Material Bibliografic - 3 - Procesul de I¦émbatra¦énire - 03

7/23/2019 Material Bibliografic - 3 - Procesul de I¦émbatra¦énire - 03

http://slidepdf.com/reader/full/material-bibliografic-3-procesul-de-iembatraenire-03 1/16

Procesul de Îmbătrânire

TENDINTE

Romanian population Age Pyramid

1995

Men Women

024681012

5-9

15-19

25-29

35-39

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80 +

024681012

5-9

15-19

25-29

35-39

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-7475-79

80 +

Romanian population Age Pyramid

2050

Men Women

• S-ar putea afirma că:

– – î î mbătrânireambătrânirea – proces caretransformă un adult viguros într-unindivid fragil cu rezerve scăzute lanivelul majorităţii aparatelor şi

sistemelor organismului• În acelaşi timp – are loc o creştere

exponenţială a vulnerabilit ăvulnerabilit ă ţ ţ ii ii la: – majoritatea bolilor

• şi chiar a

– riscului de instalare a decesului



• Influenţa îmbătrânirii asupra:

– stării de sănătate şi a

– calităţii vieţii

• depăşeşte cu mult efectele oricărei

afecţiuni cunoscute deoarece vârstavârsta î î nn

sinesine reprezintă principalul factor de risc factor de risc

pentru marea majoritate a bolilor grave

• Din această perspectivă se poate

afirma că posibilitatea de aposibilitatea de a

modifica viteza demodifica viteza de î î mbătrânire lambătrânire la

oamenioameni, în manierea în care s-a

reuşit deja în cazul şoarecilor de

experienţă şi a altor câteva animale,

ar avea efecte mult mai bune decât

eradicarea neoplaziilor neoplaziilor , a

afecafec ţ ţ iunilor cardiovasculareiunilor cardiovasculare şi a

diabetului zaharat diabetului zaharat luate împreună

• Deşi – nu este nevoie să fii medic pentru a

putea diferenţia persoanele tinere devârstnici şi

– cu toate că anual apar sute de articole încare se descriu efectele îmbătrânirii lanivel celular şi chiar molecular,

• r ămân încă necunoscute: – procesele fundamentaleprocesele fundamentale care stau la

baza vitezei diferitevitezei diferite de îmbătrânire lafiecare individ uman precum şi

– – mecanismelemecanismele prin care îmbătrânireaconduce la apariţia bolilor specificebolilor specificevârstei a treia



•• Unele studii relativ recenteUnele studii relativ recente

efectuate pe gemeni din Danemarcaefectuate pe gemeni din Danemarca

născunăscuţţii î î n secolul XIX,n secolul XIX, au arătat că au arătat că

există o importantă influenexistă o importantă influenţţă aă a

momoşştenirii geneticetenirii genetice î î n ceea cen ceea ce

privepriveşşte durata de viate durata de viaţţă la oameniă la oameni

• În anul 2000 s-a reuşit descifrarea înîntregime a codului genetic uman şiulterior urmează stabilirea roluluifiecărei gene

• Aceasta va permite: – pe lângă evaluarea componentei

genetice a diferitelor afecţiuni şi a

– rolului pe care-l are genomul uman înexprimarea multiplilor factori de risc

prezenţi în mediul de existenţă,stabilirea implicării anumitor gene în

procesul de îmbătrânire

• Considerată în sens larg, îmbătrânirea se refer ă la totalitatea evenimentelor totalitatea evenimentelor ,temporal determinate, care se producîn decursul existenţei unui individ

• În acest timp au loc multiple

transformăritransformări la nivelul proceselorfiziologice

• Aceste transformări pot avea caracter : – benefic

– neutru

– deteriorativ



• Cele 3 tipuri de transformări existăin toate perioadele ontogenetice

• în perioada de crecreşşteretere şşi dezvoltarei dezvoltare,majoritatea transformărilor se

datoresc matur ării proceselorfiziologice şi tind să reprezinte niştefenomene benefice

• în etapa post post --maturarematurare a vieţii unuiindivid transformările având caracterdeteriorativ sunt din ce în ce maifrecvente, deşi unele pot fi neutre(albirea părului)

• Termenul de senescensenescenţţăă este de

obicei utilizat pentru a denumi tocmai

aceste transformări deteriorativetransformări deteriorative

instalate cu trecerea timpului, în

cursul etapei de postmaturare, şi care

stau la baza:

– vulnerabilităţii crescute şi a

– diminuării capacităţii de supravieţuire

• Deşi senescensenescen ţ ţ aa este doar o etapă a

procesului de îmbătrânire, în

limbajul obişnuit se utilizează adesea

termenul de îmbătrânire cu sensul

de senescen ţă

• În geriatrie este îndeobşte potrivită

folosirea ca sinonime a noţiunilor de

“îmbătrânire” şi “senescenţă”



• O caracteristică major ă a unuiindivid vârstnic este reprezentată dediferenţa în ceea ce priveşteprocesele fiziologice faţă de adultul

tânăr

•• DeteriorareaDeteriorarea acestor procese odată cu trecerea anilor joacă un rol foarteimportant în crecreşşterea rateiterea rateimortalitămortalităţţiiii specifice vârstei,fenomen constatat pe măsur ă ce unindivid avansează în perioada de postmaturare

• Deteriorarea progresivă a proceselor

fiziologice:

– începe încă de la adultul tânăr,

– este produsă de multe fenomene

destructive şi de agenţi de mediu pe care

organismul îi întâlneşte în cursul vieţii

•• SSistemele de reparareistemele de reparare care acţionează

în etapa postmaturaţională nunu mai sunt

capabile să elimine complet

deterioarea apărută

• Ca rezultat apare în mod progresiv ofuncţionare neadecvată a sistemelorfiziologice datorită acumulării dealter ări

• Gradul de neadecvareadecvare a funcţionării şiviteza sa de instalare variază

– de la o specie la alta şi

– în cadrul aceleeaşi specii de la un individ

la altul

– mai mult, această variaţie se întâlneşte laacelaşi individ între diversele sistemefiziologice



•• Procesele deteriorativeProcesele deteriorative

responsabile de alter ările fiziologice

care însoţesc înaintarea în vârstă ar

putea fi grupate în 3 categorii: – alter ări produse de procesele vitale

intrinseci

– alter ări determinate de factori

extrinseci

– alter ări cauzate de afecţiuni asociate

vârstei înaintate

I.Alterări generate de proceselevitale intrinseci (1)

•• M M etabolismul aerobetabolismul aerob: – confer ă organismului capacitatea de a

genera energie metabolică dinsubstanţele nutritive ingerate

– şi aspectul negativnegativ de a producecompucompuşşi puternic reactivii puternic reactivi precumradicalii superoxid, hidroxil şi peroxidde hidrogen rezultaţi în urma reduceriiunivalente a oxigenului

• aceşti aşa-numiţi radicali liberi de oxigenau un potenţial destructivdestructiv ridicat


•• M M etabolismul aerobetabolismul aerob: – radicali liberi de oxigen

• protecţia împotriva lor

• repararea alter ărilor – procese care însă nu sunt complet

eficiente – acumulare de leziuni oxidative odată cu

înaintarea în vârstă – variază la diferitele specii

• gradul de protecţie• capacitatea de reparare




•• G G lucoz lucoz aa:

– combustibil la nivel celular – participă şi la transformareaglicooxidativă a:

• proteinelor• acizilor nucleici

– prin aceasta determinând alterarea lorfuncţională

– Există şi în acest caz:• mecanisme protectoare• procese care elimină macromoleculele

alterate

II.Alterări generate factoriextrinseci (1)

• Există un consens în ceea ce priveştefaptul că factorii extrinseci au ocontribuţie la fenotipul de vârstnic

• mulţi autori nunu sunt de acord că factorii extrinseci sunt parte a procesului de îmbătrânire

• concepţia are la bază o definidefiniţţie maiie maivecheveche a procesului de îmbătrânire

care îl considera un fenomen înîntregime intrinsec


• Caracterul intrinsec ar permite distingereadistingerea transformărilor apărute odată cu vârsta decele produse de modificările generate de

factori extrinseci organismului şi care seinstalează odată cu trecerea anilor

• deoarece îmbătrânirea poate fi considerată o acumulare progresivă de deterior ăriacumulare progresivă de deterior ări

nereparatenereparate, nu este important dacă acest proces are originea în factori extrinseci sauintrinseci




• În plus, factorii extrinseci pot

determina apariţia de leziuni doar prin interac ţ iune cu procesele saumaterialele biologice (“intrinseci”)

• Din aceste motive orice deteriorareeste intrinsecă fie că este produsă de procese vitale fundamentale, fie dereacţii la factori externi

III. Alterări cauzate de afecţiuniasociate vârstei înaintate (1)

• Consens în ceea ce priveşte rolulimportant al afecţiunilor legate devârstă în producerea deterior ărilorfiziologice ale vârstnicilor

• La rândul lor, apari ţ ia şi evolu ţ ia

bolilor bolilor legate de vârstă sunt puternicinfluenţate de deteriorărilefiziologice instalate odată cu trecerea

anilor


• Totuşi, nu toţi autorii sunt de acord că afecţiunile legate de vârstă sunt parte parte

aa î î mbătrânirii normalembătrânirii normale

• Acest lucru este susţinut de faptul că trebuie depuse eforturi deosebite pentru a putea include în studiul procesului de îmbătrânire doarsubiecţi f ără boli asociate înaintăriiîn vârstă




• Biologii evoluţionişti afirmă că senescenţa

(îmbătrânirea) ar apare datorită declinuluiforţei selecţiei naturale

• Datorită acestui fapt nu mai are loc selecselec ţ ţ iaia

negativănegativă a proceselor biologice care producdeterior ări ce se exprimă târziu în viaţă

• Din acest motiv cresc perturbărilefiziologice odat ă cuodat ă cu î î naintareanaintarea î î n vârst ăn vârst ă şiconcomitent se exprimă din ce în ce maimult afecafec ţ ţ iunileiunile legate de îmbătrânire


• Este adevărat că un foarte mic număr

de oameni îmbătrânesc f ără a

prezenta manifestări evidente ale

bolilor legate de vârstă, dar acest

lucru s-ar putea datora incapacit ăincapacit ă ţ ţ iiii

tehnice de a distingetehnice de a distinge î î ntre boli ntre boli

asociate îmbătrânirii şi deterior ările

specifice vârstei a treia


• Un exemplu este reducerea masei

osoase odată cu trecerea anilor,

proces de deteriorare funcţională, şiosteoporoza – o afecţiune importantă

a vârstei a treia

• Diferenţiera dintre transformarea

fiziologică şi boală este greu de f ăcut




• Din acest motiv, deterior ările

sistemelor funcţionale secundare unorafec ţ iuni legate de vârstă pot ficonsiderate parte integrant ă a procesului de îmbătrânire

• Totuşi, este foarte important a se stabilicauza specifică a alter ării fiziologiceşi, de câte ori este posibil, este necesara se identifica boala asociată înaint ăriiîn vârst ă, dacă ea reprezintă cauzaimediată a perturbării funcţionale





Teorii aleTeorii ale ÎÎmbătrâniriimbătrânirii

• Bazate pe Genom

• Făr ă Dtereminare Genetică



Mituri ale Imbatranirii

• Mitul #1: Varstnicii au o valoare

redusa pentru societate.

• Vazuti ca oameni bolnavi in camine sauspitale

• De fapt– – Rata dizabilitatii la varstnici – in scadere

– Sunt parinti sau bunici, unchi, matusi pentru persoane care ii considera foarte importanti

– Unii sunt in activitate: profesori, administratori,medici, asistente medicale, preoti

– Se poate invata foarte mult de la cei in varsta


• Mitul #2: Varstnicii sunt

consumatori ai resurselor societatii.

• Pensii - pensionareaobligatorie

– De multe ori nu este alegerea lor pentru a se pensiona

• Multe activitati voluntare neplatite – Ingijesc nepoti, sau copii sau rude




• Mitul #3: Varstnicii sunt capriciosi,

irascibili, si dezagreabili.• Trebuie remarcat ca exista un numar cel putin egal de tineri care sunt capriciosi,irascibili, dezagreabili

• Interactiunea negativa cu personalulmedical este de cele mai multe ori expresiaunei boli

• Trebuie identificate cauzele si tratate


• Mitul #4: “You can’t teach old dogsnew tricks” – Nu poti invata un calbatran sa traga la ham.

• Educatia pacientilor – rol major alasistentei medicale

• Este o prejudecata ca nu se pot intrerupe60 sau 80 de ani de fumat, consumdealcool, alimentatie neadecvata

• Universitatea varstei a treia• Mentinerea activitatii intelectuale –

caracteristica importanta a imbatranirii cu

succes


• Mitul #5: Varstnicii sunt senili.

• Termen inlocuitacum cu dementa

• Preocupare importanta a varstnicilor si a

familiilor • Tulburarile de memorie sunt frecvente la

varstnici

• Dementa nu este o modificare normalaaparuta odata cu inaintarea in varsta

• Nu orice tulburare de memorie estedementa




• Mitul #6: Depresia este un raspuns

normal la multele pierderi pe care lesufera varstnicii.

• Pierderi: pensionarea, schimbarealocuintei, pierderea sotului sau sotiei,dificultatile financiare, bolile

• Depresia de lungadurata nu este omanifestare normala

• Prevalenta depresiei este mai crescuta doar la varstnicii care au si alte afectiuni


• Mitul #7: Pe vartsnici nu ii mai

intereseaza sexul.

• Deoarece sexualitatea este considerata ocaracteristica a varstelor tinere

• La varstnici sexualitatea este consideratade prost gust

• Trebuie considerata la fel ca si celelaltenecesitati fiziologice


• Mitul #8: Varstnicii raspandesc un

miros dezagreabil.

• Exista unii varstnici care au o igiena

personala deficitara – dar nu este ocaracteristica a majoritatii populatiei

• De fapt numarul de glande sudoripare sereduce odata cu inaintarea in varsta

• Incontinenta de urina si materii fecale - patologica




• Mitul #9: Secretul pentru a

imbatrani cu succes este sa-ti alegi parintii cu atentie.

• Unii autori au avut aceastaconceptie in1997 Rowe si Kahn)

• Genetica are un rol, dar nu definitoriu


• Mitul #10: Deoarece varstnicii sunt

mai aproape de deces, este sunt

pregatiti sa moara si nu necesita nici

o ingrijire la finalul vietii.

• Impactul decesului asupra colectivitatii:copil fata de varstnic

Documents

Material Bibliografic - 3 - Procesul de I¦émbatra¦énire - 03