22
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, INSPECTORATUL ŞCOLAR TINERETULUI ŞI SPORTULUI JUDEŢEAN CONSTANŢA FUNDAŢIA „GAUDEAMUS” LICEUL „GAUDEAMUS” CONSTANŢA EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ. NIVELUL 3 FILIERĂ: TEHNOLOGICĂ PROFIL: TEHNIC CALIFICARE PROFESIONALĂ: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL PROIECT Tema: Marimi caracteristice electrice Îndrumator: Absolvent: Schabergher Sevim Palasescu Anca CONSTANŢA 2012

Marimi Caracteristice Masinilor Electrice

Embed Size (px)

Citation preview

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI

INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN CONSTANA

FUNDAIA GAUDEAMUS LICEUL GAUDEAMUS CONSTANA

EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL. NIVELUL 3FILIER: TEHNOLOGIC PROFIL: TEHNIC CALIFICARE PROFESIONAL: TEHNICIAN OPERATOR TEHNIC DE CALCUL

PROIECT

Tema: Marimi caracteristice masinilor electrice

ndrumator: Schabergher Sevim CONSTANA 2012

Absolvent: Palasescu Anca

CUPRINSI . Argument ...... pag.2-3 II. Coninut esenializat .... pag.4Cap.1 Maini electrice .................................. pag.4 1.1 Noiuni introductive privind masinile electrice ....................... pag.4 1.2 Principiul de functionare a masinilor electrice ....................... pag.5-6 1.3 Campul magnetic din intrefierul masinilor electrice ........... pag. 7-9 Cap.2 Elemente constructive ale masinilor electrice .................. pag.10 2.1 Generalitati ................................................................. pag.10 2.2 Sistemul magnetic. Sistemul electric. Sistemul mecanic ... pag.11-13 2.3 Ventilatia si racirea masinilor electrice ............................... pag.132.4 Marimi caracteristice ale masinilor electrice. Regimuri si servicii de functionare ................................................................................. pag.14 2.5 Caracteristici de functionare ............................................... pag.15 2.6 Protectia masinilor electrice ................................................. pag.15 2.7 Placute indicatoare. Marcarea bornelor ............................... pag.16

Cap.3 Norme specifice de securitatea i sntatea muncii .. pag.17 3.1 Msuri de protecie a muncii ........ pag.17 3.2 Msuri de prevenire i stingere a incendiilor .. pag.18

III. Bibliografie .... pag.19 IV. Anexe .......................................................................... pag.20-21

I. ArgumentMainile electrice sunt utilizate n toate sferele de activitate ale omului. Ele formeaz, practic, toate sursele de energie electric i elementele de acionare n vederea efecturii unui lucru mecanic de ctre mecanisme i instalaii. n vastul proces de conversie (transformare) a energiei, un loc nsemnat l ocup conversia electromecanic care se realizeaz cu ajutorul mainilor electrice. Astfel, maina care face conversia energiei mecanice n energie electric se numete generator electric, iar cea care face conversia energiei electrice n energie mecanic, motor electric. Maina electric care, cu intervenia energiei mecanice, modific parametrii unei transmisiuni de energie electric (tensiune, curent, frecven etc.) se numete convertizor electric rotativ. Cnd maina electric primete att energie electric, ct i energie mecanic i Ie transform n cldura, prin efectul Joule, ea are rol de frn. Din punct de vedere energetic, mainile electrice sunt reversibile, aceeai main putnd realiza conversia energiei n ambele sensuri, n procesul de transformare energetic realizat de mainile electrice, nu toat energia primit se transform n energie util. Au loc i pierderi nedorite, care pot fi limitate constructiv, dar nu pot fi eliminate definitiv. Cele mai utilizate maini electrice n tehnica actual sunt cele bazate pe fenomenul induciei electromagnetice. Acest fenomen const n producerea unei tensiuni electromotoare ntr-un contur nchis, dac prin orice suprafa deschis, care se sprijin pe acest contur, trece un flux magnetic variabil. n raport cu fenomenul de inducie electromagnetic, mainile electrice conin dou mari subansambluri componente: inductor i indus. Inductorul produce cmpul magnetic de inducie, iar n indus iau natere tensiuni electromotoare utile. Din punct de vedere cinematic, cele dou subansambluri, aflate n micare relativ unul fa de altul, poart denumirea de stator i rotor. Statorul i rotorul constituie armturile mainii i sunt separate ntre ele de un spaiu de aer numit ntrefier, cu grosime constant sau variabil. n tot ansamblul mainii electrice se disting funcional, mai multe sisteme, dintre care n mod obligatoriu gsim: sistemul magnetic; sistemul electric; sistemul mecanic. Sistemul magnetic constituie calea de nchidere a liniilor de cmp magnetic prin main i este format din miezul magnetic statoric i miezul magnetic rotoric. Miezul magnetic statoric se realizeaz din material feromagnetic masiv, atunci cnd este strbtut de cmp magnetic constant n timp. Miezul magnetic rotoric i dup caz cel statoric se realizeaz din tole de oel electrotehnic izolate ntre ele, n toate situaiile n care sunt strbtute de cmp magnetic variabil n timp. n acest fel sunt limitate pierderile prin histerezis i cureni turbionari. Sistemul electric este format din conductoare izolate ntre ele, parcurse de curent.

Conductoarele pot fi nfurate n jurul poriuni (poli) ale miezului feromagnetic sau pot fi aezate n crestturi ale miezului. Sistemul mecanic este format din elementele mainii care asigur rigiditatea acesteia: carcasa, arborele rotoric, scuturile, lagrele etc. Motoarele electrice se utilizeaz frecvent pentru traciunea electric a tramvaielor, a troleibuzelor, a locomotivelor electrice, acionarea transportoarelor n metalurgie i a grupurilor de maini ale laminoarelor, acionarea mainilor unelte, acionri tehnologice unde este necesar reglarea vitezei n mod continuu i n limite largi. Mainile generatoare se utilizeaz ca generatoare de sudur, ca surse pentru instalaii de foraj, pentru ncrcarea pentru ncrcarea bateriilor de acumulatoare, pentru locomotivele diesel electrice etc.

Cap.1 Maini electrice1.1 Noiuni introductive privind mainile electrice Masinile electrice realizeaza transformarea energiei mecanice in energie electrica sau invers sau modifica parametrii energiei electrice cu ajutorul energiei mecanice. Atunci cand realizeaza transformarea (conversia) energiei mecanice in energie electrica, masina se numeste generator, iar cand transforma energia electrica in energie mecanica, masina se numeste motor. Masina convertizoare realizeaza modificarea parametrilor energiei electrice (tensiune, curent, frecventa etc.) prin intermediul energiei mecanice. In situatia in care o masina electrica primeste simultan energie electrica si energie mecanica si le transforma in caldura (la arbore se obtine un cuplu rezistent), masina functioneaza in regim de frana. Din punct de vedere energetic, masinile electrice sunt reversibile, adica o aceeasi masina poate realiza conversia energiei in ambele sensuri. In procesul de transformare energetica realizat de masinile electrice nu toata energia primita se transforma in energie utila. Au loc si pierderi nedorite, care pot fi limitate constructiv, dar nu pot fi eliminate definitiv. Pierderile de energie, respectiv de putere, se produc in principal datorita frecarilor mecanice ale pieselor in miscare (Pm), prin efect Joule in conductoarele parcurse de curent electric (Pj , datorita curentilor turbionari si a fenomenului de histerezis care apar in piesele feromagnetice (PFe). Datorita acestor pierderi, randamentul al unei masini electrice, definit ca raportul dintre puterea utila P2 si puterea consumata P1, este intotdeauna subunitar. Daca : P = Pm + Pj + PFe si P1 = P2 + P rezulta

Piederile in procesul de conversie a energiei, realizat prin intermediul masinilor electrice, sunt pierderi ireversibile, transformate in caldura.

1.2 Principiul de functionare a masinilor electrice

Cele mai utilizate masini electrice in tehnica actuala sunt cele bazate pe fenomenul inductiei electromagnetice. Acest fenomen consta in producerea unei tensiuni electromotoare intr-un contur inchis, daca prin orice suprafata deschisa, care se sprijina pe acest contur, trece un flux magnetic variabil. Cand conturul reprezinta o spira, ca in figura 1.1, fluxul magnetic care trece prin suprafata de arie A, care se sprijina pe conturul spirei, este dar de relatia :

Pentru a se obtine flux magnetic variabil se poate modifica aria A, inductia B a campului magnetic in care se afla plasata spira sau unghiul dintre vectorul inductiei si vectorul normal la suprafata spirei. Tensiunea indusa este :

Modificarea ariei A si a unghiului se obtin prin miscarea relativa dintre elementele spirei si camp. Pentru definirea masinilor electrice, consideram o spira cu latura activa de lungime a spirei, care se roteste intr-un camp magnetic fix, constant si omogen (fig. 1.2). Tensiunea electromotoare indusa in portiunea liniara a spirei, portiune care se deplaseaza cu viteza fata de inductia magnetica , este data de relatia : ( )

cu sensul care rezulta din aplicarea regulii burghiului drept.

Prin spira considerata inchisa va circula curentul I . Asupra fiecarei laturi active a spirei vor actiona forte Laplace date de relatia :

care se opun miscarii. Sistemul din figura 1.2, a se numeste sistem generator. Tensiunea electromotoare indusa apare datorita miscarii elementelor sistemului cu ajutorul unei energii mecanice primita din exterior, iar fortele electromagnetice care actioneaza asupra conductoarelor parcurse de curenti se opun miscarii initiale a acestora. Presupunem acum ca spira este imobila fata de camp si o alimentam din exterior cu o tensiune u, astfel ca prin laturile acesteia sa circule curent de acelasi sens (fig. 1.2, b). Fortele electromagnetice care apar isi pastreaza sensul si vor determina miscarea conductoarelor fata de camp. Tensiunea electromotoare indusa care apare are sens opus tensiunii aplicate din exterior (fig. 1.2, c). Un asemenea sistem se numeste sistem motor. Se observa ca, prin intermediul acelorasi elemente, conversia energiei electromecanice poate fi facuta in ambele sensuri, conform principiului reversibilitatii, al lui Lenz. Desi nu face parte din categoria masinilor electrice, transformatorul electric are principiul de functionare bazat tot pe fenomenul de inductie electromagnetica. Campul magnetic este creat de curentul alternativ care strabate conductoarele electrice fixe, dispuse pe miezul feromagnetic al transformatorului si se caracterizeaza prin marimi variabile in timp (B, , H).

1.3 Campul magnetic din intrefierul masinilor electrice Campul magnetic al masinilor electrice este creat de curentul electric care strabate conductoarele infasurarilor. La unele masini, de putere foarte mica, el poate fi generat de magneti permanenti. In cazul in care curentul electric care produce campul magnetic este continuu, campul magnetic produs este constant in timp, iar in cazul in care curentul electric este alternativ, campul magnetic este variabil in timp. Curentul continuu care strabate o infasurare plasata pe un rotor care se roteste creeaza un camp magnetic invartitor.

Un camp magnetic invartitor se poate obtine nu numai pe cale mecanica, ci si pe cale electrica, daca un sistem de infasurari plasate potrivit este strabatut de un sistem de curenti alternativi. Repartitia spatiala a campului magnetic in intrefier are o mare importanta pentru functionarea masinilor electrice. In cele ce urmeaza vom analiza repartitia in intrefier a campului magnetic creat de o infasurare statorica, plasata pe poli aparenti, ca in figura 1.7. Avand in vedere sensul curentului electric, prin aplicarea regulii burghiului drept rezulta alternanta celor 2p = 4 poli magnetici creati. La 2p poli repartizati pe circumferinta statorului corespunde un unghi la centru g = 2 rad, adica unui pol ii revin rad. Distanta intre axele a 2 poli consecutivi, masurata la periferia armaturii de diametru D catre interior, se numeste pas polar si se noteaza cu :

Daca armatura este realizata din tole si are infasurarea plasata in Z crestaturi, pasul polar se poate exprima in numar de crestaturi. In acest caz, pasul polar este denumit pas diametral si se noteaza cu :

Daca reprezentam campul magnetic creat de infasurarea din figura 1.7, observam ca in axa polilor exista o concentratie maxima de linii de camp, iar in axele interpolare aceasta este nula (fig. 1.8, a). In figura 1.8, b este reprezentata curba ideala de variatie a inductiei in intrefier pentru masina desfasurata intr-un plan.

Un punct de pe rotorul care se roteste cu viteza unghiulara parcurge spatiul unghiular in timpul T, adica : T =

Stiind 2n si inlocuind pe T in functie de frecventa de magnetizare, f rezulta relatia: f = pn

ca =

care exprima legatura dintre frecventa de magnetizare, turatie si numarul de perechi de poli. In electrotehnica mai este utilizata notiunea de pulsatie, cu semnificatia unei viteze unghiulare, exprimata in radiani electrici pe unitatea de timp, conform relatiei: 2np = 2f = p =

Din figura 1.8, b se observa ca unei perioade T a campului magnetic creat de o pereche de poli, care ocupa un spatiu unghiular g = , ii corespund 2 rad, denumiti si radiani electrici. Pentru p perechi de poli, care ocupa pe periferia armaturii un unghi geometric = 2 rad, campul magnetic va descrie p perioade complete, carora le corespunde unghiul electric = 2p rad. Rezulta: = pg Forma ideala de variatie a inductiei in intrefier este data de relatia: b=B

Cap.2 Elemente constructive ale masinilor electrice2.1 Generalitati In raport cu fenomenul de inductie electromagnetica, masinile electrice contin doua mari subansamble componente, care poarta denumirea de inductor si indus. Inductorul produce campul magnetic de inductie B, iar in indus iau nastere tensiuni electromotoare utile. Din punct de vedere cinematic, cele doua subansamble, aflate in miscare relativa unul fata de altul, poarta denumirea de stator si rotor. Statorul este fix fata de batiul masinii, iar rotorul este mobil. In functie de constructia masinii, statorul si rotorul pot avea, fiecare, rol de inductor sau de indus. Statorul si rotorul constituie armaturile masinii si sunt separate intre ele de un spatiu de aer numit intrefier, de grosime , constanta sau variabila. In tot ansamblul masinii electrice se disting, functional, mai multe sisteme, dintre care in mod obligatoriu gasim : - sistemul magnetic; - sistemul electric; - sistemul mecanic. Din punct de vedere al solutiei constructive, acelasi subansamblu poate contine elemente ale sistemului electric sau magnetic, poate avea rol de sustinere mecanica a altor elemente etc.

2.2 Sistemul magnetic. Sistemul electric. Sistemul mecanic

Sistemul magnetic constituie calea de inchidere a liniilor de camp magnetic prin masina si este format din miezul magnetic statoric si miezul magnetic rotoric. Miezul magnetic statoric se realizeaza din material feromagnetic masiv, atunci cand este strabatut de camp magnetic constant in timp. Miezul magnetic rotoric si, dupa caz, statoric se realizeaza din tole de otel electrotehnic izolate intre ele, in toate situatiile in care sunt strabatute de camp magnetic variabil in timp. In acest fel sunt limitate pierderile prin histerezis si prin curenti turbionari. In figura 1.3 sunt aratate forme constructive pentru miezuri statorice si rotorice. Sistemul electric este format din conductoare izolate intre ele, parcurse de curent. Conductoarele pot fi infasurate in jurul unor portiuni (poli) ale miezului feromagnetic sau pot fi asezate in crestaturi ale miezului. Toate conductoarele electrice legate in serie, avand un capat de inceput si un capat de sfarsit, alcatuiesc o infasurare.

Infasurarea este deschisa, daca cele doua capete sunt separate intre ele si inchisa, daca sunt unite intre ele. Elementul de baza al infasurarii il constituie spira. Spira este un ansamblu de doua conductoare, denumite conventional, in functie de sensul curentului prin ele, conductor de ducere si conductor de intoarcere (fig. 1.4). Mai multe spire inseriate formeaza o bobina (fig. 1.5).

Atunci cand conductoarele sunt realizate sub forma de bare, bobina poate fi formata dintr-o singura spira. Laturile bobinelor se izoleaza si fata de miezul magnetic. Intr-o crestatura se pot gasi doua laturi de la bobine diferite (fig. 1.6) si atunci infasurarea se numeste infasurare in dublu strat. Sistemul mecanic este format, in principiu, din elemente ale masinii care asigura rigiditatea acesteia. Dintre aceste elemente enumeram : carcasa, arborele rotoric, scuturile, lagarele etc.

2.3 Ventilatia si racirea masinilor electrice Caldura care se dezvolta in diferitele parti ale masinii, in care au loc transformari energetice, trebuie evacuata pentru a nu se depasi incalzirea maxima admisa a materialelor componente. Caldura se transmite mediului exterior prin radiatie si prin convectie. O serie de masini nu sunt prevazute cu dispozitiv special de antrenare a aerului, acesta fiind antrenat de piesele mobile ale masinii. In acest caz, masinile au ventilatie naturala naturala. Masinile cu ventilatie proprie au montat pe arbore un ventilator. La masinile cu racire in circuit inchis mediul de racire folosit este aerul, hidrogenul, uleiul sau apa. Modurile de racire ale masinilor electrice sunt precizate de SR CEI 39-4:1993.

2.4 Marimi caracteristice ale masinilor electrice. Regimuri si servicii de functionare Terminologia marimilor caracteristicilor ale masinilor electrice rotative este precizata de STAS 4861/3-75. Pentru o serie de marimi caracteristice functionarii masinii constructorul precizeaza valorile nominale pentru care masina functioneaza la parametrii proiectati, fara a se incalzi peste limitele admise ale diverselor materiale componente. Astfel, pentru o masina electrica, constructorul precizeaza: tesiunea nominala, curentul nominal, puterea nominala, regimul nominal, serviciul nominal etc. Conform STAS 1893-68, regimul de functionare a unei masini electrice este dat de ansamblul valorilor numerice ale marimilor electrice si mecanice care caracterizeaza functionarea acesteia la un moment dat. Astfel, cand puterea utila este nula, masina are regim de gol, iar cand furnizeaza o putere utila diferita de zero, masina are regim de sarcina. Pentru masini electrice sunt folosite si notiunile: regim de generator, regim de motor, regim de frana. Cand valorile numerice ale marimilor caracteristice regimului sunt cele nominale, regimul de functionare este cel nominal. Durata si succesiunea diverselor regimuri (inclusiv repausul) definesc serviciul de functionare a masinii. Serviciul masinilor electrice este caracterizat de durata si de succesiunea in timp a perioadelor de functionare in sarcina, in gol si de repaus. Serviciul nominal este stabilit de catre constructor. Au fost stabilite opt servicii tip, definite in functie de atingerea echilibrului termic al masinii. Mai frecvent se intalnesc: serviciul continuu (S1), serviciul de scurta durata (S2) si serviciul intermitent periodic (S3). In serviciul continuu durata de mentinere a regimului de sarcina este suficient de mare ca sa se atinga echilibrul termic, adica incalzirea diverselor parti ale masinii nu mai creste peste incalzirea maxima admisa, racirea concomitenta asigurand acest echilibru termic. In serviciul de scurta durata, timpul de mentinere a regimului de sarcina este insuficient pentru atingerea echilibrului termic, iar durata regimului de repaus este suficient de mare pentru racirea completa a masinii si revenirea la temperatura initiala. Serviciul intermitent periodic se caracterizeaza prin cicluri succesive compuse dintr-un regim de sarcina cu durata insuficienta pentru atingerea echilibrului termic si un regim de gol cu durata insuficienta pentru revenirea la temperatura initiala. Incalzirea dupa fiecare ciclu are valori superioare incalzirii ciclului anterior.

2.5 Caracteristici de functionare. Forme constructive ale masinilor electrice Dependenta, sub forma de curba, dintre doua marimi ale regimului de functionare, cand celelalte marimi sunt considerate constante, se numeste caracteristica de functionare. Cand valorile marimilor constante sunt cele nominale, se obtin caracteristici naturale. Pentru alte valori se obtin caracteristici artificiale. Terminologia si simbolurile formelor constructive sunt prevazute de SR EN 60034-7:1996, in raport cu pozitia axei, dispozitia arborelui, numarului si dispozitiei lagarelor si modului de fixare a masinii.

2.6 Protectia masinilor electrice Prin protectie se intelege un ansamblu de masuri care se iau ca masina sa functioneze la parametrii normali in conditii date si sa asigure securitatea personalului care o deserveste. Protectia masinilor electrice se refera la : - securitatea personalului fata de atingerea diferitelor piese interioare aflate sub tensiune sau a pieselor in miscare; - impiedicarea patrunderii corpurilor straine solide; - impiedicarea patrunderii apei. Aceasta protectie este asigurata in conditii normale de mediu. Pentru functionarea in conditii anormale de mediu, protectia are in vedere solicitarile specifice care apar. Pentru functionarea in conditii normale de mediu sunt stabilite diferite grade de protectie. Gradele de protectie sunt simbolizate prin literele IP urmate de doua cifre caracteristice, care indica cele doua grade normale de protectie: prima cifra ia valori intre 0 si 6 si se refera la gradul de protectie impotriva atingerii partilor sub tensiune si a patrunderii corpurilor straine solide; a doua cifra ia valori intre 0 si 8 si se refera la gradul de protectie pentru impiedicarea patrunderii apei. Gradele de protectie asigurate prin carcase (cod IP) sunt precizate de SR EN 60529:1995, iar gradele de protectie asigurate de invelisurile masinilor electrice (cod IP) sunt precizate de SR CEI 34-5-1993.

2.7 Placute indicatoare. Marcarea bornelor Pe placuta indicatoare a masinii se inscriu datele caracteristice ale acesteia si marimile nominale, ca de exemplu: felul curentului folosit, regimul nominal, valorile tensiunii si curentului nominal, turatia nominala, felul excitatiei, clasa de izolatie, gradul de protectie etc. Placutele indicatoare au dimensiunile, forma si continutul in conformitate cu prevederile STAS 3528-82. La bornele masinilor sunt legate extremitatile infasurilor. Pentru conectarea corecta, bornele sunt marcate. In conformitate cu prevederile STAS 3520-89, marcarea bornelor este corelata cu sensul de rotatie.

Cap.3 - Norme specifice de securitatea i sntatea muncii3.1 Msuri de protecie a munciiAtt timp ct echipamentul electric se afl n exploatare, cele mai frecvente accidente se datoreaz electrocutrii. Aciunea curentului electric asupra organismului omenesc are ca efect provocarea de traumatisme externe (arsuri, ruperea esuturilor, orbirea etc.) sau interne (tulburri ale sistemului nervos, ale funcionrii sistemului cardiovascular si ale respiraiei). Accidentarea unei persoane prin electrocutare se poate produce n urmtoarele condiii: - cnd persoana atinge concomitent dou elemente bune conductoare de electricitate, ntre care exist diferen de potenial electric (de exemplu atingerea a doua faze, atingerea unei faze i a pmntului etc.); - atingerea cu picioarele a 2 puncte de pe sol aflate la poteniale diferite; - atingerea conductorului de nul intr-o poriune neizolat cnd apar diferene de potenial ntre nul i pmnt. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare pe durata exploatrii i reparaiei mainilor electrice se iau urmtoarele msuri: - manevrele la aparatele de comand manual de cureni mari se face cu mnui electroizolante, iar n locuri umede, se va folosi i o platform electroizolant; - la mainile electrice protejate numai prin sigurane i care nu au alte elemente de separaie n faa acestora, sau dac de la acelai tablou sunt alimentate mai multe motoare, nainte de nceperea oricrei lucrri, se vor demonta siguranele mainii respective, iar n locul lor se vor monta capace de siguran fr fuzibil, vopsite n rou; - n cazul n care elementele de protecie electric ale motorului, se gsesc n alte ncperi, n mod suplimentar se va deconecta cablul de alimentare de la bornele motorului i se vor asigura conductoarele acestuia cu degetare de cauciuc; - izolarea electric a circuitului de for, de pe care urmeaz a se demonta motorul electric, ncepe prin oprirea motorului, verificarea lipsei tensiunii, realizarea unei separaii vizibile, care se va bloca, iar pe dispozitivul de acionare (heblu, ntreruptor etc.) se va monta un indicator de interzicere: ''Nu nchidei! Se lucreaz; - partea metalic a mainilor electrice. trebuie legate la centura de mpmntare; este interzis a se lucra la conductorul de legare la pmnt att timp ct motorul funcioneaz i alimentarea lui este conectat; - capacele cutiilor de borne trebuie sa fie permanent intacte i prevzute cu garnituri; bornele nfurrilor i cutiile terminale ale mainilor electrice trebuie s fie nchise, astfel nct s fie imposibil ridicarea capacelor fr a demonta piuliele; - elementele n rotaie a mainilor electrice trebuie ngrdite sau protejate cu aprtori; - lucrrile la mainile electrice se execut cu scule bine izolate care corespund normelor NTSM; - lmpile portabile trebuie s aib cordonul de alimentare n stare bun i se alimenteaz la tensiuni de 12V sau 24V; - n scopul prevenirii personalului de exploatare asupra pericolului de atingere a pieselor aflate sub tensiune, n vecintatea acestora se afieaz inscripii specifice; pentru fiecare fel de tensiune i de curent se vor utiliza notaiile prevzute n normative.

3.2 Msuri de prevenire i stingere a incendiilorPentru prevenirea si stingere a incendiilor n timpul exploatrii mainilor electrice, se impun a fi luate urmtoarele msuri: - motoarele vor fi meninute n stare de curenie, se vor sufla cu aer uscat la exterior i interior pentru a nltura praful, scamele sau alte impuriti; - la funcionarea n sarcin, prile motorului nu trebuie s se nclzeasc la temperaturi periculoase (peste 80C); - motoarele utilizate n medii cu grad ridicat de periculozitate trebuie s fie n construcie antiexploziv; - n cazul aprinderii unui motor, acesta trebuie decuplat de la reeaua electric iar pentru stingerea sa, se utilizeaz stingtoare cu praf sau bioxid de carbon.

III. BIBLIOGRAFIE1. Eugenia Isac XII-a) - Msurri electrice i electronice (Manual pentru clasa a XI-a i a Editura Didactic i Pedagogic - Bucureti, 1996; 2. Nstase B., .a. a i - Maini. aparate, acionri i automatizri (Manual pentru clasa a XIa XII-a), Editura Didactic i Pedagogic - Bucureti, 1998; 3. Aurel S., .a. XI-a) - Calitatea i fiabilitatea produselor(Manual pentru clasa a X-a i a Editura Didactic i Pedagogic - Bucureti, 1993; 4. Constantin M., .a. - Solicitri i msurri tehnice (Manual pentru clasa a X-a), Editura ALL Bucureti, 2000; - Circuite electronice, Editura Didactic i Pedagogic - Bucureti,

5. D. Dasclu, .a. 1981; 6. M. Tnsescu, .a.

- Msurri tehnice (Manual pentru clasa a X-a), Editura Sigma, Bucureti, 2005.

Anexa nr.1

Infasurare statorica a masinilor electrice statorul (miez magnetic 1 i nfurare statoric 3); rotorul (miez magnetic 2 si nfurare rotoric 4); alte elemente constructive (arbore 5, rulment 6, carcas 7, ventilator 8, etc.).

Anexa nr.2

Motor electric