MANUSCRISELE TURCEŞTI ŞI ARABE DIN BIBLIOTECA BATTHYANEUM

«TURKISCHE UND ARABISCHE HANDSCHRIFTEN AUS DER BATTHYANEUMBIBLIOTEK»

by Aurel Decei

Source:Apulum (Apulum), issue: Vol. 8 / 1970, pages: 79­88, on www.ceeol.com.

MANUSCRISELE TUR(jESTI SI ARABE DINfi ,

BIBLIOTECA ]~ATTHYANEUl\t1

în vestita bibliotecă din Alba Iulia, cunoscută sub numele de "Bat­thyaneumtt

, după numele aceluia care a în,jghebat-o îl1 secolul al XVIII-lea,învăţatul episcol) rOlllal10-catolic al l-\ransilvaniei, Ignaţiu Batthyany(1741-1798), se păstrează astăzi şi cîteva cărţi-manuscriseorientale islamice,în limbile turcă şi arabă.

Nici unul din aceste manuscrise uu au făcut parte din fondul originarconstituit de episcopul-conte Batthyâny, care de altfel nu avea nici o contin­genţă cu lumea islamului. Ele au venit să adauge ulterior colecţiile acesteibiblioteci, fără ca să se ştie totdeauna de unde au provenit.

în primul catalog tipărit al Batthyaneumului nici nu sînt mepţionate.

Vezi: Index manuscriptorum Bibliothecae Batthyanianae dioecesis Transsylva­niensis. Az Erdely egyhdzmegyei Battydni-Konyvtdr keziratai nevsora, KiadtaBeke Antal konyvtarnok, K(âroly) FeJhervar, 1871.

în al doilea catalog sînt menţionate numai trei manuscrise de"acest fel.Vezi: A Gyulafehervari Batth)'tiny-JKonyvtar, Varju Elemertol (Kiilon­lenyomat a Magyar Konyvs-zemle 1899 evf.), Budapest, 1899, la p. 262, sîntdate numai trei "Torok (vagy arab) l1yelviiek: Ls IV. 5 (483) - Ls VI. 34(197) - GDV. 10 (l66).et

Acestea sînt cuprinse, nlai tîrziu, ÎJU al treilea şi ultimul catalog existent,anume: Catalogus concinnus librorum llJ'tanuscriptorum Bibliothecae Batthyan­yanae exaratus per Robertum Szentiv~inyi, Edit. quarta, Szeged, Hungaria,1958. în cercetarea întreprinsă de noi asupra acestor tnanuscrise vom utilizaindicaţiile date de acest catalog.

Num~rul actual al manuscriselor islamice din Batthyaneum este acelade 5, aşa cum arată şi Szentivanyi; însă ele însumează mai multe unităţi deinventar şi catalogare.

Observăm, de la bun început, că în catalogul redactat de Szentivânyi,la p. 240, al cincilea manuscris islamic este înregistrat astfel: "Nr. 453, Liberrationum Turcarum. Chart., 170x118 mm., foI. 145, teg. C., s. XVII.ilVarju, în catalogul său sumar, p. 262, nu-l înregistrează. Acest manuscris,însă, noi nu l-am putut găsi atunci cînd am cercetat fondul islamic din Bat­thyaneum.

80 AUREL DECEI

] .TIJRCEŞTI.

Cel mai vechi manuscris este din secolul al XVI-lea.Este un Defter ("registru, condicEL"; din grec. 8 t1t"t"EPCX, primit prin fili­

eră arabă) şi poartă titlul greşit ca datare: "Tariffa Turcica saec. XV", scrisde o mînă tîrzie pe coperta interioar~i.

Cota: 111-1.111-4° alungit; are 42,5 cm. X 14,5 em. Textul e scris pe 45 de file, urmînd

încă vreo cîteva goale. Grafia: siyakai, specifică actelor şi defterurilor fjnan­ciare şi fiscale, o grafie arabă lipsită de punctele diacritice ceea Ce face lec­tura anevoioasă şi nesigură, mai ales În cazul numelor proprii sau de locali­tăţi străine.

Conţine materiale fiscale, liste de impozite şi decizii ale cadiilor dinsangeacul Pers I turceşte Pe~uy (citeşte ron1âneşte: Peci tii), care este llU111Cleoriginar croat al acestui oraş din vilaietul otoluall de Buda.

Fila 1 a, o decizie cadială senluată: Ali el-nlartîf bi-Şillâsî el-kadl bi-lna­hruse-i Pe~uy = Ali supranumit Şillasi ("sa'lant"), cadiu în bine-păzitul

Pe~uy. Semnătura este Întărită de sigiliul inelar rotund purtînd aceeaşi

legendă, precum şi anul 991 de la hegiră, corespunzînd anului 25 iau.1583-13 iau. 1584 e.n.

F. 7b, acelaşi au, o decizie semnată de cadiul Ibrahim ibn Hiisrev', cusigiliu similar.

F. 27b, anul 992 (14 iau. 1584·-2 iau. 1585), act selunat de cadiulMllstafa.

Alţi cadii semnaţi, fără ani, sint Hasan şi Ahlned.F. 45a, ultimul act, incoll1plet, semnat tot de Şil1asi, la anul 993 (3 ian.

1585-22 dec. 1585).în bibliotecile publice din Bucureşti, chiar şi în Biblioteca Academiei,

nu se găsesc cele două importante publicaţii de defteruri privind Ungariaturcească - deci şi paşalîcurile de 1~imişoara şi de Oradea - în cîte două

volume fiecare, de Kammerer şi Velics, în anii 1886 şi 1890, şi mai nou,de L. Fekete, în anii 1955/57. De aceea, nu puteln stabili acum dacă acestDefter de la Batthyaneum a fost publicat, sau nu, pînă acum.!

II.Un manuscris turcesc, cuprinzînd epopeea religioasă Muham.nz.ediyye.

Cota: 111-36.111-4°; are 23 cm. X 16,5 cnl. Hîrtie, legat în marochin flexibil, cu unele

file mîncate de carii. Are 240 de file, l1umerotate în sens european, ala franga,

1 S zen tiv a n y i, în catalogul său dă urnlătoareleindicaţiiasupra acestui lnanuscris~la p. 190: nr. 313, Liber ration'Unz TUJ'CarUfYl, Chart, 506x 146 mm., foI. 43, col. 1, teg. C' I

s. XVII, es. 5 II. 2, B. 556, R. III, 1.

Access via CEEOL NL Germany

Ivi A:-\USCRISE TURCEŞTI ŞI ARABE 81

adică începînd de la fila ultimă în sens turcesc, aşa că sfîrşitul textului cadepe lb din numerotaţia aceasta europea:nă. Pe f. 240b e sigiliul cu cerneală

albastră~ Batthyany-Konyvtar Gyulafehervâr.?Opera nu e Întreagă; îi lipseşte inceputul, după aparenţă patru file,

fără ca să putenl controla cîte file anUt11e lipsesc, l1edispunînd aici de vreunalt exemplar, tipărit sau nu, din Muha~mmediyye.Această epopee sfîl1tă esteprobabil opera lui Mehnled YaZlcl0glu, născut, trăit şi decedat la Gelibolu(Gallipoli), în anul 1451. Prezintă, în versuri, concepţia musulmană şi aautorului asupra universului, precum şi viaţa şi misiunea profetului Moha­med (în turceşte Muhammed, din arabă Muţ1ammad, cu sensul de "Cel Prea­slăvit", din radicalul triliter ~amada, Ha lăuda, a preaslăvi") şi luptele luipentru răspîndireacredinţeicelei noi, islatllul. Această lungăpoemăturceascădin secolul al XV-lea corespunde în axiologia creştină creaţiei lui Klopstock(1 724-1803} Messias, în care este versificată viaţa ltli Isus Christos, a lui1\tlesia (lvlesih Î11 turceşte, din arabul ~fasi~), considerat de lllusullnani totca un profet, Mohamed fiind după ei "sigiliul profeţilorH , deci ultimul trimisal lui Dumnezeu (Allah), cel care trebuie cu dinadinsul ascultat şi

venerat.Exeulplarul de la Batthyaneulll este copiat în cîte 17 rînduri duble pe

fiecare filă, cu versurile şi rin1ele continuînd în faţă, nu dedesupt. Este înîntregime vocalizat, adică - după grafia arabă - vocalele scurte sînt indi­cate deasupra şi dedesuptul literelor.

F. 240b (de fapt f. 1b, după nUlnerotaţia turcă) începe ex abrupta:kim ana yalvâre dâim soyleye

Bârî kl1a hem tazarru eseleyeCârif olan bunda bitiir henl anI

kim celb-i cedd-i cihâudan ga.ybl .cine-i spune lui mereu rugîndu-l

Dumnezeu face să i se roage umilcel ce cunoaşte acestea ştie şi clipa

cînd plecînd din lumea strămoşilor dispare .F. 231 b (tot numerotaţia inversă) are titlu de capitol scris cu cerneală

roşie: Zikr-i gazâ-i Uhud ve Hamza ş,ehid diişdiigi cenkdiir rarlya Al1ahuanhu = Po\?,estirea gazalei de la Uhud şi lupta în care Hamza a căzut

martir, îlldure-se Allah de el !F. 208 a: Zikr-i klssa-i gazâ-i HaylJar == Povestirea întîmplării gazalei

de la Haybar.F. 95 b: Feth-i Mekke-i şerîfe şerrE~n = Cucerirea onoratei Mecca, prin

·viclenie.F. 1 b (de fapt, ultima filă a textului) finalul epopeii, în altă metrică:

hezârân cok lnuşekkir minnet-i Hiidâyâki iimmet kaldl het bizi Mustafâya

2 S z e 11 tiv {t 11 y i, p. 200; ar. 348, Liber rationum Turcarum j Chart, in 40 J foI. 231,col. 1, teg. C., s. Xrl-XVIl, Cs. G5 '·.10, 'les2:. 160, B. 166, R. III. 36. DupA cum se vede,cu unele indicaţii greşite.

6 _.. Apulum VIII

"UR EL DECF r

Hakk-l celb 01 kilneslleye elil nli1şâr edekitn biz ant Fâtihaya yâd ede.

11l111te lllii de nlulţull1iri bunăvoinţii lui Dumnezeucare ne-a lăsat pe noi, cOlllunitatea lui Mustafa.

})ulllueze"ll îl1deanl11ă l)e fiecare, îlldreIltînc111-i inimaca astfel noi să-i recitănl Fatiha.

Apoi, colophonul:Tanlmat al-kităb bi-ca\vni Allahi al-Malik al-Wahhăb fi a\vachir sahrin

ralnaqăn sanatin 1193 (pe arăbeşte) == S-a terminat (de copiat) ~arteacu ajutorul lui Allah DOnll1ul Dăruitorul în l)rima decadă a lut\ii ranlazallanu11193 (de la hegiră, adică 1-10 act. 1779 e.n.).

III.

{Ju lnalluscris şcolar turcesc de geolnetrie şi fizică.

Nu este separat; se află între copertele ulanuscrisuluÎ arab avînd cota1-49 ('V". 111ai jos), nefiind ÎUS[l cOll1pactat, ~i nicl nu are cotă separată.

Cota: 1-49.Iu-8°; are 16 CUI. X 12 efi. Hîrtie. l\re 2<1 de fi le llenull1erotate .3Pe p. 1 este îl1seulnarea în nenlţeşte:

Turkisches ElleUlelltar Buch der Geometrie 50 lllall detl 3 ten 8 bris78811ach der Ubergaab der Festung ~~ov'i gefull.den .

.Apoi, foarte ştearsă, în ungureşte: Ez talâltatott Grătzben a Bonaparteidejeben oszesen egy nUls konyyel egyiitt (Essaie de \Toy"age d'Ar...acharsis)ITlidoll a Leobeni mikeseg (?) utan sietve vissza nlent Olaszorszagbal1, esnek~nl egy j6 baraton1 altal elkiildetett.

Marton s(ajât) k(ezuleg)Ep(isCOl)us) l~Ians(ylvalliae).

Acest 111anuscris este o geoll1etrie (he1'tdese) eleUlentară, descriptivă, înso­ţită de figuri în text, dil1tre care unele sînt colorate: ul1ghiuri, triunghiuri,cercuri, etc., cu explicaţiile adiacente. Url11ează apoi figurile tlnOr unelteşi aparate de fizică: cîntar, basculă, roată dinţată, etc.

Tat Între filele acestui nlanuscris arab avînd cota 1-49 sînt păstrate

două. dOeUITlellte turceşti, fără a av"ea a cotă specială.

1o - Prill1ul este un firnlan enlis de sultanul Mehuled al IV-lea(1648-1687) şi adresat beglerbegului vilaietului ~ sau cum se obişnuieşte

să i se splInă în terminologia ronlânească "paşalîcului't - de Oradea, la 14-23ianuarie 1679. Beglerbeg şi valiu de Oradea era atunci vizirul Silihdar Meh­nled paşa, nenuulit în textul firnlanului. Porunca sultanului priveşte "Ţara

Ardealttlui (Erdel AtIemleketi), care este posesiunea tnea ereditară" - spunepadişahul - care cere să se ia măsu.ri ca pe viitor feudalii turci orădeni să

3 S zen tiv il n y i, p. 33 nu menţioneazăacest manuscris subseC'vent, înregistrîndu-lnUlnai pe cel arah cu aceeaşi cotă 1-49. (V. luai jos, arabe III).

:-"'i.\~USCIUSE TURCEŞTl SI AR!\BI~ 83

UU luai calce şi să asuprească lJopulaţîa dill 'l'ral~silval'ia înlpotriva legilorşi defterurilor conscrise şi care trebuie să fie respectate.

Docunlenttll acesta original inedit, din care o fotocopie se păstrează laArhivele Statului Bucureşti, I)irecţia .Arhivelor Centrale, cota: Fotocopiide docunlente XXlj5S, este rezumat succint în Catalogul doc'U'J1zentelor tur­ceşti, voI. II, Îl1tocmit de Mihail Guboglu împreună cu semnatarul aCfstuistudiu, Bucureşti, 1965 (îl1 publicaţiile ])irecţiei Generale a Arhivelor Statu­lui din R. S. R.), p. 174, nI. 581. Are deasupra textului, cu litere de aur,tugra (cu numele sultanului şi ţinînd loc de semnătură); scris divânî, folositpentru actele sultanului şi ale nlarelui-v-Lzir, stropit cu nisip de aur. îl publi­căm aici în textul original turcesc, în transcrierea cu litere actuale "turceşti",

pe baza celor latine, însoţindu-l de traducerea Îll ronlâneşte:

(Tugra:) "Mehmed Han bi!l Ibrahinl Han el-nluzaffer dâima."Enlir iil-unlerâ il-kirânl kebir iil-kilberâ il-fahâm zu 'l-kadr ve 'l-ihtirâm

sahib iil-izz ve '1-ihtişânlel-mu,rakklt-i a;~iz-i inâyet-i a 'lâ Der-i Âli Varad beg­lerbegisi - dânle ikbâlehii! -

utevkî'-i refî'-i humâyun VâSll o114cak nlahîm ola ki: Kldvet-i ayân-lnlillet il-mesihiyye Erdel elc;isi Istfan JGalaci Dergâh-i Mu 'allâme arZ-t hâlgOllderiib Erdel lViemleketi miilk-i mevrUsum ve reâyâsl sâir nlemâlik-imahruse reâyâsligibi himâyet ve siyânet olunmak lâzlm iken hâlâ eyâlet-imezbureniin ziiemâ ve erbab-t timarl berât ve defter-i icmâlde olmlyan ErdelMemleketinde kura ve varoşlarl cebren zabt ve reâyâ fukaraslna taaddi vetecâviiz ve duhul ve rel1cîde eyledikleri bildiriib men' ve dei' oIunnlak ba­bl11da kiikm-i hiimâyl.Înum ricâ eyledu4gi ecelden imdi berâtlart ve icmâl­Ieri dâhilinde olmlyan ErdeI Memleketi llcuraslna duhul ve taarruz eylemeyiibhilâf-i şer' ve kanun taaddi ve tecâviiz itdiriilmemek babtuda ferman-i âli­şânum sâdtr olunmuşdur.

Buyurdum ki hiiknl-i şerifilll vusul b-uldukda bu babda sâdir olan fernLal1-icelîl iil-kadrum uzere ahdidiib dahi eY~lJet-i mezbtîrenull zuenlâ ve erbab-ttimarlnun berât ve defter-i icmâlde dâhil olmayub miilk-i mevrllsum olanErdel Mem~eketi kuraSlua hilâf-i şer' ve kanun bir ferdi duhul ve taarruz vereâyâ fukaraslna taaddi ve tecâvuz itd1lirmeyiib men' ve def' idiib himâyetve siyânet eyleyub emr-i şerifimiin ma~~muni ile âmel ve hilâflnda ihtirâzeyleyesiin. ŞOyle bilesiin t Alâmet-i şerifume itimâd kl1asun 1

"Tahriren fi evâil-i şehr-i zilkade (~şşerife sene tis'a ve sanlânîn ve elf."Be-makanl Edirne el-mahruse.

. Traducere - (tugra:) "Mehmed Hall fiu1Iui lbrahim Han pururea victo­rios.

"Generosului emir iil-iimerâ, măritlllui mare între cei mari, posesoruluiputerii şi al respectului, stăpînuluiforţei şi al magnificenţei,iubitului regula­tor al intenţiilor înalte al Sublimei Porţi, beglerbegul Orlzii- dureze-i soartafavorabilă! - <Silihdar Mehmed paşa),

cînd va sosi înalta semnăturăîmpărătească,să se ştie că: Modelul neme·şilor'~eamuluimesianic, solul Ardealul11i Ştefan Nalâczi, trimiţtnd la S~..blima mea Poartăun arzuhal, în care nc~ informează că în Ţara ArdealuluI,

6*

R4 AUREL DECFr

posesiunea 111ea ereditară, unde raialele trebuie să fie ca şi cele]alte raiale aleţărilor bine-păzi.te în egală ll1ăsură protejate şi ocrotite, aenUla zainlii şi

timarioţii eialetului al11illtit pun stăpînire cu forţ,a pe satele şi oraşele 'ţări iArdealului neînscrise în diplonle şi defteruri, asuprilld şi atacînd şi călcînd şi

supărîndsărmaneleraiale, ne solicităun ordin împărătesc în scopul de a inter­zice şi înlătura această stare de lucruri. I)in această pricină, deci, a fostemanat Îllalt-ol1oratul lneu firman l)entru ca satele Ţării Ardealului care 11t1sînt cuprinse în diplolne şi c011scripţiisă nu fie călcate şi atacate şi să nu seîngăduie să fie asuprite şi supărate, împotriva şeriatului şi a legii.

"Am poruncit ca la sosirea cinstitului llleu ordin să vă anagajaţipe teule­inl acestui firman al meu de suprernă putere emanat în acest scop, ca peviitor nici unul dintre zaimii şi tinlarioţii eialetului aluintit să 1111 mai calceşi să nu lnai supere nici o persoallă îlnpotriy'a şeriatului şi a legii, în satelelleilltroduse În diplome şi în cOllscripţia dciterurilor, din Ţara Ardealulu icare este posesiunea nlea ereditară, şi să nu Ula i asuprească şi să nu 11lai atacesarmanele raiale) ci înlpiedicîtld şi înlăttlrînd această stare de lucruri, să leprotejeze şi să le ocrotească. Să îlldeplil1,eşti întocnlaÎ cinstita 111ea porunclldupă cuprinsul ei şi să iei precauţii înlpotriva celor nlenţiouaţi ! Aşa să ştii!

Să acorzi încredere cinstitului nletl semn!"Scris îl1 prilua decadă a lunii hilkade cea ollorată) an11] 10R9 (=14-2~~

ianuarie ]679)."În reşedil1ţa din Adrianopolul cel bine păzit.U4

2° - Al doilea document, tot în turceşte, este un act eluis de consulatulaustriac de la Bucureşti,datat 17 şaban (1)223 h., adică 10 octonlbrie 1808e.llprin care consulul Austriei (Nemfe) -- care era pe atunci Julius Merkelius ­asigură liberă trecere Îl1 Ţara Ronlânească (Eflak) "negustorului nunlit Givani(Civani nam tacir; probabil un Giovanni), care cunlpără vite în această ţară.

Acest document nu este lnenţiollataltfel nicăiri.

IV.o altă lucrare turcească, un poeul, este copiat în lllalluscrisul arab avînd

cota 111-151 (v. luai jos).Acest poem, fără titlu şi fără l1l1me de autor, pe care de asenlenea llU-l

putem identifica aici, ~in lipsa de materiale conlparative, este copiat pe filele2 a-4 a, fiind însă scris invers, cu capul în jos în raport cu îl~tregulmanuscris.

Are 116 rînduri I rima la al doilea rînd fiindu-i în mod constant "Allah"Iată priulele patru versuri:

Illâ ey kavm-l Istanbtll bilin tahkik olsun Allaherişur nâgâh bir kfth size haşm ile kahr Allah

4, Documentul acesta turcesc, original, pe care-l publicăul aici pentru prima dată întextul turcesc şi în traducere rOlnânească, a fost folosit de noi în comunicarea făcută la Socie­tatea de Ştiinţe Istorice de la Cluj, la 26 februarie 1970, sub titlul: Documente turceşti privindsituaţia celor ucinci comitate ll

(beş 1zahiye) tra'ltsilvane, după crearea paşaltcului de Oradea (1660),în care, întemeindu-ne pe incă alte 34 de documente turceşti inedite, arătăm situaţia comita­telor Crasna, Solnocul Mijlociu şi Solnocul :Dnterior, Dobîca şi Cluj (numit de turci uHunyad".după numele unguresc al Huedinului, Bânfi - Hunyad), în care turcii au instalat feudaliotomani şi încasau dârile, ca în alte părţi ale administraţiei otomane.

;\lANUSCRISE TURCEŞTI ŞI ARABE

klyâmet kopcll siz diinyada el c;ekiib usanmaZS1Zzatuan 'Yeriir luelldîd (?) lliizlÎl itm.ekdiir rtih Allah ...Oricunl o popor diu Istal1btll, să ştii să-I cauţi I)e Allalldeodată se topeştE\-Ullll1unte ue lnîndrie prin fotţ~ lui Allahnlare nenorocire dacă voi vă retrageţi~ vă plictisiţi

tilnpnl dă (?) coboară sIliritullui ~Al1ah...

1.

85

.lL\RABE

Cota III-ISI.

In-So; are 17,5 Cfi. X 12 Cfi. Hîrtie, legat în marochin brun, etl impresi­uni în relief. Are 149 de file, cu numerotaţia ala franga.

~..,. 149 b (adică f. 1 b în ordine arabă) următoarea înselnnare, Îll latilleşte:

Etuptus per llle ~A.ndreanl CeraSitlill a quodam Saxone Bistriciensi nomil1cSchuster qut Jerosolinlis e I..,tltheranisulo ad Catholicam fidem conversus octoannis in terra sancta peregrinatus est, ante aliquot annos domum reversus,sed a patre SUO, qui lllagistrulll postae agit Bistrice ob religionem catholicalllrejectus, sese ad habitu peregrini indlltus miserrime vitam sustentat. Sign­(atum) A(lbae) Carolinae 1822 die 9 lnartii.

Iar pe f. 144 a (f. 6 a în ordine arabă) e însemnarea cu creionul, în nem­ţeşte: Nun, ist das Buch mein denl Eremithen Schuster 1821.

F. 4 b (146 b în ordine arabă), C'U creionul, cu litere gotice: JosephusMaximilian Schuster 1819 Eremita.

Manuscrisul e un codice miscelaneu, în, limba arabă a creştinilor dinSiria, conţin.înd mai cu seamă rugăciuLni şi alte notiţe bisericeşti, în limbajcreştin. Le indicăm aici, pe cele mai principale, în, ordinea arabă a filelorînsă după numerotaţia europeană.

li". 149 a: NUtllele lunilor TIlusulnlane, sistemul lunar, precum şi numelezilelor săptănlÎl1ii: Mtlharram, Safar, etc.; ahad, ithnayn, etc.

F. 148 a: îllsenlna~e despre FraTI,sis (Fr'al1cisc~ la 10 iulie 1737 - ftsanatin alf "va sabca miăt 'va sa~~a wa thalăthin - anul fiind aşadar expri-luat di rect în cronologia creştină, solară, -

F. 147 a-144 b: Invocaţii religioase la Allah (Dumnezeu), pentru a-i·cîştiga bunăvoinţa.

I{. 142 b-4 b: Rugăcitlni variate. Începe: Salwăt. Bism al-Ah wa li-ibn'va li-ruh al-kuds al-wăhid. Amin. == În numele Tatălui şi al fiului şi alspirituluI sfîrit şi unic. Amin .

.B". 88 a: I,ităl1iyyat, litanii (cu-ăt, pluralul feminin arab ataşat cuvînttt­lui de origine grecească), pentru al-l:curban al-mu~addas" "sfînta jertfălt etc.

F. 83 b: Dhikru şalati Măr Fransis alIati kăna muwăziban Cală takdimuhă

ill1ăma surati'S-salabu\\l'ati: Vă Sayyidi wa AIHihi yasuC: il-Masih ... '=: Reci­tarea rugăciunii'lui Mar Francisc care a studiat neîntrerupt ca să fie promo-

86 AUREL DECEI

vat preot, sura crncificării: O, DoatllUe al lIH:t1 şi DUllll1eZenle şi J care l-aitritnis pe Mesia etc.

Toi'. 5 a: Colophol1ul: Talllnla fira.ghihi be-y·ad al-şo,văle Zekeriyyă ibn'fobhăn al-Mărwani min tăifat al-kătc.likin săkinin fi Dăr al-chilăfat al-sultă­

niyya. al-mat.rrUsat ~o~ţanţina fi 'tărich aH wa sabcă miătin-;a .!~alătha waarbaCyin fi şahr Ab yawm 24 li-yadin:i lahu bi'l-djawr ţlisăb al-hidjri alf \vamiăt \va sitta \va chams fi şahr radjab ~Y'a,vtn 6- S-a încheiat Să\7îrşirea

acesteia prin tnâna cavaierului Zekerl)~îfiuiini Tobhan al-Marvalli din grupulcatolicilor locuitori în oraşul califattLlui sultanilor cel bine păzit, Kostan ..tina,51a data 1743 în luna august zil.1.a 24 prin ll1îl1a noastră care anl socotitde la hegiră 1165 în luna redjeb ziua 6.

lJltima dată, calculată de la hegiră, coresptlude la 20 l11ai 1752, nuaceleia indicate mai sus după era creştină. Discordatlţa aceasta se datoreşt<.',

probabil, fapttl1ui că data de la hegir~i a fost aclausă de altcineva, tIla i tîrziu.Notă: F. 2 a-4 a conţine poenlul turcesc neidentificat (v. turceşti, IV).

11.

Cota 111-102.In-8°; are 16 cm. xlI efi. Hîrtie, legat în piele SiUlplă. Are 94 de file,

numerotate tot ala franga, începînd de la coada textului arab. POe-l1tă sigiliulcu cerneală albastră: Batthyâny-Kon.yvtar Gyulafehervar.

Acest manuscris arab cupritlde diferite excerpte din Carau, Îllcepllldcu Fatilţ.a, adică prima sura (capitol) al cărţii sfinte a nltlStllnlanilar, carecoresl)unde rugăciunii "Tatăl nostru" al creştinilor şi are sensul de "I)eschi­zăto,area (Cărţii)".6

.De la f. 32 a la 1 a, adică în partea a doua a lnalluscrisului, progresîndspre sfîrşitul1ui,urmează în turceşte o serie de indicaţii necesare credincioşi­

lor, asupra ritualului serviciilor divine, a obligativ-ităţii rugăcÎtlnilor J etc.F. 2 a (adică 93 a, după numerotarea arabq~, colophonul:Katabtu fi Dimyăd şahrin dhulhidjdja fi wakti'z-zuhr ya,vm al-arba'a

sanatin 1176 = Am scris în Damieta 'îll1una zulh{djdJa'la amjazi ziua ltlier­ctlri anu11176 (13 iunie-l1 iulie 1763 e.ll.).

'111.

Cota 1-49.In-4° mare; are 30,5 efi. x21 efi" Hîrtie, legat în tnarochin cu Uil desen

geometric decorativ la mijlocul copertei în relief (1n·ikle). Are 169 de file,cu nunlerotaţieala jra1tga. La f. 1a (a<iică 169a în ordine arabă) se Întrerupe

6 Kostantina, sau luai coreţt, în fOl'nţa arabă şi apoi turcă, Kostantiniyya, esteConstantinopolul.

6 S zen tiv a n y i, p. 229: llr. 408, Exce; pta Turta t'.r A Icurano pJ'o schola} i blts.Chart., in 160. foI. 93, col. 11 teg. C., s. XVIII, Cs. L5 VI. ~~4, B. 197, R. III. 102.

\lA~USCRISE TURCE~Tl ŞI ARABE 87

brusc, llefiind copiat întreg textul. Sigiliul cu cerl1eală albastră: Batthyau)i'­Kony\"tar (j)7ulafelH~rvâr.7

Acest lllanuscris de teologie arab~i cUI)rit~de Fara' ii, adică dispoziţiile

instituţiilordivine, stabilite în 1l10d pozitiv prin Coral~; în opoziţie cu sunna(turc. siinnet), adică instituţiile sfinte tradiţiol1ale, fixate prin tradiţia ulte­rioară; asa cunl, la crestini există în\Tăţăturile divine date de Isus Christosşi consel~l1,ate în Eyal{ghelie, şi pe u.rrnă, învăţăturile Hsfinţilor părinţi".l\fanuscrisul ulai cuprinde diferitele articole de credinţă nll1sulnlallă, Înce­pînd fiecare cu aşhadu "mărturisesc că .. .Ci, după care urmează textullnăr­

turisirii si COluelltariile aferel~te..l\tlan~scrisul are în lllai mtllte locuri texte explicative şi conlpletive scrise

pe lnargil1ea paginilor, obişnuitele haşiye.

UltilllUI din aceste texte este un text teologic în liluba turcă, privindulîntuirea sufletului. AClsta se curlnă brusc, pe f. 1 a jos.

(\T. mai sus, turceşti III).

'rl~ltKIS(:llE ('Xl) 1\lt.\81~CIJE ll.:\\"DSCl-IRII~'TEX l\IJ~ DR1IBl\l'TJIYJ\1\ElT]\1 BfBLI(jTEK

[11 die bcriihlute Bibliotht-k ,,13atthyallt:ulu'( în ..A.lba Iulia --- \\:'0

auch eine Hălfte des hochstbertihmten "C-odex Aureus" aus der karolingi­schE:-n Zeit be\vahrt ,virel - befindell sich aucll ftinf islanlische Halld­schriften, die aber mehrere Einheiten eil1begreifen.

Die vier tftrkischen schriftlichen Einheiten sind folgcnde:1. Die ălteste Handschrift ist ein Defter, d. i. ein fiscalisches Register

vanl Sandschak Peţuy (Pecs) in dern gewesenen tiirkischE'll Wilajet v~on

Budin (Ofen) herriihrelld, ans den Jahren 1583-1585, in s(vakat-Schrift.2. Eine Kopie des beriihnlten religic)sf'Jl Epos von ~Iehnlec1 Yazlcioglu

(gest. 1451), J\;[uhamn'zediyye genall11t, die zwischen 1 Ulld 10 Oktober 1779abgeschriebell ,vurde. Es fehlen \rier :Folios, am Anfallg.

3. Zusatnmen mit einenl Elell1e1r\tarbuch der Geou1etrie ulld Physiksind eingeschaltet: a) ein Fernlall des Stl1tans Mehmed 1\7 vom 14.-23.Januar 1679 an den Wali \rOn \Tarad (Oradea), in dem er befihlt, dass dieSipahis nnd Timariotell keille neuere Erpressullgen gegel1 die Einwohner

7 S z e 11 tiv it tl Y 1. p. :~:): nr. 49. Rationes Turcac. Chart., in 40, foI. 165, col. 1,teg. cor., s. XVII, Cs. L5 l\". 5, B. 483, R. 1. 49.

88 AUREL DECEI

Siebenbiirgens ausiibell so11en; b) ein I-i'aisser-passer in tiirkischer Sprache,V011 dem osterreichischen Konsul von Bukarest, Julitls Merkelius, al1sg~­

fertigt, fUr dell Kaufmanl1 Gioval111i (Civani).4. :B:in Gedicht eines unbekannten Dichter, in 116 Zeilen uud 111it elen1

Reim "Allah".I>ie drei arabischen Handschriften sind folgende:1. Ein Codex miscel1aneus, der nlehrere (jebete und kirchliche Instruk­

tiol1en fiir die syriscllen Christell enthălt. Er \vurde alTI 24. August 1743 inKonstantin,iY)1'a (Istanbul) abgefertigt.

2. Auslese aus verschiedene Koranstel1ell, auf 94 Folios, die z\vi~chen

denl 13. Juni und 11. Juli 1763 in ])amietta abgeschriebell \YUrdelL3. Eine grossere Kol1ektioll, auf 169 Folios, \'on Fara/iz, d.i. gott­

liche Institutionen fur den guten Muslimel1, die alle vom Korantext l1erab­stalTIlnen, mit mehrere haşi)'e, d.i. Marginallen, elle den Text b('~ser erklărel1.