MARIMARIII CLASICI AI CLASICI AI LITERATULITERATURRII II

ROMANEROMANE

•Mihai EminescuMihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea modernismului

Natura in operele lui Mihai Eminescu

Deosebindu-se de predecesorii sai:Bolintineanu si Alecsandri ,care compara femeia iubita cu o floare si cu o privighetoare ,in termenii secolului trecut “filomela” ,Eminescu evita banalitatea unor asemenea procedee ,privind-o ca pe o reprezentanta a erosului ,ca pe o Venus Anadyomene ,ca pe aceea care asigura prin iubire continuitatea vietii.O singura data Eminescu compara femeia cu o floare si atunci magistral ,realizand o imagine neegalata ,de o prospetime care contine parca efluviile unei noi geneze.(din “Atat de frageda”:”Atat de frageda te-asameni…In calea vieti mele iesi”).

OPEREOPERE• Luceafărul este una dintre cele mai celebre poezii ale lui Mihai

Eminescu, începută încă în 1873, dar scrisă și finisată de-a lungul multor ani până la publicarea sa în aprilie 1883 în Almanahul societății studențești România Jună din Viena. După publicarea la Viena, poemul a fost reluat apoi în același an în revista Convorbiri literare și în final în volumul princeps intitulat „Poesii” sub îngrijirea lui Titu Maiorescu.

• Floare albastră este o poezie scrisă de Mihai Eminescu și publicată la 1 septembrie 1873 în revista Convorbiri literare. Poezia Floare albastră constituie, după cum spunea Vladimir Streinu „primul mare semn al operei viitoare”.

• Precedată în timp de unele mari creații cum sunt „Venere și Madonă”, „Epigonii”, „Mortua est” și „Egipetul”, urmată de „Împărat și proletar”, „Călin-File din poveste” sau „Strigoii”, poezia „Floare albastră” își are punctul de plecare în mitul romantic al aspirației către un ideal înalt, de fericire, încununat de o iubire pură, desăvârșită.

• Astfel, poezia „Floare albastră” este o meditație pe tema iubirii, o idilă desfășurată într-un cadru feeric, în care visul romantic prefigurează peisajul, putându-se confunda cu natura, dar și o eglogă pe tema fericirii și a iubirii ca formă de cunoaștere.

““El și numai el, ne-a ajutat să întelegem bătaia El și numai el, ne-a ajutat să întelegem bătaia inimii. El ne-a luminat întelesul și bucuria inimii. El ne-a luminat întelesul și bucuria

nenorocului de a fi român.” (Mircea Eliade)nenorocului de a fi român.” (Mircea Eliade)

Mihai Eminescu este poetul national al României, ce a fost o personalitate coplesitoare. Ca poet, s-a remarcat prin forta de sintezã a izvoarelor autohtone si universale, prin imaginatie bogatã si fantezie creatoare, prin înãltarea filosoficã si printr-o viziune cosmicã si mitologicã asupra omului. Pe lângã poezie, Eminescu a mai experimentat si în dramã, dar toate piesele sale de teatru sunt doar proiecte. De asemenea, el a scris si prozã, in special fantasticã, dar acestea au stat mult timp în umbra poeziilor sale, doar în ultima vreme recâstigându-si adevãrata lor recunoastere.

IOAN SLAVICIIOAN SLAVICI

• Ioan Slavici (n.18 ianuarie 1848, d. 17 august 1925) a fost un scriitor și jurnalist român. Alaturi de Eminescu,Creangă,Caragiale,mari creatori de limba,Ioan Slavici este cel dintai mare scriitor pe care Transilvania il daruie literaturii române la sfarsitul secolului al XIX-lea.

• Opera lui cuprinde:comedii,drame istorice,nuvele,romane,memorialistica.

• Opera lui Slavici nu este doar o copie a realitatii,cat mai exacta,ci o viziune a ei.Creaţia lui Slavici prezintă cu evidenţă trei faze:

• I. a idilismului si reveriei• II. dramatica si obsesiva• III. didactica si instructive

• Tot ce a scris Slavici sugereaza o atmosfera de remarcabila autonomie interioara,in care creatorul nu depinde atat de conventiile constituite ale unui mediu cultural cat de propria sa vointa de a scrie.

• Opera literară MARA de Ioan Slavici este un ROMAN TRADIȚIONAL DE TIP OBIECTIV, prin respectarea tiparelor scrisului convențional, accesibil, și a normelor narațiunii omnisciente, prin prezentarea unei lumi omogene și a unui anumit tip de personaje.

• Nuvela moara cu noroc de Ioan Slavici a aparut in volumul de debut Novele din popor , din 1881 si s-a bucurat de o larga apreciere critica. Ioan Slavici construieste o opera literara bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator conceptia lui fiind un argument pentru iubirea de oameni.

• Compozitia si structura nuvelei• Nuvela este realista, de factura clasica, avand o

structura viguroasa unde fiecare episod aduce elemente esentiale si absolut necesare pentru firul epic, conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele 17 capitole respectandu-se ordinea cronologica a desfasuririi actiunii

• Opera „Popa Tanda” este o operă epică deoarece are acţiune ce se poate relata pe momentele subiectului literar

• Acţiunea operei este plasată în timp şi spaţiu.• Drame istoriceBogdan VodaGaspar Gratiani Fata de birau ( 1871)• MemoriiInchisorile mele ( 1921)Amintiri ( 1924)Lumea prin care am trecut (1924)

Nuvele

Popa Tanda

Scormon

Gura satului

Budulea Taichii

Moara cu noroc (1881)

Comoara (1896)

O viata pierduta

Vatra parasita (1900)

O jertfa a vietii

Padureanca (1884)•Piese de teatru

Fata de birau (1871)•Povesti

Zana zorilor ( 1908)

Florita din codru ( 1908)

Ileana cea sireata (1908)

Petrea-Prostul ( 1908)

Limir-imparat ( 1908)

Spaima zmeilor ( 1908)

RomaneDin batrani (1902)Mara (1906)Romanii de peste Carpati (1911)Zbuciumari politice la romanii din Ungaria (1911)Din doua lumi (1920)Cel din urma armas (1923)

ION CREANGĂ

• Ion Creangă a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice

• Amintiri din copilarie reprezintă partea cea mai personală a operei lui Creangă. Acestea i-au stabilit reputația de mare prozator. Scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române.

• Amintiri din copilărie este una dintre principalele lucrări ale scriitorului român Ion Creangă. Cea mai mare dintre cele două lucrări ale sale aparținând genului memorialistic, ea conține unele dintre cele mai caracteristice exemple de narațiune la persoana întâi din literatura română, fiind considerată de critici capodopera lui Creangă. Structurată în capitole separate scrise de-a lungul mai multor ani (între 1881 și 1888), părți din ea au fost citite în fața cenaclului literar Junimea din Iași. Trei dintre cele patru secțiuni au fost publicate în timpul vieții lui Creangă de revista Convorbiri Literare, ultima parte rămânând neterminată după moartea scriitorului.

• OPERA• Anecdote

Moş Ion Roată şi Unirea (1880) Ţăranul şi Unirea (1881) Cinci pâni (1882) Ioan Roată si Vodă Cuza (1882) Moş Ion Roată şi boierul (1885)

• Basme Povestea lui Harap Alb (1877)

• Poezii Pasarica in timpul iernei (1868) Nu lucrezi n-ai ce manca (1874) Ia, clopotelul suna (1874)

• Poezii populare Cand eram in floarea mea (1881) Mielusica (1881) Lina Catalina (1882) Bratu (1882) Azi am bani azi am parale Cunoaste-te pre tine insuti! Poezii populare

Povesti Capra cu trei iezi (1875) Soacra cu trei nurori (1875) Punguta cu doi bani (1876) Danila Prepeleac (1876) Povestea porcului (1876) Povestea lui Stan Patitul (1877) Fata mosului si fata babei (1877) Ivan Turbinca (1878) Ursul pacalit de vulpe (1878) Povestea unui om lenes (1878) Prefata la povestile mele Fat-Frumos, fiul iepei - postum  Dragoste chioara si amoriu ghebos -postum

Povestea lui Povestea lui Harap Harap --AlbAlb de Ion Creangade Ion Creanga Basmul "Povestea lui Harap-Alb" se încadrează în Basmul "Povestea lui Harap-Alb" se încadrează în genul epic, iar ca specie literară este un basm cult, genul epic, iar ca specie literară este un basm cult, deoarece are un autor, Ion Creangădeoarece are un autor, Ion Creangă..Critici literare: Critici literare: Ion Creangã este cel mai mare povestitor român. Ion Creangã este cel mai mare povestitor român. ParticularParticularllitãtile sale cele mai importante sunt jovialitatea, itãtile sale cele mai importante sunt jovialitatea, vitalitatea si dragostea de oameni. De aceea, majoritatea vitalitatea si dragostea de oameni. De aceea, majoritatea operei sale constã în povesti, o operã originalã bazatã pe operei sale constã în povesti, o operã originalã bazatã pe folclorul autohton.folclorul autohton. Realismul rezultat din cultivarea detaliului si punerea Realismul rezultat din cultivarea detaliului si punerea în evidentã a unei individualitãti stilistice apartine artei de în evidentã a unei individualitãti stilistice apartine artei de scriitor a lui Creangã. Întâi Creangã fixeazã o datã pentru scriitor a lui Creangã. Întâi Creangã fixeazã o datã pentru totdeauna textul, fãcând imposibilã o altã editie. Secretul la totdeauna textul, fãcând imposibilã o altã editie. Secretul la Creangã stã în studiul efectelor, în cuvântul rar, în fixitate."Creangã stã în studiul efectelor, în cuvântul rar, în fixitate."

"În Ion Creangă vedem astazi pe primul romancier al literaturii noastre, pe primul creator de epos, nu în timpul istorico-literar, ci într-o durată spirituală, fiindcă românul lui Filimon anticipează cu două decenii Amintirile.”

Pompiliu Constantinescu

I.L. CARAGIALE

• Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

• D-ale carnavalului este o piesă de teatru de Ion Luca Caragiale. A fost scrisă pentru concursul organizat de Teatrul Național din Capitală, pe care autorul l-a câștigat.

• O noapte furtunoasă este o piesă de teatru. A apărut în Convorbiri literare, cu o elogioasă prezentare a lui Titu Maiorescu, ajungând și pe scena Operei Române, în 1935, însoțită de muzica lui Paul Constantinescu. În 1943 regizorul Jean Georgescu a făcut un film după această valoroasă piesă de teatru.

• În vreme de război este o nuvelă . O creație realist psihologică, având și accente naturaliste, ea a fost publicată pentru prima oară în 1898.

• Alături de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale este creatorul nuvelei realist-psihologice, deosebindu-se de acesta nu numai prin tematica abordată, ci mai ales prin capacitatea artistică de a insera în firul epic principiile estetice naturaliste, reprezentate în literatura universală de Émile Zola. Barbu Ștefănescu Delavrancea afirma: Ion Luca Caragiale este „scriitorul cel mai zolist, naturalistul nostru prin excelență“.

• Comedii:

O noapte furtunoasă

Conu Leonida față cu reacțiunea

O scrisoare pierdută

D-ale carnavalului

O soacră

Hatmanul Baltag

Începem 1 Aprilie

• DrameNăpastaNuvele și povestiriO făclie de PașteÎn vreme de război Din carnetul unui vechi sufleur Un artistOm cu norocPăcatO invenție marePovesteBoborulNoaptea învieriiLa hanul lui MânjoalăDouă loturi

• Aprecieri critice• “… fondul comediilor lui Caragiale este rece si cinic

. Realitatea ce el ne zugraveste nu ne poate incalzi , necum sa ne entuziasmeze ; ea e repulsiva si va deveni , din ce in ce mai repulsiva cu cat omenirea va inainta pe calea progresului moral . In nici o opera clasica nu vei gasi situatiuni de valoare ca cele pe care dramaturgul nostru le primeste in actiunea dramatica - le primeste si le mentine cu seninatatea cea mai desavarsita - chiar la sfarsitul si dupa sfarsitul ei .”

• Mihail Dragomirescu• “Caragiale n-a gasit , nu l-a lasat inima sa vada

ridicolul in viata taranimii - cum n-a gasit , n-a vazut , nu l-a lasat inima sa vada ceva omenesc in viata claselor noua.”

• G.Ibraileanu

Realizat de urmatorii elevi :

1.Andrei Cosmin ZAHARIA

2.Heilin KILIC

3.Ciprian CĂLINESCU