Curierul Adventist martie 2012
„Iat, Eu vin curând ...”
Misiunea noastr este s-L înl m pe Domnul Isus Hristos prin pre- zentarea de experiene ale dragostei Lui nemrginite, de ar ti co le i de tiri, ajutându-l astfel pe cititor s-L cunoasc mai bine pe Mân tuito rul i s aib o speran vie în apropiata Lui revenire.
Anul LXXXIX, martie 2012. Publicaia oficial a Bisericii Adventiste de Ziua a aptea din România. Apare lunar, sub coordonarea Comitetului Uniunii.
Director Iacob Pop; Redactor-ef Virgiliu Peicu; Redactor Iosif Diaconu; Consultani Teodor Huanu, Ioan Câmpian-Ttar, Eduard Clugru, Georgel Pîrlitu, Paul Pauliuc, Lucian Cristescu, Mihai Maur, Romeo Asanache, Daniel Delcea; Colaboratori speciali Romic Sîrbu, Nelu Burcea, Ciprian Iorgulescu, Daniel Chirileanu, Marius Munteanu, Constantin Dinu; Corectur Elena Buciuman, Cristinel Sava; Tehnoredactare Irina Toncu; Adresa de coresponden Curierul Adventist, str. Erou Iancu Nicolae, nr. 38-38A, Voluntari, jud. Ilfov, cod 077190; E-mail curierul@adventist.ro; Website www.curieruladventist.ro; Imprimare Tipografia Fast Print, str. epe Vod, nr. 111, sect. 2, Bucureti; Tel. 021/323 00 20; Fax 021/323 00 40
ISSN 1220-6725
Timpul schimbrii
4 Info Curier Ø Biserica din România Ø Biserica mondial Ø Anunuri Ø Calendar al eveni­ men telor din luna aprilie 2012 Ø La odihn
8 Spiritual Robert Mandache
Spunei­le tinerilor!
11 S ne cunoatem familia adventist Ø Comunitatea Cluj „Central” Ø Kazahstan
12 Spiritual George chiopu
16 Misiune Cornel Stoian
Drumul spre Amazon (I)
Nazaret – satul lui Isus
Ce ai, frate, cu Iacov? (I)
22 Credin practic Teofil Petre
Serviciul divin al Sfintei Cine
23 tiin i religie Mugurel Asaftei
În loc de mrior
Unde sunt copiii pe care i i­am dat?
26 Adventist World Angel Manuel Rodríguez
Mai mult decât Mângâietorul nostru
27 Istorie adventist Adrian Neagu
Michael Belina Czechowski – o via pentru un vis (I)
28 Special Christian Slcianu
Adevrata închinare
Alfabetul neascultrii
Houl din casele noastre
Timpul schimbrii Editorial
Virgiliu Peicu este redactor-ef al revistei Curierul Adventist.
Primvara este anotimpul-simbol al vieii. Ea este superb descris în opera lui Lucreiu i a lui Macedonski, unde apare ca o fas-
ci nant palet de culori i sunete. Primvara îi face simit prezena începând cu 1 martie. Legat de acest început, de-a lungul secolelor s-au adunat diferite tradiii i obiceiuri. Unele dintre ele au disprut, altele s-au modernizat i s-au adaptat, rezistând pân în zilele noastre. În inuturile carpatine, din vremea tracilor i pân la începutul secolului al XVIII-lea, 1 martie era echivalentul Anului Nou i reprezenta începutul noului ciclu agricol. În calendarul biblic, lunii martie îi corespunde luna Nisan, prima lun a anului religios ebraic, luna primverii, în care se afl Srbtoarea Patelui, srbtoarea eliberrii din Egipt. Era timpul primverii i al reînnoirii, al naterii din nou i al reînvierii naturii.
Atunci când marcm prezena unui anotimp, noi acceptm i recunoatem c msurarea tim - pului îi are obâria în calendarul biblic, care are inspiraie divin. Timpul biblic începe întot- deauna primvara, anotimpul marii izbviri i al rscumprrii. Dup cum spune profetul Ieremia, luna primverii i a anului nou, Nisan, nu este doar vremea izbvirii din Egiptul p- catului, ci i a izbvirii din Babilon; nu este doar vremea pocinei, ci i a repocinei: „De aceea, iat, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: «Viu este Domnul, care a scos din ara Egiptului pe copiii lui Israel!» Ci se va zice: «Viu este Domnul, care a scos pe copiii lui Israel din ara de la miaznoapte i din toate rile unde-i izgonise!»” „Plecai, plecai, ieii din Babilon!” (Ieremia 16:14,15; Isaia 52:11).
Aceast chemare cu caracter profetic a fcut-o Dumnezeul lui Israel prin profetul Isaia, i o parte dintre evrei au auzit chemarea i au ieit, prsind Babilonul. O chemare similar, cu un caracter de asemenea profetic, este lansat în Apocalipsa 18:4: „Apoi am auzit din cer un glas care zicea: «Ieii din mijlocul ei, poporul Meu, ca s nu fii prtai la pcatele ei i s nu fii lovii cu urgiile ei!»” Aceast chemare ne este adresat nou prin primvara noastr, care nu este doar anotimpul izbvirii de pe Golgota
prin Srbtoarea Patelui, ci i srbtoarea ie- irii din Babilon printr-o profund reform i redeteptare. Eliberarea de sub puterea pcatului i eliberarea de eu, de omul cel vechi din noi, este lucrarea de deselenire a ogorului care se face primvara. Apocalipsa are acest îndemn pentru credincioii ultimei generaii: „Ieii din mijlocul ei, poporul Meu!” Ieii din ara de la miaznoapte, din Babilon!
Primvara ne cere s ieim din miaznoaptea rece a spiritualitii, din amestecul babilonian al indeciziilor sufleteti. Primvara este vremea cântrii, dar cântrile Sionului nu pot fi înlate în Babilon. De aceea, pentru om, primvara devine un bun model al naterii din nou, poate cel mai bun „pedagog” natural, ce se druiete direct, cu generozitate. Cu o condiie îns: s tim s ascultm glasul subtil al naturii, s-l decodificm i s ne apropriem, în felul nostru uman, de revelaia naturii în curs de desfurare.
Avea perfect dreptate Comenius, marele pedagog cretin din zorii perioadei moderne, c trebuie s lum pild de la natur atunci când vrem s educm pe cineva, c educaia e o art a grdinritului i c modelul ultim e dincolo de natur, în persoana Mântuitorului Isus. Pri- mvara este o ans pentru noi, ivit ciclic, i ne cheam s lum viaa de la început, ca pentru „prima dat”. Ea ne invit s abordm existena altfel, uitând de cele rele i cutând viitorul în Hristos. Avem prilejul s ne „împrimvrm” odat cu izbucnirea a tot ce se nate în jurul nostru. Primvara ne iese în cale, ne ofer un exemplu. ,,Cci iat c a trecut iarna, a încetat ploa ia i s-a dus. Se arat florile pe câmp, a venit vremea cântrii i se aude glasul turturelei în câmpiile noastre” (Cântarea cântrilor 2:11,12). n
Primvara ne cere s ieim din miaznoaptea rece a spiritualitii, din amestecul babilonian al indeci­ ziilor sufleteti.
Curierul Adventist martie 2012
Intervenia ADRA România în zonele afectate de zpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
În urma cderilor masive de z pa- d, ADRA România a intervenit în mai multe zone afectate.
Aciunea a fost des furat prin intermediul pastorilor i al membrilor Bisericii Adventiste de Ziua a aptea. Acolo unde a fost posibil accesul, voluntarii ADRA au mers i au împrit ap i alimente de prim necesitate celor afectai.
Dei în Vrancea muli adventiti au fcut fa nmeilor având cele necesare supravieuirii, au existat îns i credincioi adventiti afectai de aceast situaie, în special btrâni i familii cu muli copii.
Pe lâng zona Vrancei, voluntarii ADRA (pastori i laici) au intervenit i în alte dou judee grav afectate de ninsoare. Astfel, ei au mers în ju-
deele Buzu i Brila, ducând ali men te celor care se aflau în situaii dificile.
Intervenia ADRA este în plin desfurare la acest moment, urmând ca aceasta s continue atât cât este necesar pentru ca cei care sunt astfel încercai s treac mai uor prin greutile provocate de aceast iarn.
Preluare din Info Adventist nr. 573/17 februarie 2012
Copii i aduli distribuie Cartea Anului la Câmpina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Au început s apar primele sem -
nale c i în România proiectul „Tra- gedia Veacurilor – Cartea anului” este pus în aplicare. Comunitatea „Petru Rare” din Câmpina a preluat acest pro iect într-o form special. Alturi de aduli, i copiii au fost implicai în tr-o aciune care a constat în distri- bui rea crii Tra gedia veacurilor i a unor pachete cu alimente bolnavilor i cadrelor me di cale din spitalele din localitate.
Dup terminarea serviciilor divine de Sabat dimineaa, cei implicai în
acest proiect au mers i au împrit crile i pachetele. Bucuria a fost de ambele pri, atât a celor care au oferit,
pentru c rspândeau hran pentru trup i suflet, cât i a celor care au primit aceast hran.
Îns, mai mult decât toi, copiii au fost cei mai nerbdtori s „mearg cu cri”. i-au fcut lucrarea cu toat sinceritatea i dragostea.
Metoda valdenzilor de a trimite copiii acolo unde cei mari nu aveau acces este i astzi la fel de eficient. Poate c experiena de la Câmpina va însuflei i alte biserici ca, mic i mare, s se uneasc în rspândirea mesajului Evangheliei.
n BISERICA MoNDIAL
Relaiile personale sunt cel mai bun misionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un studiu din 2004, efectuat de Biserica Adventist din America de Nord, a artat c majoritatea oamenilor s-au alturat
bisericii datorit unui prieten sau unei rude. În tabelul urmtor putem vedea motivele pentru care oamenii au ajuns s fie membri adventiti:
Din acest studiu reiese clar c cele mai eficiente mijloace de evanghelizare au la baz relaiile. Peste tot în lume – în Asia, în Africa, în America, în Europa sau în Australia – majoritatea oamenilor vin la Dumnezeu datorit influenei unui amestec de relaii i prietenie.
Cea mai eficient metod de a le predica oamenilor Evanghelia este prin influena personal. Dumnezeu te-a aezat în locul în care trieti ca ambasador al Su. Dac te pui la dispoziia Duhului Sfânt, poi deveni cel mai bun evanghelist pentru rudele, prietenii i vecinii ti.
Preluare din Info Adventist nr. 573/17 februarie 2012
Faptul c au crescut într-o familie adventist 59% Un prieten sau o rud 58% Cri, reviste, alte tipuri de literatur 49% Evanghelizare public 36% Studii biblice acas 34% Vizite ale unui pastor 20% Programe de televiziune sau radio 20% Studii biblice prin coresponden 19% Materiale de pe internet 7% Altele 22%
5 Curierul Adventist martie 2012
Info Curier
Intensificarea conflictelor religioase în Nigeria afecteaz Biserica Adventist de Ziua a aptea . . . . . . . .
Biserica Adventist de Ziua a ap- tea din Nigeria se confrunt cu o sc- dere a numrului de participani la serviciile de cult i închiderea unor biserici, pe fondul agravrii conflictului religios în ar.
O intensificare a atacurilor gruprii extremiste Boko Haram împotriva bi- se ricilor cretine, atacuri care au înce- put la sfâritul anului trecut, a dus la violene sectare între grupurile mu- sulmane i cretine din nord-estul Nigeriei.
Biserica Adventist din Nigeria a dedicat ultimele zile postului i rug- ciunii pentru situaia actual. Admi- nistratorii bisericii îi încurajeaz pe mem bri s lucreze în grupuri mici i s evite adunrile religioase publice mari. Evanghelizrile în aer liber au fost sus pendate din cauza interdiciei i a problemelor de siguran, au spus liderii bisericii.
Potrivit unui raport al preedintelui Conferinei Nigeria de Nord-Est, Bin- das Stephen Haruna, Biserica Adven- tist nu a suferit pagube materiale sau
pierderi de viei omeneti. Cu toate aces tea, proprietile unor membri au fost jefuite sau arse.
În timp ce adventitii nigerieni îi canalizeaz eforturile spre transmite- rea speranei adventiste la scar mai
mic, liderii bisericii din Nigeria solicit rugciunile i sprijinul familiei bisericii mondiale.
Preluare din Info Adventist nr. 570/27 ianuarie 2012
n ANUNURI Au început înscrierile pentru centrele de odihn aflate în administrarea Casei de Pensii a Uniunii de Conferine a Bisericii
Adventiste de Ziua a aptea. Cei interesai pot utiliza informaiile de mai jos:
Casa de odihn SOVATA PrOgrAmAre Serii 2012
Seria I 18 iunie – 28 iunie Seria II 02 iulie – 12 iulie Seria III 16 iulie – 26 iulie Seria IV 30 iulie – 09 august Seria V 13 august – 23 august Seria VI 27 august – 06 septembrie Seria VII 10 septembrie – 20 septembrie
Casa de odihn efOrie Sud PrOgrAmAre Serii 2012
Seria I 17 iunie – 22 iunie Seria II 24 iunie – 29 iunie Seria III 01 iulie – 06 iulie Seria IV 08 iulie – 13 iulie Seria V 15 iulie – 20 iulie Seria VI 22 iulie – 27 iulie Seria VII 29 iulie – 03 august Seria VIII 05 august – 10 august Seria IX 12 august – 17 august Seria X 19 august – 24 august Seria XI 26 august – 31 august Seria XII 02 septembrie – 07 septembrie Seria XIII 09 septembrie – 14 septembrie
Tarif: 100 lei/zi/camer cu 2 paturi. Nu se ofer mas.
Informaii i programri la Casa de Pensii a Uniunii de Con fe rine a Bisericii Adventiste de Ziua a aptea, de luni pân vi - neri, în tre orele 9oo-1500, la tel. 021/269 03 38, mobil 0744 388 030, 0740 104 001; e-mail: casapensii@adventist.ro.
Plata se face la casieria Casei de Pensii de la sediul Uniunii de Conferine sau direct în contul RO70BRDE445SV23727864450 – BRD Sucur sa la Jolie Ville.
Tarif: 80 lei/zi/persoan (cazare + 3 mese); pentru copiii între 4 i 14 ani: 40 lei/zi (cazare + 3 mese).
Curierul Adventist martie 2012
Info Curier
n CALENDAR AL EVENIMENTELoR DIN LUNA APRILIE 2012* Dat Eveniment Loc Responsabil/Invitat
30 martie – 7 aprilie
31 martie Concert de promovare Radio Vocea Speranei
Satu Mare tefan Tomoiag, secretar, Conferina Transilvania de Nord
6-7 aprilie Sabatul familiilor ti ne re (judeele Cara-Severin, Hunedoara i Timi)
Timioara II „Betania”
6-8 aprilie Convenia de instruire pentru coala de Sabat
Centrul de Tineret, Moeciu
Paolo Benini, director, Departamentul coala de Sabat i Lucrarea Pastoral, Diviziunea Euro-Africa; Dorin Albu, director, Departamentul coala de Sabat i Lucrarea Pastoral, Conferina Muntenia
20-22 aprilie Tabr de pregtire premarital
Centrul de Tineret, Moeciu
Târgu Mure, Sala „Mureul”
27-29 aprilie Curs de educaie continu
Stupini Larry Richards, profesor, Andrews University
27-29 aprilie Festival de poezie adventist
Miercurea Nirajului Józsa Zoltán, director, Departamentul Publicaii, Conferina Transilvania de Sud
23-25 aprilie Curs de educaie con ti- nu a pastorilor de limb maghiar
Târgu Mure Szász Ernest, director, Departamentul Grupuri Etnice, Uniunea de Conferine
27-29 aprilie Atelier de creaie i interpretare
Craiova AMiCUS, filiala Craiova
Bucureti Robert Mandache, director, Departamentul Tineret, Conferina Muntenia
28 aprilie Reuniune muzical cu formaii din Conferina Banat
Arad III „Salem” Narcis Ardelean, director, Departamentul Tineret, Conferina Banat; Cristian Toma, responsabil muzical
28 aprilie Convenia pentru mi- siune, Conferina Banat
Svârin Ioan Stinghe, director, Departamentul coala de Sabat i Lucrarea Personal, Conferina Banat
28 aprilie Festivalul orchestrelor i al instrumentelor cu coarde
Camr (jud. Slaj) Emanuel Ban, director, Departamentul Tineret, Conferina Transilvania de Nord
29 aprilie Festivalul biblic Bible Bowl Craiova Departamentul Tineret, Conferina Oltenia
*Este posibil ca anumite informaii prezentate aici s se modifice în timp.
n LA oDIHN Olga Drghici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Olga Drghici, membr a bisericii adventiste „Brân coveanu” din Bucu- reti, a adormit în Domnul la numai 59 de ani. Nscut în Bucureti, i-a urmat drumul în via punând pre pe
lucrurile durabile i sigure. i-a unit destinul vieii cu George Drghici, formând împreun o familie unit, în care Radu, singurul copil, s-a bucurat de mult grij i afeciune.
Când a cunoscut dragostea mân- tuitoare a Domnului Hristos, sora Olga a primit-o cu toat inima i a dorit s o reflecte cât mai clar în caracterul ei. A avut o credin puternic i o via
7 Curierul Adventist martie 2012
Info Curier
de rugciune plin de experiene. A slujit împreun cu soul în mai multe comuniti adventiste, ajutând pe muli, fiind iubit în mod deosebit de
copii. De câte ori a avut probleme de sntate, a cutat înainte de toate s-i încurajeze pe alii. A rmas în cre - ztoare în fgduinele Domnului pân
în ultima clip. Credem fgduina: „Ferice de acum încolo de morii care mor în Domnul, … cci faptele lor îi urmeaz” (Apocalipsa 14:13).
Ioan Ban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ioan Ban s-a
nscut pe 25 iu- lie 1931, în lo ca- litatea Cermei, jud. Arad, în fa mi- lia Pavel i Mag- dalena Ban. Aici i s-a oferit pri mul cadru pen tru o
edu caie adventist, care a fost apoi dezvoltat de-a lungul timpului. În toamna anului 1945, s-a înscris la coala Misionar de la Stupini. În vara anului 1946, tânrul de 14 ani a coborât în apa botezului pentru a
încheia legmânt cu Dumnezeu chiar la Stupini.
Din cauza condiiilor politice ale vremii, a fost nevoit s întrerup cur- surile, care aveau s fie reluate apoi la Bucureti i încheiate în vara anului 1958. Timp de 14 ani a lucrat la diferite întreprinderi de transport din zona Banatului, dar în sufletul su ardea necontenit dorina de a-I sluji lui Dumnezeu.
Pe 13 august 1967, s-a cstorit cu Florica Tolan, din Macea, jud. Arad, cstorie binecuvântat cu trei copii: Florin, Daniel-Lucian i Pavel-Teodor.
Dorina de a lucra în via Domnului i-a fost împlinit în anul 1972, când a fost angajat ca pastor.
În urmtorii 22 de ani, a activat în Conferina Banat, în districtele Lugoj, Ineu, Archi i Micalaca.
În toamna anului 1994 s-a pen- sionat, dar a rmas la dispoziia bisericii atât cât sntatea i-a mai permis.
În seara zilei de 19 ianuarie 2012, la vârsta de 80 de ani, destul de slbit de suferin, a închis ochii în sperana adventist, având dorina aprins a reîntâlnirii cu cei dragi în dimineaa învierii.
Marin Uba – Cu mâna ridicat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când tatl meu a închis ochii în
seara de joi, 9 februarie 2012, mi-am dat seama c sunt mai singur ca de obicei. În el am depozitat o copie a vieii mele întregi. Înainte s moar, a fost întrebat dac vrea s-i vad fiii i, pentru c nu mai putea s vorbeasc, a fost rugat s-i ridice mâna dreapt. i-a adunat puterile i, încet, dar sigur, a ridicat mâna dreapt. Nu l-am mai apucat în via. S-a grbit mai tare decât noi. Ne-a întâmpinat cu o fa senin, topit de un somn scurt pentru el i lung pentru noi. Ne-a iubit aa cum tia el mai bine. Îl auzeam parc la telefon spunându-mi: „i pe la mine când mai trecei?” Întâlnirea cu tata era o srbtoare. A trit mereu în clocot. Trgea dup el un sentiment mare i un gând cu rost. Ardea pentru ceea ce fcea, ca s ias totul bine i s fie totul frumos. De aceea i-a plcut poezia i, pân când a murit, a scris versuri. Nu a avut birou cu sertare, nu a avut computer i main. Deseori îi scria predicile pe scaun, dar erau cu sens, cu gust i pline de cer. Înainte de moarte, i-a împrtiat cele câteva sute de pre-
legeri celor care credea el c le vor folosi pentru a da mai departe vestea despre acel loc sigur i venic. Era sociabil i comunica uor cu oricine. Întâi îi po- trivea zâmbetul dup sufletul lui i por- nea de îndat o mic istorie cu cel de alturi. Apoi lsa o revist.
A fost un pastor activ. A mers pe jos mai mult decât am mers eu cu ma- ina. Îi fcea prieteni cu uurin, iar bisericile îl ateptau s vin, s mai spu n, în felul lui special, o poezie i s mai rosteasc un Cuvânt din Carte. Lui îi plcea s ias din cas i s îi întâlneasc pe oameni. Era de fapt o misiune. Mic de statur, dar mereu plin de energie, cu o vorb inconfundabil, venit din curgerea Dunrii, îi trezea dorina de a-l mai vedea i a-l mai întâlni. De un lucru sunt sigur: îi psa de oameni. La Botoani, în decada anilor ’60-’70, a condus la prietenii lui doctori peste 500 de frai i de surori pentru internare, tratament sau consul- taii. Era agentul de legtur între bi- seric i spital. Dup 1974, a venit din nordul rii i a pstorit, în Mun te- nia, mai multe districte, printre care
Alexandria, ig neti, Peretu, Dul- cean ca, Plosca. i-a încrcat viaa cu 64 de ani de csnicie, iar, în zilele cât a fost suferind, i-a spus mamei: „Dumnezeu s-i rsplteasc pentru grija pe care ai avut-o fa de mine! Te-ai consumat atât de mult pentru mine!”
Tata s-a investit cerete. La înviere, va iei cu mâna ridicat, dorind s-i vad fiii.
George Uba
8
Când am primit provocarea de a scrie acest articol pe tema ofertei pe care biserica o are pentru tineri i a motivelor pentru
care tinerii ar putea alege s aparin acesteia, prima întrebare ce mi-a venit în minte a fost: „Câi tineri vor citi aceste rânduri?” Pentru c înc mi-e neclar rspunsul la aceast întrebare, am ales ca, pe lâng informaiile transmise, s v îndemn: „Spunei-le tinerilor!”
De la „Primii pai” la studenie Spunei-le tinerilor c dorina de a-i vedea
crescând frumos, beneficiind de o hran spiri- tual adecvat vârstei, a reprezentat motivul care a stat în spatele organizrii într-un mod unic a studiului Bibliei pe clase în cadrul colii de Sabat! Binecuvântarea de a fi familiarizat cu minunatele lecii ale Scripturii înc de la „Primii pai”, apoi în jurul msuei cu ni sip, al flanelografului, aprofundând prin joc i cân- tec adevrurile sa cre, dezbtând împre un cu prietenii, sub în drumarea unor in struc tori de di- cai, dile mele specifice adoles cenei sau tinereii,
este una dintre binecuvântrile pe care uneori, din cau za rutinei, nu reu im s o preuim la jus ta ei valoare. S nu uitm îns c o parte important din ceea ce este biserica astzi, cu membrii ei maturi i cu vârstnicii ei, se da toreaz amprentei l sate înc din copilrie, adolescen i tineree de coala de Sabat.
Spunei-le tinerilor despre programele ce pot trece dincolo de hotarele Sabatului i care îi pot conduce pe drumul maturizrii, de la primii ani de coal pân la studenie! „Licuricii” sunt copiii cu vârste între 7 i 11 ani, care, împreun cu prinii lor, înva tot ce le este de folos pentru a fi „o lumin printre oameni”. „Exploratorii” sunt cei ce îi propun s-L cunoasc pe Dumnezeu din Scriptur, din istoria sacr, dar mai ales din natur; cunoscând întreaga creaie, aleg s-i foloseasc darurile în sensul dezvoltrii spre bine i frumos. „Companionii” sunt cei care au posibilitatea s traverseze în aceeai barc perioada tulbure a adolescenei, bucurându-se de toate activitile care îi conduc spre cunoatere i apreciere de sine, spre înelegerea semenilor, spre identificarea oportunitilor de dezvoltare prin slujirea oamenilor din biseric i din afara ei, dar mai ales sunt acei tineri care aleg s-L cunoasc pe Dumnezeu în acel mod special care duce la dedicare.
Spunei-le tinerilor despre „AMiCUS”, aso- ciaia ce adun laolalt studeni cu acelai crez, aceleai valori, dar i aceleai provocri specifice prsirii cminului printesc! Întâlniri regulate de studiu i rugciune, prezentri tematice, oca- zii de prtie i de recreere, ateliere de creaie, întâlniri zonale i naionale – toate acestea la un loc constituie temelia pe care se zidesc proiectele sociale, medicale i misionare desfurate pentru sau împreun cu colegii de facultate. AMiCUS reprezint anticamera prin care „Danielii” de astzi au ocazia s treac dinspre „inuturile natale” spre poziiile de responsabilitate pregtite de Dumnezeu pentru cei ce aleg s-I pun la dispoziie capacitile pe care tot El li le-a oferit.
Spiritual
Spunei-le tinerilor! o prezentare succint a motivelor pentru care un tânr poate alege s rmân în Biserica Adventist
9 Curierul Adventist martie 2012
Spunei-le tinerilor despre tot ceea ce în seamn sistemul educaional al bisericii, alc- tuit din grdinie, coli pri- ma re i gimnaziale, licee i fa- culti, programe de master i doctorat, medii de formare intelectual, dar mai ales mo- ral, instituii care îi ateapt nu doar ca elevi sau studeni, ci i ca profesori, factori de dez- voltare a ceea ce s-a motenit pentru a transmite gene raiilor viitoare!
Spunei-le tinerilor despre materialele tiprite destinate lor: reviste, brouri, cri în care gsesc nu doar subiecte de interes specifice vârstei, ci i resurse, idei pentru tot felul de activiti care s-i pregteasc pentru viaa aceasta i nu numai! Programele i emisiunile radioului i ale televiziunii îi ateapt nu doar ca asculttori sau telespectatori, ci i ca participani activi, chiar realizatori. Iar dincolo de lumea aceasta a resurselor fizice, concrete, st lumea virtual, cu posibiliti de explorare i de dezvoltare greu epuizabile. De la informaii diverse la muzic, materiale video, forumuri de discuii – toate re- pre zint unul dintre mijloacele care pot aduce valori deosebite în viaa tinerilor.
Adunând i împrind împreun Spunei-le tinerilor despre mulimea de
vorbitori care sunt gata s le pun la dispoziie, în cele mai diverse ocazii, tot ceea ce au acumulat de-a lungul timpului din cri, dar mai ales din experiena de via! Seminarele pe diferite teme, dezbaterile, întrebrile i rspunsurile sunt ci prin care se transmit nu doar informaii utile pentru anumite domenii din via, ci mai ales modele, modele care pot fi întâlnite printre cei ce formeaz armata de slujitori ai tineretului: instructori de coal de Sabat, instructori de Li curici, Exploratori sau Companioni, coordo- natori de zon, lideri ai asociaiilor de tineret, prezbiteri i pastori de tineret, preedini i membri ai comitetelor filialelor studeneti, ca - pelani, cadre didactice, pedagogi, asisteni ai Departamentului Tineret i o mulime de ali anonimi dedicai care au fcut din slujirea ti- neretului inta vieii lor.
Spunei-le tinerilor despre ocaziile de instru- ire i prtie pe care biserica le organizeaz pentru cei inclui în lista de mai sus, ca entu-
ziasmul s le fie mereu proaspt i tolba cu resurse pregtit de biruin în fiecare confruntare!
Spunei-le tinerilor despre ocaziile de impli- care în slujirea semenilor din biseric i din afara ei! Despre programele din comuniti, pe care le pot gândi i le pot implementa pentru dezvoltarea lor i binecuvântarea celorlali! Despre paleta atât de divers de proiecte i de ac- tiviti prin care pot iei în întâmpinarea ne voilor celor ce nu-L cunosc pe Dumnezeu: aciuni uma nitare de tip „TinSerV”, aciuni medicale de tip „MedSerV”, activiti prilejuite de „Ziua Mondial împotriva Fumatului”, proiecte eco- logice, coli biblice de vacan, orele ale co pi- ilor, aciuni des ti nate persoanelor vârst ni ce, de la vizite la azi le pân la proiecte ca „Adopt un bunic!”, col portaj („Student val denz”), proiecte com ple xe de mi siune ce adu n laolalt activiti pentru copiii i tinerii dintr-un anumit ora („Im pact”), proiecte de misiune în contextul srbtorilor („Staulul” sau „Drumul crucii”), pre zentare de semi nare în diferite uniti de învmânt, evan ghe lizri de tineret i multe alte canale de re vrsare a energiei i a creativitii!
Spunei-le tine rilor despre eveni mentele gân dite ca ei s fie îm preun, s se cunoas c i s se motive ze re ci proc! Întâl niri districtuale, zonale, festi va luri organizate la ni vel de con- ferin, convenii i congrese naionale i chiar întâl niri inter naionale – toate reprezint ocazii de închinare, de prtie prin cântec i rug, de acumulare de noi cunotine i de dezvoltare a relaiilor, dar mai ales oportuniti de consolidare a identitii i a simmântului apartenenei la un mare i binecuvântat popor al Domnului.
Armonii, natur i Dumnezeu Spunei-le tinerilor despre muzic! Nu doar
despre ce s asculte i ce nu, ci i despre un de
Robert Mandache | Spiritual
10 Curierul Adventist martie 2012
anume pot întâlni muzica de calitate. O bog ie de concerte susinute de soliti, grupuri vocale feminine sau brbteti, coruri impre sionante de copii, de tineri sau de … mai puin tineri, soliti instrumentali sau formaii in strumentale, de la modestele miniharpe, veselele blockflöte, încânttoarele mandoline i rsuntoarele fan- fare pân la sublimele orchestre – toate reprezint nu doar canale de revrsare de frumos dumne- zeiesc, ci, în aceeai msur, ocazii de împlinire sufleteasc prin punerea la schimbtor a da ru- rilor diverse primite de la Dumnezeu pentru bi- necuvântarea noastr i a semenilor.
Spunei-le tinerilor despre festivalurile de creaie i de interpretare, unde, pe lâng darul muzicii, au posibilitatea de a pi, alturi de oameni consacrai, pe trâmul artelor literare, al artelor plastice i al celor vizuale! Toate mijloacele de exprimare a frumosului interior sunt la ele acas în cadrul unui eveniment de felul acesta, eveniment de la care pleac binecuvântai atât cei care druiesc, cât i cei care primesc.
Spunei-le tinerilor despre excursii i taberele de var i de iarn! Frumuseile i leciile naturii, studiul într-un cadru deosebit, concursurile i jocurile, focurile de tabr i traseele montane reprezint câteva dintre elementele care pot transforma o sptmân obinuit într-un timp de neuitat. Tabere pentru copii i prini, pentru adolesceni, tineri i studeni, tabere de muzic i de arte, tabere pentru copiii-predicatori, tabere itinerante, tabere de meteuguri, tabere pentru diferite etnii, tabere de specializri pe diferite domenii, tabere de studiu biblic – iat câteva dintre porile care li se deschid celor care doresc s peasc într-o nou experien a cunoaterii:
cunoaterea naturii i a semenilor, cunoaterea de sine, dar mai ales cunoaterea lui Dumnezeu. Iar pentru unii dintre participani, tabra repre- zint poarta ctre viaa venic, timpul i chiar locul legmântului cu Dumnezeu prin botez.
Spunei-le tinerilor despre centrele de tine- ret ale bisericii, locuri cu o continu nevoie de dezvoltare, concepute special pentru ei! Am- plasate departe de freamtul oraelor, în mijlocul naturii, sunt gata pentru a-i deschide porile i uile pentru cei ce doresc s se bucure de o porie de linite i sntate, hran pentru trup i suflet.
Spunei-le tinerilor ce a rmas nespus din tot ceea ce se „întâmpl” pentru ei la nivel de comunitate, district, conferin! Dar, dinco lo de toate cele spuse ori nespuse, rmâne în tre- barea: Ce anume ar putea determina un tâ nr s aparin acestei biserici? Dintre toate rs- pun surile la aceast întrebare, unele dintre ele sub înelese în cele de mai sus, m-a opri asupra ce lui mai strident. Strident tocmai prin faptul c nu ine de ceva ce ar trebui spus.
Rspunsul ar putea suna cam aa: Spune mai puin i fii mai mult! Pentru c, fr „a fi”, „a spune” sau „a face” sunt lipsite de acea for ce ar putea conduce la decizie. De altfel, mulimea celor de la stânga e format din cei ce pot alctui o list, cel puin la fel de lung ca cea de mai sus, cu ce „au fcut”, uitând, printre atâtea activiti, proiecte i evenimente, „s fie”.
i dac acest „a fi” sun prea enigmatic pen- tru tine, gândete-te la acea întâlnire dintre un tânr i El, la acel ceva care l-a fcut pentru o clip s vibreze altfel. N-a fost nimic din ce s-a spus, ci a fost acel ceva ascuns într-o singur privire: „S-a uitat int la el [i] l-a iubit” (Marcu 10:21).
Dac vrei ca tânrul de lâng tine s vibreze altfel pentru o clip cât venicia, spune-i, dar mai ales privete-l, i fii cum a fost El! n
Spiritual
Robert Mandache este director al De par- tamentului Tine ret din cadrul Con ferinei Muntenia.
Ce anume ar putea determina un tânr s aparin acestei biserici? Rspunsul ar putea suna aa: Spune mai puin i fii mai mult! Pentru c, fr „a fi”, „a spune” sau „a face” sunt lipsite de acea for ce ar putea conduce la decizie.
11 Curierul Adventist martie 2012
S ne cunoatem familia adventiSt
B iserica local Cluj „Central” se bucur astzi de 276 de membri. Istoria ei începe pe data de 10 mai 1890, când misionarul
L. R. Conradi a venit s-i viziteze pe sabatarienii transilvneni din Bezidu Nou. Aici l-a întâlnit pe ultimul pzitor al Sabatului, Szallos József. Dup mai multe vizite ale sale i ale fratelui J. F. Huenergardt, în 1892, L. R. Conradi s-a în- tâl nit cu Rotmeier Johann, membru pe atunci al Bisericii Baptiste i angajat al Societii Biblice Britanice. Soia lui i câteva rude au primit botezul, fiind printre primii adventiti din Cluj. Ca rspuns la rugciunile soiei, în anul 1895 a fost botezat i Johann. Astfel, întreaga fa milie Rotmeier a devenit întemeietoarea Bi- sericii Adventiste din Cluj. La 21 august 1898, Con ferina General l-a trimis pe fratele J. F. Huenergardt ca evanghelist pentru Ungaria i Transilvania. Împreun cu familia Rotmeier, acesta a format o echip misionar.
Un alt misionar, Kessel Friedrich, a fost numit de Uniunea German ca pastor în districtul
Cluj. Binecuvântat cu talent muzical, a format primul grup coral. Serviciile divine au avut loc în diferite localuri închiriate, propria cldire fiind terminat în anul 1925. Aceasta a fost proiectat de arhitectul Müller, care a mai proiectat biseri ca din Sibiu i biserica Labirint din Bucureti.
În 1912, Bauer Johann, sas de origine, a fost primul localnic numit pastor. În 1925, biserica local s-a bucurat de o dezvoltare spectaculoas a activitii tineretului, iar în 1932 s-a format orchestra bisericii (41 de persoane). În timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, biserica din Cluj a fost pstorit de fraii Truppel Viktor i Berner Konrad. Dup rzboi, serviciile de cult au fost oficiate cu traducere, urmând ca, în 1992, dup înfiinarea bisericii Cluj „Sperana”, biserica Cluj „Central” s revin la serviciile cultice în limba maghiar.
Actualmente, în Cluj-Napoca exist 5 biserici locale care s-au format din biserica central, biserica-mam.
Magó Zsolt Áron
Republica Kazahstan, cunoscut pentru zo- nele imense de step în care fosta URSS îi testa armele nucleare, dar i pentru industria
petrolului, dezvoltat intensiv în ultimii ani, este ara cu cel mai întins teritoriu din Asia Central i a noua ca mrime din lume. Kazahstanul are o populaie estimat de numai 16  560  000 de locuitori, dar un teritoriu de 2  724  900 km2. Capitala rii este Astana, iar cel mai înalt punct este muntele Khan Tengri, cu o înlime de 6 995 de metri. Nu exist religie oficial; aproape jumtate dintre locuitori sunt islamici, restul fiind ortodoci, mozaici sau protestani.
Oficial, Andrei Lubchenko este primul ad- ventist cunoscut în aceast parte a lumii, totui exist mrturii c înc din 1902 exista aici o mic grup de pzitori ai Sabatului. Andrei Lubchenko a aflat despre adventism în timp ce lupta în Primul Rzboi Mondial i, întorcându-se acas, a fost nerbdtor s le povesteasc despre descoperirea sa i vecinilor. Vestea s-a rspândit repede i câteva familii au fost încântate s i se alture, formând chiar o asociaie agricol pe mo delul celei apostolice. Totui anii care au
urmat au fost foarte grei, muli dintre lucrtorii biblici de aici fiind arestai sau chiar omorâi pentru credina lor. Dintre acetia, îi amintim doar pe Adolf Rebein, ucis în 1922, i pe Samson Ratnikov, cel care, în 1928, a înfiinat primul cor de biseric i care a murit în închisoare, câiva ani mai târziu. Abia dup anii ’60, legile au devenit mai deschise pentru predicarea Evangheliei i Biserica Adventist de aici a început s creasc, s cumpere proprieti i s construiasc locauri de închinare.
Astzi, biserica de aici este organizat în Misiunea Kazahstanului de Nord i Misiunea Kazahstanului de Sud, având împreun peste 3 300 de membri, care se închin în 78 de biserici i grupe. În ultimii ani, numrul de membri a sczut considerabil odat cu plecarea multor etnici rui sau germani. Grupele de misiune printre cazaci, programele de tineret, activitile de binefacere, precum i programele de sntate sunt doar câteva dintre mijloacele prin care Biserica Adventist de aici duce zi de zi vestea veniciei unei lumi ce caut cu insisten un sens i un rost. Adrian Neagu
Comunitatea Cluj „Central”
Spiritual
Î nceput de februarie. Ger npraznic i zpad peste tot în jur. M aflam la florria din faa Spitalului Judeean. Doream s cumpr flori
pentru fetia cea mic, internat la spital din cauza unei rceli. Ce s cumpr? Trandafiri? … garoafe? … crizanteme? … orhidee? M-am ui- tat la toate, intenionând s aleg ceva care s se po triveasc pentru acel moment. Apoi am privit în gol, puin încurcat. Erau flori i erau frumoase, dar parc ceva nu era în armonie cu starea mea de spirit. Am privit câiva metri mai departe. Am tresrit! O btrânic sttea lâng o cutie de carton. Vindea flori. Mai întâi, am surâs l crimând, iar apoi am cumprat fr s mai stau pe gânduri. tii de ce? Erau ghiocei! Era zpad i ger, dar ei erau acolo, simboluri inocente ale speranei! Mi-am lsat gândul s zboare. În ciuda frigului de afar, aceti ghiocei crescuser i înfloriser. Nimic nu-i putuse opri. Acum, erau vestitori tcui ai unui mesaj plin de lumin: primvara este la u!
Sperana lumii noastre Primul gând asupra cruia m-am oprit în acea
diminea geroas, în timp ce ineam ghioceii în mân, a fost s îneleg înc o dat m o dul în care Dumnezeu a reaprins sperana pentru lumea noastr. Ar fi putut s-i manifeste prezena i pute rea într-un mod care s înspimânte orice fptur. Ar fi putut s-i trimit în gerii
s lupte i s aduc la tcere orice vrjma al iubirii i al adevrului. Ar fi putut printr-un cuvânt s nimiceasc împria întuneri cului. Ar fi putut ..., dar atunci mai venea primvara? Imaginea unui ghiocel înconjurat de zpad i ger m-a fcut s privesc la modul în care Fiul lui Dumnezeu avea s vin ca un Prunc sensibil i neajutorat pentru a aduce primvara în ini- ma p mântenilor. Ce paradox uimitor! Ca s trans forme pentru totdeauna iarna pcatului într-o primvar a pcii i a armoniei universale, Dumnezeu a trimis un Prunc. Asemenea ghio- celului înconjurat de înghe, Pruncul din Nazaret S-a nscut într-o lume pctoas, neprimitoare i rece. Venirea Lui îns era mai mult decât o prevestire a speranei. El era sperana însi.
Vestitorii primverii Iat-m pind încet în curtea spitalului.
Priveam ghioceii i, în acelai timp, îmi imaginam chipul senin i inocent al fetiei. M gândeam la ziua în care avea s prseasc spitalul. Aceast asociere între ghiocei i chipul copilului mi-a reaprins sperana în inim. Cum ar arta lumea fr copii? S-ar mai vorbi de speran dac n-ar mai fi ei?
Dragi tineri, puterea i frumuseea voastr vor crete doar în msura în care vei lua cu voi, pe drumurile vieii, inocena i buntatea co- pilriei. Lumea are nevoie de prezena voastr
în msura în care tii s rs- pândii sperana în jurul vos- tru. Mergei în numele Celui ce S-a nscut i a murit pentru voi! Fii ghioceii timpurilor pe care le trim! Vestii pri- mvara venic în fa miliile voastre, colegilor, dar i stri- nilor! Dac nu voi, atunci cine va mai vesti venirea pri- mverii pe Pmânt?
Vremea ghioceilor Nu florile de ghea de pe fereas- tr anun primvara, ci ghioceii.
13 Curierul Adventist martie 2012
George chiopu | Spiritual
Lecia de via Dup cum tim, zpada de pe strad se
topete folosind sarea, pentru frigul din camer trebuie foc în sob, iar pentru gerul de afar este nevoie de cldura generoas a soarelui. Dac ninge, zpada nu se topete, ci crete. Lipsa unei surse de cldur nu micoreaz frigul, ci îl ac cen tueaz. Axioma este simpl: Ca s fie cald, nu e nevoie de frig sau, altfel spus, nu florile de ghea de pe geam anun primvara, ci ghioceii.
Dei logica este simpl, noi, oamenii, alegem exact contrariul. Minciuna o rezolvm prin min- ciun, urii îi rspundem cu ur, iar rzboiului încercm s-i punem capt prin rz boi. i astfel, în cutarea noastr haotic dup pri mvar, dm binee iernii din noi i din afara noastr.
În acea diminea îngheat de februarie, m-am gândit la maniera în care Dumnezeu a rspuns crizei izbucnite în Univers i la modul în care S-a raportat la om dup rzvrtire. El „a dat pe singurul Lui Fiu”, care, „mcar c avea chipul lui Dumnezeu, … a luat chip de rob” (Ioan 3:16; Filipeni 2:6-8). Despre Sine, Mântuitorul spunea: „Învai de la Mine, cci Eu sunt blând i smerit cu inima!” (Matei 11:29).
Suntem stresai, ne pierdem repede cum p tul i-i punem repede la col pe cei care, considerm noi, ne-au greit. Încercm s facem lumin folosind întunericul. E bine îns s nu uitm c nici fora intelectului nostru, nici timbrul grav sau tonalitatea înalt a vocii noastre, nici pute rea fizic i nici încercarea de a controla contiin - a cuiva, nimic din toate acestea nu poate aduce pri mvara pe Pmânt. Singurul lucru care poa- te face lumin i care poate înclzi sufletele în- ghe ate din jurul nostru este spiritul lui Hristos. În faa îngheului, un ghiocel anun primvara. În faa forelor dezlnuite ale demonilor, un Prunc avea s creasc spre mântuirea multora. Spiritul de umilin i de blândee manifestat de Domnul nostru, buntatea i curia inimii Sale sunt trsturi pe care trebuie s ni le însuim fiecare. Cu astfel de virtui trebuie s înfruntm întunericul moral care a cuprins lumea noastr.
Biei, trebuie s tii c nu tupeul i obrzni- cia v fac s fii tari, iar voi, fetelor, aducei-v aminte c nu vanitatea i dispreul fa de alii v transform în prinese ale cerului! Dragostea s fie întotdeauna rspunsul vostru în faa ad ver- sitii! De aceea, ferice de cine respect cuvintele Mântuitorului: „Iubii pe vrjmaii votri, bine- cuvântai pe cei ce v blestem, facei bine celor
ce v ursc i rugai-v pentru cei ce v asupresc i v prigonesc, ca s fii fii ai Tatlui vostru care este în ceruri” (Matei 5:44,45). Aa se face primvar!
Ghiocei pentru tineri Am scris aceste rânduri pentru toi cei care le
citesc, dar în mod special le-am scris pentru voi, dragi tineri! Este martie, dar pe Pmânt e iarn. Pe strzi, în coli, în case i chiar în biserici, pcatul i-a aternut nmeii. Vd pe unii dintre voi tremurând din cauza dezamgirilor i a a- teptrilor frânte. Alii sunt prini în troiene de nepsare i ignoran. Ispite de tot felul v ade- menesc în fiecare zi i muli dintre voi sunt lip- sii de dragostea prinilor sau a prietenilor ade vrai. Cum ar putea un tânr sau o tânr ca tine s supravieuiasc acestei epoci glaciare marcate la fiecare pas de nesiguran, înstrinare i imoralitate?
Pentru toi aceia dintre voi care au inima frânt, pentru voi, care v-ai pierdut credina c putei s fii biruitori, pentru voi, care luptai cu un vrjma atât de puternic i de viclean, pentru voi, tinerilor, un Prunc S-a nscut în Betleem, a crescut în Nazaret, a murit lâng Ierusalim i a învins! Pentru voi, tinerilor din aceast ultim generaie, pentru voi este gata s rsar soarele unei primveri venice: Hristos Se întoarce!
Iat de ce, dac zilele acestea vei zri ghiocei, luai-v timp s-i privii i, în timp ce admirai frumosul lor, lsai-L pe Dumnezeu s v vorbeasc într-un mod cât se poate de personal: „Eu sunt cu tine!” „Nu te teme de nimic … te chem pe nume: eti al Meu!” „Te iubesc cu o iubire venic, de aceea îi pstrez buntatea Mea!” (Geneza 28:15; Isaia 43:1; Ieremia 31:3). i astfel, în timp ce ascultai glasul Su, primvara s rmân pentru totdeauna în sufletul vostru! n
George chiopu este director al depar- tamentelor Tineret i Copii din cadrul Conferinei Oltenia.
Biei, trebuie s tii c nu tu peul i obrznicia v fac s fii tari, iar voi, fetelor, aducei­v aminte c nu vanitatea i dispreul fa de alii v transform în prinese ale cerului! Dragostea s fie întot deauna rs­ pun sul vostru în faa adversitii!
14 Curierul Adventist martie 2012
De ce crezi c a plecat de acas fiul risipitor? S fi plecat doar pentru c fcuse rost de bani pentru distracie? A plecat din cauz
c tatl su era uor de „fraierit”? Îi putem considera ca principali vinovai pe prietenii care l-au influenat s ia decizii nefericite?
Sau a mai fost i ALTCEVA?
Tablou cu lacrimi i despriri Familia fiului risipitor este una foarte nor-
mal. Nite prini i nite copii. Un biat mai mare, care la fiecare zi de natere primete câte un cadou: o jucrie, nite cri, o biciclet, un laptop. Dar biatul nu înva s mearg pe biciclet de teama de a nu zgâria cumva frumuseea de cadou. Nu ia laptopul nici la coal, nici la biseric, nici acas, de teama viruilor sau a deteriorrii. Se pare c are foarte multe lucruri. Unde mai pui c are i acces la alte bucurii i faciliti ale familiei. Este un tânr serios, petrece câteva ore pe zi citind Scriptura i fcând sublinieri pe studiile biblice. Face comentarii foarte profunde, un pic rigide, dar adevrate, în cadrul colii de Sabat.
În aceeai cas, alt biat. Aparent, mai alintat, ca toi mezinii din familii. Uneori primete cadouri nou-noue, alteori poart haina rmas mic, dar foarte bine pstrat, a fratelui mai mare. El îi dorete s vad bucurie, îi dorete s testeze cadourile, s împrteasc fericirea de a le primi i de a le avea. Un lucru nu înelege acest puti când privete la fratele lui mai mare: De ce are biciclet i totui nu se d cu ea? De ce are laptop i nu se conecteaz la internet? De ce citete atât i totui parc lovete cu citatele când face comentarii? De ce, dac tot studiaz i cunoate atât de multe, totui nu pare s fie fericit sau, cel puin, nu exprim fericirea?
E o list întreag de „neînelesuri” în mintea fiului mai zvpiat i mai mic. El nu e campion la studiu sau la citate, nici nu exceleaz în so- brietate i corectitudine. Dar un lucru îi vor be- te fr cuvinte: nefericirea i rigiditatea, une ori rutcioase, ale fratelui su.
La ce bun s ai atâtea i s nu te bucuri de ele? La ce folos s tii atât de multe, dar ele s nu te
schimbe, s nu te lumineze? De ce s stai undeva unde, în pofida posibi-
litilor, s nu fii fericit? Foarte posibil c lipsa de via i de bucurie
a fratelui mai mare a fost un pedagog nefericit pentru adolescentul rebel, dar cu întrebri.
Acelai acoperi deasupra capului, aceleai anse, aceleai sentimente din partea prinilor, i totui o atât de mare diferen!
Dac a fi fost fiul mai mic, sigur m calificam pentru funcia de risipitor. A fi intrat foarte sigur în panica nefericirii. A fi simit toate posi- bilitile nefolosite de fratele mai mare ca pe o cuc înspimânttoare, din care nu-i doreti decât s evadezi cât mai repede.
Cum s stai într-o zon cu atâta nefericire pe chipuri? Cum s trieti într-o comunitate în care citatele nu sunt spuse ca s inspire, ci s loveasc? Cum s te mai simi motivat la studiu, când cei ce studiaz devin mai judectori i mai înguti? Cât s te mai abii s zâmbeti ori s fii bucuros printre cei ce fac din apartenena la familia lui Dumnezeu o povar, i nu o favoare?
Cea mai puternic metod didactic este exemplul
Lecia nefericirii i a imposibilitii de a tri fericirea în propria cas a fost lecia pe care fratele cel mare i-a predat-o zi de zi fratelui mai mic. Iar „fiul risipitor”, ca un elev sârguincios, a învat lecia: trebuia s plece cât mai curând. Era grbit s caute în alt parte ceea ce fratele su mai
Articol principal
De ce pleac f iul risipitor? Realitatea trist este c muli tineri prsesc biserica, dei au participat la programele ei înc din copilrie.
Cum s stai într­o zon cu atâta ne fe ricire pe chipuri? Cât s te mai abii s zâmbeti printre cei ce fac din apartenena la familia lui Dumnezeu o povar, i nu o favoare?
15 Curierul Adventist martie 2012
cunosctor, mai serios, mai harnic i mai sfânt îi dduse s îneleag c nu poate fi gsit i trit în familia unde crescuse.
S-l ludm pe fiul risipitor? Nu! S-l con- dam nm c a îneles o lecie atât de gritoare i de continu? Cum am putea, când eu i tu e po- sibil s fim fratele cel mare?
Tu crezi c fiul risipitor nu citise pe facebook comentariile fratelui su, dup ce el plecase de acas? Nu vzuse el poze postate de fotii lui prieteni din ziua când urca în X6 i pleca spre marea aventur? Sau când rmsese singur printre datorii i droguri? Nu tia el c, pe acas, era subiect de „ora prietenilor” i exemplu de decdere, tupeu i pctoenie?
Din pricin c petrecuse foarte mult timp cu un frate nefericit i rigid, ajunsese s se cread ares tat în propria familie. Nu mai vedea în p- rinii lui iubirea, nu mai credea în dragostea tatlui su, din moment ce fratele mai mare îi tot spunea prin atitudine c ar trebui s se team s nu eueze, s nu se descalifice în faa unui tat aspru i exigent.
oc la iubire! Primul oc pe care l-a trit fiul cel mic a fost
atunci când, la cererea lui plin de tupeu, tatl su a reacionat pozitiv. I-a înmânat cardul cu un depozit considerabil. Era uluit, dar atâia ani de privire temtoare au înbuit imaginea cea nou ce se contura în mintea lui despre tatl iubitor.
Iniial, au gândit, i el, i fratele su mai mare: Tata e un fraier!
Dar, dup ce a trit prin umbrele lumii toate eecurile posibile, când cardul a ajuns gol i inutil, tânrul risipitor a formulat o concluzie: tata nu a fost un fraier i nici ru nu e. Din moment ce se poart atât de bine cu slugile, cum de nu am observat eu c eram chiar îndreptit s fiu fericit cu el acas? Cum de fratele meu nu s-a prins de acest lucru?
Nefericire i motive de tristee erau pretu- tindeni pe unde ajunsese rob. Rutate i team a simit peste tot i a îneles c acas nu trise aa ceva, deci ceva trebuia privit altfel. tia c nu mai merit nimic. Era convins c euase total.
Cu toate astea, decide: Umilin? – o merit, deci o voi accepta; Pedeaps? – o merit, oricum va fi mai uoar
decât ce am trit; Ironie? – nu se moare din asta, o voi ocoli, o
voi ignora, o voi suporta; Marginalizare? – nici nu sper s primesc
un loc central, dar i banca de rezerve, i tua
tot sunt mai bune decât decderea de acum.
Fiul risipitor trise prin lume, tia c nu trebuie s-i fac iluzii. Cu toate acestea, a decis c cel mai bine va fi s-l slujeasc pe tatl su, s fie în curtea lui.
De fapt, „risipitorul” în povestea asta nu este fiul, ci tatl. Din start a fost aa. i nu-i o chestiune de „fraiereal”, aa cum crezuse fratele cel mare.
În fond, deranjul fratelui mai mare a ex plodat când a constatat c tatl lui nu fusese un „fraier”, ci iubise tot timpul. El, care cldise totul pe merite, s-a trezit cu nite economii într-o valut fr cutare. Era bogat, dar nicio banc nu-i schimba moneda. Avea Lamborghini în garaj, dar se mulumea s se simt bogat i s-i lustruiasc bogia. tia citate, dar le servea pentru a rni.
Cum s nu turbezi la faza asta? Când tupeistul de frate-su a aprut la poar-
t, fratele cel mare a sperat c „golanul” va avea parte de o lecie public i de un spectacol umilitor pe deplin meritate. Dar tatl lui i al deczutului nu tia decât s iubeasc. Nu mai era nicio speran: pe un tat care iubete nu ai cum s-l faci s fie înspimânttor. Acest tat care nu tie decât lecia iubirii nu va înva niciodat alta. E cumplit s constai c singurul nefericit din peisaj eti tu, din proprie neînelegere, ca urmare a propriei decizii.
Niciodat nu am îneles de ce unii cretini au nevoie de pctoenia altora pentru ca ei s se considere sfini. Nu voi pricepe cu niciun chip de ce trebuie s-i fac pe ceilali s se simt deczui, neputincioi, netiutori i nespirituali, pentru ca eu s m simt mântuit, bun, impecabil.
Harul nu este pentru petrecerile fiului risipitor, ci harul este ceea ce-l ajut pe un om s se întoarc acas i s fie copleit de dragostea Tatlui.
Nu laud imaturitatea i eecul fiului risipitor, dar deplâng nefericirea din viaa fratelui mai ma- re, cauza principal a dezertrii celui mai mic.
ansa noastr este c parabola, în primul rând, e despre un Tat risipitor cu iubirea i ac- ceptarea. n
Daniel Chirileanu | Articol principal
Daniel Chirileanu este director al depar- tamen telor Tineret i Copii din cadrul Uniunii de Conferine.
Nu laud imaturitatea i eecul fiu­ lui risipitor, dar deplâng nefericirea din viaa fratelui mai mare, cauza principal a dezertrii celui mai mic.
16 Curierul Adventist martie 2012
Misiune
El zice: «Este prea puin lucru s fii Robul Meu, ca s ridici seminiile lui Iacov i s aduci înapoi rmiele lui Israel. De aceea,
Te pun s fii Lumina neamurilor, ca s duci mântuirea pân la marginile pmântului.»” (Isaia 49:6)
Începuturi Era în vara anului 2006, când am primit un
telefon de la un prieten care îmi cerea sprijin în rugciune pentru o problem de via i de moarte. I-am aruncat în grab, fr s m gândesc prea mult, cuvintele: „Sigur, te voi sus- ine în rugciune”, îns, atunci când am închis telefonul, un gând m-a strfulgerat: Cum îmi poate cere s m rog pentru el, când eu nu m mai rugasem pentru mine însumi de ani de zile?
Crescut de mic în Biserica Adventist, la vârsta adolescenei paii m-au purtat departe de Hristos. Pream s fiu un om de succes, m bucuram de prieteni, de bani, de o via de pl- ceri, îns în adâncul inimii mele sufeream. Dup nopi pierdute, dup escapade cu prietenii, m
întorceam acas i m simeam singur. Doream s fiu fericit, îns simeam c fericirea pe care o cutam era efemer – trecea odat cu terminarea evenimentelor care m ineau în priz. Apream în faa prietenilor mimând fericirea, îmbrcat dup ultimele tendine, tot timpul alergând dup noi i noi plceri care s-mi aduc fericirea, îns sufletul meu rmânea devastat, gol. Erau seri când m aezam în pat gândindu-m ce va fi a doua zi i, în ciuda plcerilor de tot felul, nu-mi mai vedeam sensul.
Când prietenul meu m-a sunat i mi-a cerut s m rog pentru el, mi-am dat seama c sunt într-o situaie disperat, c eu însumi sunt „mort” înaintea lui, dac ceva nu se schimb ur gent în viaa mea. M-am aezat pe genunchi i m-am rugat, dup muli ani, Tatlui ceresc pentru iertare i îndurare. Atunci I-am promis c, dac m va scoate din groapa pcatului în care eram, Îi voi închina restul vieii mele, orice îmi va cere. Era pentru prima dat, dup muli ani, când inima mea a fost inundat de o bucurie adevrat, de pace, de lumina dragostei care vine prin Hristos. Lacrimile îmi curgeau pe obraji, în timp ce convingerea c Hristos m accept aa cum sunt punea stpânire pe inima mea. Dup acel episod, zile i nopi am continuat s m rog, s plâng i s m smeresc înaintea Sa. Atunci am luat hotrârea ca nimic s nu m mai despart de Hristos pe viitor, s renun la viaa mea de plceri, din care gustasem prea din plin, i s m consacru Lui. Am hotrât ca viaa mea s fie o laud permanent la adresa Lui.
Chemarea Eram în Madrid când se întâmplau aceste
lucruri. Cutam s triesc o via curat i-L întrebam pe Dumnezeu care este planul Su cu mine. Ateptam ca El s m cheme personal s lucrez pentru El. Tot în acea perioad, am început s-i chem la orele de rugciune pe prie- tenii cu care ieeam înainte. Acum, ne întâlneam pentru rugciune în fiecare sear, iar grupul
Drumul spre Amazon (I) Traseul spiritual al unui tânr lumesc, care a ajuns s fie ambasadorul lui Hristos în jungla amazonian
17 Curierul Adventist martie 2012
Cornel Stoian | Misiune
cretea. Prieteni care înainte consumau alcool, care nu-L cunoscuser niciodat pe Dumnezeu, începeau acum s fac schimbri în viaa lor i s se pociasc. Unii au cerut s fie botezai, alii au revenit în Biserica Adventist, iar eu începeam s cred c aceasta este partea mea în planul lui Dumnezeu. Îns Dumnezeu avea altceva pregtit pentru mine.
În timp ce Îi ceream s-mi confirme c voia Lui este s-i ajut pe prietenii mei s aib aceeai experien a întoarcerii pe care o avusesem eu, Dumnezeu mi-a artat c are altceva pentru mi- ne. Prin Cuvântul Su, a început s m cheme în mod sistematic s-i las pe prietenii mei din Madrid i s merg s vestesc Evanghelia mân- tuirii „neamurilor”. De fiecare dat când des chi- deam Biblia, chemarea era aceeai: „Este prea puin lucru s fii Robul Meu, ca s ridici se miniile lui Iacov i s aduci înapoi rmiele lui Israel. De aceea, Te pun s fii Lumina neamurilor, ca s duci mântuirea pân la marginile Pmântului” (Isaia 49:6).
Nu eram pregtit deloc s plec din Madrid; îmi doream s rmân alturi de prieteni. Îns, deschizând Biblia în Noul Testament, gseam cuvintele lui Pavel, de data aceasta din Faptele apostolilor 13:47: „Cci aa ne-a poruncit Dom- nul: «Te-am pus ca s fii Lumina neamurilor, ca s duci mântuirea pân la marginile P mân- tului.»”
Chemarea aceasta s-a concretizat i am tiut pentru prima dat în ce nou proiect trebuia s m implic atunci când doi prieteni m-au chemat s îi ajut în Venezuela. Aciunea presupunea s merg în jungl, la indienii btinai, pentru a construi o biseric i pentru a le predica Evanghelia. Nu mi-au plcut niciodat insectele, nu-mi plceau animalele junglei, nu eram amator de „experiene tari” i, sincer s fiu, nu îmi plac aceste lucruri nici acum. Îns Dumnezeu m chemase i nu puteam s dau înapoi. Aveam s petrec multe zile i nopi prin zone îndeprtate, printre insecte, fr ap sau mâncare, prin cl- dur, plouat în brci ce m purtau prin inima junglei, pe sutele de cursuri de ap care se vrsau în marele Amazon. Aceste lucruri aveam s le aflu mai târziu. Faptul c Dumnezeu m chemase mi-a dat puterea s trec peste toate obstacolele, având credina c El merge înaintea mea.
De ce Peru? În timp ce eram înc în Venezuela, Dum-
nezeu îmi pregtea calea ctre o alt misiune. Astfel c, dup ce m-am întors din Venezuela,
am fost chemat s m pregtesc la o coal de misionari din România. Acea perioad a fost intens pentru mine i am cutat s acumulez tot ce era important pentru a lu cra eficient pe viitor. La sfâritul studiilor, urma s mi se dea o zon alb, oriunde în lume, în care s lucrez ca misionar. Africa era zo- na despre care credeam c este o ade vrat provocare pentru un misionar. Îns, când au început repartizrile, colegilor mei, unul dup altul, li s-au dat zone, iar eu rmsesem printre ultimii. Exis ta i situaia de a rmâne aca s din lips de fonduri pentru deschi- derea unei misiuni noi.
Atunci când, în sfârit, s-a stri- gat: „Amazon, Peru – va merge Cornel Stoian”, inima mi s-a fcut cât un purice. Era o misiune no- u i, cu înc doi colegi, aveam s pesc pentru prima dat în acea zon, lucrând ca delegat al pos- tului de televiziune It is written!
Astfel, urma s plecm pentru prima dat în Peru în septembrie 2007 i aveam s stm acolo pâ- n în septembrie 2008. Urma s cunoatem zona, cultura, obi ce- iurile, limba spaniol; urma s ne facem prieteni i s gsim ghizii necesari pentru cltoriile în mij- locul triburilor. Tot atunci mi-am dat seama de ce este nevoie ca Dumnezeu Însui s te trimit: lo curile acelea sunt pline de peri- cole fizice i spirituale. Pe de o parte, sunt încercrile fizice: tere- nul virgin, în care sunt as cun se o sumedenie de pericole, ani ma- lele, insectele, cldura, vegetaia etc.; pe de alt parte, sunt pe ri co- lele spirituale: civilizaia tribal, cu obi ceiurile i practicile ei, p- gâ nismul i spiritismul foarte rs - pândite. Tot acest arsenal de peri- cole m fcea s tremur, dar i s caut mai mult sprijin la Dumnezeu.
Îns, în acea prim perioad de lucrare în Peru, am avut o mulime de experiene extra- ordinare cu Dumnezeu. Despre acestea, în nu- mrul viitor. n
Cornel Stoian este misionar laic, originar din ju de ul Buzu. Adres de e-mail: asaelyo@yahoo.com.
18 Curierul Adventist martie 2012
A venit în Nazaret, unde fusese crescut; i, dup obiceiul Su, în ziua Sabatului a intrat în sinagog. S-a sculat s citeasc i i s-a
dat cartea prorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris: «Duhul Domnului este peste Mine, pentru c M-a uns s vestesc sracilor Evanghelia.»” (Luca 4:16-18)
Nazaret – satul lui Isus Nazaretul era o mic localitate
aezat pe vârful primei coame stâncoase a Galileii. Spre sud se întindea câmpia Esdraelon, iar spre nord, depresiunea Touren, cu localitatea Cana. Spre est se înla seme vârful Tabor, iar spre vest, la 6-7 kilometri distan, era oraul Seforis, capitala de atunci a Galileii i reedina lui Irod Antipa, zis Vulpea. Era atât de neînsemnat, încât istoricul evreu Josephus Flavius nu l-a inclus în lista celor 206 de localiti din Galileea.
Satul era srac, fr pmânt bun de agricultur, aezat pe un vârf uscat de stânc, cu un singur izvor care le asigura locuitorilor apa. Aici a trit Isus timp de 30 de ani, mergând cu oile i caprele sau lucrând ca tâmplar i dulgher. A învat s citeasc pe sulurile din mica sinagog, unde participa la toate serviciile de cult. Era recunoscut ca cel mai bun cu nos- ctor al Scripturilor i era adesea rugat s citeasc din Tora.
Astzi, Nazaretul este cel mai mare ora din Galileea, fiind locuit i de arabi, i de evrei. În partea veche, istoric, locuiesc arabii, de religie catolic sau ortodox, dar foarte muli i de religie
islamic. Tensiunile nu lipsesc dintre ei, mai ales atunci când este vorba s se construiasc un nou loca de cult. Oraul nou, numit i Nazaretul de Sus, este locuit de evrei i aici s-a dezvoltat o industrie constructoare de maini.
Dei este localitatea unde a trit Isus, mo- nu mentele importante comemoreaz un alt eve niment: Buna Vestire, mesajul transmis de îngerul Gabriel Fecioarei Maria. Doar un liceu cretin, cu predare în limbile arab i francez, poart numele „Isus adolescentul”. În rest, totul este dedicat Fecioarei Maria. O biseric impuntoare, cea mai mare din tot Orientul Mijlociu, numit Biserica „Buna Vestire”, domi- n centrul vechi al Nazaretului. În jurul ei s-au dezvoltat oraul i toate afacerile turistice. De fapt, sunt dou biserici, una ortodox i una catolic, fiecare pstrându-i tradiia.
Bisericile Nazaretului 1. Biserica „Îngerul Gabriel”, sau Biserica
Izvorului, aflat în partea de sus a localitii, la poalele coastei stâncoase. Aici se afl singurul izvor de ap al satului, unde veneau femeile s ia ap pentru gospodrie. Tradiia ortodox susine c îngerul Gabriel s-a artat Fecioarei Maria când a venit s ia ap de la izvor, aducând ca motivaie faptul c toate evenimentele biblice importante s-au petrecut la izvor. Peste acest izvor au construit o biseric, cu altarul chiar deasupra izvorului. Toi ortodocii se închin aici pentru a comemora evenimentul Bunei Vestiri. Doi pictori români au zugrvit aceast biseric pe cheltuiala statului român, iar un mozaic auriu te întâmpin la intrarea în curte cu o inscripie în limba român: „Buna Vestire”.
2. Biserica „Buna Vestire”. Tradiia catolic socotete c Buna Vestire a avut loc în casa Mariei, în timpul nopii. Pe fereastr a ptruns o lumin care a trezit-o pe fecioar i a început dialogul cu îngerul. Peste grota Mariei s-a ridicat o biseric înc din secolul al IV-lea. Distrus de peri i reconstruit recent, terminat în 1968, poart pe frontispiciu cuvintele Evangheliei în limba latin: „i Cuvântul s-a fcut trup i a locuit printre noi” (Ioan 1:14). Icoane donate din zeci de ri împodobesc stoa1 curii bisericii. Un
Istorie biblic
Nazaret – satul lui Isus Istoria i arheologia ne dezvluie condiiile în care a crescut i a trit Mântuitorul nostru.
Muntele furioilor, Nazaret, locul unde au dorit s-L arunce pe Isus în prpastie.
Biserica ortodox „Îngerul Gabriel”, sau Biserica Izvorului
19 Curierul Adventist martie 2012
portal mre reprezint în basorelief principalele scene din istoria mântuirii.
Cldirea bisericii catolice are dou niveluri. La primul nivel se afl grota Mariei, care încearc s conserve ceea ce era cândva o cas de oameni simpli. În faa acesteia este amenajat o capel pentru acte liturgice. La nivelul al doilea se afl sala de cult propriu-zis, dominat de un ta blou uria în dreptul altarului. Vitraliile roii, porto- calii i violet imprim o atmosfer cald i vie spa - iului cultic. Comunitatea arab de religie ca to- lic din Nazaret are principala capel în acest loc.
3. Biserica „Sfântul Iosif ” este a treia cldire religioas important. Se afl în cadrul aceluiai complex catolic, la 100 de metri distan de Biserica „Buna Vestire”. i ea este construit peste o grot, care se crede c a fost casa i ate- lierul de lucru al lui Iosif. Poze expuse pe perei încearc se redea camerele grotelor din subsol, care nu pot fi vizitate. În secolul al V-lea, a fost construit o biseric bizantin, de la care ne-a rmas un frumos bazin de botez. Într-o ni a zidului se afl un grup statuar cu Iosif, Maria i copilul Isus, numit „Familia sfânt”.
Între cele dou biserici sunt câteva documente arheologice din vechiul sit al Nazaretului: o stra- d, urme de case i alte obiecte. Un grup statuar
din bronz, reprezentându-i pe îngerul Gabriel i pe Fecioara Maria, completeaz tabloul. Artis- tul a reuit s redea destul de bine uimirea i surprinderea Mariei, dar i amabilitatea i cl- dura cu care Gabriel îi transmite mesajul.
Isus i sinagoga din Nazaret În micul sat era o sinagog, unde Domnul Isus
citea din Scriptur i le-o explica închintorilor. O biseric modern are pretenia c se afl chiar pe ruinele fostei sinagogi, motiv pentru care este numit biserica-sinagog. În aceast sinagog a avut loc unul dintre cele mai tragice evenimente. Închintorii, nemulumii de comentariile Dom- nului Hristos, L-au scos din cetate i L-au dus pe marginea prpastiei, cu gând s-L arunce în gol. Exist i acest loc, chiar este amenajat pentru turiti. Locul se numete „Muntele furioilor” i se afl la sud de cetate, spre câmpia Esdraelon. Stânca abrupt i prpstioas st înc mrturie pentru ura i rutatea anticilor nazarineni.
Spre nord de Nazaret se afl localitatea Gat Hefer, locul de origine al profetului Iona. Nu ar avea nicio importan, dac iudeii nu ar fi comentat c din Galileea nu a ieit niciun profet. Nu era adevrat afirmaia lor, dar ei doreau s minimalizeze importana lui Mesia. Din acest motiv, Isus a folosit drept semn pentru Sine semnul profetului Iona: „Cci, dup cum Iona a fost un semn pentru niniveni, tot aa i Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta” (Luca 11:30).
La 5 kilometri nord de Nazaret se afl lo- calitatea Cana, un sat mare i bogat, aezat pe lunca fertil a vii Touren. Din aceast localitate era Natanael, sau Bartolomeu, acel ucenic fr vicleug. El cunotea cel mai bine ce fel de oameni locuiau în Nazaret, sat vecin cu ei, i comenteaz: „Poate iei ceva bun din Nazaret?” (Ioan 1:46).
Isus nu a crescut într-un mediu foarte select, ci, din contr, într-unul deosebit de nefavorabil: condiii de via aspre i grele, cu oameni ri, ptimai i gata de rzbunare. Cu toate acestea, a trit o via curat i impecabil. A fost mereu singur, deoarece nu avea pe nimeni cu care s-i poat împrti gândurile. Adeseori, Se retrgea în mijlocul naturii pentru meditaie i rugciune. Isus ne este un exemplu, indiferent unde ne aflm. i noi putem tri o via curat, indiferent unde suntem, pentru c El ne este alturi i ne ajut. n 1 În arhitectura greac antic, portic.
Traian Aldea | Istorie biblic
Lect. univ. dr. Traian Aldea este profesor de arheologie la Institutul Teologic Adventist.
Biserica romano-catolic „Buna Vestire”, cea mai mare biseric din Orientul Mijlociu, terminat în 1968.
Capela i grota Mariei, casa unde se pretinde c a locuit fecioara când a primit vizita îngerului Gabriel.
Vas ritual de curare din Cana; într-un ase- menea vas a avut loc minunea transformrii apei în vin.
20 Curierul Adventist martie 2012
Dosar biblic
Ce ai, frate, cu Iacov ? (I)
cineva care are obiceiul s mint, un îneltor este unul care are obiceiul s înele. Dac un om, în tineree, a fcut o greeal, mai mult sau mai puin ruinoas, bgând mâna în buzunarul mtuii sau având relaii premaritale cu viitoarea mireas, este drept s poarte toat viaa eticheta de ho sau curvar? Convingerea mea este c pre dicuele noastre moralist-evanghelice se to- pesc în faa lui Iacov ca sentinele guralive ale prietenilor lui Iov.
Iacov a avut o via cinstit, a fost un om generos, un bun familist i L-a iubit pe Dum- nezeu. Era un om plin de vigoare brbteasc, dar rbdtor, care a fost în stare s slujeasc 14 ani pentru femeia iubit i care a fost totui nedreptit atât de crud în mai multe rânduri. Mai degrab naivilor li se întâmpl asemenea lucruri decât mecherilor profesioniti. Dar muli prefer s cread c Dumnezeu l-a rspltit în viaa aceasta dup faptele lui. Acesta este un moralism ieftin, fr legtur cu realitatea istoriei biblice.
Nume de îneltor? Se folosete adesea argumentul numelui: Ia-
cov = „îneltor”. Dar uitm c aceast traducere cabalistic îi aparine lui Esau, care a gsit-o la mânie (Geneza 27:36), i nu era sensul numelui ales de prini (Geneza 25:26).1 Nu tim exact ce au intenionat prinii, dar putem fi siguri c
Cu câiva ani în urm, un fost prieten trans- atlantic îmi scria: „Tu eti Iacov – sfântul, eu sunt Esau – omul vieii adevrate, al
aventurii.” Mi s-a prut adesea c îl judecm foarte
sever pe Iacov, în timp ce pe Esau i pe Laban îi privim ca pe nite victime. Iacov este descris ca un escroc, un ho, un tip al negustorului necinstit în relaiile cu semenii i cu Dumnezeu, cruia Dumnezeu a trebuit s-i dea multe palme ca s-i revin. Proiectm asupra lui antipatiile noastre meschine fa de ceea ce credem c este esena unui ales, a unui bisericos, a unui sfânt: ipocrizie, minciun, necinste, materialism etc. Prin contrast, Esau arat ca un nevinovat om de lume, un umanist curat, fr ipocrizii.
Dac studiul Bibliei i bunul-sim au vreun rol, atunci aceast denigrare pseudo-moralist a lui Iacov trebuie s înceteze. Nu trebuie s sacrificm imaginea unui erou al credinei construind un „om de paie”, pe care s-l însufleim apoi cu fla- cra moralismului evanghelic. Iacov nu a fost îneltor i ipocrit; Esau i Laban aveau din bel- ug asemenea trsturi, plus altele mai grave: furie oarb, dispoziie de a ucide, dezinteres fa de Dumnezeul creator, relaii „fr prejudeci” cu lumea aceasta.
Iacov a fcut un singur gest de înelciune, „fu- rând” binecuvântarea pe care o înelegea într-un mod superstiios-mistic, asemenea celorlali din familie. A „furat” binecuvântarea care, înc din ziua naterii, îi fusese promis de Dumnezeu lui! Fr îndoial c a greit. Dar chiar i justiia pmânteasc tie s recunoasc circumstanele atenuante. Nu fusese un plan al su, ci planul mamei lui. i ea poate fi îneleas, pentru c soul ei nu acceptase descoperirea pe care Dumnezeu i-o dduse ei la naterea gemenilor i nu vedea nici dovezile clare c Esau o luase pe cile lumii.
Greelile tinereii Un ho este cineva care triete din furat sau
care are obiceiul de a fura. Un mincinos este
Reabilitarea unui personaj biblic nedreptit de cultura cititorilor superficiali ai Sfintei Scripturi
Dac studiul Bibliei i bunul­sim au vreun rol, atunci aceast deni­ grare pseudo­moralist a lui Iacov trebuie s înceteze. Nu trebuie s sacrificm ima ginea unui erou al credinei construind un „om de paie”, pe care s­l însufleim apoi cu flacra moralismului evanghelic.
21 Curierul Adventist martie 2012
Florin Liu | Dosar biblic
urma lui. În lupta cu Laban, Iacov a folosit aceast stratagem, care, în sine, era la fel de cinstit ca o rugciune, chiar dac era netiinific.
Un îneltor este de obicei materialist. Dar Iacov i-a lsat lui Esau toat averea i a plecat s-i fac un rost în via cu propriile mâini. Mai târziu, dei a vzut c Laban îl înela în mod sistematic, i-a pzit turmele cu o credin- cioie greu de imaginat (cf. Geneza 31:38-42). A lucrat pentru profitul lui Laban, dar datoria de so i tat l-a fcut ca, în acelai timp, s lu- creze i pentru interesul su propriu, fr a-i nedrepti socrul, chiar cu tiina acestuia. De ce fiii lui Laban n-au pus i ei nuiele cum au vrut? Sau poate c au pus, dar degeaba.
La întoarcerea în Canaan, Iacov nu numai c nu a cutat o motenire, dar i-a mai i fcut daruri mari lui Esau, plecându-se înaintea lui cu toat umilina i recunoscându-l ca întâi ns- cut („domnul meu”), ca motenitor principal. Când, mai târziu, fiii lui i-au adus haina lui Iosif, Iacov nu a bnuit fapta lor oribil, dei cu notea relaiile mioritice dintre ei. Un om cu coala vicleniei ar fi mirosit la timp aceste lu- cruri. Iacov nu a fost un îneltor! n
1 Dup cel mai bun lexicon ebraic (HALOT), numele Ya’qob era uzual în limbile învecinate (de exemplu: Yaqubi, Abdi-yaqubbu, Ya‘qub-ba’al, Yaqqub-eda, Ya’qub-’il) i avea sensul „[Dumnezeu] s-l ocroteasc”. De ase- menea, în araba clasic, ya’qub înseamn „potâr niche regal” (sau „de stânc”). Erau obinuite jocurile de cuvinte în aplicarea numelui. Prinilor le-a venit în minte acest nume prin asemnarea cu cuvântul ‘qb („clcâi”).
Lect. univ. drd. Florin Liu este profe- sor de teologie biblic la Institutul Teologic Adventist.
n-au dorit s aib un „îneltor” în cas. Dac îi spui copilului: „Derbedeule!” în fiecare zi, s nu te miri c îi va lua în serios acest rol când va crete mare. Când Dumnezeu l-a creat pe cel ce urma s devin Diavolul, i-a dat un caracter strlucit i un nume-program, nu unul „profetic”.
Când Dumnezeu i-a schimbat lui Iacov numele în Israel, aceasta a fost doar o tergere a blamului aruncat de Esau, nu o abandonare a numelui de natere. Numele Israel i Iacov aveau s fie folosite interschimbabil de Dumnezeu prin profei, fr semnificaii distincte, cu aceeai demnitate. A crede c numele cuiva este o fe- reastr spre sufletul sau spre destinul su este pur superstiie, la fel de bun ca ghicirea în cafea. 
Negustorul de linte Se zice c Iacov ar fi avut un caracter îneltor
pentru c i-a înelat pe fratele su (cu ciorba de linte), pe tatl su (cu pielea iedului), pe Laban (cu nuielele), ba a cutat s-L corup pe Însui Dumnezeu la un târg „prin fapte” („dac îmi vei da …, Îi voi da …”).
În cazul ciorbei de linte, Iacov nu a fost un îneltor, ci un negustor cinstit, care a speculat nevoia celuilalt. Dumnezeiete, nu era prea frumos; am fi dorit ca Iacov s-i dea ciorba gra tis i, dup ce avea s se sature, s-l întrebe: „Împroatule, cât s-i dau s-mi vinzi mie dreptul de întâi nscut?” Ciudat este îns c numai lui Iacov îi pretindem acte de graie. Uitm c Esau nu ddea doi bani pe dreptul de întâi nscut, aa cum singur a recunoscut-o. Uitm c, în acest caz, Scriptura nu-l blameaz pe Iacov, ci pe Esau, cel „destrblat i profan, care, pentru o mâncare, i-a vândut dreptul de întâi nscut”. De aceea, Dumnezeu nu a pstrat pentru el binecuvântarea (Evrei 12:16,17; traducerea autorului). 
Jocul nu-ielelor i episodul cu nuielele (Geneza 30) este
interpretat ca o mostr a caracterului de îneltor al lui Iacov. Acest exerciiu de pseudo-genetic, relaia dintre ce vede femela i ce nate, este o credin popular netiinific, dar nu aceasta este problema. Dumnezeu i-a descoperit lui Iacov c nu ingineria lui îi adusese succesul în competiia cu Laban, ci complicitatea Celui de Sus (Geneza 31:10-13). Iacov fusese înelat de Laban în fel i chip. Monstrul îi furase muli ani din via i cuta s profite permanent de pe
Iacov a avut o via cinstit, a fost un om generos, un bun familist i L­a iubit pe Dumnezeu. Era un om plin de vigoare brbteasc, dar rbdtor, care a fost în stare s slujeasc 14 ani pentru femeia iubit i care a fost totui nedreptit atât de crud în mai multe rânduri. Dar muli prefer s cread c Dumnezeu l­a rspltit în viaa aceasta dup faptele lui. Acesta este un mora lism ieftin, fr legtur cu realitatea istoriei biblice.
22 Curierul Adventist martie 2012
Credin practic
Pregtirea pentru serviciul Sfintei Cine
Din Sabatul în care se face anunul cu pri- vire la data când va avea loc acest serviciu solemn al Sfintei Cine, începe deja pre-
gtirea. E de dorit ca, atunci când se face anunul,
diaconii de grup s fie atenionai cu privire la cei din grupa lor, ca s vad cine lipsete i s poat anuna personal persoanele respective. Dia conul de grup îi va vizita membrii pentru a ti dac pot participa toi la Sfânta Cin în comunitate. Printr-un bilet, pe care sunt scrise numele celor care nu pot s vin la Sfânta Cin, diaconul de grup îl va întiina pe prim-diacon, care îi va comunica acest lucru prez biterului.
În cadrul anunului, se va fixa i ziua pentru curenia de la casa de rugciune. Acest lucru trebuie fcut cu toat temeinicia, atât în sala de cult, cât i în spaiile anexe, inclusiv în curte.
Mi-a fost dat s vd în timpul splrii pi- cioarelor, care se efectua într-un spaiu ce servea i ca loc de depozitare, obiecte aruncate de-a valma, pline de pianjeni i praf. Este foarte trist i dureros dac nimeni nu are un ochi s vad aceast grav neglijen, care poate cântri mult în ce privete calitatea slujirii. Prezbiterul, în ultim instan, are datoria s vegheze i asupra acestui aspect. Nu de puine ori am vzut blrii netiate sau gunoaie aruncate într-un col al curii. Impresia celui care le vede pentru prima oar este de curte lsat în paragin. E cu neputin de îneles cum se poate dovedi o aa neglijen fa de casa Domnului i mai cu seam fa de cea mai solemn ceremonie din viaa bisericii!
Pregtirea mesei în sala de cult
Înainte de începerea serviciilor divine, prim- diaconeasa, împreun cu ajutoarele ei, pre- g tete masa. Vinul se pune în pahare; ca re-
comandare, e de preferat ca paharul s fie inut în mân când se toarn vinul i apoi s fie pus cu
grij în tav. Dac se toarn direct în paharele aezate în tav, exist riscul s cad picturi de vin pe tav i aceasta denot neglijen. Aceast „nebgare de seam” pteaz caracterul sfânt al simbolului.
De obicei, se practic umplerea câtorva pa- hare în plus pentru cei care particip la Sfânta Cin ca oaspei. Comunitile mari au practica bileelelor, pe care îi scriu numele cei care par- ticip la Sfânta Cin. În funcie de numrul celor înscrii, care se tie deja din timpul splrii picioarelor, se mai completeaz, dac este cazul, numrul de pahare.
Ce-i de fcut dac, dup servirea vinului, o persoan sau dou au rmas fr pahar cu vin? Ca s nu se piard timp, cel mai simplu lucru este ca un cuplu s bea dintr-un singur pahar, iar cellalt pahar s-i fie dat celui care nu a primit. În acest fel, se depete momentul delicat, fr s fie afectat cu nimic caracterul solemn al ocaziei.
Ce facem cu pâinea i cu vinul care rmân?
Aceast situaie exist mai ales în co mu- nitile mari, unde rmâne atât vin, cât i pâine. Uneori, marginile de la pâine nu se
mai pun în tav pentru binecuvântare, ba chiar buci mai mari rmân nebinecuvântate.
Cu cele binecuvântate se tie rânduiala i este de dorit ca i aplicarea ei s se fac cu team sfânt, nu superficial, ca ceva obinuit.
Am avut ocazia s vd cum, dup Cina Domnului, vinul i pâinea nebinecuvântate au fost împrite copiilor. Este bine sau ru? Copiii, mânai de curiozitatea tainei ce s-ar ascunde în pâinea aceea mai deosebit, se bucur i ei în rând cu cei mari, mâncând aceeai pâine (ca gust). N-ar fi mai înelept s-i învm s aib rbdare pân se hotrsc s încheie legmânt cu Domnul i atunci s simt bucuria acestui privilegiu? „Blestemat s fie cel ce face cu neb- gare de seam lucrarea Domnului!” (Ieremia 48:10). n
Teofil Petre este pastor în Conferina Muntenia.
„… ca s putei deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt, ce este necurat de ce este curat.” (Leviticul 10:10)
„Hristos este prezent prin Duhul Su cel Sfânt pentru a-i pune sigiliul asupra întocmirilor Sale.” (Hristos, Lumina lu- mii, ed. 2003, p. 612)
23 Curierul Adventist martie 2012
Mugurel Asaftei | tiin i religie
Mugurel Asaftei este pastor în Suceava.
În loc de mrior
Dac iarna începe cu luna cadourilor pentru oricine, iar vara începe cu Ziua Copilului, primvara rezerv primele zile femeii.
Mama, sau pur i simplu femeia, deschide calea festiv, în primele zile ale lunii martie, ctre ex- plozia a tot ce este viu. Acest fapt ne amintete de descrierea momentului în care Adam îi d nume primei femei din lume – Via (Eva). Acest nume apare i ca o necesitate de reafirmare a vieii, dup ce distinsa fptur a încercat s-i depeasc propria condiie uman printr-un act de cunoatere.
Imhotep, arhitect al primei piramide egip te- ne, pare s dein primatul cronologic în lumea tehnicii. La scurt timp dup aceea i mai la rsrit, în Mesopotamia, apare numele primei femei din istoria tiinei, En Hedu’Anna, prin 2300 î.Hr. Fiind prim-preoteas, a lsat în urm o colecie de imnuri devoionale dedicate zeiei Nanna din Ur, colecie care s-a pstrat pân azi. Importana coleciei este mai degrab una cultural. Dar partea care ne intereseaz mai mult este c tot sub controlul ei se aflau mai multe observatoare astronomice.
Îns chiar mai înainte de apariia scrisului, diferite mituri i religii atribuie începutul agri- culturii, al dreptului, al civilizaiei, al matematicii, al calendarului i al medicinei unor femei. Cât mit i cât realitate istoric se afl în aceste pre- zentri nu se poate spune cu certitudine.1
tiinele exacte au devenit blazon al gân dirii moderne. Un singur savant a primit în s laurii Premiului Nobel pentru dou dis cipline diferi- te. Savantul este o femeie, Marie Curie. În 1903, a luat premiul în fizic împreun cu soul ei, iar în 1911 a primit aceeai distincie în chimie, pen tru un studiu asupra radioactivitii.2 Fiica ei a devenit om de tiin, împrind cu soul ei Premiul Nobel în 1935, tot pentru o activitate legat de radioactivitate.3
Odat cu dezvoltarea controlului raiunii asu pra naturii i încercarea de suspendare a su pra naturalului, a luat natere o gru pa re pro-
fetic. Apariia ei se leag de îm pli nirea cu precizie tiinific a unei profeii mai vechi din cartea profetului Da niel. Un rol fondator de ne înlo cuit l-a avut tot o femeie, Ellen White. Nu a fost om de tiin. Dar revelaiile ei au pre zis une le descoperiri tiin ifice impor tante ale seco lului al XX-lea.
În prefaa crii Christian Tem pe - rance and Bible Hygiene, scris de Ellen White, J. Kellogg4 susine c fie ca re afir maie legat de un stil de via s- n tos i principiile generale care