Masuri de are Termica Si Modernizare Energetic A a Cladirilor Existente Si Instalatiilor Aferente2

  • View
    216

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Masuri de are Termica Si Modernizare Energetic A a Cladirilor Existente Si Instalatiilor Aferente2

  • 7/31/2019 Masuri de are Termica Si Modernizare Energetic A a Cladirilor Existente Si Instalatiilor Aferente2

    1/39

    1

    Source:www.cotidianul.ro

    PLANUL Cladire Inteligenta Energetic

    Promotion of Intelligent Energy Building PLAN

    Masuri de reabilitare termica si modernizare energeticaa cladirilor existente si instalatiilor aferente

    pentru o viitoare Cldire Eficient Energetic

    In conditii normale de locuit consumul trebuie cat mai redus prin Regulile de buna practica pentru realizarea unorinvestitii coerente de eficienta energetica ce se bazeaza pe studii tehnice si economice adica: audituri energetice,studii de solutie (de pre-fezabilitate pentru investitii mai complex), studii de fezabilitate(daca solutia tehnica aleasaeste fezabila,din pdv tehnic si economic), proiecte tehnice(furnizeaza solutiile tehnice aprofundate, planurile cele maireprezentative ale instalatiei si devizul detaliat n cazul solutiei alese ) si detalii de executie(ofera detalii tehnice pentru

    diferite laturi ale investitiei, conform cu lucrari de C-M).

    Cladire:ansamblu de spatii cu functiuni precizate, delimitat de elementele de constructie care alcatuiesc anvelopacladirii, inclusiv instalatiile aferente, in care energia este utilizata pentru asigurarea confortului higrotermic interior.Termenul cladire defineste atat cladirea in ansamblu, cat si parti ale acesteia, care au fost proiectate sau modificatepentru a fi utilizate separat.

  • 7/31/2019 Masuri de are Termica Si Modernizare Energetic A a Cladirilor Existente Si Instalatiilor Aferente2

    2/39

  • 7/31/2019 Masuri de are Termica Si Modernizare Energetic A a Cladirilor Existente Si Instalatiilor Aferente2

    3/39

    3

    metodologia este aplicabila pentru:-cladirile de locuit(din sector rezidential): individuale sau colective, indiferent de forma de proprietate;

    -cladirile din sectorul teriar: spitale, cldiri social-culturale (teatre, cinematografe, muzee), cldiri de nvmnt(cree, grdinie, coli, licee, universiti), cldiri comerciale i instituii publice (magazine, spaii comerciale, sedii defirme. birouri. bnci), hoteluri.

    realizarea auditului energetic al unei cldiri contine trei etape obligatorii [1]-[2]:1.Evaluarea performantelor energetice prin determinarea consumul energetic probabil a1 cldirii n condiii

    normale de habitat sau lucru, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcie-instalaie de nclzire i preparare aapei calde de consum(se realizeaz prin expertiza termic i energetic a cldirii);

    2.Identificarea msurilor de modernizare energetic i analiza eficienei economice a acestora;3.ntocmirea raportului de audit energetic-document tehnic ce descrie modul de efectuare

    audit,principalele caracteristici termice si energetice,masuri propuse si concluzii la masuri eficienteeconomic.

    Pentru exemplificare in detaliu,conform legislatiei in domeniu, pentru reabilitarea termic a cldirilor delocuit multietajate sunt cuprinse urmtoarele etape de intervenie:

    a) expertizarea energetic i emiterea certificatului de performanta energetica;

    b) proiectarea - studiul de fezabilitate (auditul energetic), proiectul tehnic, caietele de sarcini i detaliile de execuie irecepia acestora;c) executarea i recepia lucrrilor de reabilitare termic.

    Parametrii de climatexterior

    Temperatura aer exterior(1-data de termometrul uscat-[WMO]) si exterioara de proiectare pentruiarna(2-aer exterior cu o anumita perioada de revenire) -in C;4 zone climatice din harta:-I cu -12C-II cu -15C-III cu -18C-IV cu -21CUmiditate relativa aer exterior-in %-raport presiune vapori de apa din aerul umed si cea de saturatievapori;Intensitatea radiatei solare in W/m-este fluxul radiant pe suprafata generat prin receptarea radiateisolare pe un plan inclinat si orientat oarecare;tip-totala,directa,difuza,reflectata si globala;Viteza vantului de referinta-in m/s-masurata la 10 m deasupra sol ,in camp deschis,fara obstacole in

    jur,medie a celor instantanee in perioade de 10 min-1 ora.

  • 7/31/2019 Masuri de are Termica Si Modernizare Energetic A a Cladirilor Existente Si Instalatiilor Aferente2

    4/39

  • 7/31/2019 Masuri de are Termica Si Modernizare Energetic A a Cladirilor Existente Si Instalatiilor Aferente2

    5/39

    5

    suprafata de fereastra orientata Sud-Sud-Est la 18 grade spre Est fata de axa Nord-Sud este de 255,9kWh/mp ,spre Vest de 88,9 si Est de 42,9;-forma compacta pt confort trebuie raport intre lungimea si latimea in plan a suprafetei construite de

    1:1.6;exista un raport limita de 1:2,4 dintre laturile dreptunghiului ipotetic ce delimiteaza aria construitapentru a deveni eficient prin schimbarea de directie S-E;-Performanta termica(ex.-suprafata de fereastra orientate spre Sud si masa termica carestocheaza caldura pe timpul zilei si o cedeaza spatiului functional pe timpul noptii) serealizeaza prin:controlul marimii golurilor,geometria ferestrelor,tipul de etanseizare al tamplariilor sicresterea performantelor acestora,selectare tipuri de geamuri,utilizare sisteme de umbrire,optimizarelumina naturala,reducere pierderi;optimizarea izolarii termice;utilizare calitate masa termica a anvelopeicu integritate a ei;trebuie racire adiabetica a anvelopei in system pasiv-tehnologii prin oglinzi de

    apa;stocaj termic;orientare spatii-Nord,Nord-Est si Nord-Vest(vestibule,bai,casascarii,coridoare sau polivalente),terase spre Sud sunt spatii versatile sau convertibile(inclusivepoduri/mansarde cu invelitoare termica).-Intranduri,iesinduri,balcoane,cornise,ancadramente-aport caloric de la Soare iarna-spatiu spre Sudsi apreciere logii,balcoane,copertine-consultare harta insorire(altitudine si azimut Soare);obloane si

    jaluzele salveaza 10% din energie;

    3.Utilizare resurse locale-materiale din deseuri sau reciclabile,din RES,nepoluante,viata deminim 50 ani;

    4.Iluminat natural inclusiv control de corectie prin cel artificial asigura economie de energie electricade 30-70%;factori de arhitectura de calcul--orientare fata de punctele cardinale-studiu conform caracteristicilor-Sud(aport de radiatie luminoasasi termica;elemente orizontale pt. protectie solara,orientare sisteme pasive);Nord(aport de radiatieluminoasa nu si termica),Est si Vest(unghiuri variate soare-protectie solara mai greu de realizat)-marime,pozitie,caracteristici ferestre-iluminat lateral(suprafata vitrata este inclusa infatada),zenital(se afla la la partea superioara a unui spatiu interior),global(complexe tip sera);

    -raport arie ferestre si pardoseala incapere R-valori minimale-Locuinte-locuit-alte incaperi-scari

    R1/61/81/81/101/101/14

  • 7/31/2019 Masuri de are Termica Si Modernizare Energetic A a Cladirilor Existente Si Instalatiilor Aferente2

    6/39

    6

    Lucru-birou,laborator,cabinet medical-cercetare

    1/51/71/31/4

    Invatamant-sali de clasa 1/31/4Publice 1/61/10Sport-gimnastica 1/61/10Restaurante-masa 1/61/8Hotel-camere,sali comune 1/61/8

    -efecte de reflexie-de la mediu exterior neconstruit(vegatatie,dalaje,trotuar,fantani),fatade constructiiinvecinate(finisaj si elemente reflectante),protectie solara realizata la exterior;

    -distributia luminii controlata prin plan urbanistic(studiu pt regim de inaltime,latimestrada,uniformitate lumina fara orbire);-tehnolgii contemporane de captare si control-tuburi de lumina,system de captare cuheliostat,elemente optice holografice,ferestre cu pelicula de cristale de polimeri;-finisaj suprafete interioare-pereti,pardoseala,mobilier-ce devin suprafete reflectante cu culoare sitextura prin coeficient de reflexie -C Zugraveala alba-noua C-0,80Vopsitorie lac alb lucios 0,720,80Sticla de geam transparent 0,10Tencuiala ipsos 0,400,45Hartie desen alba 0,800,85Tigla noua 0,250,35Lemn de artar 0,400,50Nisip 0,21Pamant 0,080,20Zapada 0,80Catifea neagra 0,00320,008

    Regimuri de utilizare-clasificare cladiri

    1.Regim de ocupare:-ocupare continua-temperatura interioara nu trebuia sa scada intre ora 0-ora 7 cu mai mult de 7 C subvaloarea normala de exploatare;-ocupare discontinua-abatere demai mare de 7 C de 10 ore/zi,din care 5 in intervalul ora 0-ora 7;2.Instalatii de incalzire-continua si intermitenta3.Inertia termica-mica(sub 149 kg/mp),medie(150-399 kg/mp),mare(peste 400 kg/mp);4.Corelari intre regim de ocupare si inertia termica-categoria:

  • 7/31/2019 Masuri de are Termica Si Modernizare Energetic A a Cladirilor Existente Si Instalatiilor Aferente2

    7/39

    7

    -1-continua si discontinua de clasa de inertie termica mare;-2- discontinua si clasa de inertie termica medie sau mica.

    Mc 001/3-2006 Auditul si certificatul de performanta a cladirii

    Intr-o strategie nationala coerenta si necesara pentru o dezvoltare durabila cu evaluarea performantelorenergetice ale cladirilor ,criteriile tehnice pe baza carora se propun solutiile de reabilitare tehnica si mdernizare serealizeaza pe baza unei fise, prezentata in tabelul 1:analiza cartii tehnice sau executie releveu;analiza elementelor privindamplasarea cladirii in mediul construit/evaluare stare actuala in comparatie cu solutia din proiect

    Tabelul 1 Fisa de investigare preliminara a cladirii pentru reabilitare termica cu modernizare termica sienergetica(conform anexa III.1 din [1])

    Monitorizare si evaluare intr-o strategie nationala Prioritate pentru alegereAnul construirii (anul recepiei cldirii) Vechime mai mareProiectul sau cartea tehnica dup care a fost executat cldireai soluia constructiv privind nchiderile perimetrale (materialeutilizate pentru tmplrie, perei exteriori, nvelitoare)

    Construite dup proiecte-tip n soluia constructivcu panouri mari

    Starea tehnic a cldirii, din punct de vedere al cerinei de

    rezisten i stabilitate-elementele opace cu evidentiere puntitermice lineare si punctuale;stare elemente de inchide