Marcarea Carnii Si Produselor Din Carne

Carnea caracterizarea merceologică a cărniiShare

Din punct de vedere comercial, carnea reprezintă carcasa animalelor de măcelărie, a păsărilor de curte sau a vânatului, cât şi produsele obţinute din acestea.

Obţinerea acestui produs valoros pentru alimentaţia umană se face în unităţi agrozootehnice şi industriale complexe, specializate, dotate tehnic corespunzător şi în care se realizează un foarte riguros control igienico-sanitar.

Din punct de vedere alimentar, carnea constituie o sursă importantă de energie şi substanţe nutritive pentru om. Datorită compoziţiei chimice echilibrate în trofine cu valoare biologică ridicată (proteine, grăsimi, substanţe minerale şi vitamine), digestibilităţii superioare si potenţialului dietetico-culinar, carnea reprezintă un aliment indispensabil în hrana omului.

Prezentarea structurilor anatomiceCarnea este formată din ţesuturi musculare şi conjunctive.

Ţesutul muscular este alcătuit din fascicule musculare învelite în formaţiuni conjunctive fine. Dacă în spaţiul dintre fasciculele musculare, alături de ţesutul conjunctiv, este acumulată grăsimea, carnea este considerată marmorată, iar dacă ţesutul adipos se găseşte în interiorul fasciculelor musculare, carnea este perselată.

Ţesutul muscular reprezintă circa 50% din greutatea carcasei şi datorită componentelor uşor digerabile pe care le conţine are cea mai mare valoare biologică.

Cantitatea de ţesut muscular din carne variază după specie, rasă, vârstă, grad de îngrăşare etc. Animalele tinere şi cele pentru carne au o cantitate mai mare de ţesut muscular în comparaţie cu animalele bătrâne şi grase.

Ţesutul conjunctiv are rol de susţinere şi legătură între diferite organe. După forma celulelor şi natura substanţelor intercelulare deosebim ţesut conjunctiv propriu-zis, ţesut cartilaginos şi ţesut osos.

Raportul cantitativ dintre ţesuturi determină calitatea şi valoarea alimentară a cărnii.

Sângele care intră în compoziţia cărnii, este tot o formă modificată a ţestului conjunctiv, fiind alcătuit din plasmă, care ţine în suspensie globulele roşii (eritrocite) şi globulele albe (leucocite şi trombocite).

Limfa este un lichid incolor, format din plasmă şi elemente figurate (globule albe negranulate), care înconjoară toate celulele şi are rol important în schimbul de substanţe nutritive şi gazoase din ţesuturi.

Carnea păsărilor este constituită din aceleaşi tipuri de ţesuturi ca şi cea a animalelor de măcelărie, însă proporţia şi caracteristicile acestora sunt diferite. Scheletul (ţesutul osos) păsărilor are vertebrele, în marea majoritate, sudate între ele (cele lombare şi sacrale, împreună cu ultima vertebră dorsală şi prima vertebră codală). Cutia toracică este formată din coaste unite cu coloana vertebrală şi cu sternul, iar tăria şi imobilitatea acesteia se datorează apofizelor coloanei vertebrale, care sunt sudate între ele. Osul pieptului este mai dezvoltat la păsările de carne.

Culoarea muşchilor diferă în funcţie de specie şi în unele cazuri de regiunea anatomică. Găinile şi curcile au muşchii pieptului de culoare deschisă, "carne albă", iar întreaga musculatură a cărnii de gâscă şi raţă este mai colorată.

Compoziţia chimică a cărniiCompoziţia chimică a cărnii este diferită chiar în cadrul aceleeaşi specii, variind de la un individ la altul în funcţie de raportul dintre diferite ţesuturi, vârsta animalului, starea de îngrăşare etc.

Conţinutul de apă din carne variază invers proporţional faţă de cel de grăsime. La bovine este de 60-76%, la porcine 51-73%, la ovine 53-74% la găini 65,5-71%, la curcani 60,0-69%, iar la vânat între 69 şi 74%.

Conţinutul de substanţe proteice variază în funcţie de specie şi starea de îngrăşare, fiind mai ridicat la carnea de pasăre (12-24%) şi moderat la carnea animalelor de măcelărie (15-21%).

Conţinutul de substanţe azotate extractive din carne este de circa 1-1,7%, fiind constituit din: aminoacizi, dipeptide (carnozină, anserină), tripeptide (glutation), carnitină, nucleotide, baze purinice (xantină, hipoxantină, acid uric), creatină, fosfocreatină.

Conţinutul de substanţe extractive neazotate este de 2-3% şi este reprezentat în principal de glicogen, ca rezervă de glucide în ficat şi în cantităţi mici ca sursă de energie "imediată" în muşchi, urmat de inozitol, glucoză, acid lactic, acid formic, acid malic.

Conţinutul de lipide variază în funcţie de starea de îngrăşare: bovine 3,0-20,0%; porcine 3,0-34%; ovine 3,7-26,0%; găini 6,9-13,7%, raţe 23-37,0%, iepure de casă circa 10%. Ele sunt constituite în cea mai mare parte din gliceride neutre şi în cantităţi mici de fosfolipide 0,5-0,9% (lecitine, cefaline etc.) şi steride (colesterol) circa 0,8%.

Conţinutul de substanţe minerale din carne variază între 0,7-1,5%. Compoziţia sărurilor minerale din carne include: potasiu, fier, fosfor, sulf, sodiu, magneziu şi cantităţi mai reduse de calciu etc; prezenţa fierului uşor asimilabil din carne favorizează formarea globulelor roşii din sânge.

Conţinutul de vitamine din carne este variabil, fiind influenţat de aceiaşi factori menţionaţi la compoziţia chimică.

Astfel, vitamina A se găseşte în ficat; vitamina B1 îndeosebi în ficat, inimă, rinichi şi muşchi, vitamina B2 în ficat, rinichi, inimă; vitamina B6 în ficat de bovine, muşchi de porc şi vacă, inimă; vitamina PP în ficat, rinichi şi muşchi; acidul pantotenic în ficat, rinichi şi muşchi, creier şi inimă; acidul folic şi vitamina B12 predomină în ficat. Vitaminele C, D şi E se găsesc în carne în cantităţi mici.

Factorii care influenţează calitatea cărniiFactorii care influenţează calitatea cărnii sunt: specia, rasa, vârsta, sexul, alimentaţia, starea de sănătate, condiţiile de sacrificare, conservarea şi păstrarea.

Carnea diferitelor specii de animale se diferenţiază prin compoziţia chimică, raportul diferitelor ţesuturi şi proprietăţile organoleptice.

În cadrul unei specii există deosebiri în ceea ce priveşte randamentul şi calitatea cărnii în funcţie de rasă. Rasele specializate pentru carne au un randament mai bun la sacrificare, iar calitatea cărnii este superioară datorită proporţiei mai mari a ţesutului muscular, conţinutului mai redus de grăsime şi proprietăţilor organoleptice deosebite.

Sexul influnţează producţia de carne la toate speciile şi rasele de animale: de la masculi (şi în special de la cei castraţi) se obţin randamente superioare şi producţii mai mari de carne, dar de o calitate inferioară faţă de cea provenită de la femele.

Vârsta este un alt factor important de influenţă asupra calităţii cărnii. La bovine se sacrifică viţeii de anumite vârste, hrăniţi special pentru obţinerea unor anumite sortimente de carne. Randamente mari şi carne de calitate superioară se obţin prin sacrificarea bovinelor în greutate de peste 400 kg şi la vârsta de aproximativ doi ani ("carnea de mânzat"). Carnea bovinelor adulte exploatate 7-8 ani este de calitate inferioară.

Porcinele pot fi sacrificate în faza de purcei de lapte (de circa 4-6 săptămâni). Carnea de cea mai bună calitate se obţine de la porci tineri (5-9 luni), în greutate de 80-120 kg. Prin sacrificarea porcilor adulţi, de 2-4 ani, randamentele sunt reduse iar carnea obţinută est tare, cu un conţinut mare de grăsime.

De la ovine se sacrifică mieii (care se mai hrănesc cu lapte) de peste 10 kg în viu, berbecuţii de 7-8 luni (sacrificaţi toamna), de la care se obţine carne de bună calitate, adulţii exploataţi 5-6 ani, inclusiv animalele mai tinere accidentate sau reformate. Carnea ovinelor adulte este inferioară celei obţinute de la berbecuţi, calitatea ei fiind variabilă în funcţie de vârstă şi starea de îngrăşare.

Puii de găină se sacrifică la o greutate de peste 1,5 kg, la vârsta de 35-60 zile.

Pe măsura îmbătrânirii animalelor, calitatea cărnii se reduce prin creşterea proporţiei de grăsime şi de ţesut conjunctiv şi îngroşarea şi întărirea fibrelor musculare.

Alimentaţia animalelor influenţează caracteristicile organoleptice ale cărnii, precum şi proporţia ţesuturilor şi conţinutul în substanţe nutritive (proteine, grăsimi, vitamine, şi săruri minerale). Administrarea biostimulatorilor în hrana animalelor (preparate tisulare, antibiotice, microelemente, aminoacizi, hormoni, antihormoni) duce la creşterea randamentelor, însă determină o diminuare a calităţii cărnii.

Condiţiile de sacrificare şi modul de prelucrare după sacrificare, influenţează în mod direct calitatea cărnii. Pregătirea animalelor pentru sacrificare presupune asigurarea unui regim de odihnă şi repaos alimentar de circa 12-24 ore, în funcţie de specie, cu influenţe favorabile asupra sângerării, stabilităţii şi frăgezimii cărnii.

Înainte de sacrificare animalele sunt supuse operaţiei de asomare. Asomarea se poate face prin mai multe procedee (cu pistolul, electrică, cu mască de dioxid de carbon sau cu narcotice) şi urmăreşte anularea sensibilităţii animalelor la durere prin scoaterea din funcţie a centrilor nervoşi ai vieţii de relaţie, cu menţinerea funcţionalităţii celor cardiorespiratori din bulb, în scopul sângerării cât mai complete după înjunghiere.

Efectuarea corectă a operaţiilor ulterioare de înjunghiere, sângerare, depilare, jupuire, îndepărtarea capului şi a extremităţilor, picioarelor, eviscerarea şi toaletarea carcaselor influenţează favorabil aspectul merceologic al carcaselor, contribuie la reducerea gradului de infectare microbiană şi asigură o bună stabilitate a cărnii la păstrare.

Transformările postsacrificare şi influenţa lor asupra însuşirilor cărnii

După sacrificarea animalelor, în carne se produc o serie de modificări care determină schimbări importante ale proprietăţilor ei organoleptice şi tehnologice. Aceste transformări pot fi normale, cum sunt: rigiditatea musculară, maturarea, fezandarea, sau anormale cum sunt încingerea şi putrefacţia. Transformările normale îmbunătăţesc valoarea alimentară a cărnii.

Rigiditatea musculară apare la câteva oare de la sacrificarea animalului. Ca urmare a acestui proces, muşchii îşi pierd elasticitatea şi devin rigizi sub acţiunea acidului lactic (rezultat prin descompunerea glicogenului de către enzimele specifice), care coagulează substanţele proteice şi produce o contracţie a fibrelor musculare.

Cele mai importante modificări care au loc în faza de rigiditate musculară sunt: degradarea glicogenului la acid lactic şi scăderea pH-ului cărnii de la 7,3-7,4 la 5,4-5,6.

Apariţia rigidităţii şi durata acesteia sunt determinate de mai mulţi factori: temperatura mediului ambiant, specia, vârsta, starea fiziologică şi starea de oboseală, sănătatea animalului etc. Perioada de rigiditate durează de regulă circa 24 ore, după care urmează maturarea.

Maturarea. În procesul de maturare, cantitatea de acid lactic scade şi au loc procese de hidroliză a substanţelor proteice. Ca urmare a acestor modificări, carnea capătă o consistenţă moale, devine mai suculentă şi fragedă, cu gust foarte plăcut iar culoarea roşie devine mai puţin intensă în urma combinării pigmenţilor (hemoglobina şi mioglobina) cu oxigenul. Maturarea cărnii se face prin păstrarea acesteia circa 3 zile la temperaturi cuprinse între 1...40C. Cu cât temperatura este mai mare, cu atât durata procesului de maturare este mai mică. Durata acestei transformări poate fi reglată în funcţie de destinaţia cărnii.

Avansarea procesului de maturare a cărnii poate să conducă la un proces incipient de autoliză; această modificare a cărnii este cunoscută sub denumirea de fezandare. Fezandarea se practică de regulă la cărnurile tari, cu ţesuturi dense, lipsite de grăsime cum sunt cele de vânat; în urma acestui proces carnea devine fragedă şi capătă un gust particular, plăcut.

Maturarea prea îndelungată, chiar prin păstrarea cărnii în condiţii de absolută asepsie (lipsă totală de microbi), poate conduce la modificări organoleptice nedorite: culoarea se schimbă, carnea capătă miros neplăcut, gustul devine acru amărui. Această fază de maturare a cărnii se numeşte autoliza cărnii şi este un proces de dezintegrare a ţesuturilor sub acţiunea enzimelor.

Încingerea cărnii se datorează proceselor chimice şi biochimice care au loc în carne, însoţite de creşterea temperaturii cărnii (cu 1-2 0C); carnea încinsă îşi modifică culoarea şi are gust dulceag şi miros de acru.

Încingerea este un proces de alterare accidental (apare în special vara), care se produce atunci când carnea în stare caldă şi umedă este depozitată fără a fi răcită în prealabil. Prin aerisire puternică, consecinţele acestui proces pot fi diminuate.

Putrefacţia cărnii are loc sub acţiunea bacteriilor de putrefcaţie aerobe şi anaerobe care hidrolizează substanţele proteice. Drept urmare, carnea îşi schimbă aspectul, consistenţa şi mirosul care devin specifice cărnii alterate. Începutul alterării cărnii este marcat de apariţia substanţelor volatile (amoniac, hidrogen sulfurat şi mercaptani) şi schimbarea culorii care devine roşie-verzuie; în această fază se formează indol, scatol, baze azotate toxice etc.

Aspecte ale controlului sanitar veterinar în producţia de carneControlul sanitar veterinar se efectuează asupra animalelor vii, pentru depistarea şi excluderea exemplarelor bolnave şi a celor care nu îndeplinesc condiţiile de sacrificare. De asemenea, pentru depistarea eventualelor boli infecţioase şi parazitare, sunt supuse controlului sanitar-veterinar şi carcasele şi organele interne rezultate în urma sacrificării animalelor.

În urma efectuării controlului sanitar-veterinar rezultă mai multe categorii de carne, care se marchează prin ştampilare astfel:

carnea bună pentru consum se marchează cu o ştampilă de formă ovală cu diametrele de 6,5/4,5 în care se trece: ţara, codul judeţului urmat fără întrerupere de numărul de autorizare sanitar-veterinară a unităţii de producţie şi expresia "controlat sanitar veterinar";

carnea admisă pentru consum condiţionat (după sterilizare prin fierbere), provenită de la animale la care s-au depistat germeni sau paraziţi; se marchează cu o ştampilă pătrată, cu latura de 4 cm;

carnea de calitate şi valoare nutritivă redusă, provenită de la animale slabe, bătrâne cu defecte de culoare şi miros sau de la animale sacrificate din necesitate; se marchează cu un cerc încadrat într-un pătrat, cu latura de 5 cm;

carnea confiscată, care nu corespunde din punct de vedere sanitar, se marchează cu o ştampilă cu formă de triunghi echilateral cu latura de 5 cm.

Carnea de porc supusă examenului trichinoscopic la care nu s-au depistat paraziţi, se marchează cu o ştampilă sub formă de dreptunghi cu laturile de 5/2 cm cu inscripţia "fără Trichinella".

Tranşarea şi sortarea cărniiCarnea reprezintă musculatura striată a carcasei animalului împreună cu toate ţesuturile aderente, respectiv ţesut conjunctiv, ţesut gras, ţesut osos, vase de sânge şi nervi.

Prin carcasă se înţelege, de regulă, corpul animalului sacrificat, care a suportat operaţiunile de jupuire, eviscerare cu scoaterea organelor comestibile şi necomestibile, şi îndepărtarea extremităţilor (cap, coadă, membre de la genunchi şi jaret în jos).

De obicei, carcasele de bovine se porţionează în sferturi, cele de porcine în jumătăţi (semicarcase) iar cele de ovine şi păsări se lasă întregi.

După starea termică în care se livrează de către abatoare, carnea poate fi caldă (bovine), zvântată, refrigerată, şi congelată (bovine, porcine, ovine, păsări).

Carnea se tranşează în funcţie de destinaţie (pentru consumul populaţiei, industrializare, alimentaţie publică, export, preambalată şi nepreambalată), decupându-se pe zone anatomice.

Prin tranşare rezultă părţi anatomice din carcasa animalului cu valori nutritive diferite, care se împart pe diferite calităţi şi sortimente.

Fig. 1 Transarea carnii de bovine

1. muşchi (file); 2. antricot; 3. vrăbioară; 4. pulpă; 5. grebăn; 6. cap de piept fără salbă şi fără mugure de piept; 7. piept; 8. blet cu faţă; 8'. blet fără faţă; 9. fleică; 10. spată; 11. mugure de piept; 12. gât cu junghietură şi salbă; 13. rasol din spate; 14. cheie din spate; 15. rasol din faţă; 17. cheia din faţă; 18. coada.

Tranşarea se realizează pe baza următoarelor criterii: partea anatomică a carcasei sau categoria de carne, compoziţia chimică a fiecărui sort de carne, inclusiv raportul dintre ţesutul muscular, osos, gras, conjunctiv, valoarea nutritivă a cărnii.

Pentru nevoi industriale, carnea se livrează în carcase, semicarcase sau sferturi de carcasă. Carnea destinată unităţilor de alimentaţie publică poate fi clasificată în funcţie de tipul de preparat obţinut prin prelucrare (carne pentru gătit, oase cu valoare etc).

Pentru piaţa internă, carnea de vită adultă şi de mânzat se împarte pe categorii de calitate astfel:

specialităţi (muşchiuleţ) cu o pondere de 2% din greutatea carcasei; calitate superioară, care reprezintă 49-50% din greutatea carcasei: pulpă (28%), antricot (3-9%),

vrăbioară (5-8%), spată şi braţ (3-10%); calitatea I, cu o pondere de 38-40% din structura carcasei: piept cu cap de piept (10-12%), blet cu faţă

şi fără faţă (7-8%), greabăn (7%), rasol cu chei (7-8%). calitatea a II-a., cu o pondere de circa 10% din masa carcasei: gâtul cu junghietura şi salba, vertebrele

dorsale şi coccigiene.

Pentru export tranşarea diferă în funcţie de cerinţele importatorului. Pentru piaţa Uniunii Europene se foloseşte sistemul EUROP, care are în vedere două criterii:

gradul de dezvoltare a musculaturii şi în special, profilul pulpei şi volumul musculaturii şalelor şi spetei care dau carcasei clasa de musculatură;

gradul de dezvoltare a depozitelor de grăsime, şi în special al grăsimii de acoperire, precum şi grăsimea din cavitatea abdominală şi pelvină, care dau carcasei clasa de grăsime (Temişan, 1995).

Semnificaţia sistemului EUROP este: E- carcasă excelentă; U - carcasă foarte bună; R - carcasă bună; O - carcasă destul de bună; P - carcasă mediocră.

Carcasa de suine se tranşează pentru piaţa internă în specialităţi, calitate superioară, calitatea I şi calitatea a II-a:

specialităţile reprezintă 7-8% din greutatea carcasei: muşchiuleţ (2%) şi cotlet (510%);

calitate superioară deţine cea mai mare pondere (circa 50%) din masa carcasei: ceafă (circa 8%), antricot (10%) pulpă (circa 25%);

calitatea I, cu o pondere de până la 25%: fleica (7%), spată cu braţ (15-16%) calitatea a II-a, reprezentând circa 20% din masa carcasei: cap de piept (15%), rasol (5%).

Fig. 2 Tranşarea carcasei de suine

1. muşchiuleţ; 2. cotlet; 3. pulpă (jambon); 4. mijlocul de piept; 5. spată; 6. ceafă cu cap de piept; 7. fleică; 8. rasol din faţă; 9. rasol din spate; 10. cap; 11. picior din spate; 12. picior din faţă.

Caracasa de ovine se clasifică în funcţie de vârsta de sacrificare a animalelor în: carcasa de miel, de tineret îngrăşat, de oi, de batal. Deşi se livrează întregi, componentele carcasei se pot clasifica pentru piaţa internă în trei clase de calitate în funcţie de valoarea lor alimentară:

calitatea I: jigoul (pulpa), cotlet, antricot, spată cu torace; calitatea a II-a: capul de piept, mijlocul de piept, fleica; calitatea a III-a: gât rasol anterior şi posterior.

Pentru export, la o carcasă corespunzătoare se apreciază conformaţia, culoarea cărnii, gradul de acoperire cât mai uniform cu grăsime şi randamentul care la rasele precoce, specializate pentru producţia de carne, ajunge la 65%.

Tranşarea carcaselor de pasăre se face în mod diferit, după piaţa de destinaţie. În general, carcasele se tranşează pe următoarele porţiuni anatomice: piept, pulpe, arupi şi spinare sau piept, pulpe şi spate cu aripi.

Livrarea păsărilor se face sub formă de carcase sau tranşate, în stare refrigerată sau

congelată. Este interzisă comercializarea păsărilor în stare decongelată sau recongelată.

Aprecierea calităţii cărniiLa aprecierea calităţii cărnii un rol important este deţinut de caracteristicile organoleptice. Ele permit stabilirea gradului de prospeţime şi identificarea anumitor defecte determinate de starea animalelor sau operaţiunile de sacrificare, prelucrare şi conservare. Principalele caracteristici organoleptice care definesc gradul de prospeţime al cărnii sunt: aspectul exterior, culoarea, mirosul, consistenţa, aspectul măduvei osoase şi aspectul bulionului după fierbere.

De asemenea, pentru aprecierea prospeţimii cărnii se determină pH-ul acesteia (a cărui valoare maximă trebuie să fie de maxim 6,2) şi azotul uşor hidrolizabil (cel mult 35 mg NH3/100g carne).

Pentru carnea destinată prelucrării industriale prezintă importanţă şi caracteristicile tehnologice: capacitatea de hidratare, capacitatea de reţinere a apei, raportul apă/proteină, precum şi grosimea stratului de slănină la carnea de porc sau starea seului la carnea de ovine şi bovine, însuşiri care determină randamentele de prelucrare şi proprietăţile organoleptice ale produselor fabricate.

Normele sanitar veterinare prevăd absenţa microorganismelor patogene şi producătoare de toxiinfecţii alimentare şi a paraziţilor, limitează numărul total de germeni mezofili pe câmp microscopic (25), numărul de bacterii sulfitoreducătoare din ţesuturi (maxim 10 germeni/g), conţinutul de pesticide şi alte substanţe de poluare.

Marcarea Carnii si Produselor din Carne

Produsele de origine animală sunt admise pentru consumul uman numai dacă poartă marca de sănătate sau marca de identificare.Carnea proaspată şi viscerele provenite de la animalele ongulate domestice (bovine, ovine, caprine, porcine) şi solipede, care au fost obţinute din unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, sunt admise în consumul uman numai daca sunt însoţite de certificate de sănătate publică veterinară.Carnea şi organele provenite din tăierea animalelor de măcelărie, a păsărilor sau a altor apecii de animale din gospodăria propie, sunt admise numai pentru consum propriu. Produsele de origine animală obţinute în gospodăriile populaţiei pentru consum propriu, NU se supun marcării/identificării în conformitate cu prevederile Ordinul 10 / 18 februarie 2008 al preşedintelui Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pt Siguranta Alimentelor privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste procedura pentru marcarea si certificarea sanitara veterinara a carnii proaspete si marcarea produselor de origine animala destinate consumului uman. MARCA DE SĂNĂTATATE = ştampila aplicată de MV oficial, în conformitate cu prevederile Ord. ANSVSA 10/1998, care atestă că produsele au fost obţinute în unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar cu respectarea condiţiilor sanitar veterinare prevăzute în legislaţia în vigoare, precum şi că produsele au fost supuse controalelor oficiale în conformitate cu prevederile Reg. (CE) nr. 854/2004.Marca de sănătate se aplică în unitatea de obţinere a cărnii, iar certificatul de sănătate publică veterinară se emite de către MV oficial di aceiaşi unitate.MARCA DE IDENTIFICARE = ştampila aplicată de operatorul din sectorul alimentar, în conformitate cu prevederile Ord. ANSVSA 10/1998, care atestă că produsele au fost obţinute în unităţi autorizate sanit-vet şi care respectă prevederile Reg. (CE) nr. 852 şi 853/2004A. MARCAREA DE SĂNĂTATE A CĂRNII PROASPETESe aplică numai cărnii provenite de la ongulatele domestice, mamifere din categoria vânatului de crescătorie (altele decăt animalele lagomorfe) şi din categoria vânatului sălbatic mare, care au fosr supuse inspecţiei ante şi post-mortem, în conformitate cu prevederile Reg. (CE) nr. 854/2004, şi numai în cazul în care nu există motive pentru a se declara carnea impropie pt consum uman.Marca de sănătate poate fi aplicată înainte ca rezultatuele ex. trichineloscopic să fie disponibile, în cazul în care MV oficial este SIGUR că acea carne nu va fi introdusă pe piaţă decât dacă rezultatele analizelor sunt satisfăcătoare. Marca de sănătate se aplică pe suprafaţa carcasei, prin tuş sau foc, pentru fiecare semicarcasă sau sfert de carcasă ori dacă semicarcasele sunt tăiate în 3 piese, fiecare piesă să poarte marca de sănătate.Marcarea se face sub responsabilitatea MV oficial. Acesta păstrează în condiţii de sigurantă, sub propie responsabilitate, instrumentele destinate marcării. Instrumentele se păstrează în cutii metalice, închise cu sistem de sigurantă. Pe fata interioară a capacului cutiei / în cutie se va păstra inventarul cuprinzând evidenţa ştampilelor. Cutia metalică se păstrează într-un dulap închis cu cheie. Predarea şi primirea ştampilelor se fac sub semnatură în registrul de evidenţă destinat monitorizării ştampilelor.Marca de sănătate se aplică şi pe documentele comerciale însoţitoare eliberate de producător sau poate fi imprimată şi pe etichetă sau ambalaj.Marca de sănătate trebuie să fie:a) O ştampilă OVALĂ în cazul cărnii obţinute în unităţile autorizate pentru schimburi intracomunitare, ce poartă următoarele informaţii:partea superioară: “ROMÂNIA” sau codul ISO al ţării (RO) cu majusculecentru: numărul de autorizare al abatorului, acordat de autoritatea veterinară centralăpartea de jos: abevierea CE sau EC (dimensiunile şi caracterele mărcii pot fi reduse pt marca de sănătate a mieilor, iezilor sau pirceilor)b) O ştampilă ROTUNDĂ în cazul cărnii obţinute în unităţile aprobate pentru periada de tranziţie:partea superioară: “ROMÂNIA”centru: indicativul judeţului, urmat fără întrerupere de nr. de autorizare al unităţii. Imediat sub aceasta se înscrie nr. de identificare a MV oficial care asigură supravegherea unităţiipartea inferioară: CONTROLAT SANITAR VETERINARÎn vederea aplicării Programului strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea PPC în Romania, carnea obţinută de la porcinele domestice crescute în fermele comerciale şi vaccinate cu vaccin tip Marker, carnea obţinută de la porcinele crescute în exploataţile nonprofesionale şi vaccinate cu vaccin viu atenuat, precum şi carnea obţinută de la porcinele sălbatice se vor marca astfel:

a) carnea proaspătă de porcine domestice crescute în ferme comerciale şi vaccinate cu vaccin Marker, care a fost obţinută în:

i. unităţile autorizate pentru schimburi intracomunitare: HEXAGONALĂpartea superioară: “ROMÂNIA”centru: nr. de autorizare al unităţii, acordat de autoritatea veterinară centrală pt efectuarea unor activităţi de comerţ intracomunitarpartea inferioară: CONTROLAT SANITAR VETERINARii. unităţile aprobate pentru periada de tranzit: ROTUNDĂpartea superioară: “ROMÂNIA”centru: indicativul judeţului, urmat fără întrerupere de nr. de autorizare al unităţiipartea inferioară: CONTROLAT SANITAR VETERINARb) carne proaspătă de la porcinele sălbatice, care a fost obţinută în:i. unităţile aprobate pentru schimburi intracomunitare: PENTAGONALĂ înscrisă într-un DPREPTUNGHIpartea superioară: “ROMÂNIA”centru: nr. de autorizare al unităţii de prelucrare a vănatului sălbatic , acordat de autoritatea veterinară centralăpartea inferioară: CONTROLAT SANITAR VETERINAii. unităţile aprobate pentru perioada de tranzit: PENTAGONALĂ înscrisă într-un DPREPTUNGHIpartea superioară: “ROMÂNIA”centru: indicativul judeţului, urmat fără întrerupere de nr. de autorizare al unităţiipartea inferioară: CONTROLAT SANITAR VETERINAR (cuvintele fiind înscrise intr-un arc de cerc)c) carne de la porcinele din exploataţiile nonprofesionale vaccinate cu vaccin viu atenuat: PĂTRATĂpartea superioară: “ROMÂNIA” sau codul ISO „RO”centru: codul judeţului şi nr de autorizare sanitar veterinară al unitaţii de tăierepartea inferioară: CONTROLAT SANITAR VETERINARCarnea de la animalele tăiate de necesitate: marcă specială PĂTRATĂpartea superioară: “ROMÂNIA”centru: nr. de autorizare al unităţii în care a fost efectuată inspecţia post-mortempartea inferioară: NECESITATECarnea de la porcinele care sunt supuse prevederilor din Directiva 92/119/CEE: ştampilă PĂTRATĂ CU COLŢURILE ROTUNJITEpartea superioară: ISO “RO”centru: nr. de autorizare sanit-vet al unităţii în care a fost efectuată sacrificareaCarnea de la vieri, porci criptorhizi, porci hermafrodiţi şi carnea provenită de la animalele din specia ovine sub 18 luni: se marchează suplimentar cu o ştampilă ROTUNDĂ, în care se înscrie cu majuscule „TO”, aplicată lânga marca de sănătate.În cazul cărnii improprii pentru consum uman: ştampilă TRIUNGHIULARĂ în care se scrie „CONFISCAT”Carnea de vânat sălbatic provenită din vânatul sălbatic nejupuit poate să poarte o marcă de sănătate numai în cazul în care, după jupuirea într-o întreprindere de manipulare a vânatului, aceasta a făcut obiectul inspecţiei post-mortem şi a fost declarată corespunzătoare pr consum uman.B. MARCAREA DE IDENTIFICARE A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂOperatorii cu activitate în domeniul alimentar sunt obligaţi să işi identifice produsele de origine animală obţinute, cu o marcă de identificare aplicată conform prevederilor Ordinului 10 / 18 februarie 2008 al preşedintelui Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pt Siguranta Alimentelor privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste procedura pentru marcarea si certificarea sanitara veterinara a carnii proaspete si marcarea produselor de origine animala destinate consumului uman.Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să dispună de măsuri pentru a se asigura că:marca de identificare este aplicată înainte ca produsul să părăsească unitatease aplică o nouă marcă unui produs în cazul în care materialul de împachetare/ambalare este îndepărtat ori produsul este prelucrat ulterior în unitate, caz în care noua marcă trebuie să indice nr de autorizare al unităţii unde au loc aceste operaţiunisunt elaborate şi sunt implementate sisteme şi proceduri pentru identificarea operatorilor cu activitate în domeniul alimetar de la care au primit şi cărora le-au fost livrate produsele de origine animală.MARCA DE IDENTIFICARE aplicată într-o unitate din ROMÂNIA: superior „ROMÂNIA”/”RO”, centru: nr de autorizare sanit-vet al unităţii şi să fie de formă:a) OVALĂ: produsele de origine animală obţinute în unităţile autorizate pt schimburi intracomunitare; jos: CE/ECb) OVALĂ: produsele din carne de porcine domestice/sălbatice tratate termic; jos: CE/ECc) ROTUNDĂ: produse de origine animală obţinute în unităţile care beneficiază de perioadă de tranzit; jos: „CONTROLAT SANITAR VETERINAR”d) HEXAGONALĂ: produse de carne obţinute de la porcinele domestice fabricate în unităţile autorizate pentru schimburi intracomunitare; jos: „CONTROLAT SANITAR VETERINAR”e) PENTAGONALĂ înscrisă în DREPTUNGHI: produse din carne de porcine sălbatice, ; jos: „CONTROLAT SANITAR VETERINAR”ln funcţie de prezentarea diferitelor produse de origine animală, marca de identificare poate sa fie aplicată

direct pe produs, pe materialul de ambalare sau pe materialul de împachetare ori poate să fie tipărită pe o etichetă fixată pe produs, pe materialul de împachetare sau pe materialul rezistent şi care nu se poate îndepărta. În cazul pachetelor care conţin carne tranşată sau organe, marca de identificare trebuie să fie aplicată pe o etichetă fixată/imprimată pe materialul de împachetare, în asa fel încât aceasta să fie distrusă când pachetul se deschide.Pentru produsele de origine animală care sunt introduse în containere de transport sau în pachete mari şi sunt destinate pentru manipulare, procesare, ambalare sau împachetare ulterioară în altă unitate, marca de identificare trebuie să fie aplicată la suprafaţa externă a containerului sau a materialului de împachetare.Utilizarea/ aplicarea pe produse / documentele însoţitoare a unor mărci de sănătate/identificare FALSE sau care au fost RETRASE de autoritatea veterinară competentă se pedepseşte conform legislaţiei. CONFECŢIONAREA de mărci intră în responsabilitatea operatorului alimentar.În cazul în care unitatea îşi schimbă obiectivul de activitate sau când autoritatea veterinară competentă dispune retragerea mărcilor, operatorul este obligat să anunţe autoritatea veterinară competentă şi să predea marca respectivă.CERTIFICAREA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ VETERINARĂ A CĂRNII PROASPETECertificate de sănătate publică veterinară = emis de MV oficial din unitatea de tăiere, numai pt carnea proaspătă destinată consumului uman care a fost considerată corespunzătoare în urma controalelor, verificărilor şi inspecţiilor efectuate de autoritatea veterinară competentă în conformitate cu prevederile legislaţiei veterinare în vigoare. Certificate de sănătate publică veterinară se emite pt fiecare mijloc de transport al cărnii, sau, după caz, pt fiecare lot de carne.Certificatul se completează în 3 exemplare: pt mijlocul de transport, pt unitatea de sacrificare şi pt MV oficial emitent. pe primul exemplar se scrie „ORIGINAL”, iar pe exemplarele 2 şi 3 „COPIE”.Exemplarul original însoţeşte transportul până la destinaţia finală. atunci când produsele caertificate se distribuie mai multor destinatari, fiecărui destinatar i se eliberează o fotocopie a originalului, iar originalul rămâne la ultimul destinatar. fotocopiile vor purta în colţul din dreapta sus menţiunea „Conform cu originalul”.Certificate de sănătate publică veterinară trebuie să fie tipărit pe o singură fila faţă-verso, format A4. Certificatele trebuie să fie înseriate cu un nr. de serie care se tipăreşte pt fiecare certificat în parte şi care este format din indicativul judeţului, urmat fără întrerupere de seria formată din min 8 cifre.Gestiunea seriilor şi a certificatelor repartizate unităţilor de sacrificare intră în responsabilitatea Serviciului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din cadrul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor Judeţene, respectiv a municip. Bucureşti, şi a MV oficiali care asigură supravegherea sanitară veterinară a unităţilor de tăiere.MV oficiali împuterniciţi de DSVSAJ:nu trebuie să certifice informaţii de care nu au cunoştinţă personală sau pe care nu le pot verificanu trebuie să semneze certificate în alb sau incomplete ori certificate referitoare la carnea pe care nu au inspectat-o sau care nu mai este sub controlul lorpot să elibereze un certificat sanitar-veterinar în baza altui certificat sau atestat, numai dacă se află în posesia respectivului document înainte de a semnatrebuie sa fie în totalitate conştienţi de semnificaţia conţinutului fiecărui certificat pe care îl semneazăCertificarea exporturilor de produse de origine animală către ţările terţe se realizează numai după obţinerea acordului scris din partea Direcţiei de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din cadrul ANSVSA şi în baza cerfificatului de sănătate stabilit de autorităţile veterinare din ţările terţe.

1

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pt Siguranta Alimentelor

Ordin nr. 10 din 18/02/2008 (Ordin 10/2008)

privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste procedura pentru marcarea

si certificarea sanitara veterinara a carnii proaspete si marcarea produselor de origine

animala destinate consumului uman

Publicat in Monitorul Oficial nr. 221 din 21/03/2008

Vazand Referatul de aprobare nr. 68.944 din 28 septembrie 2007, intocmit de Directia de

igiena si sanatate publica veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si

pentru Siguranta Alimentelor,

avand in vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind

organizarea activitatii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobata cu

modificari si completari prin Legea nr. 215/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,

tinand cont de prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind

reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr. 57/2002, cu modificarile ulterioare,

luand in consideratie prevederile Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului

Uniunii Europene nr. 853/2004/CE care stabileste regulile specifice de igiena pentru

alimentele de origine animala,

avand in vedere prevederile Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului

Uniunii Europene nr. 854/2004/CE care stabileste regulile specifice de organizare a

controalelor oficiale privind produsele de origine animala destinate consumului uman,

in temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 130/2006 privind

organizarea si functionarea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta

Alimentelor si a unitatilor din subordinea acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare,

presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite

urmatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Norma sanitara veterinara care stabileste procedura pentru marcarea si

certificarea sanitara veterinara a carnii proaspete si marcarea produselor de origine animala

destinate consumului uman, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezenta norma sanitara veterinara a fost elaborata in vederea stabilirii procedurii

pentru marcarea si certificarea sanitara veterinara a carnii proaspete si marcarea produselor de

origine animala destinate consumului uman, in conformitate cu prevederile Regulamentului

Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 853/2004/CE care stabileste

regulile specifice de igiena pentru alimentele de origine animala si ale Regulamentului

Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 854/2004/CE care stabileste

regulile specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animala

destinate consumului uman.

Art. 3. - Directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a

municipiului Bucuresti, vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. 2

Art. 4. - Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor va

controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5. - La data intrarii in vigoare a prevederilor prezentului ordin se abroga prevederile

Ordinului ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 117/1998 pentru aprobarea Normei sanitare

veterinare privind marcarea si certificarea carnii proaspete destinate consumului uman, cu

modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.

8 din 15 ianuarie 1999, si ale Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare

si pentru Siguranta Alimentelor nr. 83/2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind marcarea si certificarea produselor de origine animala destinate consumului uman, cu

exceptia carnii proaspete, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 11 octombrie 2004.

Art. 6. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in

vigoare la 30 de zile de la publicare.

Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si

pentru Siguranta Alimentelor,

Radu Roatis Chetan

Bucuresti, 18 februarie 2008.

Nr. 10.

ANEXA

NORMA SANITARA VETERINARA

care stabileste procedura pentru marcarea si certificarea sanitara

veterinara a carnii proaspete si marcarea produselor de origine animala

destinate consumului uman

CAPITOLUL I

Definitii

Art. 1. - In sensul prezentei norme sanitare veterinare, urmatorii termeni se definesc astfel:

A. Produse de origine animala:

(i) alimente de origine animala, inclusiv mierea si sangele;

(ii) molustele bivalve, echinodermele, tunicatele si gasteropodele marine vii, destinate

consumului uman; si

(iii) alte animale destinate prepararii pentru a fi furnizate vii consumatorului final.

1. Carne

1.1. carne - parti comestibile ale animalelor la care se face referire la pct. 1.2-1.8, inclusiv

sangele.

1.2. ungulate domestice - animale domestice din specia bovine, inclusiv speciile Bubalus si

Bison, porcine, ovine si caprine, precum si solipede domestice;

1.3. pasare - pasari de ferma, inclusiv pasarile ce nu sunt considerate ca fiind domestice, dar

care sunt crescute ca animale domestice, cu exceptia ratitelor;

1.4. lagomorfe - iepuri domestici, iepuri salbatici si rozatoare;

1.5. vanat salbatic:

a) ungulatele salbatice si lagomorfele, precum si alte mamifere terestre care sunt vanate

pentru consum uman si sunt considerate a fi vanat salbatic, in baza legislatiei aplicabile in 3

Romania, inclusiv mamiferele ce traiesc in teritorii inchise, in conditii de libertate similare cu

cele ale vanatului salbatic;

b) pasarile salbatice care sunt vanate pentru consum uman;

1.6. vanat de crescatorie - ratite de crescatorie si mamiferele terestre de crescatorie, altele

decat cele prevazute la pct. 1.2;

1.7. vanat salbatic mic - vanatul salbatic cu pene si lagomorfele care traiesc in libertate;

1.8. vanat salbatic mare - mamiferele terestre salbatice care traiesc in libertate si nu se

incadreaza in definitia vanatului salbatic mic;

1.9. carcasa - corpul unui animal dupa taiere si toaletare;

1.10. carne proaspata - carne care nu a fost supusa niciunui proces de conservare, cu exceptia

refrigerarii, congelarii sau congelarii rapide, inclusiv carnea care este ambalata sub vid sau in

atmosfera controlata;

1.11. organe - carne proaspata, alta decat carcasa, incluzand viscerele si sangele;

1.12. viscere - organele din cavitatea toracica, abdominala si pelvina, precum si traheea si

esofagul, iar in cazul pasarilor, ingluviul;

1.13. carne tocata - carne dezosata care a fost supusa unei operatiuni de tocare in fragmente

si care contine mai putin de 1% sare;

1.14. carne separata mecanic sau CSM - produsul obtinut prin indepartarea carnii de pe

oasele acoperite cu carne, dupa dezosare, sau de la carcasele de pasare, utilizand mijloace

mecanice care determina distrugerea sau modificarea structurii fibrei musculare;

1.15. carne preparata - carnea proaspata, incluzand carnea ce a fost taiata in bucati, careia i sau adaugat alimente, condimente ori aditivi sau care a fost supusa unui proces de prelucrare

insuficient pentru a modifica structura interna a fibrei musculare a carnii si a determina astfel

disparitia caracteristicilor carnii proaspete.

2. Moluste bivalve vii:

2.1. moluste bivalve - moluste lamelibranhiate care se hranesc prin filtrare.

3. Produse din pescuit:

3.1. produse din pescuit - toate animalele marine sau de apa dulce, cu exceptia molustelor

bivalve vii, echinodermelor vii, tunicatelor vii si gasteropodelor marine vii si a tuturor

mamiferelor, reptilelor si broastelor, salbatice sau de crescatorie, incluzand toate formele,

partile si produsele comestibile ale acestor animale;

3.2. produse din pescuit separate mecanic - orice produs obtinut prin indepartarea carnii din

produsele din pescuit, utilizand mijloace mecanice care determina distrugerea sau modificarea

structurii fibrei musculare;

3.3. produse din pescuit proaspete - produsele din pescuit neprocesate, intregi sau preparate,

inclusiv produsele ambalate sub vid sau in atmosfera modificata, care nu au fost supuse

niciunui alt tratament in afara de racire pentru a se asigura conservarea;

3.4. produse din pescuit preparate - produsele din pescuit neprocesate care au fost supuse

unei operatiuni ce afecteaza integritatea anatomica a acestora, precum eviscerarea, decapitarea,

felierea, filetarea si portionarea.

4. Pulpe de broasca si melci:

4.1. pulpe de broasca - partea posterioara a corpului unei broaste eviscerate si jupuite din

specia Ranna spp., familia Ranidae, separata printr-o sectiune transversala efectuata in spatele

membrelor anterioare;

4.2. melci - gasteropode terestre din speciile Helix pomatia Linne, Helix aspersa Muller,

Helix lucorum si speciile din familia Achatinidae.

5. Lapte:

5.1. lapte crud - lapte produs prin secretia glandei mamare a unor animale de ferma, care nu a

fost incalzit la o temperatura mai mare de 40▫C sau nu a fost supus unui tratament cu efect

echivalent. 4

6. Oua:

6.1. oua - oua in coaja, altele decat cele sparte, incubate sau tratate termic, ce sunt produse de

pasari de ferma si sunt proprii pentru consum uman direct ori pentru prepararea de produse din

oua;

6.2. ou lichid - continutul neprocesat al oului, dupa indepartarea cojii;

6.3. oua crapate - oua cu coaja crapata, dar cu membranele intacte.

7. Produse procesate:

7.1. produse din carne - produse procesate ce rezulta din procesarea carnii sau din procesarea

ulterioara a unor astfel de produse procesate, astfel incat suprafata de taiere sa indice faptul ca

produsul nu mai are caracteristicile carnii proaspete;

7.2. produse lactate - produse procesate ce rezulta din procesarea laptelui crud ori din

procesarea ulterioara a unor astfel de produse procesate;

7.3. produse din oua - produse procesate ce rezulta din procesarea oualor ori a diferitelor

componente sau amestecuri ale acestora ori din procesarea ulterioara a unor astfel de produse

procesate;

7.4. produse din pescuit procesate - produse procesate ce rezulta din procesarea produselor

din pescuit sau din procesarea ulterioara a unor astfel de produse procesate;

7.5. grasimi animale procesate - sortimente de grasime derivata din carne procesata,

incluzand oase, si care sunt destinate consumului uman;

7.6. jumari - resturi de procesare ce contin proteina, dupa separarea partiala a grasimii si a

apei;

7.7. gelatina - proteina naturala, solubila, sub forma gelificata sau nu, obtinuta prin hidroliza

partiala a colagenului produs din oase, piei prelucrate si neprelucrate, tendoane si sinovii de la

animale;

7.8. colagen - produsul pe baza de proteina derivata din oase, piei prelucrate si neprelucrate

si tendoane, obtinut in conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European si

al Consiliului Uniunii Europene nr. 853/2004/CE care stabileste regulile specifice de igiena

pentru alimentele de origine animala;

7.9. stomacuri, vezici urinare si intestine tratate - stomacuri, vezici urinare si intestine ce au

fost supuse unui tratament precum sararea, incalzirea sau uscarea, dupa ce acestea au fost

obtinute si curatate;

7.10. miere - substanta semilichida, dulce si aromata, bogata in zaharuri, vitamine si enzime,

produsa de albine din nectarul florilor.

B. Produse de origine animala supuse certificarii veterinare - carnea proaspata, inclusiv

viscerele, obtinute in unitatile de taiere autorizate sanitar-veterinar, provenite de la animalele

ungulate domestice din speciile bovine, incluzand speciile Bubalus si Bison, porcine, ovine,

caprine si solipede.

C. Marca de sanatate - stampila aplicata de medicul veterinar oficial in conformitate cu

prevederile prezentei norme sanitare veterinare, care atesta ca produsele au fost obtinute in

unitati de taiere autorizate sanitar-veterinar, cu respectarea conditiilor sanitare veterinare

prevazute de legislatia in vigoare, precum si ca produsele au fost supuse controalelor oficiale

in conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului

Uniunii Europene nr. 854/2004/CE, care stabileste regulile specifice de organizare a

controalelor oficiale privind produsele de origine animala destinate consumului uman.

D. Marca de identificare - stampila aplicata de operatorul din sectorul alimentar in

conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, care atesta ca produsele au

fost obtinute in unitati autorizate sanitar-veterinar si care respecta prevederile Regulamentelor

Parlamentului European si ale Consiliului Uniunii Europene nr. 852/2004/CE si 853/2004/CE.

E. Numar de autorizare veterinara - numarul unic acordat de Directia de igiena si sanatate

publica veterinara din cadrul Autoritatii Nationale si pentru Siguranta Alimentelor sau, dupa 5

caz, de directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si a municipiului

Bucuresti unitatilor autorizate sanitar-veterinar.

CAPITOLU II

Dispozitii generale

Art. 2. - Produsele de origine animala definite la art. 1 sunt admise pentru consumul uman

numai daca poarta marca de sanatate sau marca de identificare in conformitate cu cap. III si IV.

Art. 3. - Produsele de origine animala definite la art. 1 lit. B, care au fost obtinute in unitati

de taiere autorizate sanitar-veterinar, sunt admise pentru consumul uman numai daca sunt

insotite de certificat de sanatate publica veterinara in conformitate cu modelul prevazut in

anexa nr. 2.

Art. 4. - Produsele de origine animala definite la art. 1, care au fost obtinute in unitati

inregistrate sanitar-veterinar si care fac obiectul vanzarii directe catre consumatorul final sau

vanzarii cu amanuntul, sunt identificate in conformitate cu prevederile legislatiei sanitare

veterinare in vigoare.

Art. 5. - Produsele de origine animala definite la art. 1, obtinute in gospodariile populatiei

pentru consumul propriu, nu sunt supuse marcarii/identificarii in conformitate cu prevederile

prezentei norme sanitare veterinare.

Art. 6. - Marca de sanatate sau identificare trebuie sa fie lizibila, sa nu se poata sterge si sa

aiba caractere usor descifrabile.

Art. 7. - Modelele marcilor de sanatate si, respectiv, ale marcilor de identificare pentru

produsele de origine animala definite la art. 1 sunt cele prevazute in anexa nr. 1 la prezenta

norma sanitara veterinara.

CAPITOLUL III

Marcarea de sanatate a carnii proaspete

Art. 8. -

(1) Marca de sanatate este aplicata numai carnii provenite de la ungulate domestice, mamifere

vanat de crescatorie, altele decat animale lagomorfe, si vanat salbatic mare, care au fost supuse

inspectiei ante-mortem si post-mortem, in conformitate cu prevederile Regulamentului

Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 854/2004/CE si numai in cazul

in care nu exista motive pentru a se declara carnea improprie pentru consumul uman.

(2) Marca de sanatate poate fi aplicata inainte ca rezultatele examenului trichineloscopic sa

fie disponibile, in cazul in care medicul veterinar oficial este sigur ca acea carne care provine

de la animalul respectiv si nu va fi introdusa pe piata decat daca rezultatele analizelor sunt

satisfacatoare.

(3) Marca de sanatate se aplica pe suprafata externa a carcasei, prin stampilare cu tus sau cu

foc, astfel incat in cazul in care carcasele sunt taiate in semicarcase sau sferturi ori

semicarcasele sunt taiate in 3 piese, fiecare piesa sa poarte marca de sanatate.

(4) Marcarea se efectueaza sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. Medicul

veterinar oficial pastreaza in conditii de siguranta, sub responsabilitatea proprie, instrumentele

destinate marcarii, pe care le preda personalului veterinar auxiliar la inceperea operatiunii de

marcare si numai in perioada necesara desfasurarii acesteia. Instrumentele se pastreaza in cutii

metalice, inchise cu sistem de siguranta. Pe fata interioara a capacului cutiei sau in cutie se va

pastra inventarul cuprinzand evidenta stampilelor. Cutia metalica se pastreaza intr-un dulap

inchis cu cheie. Predarea si primirea stampilelor se fac sub semnatura in registrul de evidenta

destinat monitorizarii miscarii stampilelor. 6

(5) Marca de sanatate se aplica si pe documentele comerciale insotitoare eliberate de

producator sau poate fi imprimata si pe eticheta sau ambalaj, in vederea asigurarii trasabilitatii

acestora.

Art. 9. - Marca de sanatate trebuie sa fie:

a) o stampila de forma ovala, de 6,5 cm latime si 4,5 cm inaltime in cazul carnii obtinute in

unitati autorizate pentru schimburi intracomunitare, ce poarta urmatoarele informatii scrise cu

caractere lizibile:

(i) in partea superioara: "ROMANIA" sau codul ISO al tarii "RO", scris cu majuscule;

(ii) in centru: numarul de autorizare al abatorului, acordat de catre autoritatea veterinara

centrala;

(iii) in partea de jos: abrevierea CE sau EC.

Literele trebuie sa aiba o inaltime de 0,8 cm, iar cifrele, de 1 cm. Dimensiunile si caracterele

marcii pot fi reduse pentru marcarea de sanatate a mieilor, a iezilor si a purceilor;

b) marca de sanatate aplicata pe carnea obtinuta in unitatile aprobate pentru perioada de

tranzitie este o stampila de forma rotunda, avand diametrul de 3,5 cm, cu urmatoarele

inscrisuri:

(i) in partea superioara: "ROMANIA", cu majuscule;

(ii) in centru: indicativul judetului, urmat fara intrerupere de numarul de autorizare al unitatii.

Imediat sub acesta se inscrie numarul de identificare al medicului veterinar oficial care asigura

supravegherea veterinara a unitatii;

(iii) in partea inferioara: "CONTROLAT SANITAR-VETERINAR", cu majuscule.

Literele trebuie sa aiba o inaltime de cel putin 0,8 cm, iar cifrele, de cel putin 1 cm.

Dimensiunile si caracterele marcii pot fi reduse pentru marcarea de sanatate a mieilor, a iezilor

si a purceilor.

Art. 10. - In vederea aplicarii Programului strategic privind monitorizarea, controlul si

eradicarea pestei porcine clasice in Romania, carnea obtinuta de la porcinele domestice

crescute in fermele comerciale si vaccinate cu vaccin de tip Marker, carnea obtinuta de la

porcinele crescute in exploatatiile nonprofesionale si vaccinate cu vaccin viu atenuat, precum

si carnea obtinuta de la porcinele salbatice se vor marca astfel:

a) in cazul carnii proaspete de porcine domestice crescute in ferme comerciale si vaccinate

cu vaccin Marker, care a fost obtinuta in:

(i) unitatile autorizate pentru schimburi intracomunitare, marca de sanatate este o stampila de

forma hexagonala, avand dimensiunile 6,5/3,5 cm, cu urmatoarele inscrisuri:

1. in partea superioara: "ROMANIA", cu majuscule;

2. in centru: numarul de autorizare al unitatii, acordat de autoritatea veterinara centrala

pentru efectuarea unor activitati de comert intracomunitar;

3. in partea inferioara: "CONTROLAT SANITAR-VETERINAR", cu majuscule.


marcii pot fi reduse pentru marcarea de sanatate a purceilor:

(ii) unitatile aprobate pentru perioada de tranzitie, marca de sanatate este o stampila de forma

rotunda, avand diametrul de 3,5 cm, cu urmatoarele inscrisuri:

1. in partea superioara: "ROMANIA",cu majuscule;

2. in centru: indicativul judetului, urmat fara intrerupere de numarul de aprobare al unitatii;



marcii pot fi reduse pentru marcarea de sanatate a purceilor;

b) in cazul carnii proaspete de porcine salbatice, care a fost obtinuta in:

(i) unitati aprobate pentru schimburi intracomunitare, este o stampila de forma pentagonala,

inscrisa intr-un dreptunghi cu grosimea liniei de 2 mm, avand dimensiunile laturii mari de 6,5

cm si cele ale laturii mici de 3,5 cm, cu urmatoarele inscrisuri: 7


2. in centru: numarul de autorizare al unitatii de prelucrare a vanatului salbatic, acordat de

autoritatea veterinara centrala;


Literele trebuie sa aiba o inaltime de 0,8 cm, iar cifrele, de 1 cm;

(ii) unitatile aprobate pentru perioada de tranzitie, este o stampila de forma pentagonala,

inscrisa intr-un dreptunghi cu grosimea liniei 2 mm, avand dimensiunile laturii mari de 6,5 cm

si cele ale laturii mici de 3,5 cm, cu urmatoarele inscrisuri:


2. in centru: indicativul judetului, urmat fara intrerupere de numarul de aprobare al unitatii;



c) carnea provenita de la porcinele crescute in exploatatiile nonprofesionale vaccinate cu

vaccin viu atenuat se marcheaza cu o marca de sanatate de forma patrata cu latura de 4 cm,

care contine urmatoarele inscrisuri:

1. in partea superioara: "ROMANIA" sau codul ISO al tarii, "RO", cu majuscule;

2. in centru: codul judetului si numarul de autorizare sanitara veterinara al unitatii de taiere;


Literele trebuie sa aiba o inaltime de 0,5 cm, iar cifrele, de 0,8 cm.

Art. 11. - Carnea provenita de la animalele taiate de necesitate in afara abatorului trebuie sa

poarte o marca speciala de sanatate, de forma dreptunghiulara, cu dimensiunile de 5,5 cm/3,5

cm, cu urmatoarele inscrisuri:


2. in centru: numarul de autorizare al unitatii in care a fost efectuata inspectia post-mortem;

3. in partea inferioara: cu majuscule, "NECESITATE".

Literele trebuie sa aiba o inaltime de 0,8 cm, iar cifrele, de 1 cm.

Art. 12. - Pentru carnea de porcine pentru care, in conformitate cu cap. IV art. 16 pct. 2 din

Regulamentul Comisiei Europene nr. 2.075/2005 de stabilire a normelor specifice aplicabile

controalelor oficiale privind prezenta trichinellei in carne, s-a utilizat metoda trichineloscopica,

se aplica suplimentar marcilor de sanatate prevazute la art. 9, 10 si 11 o stampila de forma

dreptunghiulara cu dimensiunile 5,5 cm/3,5 cm in care este scris cu majuscule "EXAMEN

TRICHINELOSCOPIC CU REZULTAT NEGATIV".

Literele trebuie sa aiba o inaltime de cel putin 0,8 cm.

Art. 13. - Carnea provenita de la porcine care sunt supuse prevederilor din Directiva

92/119/CEE se marcheaza cu o stampila de forma patrata cu colturile rotunjite, cu latura de 4

cm, avand inscriptionat in partea superioara codul ISO al tarii, "RO", sub care se inscrie

numarul de autorizatie sanitara veterinara al unitatii de sacrificare.

Art. 14. - Carnea provenita de la animale din specia ovine sub 18 luni se marcheaza

suplimentar cu o stampila de forma rotunda cu diametrul de 3 cm, in care se inscrie cu

majuscule "TO", aplicata langa marca de sanatate.

Art. 15. - In cazul carnii improprii pentru consumul uman se aplica o stampila de forma

triunghiulara, cu latura de 6 cm, care are inscris in centru, cu majuscule, "CONFISCAT",

dimensiunea cifrelor fiind de 1 cm.

Art. 16. - Pentru stampilarea cu tus se vor folosi urmatorii coloranti: E 155 BROWN HT, E

133 BRILIANT BLEU FCF, E 129 RED ALLURA AE, amestec E 133 si E 129.

Art. 17. - Carnea de vanat salbatic provenita din vanatul salbatic nejupuit poate sa poarte o

marca de sanatate numai in cazul in care, dupa jupuirea intr-o intreprindere de manipulare a

vanatului, aceasta a facut obiectul inspectiei post-mortem si a fost declarata corespunzatoare

pentru consumul uman. 8

Art. 18. - Modelele de marca de sanatate prevazute la art. 10 vor fi utilizate numai pe

perioada aplicarii Programului strategic privind monitorizarea, controlul si eradicarea pestei

porcine clasice in Romania, dupa aceasta perioada urmand a fi utilizate modelele

corespunzatoare categoriei de unitati prevazute la art. 9.

CAPITOLUL IV

Marcarea de identificare a produselor de origine animala

Art. 19. - Operatorii cu activitate in domeniul alimentar sunt obligati sa isi identifice

produsele de origine animala obtinute cu o marca de identificare aplicata in conformitate cu

prevederile prezentei norme sanitare veterinare si trebuie sa dispuna masuri pentru a se asigura

ca:

a) marca de identificare este aplicata inainte ca produsul sa paraseasca unitatea;

b) se aplica o noua marca unui produs in cazul in care materialul de impachetare si/sau de

ambalare este indepartat ori produsul este prelucrat ulterior in unitate, caz in care noua marca

trebuie sa indice numarul de autorizare al unitatii unde au loc aceste operatiuni;

c) sunt elaborate si sunt implementate sisteme si proceduri pentru identificarea operatorilor

cu activitate in domeniul alimentar de la care au primit si carora le-au fost livrate produse de

origine animala.

Art. 20. -

(1) Marca de identificare trebuie sa fie lizibila, sa nu se poata sterge si sa aiba caractere usor

descifrabile. Aceasta trebuie sa fie clar vizibila pentru autoritatile competente.

(2) Marca de identificare aplicata intr-o unitate situata in Romania trebuie sa contina in

partea superioara numele tarii, respectiv "ROMANIA", sau codul ISO al tarii, "RO", in centru

sa aiba numarul de autorizare sanitara veterinara al unitatii si sa fie de forma:

a) ovala, in cazul produselor de origine animala obtinute in unitatile autorizate pentru

schimburi intracomunitare, si contine in partea de jos abrevierea CE sau EC;

b) ovala, in cazul produselor din carne de porcine domestice sau salbatice tratate termic in

conformitate cu prevederile comunitare specifice, care au fost obtinute in unitatile autorizate

pentru schimburi intracomunitare, si contine in partea de jos abrevierea CE sau EC;

c) rotunda, in cazul produselor de origine animala obtinute in unitatile care beneficiaza de

perioada de tranzitie, si contine in partea de jos "CONTROLAT SANITAR-VETERINAR";

d) hexagonala, in cazul produselor din carne obtinute de la porcinele domestice fabricate in

unitatile autorizate pentru schimburi intracomunitare, si contine in partea de jos

"CONTROLAT SANITAR-VETERINAR";

e) pentagonala, inscrisa intr-un dreptunghi, in cazul produselor din carne de porcine

salbatice, si contine in partea de jos "CONTROLAT SANITAR-VETERINAR".

Art. 21. - In vederea aplicarii prevederilor Deciziei Comisiei Europene 2007/27/CE de

adoptare a anumitor masuri tranzitorii privind livrarile de lapte crud si prelucrarea acestuia in

unitatile de procesare din Romania avand in vedere cerintele regulamentelor Parlamentului

European si ale Consiliului Uniunii Europene nr. 852/2004 si nr. 853/2004, modificata de

Decizia 2007/557/CE, produsele lactate obtinute in unitatile de procesare in conformitate cu

cerintele structurale comunitare, care au fost autorizate sa receptioneze si sa proceseze lapte

conform si neconform cu standardele Uniunii Europene fara separare/pe linii separate, se vor

marca astfel:

a) in cazul produselor lactate obtinute in unitatile de procesare in conformitate cu cerintele

structurale comunitare, care au fost autorizate sa receptioneze si sa proceseze lapte conform si

neconform cu standardele UE fara separare, marca de identificare este o stampila de forma

rotunda, avand diametrul de 3,5 cm, cu urmatoarele inscrisuri: 9


2. in centru: numarul de autorizare al unitatii, acordat de autoritatea centrala sanitara

veterinara si pentru siguranta alimentelor, alcatuit din litera "L", urmata fara intrerupere de

codul cifric;

3. in partea inferioara: "CONTROLAT SANITAR-VETERINAR", cu majuscule;

b) in cazul produselor lactate obtinute in unitatile de procesare in conformitate cu cerintele

structurale comunitare, care au fost autorizate sa receptioneze si sa proceseze lapte conform si

neconform cu standardele UE pe linii separate:

(i) produsele lactate obtinute din lapte conform cu standardele UE vor fi marcate cu o

stampila de forma ovala, de 6,5 cm latime si 4,5 cm inaltime, cu urmatoarele inscrisuri:

1. in partea superioara: "ROMANIA" sau codul ISO al tarii, "RO", cu majuscule;

2. in centru: numarul de autorizare al unitatii, acordat de autoritatea veterinara centrala,

alcatuit din litera "L", urmata fara intrerupere de codul cifric;

3. in partea inferioara: abrevierea CE sau EC.


(ii) produsele lactate obtinute din lapte neconform cu standardele UE vor fi marcate cu o

stampila de forma rotunda, avand diametrul de 3,5 cm, cu urmatoarele inscrisuri:


2. in centru: numarul de autorizare al unitatii, acordat de autoritatea veterinara centrala,

alcatuit din litera "L" urmata fara intrerupere de codul cifric;


Dimensiunile si caracterele marcii pot fi reduse proportional, in conformitate cu prevederile

legislatiei sanitare veterinare in vigoare.

Art. 22. - Modelele de marca de identificare prevazute la art. 21 vor fi utilizate numai pe

perioada aplicarii Deciziei Comisiei 2007/27/CE de adoptare a anumitor masuri tranzitorii

privind livrarile de lapte crud si prelucrarea acestuia in unitatile de procesare din Romania

avand in vedere cerintele regulamentelor Parlamentului European si ale Consiliului Uniunii

Europene nr. 852/2004/CE si nr. 853/2004/CE, modificata de Decizia 2007/557/CE, dupa

aceasta perioada urmand a fi utilizate modelele corespunzatoare categoriei de unitati prevazute

la art. 20 alin. (2) lit. a).

Art. 23. -

(1) In functie de prezentarea diferitelor produse de origine animala, marca de identificare poate

sa fie aplicata direct pe produs, pe materialul de ambalare sau pe materialul de impachetare ori

poate sa fie tiparita pe o eticheta fixata pe produs, pe materialul de impachetare sau pe

materialul de ambalare. De asemenea, marca de identificare poate fi o placuta din material

rezistent si care nu se poate indeparta.

(2) In cazul pachetelor ce contin carne transata sau organe, marca de identificare trebuie sa

fie aplicata pe o eticheta fixata sau imprimata pe materialul de impachetare, in asa fel incat

aceasta sa fie distrusa cand pachetul este deschis. Aceasta conditie nu se impune daca procesul

de deschidere distruge materialul de impachetare. Atunci cand ambalajul ofera aceeasi

protectie ca materialul de impachetare, eticheta poate fi fixata pe ambalaj.

(3) Pentru produsele de origine animala care sunt introduse in containere de transport sau in

pachete mari si sunt destinate pentru manipulare, procesare, ambalare sau impachetare

ulterioara in alta unitate, marca de identificare trebuie sa fie aplicata la suprafata externa a

containerului sau a materialului de impachetare.

(4) In cazul produselor de origine animala sub forma lichida, granulata sau pudra transportate

in vrac, precum si in cazul produselor din pescuit transportate in vrac nu este necesara

aplicarea marcii de identificare daca documentatia insotitoare contine urmatoarele informatii:

denumirea tarii de origine, numarul de autorizare sanitara veterinara al unitatii si abrevierea

CE. 10

(5) Prin derogare de la prevederile art. 20 alin. (2) lit. a), in cazul produselor lactate, marca

de identificare poate:

a) sa indice locul de pe ambalaj sau de pe pachet unde este inscris numarul de autorizare

sanitara veterinara al unitatii;

b) sa indice numai initialele tarii, "RO", si numarul de autorizare sanitara veterinara al

unitatii, in cazul in care produsele lactate sunt ambalate in sticle reutilizabile.

(6) In cazul in care o unitate produce atat alimente la care se aplica prevederile

Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 853/2004/CE,

cat si alimente la care acesta nu se aplica, operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot sa

aplice aceeasi marca de identificare pentru ambele tipuri de alimente.

CAPITOLUL V

Certificarea de sanatate publica veterinara a carnii proaspete

Art. 24. -

(1) Certificatul de sanatate publica veterinara se emite de catre medicul veterinar oficial din

unitatea de taiere, numai pentru carnea proaspata destinata consumului uman care a fost

considerata corespunzatoare in urma controalelor, verificarilor si inspectiilor efectuate de

autoritatea veterinara competenta in conformitate cu prevederile legislatiei sanitare veterinare

in vigoare.

(2) Certificatul de sanatate publica veterinara se emite pentru fiecare mijloc de transport al

carnii sau, dupa caz, pentru fiecare lot de carne.

(3) Emiterea certificatului de sanatate publica veterinara este conditionata de verificarea

prealabila a carnii care face obiectul expedierii, precum si a mijloacelor de transport.

(4) Certificatul se completeaza la toate rubricile, citet, fara stersaturi, in 3 exemplare: pentru

mijlocul de transport, pentru unitatea de sacrificare si pentru medicul veterinar oficial emitent.

Pe primul exemplar se inscriptioneaza "ORIGINAL", iar pe exemplarele 2 si 3, "COPIE".

(5) Originalul certificatului de sanatate publica veterinara insoteste transportul pana la

destinatia finala. Atunci cand produsele certificate se distribuie mai multor destinatari, fiecarui

destinatar cuprins in certificat i se elibereaza o fotocopie a certificatului original, pe care este

inscriptionata cantitatea distribuita, iar originalul ramane la ultimul destinatar. Fotocopiile vor

purta suplimentar in coltul din dreapta sus al certificatului mentiunea "Conform cu originalul".

(6) Certificatul de sanatate publica veterinara trebuie sa fie tiparit pe o singura fila, fataverso, format A4. Certificatele trebuie sa fie inseriate cu un numar de serie care se tipareste pe

fiecare certificat in parte si care este format din indicativul judetului, urmat fara intrerupere de

seria formata din minimum 8 cifre.

(7) Gestiunea seriilor si a certificatelor de sanatate publica repartizate unitatilor de sacrificare

intra in responsabilitatea serviciului de igiena si sanatate publica veterinara din cadrul directiei

sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti,

si a medicilor veterinari oficiali care asigura supravegherea sanitara veterinara a unitatilor de

taiere.

(8) Certificatul de sanatate publica veterinara va fi redactat conform modelului din anexa nr.

2.

(9) In situatia in care reglementarile Uniunii Europene impun certificarea altor produse de

origine animala decat carnea obtinuta in unitatile de taiere, redactarea certificatelor de sanatate

publica se va efectua conform precizarilor dispuse.

(10) Medicii veterinari oficiali imputerniciti de catre directia sanitar-veterinara si pentru

siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, nu trebuie sa certifice

informatii de care nu au cunostinta personal sau pe care nu le pot verifica. 11


siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, nu trebuie sa semneze

certificate in alb sau incomplete ori certificate referitoare la carnea pe care nu au inspectat-o

sau care nu mai este sub controlul lor.


siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, pot sa elibereze un

certificat sanitar-veterinar in baza altui certificat sau atestat numai daca se afla in posesia

respectivului document inainte de a semna.

(13) Directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a

municipiului Bucuresti, se va asigura ca medicii veterinari imputerniciti pentru a elibera

certificate sanitare veterinare nu au niciun interes comercial direct pentru carnea pe care o

certifica sau la societatile comerciale ori in localitatile de unde provine carnea. Medicii

veterinari trebuie sa fie in totalitate constienti de semnificatia continutului fiecarui certificat pe

care il semneaza.

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

Art. 25. -

(1) Utilizarea sau aplicarea pe produse sau pe documentele insotitoare a unor marci de

sanatate/identificare false sau care au fost retrase de autoritatea veterinara competenta se

pedepseste conform legislatiei in vigoare.

(2) Confectionarea marcii de sanatate/identificare intra in responsabilitatea operatorului

alimentar.

(3) In cazul in care unitatea isi schimba obiectul de activitate sau cand autoritatea veterinara

competenta dispune retragerea marcii de sanatate/identificare, operatorul este obligat sa anunte

autoritatea veterinara competenta si sa predea marca de sanatate/identificare.

Art. 26. - Certificarea exporturilor de produse de origine animala catre tarile terte se

realizeaza numai dupa obtinerea acordului scris din partea Directiei de igiena si sanatate

publica veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta

Alimentelor si in baza certificatului de sanatate stabilit de autoritatile veterinare din tarile terte.

Art. 27. - Anexele nr. 1 si 2*) fac parte integranta din prezenta norma sanitara veterinara.

___________

*)Modelele marcilor cuprinse in anexele nr. 1 si 2 sunt reproduse in facsimil. 12

ANEXA Nr. 1

la norma sanitara veterinara

I. MODELELE MARCILOR DE SANATATE

Figura nr. 1

Modelul marcii de sanatate pentru marcarea carnii

obtinute in unitati autorizate pentru schimburi intracomunitare

Figura nr. 2

Modelul marcii de sanatate pentru marcarea carnii obtinute in

unitati care beneficiaza de perioada de tranzitie

Figura nr. 3

Modelul marcii de sanatate pentru carnea proaspata

de porc provenita de la porci vaccinati obtinuta in unitati autorizate

pentru schimburi intracomunitare si utilizata numai pe teritoriul

Romaniei 13

Figura nr. 4

Modelul marcii care se aplica pe carnea si pe produsele de

origine animala necorespunzatoare pentru consum uman

Figura nr. 5

Modelul marcii de sanatate pentru carnea provenita de la

porcinele domestice, crescute in exploatatii nonprofesionale,

vaccinate cu vaccin viu atenuat

Figura nr. 6

Modelul marcii de sanatate pentru carnea provenita de la porcine supuse

prevederilor pct. 1 lit. f) din Directiva 92/119/CEE

Figura nr. 7

Marca speciala de sanatate, pentru carnea provenita de la animalele

taiate de necesitate in afara abatorului 14

Figura nr. 8

Stampila speciala aplicata pe carnea provenita de la porcine

pentru care examenul pentru decelarea Trichinella sp. a fost

efectuat prin metoda trichineloscopica

Figura nr. 9

Modelul marcii de sanatate pentru carnea provenita de la

vieri, porci criptorhizi, hermafroditi si porci masculi necastrati

cu o greutate a carcasei de peste 80 kg, obtinuta in unitatile

care beneficiaza de o perioada de tranzitie

Figura nr. 10

Modelul marcii de sanatate pentru carnea provenita de la vieri,

porci criptorhizi, hermafroditi si porci masculi necastrati cu o

greutate a carcasei de peste 80 kg, obtinuta in unitatile

autorizate pentru schimburi intracomunitare

Figura nr. 11

Modelul marcii de sanatate pentru carnea proaspata de

porcine salbatice vaccinate obtinuta in unitati autorizate pentru

schimburi intracomunitare 15

Figura nr. 12

Modelul marcii de sanatate pentru carnea proaspata de porcine salbatice

vaccinate obtinuta in unitati aprobate pentru perioada de tranzitie

Figura nr. 13

Modelul stampilei suplimentare pentru carnea de la animale din

specia ovina sub 18 luni

II. MODELELE MARCILOR DE IDENTIFICARE

Figura nr. 1

Modelul marcii de identificare pentru marcarea produselor de

origine animala, cu exceptia carnii proaspete obtinute in unitati

autorizate pentru schimburi intracomunitare 16

Figura nr. 2

Modelul marcii de identificare pentru marcarea produselor de

origine animala, cu exceptia carnii proaspete obtinute in unitati

care beneficiaza de perioada de tranzitie

Figura nr. 3

Modelul marcii de identificare pentru produsele din carne de porc sau

care contin carne de porc provenita de la porci vaccinati, obtinute

in unitati autorizate pentru schimburi intracomunitare si utilizate

numai pe teritoriul Romaniei

Figura nr. 4

Modelul marcii de identificare pentru produsele din carne de

porc provenita de la porcinele salbatice vaccinate obtinute in

unitati autorizate pentru schimburi intracomunitare

Figura nr. 5

Modelul marcii de identificare pentru marcarea produselor lactate

obtinute in unitati de procesare in conformitate cu cerintele

structurale comunitare autorizate sa receptioneze si sa proceseze

lapte conform si neconform fara separare 17

Figura nr. 6


obtinute din lapte conform cu standardele UE in unitati de procesare in

conformitate cu cerintele structurale comunitare autorizate sa

receptioneze si sa proceseze lapte conform si neconform cu standardele

UE pe linii separate

Figura nr. 7


obtinute din lapte neconform cu standardele UE in unitati de procesare

in conformitate cu cerintele structurale comunitare autorizate sa

receptioneze si sa proceseze lapte conform si neconform cu standardele

UE pe linii separate 18

ANEXA Nr. 2

la norma sanitara veterinara

ROMANIA

GUVERNUL ROMANIEI Seria

AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA

SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

Directia Sanitara si pentru Siguranta Alimentelor .................

CERTIFICAT DE SANATATE PUBLICA VETERINARA

pentru carne proaspata

Nr. ...........

Aplicare:

Creioanele pentru marcarea carnii Faber nr. 698 se foloseesc pentru marcarea carnii.Cele mai bune rezultate se obtin pe o suprafata umeda si fara grasime.

Descriere:

Materiile prime din creioanele de marcare sunt autorizate in concordanta cu Legea Alimentelor si corespund normelor 94/36/EEC.

Ambalare:

Cutii de 12 bucati = 1 duzinaComanda minima: 20 duzine

Depozitare:

Creioanele trebuie depozitate intr-un loc uscat (umiditate relativa sub 50 %) si rece (maxim 25°C).

Culori:

Maro si albastru

http://www.anc.gov.ro/uploads/so/n/Clasificator-carcase.pdf

Documents

Marcarea Carnii Si Produselor Din Carne