105
1 MATERIALE DENTARE – CURS 1 Biomaterial dentar - totalitatea materialelor care vin in contact cu tesuturile vii (parod.) si realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurandu-le functionalitatea. Ex: paste pt. obturat canale, lineri, medicamente pt. tratamentul plagii dentinare, mase ceramice, implanturi. Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate pentru obtinerea protezelor dentare in etapele de laborator. Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, materiale pentru baza protezei, linguri, sabloane, materiale pentru prelucrat si lustruit (materiale auxiliare). Clasificare : I) dupa relatia de contact ; II) dupa destinatie ; III) dupa origine ; IV) dupa domeniul de aplicare. I) 1) materiale provizorii: a) mat. temporare : per. scurta de timp-obtur. provizorii b) mat. cu termen lung – pasta Walkoff (7-10 zile) ; c) mat. de fixare- cimenturi ZOE , Flecher. 2)materiale definitive : raman in contact cu tes. parodont.(cimenturi, mat. pt. proteze) ; 3) materiale speciale : vin in contact cu tes. dentare pasager(mat. pt. ampr., mat pt. prelucrat, lustruit) II) 1) mat. pt. restaurari coronare; 2) mat. pt. amprentare; 3) mat. pt. confectionarea protezei ; 4) mat. pt. prelucrat si lustruit ; 5) mat. pt. fixarea protezelor dentare (ciment fosfat de zinc). III) 1) minerale : gipsul dentar, amalgamele dentare ; 2) organica – rasinile acilice simple ; 3) mixta : rasinile acrilice armate (semiinterpenetrate), rasinile compozite. IV) 1) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie, protetica ) ; 2) mat. utilizate in laborator( mat. pt. modele, machete, tipar, baza protezei, prelucrat si lustruit). Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica de respingere. Din punct de vedere biologic nu exista un material total inert fizico-chimic. Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse unei agresinui permanente , de natura fizico- chimica care le modifica proprietatile (presiunile ocluzale care se exercita intermitent in masticatie, deglutitie si atacul microbian din mediul bucal). Vor rezulta produsi toxici de metabolism ce actioneaza permanent in zona de inchidere marginala (interfata) avand un efect infiltrativ, dizolvant asupra materialelor dentare.

Materiale Curs

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE – CURS 1

Biomaterial dentar- totalitatea materialelor care vin in contact cu tesuturile vii (parod.) si realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurandu-le functionalitatea. Ex: paste pt. obturat canale, lineri, medicamente pt. tratamentul plagii dentinare, mase ceramice, implanturi. Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate pentru obtinerea protezelor dentare in etapele de laborator. Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, materiale pentru baza protezei, linguri, sabloane, materiale pentru prelucrat si lustruit (materiale auxiliare). Clasificare :

I) dupa relatia de contact ; II) dupa destinatie ; III) dupa origine ; IV) dupa domeniul de aplicare.

I) 1) materiale provizorii: a) mat. temporare : per. scurta de timp-obtur. provizorii

b) mat. cu termen lung – pasta Walkoff (7-10 zile) ; c) mat. de fixare- cimenturi ZOE , Flecher. 2)materiale definitive : raman in contact cu tes. parodont.(cimenturi, mat. pt. proteze) ; 3) materiale speciale : vin in contact cu tes. dentare pasager(mat. pt. ampr., mat pt. prelucrat, lustruit)

II) 1) mat. pt. restaurari coronare; 2) mat. pt. amprentare; 3) mat. pt. confectionarea protezei ; 4) mat. pt. prelucrat si lustruit ; 5) mat. pt. fixarea protezelor dentare (ciment fosfat de zinc).

III) 1) minerale : gipsul dentar, amalgamele dentare ; 2) organica – rasinile acilice simple ; 3) mixta : rasinile acrilice armate (semiinterpenetrate), rasinile compozite.

IV) 1) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie, protetica ) ;

2) mat. utilizate in laborator( mat. pt. modele, machete, tipar, baza protezei, prelucrat si lustruit). Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica de respingere. Din punct de vedere biologic nu exista un material total inert fizico-chimic. Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse unei agresinui permanente , de natura fizico-chimica care le modifica proprietatile (presiunile ocluzale care se exercita intermitent in masticatie, deglutitie si atacul microbian din mediul bucal). Vor rezulta produsi toxici de metabolism ce actioneaza permanent in zona de inchidere marginala (interfata) avand un efect infiltrativ, dizolvant asupra materialelor dentare.

Page 2: Materiale Curs

2

Au loc modificari coloristice (rasinile acrilice simple) cu aparitia prematura a fenomenului de imbatranire. La aliaje se schimba culoarea (tarnish) si apoi corodarea (oxidarea). Toate sunt fenomene ireversibile ce compromit tratamentul restaurativ coronar sau protetic. Constanta :Rata de imbatranire a unui material dentar = cea mai specifica constanta de a aprecia calitatea unui material dentar. Se recomanda utilizarea materialelor neiritante, nealergice si stabile fizico-chimic.

Evaluarea biocompatibilitatii materialelor dentare Materialele dentare sunt testate riguros (teste de laborator pe celule), apoi se imita conditiile clinice pe animale de laborator (caini ) si apoi teste clinice pe pacienti pentru a se evidentia biocompatibilitatea (proprietate complexa a materialelor dentare in care materialul prezentat are un caracter bioinert (metale-titan), bioactiv (ceramica zirconica), bioadeziv, sa fie neiritant, nealergic, necarcinogenetic. Se realizeaza in 3 etape: I) Etapa de laborator:

toxicitatea acuta sistemica ; potentialul citotoxic; potentialul iritational; potentialul alergic; potentialul carcinogenetic (mutagen).

Toxicitatea acuta sistemica:

Se obtine o suspensie din materialul dentar care este pusa in contact (aplicat) prin procedeul in vitro cu culturi umane sau in vivo- se administreaza suspensia pe animale de laborator ce se vor observa circa 1-6 saptamani, se vor sacrifica, se analizeaza microscopic frotiul si zona de vecinatate macroscopic. Din materialul dentar se obtine o suspensie care este administrata 14 zile per os animalelor de laborator (soricei).dupa administrare animalele se urmaresc clinic pentru a se observa efectul toxic,/netoxic sau letal al suspensiei. Daca din lotul testat supravietuiesc mai mult de 50% rezulta ca testul este negativ si poate fi evaluat in etapa urmatoare materialul dentar. Daca testul este sub 50% rezulta ca materialul testat are efect letal, acest material dentar fiind respins.

Testul citotoxic-iritational: a) in vitro: se aplica pe culturi celulare: limfocite umane sau de animale dupa o

prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza(24-48 ore). Se aplica agar-agar si apoi solutia de material testat. Se introduce in incubator, se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24, 48, 72 ore. La examenul obiectiv se observa o structura densa, omogena, nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic, neiritational .Se va trece la etapa urmatoare.In cazul in care se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului.

b) in vivo- suspensia este injectata animalelor de laborator, subcutan, intramuscular. Se observa dupa 1-6 saptamani. Se sacrifica animalele, se realizeaza frotiuri din

Page 3: Materiale Curs

3

zona punctionata, se observa microscopic.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate (macroscopic).

Testul alergic

Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei, subcutan sau aplicatii locale (epicutan), se va observa aparitia sau nu a semnelor clasice a eritemului si edemul local. Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei.Daca nu apar se va trece mai departe la alt test.

Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic In vivo- dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic – iritational. Se evalueaza la 6 luni – 1 an. In vitro – (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta. Se evalueaza pe culturi celulare (salmonella) incubate pe mediu de geloza, 24-48 ore. Se aplica fragmente de ficat si histidina inactiva. Deasupra se aplica agar-agar si suspensia de material dentar ; se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24, 48 ore. Daca suspensia are o actiune mutagena , ficatul ca secreta histidina ce va activa histidina inactiva, favorizand dezvoltarea salmonelelor. Efectul mutagen va fi pozitiv. !!!!!!!! II. Etapa de laborator. Pe animale mari se simuleaza conditiile clinice.Se practica cavitati in care se aplica materialul testat (lineri, cimenturi ZOE, cimenturi minerale, ionomere). Se evalueaza clinic reactia la aceste materiale si apoi microscopic reactia pulpotoxica sau protectoare a organului pulpar. Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii. Superior se afla cimenturi pe baza de zinc oxid eugenol, desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor. La scara inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic. NECESITA OBTURATIE DE BAZA ! III Evaluarea clinica Pe subiecti voluntari- se testeaza toleranta materialului, reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust, miros, culoare). Daca suspensia trece de toate testele, materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei. Caracteristicile standard ale unui biomaterial

sa nu prezinte efect pulpotoxic (neagresiv pentru organul pulpar) ; sa nu difuzeze in circulatia generala substante toxice ; sa nu prezinte potential alergic ; sa nu prezinte un potential carcinogenetic.

Page 4: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE -CURS 2

MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE Coroanele dentare isi modifica morfologia dentara datorita:cariei, abraziunii, traumatismelor sau eruptiei cu modificari (displazii, hipoplazii). Se urmareste suprimarea durerii, tratamentul plagii deantare si restaurarea dentara. CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE– criterii:

1) starea de plasticitate: a) plastice ; b) neplastice(incrustatii).

Cele plastice pot fi:

fizionomice: cimenturi silicat au origine cimenturi silicofosfat; minerala rasini acrilice simple au origine rasini epoxidice; organica materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate) rasini compozite.

nefizionomice(metalice) – amalgame. 2.)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie:

Clasice: cimenturi silicat cimenturi silicofosfatice amalgame aurul precipitat.

Moderne: rasini acrilice armate ; rasini compozite ; cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.) Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara

Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare si o faza plastica de lucru.

Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa nu se dizolve in mediul bucal

Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii; ideal ar fi aderenta chimica. Conductibilitatea termica: sa prezinte valori apropiate tesuturilor dure dentare pentru a

opri transferul de caldura catre organul pulpar. Culoarea : identica sau apropiata de cea a smaltului .

Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara

Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute). Ablatia :sa se realizeze cat mai usor. Prepararea, aplicarea, finisarea :sa se realizeza cat mai usor.

1

Page 5: Materiale Curs

2

CIMENTURILE SILICAT

1903….1960 obturatii coronare. Forma de prezentare :

a) sistemul bicomponent : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic, sticla inchisa la culoare). Se prepara extemporaneu.

b) sistemul predozat (capsulat) Denumiri comerciale: a) FRITEX ;(Spofa) FOSPHAZEMENT (Bayer) FIXODONT (Detrey) b) PHOSPHOCAP predozate SILICAP (Vivadent) Compozitie : pulberea : -cuart :31,5-41,6% -alumina (oxid de aluminiu) :27,2-29,1% ; -fluoruri :13,3-22% ; -oxizi de calciu :7,7-9% ; -oxizi de sodiu :7,7-11,3% ; -oxizi de zinc :0,1-2,9% ; -pentaoxid de fosfor :3,5-5,3%. lichidul(acidul) : -acid fosforic :48,8-55,5% ; -neutralizanti: alumuniu:1,5-2% zinc:4,2-9,1%. Dozarea /Prepararea: Dozarea: a)extemporanee:1,6 g pulbere/0,4 ml lichid. b)industriala: in capsule. a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) ; pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator.Se aplica pe o placuta de sticla. Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii. Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei. b) capsulele contin cele doua componente. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie. Prepararea :

a) clasic(manuala); b) cu mixere speciale (cu mixerele); a) se inglobeaza in lichid ½ din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau

agat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat.Timpul de spatulare pana la 1 minut.

Aplicarea in cavitate : - ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala.

b) cu mixere speciale (Silamat, Duomat, Cap vibrator). Se introduc capsulele dupa prealabila perforare a membranei din interiorul capsulei. Programare : 10-20 secunde pentru preparare, rezultand o pasta vascoasa ce se va introduce in cavitate.

2

Page 6: Materiale Curs

3

Avantajele metodei moderne : se evita erorile dozarii extemporanee ; se scurteaza timpul de lucru, dar si de priza ; se obtine o buna omogenizare.

Dezavantajele metodei moderne : pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung ; cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara ; metoda este scumpa.

Aplicarea in cavitati : dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare(se aplica obturatii de baza cu

rol de protectie pulpara). se realizeaza cu instrumente de inox (fuloare, spatule) sau de material plastic(benzi de

celuloid) ; se aplica din profunzime catre exterior ; se aplica in exces si mentinut cu benzile de celuloid sub presiune timp de 2-3 minute

(priza primara). nu se recomanda prelucrarea si finisarea dupa priza primara. Cel mai indicat la 24 ore.

Reactia de priza :

I) particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat.

II) reactia acid-baza se intensifica, ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati, fluoruri rezultand un gel silicic (ce contine partile de sticla)

III) cimentul are structura stratificata : 1) particule de sticla ; 2) particule acoperite de gelul silice ; 3) particule in gelul amorf ; 4) fosfatul de aluminiu.

Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de :

temperatura mediului ambiant ; marimea particulelor ; proportia pulbere-lichid ; timpul de preparare.

Proprietati :

initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului, ce se datoreaza aluminosilicatului

se deterioreaza, ; in timp scurt, devin opace in contact cu mediul bucal, respiratia orala. 1) stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic; ele se contracta datorita

reactiei exoterme (pierde apa). Contractia lineara :0,15-0,3% si contractia volumetrica :3-3,5%. Apare fenomenul de separatie marginala.

2) rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor.Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice.

3) aderenta : se mentine datorita factorului mecanic, nu adera chimic. 4) stabilitatea coloristica :se modifica in timp, in zonele abrazate, la nivelul marginilor

rezulta infiltratie marginala.

3

Page 7: Materiale Curs

4

5) biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie.Sunt pulpotoxice(lichidul in exces).Se dizolva in mediul bucal (igiena precara, PH acid).

6) conductibilitatea termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa.

Indicatii:

obturatii clasa III; obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali ; obturatii clasa V (azi contraindicate)

Contraindicatii : cavitati clasa IV ; cavitati clasa I, II zona laterala.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere.

Recomandari practice :

alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala ; dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC); aplicarea sa se realizeze dupa aplicarea linerilor si a obturatiei de baza; se contraindica aplicarea silicatului, rasinilor acrilice, compozitelor peste baza de eugenat

de zinc (eugenolul le modifica culoarea) ; prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 15 minute ;

b) ideal :dupa 24 ore. protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare(VARNISH) ce contin metil-celuloza.

CIMENTURILE SILICO-FOSFATICE

Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat, aceste materiale sunt o combinatie (silicat+fosfat de zinc) pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat. Dezavantaje:

contractia volumetrica:3-3,5%; rezistenta mecanica ; solubilitatea ; opacitatea.

Compozitie : ciment fosfat de zinc - substanta de baza oxizi de aluminiu, fier pentru proprietati optice.

Aceste cimenturi sunt mai dure, au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila. Denumiri comerciale : TRANSLIT (Merz) ARISTOS ; INFANTID ; FELSERIT (Spofa) –pentru restaurari coronare ale dintilor temporari. Etapele :prepararea, aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat. Indicatii : Obturatii provizorii la dintii definitivi ; Obturatii definitive la dintii temporari.

4

Page 8: Materiale Curs

5

AMALGAMELE DENTARE

Sunt aliaje ale mercurului cu aurul sau mai multe metale. Clasificare :(Craig) A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura particule sferice. B. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6% 13%) : pilitura particule sferice ; cu faze dispersate - non Dupa numarul metalelor :

binare: mercur+cupru; ternare:mercur+argint+staniu; cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc. Cu 5-6 elemente:

Dupa generatie: conventionale(cupru mai putin :ternare, cuaternare) cu faze dispersate (bifazice) : amestec de pilitura conventinala cu particule sferice de

argint, cupru ; cu continut crescut de cupru : pilitura, amestec, particule sferice.

Forma de prezentare :

pulberea : pilitura :particule cu forma neregulata, sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil.

particule sferice : se obtin prin atomizare, lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit, se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43)

lichidul : mercurul, se solidifica la –38,80C. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul, argintul, cuprul, staniul, zincul. Nu se poate alia cu :nichelul, cromul, cobaltul, fierul.

Dozarea/Prepararea : Dozarea: a)extemporanee – partile reactante se aplica in mojar/pistil b)industriala – in capsule , se masoara greutatea foarte exact; componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic; capsulele se introduc in mixere. Prepararea: a)manuala: in mojar; dozarea se face functie de cavitate. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare. b) mecanica : dozare exacta ; nu se contamineaza partile reactante; nu ne contaminam ; plasticitatea este cea indicata. Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta ; plasticitate crescuta datorita mercurului crescut ; proportia ideala mercur/pilitura este de 40-45% mercur restul fiind amalgam.

5

Page 9: Materiale Curs

6

Mecanismul de priza : a) dizolvarea particulelor datorita mercurului ; b) impregnare ; c) amalgamare ; d) cristalizare (priza).

Amalgame conventionale : 1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat) (faza ) (faza 1) (faza2) 2) miezul amalgam +Hg 1+2+ 3) 1+2 matrice de care se leaga nereactionat ; 4) rezistenta la coroziune 12 Faza 2 este cea mai sensibila la coroziune. Cu cat 1 si2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare. Aliajele de cupru au un continut final de 2 foarte redus. Timpul de priza finala :la 24 ore. Este dependenta de :

dependenta de faza aliajului. Sunt amalgame faza - priza lenta faza,-priza rapida.

proportia pilitura /Hg ; Hg priza ; dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta. Presiunea de condensare

Formule (retele conventionale)

binare :Hg+Cu ; -nobile:Au,Pt; ternare:Hg+ag+Sn; -seminobile : Ag, Pd ; cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn -baza cupru (moderne).2-7% Cu (continut)

A. Conventionale : b. Imbogatite cu cupru : 40% Cu (continut ) -Argint : 59,3-71% ; -Argint :69% ; -Staniu :25-27% ; -Staniu :7% ; -Cupru :6% ; -Cupru :13% ; -Zinc :2% -Zinc :1%. ADA, FDI, Aliaj mercurizat Hg :3%

Argint:65%; Staniu:25%; Cupru:6%; Zinc:2%; Hg ;1-3%, Aur, Platina.

6

Page 10: Materiale Curs

7

7

Rolul elementelor componente : Argintul: rezistenta mecanica; culoare; micsorarea fluajului. Staniu: creste viteza de amalgamare; scade rezistenta mecanica ; Cuprul : creste duritatea ; creste rezistenta; scade fluajul. Zincul: creste viteza de fuzionare, creste dilatarea amalgamului, creste rezistenta la coroziune. Denumiri comerciale : Pulbere/Lichid

HARPERS OPTALOY INDILOY ; LUXALOY(Degussa)

Predozat

AMALCAP; TYTIN.

Aliajele eutectice Sunt aliaje ale caror elemente componente (metale de aliere) prezinta o solubilitate

lichidiana, dar este incompleta in stare solida (ex. Sistemul Ag-Cu); Sunt aliaje fragile, datorita prezentei fazelor insolubile, care inhiba alunecarea

interfaziala; Proprietatile mecanice ale acestor aliaje nu variaza liniar cu compozitia; ele sunt

superioare constituentilor (metalele de aliere); Aliajele eutectice (cu exceptia aliajelor de aur) nu sunt utilizate ca aliaje dentare de

precizie; Eutecticul (Ag-Cu) este specific amalgamelor cu continut crescut de cupru.

Page 11: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE – CURS 3

AMALGAME DENTARE

Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Materiale necesare: spatule, benzi metalice, portamalgame. Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri , lineri (termolineri) si obturatie de baza(blocheaza variatiile termice). Amalgamul este prelevat cu portamalgam, condensat cu fuloarul de forma sferica, fularea se realizeaza rapid, energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. Aliaje non (40% cupru) – priza rapida /priza lenta. Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice. Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor 1, 2 si cand obturatia poate fi sculptata. La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii. Amalgamele conventionale dupa 7 zile se prelucreaza. Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala : in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4. in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea fazelor 1, 2; faza a treia:contractie usoara, datorita particulelor de mercur neincorporate(Ag3Sn4); au loc modificari dimensionale intre 0-20. Factorii ce influenteaza :

Compozitia aliajului :Ag, Cu, Sn, Zn. Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica. Proportia pilitura /mercur ; Condensarea ; Intervalul de la preparare la condensare : 3-3,5 minute.

2) dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam ; Dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg dilatare 1%. 3) dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ce determina separatia marginala datorita diferentei dintre cele doua dilatari.Apare fenomenul de percolare conditionata termic, patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6m)- compensate de expansiunea amalgamului. 4) rezistenta la compresiune : Stratul subtire se fractureaza.Se impune prepararea unor cavitati retentive. Factorii ce influenteaza :

compozitia aliajului (faza) cea mai rezistenta la compresiune ; dimensiunea particulelor ;

1

Page 12: Materiale Curs

2

timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil.

daca este crescut rezulta amalgame vascoase. cantitatea de mercur(mai mare de 55%), rezistenta la compresiune este scazuta ; cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare.

5) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune ; 6) fenomenul de intindere :deformare lenta progresiva si ireversibila. La presiunea 105kg/cm2 la 24 ore, rezulta o deformare de 3%. 7) fluajul :deformarea sub actiunea unei presiuni a amalgamului ce este evaluata la 7 zile. Exista un fluaj dinamic :(epruvete) de 35-703kg/cm2, la 4 ore. Exista si un fluaj static :369kg/cm2 ,la 4 ore. Factorii ce influenteaza :

compozitia aliajului :Ag, Cu scade fluajul ; dimensiunea particulelor : mai mici determina un fluaj scazut ; timp de preparare : timpul crescut determina fluaj scazut ; concentratia de mercur ; presiunea de preparare.

8) duritate : 110 unitati Knoope. 9) conductibilitatea termica : bune conducatoare de caldura impunandu-se folosirea bazei ; 10) etanseitatea : nu este asigurata, nu prezinta integritate marginala, nu au adezivitate la peretii cavitatii, nu au stabilitate (pleaca din cavitate).Se vor folosi adezivi 4 META pentru marirea gradului de adeziune a amalgamului la cavitati.Se corodeaza in mediul oral continuu, de aceea se vor aplica lacuri dentare (varnish) – gamma bond care au rolul de a oblitera spatiile de la nivelul zonei de interfata. 11) porozitatea : bule(mercur crescut) – cel mai corect dozare « fifty-fifty » ; eliminarea mercurului in timpul prelucrarii; micropori – defecte de structura datorita prepararii eronate. Proprietati chimice : 1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid, modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei Factorii :

compozitia aliajului ; se adauga zinc pentru a scadea coroziunea dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la

coroziune ; amalgamele2 cele mai putin rezistente la coroziune; calitate obturatie : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei ; factorul pacient :igiena precara.

Proprietati biologice :

nu au efect toxic, cele moderne cu cadmiu sunt foarte toxice ; infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag, Sn,Cu) determinand aparitia culorii negre . Se indica

obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri, finisarea, lustruirea cu gume, paste, pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea.

Utilizarea mercurului : Se afla in peste, dar su in obturatii de amalgam, pacientul il preia ca vapori de mercur ; In general pe zi 1,2 gmercur. Sa nu sa se depaseasca 10-20gmercur/zi ce prezinta doza toxica ;

2

Page 13: Materiale Curs

3

Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara, digestiva, tegumentara, solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei, aparitia gustului metalic, senzatie de voma, hematurie chiar exitus. La noi exista intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului ; lizereum metalic la nivel gingival ; in cabinet vaporii de mercur sa nu depaseasca 0,15mg/m3. Igiena mediului, covoare de vinil, gresie pentru curatirea cabinetelor (suprafete netede). Recomandari practice :

inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) ; necontaminarea elementelor componente :mercur ; utilizarea sistemului capsulat; prepararea electrochimica (cea mai buna); evitarea dozarii extemporanee (masca, manusi, aerisire); colectare deseuri in flacoane speciale; evaluarea nivelului de mercur in cabinet, daca apar semne; ca medicamente mercurul se administreaza in sifilis, leziuni cutanate.

AMALGAME BAZA CUPRU

Prezentare: 1) pilitura + mercur amalgame moderne imbogatite cu cupru , particule sferice sferoidale sau amestec; sunt bifazice(dispersate) non superioare celor conventionale : timpul de priza crescut, rezistente la presiune, coroziune, cu etanseitate crescuta. 2) tablete : pentru amalgamele clasice binare (mercur+cupru) ;60-70% mercur si pana la 100% cupru ce confera proprietati antibacteriene(totusi au fost eliminate de amlgamele imbogatite cu cupru) si histofile Cele clasice : 1) pastilele se topesc ; 2) se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. Se aplica cu instrumentele cunoscute. Indicatii :

obturatii coronare ale dintilor temporari ; obturatii retrograde dupa rezectie apicala ; modelul metalic – nu se mai foloseste azi.

AMALGAMELE DE GALIU

Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29,30 C.Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale. Indicatii :

cavitati clasa I, II, V, la premolari si molari ; restaurari coronare simple sau armate ; tehnologia modelului de lucru (abandonate deoarece azi avem tehnici mai bune).

3

Page 14: Materiale Curs

4

AURUL PRECIPITAT Indicatii :

etanseitate superioara celor anterioare ; rezistenta la coroziune crescuta ; biologic sunt foarte bine tolerate.

Dezavantaje: indicatii limitate ,in cavitati mici; tehnica de lucru laborioasa; culoarea; pretul de cost.

Forma de prezentare :

aur pulbere ; aur mat ; electroaloy = aur + (calciu 1).

Mod de obtinere :

Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75) si acoperite cu o folie de uar coeziv, tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare

Aurul mat se obtine prin electrodepunere, particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur ;

Folie prin laminare din lingou 0,04-0,07 ;Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare.

Folie ondulata - intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare, la spirtiera onduleaza cele doua folii ;

Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ranforsare (zona premolari , molari)

Tehnica de lucru : Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin : 1) incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila ; temperatura sa nu

depaseasca 760 0C ; 2) aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute ; 3) degazare electrica.

Condensarea : manuala:fuloare, ciocane. Acest lucru este traumatizant pentru pacinet; pneumatica : nu se poate controla presiunea, deci se contraindica ; condensare electronica (cea mai buna).

Proprietatile mecanice crescute functie de :

tehnica de lucru : mai rapida, energica, deci cresc proprietatile mecanice ; dimensiunea particulelor sinterizate, deci rezulta structuri omogene ; prin combinare :aur pulbere+folie : cresc proprietatile obturatiei.

Utilizare : De exceptie a leziunilor coronare cu acest material.

4

Page 15: Materiale Curs

5

MATERIALE FIZIONOMICE DE OBTURATIE CORONARA

RASINI ACRILICE SIMPLE ; RASINI ACRILICE ARMATE ; RASINI COMPOZITE ; RASINI IONOMERE.

RASINI ACRILICE SIMPLE

Inferioare cimentului silicat datorita solubilitatii si fragilitatii ; Derivate ale acidului metacrilic ; Se livreaza pulbere/lichid : pulbere=polimer - PMMA (polimetilmatacrilatul)

Lichid=lichid - MMA (metacrilatul de metil) Comercial : Duracryl S – a fost utilizat si pentru restaurari coronare fizionomice, azi utilizarea este restransa, abandonate pentru restaurari coronare datorita aparitiei materialelor moderne, si a proprietatilor lor. Pulberea :

particule mici sinterizate intalnite mai ales la rasinile auto- si termopolimerizabile. nuante coloristice diferite ; dozarea, prepararea nu este dificila

Din punct de vedere chimic : Polimerul este :PMMA : catalizator pe baza de peroxid de benzoil (POB) pigmenti ; coloranti ; plastifianti. Lichidul este : MMA : volatil, aromatic, polimerizeaza instantaneu , punctul de fierbere este 1080C, contractie crescuta de polimerizare. Pentru inhibarea polimerizarii instantanee se pun inhibitori de polimerizare : hidrochinona ; pirogalolul ; rezorcina ; acidul benzoic(pana la 0,1%). Ca activatori : DTP (dimetilparatoluidina) Mercaptan Pentru a accelera viteza de polimerizare si pentru a inhiba reactia catalizatorului. Dozare/Preparare : Lingurite, pipete :1/1, 2/1,3/1. In godeu de sticla, plastic. Reactia de polimerizare este accelerata de caldura umeda si cea uscata. ; este inhibata de oxigen si saliva. Rasinile trec prin mai multe faze , faza vascoasa se aplica in cavitati prin tehnica de :

condensare - pasta prezinta valori ale contractiei crescute ; tehnica de pensulare –contractia are valori mici.

Proprietati : dilatarea termica de 8 ori mai mare ca a tesuturilor dure dentare ; contractia este de 5% prin condensare si de 0,1-0,3% prin pensulare.

5

Page 16: Materiale Curs

6

rezistenta mecanica la abraziune este scazuta, structura microporoasa infiltrativa, modificari de culoare rapid la interfata ;

aderenta pur mecanica ; biologic sunt toxice.

Indicatii:

RCR (macheta directa) coroane partiale ; coroane de substitutie ; incrustatii ; secundar : fixare fatete ;

coroane, punti provizorii; gutiere.

RASINI ACRILICE SINTETICE (SEMIINTERPENETRATE) Sunt RAS imbunatatite. S-a realizat inlocuirea catalizatorului cu un derivat de bor : 3 N BUTIL BOR ce determina descompunerea radicalilor liberi in prezenta apei cu cresterea gradului de adeziune a rasinii. S-a ameliorat componenta macromoleculara si a crescut adeziunea. Agentul de gravare : agentul de cuplare (bonding). Ambele determina cresterea adezivitatii rasinii. Indicatii :

tehnici adezive : ortodontie- bracketuri ; protetica:Maryland Brigde Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer); ORTHOMITE(SUA); ADHESIVE

RASINI COMPOZITE

Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. Clasificare:-dupa a) compozitie: nesarjate (au o faza); sarjate (bifazice). b) reactia depolimerizare: autopolimerizabile (P/L); fotopolimerizabile ultraviolete (P/P); radiatii vizibile- blue light ; radiatii vizibile coerente – laser. c) matricea organica : bis GMA; metandimetilacrilat; mixte.

6

Page 17: Materiale Curs

7

7

d) particule de umplutura: Clasice : macroumplutura ;15-20 ; microumplutura :0,05-0,1 ; Moderne : hibride (condensate). Forma de prezentare :

P/L- generatia I : SMILE, KERR nu contine agent de gravaj, bonding sunt autopolimerizabile.

Pasta –pasta - generatia II : CONCISE, ADAPTIC ; nu au agent de gravaj ; particulele sunt mai mici.

Pulbere – lichid : generatia II : PALAKOV, EVICROL ; fara agent de gravaj

Pasta – generatia IV Compound (in godeu); in seringa: VALUX, P50, ARABESC, COTELINE;

pasta se prepara pe hartia cerata ce contine catalizator; Capsulat :POLICAP, COMPOCAP ; Sistem monocomponent : pasta in seringa ;dozare extemporanee; in stare prereactiva ce

se conserva 1-2 ani. lichid in seringa :pedodontie , sigilare cu scop profilactic. Generatia I, II au o adeziune mecanica; Generatia III, IV au o adeziune chimica.

Page 18: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE – CURS 4

COMPOZITIA CHIMICA A RASINILOR COMPOZITE 1) Contin doua faze:

organica ; anorganica.

2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza; monomeri de dilutie ; aditivi ; sistem de initiere. Monomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA - rasina Bowen).Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta, un volum crescut. Azi este inlocuit cu bis-MA, bis-PMA. Conditii :

Biocompatibilitate ; Proprietati fizice asemanatoare tesuturilor dentare ; Stabilitate chimica cromatica ; Reactivitate mare ; Inodore.

Monomerii de dilutie : Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza, au vascozitate scazuta, masa

moleculara scazuta.Ex : acidul metacrilic, metacrilatul de metil. Sunt : monofunctionali ;

difunctionali, cei mai utilizati cu proprietati foarte avatajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare ; -dilatare scazuta ; -reactivitate crescuta in cavitatea bucala ; -tolerate; -inodore; -stabilitate chimica. trifunctionali. Sistemul de initiere: este bicomponent. Contine un : initiator si un accelerator de polimerizare ; peroxid per amina. Initiatorii : peroxizi. ; la cei cu initiere chimica (pasta-pasta) polimerizarea este termo-, auto- si fotopolimerizare. Peroxidul de benzoil : 0,5-2,5% principalul initiator al rasinii autopolimerizabile. Acceleratorul : amina organica tertiara : dimetilparatoluidina care este toxica, cu efect discromatic. S-a inlocuit cu N-N dietanol paratoluidina. Pentru rasinile compozite fotopolimerizabile: sistemul de initiere : radiatiile: ultraviolete ; radiatiile halogenice (blue-light); radiatiile unidirectionale – laser. Generatia I foto : initiere UV. Contineau o substanta fotoexcitabila: camforochinona ce declanseaza reactia de polimerizare. Sursa de UV nu se mai utilizeaza datorita efectului nociv si gradul de penetrabilitate de 1 mm.

1

Page 19: Materiale Curs

2

Sursa halogenica : radiatii pluridirectionale cu un grad mai mare de penetrabilitate de 2 mm, frecvent utilizata in cabinete ; efect nociv. Sursa cea mai indicata este reprezentata de radiatii luminoase coerente laser ; cu grad crescut de penetrabilitate ; Intr-un minut 90% din masa compozitului cu sistem de initiere chimic prezentau avantajul polimerizarii uniforme, in orice cantitate (fara lampa). Dezavantaj : Manipularea trebuie sa se faca rapid. Se mai adauga eterul etilic al benzoinei (0,2%). Pentru a preveni polimerizarea in timp mai contin inhibitori de polimerizare : hidrochinona, metilfenolul(0,1%). Mai contin stabilizatori ce absorb UV si inhiba eventuala imbatranire a rasinilor compozite. De asemenea faza organica mai contine :pigmenti, coloranti, impuritati. FAZA ANORGANICA : Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat, ionomere. Reprezinta 17-55% din volumul compozitului ; macro si microumpluturi, midiumumpluturi bazate pe : cuart cristalin, silice coloidala, aluminosilicati, borosilicati, (litiu, bariu, strontiu), fluoruri de bariu, fibre de sticla, diferiti oxizi metalici. La rasinile compozite generatiile de inceput sunt prezente particule de cuart Cele cu : macroumplutura (1-100) – Adaptic, Smile, Kerr. microumplutura : (0,01-0,1) – cresc proprietatile mecanice. midiumumplutura :(1-10). Compozitele moderne au faza anorganica sub forma hibrida. Aceste particule sunt introduse in faza organica prin : sarjare (dispersie) ; dispersie-polimerizare ; dispersie-condensare. Rasinile moderne contin umpluturi hibride radioopace rezultate de la sticle pe baza de metale grele.(aluminoborosilicati de bariu). Agentii de cuplare : Fac legatura intre cele doua faze. La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul OH- faza anorganica. Agentul de legatura : silanii care in prezenta apei hidrolizeaza in silanoli. La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta. Silanii faciliteaza adeziunea rasinii compozite. Adezivii amelodentinari sunt pe baza de monomeri de dilutie (derivati organici care se contracta). Monomerii de dilutie : au coeficientul de contractie scazut (difunctionali), umecteaza bine suprafata de tesut dur (dental adhesiv). Dozarea/Prepararea rasinilor compozite Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat).

2

Page 20: Materiale Curs

3

Tehnica de lucru :

1) se alege rasina compozita ; 2) conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire;

se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care va media legarea chimica a compozitului de dentina

3) Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure.

4) Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare –bondingul – ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt.

5) Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore , se recomanda finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac., ce va fi imbibat cu vasoconstrictor. : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

Proprietatile rasinilor compozite ; 1)Timpul de gelificare este crescut :2,5 minute. Adaptare foarte buna ; La cele clasice timpul de priza este de 5-10 minute ; La cele moderne priza este rapida :1,5 minute ; sunt vascoase, ideale pentru aplicare , modelaj. 2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-0,60% comparativ cu rasinile acrilice. 3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10. 4) porozitate : aproximativ 10, functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri. 5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu favorizeaza percolarea marginala. 6) proprietati mecanice : duritate asemanatoare amalgamelor (pentru zona molara : Heliomolar). 7) modul de elasticitate : mai mare ca cel al smaltului si al dentinei ceea ce determina mentinerea obturatiei, o buna adaptare marginala. 8) stabilitate cromatica : buna. Se modifica datorita modului de lucru. 9) efect biologic pulpotoxic mai mare ca cel al cimentului silicat.(Atentie ! Se va efectua tratamentul plagii dentinare). 10) adeziunea : mecanica(gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. Adeziunea este mediata datorita adezivilor :legare. 11) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura mai mult.

3

Page 21: Materiale Curs

4

Indicatii :

Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ; Hipo- si displazii coronare ; Fracturi coronare ; Fixare fatete ; Protezari imediate ; RCR ; Imobilizari dentare.

Nu prezinta contraindicatii. Recomandari practice : Cavitati cu retentii normale ; Lineri + obturatii de baza ; Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ; Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ; Conditionarea dentinei, smaltului; Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi.

CIMENTURILE IONOMERE DE STICLA Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv, care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat. Sunt poliacrilati complecsi, polialkenolati de sticla , rezultand solutii de homo- si copolimeri ai acidului poliacrilic cu silicat de aluminiu , calciu. Clasificare :

chituri adezive ;(luting cement) ; cimenturi pentru restaurari coronare ; cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) ;

Forma de prezentare :

a) pulbere-lichid- dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) ; b) sistem bicomponent predozat ; c) sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce

reactioneaza cu apa distilata, acidul tartric.

Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I, II, III)

GLASIONOMER CEMENT – FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor, puntilor (P/L) b) capsulat: KETAC FIL (Espe) FUJI-CAP2-GC;

4

Page 22: Materiale Curs

5

c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid. CHELON Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului; reactie acid-baza, Generatia I: sticla ternara ; aluminiusilicat de calciu. ASPA (aluminiupolialkenoic acid) Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire dau C.I.S. Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50m si pentru cimentari 20m Elemente componente :

Oxid de siliciu 30,1% ; Oxid de aluminiu 19,9% ; Fluorura de aluminiu 2,6% ; Fluorura de calciu. 2,6% ; Fluorura de sodiu 3,7% ; Fosfat de aluminiu 1%.

Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid; Efect cariostatic ; Rezistenta mecanica crescuta ; Transluciditate crescuta. Lichidul:

a) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) ; b) pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic

(maleic) rezultand acidul polialkenoic(major C.I.S) ; c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) ; Acidul tartric influenteaza

timpul de priza dar nu si pe cel de lucru.

Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat ; Doza ideala :pulbere/lichid:1,5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza. Etape:

1.) dizolvarea-ionizarea poliacidului; 2.) dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu, calciu, sodiu.rezultand acid

ortosilicic. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3, CaF2). 3.) Precipitarea polisarurilor (Ca, Al) si reticularea catenelor poliacidului, se elimina hidrogenul

din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate. 4.) Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. Dupa priza rezulta o matrice de

polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice. Factorii ce influenteaza priza :

5

Page 23: Materiale Curs

6

6

Compozitia sticlei : Al2O3/SiO2. Ionul de fluor mai mare decat oxidul de aluminiu determina priza mai rapida a materialului.

Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) ; Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare ; Raportul sticla-acid polialkenoic-acid tartric-apa. Cu cat sticla este mai mare si apa mai

putina cu atat timpul de priza este mai mic. Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru.

Proprietatile C.I.S. 1)ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment. 2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) ; priza finala la 24 ore. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat ; 4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat ; 5)duritatea este inferioara cimentului fosfat. Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore. 6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie, se recomanda prelucrarea minima. 7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Sunt poroase 10-14. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor. 8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite (opace). Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza. 9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta. 10) solubilitatea in apa : 0,3-3,2% la 7 minute ; la1 ora este de1,2%. 11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4,4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru. 12) adeziunea chimica la smalt, dentina si adera chimic pe metalele cobnditionate(oxidate) . Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH- din hidroxilapatita dentinara si amelara. Are loc o chelare a OH- asemanatoare ionilor de calciu ; NU necesita gravaj. Adera in prezenta apei. Se recomanda numai utilizarea agentilor de curatire. 13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor, impregneaza smaltul,dentina pe o adancime de 3. Indicatiile cimenturilor ionomere(C.I.S) Cimentarea coroanelor, puntilor ; Obturatii de baza; Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich ; Obturatii coronare clasa V ; Obturarea dintilor temporari ; Obturatii retrograde ; Tehnici adezive.

Page 24: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE – CURS 5

CIMENTURILE IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare Initial au fost utilizati ca lineri apoi ca obturatii de baza, cimentari. Forme de prezentare : Sistem : pasta-lichid ; pasta-pasta; pasta. Denumiri comerciale: VITREMER (3M); FUJI II LC; VITREBOND. Compozitia chimica:

Pulbere asemanatoare cu cea a C.I.S. (fluoroaluminiusilicat)+substanta fotoinitiator (=400-600 nm);

Lichidul – poliacid + fotoinitiator. Vitrebondul – acid polialkenoic (acid maleic, acrilic, itaconic) Proprietati:

Superioare C.I.S.; Rezistenta mecanica crescuta; Culoarea nu se modifica atat de repede ca la C.I.S.; Ating parametrii maximi la 24 ore ; Dentina nu se conditioneaza deoarece contin un derivat polimeric hidroximetilen

metacrilatul cu rol de a creste adeziunea ; Cavitatile nu se prepara retentive.

Indicatii :

Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar) ; Obturatii de baza ; Cimentari ; Obturatii coronare.

Page 25: Materiale Curs

2

CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI)

Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare, etanseitate, coroziune, gust metalic) si partial rasinile compozite (pentru zona laterala). Chimic : Sunt un amestec de particule de sticla si particule metalice (aur, paladiu, argint). Initial s-a apelat numai la armarea clasica cu particule cu argint, paladiu, aur dar efectul s-a dovedit a fi nul. Ulterior s-a apelat la :ATOMIZAREA particulelor metalice 3,5m care au fost aglutinate si SINTERIZATE. Apoi se macina rezultand particule foarte fine. Cermeturile cu particule de aur sunt experimentate timp de 4 ani. Prezinta rezistenta la coroziune, etanseitate, rezistenta mecanica (vezi aurificatii). S-a renuntat datorita pretului de cost si s-a apelat la paladiu (nu este foarte bun). S-a apelat si la argint (40%) cu o elasticitate mai mare ca a paladiului. Denumiri comerciale : KETAC SILVER (capsulat) ; ARGYON (Voco); MIRACL MIX (G.C.Fuji). Proprietati:

Superioare cimenturilor ionomere conventionale; Asemanatoare cu amalgamul si compozitele din zona laterala; Mecanic : rezistenta la abraziune, rupere, duritatea sunt superioare cimenturilor clasice ; Proprietatile cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu, pentru apropierea de smalt (din punct

de vedere cromatic). Indicatii:

Obturatii coronare ale dintilor temporari; Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM, M) – nu sunt superioare amalgamelor din

punct de vedere mecanic; Restaurari de bonturi (R.C.R)

LINERII

Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau cimenturi ionomere fotopolimerizabile pentru protectia plagii dentinare. Plaga dentinara este : nesangeranda ; dureroasa, infectata Ea poate fi protejata : Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii. Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu; cimenturi pe baza de fosfat de zinc. Clasificare Linerii : pe baza de hidroxid de calciu ; lineri C.I.S ;

Page 26: Materiale Curs

3

I. Linerii pe baza de hidroxid de calciu Ei se aplica sub obturatii de amalgam, rasini compozite, silicat pentru protectia pulpei dentare si stimularea neodentinogenezei. Forma de prezentare :

pasta-lichid ; pasta-pasta ; pasta.

Timpul de priza: rapid Mediu El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras. PULPODENT: 52% hidroxid de calciu + metilceluloza (PH=12,2); HYPOCAL; DYCAL; CONTRASIL – hidroxid de calciu = 12g; polistiren, colofoniu =2-4g, cloroform 80%; PH=12,6 Aplicarea in cavitati se va realiza strict pe peretele parapulpar - ideal 15m. Marginal se dizolva in apa. Aplicarea se realizeaza cu fuloare speciale de ciment, dupa priza se aplica lacul dentar sau ciment fosfat de zinc. Proprietati : Produc la nivel parapulpar o izolare electrica ; Chimic au PH bazic ; Solubile in apa ; Din punct de vedere mecanic proprietatile sunt scazute, dar biologic stimuleaza neodentinogeneza cu aparitia de dentina secundara. Contin timol, fluor, calciu pentru efectul antibacterian local. II./ Lineri pe baza de C.I.S.foto Forma de prezentare :

Pulbere-lichid ; Sistem fotopolimerizabil.

Denumiri comerciale: IONOSEAL (Voco); VITREBOND. Rolul: Creste adeziunea la nivelul dentinei si faciliteaza aplicarea unor obturatii pretentioase (sandwich technick) Proprietati:

Donatoare de fluor; Efect carioprofilactic ; Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari ; [Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic25%]

Page 27: Materiale Curs

4

LACURI DENTARE Se aplica la nivelul cavitatilor parapulpar , in scop protector , pentru a inhiba actiunea acizilor (in timpul gravajului), a monomerilor (rasini compozite). Forma de prezentare : Solutii de rasini naturale (sintetice) intr-un solvent organic. Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza. Solventul organic este cloroformul, acetona. Dupa aplicare solventul se evapora si ramane rasina. Denumiri comerciale : COPALITE ; CAULK VARNISH Aplicare : Izolare, uscare, curatire perete parapulpar, se pensuleaza simplu sau dublu lacul dentar. Parapulpar (pe toti peretii =2-5) rezulta o membrana semipermeabila insolubila. Prin aplicarea lacurilor rezulta :

protectia pulpara; creste etanseitatea marginala; se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur),

deci se previn discromiile. THERMOLINER(Voco) inhiba transmiterea variatiilor termice ; AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii; GAMMA BOND creste adeziunea obturatiei de argint la tesuturile dure ; creste etanseitatea obturatiei la tesuturile dure .

Page 28: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE – CURS 6

COMPOMERII:

Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla, astfel rezultand proprietatile compomerilor. Se livreaza ca pasta in sistem capsulat cu sistem de initiere foto. Produse comerciale:

F 2000COMPOMER (3M); DYRACT, AP (Dentsplay); COMPOGLASS.

Compozitia chimica: Primer- cand se aplica, nu se aplica acid fosforic (H3PO4)37%. Pasta foto, radioopaca, este donatoare de fluor ; Sunt diferite culori :9 de pe cheia VITA(A2, A3,5, B1, B2, B3)+ 4 culori speciale pentru pedodontieCY, CG, Blue-pentru bonturi. Primerul se aplica cu un pistol ce are doua rezerve pentru fiolele cu primer. Avantaje :

Primerul se aplica exact ; Se aplica tintit (nu pe tesuturi) ; Ne indica numarul de aplicatii ramase.

Pot fi utilizati ca adezivi : SINGLE BOND SCOTCHBOND N.P..La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic , exact ca

la rasinile compozite. Compozitia chimica:

FAZA ANORGANICA (80-84%) este reprezentata de fluoroaluminiusilicati – pentru COMPOMER 2000 F.

La DYRACT – fluorosilicat de strontiu FAZA ORGANICA – monomer de baza : oligomerdimetacrilat asem. Bis GMA, Bis

MA diluant : dimetacrilathidroxipropilena cu rol asem. etilendimetacrilatului de la cimenturile foto. Sunt hidrofile, absorb apa. initiator foto(asem.rasinilor compozite). La DYRACT: faza organica este o rasina polimerizabila si alte rasini. Proprietati :

Se manevreaza usor : reologice, vascozitate, adeziunea este medie ; Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C.I.S. si C.I.S foto ; Absorbtia de apa (componenta organica favorizeaza inchiderea marginala - cavitati

clasaV) ; Dilatarea termica are valori mici asem. dentinei 11g/l ; la solicitari mici se mentine in

cavitati.

1

Page 29: Materiale Curs

2

Indicatii :

De electie clasa III, clasa IV ; Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) ; Cariile radiculare ; Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) ; Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei ; Restaurari coronare dinti fracturati ; Clasa I, II dintii temporari.

Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului ; 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforma se curata mecanic-perie+pasta pentru profilaxie) ; 3) Aplicare primer pe smalt si dentina cieca 30 secunde. Suprafata nu se usuca. Uscare 5-10 secunde.Fotopolimerizare10 secunde. 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde; 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX).

CIMENTURILE DENTARE

Sunt materiale cu utilizare diferita, pentru fixari de coroane, punti, obturatii de baza, canal, fixari de aparate ortodontice, atele. Proprietati : 1)plasticitatea – dupa pregatire sa permita introducerea in cavitate/canal ; 2) aderenta (ideal chimica) ea este mecanica ; 3) sa nu aiba efect toxic (in faza initiala sunt iritante dat PH=1,6); 4) sa fie insolubile in apa (doar cu cele armate nu se intampla); 5) dilatarea termica asemanatoare cu tesuturile dure (majoritatea nu au dilatari termica spectaculoase) ; 6) sa prezinte proprietati mecanice (rezistenta la compresiune, tractiune, flexiune) bune ; 7) sa aiba proprietati reologice datorita dimensiunilor particulelor(un film ideal de 25) ; 8) sa aiba stabilitate dimensionala (sa nu se contracte). Clasificare : a) din punct de vedere chimic : minerale : FOZ ; C.S.F ; C.S. minerale +liant organic: ZOE; ZOE + polimer; EBA ; C.Policarboxilat ; C.I.S. b) dupa componenta lichidiana : acid fosforic : F.O.Z; C.S.F; C.S. fenoli: ZOE; acid policarboxilic: C. Policarboxilat ; C.I.S.

2

Page 30: Materiale Curs

3

CIMENTUL FOSFAT DE ZINC

OSTERMAN (1832) Forma de prezentare : P/L : cimentari (clasa I)-particule f. fine ; Alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza, canal ; Pot avea priza normala/rapida. Denumiri comerciale : ADHESOR (Spofa) ; ZINC CEMENT (S.S.White) ; HARVARD CEMENT (H.D.G.m.b.H); C&B CEMENT (Detrey); Compozitia : Pulberea: oxizi metalici :oxid de zinc:90,3%. Pentru a creste proprietatile sau a obtine efectul antiseptic si bactericid se adauga saruri de cupru, argint. Lichidul : acid fosforic +apa +aditivi.

Pulberea : oxid de zinc :90,3% ; oxid de magneziu :8,2% ; oxid de siliciu :1,4% : oxid de bariu, oxid de calciu, sulfat de bariu :0,1%. oxid de aluminiu :2-3% ; oxid de cupru (negru) ; oxid cupros ( rosietic) ; sulfat de argint.

Lichidul: acid fosforic :36-38% 65% apa:36%; aderentul: -ortofosfat de aluminiu:14,8%; -acid fosforic:16,20%; neutralizanti: (Al,Zn)2,5-7,1%. Cimenturile se obtin prin calcinare oxid de zinc, oxid de magneziu la 12000 C, racire lenta, macinare rezultand particule de 20. Reactia de priza : Acid-Baza : ZnO+2H3PO4 Zn(H2PO4)2+H2O Rezulta fosfat tertiar de zinc insolubil in apa (matricea cimentului FOZ) Este o reactie exoterma (4-100C), intens acida, PH initial mic :1,4-1,6 Atentie !!Bonturi vitale, obturatii de baza.Unele cimenturi contin si 2 mg arsen.. Pe bontul vital nu se aplica. Mg3(PO4)2*4H2O este solubil in apa si scade proprietatile cimentului. Proprietati : 1)Timpul de priza se inscrie in ISO(4-8minute) clasa I conditionat de :

temperatura (racire placuta) ; P/L ; dimensiunea particulelor ; tehnica prepararii ; timpul de spatulare.

3

Page 31: Materiale Curs

4

2) optic =opace, structura poroasa. 3) solubilitate mica in apa ; mai mare in solutii acide ; 4) PH-ul acid intens initial :1,5-1,6 ; la 3minutedevine3,5 ; la1 ora=4-6minute ; la 24ore=6,9(neutru spre bazic); 5) stabilitatea dimensionala: contractia are valori mici :lineara:0,3%;0,05%(in apa); Dupa cimentare devine neglijabila :0,05%. 6) conductibilitatea termica si electrica are valori mici(asem.dentinei).Este un izolant bun, mult mai putin transmit comparativ cu amalgamele. ; 7) duritatea este asem. dentinei 40-60U.K (rezistenta la compresiune 70MN/mm2(functie de pulbere)Mai mult lichid determina o rezistenta mai mica la compresiune. 8) adeziunea : strict mecanica ; nu realizeaza decat etanseizarea in spatiul in care se aplica (25-40); 9) chimic se corodeaza in mediul bucal; In mediul bucal si ambiant:oxidul de zinc+bioxidul de carbon carbonat de zinc. Se recomanda inchiderea ermetica a flacoanelor(se cristalizeaza componenta lichidiana). 10) biologic :au efect nociv in prima faza. Rar : necroze :FOZ(contin mici cantitati :2mg/l arsen). Dozare/Preparare : Extemporanee :pe placute de sticla groase (suprafata lucioasa) cu spatule metalice ; prepararea se realizeaza nu cu partea spatulei cu care s-a realizat amestecul ; Timpul de spatulare:60-90secunde; se incorporeaza pulberea in lichid; ½ la inceput si apoi restul pas cu pas. Proportia :2/1,3/1. Se recomanda sistemul capsulat pentru a evita cristalizarea /sedimentarea componenteu lichidiene prin neinchiderea ermetica a flacoanelor. Inainte : Citire prospect ; Agitare pulbere ; Cand flaconul de lichid mai are 1/5 din el se arunca. Indicatii :

Obturatii de baza (cavitati medii )- metoda clasica ; Obturatii de baza in cavitati profunde (calciu+CIS foto) ; Obturatii coronare – dinti temporari ; Obturatii de canal+antiseptice :timol, iodoform ; Obturatii de baza pe dintii devitali :obliterarea canalelor. Nu se mai degaja mirosul de la

pasta de canal. ; Fixarea coroanelor si puntilor dentare, aparate ortodontice ; Reparare modele de lucru.

CIMENTURI ANTISEPTICE

Sunt superioare FOZ la care se adauga saruri de cupru, argint cu efect antiseptic, bactericid. (oxid de cupru, iodura de cupru, sulfat de cupru, oxalat de calciu, saruri de argint) Denumiri comerciale :

CUPRODUR(Merz) ; KUPFERZEMENT ; ARGIL ; GERMICIDAL KUPFEX.

4

Page 32: Materiale Curs

5

CIMENTURILE ZOE Denumite si eugenate, eugenolati, aceste cimenturi sunt pe baza de fenoli. ; 2metoxi4etilfenol=eugenol. Forma de prezentare : Clasa I : ZOE provizorii :P/L ; P/P cu priza ; P/P fara priza Clasa II : ZOE permanente :P/L ; Clasa III :obturatii baza, provizorii ; ClasaIV : captisirea cavitatii, ramforsare. Adeziunea mecanica este buna, coeziunea slaba, ceea ce denota ca pot fi indepartate usor. Compozitie:

Pulbere: -ZnO+colofoniu ce mareste rezistenta mecanica. -Mai sunt prezenti si acceleratori: acetat de zinc; Clorura de zinc ; Sulfat de zinc ; Urme de oxid de magneziu

Lichidul : -Eugenol :85% ; -Ulei de masline ; -Acceleratori (cu rol in initierea prizei) Etanol ; Apa ; Acid acetic Particulele componente puse in contact in godeu nu reactioneaza fiind necesara prezenta apei. Compozitie:

Oxid de zinc:70%; Colofoniu :29% ; Acetat de zinc :0,5-1% : Stearat de zinc :0,1%.

Reactia de priza : H2O Oxidul de zinc+eugenolul eugenolat de zinc Rezulta o matrice amorfa pe care se ataseaza particulele de oxid de zinc nereactionate cu zone de microcristale. ZOE este sensibila in mediu oral, disociaza in cele doua componente (saliva este un electrolit). Timpul de priza : Factorii care influenteaza :

P/L; Dimensiunea particulelor; Tehnica de preparare ; Mediul umed si prezenta apei(accelereaza priza).

Proprietati :

1) solubilitate ; 2) PH=7-8(bazic) ; 3) Conductibilitatea termica(izolator bun) ; 4) Optic-opace ;

5

Page 33: Materiale Curs

6

5) Rezistenta mecanica+duritate inferioara FOZ ; 6) Aderenta mecanica este superioara cimenturilor silicat si amalgamelor (au o tensiune

superficiala apropiata de tesuturile dentare); 7) Se corodeaza in mediul oral; 8) Biologic-efect sedativ-bacteriostatic; 9) Se contraindica aplicarea ca baza sub rasini compozite (efectul inhibitor al

polimerizarii-plastifiaza obturatia supraiacenta). Dozare/Preparare: Asemanatoare cu cimenturile silicat, FOZ; Preparare: tehnica spatularii (mai putin predozat); Timpul de spatulare:60-90secunde; Raportul:4/1 – cimentari; 6/1 – obturatii de baza. Indicatii:

obturatii de baza +FOZ (clasic) cu tendinta de a fi inlocuita de : hidroxid de calciu+CISsau +rasini compozite CISfoto+CIS +rasini compozite

coafaje indirecte ; obturatii de canal ; pansamente calmante, parodontale ; cimentari provizorii.

Denumiri comerciale :

KALSOGEN(Detrey) ; TEMP BOND(Kerr) ; CAVITEC; CARIOSAN (Spofa).

CIMENTURI ZOE+POLIMERI

Sunt cimenturi armate cu polimeri pentru a creste proprietatile. Forma de prezentare : Pulberea :oxid de zinc, eugenol. Mai exista timol(antiseptic), colofoniu, acceleratori de priza : acid acetic, clorura de zinc. Lichidul : Polimeri rigizi, PMMA, polistiren, policarbonati (10%). Alta formula : Oxid de zinc70g ; Eugenol80ml, ulei de bumbac15ml. Colofoniu 88,5g ; Stearat de zinc 1g ; Acetat de zinc 0,5g. Dozare/Preparare : P/L :3/1 cimentari ; 5/1 obturatii. Dupa preparare rezulta o pasta cu consistenta vascoasa, mai vascoasa ca la toate cimenturile. Incepatorul nu incorporeaza toata pulberea, rezulta cimentul ZOE cu proprietati modificate. Componenta solida trebuie agitata. Componenta lichidiana trebuie incalzita, agitata. Timpul de priza :7-9 minute(se inscrie in ISO).

6

Page 34: Materiale Curs

7

7

Proprietati : Nu au efect pulpotoxic ; Au efect cicatrizant, bactericid ; Au proprietati mecanice asem.FOZ ; Vascozitatea este mai mare ZOE ; In mediu oral se dizolva ca ZOE conventional ; Prezenta polimerilor le confera un efect inflamator local, alergic.

Indicatii :

Obturatii de baza ; Cimenturi provizorii ; Obturatii coronare provizorii.

CIMENTURI E.B.A. Nu au un efect chelator. Formeaza punti ionice si de hidrogen. Lichidul :eugenol+EBA. Sunt cimenturi cu proprietati superioare FOZ si apropiate cimentului policarboxilat. Se prezinta ca P/L, P/P. Compozitia chimica : Pulberea : Oxid de zinc :70-80% ; Oxid de aluminiu :20-30% ; Polimeri :6%. Lichidul : eugenol(40-30%)+EBA(50-60%) ; Dozare/Preparare : Asemanatoare ca la cimenturile ZOE conventionale. Inainte de preparare se agita flaconul de pulbere. Timpul de spatulare :60-90 secunde. Timpul de priza :7-13minute(7-9minute-pe placa ; 2-3minute in cavitatea bucala). Reactia de priza : Este o reactie de chelare cum rezultarea carbonatului de zinc +acid etoxibenzoic. Proprietati :

Mecanice : rezistenta la compresiune este mai mare ca ZOE (75-105MN/m2) ; ZOE=40MN/m2.

Biologic : sunt bine tolerate ; efect cicatrizant, germicid. Adeziunea este chimica prin chelarea de catre H a ionilor de calciu din smalt si dentina. Contractia este scazuta si asigura o buna etanseizare ; Adeziunea este diminuata la smalt si dentina daca nu sunt conditionate(cuticula proteica

de pe smalt+limfa dentinara de pe dentina reduc mult efectul de chelare ; unii autori spun ca rezulta legaturi ionice, punti de hidrogen. ). Oricum valoarea adeziunii este mica.

Indicatii:

Asemanatoare ZOE; Asemanatoare ZOE cu polimeri.

Page 35: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE – CURS 7

CIMENTURI POLICARBOXILAT

S-a pornit de la o formula asemanatoare FOZ cu o componenta lichidiana noua:acidul poliacrilic. Apare ca o noutate: adeziunea chimica mult imbunatatita (de ex. fata de EBA) Au proprietati mecanice asemanatoare FOZ si o biocompatibilitate asemanatoare ZOE ; Livrate in 2 clase : pentru lipire coroane(vezi CIS) si pentru obturatii de baza, coronare. Forma de prezentare :

P/L ; Sistem anhidru(vezi C.I.S) ; Sistem capsulat.

Denumiri comerciale: BONDEX; DURELON(Espe); CARBOXILAT CEMENT (Bayer). Compozitie : Pulbere :

Oxid de zinc :50-90% ; vulnerabili la apa Oxid de magneziu :0-10% ; Oxid de aluminiu :10-40% ; Fluorura de staniu :0,2%(pentru a creste proprietatile mecanice) Multi au continuat sa realizeze o rafinare a componentei solide. 1975-Darton particule de siliciu ; fibre de titan (ciment armat) Titanat de potasiu si oxid de aluminiu(ciment armat foarte bun-rezistenta mecanica

crescuta) Lichidul :

Acidul poliacrilic :50% ; Apa : 50-605%.Componenta vascoasa cu tendinta de cristalizare dupa 10-14 saptamani

de la fabricare.Inainte de utilizare se va agita si incalzi. Generatia II au drept componenta lichidiana acidul polialkenoic(vezi CIS). Reactia de priza : Oxid de zinc+poliacidul ionul hidroniu Poliacidul doneaza protoni, ii accepta oxidul de zinc rezultand ionul de hidroniu. In etapa a-II-a se dizolva particulele de zinc rezultand cationi de zinc si apa. In faza apoasa cationii reactioneaza cu anionii (grupari ale acidului) rezultand o polisare, policarboxilatul de zinc a carui matrice este un polimer ionic. Timpul de priza : se inscrie in ISO (5-9 minute/370 C). Proprietati :

1) reologice : mai vascoase ca FOZ ; in urma prepararii rezulta un film micronic 25 ; se comporta ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). Dupa preparare se insera rapid in cavitati.Depinde de :temp. mediului ambiant ; P/L ;spatulare.

2) proprietati mecanice asem. FOZ; rezistenta la compresiune este inferioara FOZ(55-127MN/m2); rezistenta la tractiune mai mare ; rezistenta la incovoiere=FOZ. (40%);

1

Page 36: Materiale Curs

2

3) in mediu bucal :instabile : se dizolva oxidul de magneziu si apoi oxidul de zinc.Solubilitatea este de 0,05% in 24 ore.

4) adeziunea este superioara EBA ; adeziunea chimica datorita ionului carboxilat care initial s-a crezut ca reactioneaza cu ionul de calciu din hidroxilapatita. Acest lucru nu se intampla asa ; de fapt ionul hidroxil din ionul carboxilat se uneste cu ionul hidroxil din hidroxilapatita rezultand punti de legatura. Factorii ce influenteaza adeziunea : umiditatea ; cuticula proteica pe smalt, dentina-limfa dentinara ; Deci are loc o « lipire » (doar pentru policarboxilate) Adera foarte bine pe metale (inox) :Ni-Cr ;Co-Cr si in prealabil conditionate (sablate). La metale nobile valoarea este mai mica ; necesita conditionarea prin aplicarea galvanica de straturi de nichel(placare).La ceramica adeziunea este inexistenta. Se realizeaza gravajul acid cu acid fluorhidric sau prin ionizare metalica cu staniu.

5) biologic:Ph-ul acid ce scade rapid ajungand la valori neutre. Sunt cimenturi donatoare de fluor. Toxicitatea este inferioara FOZ.

Dozarea/Preparare Cu aceleasi instrumente pe placute /hartie cerata. Pulberea se incorporeaza in totalitate in componenta lichidiana, se spatuleaza 30 secunde, rezultand un amestec vascos ce inhiba operatorul de a mai continua spatularea. Timpul de lucru ;2,5-3,5 minute. Inserare rapida datorita comportamentului tixotrop, instrumentele se curata foarte greu 9adera de metal). Indicatii :

Fixare coroane, punti ; Obturatii de baza ; Obturatii de canal ; Obturatia coronara a dintilor temporari ; Fixare inele ortodontice , atele chirurgicale , bracketuri (s-a abandonat in favoarea ei); Adera de coroane si punti (vezi papila) ; se scoate din cavitatea bucala inainte de 10

minute.

MATERIALE DE AMPRENTARE Reproducerea in detaliu a tuturor elementelor campului protetic. Istoric: Ceara -1728; Gipsul de Paris - 1828; Gutaperca -1948. Toate sunt materiale cu grad de plasticitate foarte bun dar cu multe dezavantaje. Secolul XX hidrocoloizii reversibili -1925 -Negocol Utilizarea de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor. 1933-ZOE; 1945-Elastomerii de sinteza(tiocoli, siliconi, polieteri). 1980-Siliconii de aditie Azi : amprenta optica. : o camera video ; calculator ce decodifica si programeaza o masina tip freza ce va prelucra piesa protetica.(CAD/CAM)-Francois Duret.

2

Page 37: Materiale Curs

3

Proprietatile principale ale materialelor de amprenta 1) plasticitatea sa nu deformeze campul protetic in momentul amprentarii. Ea depinde de

marimea particulelor si de vascozitate. 2) Fidelitatea (exactitatea) – sa reproduca detalii ale campului protetic ; 3) Gradul de elasticitate :pentru ca practicianul sa realizeze dezinsertia ; 4) Rezistenta mecanica la rupere ; 5) Stabilitatea dimensionala ; sa nu se deformeze in momentul si dupa priza ; 6) Sa nu se combine (chimic) cu saliva, sange. Materiale de portamprenta, model 7) Timpul de priza :scurt/modificabil ; 8) Compatibile cu materialele pentru modele (majoritatea gips, rasini compozite, mase de

ambalat) ; **Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru, argint. **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente.

Proprietati secundare :

1) Gust, miros placut ; 2) Preparare usoara ; 3) Indepartare usor in cavitatea bucala; 4) Netoxice; 5) Pret de cost scazut.

Portamprenta : suport rigid nedeformabil in care se afla materialul: Rezistente; Sa acopere campul protetic; Marginea pana in fundul de sac ; Marginile rotunde ; Sisteme de retentie, accesorii, ramforsare.

Clasificare : 1)dupa suprafata de amprentare :

totale ; partiale ; unidentare ; speciale : bimaxilare :amprenta cu gura inchisa ; amprenta de hemiarcada (Kettenbach)

2) dupa materiale : metalice ; termoplastice (polistiren, placa de baza) ; rasini acrilice simple /termo ; poliesteri (copoliesteri)prin termoformare ; rasini compozite.

3) dupa gradul de fidelitate standard ; cu/fara sisteme retentive :orificii, nervuri, rulouri, banda adeziva.

material plastic individuale rasini acrilice autopolimerizabile ;

rasini compozite+poliesteri ; inel de cupru. 4) portamprente speciale :

bimaxilare : totale(IVOCLAR) partiale –Duotrays ; cu sistem de racire.

3

Page 38: Materiale Curs

4

Portamprente standard : 1) metal :inox/alama /aluminiu + rasini epoxiseturi 1-4; S.S.White, Algilack 2) material plastic :polistiren/policarbonate cu/fara sistem de retentie. Miratray, Schreinemakers Trays.Modulul de elasticitate este mai mic.Deformabile.

Linguri individuale :din placa de baza (rar), poliesteri, rasini auto/compozite. Nu se deformeaza /fractureaza. La rasinile compozite se livreaza ca placi in stare de prepolimerizare, usor de adptat pe model ; se aplica lampi foto(cuptoare) Denumiri comerciale : TRIAD-Tray ; Tray-Dent ; Citotray. Din poliesteri (Ercoplast) si copoliesteri (Erkont)prin termoformatare rezulta portamprente. Inelul de cupru, aluminiu, cadmiu/plasa/masa termoplastica :calcinabil (Pandental)-foarte scumpe Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea din cavitatea bucala :

Dupa Pogioli isunt : -rigide;

-semirigide; -elastice. Dupa Nusbaum sunt - rigide: gips; Kerr, Stents; ZOE; -elastice alginice; elastomeri de sinteza Dupa Bratu: dupa gradul de reversibilitate-

a) Rigide ireversibile :gips, rasini acrilice simple, ZOE. Semirigide b) Rigide reversibile ;Stents, Gutaperca, Ceara, Mat. Bucoplastice ; c) Elastice reversibile :hidrocoloiziireversibili :agar-agarul. d) Elastice ireversibile :alginate,elastomeri de sinteza.

2)dupa gradul de utilizare : materiale elastice (cele mai frecvente) :alginice, siliconice. Semirigide ;ZOE+Kerr, Stents(Tehnologia protezei partiale, protezei totale) Rigide (abandonate :gips, rasini acrilice)+materiale bocoplastice (tehnica la edentatul

total :Subroffix, Adheseal.

4

Page 39: Materiale Curs

5

MATERIALE RIGIDE Gipsul Rasinile acrilice simple ZOE

GIPSUL DENTAR

Proprietati : Fidelitate, plasticitate ; Neiritant , netoxic. Timpul de priza modificabil, prêt de cost ; A fost inlocuit de materialele moderne.

Gipsul pentru amprentare : - hemihidrat sulfat de calciu*1/2 apa ; dupa priza (dihidrat de sulfat de calciu-)este casant, rigid, se fragmenteaza in fragmente nete Prin calcinare, macinare rezulta o pulbere de hemihidrat de sulfat de calciu (temp mai mare de 1000 C). -Roca =dihidrat ; -Pulberea : = hemihidrat de sulfat de calciu=ipsos ; -Gipsul=ipsos+apa. Denumiri comerciale :

Gipsul de Paris ; saci ermeticm inchisi, cutii Snow White ; Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru) Impression Plaster ; Bucoffox; G77 Odoncia

Clasificare:

Clasa I- gips pentru amprentare; hemihidrate=gipsuri moi(amprente,modele preliminare)

Clasa II-gips pentru modele preliminare; ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru) hemihidrate(modele lucru) ClasaIV-gips extradur ; ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele ; Atentie !!! !Nu amprentare

Compozitie :

90% alabastru ; semihidrat de sulfat de calciu cu impuritati (anhidrat, dihidrat) ; Coloranti-albastru de metil, eozina. Acceleratori de priza ; Substante aromatizante ; Masa de umplutura (creta, talc 4,5% ); Borax 1% ce scade dilatarea de priza. Carbonatul de sodiu, potasiu sunt inhibitori de priza

Se obtin prin calcinare sau fierbere in autoclave : Clasa I, II (110-1150C) hemihidrate Clasa III (120-2000C)gipsuri hemihidrate ; Clasa IV, V calcinare umeda cu aditia unor produsi la temp mai mare de 3000C.

5

Page 40: Materiale Curs

6

Dozare/Preparare : Extemporanee : Sistemul capsulat(mai putin); la 100gP/50cm3apa. Predozat 100gP/45cm3apa

Preparare :

Manual 1 minut ; Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea, se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente.

Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida, fara incluziuni de aer, cea indicata.

Reactia de priza :

1) Are loc o rehidratare(apa ce a fost scoasa) ;apa dizolva particulele din pulbere ; rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare.

2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile.

3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa, ; amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) ;

4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura omogena)in care gipsul « scrie » si se fragmenteaza in bucati ce pot fi reacolate.

Timpul de priza :modificabil Valori initiale mari :10-15 minute ; Acceleratorii de priza :(3-5 minute) ; Priza finala :la 24 ore. Acceleratorii de priza :

Clorura de sodiu ; Sulfatul de potasiu4-5% ; Sulfatul de cupru ; Solutia Fish : Sulfat de potasiu40g ;

Borax :4g ; Eozina4-5 picaturi ; Apa distilata 100ml. Fenomene fizice : Priza la 24-48 ore. Reactia de hidratare este o reactie exoterma ; la 1 ora (40-600C). Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare. Dilatarea de priza :0,1-0,3%. Proprietatile gipsurilor moi pentru amprentare

plasticitate,/ fidelitate excelente ; absorb filmul salivar dintre campul protetic si gips ; nu sunt iritante, toxice ; timpul de priza3-5 minute ; dilatarea de priza este medie ; se evita erorile ; pret de cost.

6

Page 41: Materiale Curs

7

7

Indicatii : Amprente edentat total (greutate f.f.mare-edentatul partial) ; Amprente necompresive la edentatul total maxilar. Se contraindica campurile

mandibulare ; materialul este spalat de saliva. Amprente coroane+corpul de punte (tehnologia clasica de obtinere a puntilor din

elemente separate) ; Amprentarea clasica(inel de cupru+supraamprenta de gips) ; Turnarea modelelor –preliminar, soclul modelului ; Ambalare(tehnologia protezei totale).

Dezavantaje:

Manipulare dificila; Volum mare in cavitatea bucala; Indepartare foarte dificila: Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor; Imbatranire in timp.

RASINILE ACRILICE

Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare. Dezavantaje:

coeficientul de contractie, efectul iritant local, manevrare dificila, pret de cost crescut.

Sunt scoase din uz. S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului, ca baza protezei ; ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista. MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata); lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac. DURACRYL ;(PMMA) ;P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare. Indicatii

Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii, coroane partiale, dispozitive coronare de substitutie, reconstituiri corono-radiculare.

Portamprente individuale ; Reparatii-proteza partiala, totala.

Page 42: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE – CURS 8

MATERIALE SEMIRIGIDE (RIGIDE IREVERSIBILE)

PASTA ZOE Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale.Initial au fost folosite ca ciment chirurgical, ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate. Forma de prezentare :

sistem P/P- in tuburi metalice, de culori diferite ; alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna - inchisa (maron, mustar, ocru). Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE.

Sunt : Clasa I – pentru amprentare; Clasa II- pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale, granulatie foarte fina). Denumiri comerciale : REPIN ; IMPRESSION PASTE ; KELLY’S PASTE ; CERO-PLUS (nu contine eugenol) ; LURALITE. Compozitia chimica : Pasta alba- ZnO bruna- eugenol. Pasta alba : oxid de zinc 27p ; lanolina 9p ; apa1p. Pasta bruna : colofoniu 20p ; Eugenol 6p. Pasta ZOE contine : Pasta alba : oxid de zinc 80% ; acetat de zinc 19% ; clorura de magneziu1%. Pasta bruna : eugenol56% ; guma arabica16% ; ulei de masline16% ; ulei mineral 16% ; ulei de in 65 ; masa de umplutura (talc, caolin) – scade fluajul. Rolul elementelor componente :

Eugenolul este iritant, usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei. A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol.

Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta, scade timpul de priza. Uleiurile neutralizeaza eugenolul, cresc plasticitatea.

1

Page 43: Materiale Curs

2

Dozare/Preparare: 2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1. Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine; se prepara curent prin tehnica spatularii; cu spatula metalica; spatulare 5-10secunde, aplicare in linguri individuale; consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic. Reactia de priza: Acid-baza eugenolatul de zinc ; ZnO+eugenol eugenolat de zinc produs chelat ; Zn(OH)2+2R-COOH R-(COOH)2Zn+H2O. Acceleratori de priza:

Apa Clorura de magneziu ; Acetatul de zinc.

Inhibitori ai prizei : Glicerina (prelungeste timpul de priza).

Proprietati :

Plasticitate ; Fidelitate ideale 0,01 mm. Stabilitate dimensionala buna ; modificari dupa priza 0,1%. Local nu au efect toxic, caustic, iritant ; Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) , poate fi modificat ; Rezistenta mecanica, duritate bune ; Timpul de lucru suficient ; nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate

Indicatii ZOE :

Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala)- tehnologia protezei scheletate ;

Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) ; Inregistrarea relatiei de ocluzie; Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale

bucoplastice) – clasa I Kennedy –Hindels, Sabati; Stabilizarea sabloanelor; Cimentari provizorii(coroane, punti);

Avantaje :

Fluiditatea, plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) ; Aderente de portamprente, maini, tegumente ; Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) ; Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) ; Nu se toarna imediat modelul.

Recomandari practice :

Vaselinare tegumente ; Manusi asistenta ; Indepartare urme pasta :neofalina ; Dezinfectie (hipoclorit1-2%)

2

Page 44: Materiale Curs

3

MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE

Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate ; ceara, gutaperca, Stents, Kerr, materiale bucoplastice ; la caldura ele devin plastice. Clasificare : Dupa intervalul de plastifiere : 50-60ºC = materiale termoplastice

30-40ºC = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara, gutaperca intra in compozitie

Ceara, gutaperca = material de amprenta : macheta, si in compozitia materialeor bucoplastice.

MATERIALE TERMOPLASTICE

Placi(10-20 placi). Batoane(20-50bucati) Maron, gri, verde cu intervale de plastifiere diferita. Kerr maron 55-56ºC – inchidere marginala ; Kerr gri:53-54ºC – portamprenta; Kerr verde :50-51ºC- inchidere marginala ; amprenta cu inel . Denumiri comerciale : Stents ; Xantigen ; Ceroform ; Exact Compound. Compozitie :

Amestec de ceruri, rasini, coloranti, masa de umplutura. Rasinile naturale : copal, Kauri (40%). Acestea confera plasticitate. Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric.

20-22% acid stearic, palmitic, oleic ce confera fluiditate ; Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea , proprietatile mecanice, scad aderenta. Aromatizanti; Coloranti; Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica ; ex:Reprodent (contine cupru).

Formula Stents

Copal 28% ; Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack, Colofoniu (rasini sintetice) Carnauba 4% (ceara vegetala) ; Stearina 2% ( confera luciu) ; Masa de umplutura: talc:5-9%; Coloranti.

Dozare/Preparare : Strict extemporaneum ; Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60ºC) Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard. Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70ºC ; mai mult de 70ºC se ard elementele componente.Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50ºC (46ºC) , pentru a impiedica socul termic.

3

Page 45: Materiale Curs

4

Proprietati : Rigide la temperatura mediului ; Plasticitate mica ; Fidelitate medie ; Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. Dupa racire se contracta 2-3%. Nu au efect toxic, iritant, se prepara usor.

Indicatii :

Amprenta clasica cu inel de cupru ; Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala)- testele Herbst ; Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) ; Pentru obtinerea lingurilor individuale ; Amprenta antagonistilor (rar) ; Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) ; au Amprenta compusa (Wash Technick) – Stents +ZOE ; valoare Pentru confectionarea valurilor de ocluzie istorica.

Recomandari practice : Plastifiere la temperatura indicata ; Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului.

MATERIALE BUCOPLASTICE Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale ; Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant. Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii ; tuburi metalice. Compozitie:

Ceruri; ceara de albine ; Rasini naturale; parafina ; Rasini sintetice ; colofoniu /Shellack. Coloranti.

Denumiri comerciale : Dentiplast ; Adheseal ; Ex-3N Gold; Rezinoplast. Rezinoplastul: Colofoniu 82g; Shellack5g; Ceara de albine 5,5g; Ulei de parafina 7,5g. Dozare/Preparare : Devin plastice sub actiunea caldurii ; se dozeaza extemporaneum ; Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) ; Inserare amprenta cu presiuni blande ; se evita amprentarea supraextinsa.

4

Page 46: Materiale Curs

5

Proprietati : Excelente-plasticitate- nelimitat in cavitatea bucala ; Redevin rigide sub actiunea apei (racire) ; Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor ; fluajul are valori mari ; ideal 34-38ºC.

Indicatii :

Amprenta functionala :proteza totala – amprenta necompresiva (campul protetic intens rezorbite mandibulare)

Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy ; Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin).Amprenta poate fi corectata.

Recomandari practice :

Racire intensa ; Dezinsertia /transportul cu mare atentie, in cuburi de ghiata. Turnare rapida a modelului.

MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE

(CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA)

Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple ; contin o componenta alcool plastifiant ce confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile. Caracteristici : Conditionarea structurilor campului protetic (prepo-, propro-, postprotetic) pentru vindecarea anatomo, histofiziologica a campului protetic.Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. Se aplica proteza in care se aplica materialul, ele grabesc vindecarea osoasa. Forma de prezentare: P/L gel suplu cu priza lenta Denumiri comerciale : VISCOGEL ; FITT ; HIDROCAST ; IVOSEAL; COE-CONFORT. Compozitie : Pulberea : copolimer al M.N. Lichidul : amestec de ester acid carboxilic ; ftalat de butil 8% cu rol plastifiant ; alcool etilic. P/L=1/1 gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si epuizarea ftalatului de butil. Proprietati :

Stabilitate buna ; Fidelitate foarte buna 25 ; dupa 1 ora scade ; Proprietati mecanice : duritate la 24 ore ;rezistenta la compresiune in primele 15 minute –

2MPa se comprima 60-80% ; Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime.

5

Page 47: Materiale Curs

6

Conditii de lucru :

Netoxic ; Fidele ; Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala ; Stabile chimic ; Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor.

Indicatii :

Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore ; grabirea vindecarii postprotetice (protezarea imediata) = indicatie de electie ;

Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) ; Amprenta functionala (metoda indirecta )- rebazare ; Rebazare temporara.

MATERIALE ELASTICE

In tehnologia protezarii vezi clasif. Bratu ; Clasificare : Hidrocoloizi reversibili ; Ireversibili ; Elastomeri de sinteza : Siliconi ; Tiocoli ; Polieteri. Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza ; ofaza intermediara scurta cand se contraindica modelarea ; in general aceste materiale sunt fidele.

HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H.R) Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel); Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor; Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru. Forma de prezentare : Chitoasa in cutii, tuburi, seringi, batoane. Medie Fluida Denumiri comerciale : HYDROCOLOID (Kerr Dental) ; SURGIDENT (Lactona); AGARLOID(Van R). Compozitia chimica:

Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil;extrasa din agele rosii. Lichefierea are loc la 70-100ºC. Gelificarea la 30-50ºC ; Dimensiunea particulelor este micronica.

Apa 75-80%

6

Page 48: Materiale Curs

7

7

Formula compozitionala : Agar-agar 12-14% ; Alte formule in care apa 75-81%. Apa 83-85,5% ; Borax 0,2% influenteaza vascozitatea Sulfat de potasiu 1,5-2% Masa inerta (pentru a creste proprietatile)- pamant de diatomee, talc, silice, mentol, argila, timol.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea) Rolul elementelor componente : Boraxul: influentaza vascozitatea (faza sol); Rol inhibitor al prizei gipsului. Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui ; Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid. Dozare/Preparare :

Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) ; in recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta.

Predozat : livrat in tub/seringa :exact. Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru amprentare.

Baia nr.1: la 100ºC se plastifiaza; Baia nr.2 :la 63-70ºC depozitare ; Baia nr.3 : asteptare (in lingura speciala).Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande. Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili). Proprietati :

Pierd apa , se deshidrateaza :SINEREZA ; Fidelitate :reproduc detalii micronice ; sunt superioare alginatelor ; inferior elastomerilor; Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol gel 0,55 ; si dupa racire :0,65-0,7% ; Risc de soc termic, disconfort, durere.

Indicatii :

Tehnologia incrustatiei, coroanelor, puntii (ca material de amprentare, cu pregatire riguroasa a santurilor gingivale) ;

Amprenta in edentatia partiala ; Electie :proteza scheletata ; duplicarea modelului de lucru ; coroane , punti (moderne)

Dezavantaje :

Aparatura si dotare auxiliara mai complexa ;(linguri, portamprente, sistem de racire, bai modulare, gipsuri extradure, mixere) ;

Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale ; Stabilitate mica (pierd apa); Necesita turnarea modelului in primele 15 minute ; Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie.:IMPRESEPT (Espe).

Recomandari practice: Respectare interval de lichefiere; Aplicare cu presinui blande ; Dezinsertia dupa o racire lenta, sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi(rapid/lent); Turnarea modelului (gipsuri dure, superdure).

Page 49: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE -CURS 9

HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI(ALGINATELE) Wilding, Dolder 1940 acidul alginic prin derivatii saisaruri pentru compozitia materialelor de amprentare (saruri de potasiu, sodiu); Clasificare: dupa timpul de priza: clasa I - rapide; clasa II - normale. dupa utilizare: clasa A - amprentare inlay + coroane; clasa B - amprente preliminare (edentatia partiala, edentatia totala); clasa C - amprenta anatomica, de studiu. Alginatele sunt cele mai dese materiale folosite in cabinetul stomatologic. Forma de prezentare: -pulbere/lichid;

pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile; lichidul : apa/ apa distilata.

Prin amestecul lor rezulta o solutie(sol) care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile. Forma de livrare: pulbere in pungi, cutii metalice, plastic ermetic inchise. Denumiri comerciale: Septalgin (Septodont); Jeltratrec (Caulck SUA); Alginoplast (Bayer); Ortoprint (Zermack); Palgat (Espe); Ypeen (Spofa); Zelgan 2000 (Detrey); Algodent (Rom). Compozitie: pulberea: alginat de potasiu 10-12%; Reprezinta principalele elemente sulfat de calciu:10-12%. reactante ale pulberii. aditivi: fosfatul trisodic; fluorura de sodiu:0,5-2%; masa de umplutura:74-78% (talc, carbonat de clciu, pamant diatomeic); pulberi, silicat, glicoli, aromatizanti, apa, apa distilata. Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciualginatul de calciu + sulfatul de sodiu

1

Page 50: Materiale Curs

2

Rolul elementelor componente: sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului; fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii; masa inerta: determina dispersia pulberii in apa(pamantul diatomeic); confera rezistenta

materialului si rigiditatea. talcul, carbonatul de magneziu: scade aderenta, creste vascozitatea, influenteaza granulatia,

fluajul, rezistenta. fluorura de sodiu: scade aderenta materialului determinand usurinta in demularea

amprentelor; indicatorii(Ortoprint) isi schimba culoarea cand rezulta gelul de la alb la roz. Dozare/Preparare: extemporanee; predozat:Palgat (Espe) Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa; Dozarea ochiometrica: pentru maxilar:2 linguri; pentru mandibula 1,5 linguri. Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive, se spatuleaza in bol de cauciuc.(alginate clasa II- 1 minut; alginate clasa I - 30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri, leucoplast) Timpul de priza 4 minute. Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizarea ei Proprietatile materialelor elastice alginice: au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare; plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica; pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza; solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline.(se

adauga neutralizanti - sulfat de magneziu; sulfat de potasiu); se pastreaza in locuri uscate. rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili;3,4-7,8kgF/cm 2

inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2)

rezistenta la rupere:350-600g/cm 2; flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%; timpul de gelificare 3 minute -clasa I; 3-5 minute - clasa II.; este influentat de temperatura,

apa, tehnica de spatulare, mediul ambiant. timpul de priza este incetinit (prelungit) de fosfatul trisidic care reactioneaza cu fosfatul de

calciu rezultand fosfatul de calciu si sulfatul de sodiu; rezulta un gel cu retea tridimensionala alcatuita din lanturi de alginat legate de ionii de calciu iar in ochiurile retelei se gasesc particule de alginat nereactionat, cantitate crescuta de apa, produsi secundari.

Indicatii: amprente anatomice pentru modele documentare; amprente preliminare pentru edentatul partial si total; amprente pentru antagonisti; amprente functionale (numai proteza partial acrilica); amprente in ortodontie; amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu

hidrocoloizi reversibili - SUA).

2

Page 51: Materiale Curs

3

Recomandari practice: respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa; dozarea si tehnica spatularii, timpul de spatulare 1 minut; aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm; pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a

suprafetei amprentei; dezinsertia: dupa pierderea succiunii, dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a

impiedica deformarile; la aplicare pe campul protetic presiunile vor fi blande; igienizarea amprentei cu ajutorul unui jet de apa; conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente; dezinfectia amprentei cu hipoclorit de sodiu 1%; se realizeaza imersia 10 minute; turnare model imediat, in 15 minute; se conserva amprentele in mediu umed; nu se introduc amprentele in bolul cu apa; mai buine se aplica rulouri umede; demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza initiala a gipsului; mai tarziu de

10 ore alginatul absoarbe apa din gips. AMPRENTA COMBINATA H. R. cu H.I.R.

indicata in tehnologia coroanelor si puntilor in urma combinarii celor doua materiale rezultand un material cu o fidelitate crescuta asemanator cu elastomerii de sinteza. Se toarna modelul rapid; Tehnica de lucru: agar -agarul se plastifiaza la 1000 C, se mentine la 60-700 C timp de 10 minute; se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard; agar-agarul se aplica cu seringa pe bont; peste el se va insera alginatul din lingura standard; se mentine pe camp 3-4 minute pentru gelificare dupa care se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna, urmand a se turna un model din gipsuri dure, extradure. Avantaje: simplifica tehnologia de amprentare cu agar-agar cu sisteme speciale; gipsul modelelor este mai compatibil cu agar-agarul; timpul de priza este scurtat la 3-5 minute; tehnica este relativ comoda (SUA tehnologia incrustatiilor).

3

Page 52: Materiale Curs

4

ELASTOMERII DE SINTEZA

materiale elastice ireversibile; materiale cu fidelitate, elasticitate, stabilitate dimensionla excelenta; Clasificarea elastomerilor: polisulfurici(tiocauciucuri); siliconici; polieterici. Clasificarea ADA si ISO: chituri (clasa I); cu vascozitate mare heavy-body (clasa II); cu vascozitate medie (clasaIII); cu vascozitate mica (clasa IV).

1. ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI)

Forma de prezentare: pasta-lichid (gen I); pasta-pasta (gen. Actuala). Pasta se livreaza in tuburi metalice; frecvent culoarea este alba; catalizatorul este un peroxid al plumbului, manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen.I) sau tuburi metalice (genII), cu consistente diferite :mare, medie, fluida ce se vor combina dupa dorinta medicului. Produse comerciale: Permalastic (Kerr) utilizat in amprente functionale la edentatul total (tehnica Schreinemakers); Permalastic light si Permalastic body. Unilastic (Kerr); Neo-Flex (Surgident); Coe-Flex(Coe) Compozitie: Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79,7%; Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15,4% cu rol de liant, plastifiant. Rolul elementelor componente: acid stearic, oleic : plastifiant, inhiba vascozitatea, miros de sulf; oxidul de titan confera culoarea; silice fine : influenteaza elasticitatea si creste rezistenta mecanica. Acceleratorul: peroxidul de plumb 78% (initiator); sulful 3,5%; ulei 16,8% (plastifiant); alte substante 2%.

4

Page 53: Materiale Curs

5

Dozare/Preparare: 1. Predozat (mai rar); 2. Extemporaneum: pasta/accelerator = 1/1., pe hartie cerata prevazuta cu o scala gradata de la 1 cm la 14 cm; pe placute de sticla, preparare prin spatulare in primele 10 secunde pana se inglobeaza si pana

la 1 minut se spatuleaza rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica in portamprenta individuala.; timpul de lucru 7 minute;

mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al amprentei.

Timpul de lucru este scazut datorita: mediului ambiant(vara); temperaturii acceleratorului; cantitatea de accelerator. Sunt materiale cu vascozitate mare.(preparare, manipulare rapida). Reactia de priza: mercaptan 80%+ peroxid de plumb vulcanizare cu etapele de initiere, propagare, intrerupere. Reactia este exoterma rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel coloidal hidrofob. Proprietati:

insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse; vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare; stabilitatea dimesionla este

excelenta; nu pierd apa , nu se imbiba cu apa; in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0,25% in prima ora!!!!!. Se recomanda

turnarea modelului cat mai rapid. La 24 ore se contracta : mai mult ca siliconii de aditie; mai putin ca siliconii de condensare; mai putin ca polieterii. Local:

nu au efect toxic(peroxudul de plumb se consuma in reactie); nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic; au un miros dezagreabil.

Indicatii: amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate; amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers); amprente pentru incrustatii, coroane, punti; se pot turna mai multe modele. Recomandari practice: turnarea modelului in prima ora; produsul se mentine in los uscat; sa se respecte proportia elemetelor componente, prepararea, amprentarea.

5

Page 54: Materiale Curs

6

2. ELASTOMERII SILICONICI

au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici(deformarile remanente, mirosul neplacut, timpul de priza crescut, patare haine, protectie). Forma de prezentare: Siliconi de: condensare(reactia de condensare) aditie (reactia de aditie) Sistem: pasta-lichid (genI); pasta-pasta (gen. Moderne). In: tuburi metalice; flacoane. Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa; medie; fluida. Denumiri comerciale: Siliconi chitosi: Optosil(Bayer) Coltoflex(Coltene); Silaplast (Detax); Zafo (ketenbach). Siliconi cu vascozitate medie: Xantopren verde (Bayer); Coltex M (Coltene) Lastic 55; Sta Seal (Detax). Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi): Xantopren bleu (Bayer); Coltex fine Silasoft; Sicaform.

Elastomerii siliconi de condensare

Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu; masa anorganica: (35-37%) ca umplutura pentru cei medii, semifluizi 75% pentru cei chitosi. Silicea , bioxidul de titan le confera vascozitate, rigiditate. Catalizatorul; suspensie de ortosilicat de etil; octoat de staniu; oxid de crom, oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen. Intre gruparile HO- are loc o reactie de reticulare rezultand un cauciuc sintetic si produsi secundari (volatili- alcool) Reactia de priza: octoat de staniu polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil cauciuc siliconic + produsi secundari (alcool)

Elastomerii siliconi de aditie

rezulta in urma unei reactii de poliaditie; acid cloroplatinic polivinil xiloxanul + xiloxan silicon de aditie

6

Page 55: Materiale Curs

7

Forma de prezentare: pasta-pasta; consistente: medie frecvent semifluizi. !!!!!Grad de redare foarte exact. Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji - Japan); Provil; President (Coltene); Permagum (Espe); Imprint (3M); Reprosil (De Trey). Dozarea /Prepararea: Extemporaneum: hartie cerata 1/1; placute. Tehnica spatularii: miscari circulare, energice 45-60 secunde rezultan o pasta vascoasa ce se aplica intr-un conformator rigid. Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale, se realizeaza orificii in masa siliconului chitos, se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se aplica in portamprente rezultand amprente primare. Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta, se aplica in seringa, injectati in zona subgingivala si suprafata bontului. Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un pistol. Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat, etalarea pe campul protetic se realizeaza cu o canula. Proprietati: geluri hidrofobe; nu se dizolva in solventi organici, apa; au vascozitate crescuta; stabilitatea dimensionala este buna (nu pierd apa prin sinereza); contractiile la cei de condensare sunt mai mari ca la tiocauciucuri; siliconii de aditie:24 ore - 0,05% deci sunt cei mai fideli; modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute; rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri; flexibilitatea este inferioara siliconilor de aditie; Exista si siliconi hidrofili :Ex: ORANWASH (Zermach) - turnare modele din gips; nu se pot electrodepune amprentele; elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model; nu au efect toxic local; grosimea ideala 2-3 mm poate fi dirijata prin adaugarea de stopuri pe suprafata interioara a

lingurii; timpul de lucru ;3-5 minute. timpul de priza;6-8 minute (include timpul de lucru); Indicatii:

7

Page 56: Materiale Curs

8

toata gama de amprente in tehnologia protezei fixe; amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total

(semifluizi); !!!!!!!! inlay, coroane partiale: siliconi de aditie, polieteri, tiocauciucuri. Nu siliconi de

condensare.!!!!!!!!! Recomandari practice: sunt contraindicati la cei alergici; daca se toarna mai multe modele , primul model este cel mai bun; se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise; se contraindica conservarea in mediu umed; se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare.

3. POLIETERII

W. Schmidt (1969)-Espe. Forma de prezentare: identica cu elastomerii siliconici :pasta-pasta in consistenta unica / doua / trei. Denumiri comerciale: Impregum - medie; Permadin - medium + light; Ramitec - inregistrari ocluzale; Polygel - automixing. Compozitie: Substanta de baza: tetrametilenglicol Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil(sulfona aromata); Masa inerta; Plastifiant. In urma combinarii guparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia dereticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop. Dozarea/Prepararea: identica cu elastomerii siliconici; timpul de lucru:cel mai scurt dintre elastomerii de sinteza; timpul de spatulare:35-55 secunde; sunt materiale vascose; timpul de priza:5-6 minute. Proprietati: sunt materiale hidrofile; nu se electrodepun !!!!!!!!!!!! au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor; stabilitatea dimensionala buna; valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie;

8

Page 57: Materiale Curs

9

9

flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri; grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor;

reactia exoterma :2-30 C; efect iritant local datorita catalizatorului; Indicatii: identice cu siliconii si tiocauciucurile dar exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei. Recomandari practice: uscare impecabila a campului protetic; aplicare in portamprente cu retentii; aplicarea de adezivi pe inel metalic si pe lingura (tiocauciucuri); pregatirea santului gingival pentru amprentare; indepartarea mecano-chimica, substante

vasoconstrictoare:Alaun; Efedrina5%; Adrenalina. Se contraindica:clorura de zinc. pregatirea si aplicarea rapida pe campul protetic, mentinerea sub presiune uniforma alor; la amprentele in dublu amestec se prelucreaza amprenta primara interdentar, cervical, santuri

pentru fuga siliconului semifluid pentru a evita deformarile laterale; nu se conderva in mediu umed; turnare model la 1 ora; dezinfectie cu spray clorurate, glutaraldehida; dezinsertia lenta in prima faza, energic in faza a-2-a, in acelasi ax.

MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE

ELABORATE de Caulk si Genesis. Pe baza de rasini compozite: poliuretandimetilmetacrilatul rasina este sarjata cu bioxid de siliciu; timpul de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice; rasini in 2 consistente: medie si semifluida. Mod de lucru: rasina semifluida se aplica pe bont, subgingival; rasina medie se aplica in lingura transparenta ce se insera pe campul protetic; se modeleaza marginal apoi se fotopolimerizeaza. Dezavantaje: polimerizarea nu e uniforma marginal datorita salivei; tehnica necesita o lingura transparenta; materialul trebuie depozitat in locuri intunecoase.

Page 58: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE – CURS 10

MATERIALE PENTRU MODELE

GIPSURILE NORMALE clasa II - hemihidrat Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale; Particulele sunt filamentoase, aciforme, cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza; Proprietati:

Plasticitate, fidelitate bune; Pret de cost rezonabil;

Dezavantaje : Dupa priza rezulta o structura poroasa ; Solubulitatea mare fata de alte materiale ; Proprietati mecanice slabe ; Rezistenta mecanica 9N/mm 2 Valorile dilatarii :0,2-0,4% ; Timpul de priza :5-30 minute ; Se contraindica sculptarea lui prin adaugarea acceleratorilor de priza(scad proprietatile

mecanice). Indicatii :

Modele anatomice, de studiu, preliminare, dintii antagonisti ; Modele lucru protetice pebntru reparatii ; Socluri ; Fixarea modelelor in articulatoare.

SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU. Dozarea/Preparare : Vezi gipsuri pentru amprentare ; 100gP/40-50cm 3apa. Frecvent metoda extemporanee ; Tehnica spatularii sau a saturatiei progresive, rezultand o pasta ce se introduce prin metoda vibratorie Recomandari practice :

Se contraindica adausul de acceleatori de priza ; Se contraindica spatularea (mai mult de 1,5 minute) deoarece se pot distruge centrii de

cristalizare, rezultand un ghips friabil ; Respectarea proportiei P/L ; Se contraindica turnarea modelelor de lucru.

Page 59: Materiale Curs

2

GIPSURILE DURE Hemihidrate ; Deshidratarea din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130ºC, in mediu

umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un hemihidrat care structural prezinta particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor ortoromboidale); absorbtia apei intre particule este mult mai mica;

Pulberi de culori diferite, granulatie fina; Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici.

Denumiri comerciale ; MOLDANO (BAYER); BEGO DUR (Bego); DURALITE (Degusa). Proprietati:

Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale; Dilatarea este de 2 ori mai mica (0,1%) ; Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor), absorb mai repede

apa rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare ; Se contraindica acceleratori de priza.

Indicatii : Modele de lucru (coroane, punti dentare, proteze partiale, proteze totale, aparate ortodontice, sine parodontale, dinti antagonisti, socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV).) ;

GIPSURILE EXTRADURE Cu proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) ; hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300º C cu adaus de aditivi (neutralizanti, compensatori de contractie) ; clorura de calciu(30%), clorura de magneziu cu rol in modificarea constantelor acestor gipsuri, obtinandu-se particule foarte fine, duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2.

Valoarea dilatarii mica =0,01%. Proprietati mecanice: Au valori mari, rezistenta la rupere, incovoiere, abraziune raman intacte marginile preparatiei, ale bonturilor. Dozarea/Prepararea :

1) gipsuri clasa III/clasa IV –extemporanee, prin tehnica spatularii manuale 3 vol.P/2vol.apa sau 5P/3L ;

Spatulare in bol de cauciuc ; timp de spatulare 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce se introduce cu vibrare mecanica sau vibratorie ;

2) metoda electromecanica (vacuum malaxoare) timp de preparare 30 secunde, rezultand o pasta semifluida fara goluri de preparare ;

Page 60: Materiale Curs

3

Timpul de priza este influentat de temperatura, raportul P/L, tehnica spatularii, dimensiunea particulelor. Turnarea modelului se realizeaza ideal in 2 timpi :

a) arcada din gipsul dur (extradur);priza are loc in 20-30 minute b) in timpul 2 se toarna soclul. De exemplu :gips dur pentru cele extradure/gips normal

pentru gipsul dur.

Proprietati : Atinse la 24 ore ; Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii, coroane partiale, tehnologia metalo-compozita, metalo-ceramica, coroane supraecuatoriale. Produse comerciale : VEL MIX ;(Kerr) ; EPI (De Trey) ; MOLDAROCK (Bayer) ; FUJI ROCK(G.C).

GIPSURILE SINTETICE Se obtin pe doua cai;

1) din dihidrat de sulfat de calciu, care prin calcinari succesive ajunge fosfat de claciu ce este tratat cu acid sulfuric ;

2) din gipsurile chimice ce rezulta din produsele secundare ale acidului sulfuric. Fosfatul brut +acid sulfuric gips sintetic. Absorbtia apei mai mare ; Puritate maxima. Proprietati : Vezi cele super dure, cu celeasi proprietati ; difera dilatarea :0,2-0,4% similara cu cea a gipsurilor normale rezultand modele pentru Co-Cr si Ni-Cr, ce au coeficienti de contractie mari.

RASINI COMPOZITE

Modele de lucru ; aceleasi indicatii cu modelele super (dure) ; Prêt de cost substantiale ; cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru ; Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu rasinile acrlice

simple. Forma de prezentare : P/L ; P/P ; Modele de lucru cu bont mobil, tehnologii moderne ACUTRACK (D.S.) sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice 9modele de arcada metalo-ceramice). ZEISER I, II; HIGH-TECH.

Page 61: Materiale Curs

4

Proprietati: Duritate 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure; Coeficient de contractie 0,05%; Rezistenta la temperatura de lucru ; Muchiile raman integre (mai mult ca la gipsurile dure) ; Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical cu freza ; Timpul de priza = 3 ore ; pot fi turnate amprente cu elastomeri siliconici + polieteri 9de

aditie).Se contraindica turnarea :tiocauciucurilor si a hidrocoloizilor. Indicatii :

Modele sectionate ; Modele cu bont mobil unitare.

Produse comerciale : EPOXI DIE (IVOCLAR) ; BLUE STAR(Giebach Dent) ; DIEMET (are cupru).

CIMENTURILE DENTARE RASINILE ACRILICE SIMPLE

Exemple de cimenturi dentare silico-fosfatice pentru modele de lucru: PETRALITE ; CERAMIC CEMENT ; MODEL CEMENT. Prezinta valoare istorica ; au fost utilizate atinci cand nu aparusera alte materiale. S-au folosit cimenturile FOZ sau SILICAT. Ele adera de amprenta, dificultati in fularea lor in amprenta ; necesitau amprente numai cu inel de cupru, timp scurt, prêt de cost crescut ; vascoase. Rasinile acrilice simple datorita proprietatilor dezavantajoase (vezi curs ant.) dadeau modele mici .Sunt folosite pentru modele didactice.

MATERIALE METALICE Pentru a creste proprietatile mecanice ale materialelor nemetalice. Tehnologia modelului de lucru. 1. AMALGAMELE (CU, AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag ; istorice ; nnu se mai utilizeaza deoarece :

a) necesita neaparat o amprenta unidentara cu inel ; risc de deformare ; b) s-au utilizat episodic (coeficient de dilatare mare ;0,1-0,25%) ; c) metoda laborioasa (timp de priza lung) ; d) indicatia de electie : zona de sprijin PM-M.

Page 62: Materiale Curs

5

2. ALIAJE USOR FUZIBILE aliaje cu punct de topire scazut : MELOTUL :(Pb, Bi, Sn, Zn) ; intervalul de topire:96-102º C ; model de lucru la coroana stantata (patrice) ; SPENTZ (FeS, Zn, Pb) ;intervalul de topire :110-120ºC ; turnarea placilor protetice. 3. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta) Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300ºC; Temperatura de lichefiere:180º C ; solidificarea 140º C. Amprentele se conditioneaza (igienizare, dezinfectie, uscare, incalzire) ;in interiorul ei se pulverizeaza metalul lichefiat din butelii in grosime de 0,5-1 mm.. Se pulverizeaza toate amprenele siliconice. NU SE PULVERIZEAZA AMPRENTELE LUATE CU H.R., H.I.R., MATERIALELE TERMOPLASTICE Tehnica de lucru :

Igienizare ; Dezinfectie ; Uscare ; Incalzire usoara pentru a evita solidificarea brusca a materialului pulverizat ; Incalzirea buteliei ; Pulverizarea amprentei cu viteza si doua guri de intrare ; Grosimea stratului 0,5-1 mm este functie de distanta si unghiul de pulverizare rezultand

calitatile modelului de lucru ; In amprenta pulverizata se aplica materialul de completare :gipsuri dure, rasini

metaloplast) rezultand un model de lucru cu proprietati mecanice crescute, comparativ cu cele din gips dur (Moldano).

Avantaje : Tehnica de lucru mai simpla ; Fidelitatea, duritatea bune ; Rezistenta la abraziune mai mare ca cea a gipsurilor dure ; Toxicitatea este inferioara solutiilor electrolitice (vezi model galvanic) ; Stabilitatea volumetrica buna :0,2% ;

Dezavantaje : Proprietati inferioare modelului galvanic, gipsuri sintetice, superdure, rezistenta la abraziune este mica in special in etapa de adaptare a pieselor protetice. 4.MODELUL GALVANIC:

procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru ; se obtin datorita electrodepunerii cationilor de Cu, Ag sau ni ca urmare a disociatiei

electrolitice acide sau bazica ce se produce in baile galvanice. Conditii de lucru :

Temperatura mediului ambiant 22-37ºC ; Electrodepunerea 10-12 ore ; Stratul electrodepus ;1-1,5 mm,

Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala, cu proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) ; ce usureaza in etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model.

Page 63: Materiale Curs

6

Instrumentar : Baie galvanica din material plastic/sticla ; 2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem(Ni, Cu, Ag); la catod- se aplica

amprenta ; in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la

tensinui mici intre 2,8-6 V si 6-10mA ; sulfatul de cupru disociaza ; cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie

regenerand permanent sulfatul de cupru ; solutia electrolitica este pura, stabila, buna conducatoare electrica, compozitie simpla ; se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru ; se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa.

Formula Derman

Sulfat de cupru 156g ; Acid sulfuric 42g ; Apa distilata 600ml.

Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica. Solutii pe baza de pirofosfat de cupru cu capacitate dedispersie mare Solutii pe baza de cianuri cu capacitate de dispersie foarte bune. Alta formula :

Cianura de argint 30g ; Cianura de potasiu 40g ; Carbonat de potasiu 4g ; Hidroxid de potasiu 3 g

Capacitatea de dispersie este foarte mare si sunt foarte toxice. Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea curentului electric. Tehnica de lucru ; Conditionarea amprentei, prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun conducator de lectricitate sau aplicarea solutiei coloidale ale metalelor electrodepuse (Cu, Ag, Fe) ;

1) amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice ; 2) legarea amprentei la electrodul negativ al baii ; 3) conectare la curent tensiune si intensitate scazuta; 4) electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore ; in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand

electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips, rasini) ;

5) control, examinare ; 6) daca e bine, se toarna materialul de completare

Indicatii : Inlay, coroane partiale, coroane ecuatoriale, tehnologia metalo-ceramica, metalo-compozita. Avantaje :

Fidelitate crescuta ; Stabilitate volumetrica, duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite ; Contractie 0,2-0,3%.

Page 64: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE – CURS 11

MATERIALE PENTRU MACHETE

Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice. CERURI DENTARE RASINI ACRILICE SIMPLE RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE Proprietati :

Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont ; Dupa racire sa prezinte o faza rigida, nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model ; Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala ; Sa nu aiba efect toxic local ; Stabilitatea fizico-chimica ; sa nu se combine cu materialele pentru modele (pentru a se

indeparta usor) ; proprietati esentiale pentru obtinerea piesei protetice exacte

Sa arda fara reziduuri(cerurile sunt eliminate prin topire) Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului. Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700ºC, nu exista riscul de fisurare.

CERURILE DENTARE

Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte, animale, minerale, vegetale) obtinute prin topire/racire ; rezulta un amestec omogen. Compozitie :

1. Ceara de albine : UV Se obtine din fagurele de miere ceara galbena alba. La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor

termoplastice) ; Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire ; Intervalul de topire :60ºC.

2. Ceruri animale : cu utilizari restranse Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : »Ceara Spermaceti » 3. Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) ; are culoare bruna, cu utilizari restranse.

Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40ºC) Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina, ozecherita, cerezina. Parafina :

Hidrocarbura cu numar crescut de atomi ; Se obtine prin distilarea titeiului ; Intervalul de topire :47-71ºC ; Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice.

Page 65: Materiale Curs

2

Ozecherita : Se obtine din depozitul de titei ; Casanta ; Rigida ; purificare

Galbena cerezina (incolora) Intervalul de topire=65ºC (mai mic ca parafina) ; Hidrocarbura liniara/ciclica purificata.

Cerezina :

Se obtine din distilarea titeiului brut ; Intervalul de topire :60º C ;

Ceara Montana :

Se obtine din lignit. Intervalul de topire :6-90ºC.

CERURI VEGETALE Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi. Ceara Candelila

Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee) Influenteaza topirea=68-75ºC , plasticitatea amestecului ; are culoare bruna.

Ceara Carnauba : Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor ; Are culoare verde-cenusie ; Este dura, casanta ; Intervalul de topire influenteaza plasticitatea, duritatea ; este prezenta in compozitia

cerurilor tari.

CERURI SINTETICE Au utilizari limitate 1.Ceruri polietenice ;(I.T.=100-150ºC) Ceruri parafinice 2.Ceruri polioxietenice(I.T.= 37-63ºC)

RASINI NATURALE

Produs de exudatie al unor copaci, plante. DAMMAR SACAZ ; SANDARACK.

Page 66: Materiale Curs

3

COLOFONIUL : Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei ; Dura, casanta ; Adera ; Intra in compozitia cerurilor pentru lipit.

COPALUL :

Se obtine din fosile ; Dura, galbena. Intervalul de topire=300ºC. In compozitia cerii mai intra : Guma arabica

Tragacant(paste adezive-proteza totala) Grasimi de vita :SEU –tristearat de trigliceride cu I.T = 43ºC ; pentru a conferi rezistenta.

CERURI DENTARE Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari ; 1.Ceara pentru macheta protezei acrilice

roz, laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung.17/lat.8 ; se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece).

Compozitie : Ceara tare : Ceara moale : Ceara de albine 50p ; Aceleasi elemente minus Ceara Carnauba Ceara Carnauba 25p ; Are Ceara de Albine 75p ; Terebentina 15p(plastifiant) ; Oleum susan 5p(dizolvare) ; Cinabru 5p(colorant) Proprietati :

Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala ; Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali ; Sa fie eliminata cu usurinta din tipar ; Sa nu se combine/coloreze model/tipar.

Indicatii :

Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale ; Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor ; Confectionarea bordurilor de ocluzie; Indiguire, cofrare; Batoane pentru model corpuri de punte.

Page 67: Materiale Curs

4

2. Ceara pentru coroane si corpuri de punte : Sub forma de batoane/cuburi ; Tare/moale. Compozitie :

Ceara de albine 55p ; Parafina 33p ; Ceara Carnauba 10p ; Coloranti

Indicatii :

Modelare macheta coroanei, corpului de punte, macheta puntii din elemente unite. Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe

model (introducerea in apa la 37ºC) ; cresc valorile contractiei. 3. Ceara Ivoire

Pentru coroane acrilice ; Alb-galben, tipica dentinei ; Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii;

Indicatii : Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte ; Macheta coroanei acrilice. Permit o excelenta individualizare a modelajului. Compozitie:

Ceara de albine 55p; Ceara Carnauba 10p ; Parafina 35p.

4. Ceara pentru macheta protezei scheletate 2 consistente tare/moale ; Sub forma de batoane, blocuri/placute. Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete, conectori, sisteme retentive) Aderenta, nedeformabila, dura datorita elementelor componente. Compozitie :

Ceara de albine10p ; Ceara Damar 10p ; Cerezina 20p ; Ceara Carnauba 30p ; Parafina 30p ; Coloranti

Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton.

Page 68: Materiale Curs

5

Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale ale protezei scheletate: benzi, conectori, crosete, plase pentru sei. Ceara topita se introduce in seringa, plasate in tipare, racire.

MASE PLASTICE Utilizate sub forma de :

Rasini acrilice simple ; Mase plastice ; Rasini fotopolimerizabile

Masele plastice : Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei Policlorura de vinil scheletate :baza, crosete, sisteme retentive, conectori, Poliacetat de vinil sisteme speciale=culise ; macheta prefabricata pentru corpul de Polistiren. punte, coroane provizorii, cape de protectie, tije pentru canale de turnare, macheta coroanelor, puntilor obtinute prin tehnologiile moderne (metalo-compozita, metalo-ceramica, punti adezive) Trebuie sa fie nedefirmabile la temperatura mediului ambiant ; Ard fara reziduuri ; Confera scaderea contractiei; Ergonomice; Pot fi asociate cu ceruri.

RASINI FOTOPOLIMERIZABILE Sunt materialele viitorului pentru machete (Kulzer)-PALAVIT GLC; PALDISCK LG. Caracteristici :

Se contracta dupa polimerizare mai putin ; Nu dau reziduuri dupa ardere ; Precizie mare in modelaj ; 2 consistente:vascoasa/pastoasa, fluida; Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung ; Arderea fara spargerea tiparului ; Livrare sistem monocomponent; Sunt transparente; Timp de manipulare nelimitat; Timp de intarire :1,5 minute.

Tehnica de lucru PALAVIT GLC Rasina se livreaza in 2 forme : pasta –lichid gen I monocomponent (gen II ) seringi de consistenta diferita. K1 rasina fluida – de precizie ; K2 – vascoasa.

Page 69: Materiale Curs

6

Tehnica modelarii : Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER- cul. Rosie; LUSTROL – cul. Verde) ce vor dirija grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe bont; Se aplica rasina K1 , se realizeaza o modelare primara , apoi K2. Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1,5 minute (DENTACOLOR, TRANSLUX). Va rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala. Adaptarea ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara, rezultand machete de mare precizie. Se ambaleaza prin metode uzuale, obtinandu-se tiparul. Tehnica de lucru PALDISCK Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare. Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane); pozitionarea implantelor ; radierea implantelor.

SISTEME RETENTIVE

Se folosesc ceruri si mase plastice Utilizate in tehnologia protezelor dentare. 1. Perle: obtinute din : ceara prin picurare mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile. Se prezinta sub forma de :

Macroperle(macroretentii) : 0,2-0,4 mm ;BREDENT, ASTAR ; Microperle – IVOCLAR – 200-300;

Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT) Au indicatia cea mai larga. 2. Cristale calcinabile un tip de sistem perlat ; au eficienta mai mare ; de 2 ori ; 3. Butoni +Anse utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.; ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte. Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur. 4. Solzi de peste se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara) 5.Plase ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite. 6. Cristale solubile si insolubile 0,2-0,5 mm + sistemul adeziv –BREDENT Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS); Utilizate in tehnologiile moderne – puntile adezive. Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina compozita de componenta metalica).

Page 70: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE – CURS 12

MATERIALE PENTRU TIPARE

Tiparul - reprezinta o piesa intermediara necesara obtinerii protezelor dentare. Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare. Clasificare

A. dupa scopul utilizarii P. acrilice Mase de ambalat pentru: Aliaje nobile Aliaje inoxidabile Pentru Lipit

B. chimic Mase de ambalat pe baza de: Sulfati P. Acrilice Aliajele nobile Fosfati Silicati Proprietati

Plasticitatea – proprietatea ce permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de marimea particulelor, consistenta amestecului si proportia P/L;

Fidelitatea – redarea cu exactitate a detaliilor machetei pentru obtinerea unei piese protetice precise.

Instabilitatea volumetrica – masa de ambalat sa prezinte instabilitate volumetrica manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat;

Stabilitatea chimico-mecano-termica: Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul din care se toarna protezele; Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra peretilor tiparului o presiune egala cu presiunea de inaintare in tipar (PASCAL); Termic – sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge. Proprietati specifice

Rezistente la socul termic 7500 C – aliaje nobile; 10000 C - aliaje inoxidabile

Rezistenta Mecanica = 850N/mm 2

Incalzirea lenta ( 100 C/ min) Porozitate pt. eliminarea gazelor din tipar Dilatarea termica a masei de ambalat = coeficientul de contractie al aliajului la

racire; Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent)

Page 71: Materiale Curs

2

Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear, aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-1,8%. Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare. Si masele de ambalat se dilata in momentul prizei, imersia tiparului in apa si etapele de pre si incalzire. DILATAREA TOTALA: 1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii hemihidratului (mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza. 2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa provenita din orice sursa in momentul prizei. Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori mai mare (de dilatarea de priza); 3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C. Temperatura are efect asupra masei refractare (CUART). Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat

Timpul de imersie pentru dilatarea higroscopica – se imerseaza imediat dupa ambalare. Imersia in timpul prizei initiale – se dilata mai mult decat daca este introdusa mai devreme.

Proportia lichid / pulbere - lichid Dilatarea higroscopica Pulbere cu ghips Dilatare termica Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant hemihidratul CaSO4

Raportul CaSO4/SiO2 (CaSO 4 ) Dilatare higroscopica rezistenta mecanica a M. A.

M. A. cu cristobalit Dilatare termica Dimensiunea particulelor (SiO2) f. fine Dilatare higroscopica Masa de umplutura – NaCl, KCl, SiCl Dilatare termica a ghipsurilor Vechimea maselor de ambalat (2-3) Dilatare higroscopica si dilatare termica Spatularea dilatarea higroscopica Cantitatea de apa Dilatare higroscopica-pana la un punct maxim -punct critic

nu-Dilatare aditionala

I. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI

a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE (hemihidrate CaSO4)

Denumiri comerciale: HIDROCAL Metode de ambalare:

Verticala Orizontala; Cu val, fara val; Mixta.

Page 72: Materiale Curs

3

b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE Forma de prezentare Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata Denumiri comerciale

DUROTHERM Clasice EXPANSIT au ca liant gipsul dur DEGUVEST Moderne CRISTOBALITE (inlay) (Kerr) au in compozitie ghips dur ca liant LUSTER CAST (Keer)) Comp. refractara este cristobalit. La 15000 C Luster si pentru aliaje inox. SPEED pt. lipirea elem. comp.-punti clasice. Compozitia chimica 1. Componenta refractara cuart 60-75% tridimit 2. Liant - ghips dur 25-40% 3. Agenti de modificare NaCl, KCl, LiCl, KSO4, Acid Boric. 4. Agenti reducatori pulberi C,Cu, - creaza mediu antioxidant in interiorul tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termo-chimica a tiparului 5. Coloranti Fenomene fizice: CaSO4 sufera dilatarea de priza 0,1% prin incalzire la 100ºC, valoarea dilatarii se mareste cu cresterea temperaturii – atat la 400ºC cat si la 700ºC au loc contractii ale hemihidratului care compenseaza dilatarile initiale (pierderea apei). Fenomenele de dilatare/contractie sunt controlate prin agentii de modificare (care maresc DILATAREA TERMICA); Incalzirea excesiva peste 750ºC a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi : anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu. Proprietati:

1. Plasticitatea si fidelitatea: sunt foarte bune, datorita granulatiei fine a maselor de ambalat.

2. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1,2-1,3% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului.

3. Sunt indicate pentru turnarea aliajelor nobile Au, Ag, Pd cu intervalele de (1000-1100ºC);

4. Se recomanda incalzirea lenta a tiparului, fara a depasi 750ºC.

II. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI Forma de prezentare: P/L NU CONTIN GHIPS ,deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!! Denumiri comerciale: VITADUR VIROPLUS P. S. Clasice VIDERIT Moderne BEGORAL Cor.,Punti., P.S. (pt. Wipla) VIDELIT AUROPLUS Au(Incr., Cor., P. )

OCELA TANCOVEST Ti

Page 73: Materiale Curs

4

THERMOVEST (KERR)= M. A. universala - Dilatarea de priza = 3,1% CERAMIGOLD(FRANCONIA) Au-Pt – M. C. Compozitia chimica: 1. Componenta refractara(80%) cristobalit carborundum 2. Liantul fosfat de amoniu, oxid de zinc, oxid de magneziu; 3. Masa de umplutura oxid de crom, oxid de magneziu 4. Coloranti Reactii chimice: 1.Regenerarea liantului NH4H2PO4+MgO+5H2O NH 4MgPO4+6H2O 2.Reactia de priza NH4H2PO4+ H2O H3PO4+ NH4OH H3PO4+MgO MgHPO4+ H2O Proprietati:

1. Plasticitate + fidelitate bune – granulatie fina; 2. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile; 3. Instabilitatea volumetrica – coeficientul de dilatare :1,8-2,1% nu compenseaza

coeficientul de contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice. Cele moderne prezinta coeficientul de dilatare 2,2-3,1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele indicate.

Indicatii: 1. aliajele inoxidabile; 2. stelitele (Cr-Co); 3. aliajele pentru metalo-ceramica.

In 1963 Kinner afirma: „Avantajul major al acestor mase de ambalat este ca prezinta cea mai mica sansa de contaminare a aliajului de aur in timpul turnarii. Sunt inclinat sa cred ca masele de ambalat ale viitorului vor fi cele pe baza de fosfati, nu cele pe baza de ghips”.

III. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI Forma de prezentare: P/L - solutii coloidale de SiO2/ ; solutie acida (HCl); NU CONTIN GHIPS.!!!!!!!!!!! Gel silice in prezenta temp. cristobalit Denumiri comerciale: HARTEX SWEDITERM NOBILIUM

Page 74: Materiale Curs

5

Compozitia chimica: 1. Componenta refractara cristobalit, cuart 2. Silicati de sodiu, de etil 3. Saruri de Cu, Ti 4. Coloranti. Reactia chimica H2O 1. Silicatul de etil acid ortosilicic (SOL) HCl 2. Acidul ortosilicic acid polisilicic (SOL COL.) Cuart/ cristobalit 3. GEL deshidratare R. exoterma CIMENT. Rezistenta mecanica (14000- 15000 C) Proprietati/ Indicatii:

1. Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata; 2. Turnarea modelului duplicat.

MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA NEOBRILAT / STEINHART rezista la 1000-12500 C -se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii; -dupa ardere – masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare. Recomandari practice:

Masa de ambalat – ermetic inchisa; Agitarea pulberii inaintea amestecului; Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant; Prepararea la vacuum-malaxor; Utilizarea maselor de mabalat specifice aliajului respectiv.

Page 75: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE CURS 13

Clasificarea materialelor pentru proteze

I. MATERIALE NEMETALICE:

1. Materiale nemetalice organice (rasini); 2. Materiale nemetalice anorganice (mase ceramice, rasini compozite).

II. MATERIALE METALICE:

1. Materiale metalice nobile; 2. Materiale metalice seminobile (Ag, Pd); 3. Materiale metalice turnate inoxidabile :Cr-Ni, Cr-Co, baza Cu (bronzuri).

I. 1. Materiale nemetalice pentru proteze acrilice: Sunt materiale organice ce pot intra in constructia protezelor. Pot sa fie: A.RASINI VINILICE; B.RASINI EPOXIDICE ; C. RASINI POLIAMIDICE ; D. RASINI POLICARBOXILICE ; E. RASINI ACRILICE. Rasinile vinilice, epoxidice, poliamidice si cele carboxilice, datorita dezavantajelor rezultate atat din proprietatile lor cat si din tehnologia complicata, sunt putin utilizate in tehnologia protezei acrilice. Dintre acestea primele patru tipuri de rasini, totusi cele mai folosite sunt rasinile epoxidice, in amestec cu alte rasini sau cu componente anorganice (datorita adezivitatii foarte mari). In schimb, in forma de pasta vascoasa, rasinile epoxidice sunt foarte toxice (BIS-GMA este de natura epoxidica).

RASINI ACRILICE

Sunt derivati ai acidului metacrilic. Scurt istoric : In 1843 s-a descoperit acidul metacrilic ; In 1873 sunt sintetizate primele rasini acrilice din mase plastice (Caspary si Tollens); Intre anii 1924 si 1930 existau rasini acrilice mai putin rafinate , iar astazi exista 7 forme variate de rasini acrilice. Denumiri comerciale : Denumirea comerciala a rasinilor acrilice este POLIMETIL-METACRILAT-ACRILIC (PMMA) Forme de prezentare :

a) rasini acrilice polimerizate industrial –forme finite ; b) rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite ; c) sistem pulbere/lichid- autopolimerizabile termopolimerizabile.

Page 76: Materiale Curs

2

a) Rasini acrilice polimerizate industrial –forme finite ;

Au calitati superioare celor autopolimerizabile instantaneu sau dupa termopolimerizare ; Se prezinta sub forme finite : dinti artificiali, fatete acrilice , coroane acrilice. Sunt folosite pentru protezari imediate si proteze (mai rar).

b) Rasini acrilice polimerizate industrial-forme prefinite ; Sunt livrate sub forma semirigida ; Devin plastice sub actiunea caldurii si pot fi modelate in functie de campul protetic ; Sunt livrate sub 2 forme : placi, cape de acetat.

c) Rasini acrilice autopolimerizabile si termopolimerizabile

RASINI ACRILICE TERMOPOLIMERIZABILE

Indicatii :

Fatete acrilice, Coroane acrilice (rasina acrilica de culoare alba) ; baza protezelor (rasina acrilica de culoare roz sau transparenta)

Polimerizarea acestor rasini are loc sub actiunea caldurii umede sau uscate. Forma de prezentare : sistem pulbere/lichid. Pulberea : Se obtine din emulsii sau suspensii de monomer prin fierbere (polimerizare), rezultand particule fine de polimer.Pot avea culori diferite:roz, alb, incolor. Contine :

un catalizator pentru reactia de polimerizare : peroxid de benzoil. opacifiant, ce modifica transparenta rasinii ; plastifianti, care fac rasinile mai usor prelucrabile si adaptabile ; pigmenti sau coloranti si fibre de culoare rosie pentru imitarea vascularizatiei

gingivale(pentru gingie) ; in flacoane separate oxizi de crom sau de fier, folositi pentru nuantari cromatice (la

acrilatele albe). Lichidul : -Este monomerul metacrilatului de metil. Este incolor, miros aromat, instabil chimic (polimerizeaza instantaneu) ; pentru impiedicarea polimerizarii instantanee la lumina , se pastreaza in flacoane de culoare inchisa. -Are actiune antiseptica-bactericida si dizolvanta. Este insolubil in apa, solubil in solventi organici (acetona, cloroform, tetraclorura de carbon). Polimerizeaza la o temperatura de 65-75ºC. -Prezinta o contractie mare de polimerizare, fapt pentru care se amesteca cu pudra care scade contractia. Densitatea lichidului = 0,950g/cmc. -Punct de fierbere-103,8ºC-a nu se depasi !!!!!!!! -Pentru a nu polimeriza instantaneu se adauga :

inhibitori de polimerizare :hidrochinona si rezorcina. acceleratori de polimerizare-la cele autopolimerizabile :dimetil-fosfotoluidina.

Page 77: Materiale Curs

3

Denumiri comerciale : Acrilate albe pentru fatete, dinti si coroane :SUPERPONT(SPOFA), PALLAPONT,

PALAFERM(KULTZER), BIODENT (pentru coroane si punti, firma D3), LUXOR(ISRAEL), STELON.

S.R.PYROPLAST, COLORSTAT-acrilate polimerizate sub actiunea caldurii uscate. Acrilate roz pentru baza protezelor:SUPERACRIL, ROMACRIL, PALADON 65.

Dozare si preparare: Dozare: se face prin 2 metode:

a) volumetrica-in proportia stabilita de fabrica P/L=2/1 ; 3/1 ; 5/2 ; 1/1 ; b) cu dozatoare speciale-cilindri gradati.

Prepararea : pulberea si lichidul se pun in recipiente din ceramica, sticla sau chiar mase plastice. In urma punerii in contact se declanseaza reactia de polimerizare. Prepararea se face prin 2 metode : a) tehnica saturarii progresive : -dozare empirica; -cantitate mare de monomer rezidual b) predozare : -cantitati exacte in capsule speciale. - -preparare mecanica la vibratoare speciale. Reactii fizico-chimice: Reactii fizice: In urma contactului pulbere/lichid, rezulta in prima faza o pasta friabila, cu aspect de zahar umezit (se produce o dizolvare a granulelor de pulbere sub actiunea lichidului; este o reactie partiala). In faza a 2-a, pasta devine semifluida, curge, se trage in fire, este aderenta; corespunde polimerizarii. In faza a 3-a, pasta este vascoasa, neaderenta, modelabila si optima ca si consistenta pentru a fi introdusa in tipare, pentru a fi folosita la captusiri, etc. (faza de coca nelipicioasa). Reactii chimice : Are loc o reactie de polimerizare , de condensare liniara a merilor, in urma careia rezulta lanturi macromoleculare de polimeri (PMMA). Aceasta reactie de polimerizare este o reactie exoterma cu 3 faze :

faza 1 corespunde primei faze fizice si consta in activarea dublei legaturi a monomerului. Aceasta activare este realizata de catalizatorii din pulbere sau de catre acceleratorii de polimerizare ce vor infrange efectul inhibitor al hidrochinonei si pirogalolului. Atacul catalizatorului, peroxidul de benzoil, are ca urmare reatia :

CH2 1 2,3 CH2=C-COOCH3 CH3-C- COOCH3 Lant macromolecular. CH3 CH2 compus care atrage alti monomeri

faza a 2-a, sau de crestere este intensa si corespunde farmarii lantului macromolecular, iar viteza ei este proportionala cu legarea (cuplarea )merilor activati;

faza a 3-a, de stagnare sau de incetinire, in care valentele libere ale lantului macromolecular se inchid, rezultand un monomer activat epuizat (consumat).

Page 78: Materiale Curs

4

Rasinile acrilice termopolimerizabile pentru dinti Forma de prezentare : pulbere+lichid Pulberea are culori diferite si este conservata in flacoane cu numere variabile (7-Spofa, 20-30 flacoane la Biodent) ; Cutia mai contine : diagrama de amestec ; cheia de culori ; flacoane cu coloranti pentru efecte cromatice diferite Indicatii :

confectionarea fatetelor acrilice (coroane, punti) ; coroane fizionomice acrilice; dozatoare. dinti din acrilat (proteze partiale si totale)

Aceste rasini acrilice pot fi polimerizate : industrial si au caracteristici superioare ; in laborator. Proprietatile rasinilor acrilice termopolimerizabile :

stabilitate volumetrica : rasinile acrilice se contracta, prezentand o mare valoare de contractie :1,5-2,5%, pana la 2,8%-contractie liniara . Aceasta contractie lineara este diminuata, impreuna cu cea volumetrica, de suportul rigid : model sau tipar, care se dilata prin imbibare cu apa, datorita structurii poroase, compensand valorile mici de contractie. Se recomanda sa fie tinute in mediu apos pentru a evita modificarile.

rezistenta mecanica : la presiune, rupere este mica. Rezistenta mecanica este mai mare la acrilatele termopolimerizabile si mult mai mica la acrilatele autopolimerizabile. Rezistenta mecanica poate fi imbunatatita prin adaugarea de fibre de sticla, placi metalice si prin respectarea proportiei pulbere/lichid si a regimului termic de polimerizare (acrilatele polimerizate industrial sunt superioare celor polimerizate in laborator sau cabinet).

stabilitatea coloristica : acrilatele isi modifica culoarea in timp datorita structurii lor microporoase, prin infiltrari lichidiene sau coloranti.Culoarea acrilatelor mai poate fi modificata de expunerea la ultraviolete sau la noxe toxice pe baza de solventi organici : toluen, cloroform. Diabeticii, prin corpii cetonici in cantitate mare ce ii au in organism, produc modificari coloristice ale rasinilor acrilice albe sau roze.

biologic :rasinile acrilice au efect toxic, pulpotoxic, iritant asupra mucoaselor, sunt biofobe si alergice. Polimerizarile incorecte, regimul de polimerizare incorect, nerespectarea proportiei pulbere/lichid determina deficiente.

chimic :acrilatele sunt solubile un solventi organici si insolubile in apa.

Page 79: Materiale Curs

5

RASINI ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE Forma de prezentare : pulbere+lichid. Chimic :aceste rasini polimerizeaza la temperatura mediului ambiant (« polimerizare la rece »), reactie care are loc datorita activatorului de polimerizare continut in lichid : dimetil-para-toluidina si a catalizatorului :peroxidul de benzoil.Acestea actioneaza asupra inhibitorului de polimerizare. Pulberea poate avea culori diferite :alb, galben, roz. Indicatii : -pentru dinti-acrilate albe ; -pentru proteze. Rasini acrilice autopolimerizabile pentru coroane si dinti-vezi indicatii rasini acrilice simple pentru obturatii coronare ; Rasini acrilice autopolimerizabile pentru proteze : -reparatii de proteze ; -rebazarea protezelor. Proprietatile rasinilor acrilice autopolimerizabile :

rezistenta mecanica : este inferioara rasinilor acrilice termopolimerizabile ; fizic : aceste rasini arilice au o structura poroasa, care se infiltreaza usor si in consecinta

isi modifica foarte repede culoarea ; biologic : au efect iritant mai mare decat cele termopolimerizabile, datorita cantitatii mai

mare de monomer rezidual si aefectului toxic al acestuia ; modificarea coloristica : se produce si datorita acceleratorilor de polimerizare (dimetil-

paratoluidina), care determina o virare a culorii spre galben. Acum aceste acrilate sunt foarte utilizate atat in cabinet cat si in laborator. In anii ’40, baza protezelor era realizata din cauciuc vulcanizat.

INDICATII PRACTICE LA RASINILE ACRILICE CLASICE

izolarea riguroasa a tiparelor : se dau 2-3 straturi de substanta izolanta, pentru a nu patrunde rasina acrilica in structura tiparului si apa din tipar sa nu afecteze rasina acrilica ;

respectarea proportiei pulbere/lichid dupa indicatiile fabricantului ; introducerea acrilatului sa se faca in faza fizico-chimica (a treia), cand acrilatuleste sub

forma de pasta modelabila (coca nelipicioasa) ; respectarea regimului termic de polimerizare ; anterior polimerizarii, chiuveta se introduce in prese mecanice sau hidraulice pentru 30-

60 minute. Vasul de polimerizat este introdus intr-un ring metalic. dupa dezambalare, prelucrarea se face evitandu-se incalzirea bazei seilor protezelor

pentru ca altfel se produc modificari ; protezele finite trebuie sa fie conservate in mediu apos.

Page 80: Materiale Curs

6

ACRILATE ELASTICE Sunt : 1.Acrilate moderne ; 2.Acrilate elastice.

ACRILATE MODERNE Indicatii : Sunt utilizate in obtinerea coroanelor acrilice, dintilor, prin modelarea directa pe bont. Din categoria aceasta fac parte si acrilatele care se introduc in tipar (se toarna) in stare semifluida. Denumiri comerciale: acrilate semifluide:PORIT(GETZ), PERLIGON, REZICAST/REZILIT., S.R. PYROPLAST (IVOCLAR)=acrilat termopolimerizabil sub actiunea caldurii uscate.Este un acrilat care se va aplica direct pe bont. Cristalizeaza la temperatura de 50ºC. Aceasta cristalizare este favorizata in momentul prepararii, care se realizeaza pe o placuta de ceramica ce se incalzeste la 50ºC.Desavarsirea polimerizarii are loc la 140ºC, timp de 10 minute.

ACRILATE ELASTICE

Situatii clinice deosebite au impus aparitia acrilatelor elastice : campurile protetice nefavorabile cu :

creste alveolare negative ; creste alveolare lamelare; creste alveolare cu exostoze; creste alveolare intens atrofiate.

Toate aceste particularitati morfologice creeaza dificultati in adaptarea si purtarea protezelor totale. In anii ’60, s-au pus la dispozitie acrilatele elastice, care au o stare plastica prelungita.Aceasta stare se datoreaza adaugirii unor plastifianti in compozitia rasinilor clasice (la polimer si monomer).Plastifiantii de regula sunt introdusi in monomer, sunt esteri alcolici sau esteri aromatici ai polimetil metacrilatului (PMMA). R.A.S.+plastifianti determina cresterea fazei plastice. Forma de prezentare: pulbere+lichid. Lichidul: are in compozitie o cantitate de plastifianti, rezultand o solutie aromatica sau alcoolica a monomerului. Denumiri comerciale: plastifianti: DIBUTILFTALAT, DICREZOLFTALAT, DIACRILFTALAT, SALOL=derivat fenolic al acidului salicilic, adaugat la Superacryl (Clinica din Bucuresti), rezultand un acrilat elastic folosit in anii’70. pulberi: SOFT-ORYL, SOFT-LINE, VERNO-LINE, FLEX BASE, SIMPA, MOLLOPLAST, LUTEMOLL. Proprietati ideale-plastifianti:

1. sa nu se combine (sa fie compatibil) cu polimerul, fara a migra la suprafata; 2. sa nu modifice proprietatile mecanice si chimice ale polimerului ; 3. sa prezinte o faza plastica initiala scurta si o faza plastica secundara mai lunga ; 4. sa fie netoxic pentru tesuturile parodontale si mucozale.

Page 81: Materiale Curs

7

Dozarea si prepararea : Dozarea: cu dozatoare pentru pulbere si lichid. Proportia pulbere/lichid=1,25/1 sau 1/1. Prepararea: se face in godeuri din ceramica, sticla sau din material plastic. In urma prepararii rezulta o pasta semifluida, aplicabila in amprente, proteze sau tipar. Etape fizico-chimice: In urma prepararii pastei au loc urmatoarele etape:

1. Etapa fizica:dureaza 2-3 minute; corespunde dizolvarii polimerului de catre monomer. Pasta semifluida se aplica in proteze sau in tipar.

2. Etapa chimica : se formeaza lanturile macromoleculare, dureaza 2-3 minute. In aceasta etapa se contraindica manevre de preparare sau modelare.f

3. Faza plastica activa : ideala pentru aplicarea pastei acrilice in proteze sau in amprente. Dureaza 3-5 minute. Acum acrilatul este modelabil, reproduce cu exactitate detaliile campului protetic.

4. Faza plastica secundara : are o durata de 6-24 luni, in functie de calitatile intrinseci ale produsului.

5. Faza granuloasa (de imbatranire) acrilatul isi pierde elasticitatea, devine semirigid, se desprinde de marginile protezei.

Tehnologia de lucru : Se aplica la nivelul seilor sau bazelor protezelor pentru a contracara efectul traumatic al bazelor protezelor , pentru a contracara efectul traumatic al bazelor sau seilor rigide de pe suportul muco-osos. Ele se aplica intre bazele protezelor si suportul osos, marind astfel gradul de rezilienta si faciliteaza trasmiterea presiunilor ocluzale la suportul osos. Acest mod de actiune este favorabil pe campurile protetice accentuat resorbite.Protezele captusite cu acrilat se numesc « proteze cu sei reziliente ». Denumiri comerciale : Acrilate elastice : pulbere+lichid : SOFT ORYL, SOFT LINE, VERNO SOFT, FLEXBASSE. Acrilate elastice, rasini acrilice+siliconi: SIMPA (Kettenbach), MOLLOPLAST (Detax), LUTEMOL. Acrilatele elastice pot fi:

Termopolimerizabile Autopolimerizabile: sunt cele mai recomandate pentru polimerizare si sunt usor de

manevrat. Au timp scurt de lucru. Indicatiile acrilatelor elastice :

Pentru captusirea elastica a protezelor totale si partiale; In edentatiile clasa I Kennedy (biterminale) si clasa a-II-a Kennedy (uniterminala), atat la

protezele acrilice car si la cele scheletate. La captusirea protezelor partiale si totale aplicate pe campuri protetice intens resorbite, cu

particularitati morfologice : creste negative, exostoze, creste lamelare, creste intens atrofiate.

La captusirea seilor protezelor scheletate pentru egalizarea rezilientei parodontale (pentru anularea efectului de basculare) ;

In confectionarea protezelor chirurgicale cu obturator In protezarea imediata pentru captusirea protezelor imediate; are efect modelator si

determina scurtarea timpului de vindecare. Ele pot fi aplicate in zonele dureroase: papile, torus palatin, tuberculi piriformi,

tuberozitati, care ar putea genera leziuni (decubitusuri).

Page 82: Materiale Curs

8

Concluzie Acrilatele elastice nu pot corecta protezele concepute si executate eronat. Recomandari practice:

stratul de acrilat elastic sa fie de 2-3 mm grosime; acrilatul se aplica intr-un lacas creat anterior la nivelul seilor sau bazei protezelor ; la zona de intalnire dintre acrilatul elastic si acrilatul rigid, grosimea va fi de minim 2( se

termina in strat gros) ; pentru marirea aderentei se indica utilizarea lacurilor adezive pe proteza ; utilizarea acrilatelor autopolimerizabile este mai favorabila. Obligatoriu inainte de

folosire se realizeaza niste lacasuri in sa de 2-3 mm. In acest fel se risca diminuarea rezistentei mecanice a bazei protezelor sau a seilor protetice. O alta varianta este utilizarea la nivelulseilor, cand acrilatul elastic se termina marginal in strat gros.

grosimea stratului de acrilat elastic va fi stabilita de catre medic, in functie de situatia clinica (gradul de rezilienta al mucoasei) : cand rezilienta este mica, stratul de acrilat trebuie sa fie mare.

Dezavantajele acrilatelor elastice :

sufera o imbatranire precoce in mediile acide ; procesul de imbatranire este accentuat atunci cand stratul de acrilat elastic este

subdimensionat ; isi modifica culoarea, deoarece are o structura spongioasa si se infiltreaza cu resturi

alimentare, saliva, etc ; se imbiba cu microorganisme, generand un miros fetid ; in timp plasticitatea diminua, acrilatul elastic devine granulos, semirigid, se desprinde cu

usurinta de marginile protezelor, in special cand nu se utilizeaza lacurile adezive.

Page 83: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE - CURS 14

MATERIALE PENTRU PROTEZE

Materiale metalice : aliajele : nobile : baza aur, Ag, Pd ; nenobile (inoxidabile) : Ni-Cr Cr-Co ; Baza titan Ag-Pd (nobile albe) Baza cupru (aliaje pentru antrenament )GAUDENT nemetalice : organice : rasini acrilice simple(R.A.S) rasini acrilice simple : vinilice, poliamidice, policarboxilice, epoxidice. anorganice : masele ceramice rasini compozite( origine mixta)

ALIAJELE DENTARE

Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar. Aliajul eutectic : Aur-Cu Aur-Ag. Punctul de topire este sub cele 2 metale. Se amesteca in faza lichida si se separa in faza solida. Aliaje binare :in faza solida si lichida sunt compatibile Aliaje metalice : solubile unul in altul functie de fabricant. Clasificarea aliajelor metalice :

I. aliaje nobile: a) cu continut crescut de aur(mai mare de 60%) ; b) cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) ; c) Ag-Pd (Cu2+, Cu2-) ; d) Baza Pd (mai mult Cu, mai putin Cu).

II. aliaje nenobile (inoxidabile) : a) Ni-Cr moderne ;(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica) b) Co-Cr (58 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica si 43 pentru proteza

partiala scheleatata) ;

III. aliaje titan ; IV. aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament.

Proprietatile aliajelor dentare:

la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia mercurului) ; culoare majoritar alb-argintie (alb-gri), cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru proprietati mecanice excelente : duritate, rezistenta la abraziune, intindere, maleabilitate,

flexibilitate, elasticitate ; reactioneaza cu acizii rezultand saruri iar in mediu electrolitic disociaza in ioni ; au un coeficient specific de densitate =densitate specifica ; au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat ; bune conducatoare de caldura si electricitate ;

Page 84: Materiale Curs

2

Forma de prezentare : 1) banda (0,2-0,3) : inele ortodontice, coroana din 2 bucati ; 2) pastile; 3) sarma: 0,2-ligaturi; 0,6-0,8-crosete; 1-1,5-atele.

Prelucrarea aliajelor:

la rece: stantarea; laminarea; ciocanirea.

prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala); topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor

componente pentru protezele din elemente separate. Aliaje nobile :

Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale, duritate = 50-90U.V. INLAY GOLD

Clasa II – aliaje medii (coroane, incrustatii) ; ORO A1

Clasa III- aliaje dure (coroane, punti); MAINGOLD, DEGULOR

Clasa IV- aliaje extradure (coroane , punti totale, coroane substitutie)=aliaje platinate; Clasa V- pentru metalo-ceramica : dure/extradure.Sunt cele mai indicate pentru

fuzionarea masei ceramice privind proprietatile fizionomice, procesul de fuzionare. Aliajele nobile : componente : Aurul :

este moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica); prelucrare usoara ; sunt rezistente ; in cavitatea bucala sunt neutre, rezistente la coroziune; singur nu poate fu utilizat(in stare pura); se aliaza cu Ag, Cu, Pt, Pt, Iridiu.

Argint cupru platina paladiu iridiu

Punctul de toipire

960,8 1082 1769 1552 2454

Densitatea 10,5 8,5 21,4 12 22,4 Procentaj(%) 1-14% 1-14% 10-13% 1-5% 1-5% Argintul :

confera proprietati mecanice bune ; modifica culoarea aliajului ; densitatea este mica; chimic se combina cu sulful si in momentul topirii cu oxigenul; se modifica culoarea sau

apar incluziuni oxidice. Cuprul:

influenteaza culoarea; confera proprietati mecanice foarte bune; modifica densitatea.

Page 85: Materiale Curs

3

Platina:

rezistenta mecanica la coroziune, rigiditate, tenacitate; dupa turnare confera o structura cristalina aliajului ; influenteaza punctul de topire, culoarea si densitatea aliajului ;

Paladiul :

inlocuieste platina ; principalul element de innobilare al aliajelor ; rezistenta mecanica, influenteaza punctul de topire, culoarea ; confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu.

Iridiul :

creste rezistenta la coroziune. Zincul, Staniul = elemente de echilibraj. Zincul=creste fluiditatea ; oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil ; Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice. Structura cristalina : Aur-Cu ; Aur-Ag . Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire, turnare) Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic, se obtin turnaturi foarte omogene. In schimb, aliajele Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic pentru reomogenizare. Aceste aliaje dupa toipire se deznobileaza. Tipuri de aliaje: Aur % Argint% Cupru % Paladiu% Platina % Zinc % Tip A 79-92 3-12 2-4,5 0-0,1 0-0,5 0-0,5 Tip B 75-78 12-14,5 7-10 1-4 0 0 Tip C 62-78 8-20 8-11 2-4 0-3 1 Tip D 60 4,5-20 16 5 3,5 1-2 De retinut ca argintul nu este un metal stabil. Este un metal pretios dar nu este nobil. Nobletea unui aliaj se evalueaza prin 2 sisteme : Karatajul si titrul. Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea totala.(Aurul pur este de 24 karate) Titrul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj.(Titrul aurului pur =1000). Karataj Aur pur % Titrul 24 100 1000 22 91,6 916 20 83,3 833 18 75 750 16 66,6 666 14 58,5 585

Page 86: Materiale Curs

4

Indicatii : incrustatii, coroane partiale, coroane totale (clasa I, clasa II-916o%aur) ; tehnologia puntilor mici si ample din elemente unite sau separate –aliaje clasa III,IV ; exceptional tehnologia protezei scheletate –clasa III ; primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite, ionomeri.

Turnarea aliajelor nobile Centrifuge : de mana pana la cele automate. In etapa de turnare aliajele nobile sunt protejate pentru evitarea formarii oxizilor metalici si a incluziunilor oxizilor in structura (cupru, argint). Protectia se realizeaza ideal cu gazele inerte ; cripton, argon, heliu aplicate ca o perdea de protectie in momentul turnarii. Ele nu se combina cu aliajul. Gazele inerte sunt livrate ideal cu aparatelede turnat moderne tip Castomat, Castelini, Degucast. Se indica protectia la aliajele :Aur, Platina, Paladiu, Paladiu-Argint. Se mai pot proteja cu borax nehidratat care la 741ºC se combina usor cu oxizii metalelor de la suprafata formand o crusta sticloasa s ce se poate indeparta. Acidul boric : reducere. Silicea: dizolvare. Gazele inerte + boraxul sunt utile in etapa de topire-turnare. In etapa de solidarizare a pieselor protetice(lipire - obtinerea puntilor prin metoda clasica) se va folosi borax/mangan =2/1, cu efect antioxidant. Acelasi raport va fi folosit si in etapa de topire-lipire. Pentru reomogenizarea turnaturilor si cresterea proprietatilor mecano-fizice se indica tratamentul termic(indicate de fabricant).aliajele clasa III, clasa IV, Ag-Pd se dezomogenizeaza ; este necesar tratamentul termic al turnaturilor.

a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii Aur: 700-750ºC, timp de 2-3 minute cu racire brusca; Ag-Pd : 855-900ºC, timp de 2-3 minute, cu racire brusca ; Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000ºC, timp de 2-3 minute, cu racire brusca. b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA : mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705ºc, timp de 5 minute, cu racire brusca (pentru cresterea maleabilitatii, cresterea ductilitatii) ; c) DURIFICAREA : intre 370-435ºC, timp de 15-30 minute, cu racire lenta.

In practica, la aliajele Ag-Pd (Paliag) se produc modificari coloristice ale fatetei datorita zonei de corodare pe zona metalului.

ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA

Proprietati : Intervalul de topire este cu 150-200ºC mai mare decat temperatura de ardere a mesei

ceramice ; Rezistenta la temperatura de ardere ; Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o

constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal ; daca este o neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) ;

Contractia 1,6% ;

Page 87: Materiale Curs

5

Sa permita adeziunea maselor ceramice ; Limita de remanenta crescuta.

1. Aliaje nobile cu procent crescut de aur

Aur : 78-85,5% ; Platina : 5-11% ; Restul elementelor sunt : argint, staniu, indiu=elemente de echilibrare si formatoare de

oxizi metalici

Denumiri comerciale : JELENKO WILL-CERAM-Y Caracteristici :

Nu contin cupru , argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in masele ceramice migreaza si produce discromii)

Au modul de elasticitate mic, se deformeaza in timpul arderii ; Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) ; Rezistenta la coroziune, prelucrare, la tractiune buna ; Sunt scumpe. Densitate crescuta.

2. Aliaje Aur-Paladiu

Aur :50% ; Paladiu :40% ; Elemente rare. Nu contin argint. Denumiri comerciale : OLYMPIA ECLIPSE. Caracteristici :

Prêt de cost scazut ; Rezistenta la ardere buna(nu se deformeaza) ; Buna rezistenta la coroziune ; Alternativa ideala la aliajele Ag-Pd, Aur-Pt. Modul de elasticitate mai mare (datorita paladiului) Adeziunea la metalo-ceramica nu este buna datorita coeficientului de dilatare termica ce

este diferit fata de cel al maselor ceramice.

3. Aliaje nobile Pd-Ag Paladiu :50-60% ; Argint :30-45% ; Elemente : fier, indiu, staniu. Caracteristici :

Proprietati mecanice bune ; Modul de elasticitate crescut fata de Aur-Platina ;

Page 88: Materiale Curs

6

Nu se deformeaza ; Prezinta cele mai bune proprietati mecanice pentru tehnologia metalo-ceramica datorita

modulului de elasticitate, rigiditatii ; Argintul determina aparitia oxizilor ce modifica culoarea in gri-verzui. ; componenta

metalica poate fi placata pentru a anihila migrarea ionilor de argint cu solutii coloidale de aur.

4. Aliaje pe baza de paladiu :

Pentru a elimina oxizii ce modifica culoarea. Aliaje aur-paladiu-argint : paladiu :30% ; Argint :15% Caracteristici :

Rezistenta buna la coroziune ; Modul de elasticitate mai mare ca Aur-platina ; Argintil este inhibat prin aplicarea de bondinguri pe baza de aur tip DECK-GOLD.

5. Aliaje Pd-Cu :

Paladiu :80% ; limita de curgere este mica ; se topesc greu. Cupru :15% ; Galiu :5-10%. Pd-Cu inhiba oxizii de cupru. Denumiri comerciale ; OPTION ; ATHENIUM. Caracteristici :

Duritate crescuta ; Modul de elasticitate mic, curgerea crescuta ; Topirea , turnarea dificila ; Pentru piese de mica dimensiune (coroane, punti unidentare).Se contraindica pentru

lucrari metalo-ceramice ample.

LOTURILE PENTRU ALIAJELE NOBILE

Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice. Lot de aur : Ag, Cu, Sn, Zn (765-800ºC) ; Lot de Ag :Ag, cu, Zn, Cd, Sn. Caracteristici:

Punctul de topire este inferior cu 50ºC al aliajului din care este turnata piesa protetica ; Se depune in spatiul capilar numai dupa curatire cu decapanti (borax), acid boric,

carbonat de K, fluoruri.Decapantii se combina cu oxizii ; ei se pot inlatura.Decapantii pot fi pulbere, lichizi, paste.

Unde nu dorim sa umecteze se aplica antidecapant (solutie grafitica) Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea

masei ceramice.

Page 89: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE – CURS 15

ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE)

Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur. Caracteristici :

Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur ; Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale, coroane

partiale, incrustatii) ; Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza ; Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur ;

Forma de prezentare :

Banda laminata :0,30-0,40 mm (inele ortodontice, inelul coroanei din 2 bucati, inelul coroanei turnate) ;

Placute 7/7,10/10 ; 1,5-3,5 grame ; Banda/sarma =LOT (Ag, Cu, Sn, Zn)

Produse comerciale:

Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa); Paladin (Metalor); Realor (Degussa) Acestea mai contin si paladiu si aur.

Baza paladiu : Castadur (Pd, Pt, aur, indiu-metalo-ceramica) ; Bondon IV (Degussa) Degupal (Degussa) mai contin si paladiu +cupru.

Baza P d+Ag : Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica Back-On. Compozitia: Clasice:

Argint 65%; Paladiu:25% Aur :2-15% ; cu rol de a ameliora proprietatile mecanice, structura Cupru :7-9% ; cristalina (rezistenta la indoire, abraziune) Platina :1-2%

Moderne :

Realor : aur :20% ; paladiu :20% ;argint :39% Degupal : paladiu :76,5% ; cupru :11,6%. Bondon : paladiu :79,7% ; Cupru :5% ; Poson : Paladiu :57,8% ;Argint :30%.

Page 90: Materiale Curs

2

Proprietati : Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur, asemanatoare celor Aur-platina ; Proprietatile mecanice bune ; unele superioare aliajelor Aur-paladiu ; Modulul de elasticitate, duritatea le indica in tehnologia puntilor ; Prelucrare la cald prin topire la 950-1050ºC ;topire :1100ºC ; Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului ; Coeficientul de contractie este asemanator si poate fi compensat de masele pe baza de

sulfati, fosfati ; Sensibile in etapa de topire, turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi

si turnaturi poroase) In mediul oral se formeaza produsi de sulf( se va proteja cu flux) Greutatea specifica =medie : 11-12g/cm3, rezultand piese mai confortabile decat Aur-

platina ; Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( trebuie sa

se izoleze foarte bine componenta metalica cu opac) Recomandari practice :

Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur (2,5-3 mm) ;

Preincalzire, incalzire lenta pana la 700ºC pentru a evita descompunerea produsilor (sulfati din mase de ambalat) ;

Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea unor rebuturi sau esecuri la turnare) ;

Se recomanda tratamentul termic : recoacere pentru recristalizare si durificarea pentru a se ameliora structura aliajului si proprietatile sale.

Indicatii :

Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice ; Tehnologia metalo-ceramica ;

De necesitate coroane partiale, incrustatii, incrustatii in incrustatii. Se contraindica piese de inalta precizie.

Page 91: Materiale Curs

3

ALIAJELE NENOBILE

Baza : A) Ni-Cr B) Cr-Co

Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea, modulul de elasticitate, rezistenta la rupere, abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul ; A) ALIAJELE NI-CR: 1)Clasice :

Aliajele Ni-Cr : : banda :0,20-0,30-0,40mm ; Cape :0,30-0,40mm ; Sarma.

Aliaje Fe-Ni-Cr Aliaje pe baza de fier (wipla)

Compozitie :

Fe +carbon=oteluri(mai mult de 2% carbon=fonta) ; Nemagnetic ; p.t.=1539ºC;

Crom:18%; Ni:8% (“aliaj18-8 »). Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri deficitare

se adauga mangan, molibden, si tantal, titan, (microprocente) rezultand astfel un aliaj stabil fizico-chimic,

Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala ; 2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire. !!!!!!!!!!!!!!! Nichel ;70% maleabilizeaza aliajul, usor prelucrabil , ductilizabil ; Crom : 16% element de innobilare fizicio-chimic ; Aluminu : 0,5% ; Alte elemente : beriliu, molibden, mangan, cobalt, siliciu, carbon, tungsten ; Denumiri comerciale : Ticonium ; Microbond ; Verosoft ; Remanium CS Ney Q; Verabond; tehnologia metalo-ceramica Vironit Rolul elementelor de aliere: Cromul Confera proprietati mecanice bune(duritate); responsabil de pasivitatea fizco-chimica a aliajelor –stratul de oxid de crom este anticoroziv)

Page 92: Materiale Curs

4

Cobaltul : Propretati mecanice crescute ; Fluiditatea –solutia lichida ; Dificultatea de prelucrare Nichelul : Proprietati mecanice, rezistenta la deformare, duritate , modul de elasticitate scazut ;influenteaza ductilitatea=mai usor prelucrabil ; Manganul, Siliciul, Beriliul : influenteaza intervalul de topire ; siliciul =creste ductilitatea ; Beriliul este agent carcinogenetic. Carbonul : In cantitati scazute micsoreaza duritatea, rezistenta mecanica , ductilitatea; In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) ; Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA, multifazica ce permite gravajul acid asupra componentei metalice (tehnologia metalo-compozit). Proprietati:

Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H.V.; Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare ; Intervalul de topire :1375-1420ºC ; Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica ; Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom; Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) ; Coeficientul de contractie :2,3-2,5% este necompensat de masele de ambalat

clasice(sulfati) ; Aliajele moderne Ni-Cr turnabile au coeficientul de contractie 2-2,15 compensat de

masele de ambalat pe baza de fosfati ; Vascozitatea este mai mare ca cea a alaijelor nobile ; este necesara o forta de impingere

mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) ; Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati ; Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100ºC(nu au lot de lipire) ; se toarna din

elemente unite ; Avantaje :

Proprietati mecanice excelente (duritatea, nedeformabilitate, modul de elasticitate, rezistenta mecanica, rupere, indoire, abraziune) ;

Prêt de cost mai mic ; Tehnologia de prelucrare –accesibila ;

Dezavantaje :

Nichelul poate determina reactii alergice ; efect carcinogenetic ; Crosetele se fractureaza ; Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) ; Exista riscul abrazarii dintilor antaginisti ; tratamentul ocluzal, tulburari parodontale ;

Page 93: Materiale Curs

5

Indicatii : Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) ; Limita de curgere este mai mare ca alijelor de aur ; Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom resposabil pentru fuzionarea masei

ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din tehnologia metalo-ceramica) ;

ALIAJE NENOBILE PENTRU METALO-CERAMICA Contin nichel si crom mai mult. Proprietati :

Pasivitatea datorita oxidului de crom ;

Duritatea, limita de curgere , modulul de elasticitate mai mare ca cel al aurului. Ca urmare a acestui fapt permit cape de grosimi standard, rigide, nedeformabile ce pot fi placate cu metalo-ceramica, prêt de cost scazut, grad de extindere mare.

B) ALIAJELE COBALT-CROM-MOLIBDEN Sunt aliaje dure, cu prelucrare grea in tehnologia protezei scheletate(baza protezei); Baza: Co-Cr-Mo-Ni; Ca elemente de echilibrare :Vanadiu, Tantal, Wolfram, Tungsten, Aluminiu, Magneziu. Forma de prezentare:

1. Pastile : pentru turnare :cilindrice/cubice ; 2. Sarma :WIPTAM- prin laminarea lingoului, cu buna elasticitate, arcuri

ortodontice ; »memory effect » ; Compozitie : Cobalt :5-64%-alb-gri ; densitate=8,9(stabilitate chimica, duritate) ; Crom :15-30%-alb-densitate=7,1 ; pasivitate datorita oxidului de crom ; Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8,8-creste ductilitatea, aliajul este mai usor prelucrabil ; Molibden :6-18%-alb-argintie-structura cristalina omogena, proprietati mecanice crescute, antioxidant Aluminiu/magneziu – in etapa de topire (lichida) determina fluidificarea alijaului, curge in tipar ; Tantal/tungsten confera duritate, proprietati mecanice crescute, rezistenta la rupere. Aceste aliaje nu contin carbon.(nu se formeaza carburi). !!!!!!!!!!!!!!1 Aliaje moderne : Bondiloy : Crom :27%, Cobalt :66,5%, Molibden :50%, Magneziu :1% ; Siliciu :1%. Virobond.

Aliaje clasice Aliaje moderne VITALIUM BONDILOY RUBONIT DENTITAN

WISIL, BIOSIL REMANIUM GC WIROBOND

Page 94: Materiale Curs

6

Proprietati:

Duritatea mare :260-300U.V. , rezistenta crescuta la rupere; Densitatea :8,2-8,5g/cm3 ; piese confortabile ; Rezistenta crescuta la actiunea coroziva (acido-bazica) isi mentin luciul ; Intervalul de topire crescut :1232-1454ºC ; mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati ; Curg mai bine decat Ni-Cr ; piese de precizie ; Coeficientul de contractie 1,4-2,1% este compensat de masele de ambalat ; Dupa turnare, recoacere, recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita

tratament termic) ; WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate.

Indicatii:

Baza protezelor scheletate; Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal, tungsten, wolfram; implanturi lama,

surub, subperiostale; mai usor de turnat fata de titan; Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita ; Culise ; capse ; bare Dolder ; Crosete sarma.(WIPTAM).

ALIAJE BAZA TITAN Aliaje:tehnologia protezelor; Titan pur: implanturi. Compozitie: Se aliaza cu molibden, staniu, zinc Contin hidrogen, azot, carbon, fier, oxigen ; Sunt aliaje , Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2,5 utilizate in tehnologia protezelor ; Proprietati :

Mare rezistenta la coroziune (in mediu acid) ; Este cel mai biotolerat din tabelul lui Mendeleev urmat de tantal si zirconiu ; Densitatea mica de 4,5g/cm3 – piese de mare finete , foarte confortabile ; Conductilitatea termica este redusa ; Rezistenta mecanica mare si un raport foarte bun intre modulul de elasticitate si

densitate ; Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 ; In faza de turnare se poate combina cu carbonul, azotul, oxigenul si hidrogenul ; deci se

toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic (wolfram) ; Este dificil de turnat implanturi ; Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-

Rutil) ; Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu, oxid

de aluminiu, zirconiu ;

Page 95: Materiale Curs

7

Tehnica de prelucrare :

Turnare ; Electroeroziune ; CAD/CAM ;

Dezavantaje:

Turnaturile se obtine cu dificultate, pret de cost crescut; defectele de turnare se pot depista cu raze sau foto (metoda polaroida);

Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din Co-Cr ;

Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat.

ALIAJELE PE BAZA DE CUPRU (BRONZURI)

Combinatia intre cupru si zinc mai mare de 25% zinc se numeste alama ; Daca procentul de zinc este mai mic de 25 =tombacuri ; Combinatia intre cupru si staniu se nuneste bronzuri iar intre cupru si mai multe metale-aluminiu, magnaziu, nichel, crom, argint, cadmiu-dau bronzuri complexe.

GAUDENT S Compozitia :

Cupru :80% ; . Aluminu :8,5-10% ; Nichel :2-4% ; Mangan :1,5-2,5% ; Fier :1-2% .

Raportul Nichel/Fier=2 ; Prezenta fierului expune la coroziune aliajul. Denumiri comerciale : GAUDENT S ; NP G II (USA) OROCAST ; ORALIUM ; contin 80% cupru in compozitie OROALLOY Forma de prezentare : Lingouri cu lungimi si dimesiuni diferite. Proprietati :

Rezista bine la coroziune in cavitatea bucala, prin formarea unei pelicule fine de Al2O3 Interval de topire 1025-1050 ºC ; Dupa turnare/racire coeficentul de contractie este compensat de masele de ambalat ; Necesita un tratament termic dupa turnarea pieselor protetice ; Conductibilitatea termica este de 2,5 ori mai mica decat la aliajlele nobile; se racesc rapid

si devin vascoase; Densitatea =8,5g/cm3. iar duritatea –130kg/mm2 in metoda Brinell; Se pot turna piese protetice cu grosime de 0,3-0,4mm;

Page 96: Materiale Curs

8

Indicatii :

Pentru turnarea RCR (indicatie de electie), coroane , punti (metalice, mixte) ; Se contraindica pentru turnaturi precise : incrustatii, coroane partiale si pentru proteze

scheletate. Recomandari practice :

Tijele trebuie sa aiba un diametru de 2-3 mm iar macheta rezervorului trebuie sa fie de 6-8 mm pentru a compensa tendinta aliajului al racire ;

Ambalarea trebuie sa se realizeze intr-un timp si cu mase de ambalat de tip SILICAN ; Incalzirea tiparului trebuie sa se faca pana la 750 ºC si se mentine al acesta temperatura

timp de 30 minute ; se contraindica depasirea acestei temperaturi ; Topirea si turanrea trebuie sa se realizeze cu flacara sau curentii de inalta frecventa, sub

medii de protectie ; Se contraindica controlarea fluiditatii aliajului cu piese metalice deoarece se impurifica

aliajul ; Dupa turnare, turnatura este brusc racita (in primele 30-40 secunde) ; Turnatura necesuta tratament termic care se face astfel :

-Recoacerea la temperatura de 900-950ºC cu racire brusca ; -Durificarea la 600-650ºC timp de 1 ora cu racire lenta ;

Acest tratament termic se face pentru recristalizare si reomogenizare. Daca turnatura se face corect, culoarea galben-gri nu se modifica.

Culoarea se poate modifica datorita oxidului de cupru si clorurii de cupru.

Page 97: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE CURS 16

MATERIALE PENTRU PROTEZE

Materiale nemetalice: organice: rasini acrilice simple(RAS); anorganice: masele ceramice; rasini compozite; metalice: aliajele nobile (baza aur, argint, paladiu); nenobile (inox) ; Ni-Cr ; Cr-Co ; baza titan ; baza cupru : aliaje pentru antrenament :Gaudent.

MASELE CERAMICE Proprietati (caracteristici) :

rezistenta mecanica, la rupere, incovoiere f. b. (mai putin la tractiune, se desprind usor) ; stabilitatea coloristica exceptionala ; biocompatibilitate cu tesuturile parodontale ; inerte fizico-chimic ;

keramos=argila:materia prima din care se confectioneaza elemente decorative; keramin=ceramica portelan = scoica alb sidefie. Termenul corect ceramica dentara este feldspatica (60-80%);culori diferite portelanul este caolinic(50-70%) ;albicios Clasificarea maselor ceramice : 1) functie de structura :

cristaline ; necristaline.

2) functie de structura atomica : oxidice(cele mai indicate) ; silicatice ; neoxidice.

3) functie de metoda de ardere : arsa in vid : cu parametrii cei mai buni ; in prezenta oxigenului : cea industriala.

4) functie de temperatura de ardere : la temperatura crescute : 1200-1400ºC ; la temperaturi medii :1050-1200ºC ; la temperaturi joase :850-1050ºC.

5) dupa forma de prezentare : pulberi (frite) ; lingouri :prelucrate la rece/cald.

6)dupa procedeul tehnologic : arse pe folie metalica ; tehnologia mixta ; pentru dinti artificiali ; mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice).

Page 98: Materiale Curs

2

Forma de prezentare : 1)prefabricate : 2)preparabile ; 3)moderne.

1) Prefabricate :se prezinta ca : dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial ;

unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect, se desprind usor, fac zgomot. ; nu chimic

implanturile ceramice (mixte) ; coroane, fatete, coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric).

2) Preparabile :pentru obtinerea coroanelor fizionomice, mixte, punti mixte :sistem P/L. Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac, smalt, dentina) si un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica. O trusa BIODENT contine :

Masa ceramica (opac)16 flacoane; Masa pentru dentina 16 flacoane ; Masa pentru smalt 6 flacoane ; Glazura 1 flacon ; Flacoane cu diferite lichide :lichid universal, cu agentul de cuplare, lichid+coloranti,

pentru izolarea bonturilor « die spacer » ; Mase ceramice pentru nuantari coloristice ; Mase pentru corectarea culorii ; Mase pentru zona gingivala ; Masa opac, dentina, smalt ; Diagrama de amestec ; Godeu ; Pensule de diferite marimi.

Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici(zaharoza, glucoza, dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . Absenta lor determina curgerea de pe suportul metalic. 3)Moderne :

Aluminoceramica ; Ceramica magnezica ; Ceramica turnata(DICOR) ; Ceramica presata(IVOCLAR).

Compozitia chimica a ceramicii : Ceramica Feldspat 60-80% ; Cuart :15-25% ; Caolin :0,5% 9absent la ceramica moderna ; nu da fluorescenta.) Portelanul : Feldspat :20-30% ; Cuart :20-25% ; Caolin:50-70%.

Page 99: Materiale Curs

3

Rolul elementelor componente: Feldspatul:

in masele ceramice au procentul cel mai mare; este un aluminosilicat de potasiu(ortoza), sodiu(albit), calciu(anortit) cu mici impuritati

de fier si mica. fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere ; dupa ardere confera transluciditate, ramane rigid, nedeformabil ;

Cuartul :

componenta refractara confera rezistenta mecanica, in timpul arderilor se dilata, dupa ardere confera luciu.Se prezinta ca forme alotropice : tridimit, cristobalit, cuart.

Caolinul :

aluminosilicat hidratat de culoare alba, reprezinta componenta plastica a maselor ceramice, cu rol de liant ;

prin contractia sa se compenseaza dilatarea termica a cuartului. coloristic influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice.

Fondantii :

in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu, carbonat de sodiu si potasiu, carbonat de calciu, borax.

maresc masa produsului ; scad temperatura de ardere.

Alte elemente : - oxizii metalici

stabilitatea coloristica a masei ceamice arse ; fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier, crom, cobalt,

nichel, aur, argint, indiu, titan, mangan-violet) - culori foarte stabile.

MASELE CERAMICE MODERNE

se ard numai in vacuum ; contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%, oxid de aluminiu 19% ; in amestec mai putin de 165 oxid de bor, magneziu, potasiu, zirconiu ; pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu, metale rare(tuliu-dispersius)

Denumiri comerciale : Ceramica clasica : VITA METALIC CERAMIC(VMC) ; CERAMCO ; BIOBOND ; PERMODENT. Ceramica moderna: VITA HIGH CERAM; ceramica arsa pe model VITA IN CERAM pentru incrustatii, fatete, mai putin coroane total fizionomice.

Page 100: Materiale Curs

4

Ceramica turnata + presata: DICOR(C.G.) CERAPEAL (sistem de ceramica presat) IMPRESS SISTEM(ceramica presata in tipar) Obtinerea maselor ceramice: Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas, se topesc si se racesc brusc rezultand fragmente”frita ceramica” ce se macina rezultand pulberi fine. Rolul fritarii :

scade intervalul de uscare a maselor ceramice ; scade valorile de contractie ale maselor ceramice(opac, dentina, smalt) ; previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii ; se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice.

Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere) Reguli pentru ceramizare :

inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice, arderea are loc in mijlocul cuptorului, temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de inmuiere (sinterizare) ;

racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa. Etapele arderii :

a)preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur ;

b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050ºC ; are loc topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana la incandescenta a particulelor ;

« SINTER »=cenusa incandescenta. Etape de ardere in tehnologia mixta :

1)ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare, degresare, aplicare sau nu de bonding sau oxidare) ;masa grundului se aplica in strat uniform 0,2-0,3 si se arde in vid la 960ºC 6 minute ;

Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si pregateste adeziunea ceramicii pe model ;

2)arderea masei dentina + smalt. Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a excesului de lichid (sugativa), modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-40%)pentru a compensa contractia dupa ardere ;

Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute si arderea are loc la 960ºC, 6-7 minute in vid si racire lenta.Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model, apoi in cavitatea bucala (cervical, ocluzal, proximal)

3)etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta ;

Arderea are loc la o temperatura de 900-960ºC , timp de trei minute , in prezenta oxigenului si cu racire lenta.Poate fi autoglazurare si supraglazurare.

Page 101: Materiale Curs

5

Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii – a patra ardere Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice. Arderea ceramicilor moderne :

timpul de ardere mult mai lung ; are loc numai invid ; sint indicate in special pentru piesele total fizionomice.

Caracteristici:

aluminoceramica: 2 etape de ardere –pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc metalul la tehnica mixta); temperatura de ardere :950-1050ºC cu preuscare, preardere.

Urmeaza arderea in vid 5 minute, racire lenta.Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice conventionale.

ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice ;este foarte translucida ; se glazureaza su in interior pentru a creste rezistenta mecanica.

ceramica turnata :DICOR :se prelucreaza. Amprenta ; model de lucru, macheta miezului ceramic, ambalare, tipar, se toarna ceramica DICOR (este o sticla, vitroceramica) ; la 1360ºC rezulta miezul ceramic, se dezambaleaza si miezul este ars la 1075ºC timp de 10 ore (miez ceramic ramforsat). Se aplica apoi masele ceramice conventionale.

VITAINCERAM pentru incrustatii, coroane fizionomice, punti fizionomice ceramice. Model de lucru, izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru, rezultand model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. Se modeleaza incrustatia pe modelul duplicat, arderea la 1120ºC timp de 2 ore ; timp de 1100ºC timp de 4 ore.

Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice conventionale. Proprietatile maselor ceramice :

proprietatile fizice : valori ale densitatii mici : 2,42g/cm3 pentru ceramica presata si 2,95g/cm3 pentru aluminoceramica dupa ardere.

duritatea : valori crescute :400-460 U.K. comparativ cu 20 U.K. pentru acrilat ; 380 pentru aliajele Cr-Co ; 343 pentru smalt.

porozitatea : dupa ardere poroase.Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase. proprietati termice:nu conduc caldura, nici electricitatea; contractia are valori mari dupa

ardere:30-40%. proprietati optice :sunt izotrope, stabile coloristic. Ceramica turnata DICOR,

magnezica ; cele mai translucide ; proprietati mecanice : rezistenta la rupere, incovoiere are valori mari ; rezistenta mica la

tractiune. proprietati chimice ; materiale inerte neatacate de agenti chimici ; singurul acid cu care

se realizeaza gravarea este acidul fluorhidric.Inainte de glazurare piesa ceramica se curata cu acid fluorhidric.

biologic :foarte bine tolerate : coroane, punti, implanturi (cele zirconice, pe baza de calciu).

Page 102: Materiale Curs

1

MATERIALE DENTARE CURS 17

MATERIALE PENTRU PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA PIESELOR PROTETICE PRELUCRAREA elemente ce stau la baza succesului clinic LUSTRUIREA al unei proteze dentare Consecinte : -asimilarea piesei protetice mai rapid; -scad depunerile de placa bacteriana; -se reduce fenomenul de coroziune. PRELUCRAEA: inlaturarea neregularitatilor grosiere de pe suprafata piesei protetice Timpi operatori: curatire sumara a piesei protetice; SABLAREA : proiectarea unui jet de particule cu dimensiuni diferite cu aer

comprimat;p=4-6 bari;v=130m/s. se indeparteaza masa de ambalat si oxizii metalici; M: metal mat, rugos,curat; : topire superficiala a metalului; ex: aliaje moi depresiuni mari cu unghiuri rotunde; ex: aliaje dure depresiuni mici cu unghiuri ascutite. dupa impact particula se topeste: superficial scade ca volum : total si ramane in supraf. aliaj. Pulberi necesare sablarii:

cuart (SiO2) -25-250m; -faza amorfa (particule de nisip); -aliaje nenobile.

corundul (Al2O3) (faza ) 25-500 m; PMM -aliaje nobile

-nu apar depresiuni crateriforme -modelare plastica fara lipsa de substanta; Prelucrarea prin aschiere Instrumentar: 1.FREZE freze otel 850 H. V. eficienta crescuta degajare caldura moderata. Freze carburi Wo, Mo, Vn, Tg, Co, Ni. 1600 H.V. se obtin prin sinterizare si presare fracturare Clasificare freze: lame taietoare -dreptemat. moi.; C.I. pt.mat. dure-vibratii -oblice la deapta f. agresive; se inclaveaza in mat. la stanga putin agresive; supraf. netede -intersectate (vezi ant.cele oblice) -transversale-scad frecarea si inlesnesc degajarea aschiei

Page 103: Materiale Curs

2

2.INSTRUMENTE ABRAZIVE actiunea abraziva se bazeaza pe deplasarea unor particule cristaline dure pe supraf. de prelucrat Caracteristici: -forma neregulata -mai dure decat mat. de prelucrat -rezistente la impactul cu mat. de prelucrat -rezistente la uzura CORUNDUL -Al2O3 natural -duritate 9 Mohs -s-a inlocuit cu forma sintetica; se separa greu din minerale OXIDUL DE ALUMINIU -duritate 9 Mohs -alumina pura 99,5% obtinuta din bauxita GRANATUL -duritate 6,5-7,5 Mohs -pe suport de hartie(discuri) -silicat complex(Al, Co, Mg, Fe, Mn) PIATRA PONCE -SiO2 + Al2O3 -duritate 5-6 Mohs agent de lustruire KIESELGUHR-ul -duritate 6 Mohs -moale lustruire -deriva din pamantul de “diatomee”

TRIPOLI -duritate 6 Mohs -alc. din cuart -pt. aliaje nobile CUARTUL -duritate 7 Mohs -pt.sablare -hartie abraziva CARBURILE -siliciu+bor -carborundum(CSi) pietre+discuri DIAMANTUL -duritate 10Mohs pietre+discuri

Page 104: Materiale Curs

3

FACTORII CE INFLUENTEAZA EFICIENTA ABRAZIVILOR 1. duritatea particulelor abrazive diamantul piatra ponce+granatulmoi 2. forma particulelor abrazive unghiuri ascutiteeficienta 3.dimensiunea particulelor particule mai marisanturi 4.proprietatile mecanice ale abrazivului mat. se sfarmanoi unghiuri ascutiteabrazie 5. presiunea aplicata asupra abrazivului presiune f. mareQefect negativ pt. instrumentul taietor 6. proprietatile maerialului ce se prelucreaza mat. fragilabrazare rapida mat. maleabile+ductile(aurul)curg(nu se degroseaza) FACTORII CE INFLUENTEAZA VITEZA DE ABRAZIE 1. dimensiunea particulelor de abraziv particule mariabrazie mare 2.presiunea exercitata asupra suprafetei de prelucrat presiuneabrazie N.B. presiunea prea mare determina fracturi ale particulelor abrazive 3. viteza de miscare a particulelor abrazive vitezaabrazia LUSTRUIREA: eliminarea celor mai fine asperitati cu obtinerea unor suprafete lucioase v=3000m/s grosimea5m ABRAZIVI OXIDUL DE FIER(ROSU DE PARIS) -aliaje nobile -pe suport de hartie/panza CRETA(CARBONATUL DE CALCIU) CALCARUL VIENEZ -carbonat de Ca si Mg CENUSA DE OS -80%fosfat de Ca, Mg -carbonat de Ca -fluorura de Ca OS SEPIAE OXIDUL DE CROM pt. inox INSTRUMENTE ROTATIVE: perii, roti de filt, guma, bumbac.

Page 105: Materiale Curs

4

PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA SUPRAFETELOR METALICE corectarea defectelor mari pietre cu granulatie mare mat.moi(aurul)freze cu granulatie fina Prelustruirea piatra ponce+filt/perii din par natural paste Lustruirea paste speciale de lustruit+perii din material textil; la turatii inalte Lustruirea finala disc de lana LUSTRUIREA ELECTROLITICA -pentru aliaje nobile si oteluri -duritatea materialuluilustruire electrolitica -anod (+) piesa; catod (-)placa metalica t=2-5minute; I=2,5-3A -se obtine un lustru perfect, fara deformari. -zonele ce nu se doresc lustruite se acopera cu ceara PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA MATERIALELOR PLASTICE -filt+creta flotanta; temp.=700C; pres.=1kg; v=3000rot/min. -peste aceasta temp rasina se contamineaza cu abraziv si se inmoaie -frecvent se utilizeaza ceara+pastele;produc caldura redusa. Rasinile acrilice care polim. la rece sunt mai moi, deci lustrul cu filt+paste+turatii. PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA MASELOR CERAMICE -pietre f. fine -discuri din papura+paste speciale paste ce contin pulbere de diamant.