UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTAFACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

MAPA LOGOPEDICAPENTRU CORECTAREA SUNETULUI „H”

COORDONATOR: ASIST. DR. TOTOLAN DAMIANSTUDENT: CIOBANU IULIAN SEVER

PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA ANUL II

CUPRINS

GENERALITATI_________________________________________________3

TEHNICA PRONUNTIEI__________________________________________4

METODE SI PROCEDEE PENTRU EMITEREA SUNETULUI __________6

DEFECTE DE PRONUNTIE ______________________________________7

METODE GENERALE DE CORECTARE____________________________7

CORECTAREA_________________________________________________12

ETAPA DE IMPOSTARE _____________________________________14

ETAPA DE CONSOLIDARE___________________________________17

ETAPA DIFERENTIERII ______________________________________29

ETAPA AUTOMATIZARII______________________________________30

BIBILIOGRAFIE ________________________________________________36

2

GENERALITATI

Însuşirea şi dezvoltarea limbajului sunt activităţi care presupun un efort

îndelungat din partea individului, în decursul dezvoltării ontogenetice. Activităţile

respective se realizează spontan, în relaţiile cu cei din jur, dat fiind tendinţa copilului de a

verbaliza acţiunile desfăşurate, dar şi organizat, prin determinarea copilului să participe

la activităţi cu un anumit scop educativ. Modul în care copilul se realizează pe linia

achiziţiilor în planul vorbirii şi al dezvoltării psihice este în funcţie de o serie de factori:

mediul de viaţă şi activitate al copilului, preocuparea adulţilor pentru stimularea vorbirii

sale, eficienţa procesului, afectivitatea, motivaţia pentru activitate şi personalitatea

acestuia. La început, copilul învaţă pronunţarea sunetelor prin imitaţie şi prin joc; apoi

realizează cuvinte, propoziţii şi fraze. Diferenţele marcate de structura psiho-fizică a

copilului, influenţele educative, existenţa unor modele deficitare pe care le imită, ca şi

acţiunea unor factori nocivi pot duce la tulburări de vorbire, care se prelungesc şi după

perioada antepreşcolară, iar în alte situaţii, asemenea dificultăţi ale limbajului pot apărea

la vârstele următoare şi adeseori cu un debut violent.

La copil apar relativ frecvent tulburări de pronunţie, constând în deformarea,

substituirea, omiterea şi inversarea anumitor sunete în vorbirea spontană şi în cea

reprodusă. Aceste manifestări sunt cuprinse sub denumirea de dislalie şi când ea se

manifestă sub o formă uşoară, îmbracă forma de dislalie simplă sau monomorfă şi avem

de-a face cu tulburări care se manifestă numai la nivelul unor sunete izolate sau la

familia unor sunete. Frecvenţa dislaliilor este în funcţie de vârstă, de sex, de nivelul de

dezvoltare psihică, de anturaj, de condiţiile de educaţie, de condiţiile economice, de

particularităţile de limbaj. Datele statistice, privind extinderea dislaliilor sunt în funcţie de

factori subiectivi, adică în raport de exigenţa mai mare sau mai mică a celui care

stabileşte diagnosticul.

Hamacismul este o forma a dislalie ( deformarea si omisiunea sunetului „h” )

3

Fonemul fricativ h este interpretat de specialişti în diferite moduri:

unii consideră că articularea lui se realizează printr-o strâmtarea faringelui,

determinată de apropierea reciprocă dintre rădăcina limbii şi muşchiul

constrictor inferior al laringelui;

alţii îl consideră laringual, adică realizat în

glotă, datorită unei poziţii speciale a coardei

vocale.

Aspectul general al feţei în pronunţia fonemului

h, are ceeaşi înfăţişare cu cea a fonemelor c şi g, fiind

din această cauză uşor confundată cu acestea.

După modul de formare, sunetul h este o

consoană fricativă surdă, iar după organul care ia parte

activă la pronunţarea sa, este o consoană postero -

linguală - faringială.

Frecvenţa în rândul populaţiei este mică, de cca.

0,18%.

TEHNICA PRONUNTIEI

Pentru producerea fiecărui sunet, este necesar să vibreze coardele vocale.

Acestea vibrează în timpul expirului, în proporţie diferită, şi îşi modifică presiunea (ca şi

inspirul, de altfel) în emisia sunetelor. Musculatura implicată în actul respiraţiei trebuie

exersată mai cu seama la copil, deoarece ea nu este suficient de dezvoltată, Un rol

hotărâtor îl joacă şi controlul nervos în reglarea echilibrului dintre inspir şi expir, necesar

emisiei şi ritmului vorbirii normale. Importantă este deasemeni şi motricitatea generală şi

mişcările fonoarticulatorii. Pentru acestea sunt necesare exerciţii generale care fortifică

organismul. Aceste exerciţii trebuie asociate cu cele de respiraţie, pentru a facilita

mişcările complexe ale grupelor de muşchi care iau parte în actul de respiraţie şi la

activitatea fono-articulatorie în emisia verbală.

4

Pentru emiterea acestui fonem este necesară

realizarea următoarei poziţii organice: gura deschisă

ca pentru pronunţia lui c, partea posterioară a limbii

ridicată spre faringe, în timp ce vârful ei se retrage

puţin şi se sprijină pe partea anterioară a coroanei

alveolare a incisivilor inferiori. Vălul palatin este

ridicat, închizând calea rinofaringială. Astfel, suflul de

aer este presat spre canalul bucal, îngustat prin

încordarea rădăcinii limbii şi ridicarea ei spre faringe

şi partea posterioară a palatului dur. Curentul de aer

se simte atât pe palatul dur cât şi pe partea

posterioară a limbii. Momentul pronunţiei sunetului h

are un caracter exploziv. Explozia însă nu este

perceptibilă.

Explozia aerului în expiraţie, poate fi percepută pe dosul mâinii,sub forma unei

presiuni de aer călduţ. Pentru diferenţierea sunetului h de sunetul c sau g, se

demonstreză prin explicarea poziţiei limbii, care nu barează aerul, ci doar îngustează

canalul bucal. Faptul poate fi uşor intuit de către elevi, deoarece în emiterea sunetului h

nu se simte acea coborâre a laringelui, specifică sunetelor c şi g.

5

METODE SI PROCEDEE PENTRU EMITEREA SUNETULUI

Metodele şi procedeele specifice logopediei, sunt complexe şi presupun o

specializare aparte. Exerciţiile folosite sunt cele de vorbire ritmată, în care recitarea

unor poezii imprimă fluenţă vorbirii, exerciţii de imitare a unor modele cu vorbire

corectă, imitarea poziţiei corecte a aparatului bucal în timpul emisiei.

Se vor face exerciţii pentru mecanizarea pronunţiei sunetului h izolat, în silabe şi

în cuvinte:

h, h, h, h;

ha, ho, hu, he, hi, hă, hâ;

ah, oh, uh, eh, ih, ăh, âh;

aha, oho, uhu, ehe, ihi, ăhă, âhâ;

aho, ahu, ahe, ahi, ahă, ahâ, etc.;

horă, halat, halva, înhămat, duh.

Pentru pronunţarea corectă a cuvintelor care încep cu

sunetul h, urmat de vocala a (han, hartă, haină, hambar, etc.), poziţia gurii pentru

pronunţarea consoanei h trebuie să aibă poziţia specifică pronunţiei vocalei a care-l

urmează. Altfel, deficienţii de auz intercalează între sunetul h şi vocala care urmează

sunetul î. În cuvintele în care consoana h este urmată de o, sunetul h se pronunţă cu

poziţia gurii specifică pronunţării vocalei o.

Când sunetul h este urmat de vocalele u, i, e, etc. se pronunţă cu poziţia cerută

de vocala care-i urmează.

Când fonemul h este precedat de o vocală şi urmat de o consoană, se pronunţă

cu poziţia gurii specifică vocalei ce-l precedează (odihnă, meteahnă, iaht, etc.). Când

sunetul h este precedat de o consoană şi urmat de o vocală sau încadrat de vocale, se

pronunţă cu poziţia gurii specifică vocalei ce-i urmează (arhivă, dihor, zahăr, pahar, etc.).

Consoana h, În poziţie finală, se articulează cu poziţia organică specifică pronunţiei

vocalei î.

6

DEFECTE DE PRONUNTIE

Defectele de pronuntie au frecvenţa cea mai mare, în special la copiii preşcolari

şi şcolari mici. Prin existenţa tulburărilor respective se creează dificultăţi în emiterea

cuvintelor, propoziţiilor şi în înţelegerea celor enunţate.

Adesea, sunetul h este omis. De exemplu, în loc de halat, han, horn, Sahara

etc.,elevii pronunţă:- alat, - orn, - am, Sa - ara, etc.

Cauzele rezidă în inerţia părţii posterioare a limbii, care nu asigură îngustarea

canalului bucal, precum şi în lipsa exploziei în timpul actului articulator.

La reuşita acestora se adaugă tactul pedagogic al educatorului, manifestarea

înţelegerii faţă de copilul handicapat, afirmarea unui climat efectiv tonifiant în

colectivitae, din care să nu lipsească încurajarea pentru fiecare proces obţinut de copil.

METODE GENERALE DE CORECTARE

Programul de terapie cu caracter general a inclus mai multe segmente:

- exercitii de gimnastica

- exercitii pentru mobilitatea aparatului fono-articulator

- exercitii pentru educarea respiratiei

- exercitii pentru educarea auzului fonematic

EXERCITII DE GIMNASTICA

Pentru realizarea acestui segment terapeutic s-au administrat urmatoarele probe:

- imitarea mersului (mersul pe loc),

- miscarile si rotirea bratelor,

miscarile si rotirea trunchiului,

- \"mersul piticului\",

- \"mersul uriasului\",

- imitarea spalatului pe maini,

7

- imitarea aplaudatului,

- rasuciri de trunchi,

- aplecari stanga , dreapta de trunchi,

- rotirea gatului

Instructajul tuturor probelor administrate copiilor logopati consta in explicatii

verbale, adecvate nivelului de intelegere a acestora si sunt insotite de demonstratii

practice.

Toate aceste exercitii s-au executat in primele sedinte concomitent cu exercitii de

respiratie; pe masura avansarii in programul terapeutic, s-a pus accent pe acele exercitii

care erau necesare momentului de terapie.

EXERCITII PENTRU MOBILITATEA APARATULUI FONO-ARTICULATOR

Pentru realizarea acestei componente terapeutice s-au aplicat mai multe tipuri de

exercitii:

- exercitii de mobilitate a maxilarelor

- exercitii de mobilitate pentru limba

- exercitii pentru buze si obraji

- exercitii pentru valul palatin

1 EXERCITII DE MOBILITATE A MAXILARELOR

-Copilul este pus sa imite pestisorul cand este scos din apa aratandu-i-se cum sa

execute miscarea de deschidere si inchidere rapida a gurii.Proba se exerseaza de

cateva ori pana la executia corecta.

-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a calului aratandu-i-se, de

asemenea , cum sa execute miscarea de framantare a maxilarelor. Proba se exerseaza

pana la executia corecta.

-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a unui os de catre un catel,

aratandu-i-se cum sa execute miscarea de imitare a muscaturii. Proba se exerseaza de

cateva ori pana la executarea corecta.

2. EXERCITII DE MOBILITATE PENTRU LIMBA

8

-Copilul este pus sa imite maniera de a bea apa a pisicutei. Proba se executa cat

mai rapid dupa exemplu.

-Copilul este pus sa imite cat mai rapid miscarile de la stanga la dreapta a

stergatoarelor de parbriz, dupa exemplu.

-Copilul trebuie sa-si modeleze limba sub forma de lopata, sageata, sub forma de

caus si ghemuita in fundul gurii.

-Copilul trebuie sa imite ursul atunci cand mananca miere lingandu-si buzele si

dintii pe deasupra si pe dedesubt, se executa miscari circulare ale limbii ,in sus si jos cu

gura deschisa, limba plata, limba la palat. Fiecare proba se executa de cateva ori.

3. EXERCITII PENTRU BUZE SI OBRAJI

Pentru executarea acestor probe am folosit diverse obiecte ajutatoare:

-balon, oglinda, fluier, paie, lumanare.

-Copilul este pus sa umfle balonul precum piticul din casuta povestilor.

-Probele de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, aburirea oglinzii,

de umflare a obrajilor, de intindere a buzelor, de rotunjire si intindere alternativa a

buzelor, vibrarea buzelor se realizeaza in fata oglinzii.

4. EXERCITII PENTRU VALUL PALATIN

-Copilul trebuie sa imite cascatul catelusului somnoros.

-Copilul trebuie sa imite tusea piticului racit.

-Copilul trebuie sa imite deglutitia morcovului de catre iepuras.

-Probele se executa in fata oglinzii de cateva ori.

EXERCITII PENTRU EDUCAREA RESPIRATIEI

In probele folosite, am imbinat exercitiile de respiratie non-verbala cu exercitiile de

respiratie verbala si am urmarit:

-educarea echilibrului dintre inspir si expir,

-marirea capacitatii respiratorii,

-formarea unei respiratii diafragmale,

-obtinerea unui ritm respirator uniform,

9

-obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie,

vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat.

Pentru atingerea acestor obiective, am aplicat urmatoarele probe:

-Copilul imita suflarea nasului in batista,

-Copilul este pus sa sufle intr-un pai aflat intr-un pahar cu apa,

-Copilul este pus sa sufle in bucatele de hartie,

-Copilul este pus sa miroasa parfumul florilor,

-Copilul este pus sa imite catelul care miroase vanatul.

Probele se executa de cateva ori.

EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC

S-au folosit urmatoarele probe pentru dezvoltarea auzului fonematic:

-Copilul trebuie sa imite sunetele si miscarile necesare executiei corecte:

- trenul:s-s-s-s (prelungit, soptit, tare);

- sarpele: s-s-s-s (prelungit)

- albina :bazz-bazz (\"b\" prelungit si \"z\")

- soricelul: chit-chit (executat in ritm rapid)

- greierele: tarrr-tarrr (se prelungeste \"r\" si se face pauza dupa fiecare grup de sunet)

- vrabia: cip-cirip; cip-cirip

- vantul: vajjj-vajjj (se prelungeste si se accentueaza \"j\")

- oaia: beee-beee

- cucul: cu-cu; cu-cu (cu alternarea tonalitatii)

- gasca: ga-ga; ga-ga .

-Copilul este pus sa pronunte serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime:

-pa-pe-pi-po-pu-pa-pa

-ba-be-bi-bo-bu-ba-ba

-Copilul trebuie sa pronunte silabe si cuvinte care cuprind consoane surde si sonore.

-Se solicita copilului sa precizeze sunetele cu care incep si se sfarsesc anumite cuvinte.

-Copilul trebuie sa pronunte ritmic anumite cuvinte, batand din palme in acelasi timp.

10

11

CORECTAREA

Procesul de corectare presupune parcurgerea a patru etape:

În etapa de emitere a sunetului „h”, materialul ilustrativ – alcătuit din imagini şi

onomatopee- este însoţit de pronunţarea corectă a sunetului, pentru a-l ajuta pe copil să

emită prin imitare acustică şi articulatorie. Etapa de impostare (emitere a sunetului)-

obţinerea izolată a sunetului se face prin două procedee: procedeul demonstraţiei

articulatorii, derivării sunetului din sunetele pronunţate corect.

În etapa de consolidare a sunetului „h”, materialul ilustrativ şi verbal cuprinde

imagini şi cuvinte în a căror denumire sunetul se află în trei poziţii cu dificultăţi crescânde

de verbalizare, de la gruipări vocalice la grupări cu consoane, de la cuvinte monosilabice

la cuvinte polisilabice şi consonantice. Etapa de consolidare – exersarea sunetului în

silabe fără sens în care sunetul se află la început, la mijloc şi la sfârşit. Se realizează cu

ajutorul cuvintelor pornind de la cele mai simple la cele mai complexe, cuvinte care

conţin sunetul respectiv; este de preferat ca sunetul afectat să fie prezent de mai multe

ori în cuvânt; apoi să se exerseze în propoziţii din ce în ce mai grele. În această etapă nu

este indicat să folosim sunetul cu care se confundă. Logopedul trebuie să ştie că

logopatul şi-a însuşit o parte din pronunţia corectă a sunetului, şi să nu uite că atunci

când pleacă de la cabinet are tendinţa să vorbească aşa cum este încurajat.

În etapa de diferenţiere, materialul ilustrativ şi verbal cuprinde imagini şi cuvinte

în denumirea cărora se diferenţiază mai întâi suntele îndepărtate ca loc şi mod de

formare, apoi sunetele apropiate, înrudite, perechi, sunete care se interferează mai uşor

acustic, mergând uneori până la substituire. Etapa de diferenţiere – când sunetul s-a

consolidat se exersează sunetul alături de sunetele cu care se aseamănă în cuvânt şi

silaba. Se diferenţiază de sunetul cu care îl confundă. Se introduc cuvinte în care se află

sunete cu care se aseamănă.

Etapa de automatizare a sunetului cuprinde material ilustrativ şi verbal bogat,

care poate să asigure trecerea de la deprinderi de a vorbi corect la obişnuinţa verbală

conştinetizată, bazată pe automatisme psiho-lingvistice corecte şi încadrate copilului în

12

colectivitate. Etapa de automatizare – autocontrolul este minim şi poate emite sunetul cu

uşurinţă. Se consideră că sunetul a fost însuşit.

13

ETAPA DE IMPOSTARE

h H ℎ ℋ

H - consoană - fricativă - surdă - postero - linguală - velară

14

Exercitiul 1Cum Face?

Cum face câinele?

HAM – HAM

Cum face magarul ?

I - HA , I - HA

15

Cum face porcul ?

GROH - GROH

Cum face buha?

BU-HU-HU BU-HU-HU

16

ETAPA DE CONSOLIDARE

Exercitiul 1

Pronunţă odată cu mine următoarele gupuri de litere:

17

18

Exercitiul 2Pronunta dupa mine cuvintele:

19

Exercitiul 3

Citeşte cuvintele de mai jos şi spune din câte silabe sunt formate:

han duh sah

horn hrean hrib

ha-mei mo-hor va-lah

20

hu-hu-rez du-hov-nic al-ma-nah

hi-po-po-tam hi-dro-ma-saj a-ra-hi-de

hi-dro-bi-ci-cle-ta hi-dro-cen-tra-la

21

Exercitiul 4

Pronunţă singur cuvintele de mai jos şi alcătuieşte scurte propoziţii cu ele, după

exemplele date.

Hiena este un animal.

Mihaela joaca handbal.

Horia are un hanorac.

- harnic, holda, halva, haiduc, hoinar, hotar, husa, hambar, halta, hazliu

- hohoti, vehicul, zahar, mahala, arahida, tehnician

- vazduh, sah, valah, almanah

22

Exercitiul 5

Priveste aceste imagini si repeta dupa mine.

hamac haina halba

homar harta harpa

pahar rahat dihor

23

Exercitiul 6

Citeste impreuna cu mine urmatoarele propozitii:

24

Exercitiul 7

Pune in fiecare casuta litera „h” si vezi ce cuvant se formeaza.

Hoarda holda homar

Hotel haltera horoscop

Helesteu harpoane hidroavion

25

Exercitiul 8

Completeaza propozitiile urmatoare folosind cuvintele din coloana alaturata.

zahar hexagon halva

hota harlet sah

26

Exercitiul 9

Completează propoziţiile următoare cu cuvinte care conţin sunetul „h”.

In clasa pe perete este _________ Romaniei.

Mihai poarta un ______ albastru in atelier.

An desenat un ____________ simpatic.

Horia a spart un ________ de cristal.

Bunicul are ___________ plin cu porumb.

Noi scriem pe __________ galbena.

Mihaela se odihneste in . _________ .

Henrietta si Honorius joaca ____.

Haralambie s-a cazat la ________ .

harta halat pahar

hamster hambar hartie

sah hotel hamac

27

Exercitiul 10

Citeste urmatoarele propozitii cu voce tare.

Hangiul de la Hanul Homer este harnic.

Hilda a varsat un pahar cu zahar.

Puhoiul distruge holdele.

Hagi i-a venit de hac hotului.

A calul inhamat cu hamuri si haturi.

A pus haina si halatul in hol.

Haide in hamac sa ne dam uta.

In hora s-a prins si un ceh.

Hai dupa halvita si halva!

Hoardele de tatari sunt la hotar,

In sera am hortensii si orhidee.

Am pus tarhon in iahnie.

Herman are un iaht.

tarhon iahnie iaht

28

ETAPA DIFERENŢIERII SUNETULUI

Această etapă constă în distingerea deosebirilor dintre sunetul „h” şi sunetele cu care se confundă, şi anume literele „c” şi „g”, precum si distingerea deosebirilor dintre lsunetul „h”si alte literesunete.

Exercitiul 1Spune când auzi sunetele „c” şi „g”:

Chi - Ghi Ihi - Ighi Ic - Ig Chic - Ghig ChighiChe - Ghe Eche - Eghe Ec - Eg Chec - Gheg ChegheCi - Gi Ica - Igi Ic - Ig - CagiCa - Ga Aca - Aga Ac - Ag - CagaCa - Ga Aca - Aga Ac - Ag - CagaCo - Go Oco - Ogo Oc - Og Coc - Gog CogaCu - Gu Ucu - Ugu Uc - Ug Cuc - Gug Cugu

Exercitiul 2

Citeşte alternativ, cu voce tare, următoarele cuvinte:

Har–car Haz–caz Hal–cal Hap–cap

Hala–fala Horn–corn Hota–cota Hrib–trib

Halba–jalba Halat–calat Hulub–surub Haina–faina Harpon-tarpon

Mohor–motor Parohie–parodie Rahat–ratat

Duh–duc Sah–sac

29

ETAPA AUTOMATIZARII

Exercitiul 1

Citeşte textele de mai jos şi scoate, pentru fiecare dintre ele, pe o coloană toate cuvintele

care conţin sunetul „h”.

Haiduc este un cal voinic. Horia îl înhamă la car. Trebuie să care porumbul de pe

holdă în hambar. Băiatul este harnic şi inimos. El este hotărât să termine repede. Mâine este

horă în sat.

hora

Mihai si Henrietta sunt prieteni. Ei se joaca. Mihai este arhitectul. El a facut

desenul tehnic al unei cladiri. Este un hotel. Amandoi sunt elevi harnici si seriosi.

hotel

30

Exercitiul 2

Citeste si memoreaza.

Scara asta şade dreaptă,

Şi are numai o treaptă.

Este scara lui Hurmuz,

Care are si-un harbuz.

Cu ştacheta de înalţime,

Ori traversa între şine,

“H” e litera sportivă

Sau drum spre locomotivă.

Sub pământ el are

Tot felul de hambare,

Strânge la un loc

Strângător e acest hârciog

31

Exercitiul 3

Citeste si ghiceste

Malul e verdeApa e roşiePestişorii-s negrii (harbuz-pepenele verde)

De aici si pân’la munteNumai paturi aşternute! (holdele)

Parca-i caine uraciosUmbla mult cu capu-n josCu cadavre se hranesteOrisiunde le gaseste! (hiena)

Pare ca-i un patrunjelFiindca-i alb la fel ca elCand il gusti te strambi,tusestiSi indata-l si ghicesti! (hrean)

Exercitiul 4

32

Invata urmatoarele proverbe si zicatori

Hai noroc si sănătate,Ca-s mai bune decât toate!”

Nu haina-l face pe om!”

Cine-i harnic si munceşteIute, treaba ,isprăveşte!

Mai aproape este cămaşa decât haina!

Exercitiul 5Invata urmatoarea poezie

Harnicuta

Sub al casei palier

S-a deschis un şantier

Macara este girafa,

Poate fi cârlig agrafa,

Iar găleata de mortar

Este al mamei degetar.

Sprinteni zidari pe schele,

Sunt trei pui de rândunele,

Iată, cum muncind cu spor,

Vremea trece parcă-n zbor.

Pân’la prânz o casă-i gata

Mici, dar harnici!

Zice tata

33

Exercitiul 6

Priveste, citeste si afla mai multe!

Husky Siberian - este numele unei rase de câini.

Hades - zeul împărăţiei subpământene, fiul lui Cronos şi al Rheei.

Hermes - fiul lui Zeus şi al pleiadei Maia, era zeul comerţului şi al călătorilor.

Hephaestus - fiul luiZeus şi al Herei, era considerat drept zeul foculu

34

Harapnic - bici mare împletit din cânepă sau din curele.

Sihastru - călugăr care trăiește într - un loc izolat de lume, petrecându - și viața

în post și rugăciuni

Hangar - construcție mare, cu mai multe deschideri , destinată adăpostirii avioanelor

Haka - un dans tradiţional maori, adus în prim-planul mondial de selecţionata de rugby al

Noii Zeelande

35

BIBLIOGRAFIE:

1. Carantină Dorin – „Curs Logopedie”

2. Cornelia Stănică, Ecaterina Vrăsmaş – „Terapia tulburărilor de limbaj”

3. Mirea Ilie – „Ghicitori – pentru cunoaşterea mediului înconjurător”, Bucureşti,

E.D.P., 1976

4. Ţîrdea Vasile – „ Tehnica invăţării pronunţiei la surzi”, Bucureşti, E.D.P., 1974

5. Stela Gurzau – Liliana Iancu - Sa invatam cu Mos Arici – Editura Europolis –

Constanta

6. Ioan Surdu, Ioan Dănilă – Abecedar, Editura All, Bucureşti, 2002

36