Camelia Cavadta

M5stile fricii

TRCI

Atdtea vorbe Si ghnduri nerostite! Affit de mult adevdr

ingopat, domic sd iasd scum Ia iveald" Sd-nvingd. Cu orice

pref. Toate tSi adund puterile Si-Si fac loc, mai tntLi, foqthndspafiile libere. Cu rdbdarc, cuceresc fiecare ungher Si-aSa de

bine Etiu sd se strecoare tn cele mai adhnci vdgduni, cd nicinu-mi dau seama chnd prind rdddcind. Se-nftg pentru ultimaoard, pregdtindu-se pentru momentul tn care vor fi smulse,

cu tot cu restuile dimprejur. Adevdruri Si g1nduri dureroase,

unele vechi, altele proaspete, pulseazd deja ca nervii uneimdsele bolnave, muribunde. Nu mai e mult Si vor ieSi la su-

prafafd. Nu mai e mult Si vor fi cunoscute...OrtcAt de insuportabil ar fi, uneori adevdrul este singurul

care mai poate da vielii un sens. Absenla lui aruncd o lumind

falsd chiar 6i asupra lucrurilor care au fost cilndva adevdrate.

Cdnd stau acum qi md gdndesc in urmX, v5d totulclar qi fdri dubii. Ca intr-una dintre felicitirile aceleap" .i." le deschizi gi din mijlocul lor sar spre tine figuri,forme, personaie.

Ziua cea mai fericitl din viala mea a fost nu cea incare mam m5ritat sau cele in care s-au nlscut copiii mei,ci aceea in care a murit tatdl meu. $tiu, pare odios ce

spun, insd e purui adevdr. $i cred ci nu a fost doar a

Camelia Cavadia

mea. Noi tofi, cei trei copii, ne-am simfit ufurati in acel

moment ;i mai cI ne-a venit se jucdm in jurul trupuluiinert. N-am avut atunci curajul sI recunoagtem, dar gtiu cX

fiecare dintre noi a simfit asta. Iar dac5 n-am fi fost atdtde timorali, ne-am fi bucurat, am fi rAs 9i poate ne-am fiinchinat cu amAndouX mdinile cX Dumnezeu a ar,'ut milXde noi gi ne-a sclpat. Dar n-am f5cut nimic. Am evitatsI ne privim, de parcd ne era ruqine de ceea ce puteamvedea. Bucuria de a ne simfi liberi alunga ,,decenla"unui comportament afectat. Evitam sX ne vorbim, deqi

aveam atdtea sd ne spunem. Eram in felul nostru fericifi.O fericire dureroasS, ce picura in noi stropi de eliberare,

de consistenfa mierii, pe care ii ldsam sd se scurgd lent.Pe mine una, un fel de teaml md impiedica sX mX uitinspre trupul inert al tatdlui meu, de parcd ar fi putut sivadi in5untrul meu gi sI se ridice, gata incl o datd sd-mi

facl r5u. Doar sorX-mii mai mari, Sofia, p5rea s5-i fie cu

adevirat mili de el, in timp ce pe chipul lui frate-meuera zdmbetul victoriei qi al eliberlrii. Pe fala mamei nuse citea nimic, poate doar o oarecare confuzie, care era

insoliti de o ugoari sprinteneald in migcdri. in rest, plreaneschimbatI. $tiam ci ea-l va pldnge pe indelete indatlce toate se vor fi terminat.

in sicriu, tata arbora un alb solemn, ce-i dddea odistinclie nemeritat5. De parci reuqise cumva si gdseascd

o cale sX ne spund cX qi acum e tot deasupra noastr5.Cu toate cd ii apXsaserd pleoapele, ochii-i rdmdseserd

intredeschiqi. lqi lSsase o portile pe unde sI ne poat5 su-

praveghea in continuare. Sd ne subiuge, sX ne conduc5,chiar qi dup5 moarte. Aqa credeam.

Din camera cealaltl se auzea zgomot de farfurii qi ta-

cdmuri. Mama pregltea pomana. Clinchetul lor aducea

Mdstile fricii

un fel ciudat de veselie in cas5. Ca un rAs vulgar al uneifemei ugoare, ce nu-qi glseqte locul la oper5. Mama pu-sese la fiert o oalS intreagd de cafea, iar mirosul aduceagi el ceva deg5nfat in cas5. Coliva de pe foc qi aburii dela pilaf ridicau in aer rotocoale de miresme calde, imbie-toare. Dupd ce s-a stins clinchetul veselei, totul a r5masinvdluit intr-o linigte blAndS, ce nu te ducea cu gAndulcd ar fi un mort in cas5. Peste toate domnea o atmosfericiudat5, de parcX am fi aqteptat invitali. Nu ne cllcaserdmulli oameni pragul in timpul vielii tatei, dar pesemnecI aga trebuie si fi fost. Eram doar noi patru qi aqteptamca doud vecine si vinX sX ne ajute la pregdtiri. in cea maimare parte a priveghiului am fost singuri; din fericire,nu se ar5taserd doritori sX ni se alSture. $i bine f5cuseri,nu voiam sf, fim nevoili sI pdrem mai indurerali decAteram.

De undeva de afard se auzea tinguiala unei voci ce

cAnta o melodie tristS. Cineva totu$i poate cX-l pldngeaqi pe e_1.

Frate-meu, David, se uita din cdnd in cdnd la sicriuca qi cAnd ar fi vrut sd-l verifice, sd se asigure ci tata e

tot acolo. Pentru o clipl i-am vdzut o expresie bldnddpe chip, la care, sincer, nu m-am a$teptat. ,,Ai qi uitat,fraiere?" m-am intrebat, gata s5-1 reped. ,,Ai qi uitat?"Dar imediat ochii lui Ei-au schimbat expresia qi David i-aaruncat o privire rece, de olel. L-am vdzut ducdndu-sespre el, ca posedat.

- SI nu crezi c-o sI te pldngem, tat5! Sf, nu crezi! Nune-ai dat ocazia sI ne pard rdu! a zis el pitimaq. Nu-i aqa,

Ema? s-a intors cdtre mine, fdcdndu-md sX tresar.

Apoi ne-a tras spre el qi ne-a imbriliqat ca intr-o hordimaginard. Eu qi Sofia insi nu voiam.

Camelia Cavadia

-,{st6mpXr5-te, nelegiuitulel a sArit mama ca ars5, cu

ochii cdt cepele. Potoleqte-te, cX ne bate Dumnezeu! Po-

tolili-v5, tofi!

- PAi nu ne-a bdtut, mam5, destul pin5 acum? a repli-cat David fdfnos, pro|Spindu-se in fala mamei. Avea ceva

neomenesc in ochi, ceva de animal turbat.

- Hai sI ne calm5m cr.r tofii, avem treabd! a zis Sofia,

sora miilocie.David a rdmas nerniqcat cu fala aproape lipit5 de a

mam.ei qi m-am temut cX ar putea face un gest necugetat.Dupd cdteva secunde s-a rettas brusc gi a-nceput sI rAd5.

- La dracu, s-a terminat!Ca s5-rni fac de lucn-1, am reaprins o lumdnare, am

schimbat hdrtia pentru scurs ceara de la o alta gi, cu mdi-nile adunate in poald, m-am uitat din nou ?nspre tata. Pe

de o parte, regretam cd nu pot simli nimic la moartea lui.Si port suferinfa unui copil ce-qi pierde tat5l. B5nuiam cd

trebuie sd fie ceva sfdqietor, dar nobil, in acelaqi timp. Noiinsd, n-aveam sI qtim cum e. Md uitam la ai mei pi rnd

izbea anormalitatea, eram stricali, defecfi. Nepricepuli ina fi normali, indiferent ce ar fi insemnat asta. in fapt, ce

era normalitatea pentru noi daci nu tocmai acel ceva ce

ne fusese intotdeauna refuzat gi pe care acum nu Stiamde unde gi cum s5-l apucdm?

Am rdmas singurX in cameri, doar eu cu tata. ii priveam miinile noduroase, urite qi-am simtit cX md trecfiorii. Mi bucuram sd le v5d adunate pe piept, inghefatein nemigcare" Cu toate astea, mi-aq fi dorit s5le privescindeaproape pentru ultima oarf,. Voiam s5 mai vXd odat5 mAinile acelea imense, ce se indllau ca ni;te vulturihulpavi deasupra noastrS, cu aripile r5sfirate, gata sX in-hale, si strAngd, sX loveascS, sX apuce. Mdinile acelea,

Md;tile fricii

protagoniste ale unor spectacole ingrozitoare. M8inilealea neobosite, pe care le vedeam primele cind sosea elacasi, de parcl ar fi reugit sX se strecoare in5untru inainteca trupul sX se arate in intregime. Mdinile alea mereu rds-

firate pe mas5, ocupdnd intotdeauna mai mult loc decdtorice altceva. MAini urdte, ca niqte crengi uscate care mX

ingrozeau teribil. Din nefericire, le mogtenise gi fratelemeu, David, care se rugina cu ele qi incerca sX le-ascundi.MAinile lui, blestemul lui.

Eram absorbitX de aceste gdnduri cAnd s-a int6m-plat ceva atdt de ciudat, incdt n-am putut vorbi nim5nuidespre el nici pAnS-n ziua de azi. StXteam intr-un col! alcamerei, la suficientd distan!5 de trupul inert. Priveamarareori spre tata gi parc5 md agteptam s5-l v5d din noumipcdnd. ParaLizatd de fric5, mX simfeam ca-ntr-un filmcu vampiri. $tiu, o prostie! La un moment dat, am au-zit ceva ca un fognet venind dinspre sicriu gi un fior degtoazd m-a traversat ca un curent electric. Aq fi vrut sX

fug, dar nu puteam face un gest. L-am privit cu atenfieqi pot spune cu mdna pe inimi cd era ceva care se migcafoarte incet. Mi-am invins teama gi m-am ridicat. M-amapropiat uqor, incercdnd sd nu tulbur nimic in jur. CulumAnarea aproape de fafa lui, mi-am concentrat toatXatenlia Ia orice migcare pe care aq fi putut-o sesiza. imifineam respirafia qi incercam s5-mi domolesc bltlileinimii. Era atdt de liniqte gi-aga o-ncremenire, cI m-amsimlit cumva in afara timpului. De la intunericul ce miinconjura, lumina fl5c5rii juca in ochii mei in cercuriconcentrice, ca nigte unde. Mi tot aplecam spre el, avdndtotuqi grii5 sI nu-l ard cu cearl pe obraii. Ceva mX chemadin ce in ce mai aproape qi chiar dacd pare de necrezut,de la distanla aia, i-am vlzut gura migcindu-se ca a unui

Camelia Cavadia

pe;te pe uscat. De doud ori a flcut afa $i, chiar inainte sf,

m5 pot retrage, parcd cineva a suflat cu putere in lum6-narea mea qi-a stins-o. Nu vreau s5-mi amintesc cum amfugit din camerX gi cdt de rdu m-am speriat, la ce galopmi-a plecat inima qi ce tremurat mi-a cuprins mdinile 9i

genunchii.N-am povestit nimdnui - cine m-ar fi crezut? - dar

nici n-am mai stat vreo clipd singur5 cu el, nici mdcarnu i-am mai aruncat vreo privire, convinsd cd are ceva

malefic. Sd se duc5, si se ducl odat5, m-am rugat! N-amuitat niciodatl acea intAmplare care, de obicei, imi re-

venea in minte in cele mai nepotrivite momente, cdndmi simfeam cel mai riu, cdnd eram mai deznddijduit[ca oricdnd Ei mX vedeam nepotrivitd cu lumea, cuviala,in general.

Spre dimineali, au venit doud vecine sd ne schimbela priveghi qi eu chiar am reuqit sX dorm cAteva ore. De

fric5, de oboseald, nu qtiu. Am adormit in brafele Sofiei,

care pdrea singura afectatd intr-un mod cdt de cdt firesc

de cele intdmplate. David nu adormise nicicum.La inmormdntare am fost doar noud persoane, fXri

preot qi celelalte fefe bisericegti. Noi patru, cele doul ve-

cine, un aqa-zis prieten qi doi colegi de serviciu de-ai tatei.Sluiba mi s-a pdrut lungi qi obositoare. I-am privit

pe-ai mei gi-am incercat si ghicesc la ce se gdndea fie-

care. Mama se uita in pdmdnt. Oare de teamd sd nu-ivedem lacrimile, mI tot intrebam in timp ce-i reprogam

cX in felul ei, mereu fusese de partea tatei' Chiar 9i acum,

la ultima lui oprire pe acest pdmAnt, simfeam ci-i pare

r5u ci se despart. Vedeam, simleam. Iubirea ei pentrutata era pentru mine o mirare continu5. Cum putuse

Mdgile fricii

si iubeascd un astfel de om gi cum de nu voise sI scape

de el? Ce o finuse atdt de legat5, incdt sI poatd suportatotul? Oare nu era qi mama la fel de vinovat5 ca qi el?

Uneori r5ul e ca o ciumi, ajunge sd stai ?n prezenfa luiqi te contaminezi.

David se muta ca qi mine, de pe-un picior pe altul, cupumnii strdnqi, cu pieptul incordat impins ugor in afar5,

fixdnd sicriul. Singura care pXrea si inleleagd fiecare cu-v6nt din slujbd era Sofia, care privea spre preot cu ochiumezi. Aveai impresia cX de la el igi ia puterea de iertare,dorinla de a l5sa trecutul in urmd gi de a merge mai de-parte. Se agdla de el ca qi c6nd ar fi putut s-o curefe de

toate plcatele qi gdndurile rele din trecut. Apoi a inchisochii gi gi-a impreunat u;or m6inile, rugdndu-se doar ea

qtia pentru ce.

Cdnd au inceput sd coboare sicriul in groapS, mamaa dat drumul cAtorva lacrimi pe obraz, atr5gdnd privi-rile noastre dure. Iinediat frate-meu a plecat. M-ag fi dus

cu el, dar nu m-am simfit in stare; mi-am zis ci nu se

cade. Am stat pdnd la sfdrEit, iar pe drumul de intoarceren-am scos o vorb5. N-am putut sX mI uit la mama, aga

ci mi-am pus capul pe umlrul Sofiei. Rochia neagrl iimirosea a tdmdie, un miros pe care altfel nu puteam s5-1

suport, dar care, atunci, mi s-a pXrut liniEtitor.David nu aiunsese acas5, aqa cd am prdnzit fdrl el.

N-a durat mult. Nici iumltate de ord. Am mdncat re-pede gi pe tXcute. Imediat dupi, casa s-a golit ca la unsemn. Oamenii pdreau fericifi si plece gi sX ne lase cu ale

noastre, de parcl le-ar fi fost teamd sd nu ia cu ei cevadin nefirescul ce ne stlpdnea. Apoi s-a a$ternut liniqtea.O linigte mormintalX ce iegea din perefii cenuqii gi neimbrlpqa molatic.

Camelia Cavadia

- Ema, Sofia, haidefi sd ne-ntindem pufin. Vasele maipot a$tepta. Nici nu e mare lucru de stdns, doar cdtevapahare qi nigte farfurii. Punem repede totul la loc cdndne trezim.

Ne-am supus fir5 sX comentdm. M-am dus sd miculc, cu gdndul cX Dumnezeu se indurase de noi 9i ficuseceea ce mama nu fusese ln stare. Simfeam cd pentru noiviafa abia incepea. E prima oarE cAnd imi aduc aminte sIfi adormit zAmbind.

Victor e o victim5, iar eu sunt plianienul care muqcd

din el in fiecare zi. L-am prins intre picioare 9i nici nu-idau drumul, nici nu-l las si trdiascd. Nu, nu mi-a gregit cu

nimic, niciodatS. Doar eu iam gregit lui. $i pentru asta,

el are de pldtit cu viala. MI amigesc cu gdndul cI a fostalegerea lui. Dar gtiu cI sunt doar eu de vin5.

Cind l-am cunoscut, aveam 23 de ani. Tocmai imidldusem licenja la Facultatea de Psihologie, pe care o ter-

minasem ca gefd de promolie. David lucra deja qi reuqise

sI preia griiile casei ca un p[rinte adev5rat. Eu am fostsingura care n-a trebuit sd lucreze pe timpul facultdlii,pentru cd David qi Sofia m-au susfinut mereu. Sofia ter-minase Teologia, dar David o ajutase sI obfin5 un postla un mare cabinet de avocatur[. Mai tirziu, Sofia a ficutDreptul la frecvenfX redus5. Din nedorita familiei, m-amtransformat in r5sfXlata ei. $i asta datoritl fralilor mei, numamei, care a continuat sI fie in lumea ei gi sX trXiascd

mai mult in trecut.Mi-am pierdut virginitatea la liceu cu primul bXiat

care a vrut asta de la mine. Apoi, n-am refuzatpe niciunul

Md;tile fricii

dintre cei c5rora le-am pSrut interesantd. Eram fericitX s[md simt iubitX qi nimic altceva nu a mai contat. Pierdeamnopfi in compania unor b5iefi, mai apoi a unor bXrbalipe care-i cunoscusem de doar citeva ore. Cu cdt numXrullor cregtea, cu atAt rn5 simleam mai implinitX.

Sexualitatea a devenit extrem de importantX pentrumine qi, de la un moment dat, era singurul lucru careconta cu adevXrat. Cu cAt cuceream mai mulli bXrbali, cuat6t imi doream sX rnf, placd gi allii. Cu toate cX fiecarelua o parte din rnine, era ceva care mI entuziasma defiecare dat5. E greu de descris sentimentul pe care l-amtr5it in acea perioadX. Trupul acela care se ddruia tuturorera gi nu era al meu. De parcl eu a6 fi putut ieqi din el

Ei m-ag fi putut bucura de la distan!5 de toat6 iubirea pe

care o primea fata aceea frumoasd.Am continuat s[ inv51 gi sI fiu prima gi la master,

lucru care mi-a reuqit cu ugurin!5, tnsl gdndul meu eramereu ia noiie cuceriri gi la cei care m-ar fi putut iubi.Colegele md credeau o fatX curninte gi tocilari. Eu nueram insd nici una, nici cealaltS. Arta asta a dedubl5riimi-a iegit atunci rnai bine ca niciodatS. Nu gtiu de ce,

viala aia de noapte a scos din mine ceva ce nu gtiusemniciodati cI aq putea avea. Devenisem neintrecut5 in a

flirta cu bdrballi, in a-i seduce qi a le da toate planurilepeste cap. TrXsXturile mele aspre qi neimblAnzite pdreaus5-mi foloseasc5 de minune in nopfile in care tot ce-miclorearn era sd cuceresc b5rbafi. Uitam de mine cdnd lu-nrinile str5lucitoare ale globurilor caleidoscopice aruncaucu praf de stele asupra mea. Dansam, flirtam cu toatXlumea gi adoram sX fiu sorbit5 din priviri. imi pldcea sIinstig. Purtarn rochii scurte, provocatoare, ce-mi striveausAnii mici, dar fermi gi-mi l5sau la vedere picioarele lungi,

Camelia Cavadia

nlr5vaqe pe care $tiam sI le incolScesc ca nimeni altain jurul unui bXrbat. O iubeam pe fata aceea care puteasd fie tot ce nu putusem eu sd fiu, iar cAnd diminealane-aducea la un loc in acelagi trup, imi d5dea gi mie dinsiguranfa ei. Ea mX ldsa ziua s5-nvd!, iar eu o l5sam noap-tea sX se destrSbdleze. Eram chit. CAt eram impreun[, era

minunat.

Cdnd m-am culcat cu Victor, eram aproape beat5.

$tiu ci am vorbit mult inainte sd fiu a lui, qi un timp amblocat in minte discufia cu totul. ii spusesem multe, dara doua zi incepusem sd regret confesiunile. Ne prinsese

dimineala vorbind. De obicei imi pl5cea sX tac gi sX mdlas iubit5. Se pare cX lui Victor ii povestisem lucruri care-lfdcuserd sX creadl cd eu aq fi aleasa lui.

ii spusesem totul dintr-o suflare, fdrd ca mf,car s5-mifi cerut. MI trezisem vorbind qi nimic nu mX redusese

Ia ticere. Sorbeam dintr-un pahar cu gin qi povestearnfdrd, ca mdcar sd-mi pese dacd md ascult5. CAnd mi-amterminat confesiunea, Victor m-a luat de mdnd qi m-adus la el acasX. Nu gtiu dacd intenlionase sd facd dragostecu mine, dar, odatd intrali in casd, am inceput si mX

dezbrac. Ne-am iubit tihnit, apoi i-am cerut sI md duclacas5. N-am vrut si rlmdn la el.

Cdnd am revenit in locul in care-l cunoscusem pe

Victor, un club obscur unde iegeam sd beau ceva in serilein care n-aveam chef sd stau acas5, era cAt pe ce sX nu-lrecunosc. Privirea mi-a trecut deasupra lui qi s-a dus maideparte.

- Ce fericit sunt sI te rev5d! a s5rit el transfigurat, iarvocea lui a deblocat pe rAnd frAnturi de amintiri stocate-nmintea mea.

Mdgile fricii

- Noaptea trecutl am uitat s5-1i cer numlrul de tele-fon qi-mi era team5 cX n-o sI pot da cle tine. in ultimlinstanfi te-ag fi cXutat acasd sau, md rog, in locul undemi-ai zis sd te las cAnd ne-am despdrlit. Dar nu voiam sX

par neobr5zat gi insistent.Nu voiam o relafie cu el, dupS cum nu voiam o relalie

cu nimeni in mod deosebit qi tocmai de aceea mi-a trecutprin cap s5-i dau un numdr gregit. Am simfit insi impulsulde a nu-l indeplrta. Mai mult, se purta cu mine ca qi cAndar fi descoperit un diamant qi cred cd ceea ce-i spusesem innoaptea trecutd il flcuse sI cread5 cI am nevoie de ajutor.

- Aq putea fi eu salvarea ta, a spus Victor la un momentdat qi-n acea clipd l-am crezut, chiar dacl nu gtiam exactla ce anume se refer5.

- Ai putea incerca.in seara aceea m-am intors devreme acasl qi m-am

inchis in camer5, incercdnd sd-mi aduc aminte. Ceva-mispunea cI nu-mi finusem gura qi c5-i vorbisem despre fa-milia mea. Amintirile dddeau btzna, dar regretele erautardive. ii povestisem tot. Despre tata, despre bXtdi, desprenoi. Nu-mi era clar de ce-o fdcusem - poate ci simfisemcd pot avea incredere in el sau cI pur qi simplu aveamnevoie sX povestesc cuiva, poate c5-mi fusese mai uqor sIspun unui striin dec6t unei prietene (pe care n-o avusesemniciodatd) tocmai pentru cd aq fi simlit in orice clipi cd n-omerit - cert e cI mlrturisisem tot. Puteam sX plAng acum.Pldnsul 5la nenorocit, pdnd gi el ne fusese interzis cAndva.

*

Tata a murit de cirozd hepaticX de la cdtS bduturd aturnat in el. A fost un betiv notoriu, iar scandalurile pe