Marile Crashuri Bursiere Din Istore

8/18/2019 Marile Crashuri Bursiere Din Istore

1/14

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ

,,DIMITRIE CANTEMIR”

BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

TURISTIC ȘI COMERCIAL

BURSE INTERNAȚIONALE DE MĂRFURI

PROIECT:

Marile crash-uri bursiere din istorie

Anul II / Seria AGrupa 204

Iorga Teofl


2/14

O cădere de 1 ! "# $e $%&'& ()r*%eră e*+e c-$&r&+ă de -&.r%+&+e&%/0e*+%+r%r c) &$c&%$*ă2 Ș% &*+& $e/+r) că -)'% &) )%+&+ *e $&re de-&r%e cr&3)r% d%/ &/%% 452

Fiecare bursă iportantă din lue! pe l"ngă oentele de glorie! a a#ut parte $ide prăbu$iri spectaculoase% &hiar dacă nu e'istă o defni(ie precisă a crahuluibursier )n pia(ă! se #orbe$te despre acest *enoen )n oentul )n care scădereapre(urilor depa$e$te 20+ $i durea,ă ai ulte ,ile consecuti#% rin ast*el desitua(ii au trecut ai toate bursele iportante! )ncă din cele ai #echi tipuri%

M&/%& &eer d%/ *ec) 6VII

.n tip ce cri,a econoică actuală a lo#it e'tre de ulte (ări! unele chiare'tre de puternice! istoria ne arată că! de-a lungul tipului! au e'istat cri,e celpu(in bi,are%

na din ele a a#ut la ba,ă o bulă speculati#ă a secolului 1II prin carelaleaua a auns la un pre( de cate#a ori ai are dec"t cel al pie(ei% Totul s-a

)ntaplat după ce laleaua a *ost introdusă )n 3uropa! din Iperiul toan%

5a acea #ree! botanistul olande, &harles del63cluse a priit de la )păratul roano-geran Ferdinand I o colec(ie de bulbi de lalea!care erau la r"ndul lor prii(i )n dar de la

sultanul Suleian%

&harles de l63cluse a reu$it să arate că laleauase putea acooda )n cliatul olande,% Fiind unprodus rar )ntalnit! aceste 7ori de#in *oartedorite de popula(ie% .nsă cu lalelele au unanuit se,on )n care )n7oresc! la acea #reee'ista o concuren(ă *oarte are )ntrecupărători! ast*el )nc"t s-au auns la pre(urie'orbitante%

U/& d%/ cee -&% $r7+&(%e &8&cer% &e 0re-%%

5alele au )nceput treptat să de#ină chiar un lu'% 8acă salariul unui arti,an )n acele #reuri era de 900 de guldeni! iar o lalea costa p"nă la 2%:00 de guldeni!sua din care se puteau cupăra 240 de butoaie cu gr"u% 5a un oent dat! )n; apare urătoarea tran,ac(ie% entru un bulbde ?1icero>?! un tip de lalea ai des )nt"lnit! au *ost date urătoarele bunuri@ 4

Figura 1 - Mania lalelelor din secolul XVII


3/14

de butoaie de gr"u! B< de butoaie de secară! patru boi! opt porci! ;2 oi! douăbutoaie cu #in! ;%000 de litri de bere $i două tone de unt! totali,"nd )n ur de2%000 de guldeni%

opularitatea )n cre$tere a lalelei a atras )n această a*acere )ntreagana(iune! toate paturile societă(ii find iplicate )n cre$terea $i coer(ul cuaceastă 7oare%

S$ec)&+r%% 9% cre9+ere& &r+%7c%&ă & $re'))%

.n ;

S$&rere& ()e% 9% cr%;& ec/-%că &/de;ă

aenii cupărau la pre(uri din ce )n ce ai ari bulbii! ur"nd să )i#"ndă pentru proft% .nsă acest ecanis *unc(iona nuai dacă cine#a era dispussă plătească o suă a$a de are% .n *ebruarie ;


4/14

V%/ere& /e&ră < 1=>?

1inerea neagră! 24 septebrie ; Gould $i Daes Fis=! )n a )ngenunchea Ee or= Gold 3'changepe pia(a aurlui% A *ost unul dintre scandalurile care au subinat stabilitateapre$eden(iei lui l>sses S% Grant%

.n tipul erei de reconstruc(ie!după Hă,boiul &i#il Aerican!gu#ernul Statelor nite a eis ocantitate are de datorii publicepentru fnan(area construc(iei%Aceastea au inclus eitereabancnotelor #er,i greenbac=sJ

fat! nesus(inute de aur! dar secereau să fe acceptate pentruplata datoriei *ederale% .ngeneral! se credea că gu#ernulSA ar răscupăra )n cele dinură ?bancnotele #er,i?greenbac=sJ cu aur% .n ; Gould! a căutatsă profte de acest lucru prin a

)ncol(i pia(a de aur% Gould $i Fis=

au recrutat ai )nt"i pecunatul lui Grant! un fnan(ator pe nue Abel &orbin% 3i s-au *olosit de &orbinpentru a aunge ai aproape de Grant )n situa(ii sociale! unde s-ar contra,iceasupra #"n,ării de aur a gu#ernului! iar &orbin ar spriini arguentele lor% &orbinl-a con#ins pe Grant să nuească pe generalul 8aniel Kutterfeld! )n calitate detre,orier adunct al Statelor nite% Kutterfeld a *ost de acord să dea ponturioaenilor c"nd gu#ernul inten(iona să #"ndă aur%

.n #ara t"r,ie a anului ;


5/14

septebrie! pria de pe un aur 8ouble 3agle repre,ent"nd 0%B


6/14

Marea depresiune econoică )n di*erite (ări ale globului s-a )ncheiat )noente di*erite% .n aoritatea (ărilor au *ost concepute prograe de re*acere$i cele ai ulte au trecut prin di*erite trans*orări politice! care le-au )pinsspre e'treele dreaptă sau st"ngă% Societă(ile ba,ate pe deocra(ia liberală auie$it puternic slăbite din cri,ă $i dictatori! precu Adol* itler au auns la

conducerea unora dintre cele ai puternice state $i au pregătit condi(iile politico-ilitare pentru declan$area )n ;B9B a celui de-al 8oilea Hă,boi Mondial%

M+%0ee M&r%% cr%;e ec/-%ce

dată cu terinarea riului Hă,boi Mondial rela(iile econoice na(ionale$i interna(ionale s-au con*runtat cu problee ca@

• dispari(ia unor resurse uane $i de produc(ie!• eiterea banilor *ără acoperire!• haos )n rela(iile econoice!• supraproduc(ie/respecti# scăderea draatică a cererii $i• specula(ii la bursă

ast*el că a apărut o cri,ă econoică ondială%

&a urare a cri,ei econoice! a crescut in7a(ia $i $oaul! respecti# aapărut penuria produselor de larg consu% Moti#ele Marii cri,e econoice suntdisputate de econoi$ti! e'ist"nd ai ulte teorii@ teoria =e>nesiană! teoriaonetaristă! teoria ar'istă! teoria $colii austriece! teoria $ocului cre$terii

produc(iei cre$terea asi#ă a producti#ită(ii datorită electrifcăriiJ etc%

I;()c/%re& M&r%% cr%;e ec/-%ce2 M&r'e& /e&ră

&rahul bancar de la bursa de pe Pall Street a a#utloc datorită specula(iilor din anii ;B20 $i aneregleentării sisteului bancar $i bursier% Sute deii de aericani in#esteau pe bursă )n ac(iuni dintre

care ulte nu #alorau suele pentru c"t setran,ac(ionau% Mul(i dintre ucătorii de pe bursăin#esteau bani )pruuta(i% Kro=erii )n od regulat

)$i )pruutau clien(ii ici in#estitori cu ai ult dedouă treii din #aloarea ac(iunilor pe care lecupărau clien(ii! ast*el că peste !: iliarde dedolari erau contabili,a(i ca )pruuturi! #aloare caredepă$ea cantitatea de bani care circula )n SA pe#reea aceea% entru *aptul că #aloarea noinală aac(iunilor cre$tea ne)ncetat! acest lucru a )ncuraatluea să in#estească! sper"nd că #aloarea ac(iunilor

cupărate #a cre$te! aduc"nd ast*el c"$tiguri% Ast*elau apărut Qbulele speculati#eR% 8upă un #"r* Figura * - +ume adunat& ,n a.abursei de la /all 0treet du"&craul bancar din 1%2%


7/14

)nregistrat la 9 septebrie ;B2B de 9;%;C! la 24 octobrie ;B2B indicele 8o Dones a scă,ut s-au spart bulele speculati#eJ% Kursa era caracteri,ată prin *aptulcă! datorită panicii! toată luea dorea să-$i #"ndă ac(iunile $i *oarte pu(ini eraudispu$i să cupere ac(iuni! ast*el că #aloarea arii aorită(i a ac(iunilor ască,ut draatic%

Figura ! - Indicele ow 3ones ,n industrie ,n "erioada 1%2# 4 1%*5)


8/14

M&re& cr%; ă &*%&+%că < 1??@

3conoiile eergente din Asia au cunoscut o de,#oltare rapida la

inceputul anilor B0% Asa cu spunea Doseph Stiglit,! econoist se* la KancaMondiala Qnici un alt model economic nu a oerit atat de mult atator oameniintr-o "erioada atat de scurtaR Singh! ;BBJ% Intr-un raport al Kancii Mondiale sepreci,a cu cate#a luni inainte de declansarea cri,ei ca tarile din Asia de Sud-3stau cunoscut o crestere econoica sanatoasa si puternica B+ in ultiii ;0 aniJ!reducand cu succes ni#elul ratei de saracie in tip ce FMI #orbea despreQiracolul econoic asiaticR% Acest succes s-a ba,at in ultia perioada peatragerea asi#a a 7u'urilor de capital! prin entinerea unor rate a doban,iiridicate! iar indicatorii acroeconoici s-au ibunatatit Figura :J%

Figura 67 89olutia indicatorilor macroeconomici in tarile din Asia de 0ud-8st

:0ursa7 ;a?

buna parte din aceste 7u'uri de capital s-au do#edit a f Qbani ferbintiRot mone@ J! ceea ce a *acut ca econoiile unor tari ca Tailanda! &oreea de Sud!Malae,ia! Indone,ia si Filipine sa de#ina #ulnerabile% Suprain#estitiile sie'tinderea accelerata a sectorului pri#at au constituit un *actor de #ulnerabilitatesuplientar% 3conoiile acestor state de#enisera supraincal,ite% 8e aseenea aue'istat caracteristici particulare fecarui stat care au contribuit la aparitia si

propagarea cri,ei fnanciare%


9/14

.n Tailanda! desi cresterea econoica atingea ;0+ iar in#estitorii continuausa in#esteasca! a aparut un defcit iportant al contului curent! inca din ;BB


10/14

Suportul fnanciar acordat de Fond a *ost conditionat insa de ipleentarea unorre*ore prin asa nuitele Qprograe de austare structuralaR% Acestea a#eauenirea pe langa relansarea econoiilor sa restaure,e increderea in fnantelepublice! sa protee,e #aloarea onedei dar sa penali,e,e totodata copaniileinsol#abile%

3*ectele acroeconoice ale cri,ei au *ost iportante% IK-ul noinal altarilor care *aceau parte din Association o 0outeast Asian Nations AS3AEJe'priat in dolari! s-a redus cu B!2 iliarde in ;BBC si 2;!2 iliarde in ;BB%Multe fre au intrat in *alient iar pria consecinta a *ost cresterea ratei desaracie in anii ce au urat cri,ei%

In#estitorii institutionali au de#enit reticenti in a in#esti in tarile eergentechiar si din ale parti ale Globului% Socul negati# a a#ut ca re,ultat o reducere apretului petrolului la ni#el ondial la L / baril! a*ectand fnanciar tarile 3&%Aceasta reducere a pretului titeiului a contribuit la aparitia cri,ei din Husia din;BB care a cau,at la randul ei cri,a 5ong-Ter &apital Manageent 5T&MJ! un

*ond de in#estitii din Statele nite% 8upa cu s-a spus! cri,a asiatica a *acut sade#ina e#ident pentru oricine ca 7u'urile internationale de capital sunt Qunser9itor bun insa un sta"an "rost R% &erna et al%! 200J%

Cr&3) r)*e*c < 1??=

&ri,a fnanciara din Husia Qcri,a rubleiRJ a i,bucnit prin de#alori,area

brutala a rublei rusesti! in august ;BB% &au,ele au *ost si in acest ca,nueroase% Aparitie sa a *ost in7uentata printre altele de contagiuneainternationala din acea perioada! ca urare a cri,ei asiatice din ;BBC% e langascaderea ondiala a pretului ateriilor prie! Husia a inregistrat un declin alproducti#itatii si un defcit fscal cronic% &resterea econoica era la randul eia*ectata Figura


11/14

:0ursa7 8C Factbook 255D?

Structura pietelor fnanciare a *a#ori,at la randul sau aparitia cri,ei%Finantarea directa market-basedJ era redusa coparati# cu cea reali,ata prininterediul bancilor iar piata obligatiunilor de stat era ult ai de,#oltata

coparati# cu ea a obligatiunilor pri#ate Figura CJ% Aceste obser#atii pun ine#identa absenta istoricului creditarii intreprinderilor%

Figura D7 0ursele fnanciare ale bancilor din Federatia Busa in iunie 1%%#

:0ursa7 Ma9rotas si Vinogrado9 :255D??

Alte obser#atii legate de sisteul fnanciar sunt Ma#rotas si 1inogrado#!200CJ@ aJ intreprinderile sunt fnantate in principal de catre banci! a caror sursa

de fnantare sunt in special depo,iteleV bJ porto*oliul de titluri al bancilor nu estedi#ersifcat! aoritatea titlurilor find repre,entate de obligatiunigu#ernaentale%

e data de ;9 august ;BB pietele fnanciare din Husia au intrat in colapsca re,ultat a teerilor in#estitorilor ca gu#ernul #a proceda la de#alori,arearublei si ca urare a teerilor ca Husia #a intra in incapacitate de plata a#and in#edere e#olutia re,er#elor internationale% returile actiunilor au sca,ut draatic!cu pana la


12/14

- largirea ben,ii de 7uctuatie a rublei in raport cu dolarul de la :!9-C!;ruble/dolar la

- datoria Husiei denoinata in oneda nationala #a f restructurata intr-o aniera ce #a f anuntata ulteriorV

- un oratoriu teporar de B0 ,ile #a f ipus asupra platilor anuitordatorii ale bancilor! inclusi# datorii ce re,ulta din contractele *orard pe cursul deschib%

Kanca centrala &KHFJ a inter#enit in repetate randuri in august ;BBperitand bancilor sa utili,e,e re,er#ele obligatorii pentru e*ectuarea platilor! ao*erit o Qstabili,areR a creditelor in ca,ul bancilor cu problee si a garantatdepo,itele constituite la banca de stat Sberban=% In total banca centrala aprocedat la o crestere de sase ori a ipruuturilor catre bancile coerciale intr-un inter#al de ;0 luni incepand cu iunie ;BB% 8esi inectarea de lichiditate a *ost*acuta inca inainte de declansarea cri,ei! turbulentele nu au putut f e#itate%

FMI si Kanca Mondiala au inter#enit si de aceasta data prin acordarea unuispriin fnanciar de 22!< iliarde dolari care sa spriine re*orele si sa stabili,e,epietele fnanciare prin operatiuni de sap asupra unui #olu enor de obligatiunigu#ernaentale GJ aunse la scadenta! contra euroobligatiuni pe teren lung%He*orele au a#ut un ipact po,iti#% Se poate spune ca aceasta cri,a! spredeosebire de cele precedente! a a#ut ca e*ect corectarea de,echilibrelor dineconoie%

3*ectele negati#e ale cri,ei au a#ut insa costuri iportante! cri,a din Husiacontribuind la declansarea altor episoade de turbulente% Kegg sublinia,a ca

e*ectele negati#e ale cri,ei din Husia care a a#ut repercusiuni pronuntate incate#a tari #ecine! deterinand scaderea tran,actiilor fnanciare si reducereacresterii IK in ngaria si olonia! in priele luni ale anului ;BBB% QEurbulentelefnanciare din Busia au re"re


13/14

răbu$irea Adinistra(iei Federale pentru 5ocuin(e S%%A%J este adesea*ăcută responsabilă pentru producerea cri,ei% .nsă #ulnerabilitatea sisteuluifnanciar a *ost pro#ocată de contractele $i opera(iile fnanciare coplicate $isupuse e*ectului de p"rghie! politica onetară a S%%A% stabilind un pre( negliabilpentru credit $i ast*el *a#ori,"nd o cotă *oarte ridicată a e*ectului de p"rghie $i!

con*or econoistului aerican Dohn Kella> Foster! o Qhipertrofe a sectoruluifnanciarR%

Wările a*ectate drastic de cri,ă au a#ut cre$teri senifcati#e ale salariuluiini! ipuse prin legisla(ie@

Adinistra(ia SA a eis Fair Miniu Page Act o* 200C! care a intrat )n #igoare )n 2: ai 200C $i a pre#ă,ut cre$terea salariului ini )n trei etape@ - )ncep"ndcu 24%0C%200C la :!:L pe oră! - )ncep"nd cu 24%0C%200 la

)ncep"nd cu 24%0C%200B la C!2:L pe oră%

Acela$i e*ect poate f obser#at $i )n (ările europene! cele ai a*ectate (ări find

e'act acelea care au a#ut cre$teri senifcati#e ale salariului ini )n aniipreergători cri,ei%

&ea ai a*ectată (ară de cri,a econoică din %3% este 5etonia% 3'tre deinteresant este că această (ară a a#ut! )n anii care au precedat cri,a! cea aiare cre$tere a salariilor inie din niunea 3uropeană@ ;J de la ; ianuarie200< ! la ;2 3uro pe lunăV 2J de la ; septebrie 200

He,ultatul acestei cre$teri spectaculoase a *ost apari(ia unei cri,e e'tre deputernice cu $oa ridicat%

n alt e'eplu concludent este Irlanda@ ;J )ncep"nd cu ; ianuarie 200C salariulini a crescut de la C!


14/14

B%(%r&7e:

• http@//%,iare%co/econoie/cri,a-fnanciara/cri,e-econoice-bi,are-

ania-lalelelor-din-secolul-'#ii-i-;049;• https@//en%i=ipedia%org/i=i/Klac=XFrida>X;

Documents

Marile Crashuri Bursiere Din Istore