caLEMENTE

D E

STORIA SACRASAU

13I38LIC.A.A VEC111111,111 1 NO111,111 TESTAMENTO

PENTRU

COALELE PRIMARE, URBANE I RURALEDE

AMBE-SEXELE

Carle didacticd, aufarisaid de ministerialCultelorii

Cu aprobarea i binecuventarea Santului Synodü ala bisericei orthodoxedin Romania.

IDITIT...TINTMA =LI 33..

BUCURESCIEDITUR A LIBRARIEI SOCECCT & COMP

7. Calea Victoriei 7.

1883.

Pretulii unul esemplar 20 bani

,z2 pk-IARN.

1

II-ii18392i

,

publice

ce.=.t

si

6111101110~

www.dacoromanica.ro

ELEMENTED E

ISTORIA SACRASAU

YECIIIIILIII I NO111,[11 TESTAMENTO

PENTRU

SCOALELE PRIMARE, URBANE I RURALE

DE \OT

AMBE-SEXELE 4?P

ACADEM1'Carte didacticd, autorisatd de ministerial Inst

1Mb/ice si alu CaltelarU

°Cu aprobarea i binecuventarea Sa'ntului Synodii 2E1 Iris, ,:r"teduge

din Rominia.

BUCURESCIEDITURA LIERARIEI SOCECT:J & CL

7. Calea Victoriei 7.

1883.

O.

3E3I1RIJICA

%kit.

EDDITIT.71\TM40,. J-1. B.

.

Pk

r6.-orif

A

www.dacoromanica.ro

Ineepulalu inleleyeiunei este trim lut umneclea.

Din Stabilimentn1 pentern artele gran BOOE0t, BANDER & TEOLIT.

-

z

r

I

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

AGADI

'041.0

TESTAM ENTULO V ECH I

Ce intelegema prin 4icerea lumePrin Vicerea lame intelegema cerula, pamAntula

tete cate se coprin-da intr'Onsele.Cine a facuta lumea acestaLumea acOsta a fatut'e a totil puternicula i prea

Nimbi DumneVen din nimica, numal cu puterea voidsale : a jis i s'a Until.

In nate Vile a facuta DumneVen lumea 1In (cSse : in Viva d'antOiti a mina lumina ; a

delta 4i taria sda cerula, ce este d'asupra paniOntuluf ;a treia Ii a despartita uscatula de ape: a patraa facutn sOrele, luna §i stelele; a cincia Ii a facutilpaserile co sbOr In &era §i pescil din ape; a gOsea4i a facuta t6te vietuitOrele de pre pamOuta, i malpe urma a facutil pe ma; a Optea Ii s'a odihumlDumneVen de tOte lucrurile sale.

Care a testa ()mufti cola d'6,utêili

.

§i

www.dacoromanica.ro

4

Omula cold d'ant6it a fostn Adam pe care Dum-ne4et plasmuitil din prang, i insufiftedu'l spiritnde viëta, 1111 faca dupa chipuln i asemanarea sea.

NumaT pre Adam singurn a audit Dumne4eil?Nu ; ci ve'Tendil Dumne4en ca nu este bine sit fie

omula singurt, a luata u, cOsta de la Adam, pe dadadormia elil, i dinteac6sta a amid pe Eva, ca sa'lfie sotie.

Cum a bine-cuvêntata llumne4ea pe Adam §i pe Eva?Drip ce a facuta Dumne4en pe Adam §i pe Eva,

'1-a bine-cuvntatil clicOndu crepep i ir6 inmultip,implep pamentuld §i stapaniti-la cu tOte cele co stintapre (Mnsula.

Uncle a a§eqata Dumne4en pre Adam i pro Eva?In Paradisil sati Rain, ce era lla, gradina infrumu-

setata cu totU feluln de ierburl, copaci §i pomi rodi-tori. In intrula Rain lul isvora patru riurl : Fisonula,.Gehonula, Tigrula i Eufratulil, care uda MO, gradina.

In ce stare se Oa 'Adam §i Eva in Rain?In starea nevinovatieT; nu scian ce este p6catu1ii,

eran drepp, sal* §i nemuritori; nu cunosceaa bOla,lipsa i necazula hrana lord o producea pamentulafara ostenola ; de haine n'avean trebuinta, ci umblangoll i despoiap; de fiarele s'elbatice n'avean a se teme,cad acestea trebuia sa fie supuse omului.

Ce porunca a datn Dumne4en lul Adam §i Eveclan necjata in Rain?

Le-a data voia sa manance din toff pomil raiulnl,numaI din pomula cunoscintei bineluI §i alti r6u1u1 sit

'1-a

LAT

:

2

:

'I-a

7www.dacoromanica.ro

5

iu manance, cad In ceasula ce vora manca, en mórtevora muri.

Ascultat'at Adam §i Eva de porunca lul Dumneclea?Nu; cael diavolula pismuinda fericirea lora, a luata

figura de §Orpe i a amagitu pe Eva, ea sa manancedin pomult cela oprita; Eva a Mouth §i pe Adamsa mAnance. Atuncl indata amandol se v64ura golf,

cunoseura cg, aa caleatt porunca lul Dumnget.Cum a pedepsita Durangeti greOla neaseultarif

celora dintêit Omen!?A blestemata pre Adam ea de aci inainte minim

intru sudOrea fetil able sA ca§tige hrana sa; peEva o blestema ea intru durerl s nasca fiil; era peOrpe. fit blestema, ea sa 5 teraseit in vecl pre pa-nfentt. a-66sta Dumneclea goni pro Adam i preEva din Rain, i pose la up raiulul una Cherubimacu sabia de fool, ea sill oprescA de a intra i amanca din pomult vietil, care era In Raia.

Ce urmral a asutt greOla lul Adam pentru no-multi omenesct ?

Priu greOla lul Adam intranda pkatult i mOrtea

in lume, nu s'a nefericital numal 6111, ci top cap setragt de la &multi.

Carl at fosta fecioril lul Adam?Adam §i Eva ati nascutt mal multi feciorl i fete;

dar eel d'intOit at fosta Cain i Abel. Cain a fostaluerAtort de parnentt, era Abel pastern de ol.

Ce jertfa at adus lul Dumneclea ace§tl feciorl allul Adam s

§i

Du-pa,

-

'qa

www.dacoromanica.ro

6

Cain a Rhea ce a fostil mal slat In redele pa-utentuluT ; era Abel ce a fostt mal grasA In oils sale.Dumne4ea a primitti jertfa lul Abel, era pe a lulCain a respins'o. Cain umplendu-se de pisma asuprafratelul sal Abel, chiama la camp omori.

Cum a pedepsittl Dumneclell pe Cain pentru omo-rula fratelul Ott Abel ?

L'a blestemata ca sa umble ratacind i tremurand, safuga de vederea 6menilortl, i sa nu'lu p6ta marl nimenl;der se omori mat tar4iti de stranepotulu sti Lamech.

Ce fin s'a nascuta lift Adam in loculu lul Abel?In loculti lul Abelti s'a Omuta lul Adam altil fia

numita Situ.Cum se ehiama 6menil earl se trageall din Cain,

§i acel ce se eoboratl din Situ?Genii earl se trageati din Cain, pentru ca email

rel, se numiatt fiiI 6menilortl; 6ra cel ce se coborattdin Sittl, pentru c erat bunl, dreptl i tematorlDuumecleU, se numiatt fiiI luT Duumeclett; asta-felttfostil Enoch, care pentru bunatatea sa a fostil rapitilla cerU, i Matusalem care a treat 969 anl.

Ce s'a Intamplatil dupa ce s'an imultitn 6menil pepamenttl ?

Imultindu-se Omenil, nevoia i IntOmplarea 'I-a In-vitals sa afle multe felurl de mesoriT pentru trebuin-tele vietil : Tubal-Cain a Inv6tattl a lucra ferulA;Iubal a data instrumente de musica ; déra totti-ua-data 6menil att Inceputil a se corupe i a se Inrau-tati, In cattl parendu'I reu lul Dumneclea ca a facuta

111 i1ti

ado

www.dacoromanica.ro

7

pe omit, a hothritg sl pOr41 en potopg tott sufle-

tulg vig de pe fata pAmentulul.Nu se afia nicl ung mg bung i dreptal pe tim-

pnlg acela?S'a afiatg Noe, drain 'I-a poruncitg Dumne4eg sA

fad u corabie, in care sA, intre elg, trel feciorl al86I §i cu nevestele lorg ; pe lAngA acesta sA bage incorabil din tote vietuitórele curate ate 7 pArechl;Ora din cele necurate cate dou6, §i s ia i hranApentru mal multe 4i1e.

Ce a urmatg dupA intrarea lul Noe in corabieiDumnecleg a sloboclitg u plOie, care a tinutg 40

ile §i 40 nopti, in cat apa a intrecutg v6rfuri1ecelorg maI inaltl muntI en 15 coti, i astg-felg seInec i muri totg sufietuth vig afarA de Noe i eelce era cu dênsulg in corabie.

Cum a multumitg NoO lul Dumne4eg pentru scApareade potopg?

IncetAndg potopulg §i uscAndu-se pamentulg, e0 Noeon totg ce fnsese in corabie i aduse lul Dumneclegjertth de multumire; Dumne4eg fAgAdui cA nu vamai perde pAmentulg cu apa.

Ce a fAcutg Noe dupa potopg?A inceputg a lucra pAmentulg, §i sAdindg vie, a

Until ving, de care ametindu-se a adormitg. FieldCham riOndu de goliciunea lul, Noe l& blestematg

ca sA fie servitorg celorg-altl fratl al sel.Carl ad fostg fecioril lul Noe?Sim, Cham i Iafet, din earl Ora se imultirl Omeni

sgg

'I

www.dacoromanica.ro

pe pgmentg. Spre a scApa de alta potopt, ce s'argIntampla, sdü spre a avea ung pinta de Intalnire,Irtreprinsed a zidi ung turnt, alg caruia virfg BAajunga la cerg dar Dumnecleg le amested limbele,In cAta nu se mal patent intelege, i furl silitl ase Impr4tia pe fata pgmOntuluI.

Imprgstiindu-se Oxidant, r6mas'at el credinciog lulDumnecleg?

Nu; ci órI Il uitad de dênsulg §i Word laInchinare de idoll, §i din causa acesta se dadtirA la1.611141 i farg-de-logI.

Pe eine a alest Dumnecleg ca sa pastreze credintaYrendg Dumneclog ca 81 fie pe pgm6ntt1 ung populg

alesti, care Oa pastreze adev6rata credinta, a chematg peAvraam din Chaldea ca sa fie parinte alg acestuI populg.

Ce omg a fostg Avraam ,

A fostg bung, dreptg, tem6tortt de Dumne(kil, pri-mitorti de strginl i gata a ajuta pe top earl aveatrebuintg de (languid. Mergêndu elg undo la chematitDumnerja, s'a unman Eared.

Carl ati fostg fecioril lul Avraam?Coil d'antlig fig alg s6g a fostil Ismail, nAscutg din

Agar, servitórea sa, era colt adevgratt fig a fostil Isaac,ngscutt din Sara, nevasta sa, de i era do 90 anT.

Cum a pedepsitg Dumne4ett cetatea SodomaGomora?

&delta, Gown i alte treT whit cu fArg-de-legilelora ail aims* mania till Dumper leg, in cAta le-a prg-plata en foc i joitd puci6sa caclute din cert. Din

8

.

§i

www.dacoromanica.ro

9

toff locuitoril n'a scapata nimenT, earl de Loth nepo-tula lul Avram; dar i nevasta acestuia, uitandu-seinapol dad fugia, s'a prefacuta In stalpa de sare.

Cum a cercata 15umne4ea credinta lul Avraam?A ceruta de la &Mould ca sg, jertfdscg pe Buhl

s611 Isaac. Avraam ascultanda , a inMtatal altaragrAing,ditil lemne pe earl a pusa pe Isaac. Candil a

rldicatti cutitulfl ca sala injunghie, ingerulfl Domnululilti opri 4icAndu'l c Dumneclea 'I a primita credinta,ti3i 'I aretg, unt berbece ca aducg, jertfg.

Carl all fosta fecioril luT Isaac?LuT Isaac i se näscurg, din Rebeca duel fil gemeni

Isav i Iacov. Isaac iubia pre Isav, era Rebeca pe Iacov.Acesta inset de doug orl pe Isav : ug,-clatg, II cumperg,

dreptula AntOiel nascerf pe ug ferturg, de linte: altadata primi de la Isaac bine-cuventarea fgggduitg luT Isav ?

Uncle a fugitti Iacov de frica fratelul sea ?

La unchiula sll Laban in Mesopotamia. Pe drumria vNuta in visa ug, scarg,, ala aria capetaiti ajungeala cert, §i pe care angeril lul Dumnecjea se suia i secobora. La Laban a servita Iacov 14 anT pentru dealfete ale lul, Lia §i Rachil, pe earl Iacov le lug, de neveste.

Cap feciorl a avuta Iacov ?Din Lia a avuta 10: Ruvim, Simeon, Levi, Iuda,

Isahar, Zavulon, Dan, Neftalin, Gad i Asir ; era dinRachil a avuta numal dolt!: Iosif i Benjamin.

Bids a fugitil Iacov de la tinchiulli seri?In yritanettialti undo a locuital tatala Oa Isaac. Pe

drama lupttlidu-se en Dunned-el de sera pent dimirréta.

si,

snit

Isav

.N.

a

4,2

www.dacoromanica.ro

10

a prTmitil nume de Israil. Cel 12 fil al luI intemetaracele 12 semintiI ale lul Israil, i urmara a se ocupaea economia viteloru, precum aü Manta stramoplAloril Avraam, §i moult lora Isaac.

Ce facura fiil luI Iacov cu Iosif fratele 'lora?Iosif visanda nisce vise, fratil luI le esplicara ca

cum elti sell deveni ug, data mal mare pesteDin aces% causa prinserg, pisma pe densuhl,dull la nite negutatorIIsmailtenT, i acestia ducendu'lllin Egiptu, fiti vOndura lul Pentefri, anti dregaera marealit imporatulul Faraong. TiiLluT Iacov spusera tataluIlora, c pe Iosif fi mancatil u fera.

Ce s'a intamplatil luI Iosif in Egipt?Fiindil c Dumnecleil era cu Iosif, Pentefri liii puse

mal mare paste casa sa; dar nevasta lul voindit sa'111amagesca §i Iosif nevrOnda, ea fill piri ca cum eluanil fi cercatil s o amagesca. Pentefri crel0nd1l penevasta sa, arunca pe Iosif in temnita.

Cum a scapatti Iosif din temnita ?Cu Iosif in temnita aflandu-se doul dregatorl marl

de al lul Faraon, Iosif esplica visele acestora, c unulase va omori; era altuliI va scapa. In timpulu acelavisa §i Imp6ratult1 Faraong nisce vise: ca épte vaclslabe §i §ópte spice de grail secl, ail inghititil éptevacl grase §i §épte spice pline, Iosif esplica acestevise: ca volt urma §épte anl imbelpgatl, §i pe urmavon*" veni §ópte anl de fOmete in carI volt muri totlcap nu voila face ingrijire.

Cam a resplatitil Faraong intelepciunea lul Iosif?

§i-hl vOn-

Tarn_

.

den§iI.

www.dacoromanica.ro

11

L'a Inaltattt la marire, Insarcinandua ca sa fadmagazil i sa le umple cu bucate pentru cet 7 antde fOmete; cu uml cuvênta l'a facuta ala douileadupit sine.

Implinitus'a talcuirea viselorti ml Faraon?S'a implinita Intocmal, cacl dupa trecerea celoril

§6pte anl de imbelpgare, all urmata nemicllocith 7 antfOmete; care s'a Intinsa pretutindenea i ajunse pêtala fiil luT Israil, undo II pascea dobitOceletranula Iacov tramise pe fiil 861 In Egipt, ca sa cumperebucate Iosif cum v6c1u, cunoscuta.

Cum §1-a rêsbunattl Iosif despre fratil selfIosif nu numaI nu 'plea r6sbunattl despre fratil sI

pentru ca '1-a vênduttl; ci din contra, le a data bucate;el veninda i a doua Ora in Egipt, Iosif se descoperi

lora qi aduse In Egipt pe tatala s6t1 cu totl al lulcu dobit6cele lora, i le dote pamOntula Gosen spre

locuinta.Oum a petrecuttl fiil lul Israil In EgiptiCAM a traittl Iosif all fosta ap(lratI i ocrotiti, dar

dupa m6rtea luI, Faraon temAndu-se ca prin Imultirealora vortt fi pericu1o0 ImpOratiel, Incepu Impilacu tiranil §i aduse In stare de robie.

Cine a mantuittl pe fliT lul Israil din robia EgiptulullNoise, care pe cand Faraon dede porunca ca totl

copill de parte barbathsca al Israelitilortt sit se arunceIn apa Nilulul ca sit se Inece, fu scapattl chiara de fatalul Faraon, care Ingriji de &malt crescu Inpalatultl ImOratesctl; dar mal tarclitt omorindtt pe unit

lora. 136-

'I '1-a

§i

§i

a'l'1

§i

www.dacoromanica.ro

12

Egiptóna, care maltratase pe una israelita, fu silitil-sg fuga in Arabia. Aid Ina porund de la Dumnecletl,ca sg mOrgg impreung cu fratele s611 Aron, i sa qicalul Faraon ea s libereze pe fiil lul Israel.

Prin co minunl a scosa Noise pe Israel* din Egipt?Nevr Onda Faraon s libereze pe Israelitl, Dumnezea

prin Moise a batutti Egiptula cu 10 rane sda pedepse.Faraon speriata lasa pe IsraelitI sa 6sg din Egipt : daringrabg pgr6ndu-I r6a, se lila dupg dem01 pe dadatrecea el Marea RoOg ca pe uscata ; apa mgril ins6acoperi pe EgiptenI §i se inecara tot!.

Uncle a condusa Moise pe fiil lul Israel?In Palestina séa pamentula fIggduinteI. ItAtgcinda

el 40 de anl prin pustiilo AratieT, Dumnelea ii adapacu apa isvorita din pArg §i IT hrani cu mama cOutgdin cora : dar tot-d'ul-data II pedepsia aspru, andaeraa r61 §i neascultatorl.

Ce poruncl a data Duinneclea Holt lul Israel prinMoise I

Cdnda se afla fiil lul Israel In muntele &alai in Arabia.Dumnecjea prin Moiso le-a data Intro tweets §i fulgereGele 10 porund, care eraa scrise pe dou6 lespecll de petra.Mara de acesta, maT data mai multe ceremonil delege §i intocmirl pentru traiula §i viata lora in societate.

Dupa mines luf Moise clue a maul pe fiil lulIsrael/

Isa Nayi, care due pa Israilitl ix pamAntuh1 frgidmintel, din care se Iice c curge lapte i miere;11 trees apa Iordeenulul ea piciOre asuclate; anima

.

,

le-a

.

G

www.dacoromanica.ro

13

zidurile Ierihonulul numal cu sunetula trimbitelora;pe :Irma prin resbóie sangerose coprin4Onda cea mal

mare parte din Palestina, o imparti Intro cele 12 se-mintil ale lul Israel, afar% de levitl sófl preotl earlavea dijma i alto veniturl din serviciula

Cam ail petrecuth Israelitil In Palestina ?In cftttl tuna au ascultata de poruncile lul Dam-

neq.etl, ad fosta in pace i fericitl; dart dapI ce uitarlpe Dumne4eti, se amostecar ca alp popull §i cac1ur5,la inchinare de idoll, alp popull strain! venirg, asupralora §i-T neajirA, cu tota felula de reutltl.

Parasit'a Dumneclea de tota pe flit lul Israel?Nu: del el cunoscOnda'§I grepiele §i Intorchdu-se

la Dumne4,41 ca sU,'T mAntuiasel, Dumneclea le detecate untl judecAtorti sOti povètuitort, care sclpS devrAjma§1. Ast-feld a fosta Aod, Devora, Ieftae, Gedeon,Samson, vestita prin 'aria sa, i Samuil prorocula.

Cum a dobandita Israelitil impe'rattiV646nda Israelitil cg, populil vecinl aa Impe'ratl,

earl IT carmueseq, regard pe prorocula Samuil, ca sAle pue §i lora imp6rata. Samuil s'a Impotrivita cereril

dar maT trclitI alese §i unse deImp6rata pe Saul din semintia lul Beniamin.

Cum a imp6rit4itu Saul?In cata timpa a ascultata de poruncile lul Dam-

ne4ea §i de povetele luT Samuil, a imp6rI4itu bine §icu dreptate, a bAtuta pe vrajma01 earl sup6ra pe is-raelitl, i a InMtatil numele i marirea lora. Dartimai pe urml nebaganda in séml porunclle lul Dum-

religiosa.

'T

.

lora multi timpa;

www.dacoromanica.ro

1 4

ned.og §i sfaturile lul Samuil, fu pargsitg §i dela-turatg.

Pe eine a alesg Samuil impgratg in locula lul Saul?Pe David din semintia Iudel. Acesta fu adusg la

curtea lul Saul, ca s canto cu harpa spre lini§ti&hula cola turburata. ELU cu pra0a ucise pe uria-paid Goliat, poveluitorulg Filistenilorg earl venisera curgsboig in contra Israelitilorg. Nu multg dupa acésta,omorindu-se Saul in rgsboig, David veni la imp6ratie.

Cum a imp6ra4ilti David?David flindU omg placuta lul Dumne4eil, batu pe

populil earl necgja pe Israelitl, mari imp6ratia cu leftnoue, zidi Ierusalimul i compuse psalmil din psaltire.Catre baranete a familia graph marl, cu earl a su-grata pe Dumue4eg §i chiarg fiii s61 se revoltarg con-tra lul. Unuhl dinte6n§if Avesalom in r6sboia r6masespincluratg cu Wahl de cracile until copacig, pe subcare vrusese sa trecg Ware.

Care a fostg alu treilea impgratg altI IsraelitilorillSolomon bulb lul David. Acesta fu pling de intelep-

dune i do marire. DA a ziditu biserica cea vestitadin Ierusalim, i intreprinse negotg mare cu corabilin alianta cu Fenicianil. Catre bgtranete, din causamultorg muierl straine ce avea, each la inchinare deidoll, §i pentru a tine luxulg curtil, impila pe popul,cu contributiunl grele, carT dedera ocasiunl la multerevolte. De la Solomon ne-ag rgmasti scrise pret;Ose:Pildele, Eclasiastulg i altele.

Cine a urmata lui Solomon in imperAtig,

_

,

al

www.dacoromanica.ro

15

Roboam fiulil sail, care nevrênd a upra pe po-pulil de contributiunl, clece semintil se resculara subconducerea lul leroboam, in dial lul Roboam numalsemintia lul Iuda i a lui Beniamin IT r6masera cre-dincidse; i ast-fel Imp6ratia Israehtiloril se desfacuIn dou6 : imp6ratia uncle stapanea Roboam, s'a numitalimperatia hided, cu capitala Ierusalimul; er5, aceeauncle domnia Ieroboam, s'a 1isU imp6ratia lul Israel,a aria capitala era Samaria.

Ce s'a Intemplata cu Israelitil dupri, despartireaimparatief ?

Despartindu-se imp6ratia, Israelitil se corupsera, sedemoralisara, §i caclêndil la inchinare de Idol!, uitarape 'impeded i se dedera la totti feluld de rOutati.Dumnecleu le trimise prorocl carl s6-1 indemne la indrep-tare §i poeMnta; dar el nu numal nu'i ascultara, ci peeel mai multi if i omorira. Ast-felil de prorocl ail foldIsaia, Ezechiel, Ilie Tesviténu, Elise!, Eremia i altil,de la earl mal de la totT rêmasu scrierl pretiose.

Care a feta sfirOtulA impOratief luT Iuda i a lulIsrael.

NepocMndu-se Israelitil, veni Salmanasar Imp6ra-tula Asiriel i striandil imp6ratia lul Israel, pe Is-raeliti if duse robl In partile Asiriel. Imperatia Jude!a tinuill mai mult; dar mai MAIM veni Nabuchodo-nosor Imp6ratulil Babilonulul, stria Ierusalimul, arsebiserica, i pe Israelitil din Impilratia acesta 'I duserobi in Babilon.

Candil §i cum ail sapid Israelitil din robie

-

-

ne-ati

www.dacoromanica.ro

Dupa ce'g plansera pkatele eel din Babilond 70ant, dra cel din Asiria mal multO, Ciru ImpaatuldPer§ilord le dete voie, ca sit se Int circa In PalestinaIn trel r8ndurI sub trel capetenil : Zorobabel, Neemiatti Ezdra, i rezidira Ierusalimal i biserica.

Ce scim despre Estir ?kcdsta a fostd uit israelita orfana, care pentru cit

era frumOsa i temet6re de Dumne4etl, a deyenittt 1m-OrtitOsA a lul Artaxerxe Imp6ratu111 PerOlord. Mardo-ched, unchiuld el, a descoperitd und complotil In contravieiT Impdratulul, fail a i se face vre o resplatire.Aman, dregatord mare, din pima asupra mut Mardo-ched, a scostl porunca de la Artaxerxe sa se omóre totlIsraelitil. Estir descoperindu-se impdratulul ca e Israe-lita, a mijlocittl ca sit se nimicdsca acea porunca; lulMardocheil i se fact' ondre mare, dra Aman fu spag anat.

Cine a fostd Iov ?Ural mid fOrte bogatt, care, ou voia lul Dumno-

flindd supusd la ispitele SatancI, perdu tdte bo-gatiile sale. Emil nu se despera, ei vise ; Domnulddata, Domnuld a luta. Pentru rabdarea sa i credintaoe avea, Dumne4ett 'I dete Incloitti tdte avutiile perdute.

Care este minunea (*lora trel count din Babilon?Canal se afla Israelitil robl In Babilon, trel tinge:

Sedrach, Misach i Abdenago fura Witt, ca nu Ternsit se Inchine idolulul oe 'In Inaltase ImpdratuluI Na-buchudonosor. Pontru acdsta fura aruncati Inteundcanton arsd de k3dpte orl; dar el IntearmatI Cu ore-dinta In Derange' celd adevdrattl, nu numal nu se

16

clan,

,

a

www.dacoromanica.ro

c1t6mara nimict de foal, ci In mijlocult fiacarilortdata, i lauda pe Dumnecleu.

Ce scimti despre prorocula Daniilti ?Dauiilü proroculd aflandu-se In Babilon, pe candil

Ciru, Imptratult Persilor, coprinsese acésta cotate, facnpe Ciru s inteléga c jertfele, ce le aduct Babilonieniiidolulul Baal, nu le mnnc eli, ci popil lul. Deptaceea omori i pe balaurult la care se Inchina Babi-Ionised, aruncandu'l hrana din re0na, unsOre i perl.Daniil pentru Watt fapta fu aruncatt inteo gr6pa enlel; dar on ajuterult lul Dumneclet ei nevat6matt.

Ce ached despre prorocula Iona?Iona prorocult a fosta trimisa de Dumne4et la

cetatea Ninive, ce era fOrte pecatOsa, s splittorilora, ca de nu se volt pecai, totT volt peri. Ionaneascultandt, fugi Inteua corabil pe mare, uncle In-tam ilanduse furtunit mare, corabieril aruncara sortispre a cumisce eine e p6cAtosu1t, i sortult calla peIona, elt fu aruncatt In mare §i Inghititt de unachita. Dupti trel ciao qinda din pantecele chitulul,predica Ninivitenilort pocaint i el Indreptandu-se,cetatea scapa de peire.

One a fosta Iudit?Olofern, generalult Nabuchodonosor, imptratult

Babilonului, Inconjurandt cetatea &tuna, In care seafla IsraelitT, Iudit, ua vtduva israelita, se prefaeuvoesce sa Ouch cetatea i se duse la Olofern. Acestala ospttolt co floe, §i la care chem i pe Iudit,btu i se inab6ta, §i candt dormea elti, Iudit II taie

15205 2

17

4

locii-

--

lul

c.

www.dacoromanica.ro

copula pill duse n6ptea la cApeteniile cetatiT Betulia,care nape, prin curagiula acestel femel.

eine a fostt Tobie?Una Israelita, fit alt lul Tobie, care era unit

httrant cu frica luT Dumne4i-11, dar orbit. Tin 6ru1t1

Tobie fa trimist de tatalu sal in Media, ca sa scótasnä datorie. Aci se afla alta Israelith a cgruia fatA,Sara, avusese 7 barbati, pe cari Asmodeu, ung spirittire't, IT omorise in nOptea nuntil. .ingeralt Rafail, subfigura de omit, intovara§i pe Tobie. Pe drumt prinseritdin Tigru unit peace a cgruia mimi, loth i fere sepastrara. Cu acestea Tobie afumanda casa Sarei, gonispiritul cel rtt, lug pe Sara de nevasta i intorcendu-seacasa, tamadui §i orbirea baranuluT Tobie.

Cine a fostt Susana?Cand se afla Israelitil robl in Babilon, era acolo ua

Israelita Beluga, Susana. Dont judecatort Israeliti,pandind-o cand era ea sipgura la scMdtit6re in grading,vrura sa o desonorecle. Susana strigandt ajutort, sariraservitoril i servit6rele; dérti ace judecatorT marturisira,ca art fi prinsd pe Susana cu ung tineril care ascapatt. Susana fiind judecata ca sa se omOre cu petre,una pruned tintrt, tramist de Dumni44, descoperiminciuna. Susana fu recunoscutg de nevinovata, ergjudecatoril fura uci0 cu petre.

Dupa Per§I subt a cuT stapanire aqua Israelitit?Subt a lul Alexandru Macedon, care stria imptratia

Pei*lort. Dupa mOrtea lul Alexandra, Israelitil ca4urasab stapanirea Ptolomeilou din Egipt, apoi sub

18

,

.

5' A 4'

pi

www.dacoromanica.ro

1 9

stApAnirea regilorti Siriel, de la earl avurl a suferimulte tiranil mal cu Mina de la Antioch Epifan.Acesta a vrutti s silescA pa IsraelitT sl se lapede decredinta lorU, s manance carne de pored §i sa seInchine la idol!.

Cum aU scApatt Israelitil de apAsOrile regilorti Siriel?Una prootil anume Matatia cu trel feciorT aT s6I :

Iuda, care s'a 4isU Macabeu, Simon §i Ioan, chemarlpe Israelitt la arme, i puindu-se in fruntea lorU, ti-nnr cu regil Siriel pOnd cludt1 furl norocitIsA'gt dobandósa neatarnarea, i s intemeeze in Pa-lestina mitt regatu

Dupl regil Siriel eine a stApAniiii pe IsraelitT?Romanil, earl ne vrOndu a lAsa pe Israelip sa aibA

regl din natiunea lorU, le debit unit' rege strAinit peIrod, in qilele caruia s'a Omuta Isus Christos Mesia,cola prevestitu de prorocI, mantuitordu lumel.

Cum s'a Implinitti prorocia luT Isus Christos despreIsraelitT?

La 70 anY dup6 nascerea lul Isus Christos, revol-tandu-se Israelitil in contra Romanilorg, Titu imp6-ratulg Romanilorg bath pe IsraelitT, §i impr4tift intote pArtile. AcOsta se repeti §i in 4i1ele lul AdrianImperatulu Romanilortl, §i de atuncl pane asth-4IIsraelitil matt impr4tiatI in tote partite limit,

r6sboig

Israelita.

'T

5www.dacoromanica.ro

PARTEA II

TESTAMENTULO NOO

Cine a fosta cela din urma, proroca i Inainte mer-gator ala luT Isus Christos?

loan Botezatorula, care se naseu din preotula Za-charia i nevasta-sa Elisabeta, dupa fagaduiala ce le-adata Archangelula Gavriil. Acesta Ioan predica §i In-veta pe Omni calea adev6ru1ul 4icendu-1e : pocaiti-vdca s'a apropiata imp6ratia cerurilora! Pentru Inv6t6-tura i viata luT cea sauta socotinda Omenil, ct elaeste Mesia, adica Christos cela asceptata de multa,load le licea : mi sunta etl, ci acela care vine dupawine, caruia nu sunta demna sa 'I deslega incalta-inintea piciOrelora.

Din eine s'a Omuta Isus Christos?Canda s'a implinita timpula ca sa se nasca Christos,

Arhangelul Gavriil a fosta tramisa catre prea santafecidra Maria, fiica luT Ioachim i a AneT ca BA 'I qica,ea spiritula salmi se va cobori preste dênsa i va nanofin care SO va chiama Is, dull lul Dowel ti; luau-ttlitOrUln

.9

www.dacoromanica.ro

21

Canda s'a ntscu1i1 Isusa Christos?In timpula Cesarulul August, imp6ratu1a Romanilor,

a eiiti ua portmca, ca sa se scrie tOte familiile dinImp6ratia Romana. DucOndu-se §i prea Banta feci6r6cu logodnicula s6a Iosif ca sa se scrie in Bitleem,sosi timpulti nasceril, i in ()raga fiinda tOte easelscoprinse, remasera looted, pescera de dobitOce, §i aciprea santa FeciOr6 nascu pe Isus Christos.

Ce minim! s'a intamplata la niscerea luT IsusChristos?

Angerula Domnulul dede Scire Vistoriloril din pre-jurula BtIeemu1uT, ca s'a nascuta Mesia adica Christos,§i el veninda gasira pruncula in esle i sê inchinara,

Tola atund la r6sari1a s'a ar6tata ua stea §i trelM igl, luandu-se dupa dinsa, venira §i el ca sa seinchine, aducendu-I damn: aura, smirnaLI, 40 clue dupa nascere, Isus fu dusa de muma-sala biserica, unde bêtranula Simeon 'la lua in brats§i recunoscu intr'insula pe Mesia.

Ce a Willa troll imp6ratu1a Indeil auclinda c.s'a nascuta Mesia?

Dupa ce ati pinata MagiT, angerula Domnulul arnan-du-se in visa lul Iosit, i-a jti sa ia pruncula i peminim lul i sa fuga in Egipt, cad Irod voesceomOre. Inteadev6i a Irod, a poruncitti sa om6re pe topcowl din Bitleem §i din prejura, cari era de dol ani

mai midi, socotindu ca va nemeri §i pe Christos.Untie §i-a petrecuta Isus Christos copilaria sa?Murinda Irod imperatual, dupa until and de la

\31131,10TEc4

* ACADEMIEI *ROmi\NS

-

_

°

i Orate.

7

sa-la

§i

1,1

=

lei.

www.dacoromanica.ro

22

nascerea luI Christos, Iosift 6rA li perused In visitde la angerulg Domnulul, ca sa se intOrca a cash laNazaretula Galileil, del a murita cola ce dataom6re pe Isus. In tóta copilaria sa Isus a fostasupusti i ascultAtort parintilort

Co a fAcuta Isus cand era de doI-spre-qece anI?S'a dust cu .pArintil sdI la Ierusalim, ca sa sertwza

pascile. La intórcerea lora a casa, parintil perdura poIsus, i dupa treI que ila aflarl In biserica, ecndflIntro Invqatorif legil, pe care asculta, le r6spundea§i '1 Intreba cu atata spirita i istetime, In cata totise mira .do Intelepciunea lul.

Cam s'a botezatil Isus de la I6n Botezatorult?Veninda Isus ca sa se boteze de la IOn, acesta IT

4ise, ca nu e demi] ca sa boteze eh. pe Isus, ci Isussa-lu boteze pe dOnsuhi. Isus intra dupa aceea In apaIordanulul i se boteza de la I6n; audit a e0tit dinapa, s'ail vdclutt cerurile deschise i santula spiritacoborandu-se presto Isus, i anti glass s'a auclitt dincerurI 4ictuadtl: acesta este fiuld met cola iubitt, intrucare ama bine-voitil.

Ce a facuta Isus dupa ce s'a botezata de la Hu?S'a dust in pustie, i acolo postinda patru-lect do

cjile i patru.4ecI de noptI, a venitt ispititorult ladInsult 4ise: (WA tu qti flula lul Dumnecleu,ca petrele acestea sa se faca panT. Isus Ii rdspunsu:mist este, ea mutt nu traesee numaI Cu pane, ci

euvOntult lul Dumneqed. Dupa alto ispite Isus4ise ispititoruluT: departdzate de la mine Satano.

sa

sa.

'1

i 'I çi

i cu

www.dacoromanica.ro

23

Cum a inceputh Isus misiunea sa?Isus fiula lul Dumnecleti, coborindu-se din cera

luanda trupU de oma ca s1 mantudsclt lumea, a ince-puta misiunea sa prin inv6tAturT i minunl, alege'n-duiT §i dol-spre-4ece discipull sea ucenici, ca sa fiemartial al faptelort sale i st r6spandOsd, invWtturacea DumnecleOscg, ce vora aucli de la dOnsultl.

Carl au fosta uceniciT luT §i catT?Au fosta doT-spre-4ece : Simon Petru, Andrel fra-

tele lul, Jacob alti lul Zevedein , IOn frateleFilip, Bartolomein, Toma, Mateiu, Jacob lulAlfen, Simon Zelotul, Iuda Tadeu i Iuda Iscario-tOnul. Acestia nu era nobill i inv6tatI, ci pescarl,vame0 i amen! simpli.

Care a fosta cea minune a lul Isus?Fac'endu-se uA nunth in Cana Galileil, a mersa acolo

Isus i cu maid-sa. Pupa ce a isprAvith vinulti, Isus,ca st dea ucenicilora u probti de puterea sa Dumne-*sea, a poruncitic sa aducei ese vase pline cu apcpe care bine-cuantándu-le, apa se prefAcu in vint

Cum a vorbita Isus cu SamarinOnca ?Mergenda Isus In Samaria, aprOpe de cetatea Siha

§elu la tint puta ; acolo veninda tth muiere Samari-Much' sgi seep, apA, Isus if ceru apA sa bea. SthndilmaT multa de vorbA, Isus IT spuse eft ela are apavietil, i 'I descoperi multe din viata trecuta a eT,§i altele asemenea. Samarianca alergendti in cetatespuse tuturora, di, a intalnitu §i a vorbita cu Mesia.Atuncl viinda mal multI Samarineni credura

lul,ala

d'antAia

%Walsall!.

A

si

www.dacoromanica.ro

24

Cum a thmaduitt Isus pe sluga sutaplul?Apropiandu-se Isus de cetatea Capernaum, veni la

lamb) um) suta§t romang rugandula ca sa tin-duóse pe sluga sa. Isus vrOnda sa merga la casalul, suta§ult '1 Vise : Demne, nu suntil demnt saintri sub acoperementult easel mele : ci i numal cumantilla, §i se va tamadui sluga mea. Isus miran-du-se de credinta sutaplul, II Vise : fia tie dupa cumvoesd; §i s'a tamaduitil sluga sutapulul in azea ora.

Cum a vindecata Isus pe slabanogulil?Ducendu-se Isus la Ierusalim, unde era scaldatOrea

numita a OeT, Intro alti bolnavl ce era acolo, a v6-clutt Isus §i pe unt slabanogt, care zacea de trel-clecili-optt de anl, plangendu-se, a n'are oma sa-ltbage In scaldatóre la timptl. Isus 'I 4ise : scela-te,ia-ti patuld tat §i ambla; §i se vindeca sliiMnoguthnumal de cata. AT6qouda dupa aceea Isus pe acestaoma la biserica, II Vise : eta te-al flint]) sanatost,de acum Inainte sa nu mal grepsci.

Cum a inviatt Isus pe bulb veAuvei din NaimMorgAndt Isus la cetatea Naim, canciti era aprópe

de portile cetttil, eta scotea pe unt taxi) moth),unicult fia ah) unel v6duve. Isus vNend-o planganda'I Vise : muiere, nu plange! Dupa aceea apropiandu-se de cel-ce ducea coriugult, IT opri, §i atingandu-se de cosciuga, 4ise mortulul; tinaule, tie (pet,scóla! Inviindil mortuld, toll laudarA pe Dumnecl, d.

Candu inv6ta Isus, cum vorbia mal multt?Candi) inveta Isus orl pe ucenicil s6l, sea po po-

-

't1

,

www.dacoromanica.ro

25

Tomtit ce venea la dênsult, le vorbia maT mulit inesemple sett pilde, pentru ca s priceph mal bine.

Care este pilda semOntel?Isus a clisti u data pilda acésth: 4t'a sem6nAtorult

semene semOnta sa ; una ch4Ondt in drumS, venirapasOrile cerulul i o mancara ; alta *MILS pe petra,s'a uscatt neavOndt ume4616; alta cti4Ondt Intro

crescu, dér o inecarh maracinil; Ora altac,h4Ondti pe phmOntt bunt, crescu i aduse rodt insutitt.

Cum a esplicatti Isus pilda semêntel?A esplicat-o ast-felt: semOnta este euvOntult lul

Dumnegeil, dar órnenil nate intelegt, i viindU diavoluhl

ia cuventula luT Dumneqet de la den§il, ca sh nu erNa §isa se mantuescii; cea de pe petra este pentru Omani; earlprimesca cuventula luT Dumne4et, dora neavendti rd-cina, se lepada de densult ; cea care cade intro mArAcinTeste pentru Omenil, carl credil cuventulti luT Dumnquti;dór grijile §i placerile lumil theca si nu aduce nicluniT rodt ; ër semanta ce cade pe phmenit bunt estepentru Omenil, earl primescil cuventula lul Duinue4u0,

Abseil i adult rode multe.Cum a gonitil Isus pe cel-ce profana biserica?MergAndt Isus la biserica, a gftsitti acolo multimeOmen!, din earl, uniT vindea felurite lucrurl, altil

cump6ra, Ora altil schimba banT. Isus fac'endu'O tintbicit, goni pe acel Onwnl casa luDumnecleli casd de schimbei este?

Cum a thmaduiiii Isus pe omula en man uscatit?Fariseil si carturarif, socotindt s seeded ocasiune

,

marilcinT,

r-.

'in

flu

de .

qicOndu-le: (di

salt

www.dacoromanica.ro

911

d'a invinovati pe Isus, 1111 Intrebara, deka se cuvine atamadui Sambata? Isus le r6spunse: care onel, (ideava cade u bia In grópa Sambata, nu o va suite? Cuacesth r6spunsu ru0nandll Isus pe farisel §i carturarl,tamadui pe mule cu mana uscata; era el cautandusa om6re pe Isus, elil fugi.

Care este pilda neghinel?Pe calla umbla Isus inv6tandti pe ucenicil s61, le

Vise pilda acesta; Imp6rAtia cerulul este asemenea untilomit, care a semanat s6menta buna; déra candtl dormeaOmenil s61, vent vrrtjmaplil §i semena neghina printregrail i fugi. -Neal) slugile neghina, Vise stapanululsa 'T lase sa o smulga ; déra ehl le r6spunse: lasati-op8n6 la timpulu seceripluI: atuncI vein dice secera-torilort sa stranga neghina In snopl, ca sa. 'I ardemt,era grauhl Writ bage In magasine.

Cum a esplicatt Isus pilda neginel?Intrebandu ucenicil pe Isus ca sa le esplice pilda

neghinel le Vise: Omula cu sem6natura este fluteomenesca, Willa este lumea, sementa cea buna smithdreptiT, era neghina suntg Omenil eel r0; vrajmnulaeste diavolulti, seceri§uhl este sfar0tu1u lumil; eraseceratoril suntg angeril. La sfar0tula lumiT, va tramiteAuld omenescil pe angeril seI, ca sa strInga pe totleel r6I i sa, arunce In focult1 celti veclnica. undoeste planst i scar§nirea dintilora; er a. dreptil voltstraluci ca serele Intru imp6ratia cerurilora.

Cum s'a intemplatt taierea capulul lul IOn Boteza-torula I

'1

'T

-

www.dacoromanica.ro

27

Ión Ibtezatorul, mustranda pe Irod imp6ratu111I adeil, pentru a a limit de muiere pe nevasta fratelul

Irod a bagata pe Ion in temnita. Pupa acOstafacêndu Irod unit ospata mare, fata Irodiadel, nevasta',ill Irod, a junta MAUI de frumostl, in cAtil IrodAgAtluita ca, 'I va da ce va core ; ea cerOndil capultilul I6n Botezatorultt, Irod a poruncith de l'a taiata §il'a datu.

Cum a hramitti Isus 5000 de Omenl cu cincldouI pesci ?Suindu-se Isus intr'unu munte, a mersa duprt ansulti

popora multil ca Wig invete tArna,duOsca, bol-

navil. Ca,tre sOra, ucenicil rugara, pe Isus ca sa s1ob641poporula acasa, cumpere pane. piandu Isus uce-niciloru ca el sit dea poporulul pane, i el raspunqOndact n'aa mal mult de cata 5 pa,ni i doul pesci, Isusle bine-cuvOnta, §i le dete ucenicilortl, ca sa, le Impartsla popora. Omenil era ca la 5000, i ati mancata des'aa saturate top i ati mal ramasti ca vre IA 12coprI de ffiritmiturI. VeTendil acOsta, totI ma,rira, pe

Dumnecleil.

Ce s'a intemplatil ucenicilorti lul Isus pe mare?Plecanda ucenicil cu corabia pe mare, ca s trOca

uncle se afla Isus, s'a rAdicatg *tea ung vOntu con-traria, in catt corabia se lupta cu valurile malt. La apatra strOja, din nOpte, veni Isus la corabie umbland InpiciOre pe mare. Ucenicil cunoscOndulti, Petru cern voiaca s mOrga, §i elil pe mare la dOnsult ; mergéndu Oils&incepu a se cufunda i speriindu-se atrial: Dginne, aju-

'I-a

paul

§i

sa'§1

§i

SOT,

sal

www.dacoromanica.ro

28

t5,'mT! Isus apuca,ndu'la de mama : putin credin-ciosule! Dupa, acósta intrandil .Isus in corabia, potolivêntula §i furtuna numal cu cuvOntnla.

Cum a thmaduitt Isus pe fata ChananeenceT?Mergenda Isus in partile Timid i ale Sidonulul, ul

muiere Chananeanca striga dupa d'ensula: fiule ala lufDavid, miluesce-m6 ca fiica mea r6a se indrAcesce IsusnerespunTendu'l niinktl, ucenicil rugara ca s o as-culte; dór ela le 4ise: nu sunta tramisa de cata catreoile cele ratacite ale easel lul Israel. Muierea total maltare striga: DOmne ajuta'ml! Isus vise: nu este binea lua panea Horn §i a o lepada canilora. Muerea res-punse: adev6ratt e Domne, a 0 canii mananca dinfaramiturile co cadai dela masa stapanilora lora. AtunclIsus 'I 4ise: 0! inuiere mare este credinta ta; fie tiedupacum voiesci ; §i s'a tamaduita fata el dintr'acea

Cum s'a schimbata Isus la fata in muntele TaboruluT?-Wanda Isus sa dea ucenicilora s1 ua ideia do maxi-

rea sa cea DumneclOsca, a luata cu sine pe Petru, poJacob i pe Ion, §i s'a suita cu dOn§il intr'un munte.&gond u-se elti acolo, fata lul a inceputa a se schimba;obrazula lul stralucea ca sOrele, dra hainele era albe cazapada, inteace; a se araara Moise i Ilie vorbind en Isus.De-eeptandu-se ucenicil din swung, fiinda ca adormiserape audit se ruga Isus, i v64Ondu'1a inteatataclise Petru : Winne, bine este sa fima no! aid; de vrelsa facOma trot colibl: una tie, una luT Moise §i alta lul

Vorbinda Inca Petru, una nuora luminosa se coboriasupra muntelul, §i una glasa se au4i din noll: acesta

'T Vise

'I

era.

marire,

Ilie.

'10

www.dacoromanica.ro

29

este fiula mea cell iubitü, intru care bine ama voita,pe acesta sa ascultatl. Ucenicil uimitl caclura enla pamenta, i canda II scula Isus, nu mal ve4urlpe nimenl, de cata pe dênsult.

Cum a tamaduita Isns pe fiula colt lnnatica ?Una oma avd un flu lunatica i mutt, pe care la

aduse la ucenicil lul Isus, ca s6-11 tamaduésca. i n'apututa. Aducendula dupe acOsta 0 la Isus, '111 vindecit.Intrebanda ucenicil pe Isus, pentru co el nu Fail pututvindeca? Isus respunse: pentru necredinta vóstra; cadde atl avd credinta numal cata una graunte de mqtar,atT 4ice muntelul: mutit-te de aid §i s'ar mnta. Polanga acOsta a maT adaugata Isus: c asemenea spiritarea, cum este acela care chinuia pe acela bola/Nil, nuse gonesce de cat en postula i on rugaciunea.

Cum a vindecata Isus pe orbula din nascere?Intalninda Isus pe druma una orba din nascere

intrebanda ucenicil pe Isus: ct eine a grepu, ela sailparintil lul de s'a nascuta orbit; Isus le respunse:nicl el nid parintil lul n'aa gre0tit; ci pentru mitrirealul Dumne4ea s'a nascuta orba. Scuipanda drip aceeajest i facOnda tina, unse ochil orbulul, i apol 4isedu-te de to spala In lacula Siloamulul. Facenda elaacésta, 'T se deschisera ochil i ve4u.

Cum a petrecut Isus in ma la Marta?Intranda Isus Intermit sata, na muiere anume Martaprimitt in casa sa. Pe audit Marta se silea a servi

pe Inns, Maria, sora Martel, §edea la piciOrele lul Isus§i asculta cuvintele lul. Tanjinda Marta, ca numal ea

feyle

,

§i

_.-ea

'1

l'a

www.dacoromanica.ro

30

ostenesce, Isus II lise, ca Maria §i-a alest partea ceabuna care nu se va lua de la dausa.

Care este pilda fialul perduta ?Isus jise na-data pilda acésta: unit omit avea dont

feciorl; cela mal tinart, cerandu'O partea sa din avereaparintosck, se duse in lume i o cheltui in desfranarl.Ajungendu mal pe urma sa :nerd, de fame, veni enpocainta era la tatalt sêtl. Acesta ila primi cu bucurie

facu unit ospata mare. Cartinda pentru acesta celd-anti MI, II Vise tatala: sa se bucure i elti, pentruea s'a Oath fide celd perdutt.

Care este pilda bogatulul nemilostiva?Ul-data 4ise Isus pilda acesta: Era unil omiT bogata

forte, care traia in tOte placerile vietil. La perta boga-tulul zacea unit saran anume Lazar, care din fara-miturile ce cAdea din masa bogatulul, poftea sa sesature. Marina Lazar, sufletulti luT se duse in sinulalul Avraam. Intemplandu-se dupa aceia sabogatula, sufletula lul se duse in iada i in muucl.Ridicandu-'0 bogatulti ochil, i va4anda pe Lazar infericire, striga: pAriute Avraame, tramite pe Lazar cacu degetul udala in apa racorosca limba. Avraam

raspunse: fide, adull aminte, ca tu al limit celebane in vi6ta ta §i Lazar cele rele: acum este endreptulti, ca elti sit fie fericita, Ora tu sa te chinuescl

Cum a bine-cuvantata Isus pe prune!?-Unit din parintl aducandu-§I pe copil lord la Isus,

ea sa'0 pue manila sale pe &nisi bine-cuvinteze,acenicil IT oprira §i nu'l lasara; dora Isus le

-

mOra,

sa'ml

ei

Vise;

r

,

tit

§i

Ii

sa'T

www.dacoromanica.ro

31

Asati pruncil sa villa la mine, cad a unora ca acestoraste iwOratia lul Dumneclea.

Cum a enemata Isus pe Zacheg?Trocendu Isus prin cetatea Ierièhonuu, tint omit

anume Zacheg, care era mM mare peste vamesi si erabogalg, vru sa vIda pe Isus, i fiindit ca era mica destata, se sui intermit copacia. TrecAnda Isus pe acolo

vOclendula Zacheg ! cobóra-te de grant, caciasta-41 in casa ta voig sa fig. Murmurand multi ca Isuspetrece cu vame§il i en pkatosii. Zacheg Vise lul Isus:Winne, eta jumnate din avutia mea o dat s6raci1ordde am tApaistuita pe cine-va, intorca impatritu. AtunciIsus IT rèspunse: mantuire s'a facut easel ace§tiacad i acesta fiulg luT Avraam este: pentru ca fiulgeminent a venit sa mantuesca, pa celg perdutg.

Cum a inviatg Isus pe Lazar?In Vitania era bolnava 'multi Lazar, pe care 1111

inbea Isus. Surorile acestuia, Marta §i Maria trimiserala Isus ca sit cheme. Canda s'a dust Isus, Lazar eramortg de patru Vile. VaclOnd insa marea intristare coera in casa lui Lazar, se duse la mormentti, uncle eraingropata, i striganda cu glasg mare: Lazare, vinoafarii! invie Lazar; era eel ce era de fata se minunara,narindu puterea lui DumneVeg.

Cum a blestemata Isus smochinull cela Deroditora?Mergenda Isus in VitaniaTla Ierusalimtl, flamencli pa

iruma, i v6c1Onda una smochina, care avea &uncle, seluso la dAnsula, socotindg ca, va gist ceva molt ; der&

aegasinda nimica, 1111 blestema, ca sa nu mal faca roda

V31,10 TECA

* ACADEKEI *Ro: 4

IT Vise:

§i

'1g

astA-V1,

si

www.dacoromanica.ro

32

In vka. A doua cll venira ucenicil la Isus spuserk,smochinula s'a uscat din radacina. Isus le 4ise :

tota pomula care nu face rode, se va taia i in foctise va arunca.

Ce a died Isus pentru v6duva cea milostiva?Fiinda Isus in Ierusalim, se duse la biserica

privea pe aceia, earl punea bani in vistieria bisericel.Unil earl era bogatl punea multa, dér viindavtiduva s6racrt, puse §i ea doT dinarl. Isus clise uceni-cilora s61: v6duva acOsta ail pus mal multa de caultotl, pentru ca totT aa pusa din prisosula lora, Oráv6duva a pusa tota ce a avuta.

Care este pilda Mort chefs+ feciOre?Isus a clisa ua-datit ucenicilora s61 pilda acOsta:

In 4iva cea mal de pe urma, asemenea va fi imperatiacerulul cu (line feciOre, care luandu'§I candelele sale,qira, intru intOmpinarea mirelul. Cincl dintr'acele feciOrefiinda intelepte, luara unta-de-lemna cu sine, Ora' cinclfiinda nebune, n'aa bath. Catre mequla noptil viindumirele, se sculara de graba impodobira candelelelora. Cele dna feciOre nebune, neavênda unia-de-lemna,li se stinsera candelele, §i cerenda do la cele intelepteea sa le dea, acestea le trimisera ca sa'§I cumpere.Intranda mirele cu feciórele cele intelepte, se inchise

dupa acOsta viinda §i cele nebune, batura la u§1striganda: Dómne, Mono, deschidene nou6! dOra mirelele r6spunse: nu v6 cunosca pe vol. Ded privighiatlfip gata tottl-d'a-una ; cad nu sciti 4ioa §i casulasancta fiula omenesca va veni.

§i

.

§i'§I

§i

§i'T

ea

pi

tfit

up,

www.dacoromanica.ro

Cam a spun leas ea va fi la judecata cea mal dupgalma?

Canda va veni fiulil omeneset intru marirea sa i topMap IngerI cu dênsulti, atunci va gedea pe scaunul ma-rirel sale; gi Simla adunate inaintea lul tOte popOrelepamentulul, va deosebi pe eel drepti dintre eel rI, dupgcam pastoral deosebesce oile din capre: dreptil Tor fide a dreapta, Ora eel r6I de a stanga sa. Atunel va licecelorti de a dreapta: venitl bine-cuventatil parintelulmat de mogteuitt Impgratia cerulul, care e gatita vouade la ineeputuhl hunil; era celort de a stanga le va (liceduceti-v6 de la mine, blestematilorft, in fecultI cel yea-mien, care este gatita diavolulul gi Ingerilotti

Ce a InvOtatil Isus pe Omeul sa Ilea ea sa dObOndeseglatpargtia cerurilort ?

Mal InteiD, sa iubeasca pe Dumneclen mal preened deUde; sa se Whine gi sa se rage lul cu credinta ; sa '1

maltuatesca pentru t6te ce el le a data gi le da, i sit sebiased de orl-ce pleat.. Pupa acesta , sa inbreed pade aprOpele ca gi chiarti pe sine ; sa hranOsca pe celailawandri , sa adape pe cela setostl, se mangae pe celtlIntristattl ; sit caute pe celti boluavtl; sit cerceteze pe celWhist In temuita sa primOsca pe cola strain : cu unwadi), sit taxa altora Omen! tot ce ar vrea sa le fad

el loll. Po urma, daca %roil sa fie desitvert3itr, saladed War pe vrapafil lora, sa nite radii ce le-atIfacutil i ea mute a le rasplati cu bine.

Cum a intrattl hard In lerusalim Ware pe asina?Aproplindu-so Isus de Ierusalim, tramise pe dol din1b203 8

33.

lul. .

p,41

www.dacoromanica.ro

u7r

neenicil sel, ca sA merga In satuld ce era dinaintea ler,§i gAsinda o asina legate, cu mAnlult el, sa o admit la

Facendn el acesta, 10 puserA hainele lor pe asinaIsus §e4u d'asupra. Unil Omen"' din poportl I qter-

neatt hainele lor pe joel ca sit treat Isus peste densele;era a1i1 ducea In mainl stalparl de Onion, i top caremergea lnainte sett pe !Irma striga: Osana lulDavid! bine este euvAntatil cell ce vine Intru numeleDomnuluI!

Cum a fatal Isus dna cea de taint& en ucenicilDorinda Isus ea sA manance en mulch sel mielulti

Paseiloril Inaintea patimilorti sele, a tramisll pe dol dinucenicil sI, pe Petra i pe Ioan ea sa merge, la lent-salim i sA fad tits gatirea. Dupa spalarea pieióreloril,§seclêndil eu totil la masa, Isus luA paine §i frAngAndu-oImparti mancatl, acestaeste trupula met, care se va da pentru vot, acestafacet! Intru pomenirea mea. DupA dna, luandtt paharult,dete uceniciloril sl clicAndtl: bep dintru acesta top;waste pelmet este legoa cea Dona Intru sandecare se va versa pentru vol spre ertarea pacateloi ; acestasit facet! orl de cAte orl vetl bea Intru pomenirea mea.

Multi era ea Isus va patimiAllot prorocil din vechime, cate i Isus, Mudd ttiveti

pe ucenicil al i pe popo ti, spunea curatil, ea elti vavOndutil, cil, va patlini restignire pe cruse, §i c va muripentru ea cu mórtea sa sa omdre mórtea ce intrase Innemule omenesol Inca de la adam, §i sa adevereze Iced-taturile sole cols sante peutru mAntuirea lunjih

Isns.

fiuld

neenicilord sT qicenchl: luatl,sa

lest

El

e

St

,

ei

www.dacoromanica.ro

35

Ce a fAcutt Isus dupe, cina cea de tainAduse cu ucenicil sel Inteo grading, ea se se rOge,

pentru durerile patimilortl §i ale mortil ce era sesufere, se ruga parintelul sOil clicenda: PArinte! deeste ea putintl, sl treat paharul acesta de la mine ;deli nu dupe voia mea, ci dupe a ta.

Oine a vendutil pe IsuslIuda IscariotOnul, unult din neenieil sel, care ffindil

dominatfi de iubirea de argintt, vorbi en archiereilpoporulni, i cu Fariseil ea dea treT-cleci de argintl§i elt se dea pe Isus. CAndu se afla Isus In gradingruganda-se, veni Iuda cu soldatl ea sal princll, dandulesmut ca pe care fill va Mote eld, acela este Isus.Petra en sabia sa vru sa spore pe Isus, clangopri. In grabI dupe seeds 'I pru rett lul Inda, cAa vendutil pe Isus i mergendll la Archierel i Fariselle dete banil IndArAtti 4icAndd: gre0t'amA de amvendutu singe nevinovatal! Dupe acesta se duse 0 se%Amour&

Uncle dusera soldatil maT Inteift pe Ions?La Ana smolt Caiafel, care era Archiered Inteacelti

timpt. Aci Isus fu Intrebatil multti i old respunclendtfart shale, unit servitorit 'T dote o palmA, pentru ce serespunclA lnaintea Archiereulnl cu atAta IndrAsnOlA.

De la Ana unde fu dust Ins?La Caiafa; aci furs aduse multe marturil mincinOse

In contra lul Isus; derA nicl unele nu se potrivea Introdensele. In sfAr0til !lit Intrebl s spunk adeveratO, deeste eld fiuld lul Dumneclett, §i Ions respanOnd, al aca

Se

§i

st-I

elt lit

_

nr

www.dacoromanica.ro

36

este, Caiafa 1T rupse hainele 4icendil, c Isus hoboespe Thronged.

Cum s'a lepadatil Petru de Isns?Dupe cina cea de taina, qicöndil Isus ucenicilort seT,

a in n6ptea aceea totT liii vor parasi, Petru respunseca el este gata se mill, d6ra nu se va lepada do densul.Isns ii ise, eg in nóptea aceea, inainte de a cantacoco§ul de done orT, de treT orT se va lepada de densula.Inteadevera dupe ce fu prima Isus, Petra merse dupedensula; d6ra cand nisce servitor! §i servit6re 'I qisersa 0 ela este din ucenicil lul Isus, ela tagadui c1ic:011M

nu'lit cun6sce. AtuncT cantandil &mould a doua Ora,Petra 1T aduse aminte de cuvintele lul Isus, i qindagait' din curte, planse cu

De la Caiafa undo fu dusil Isus?La_ Pilat, care era Carmuitorti acolo din partea

Pilat negasindti luf Isus nicT o vina, iltitramise la Irod regele, care doria snit ; ddrA Isusnerespunclendu acolo la nicT o intrebare, fu retrimis Orala Pilat. Poporul .invitatd de Archierel i de Farisel,striga se se restignOsca Isus. Pilat spuse ca nu afla nicTo vin inteensulil, 0 dupe cold bath Paso cununade spini in cape vru slobOcja ; d6ra, poporul inver-pinata striga, ca de va restigni nu este prietenilcesarulul. Atuncl Pilat iI spala mainile 4icend1, ca elanu e vinovatii ca m6re Isus, §i dete poporululca snit restignosca.

Dupe co se osandi Isus de Pilat, ce facura Israelitilon densula 1

.

ii

a

amard.

Romani lora.

§i'T

null/

a§a

sale

'le

www.dacoromanica.ro

37

Roth,' Inda Israelitil a restigni pe Isns pe cruce,liii silira ea eld singurg sä'gl duel crucea; dérd obo-sita de batjoeurl tisi de batM, nu o putu duce, §isilira pe ung Simon Cirineul ea s o duel. Ajun-gAndd la Golgota, ce se Vice loculd cdpdpneI, restig-nird, pe Isus §i impreunA en ansuld gi dol Maar!,nnul d'a dreapta §i altnl d'a stanga.

Ce facura Israelitil audit era Isus pe cruce?De i Israelitil restignira pe Isus pe cruce, eT tot

nu ineetad batjoaori, pant §i null talharg dineel restignitl Inca Mtu joc de densulg; dirt celg-and certandual, cad Isns este Milt' lul DumneVedVise : pomenesce-m6, Winne, cand vel veni intru im-paratia ta; érd, Isnsd II respunse astii-VI en minevel fi In rain. Dupe acésta facftdu-se intunerecu mare,Isus striga : DumneVen1 meg! DumneVeul meg! cadm'al pdrdsitd ! Apol VicOndd, cal este sete, II detera

bea otetg amestecatd en fiere.Cine era ldngsa crucea lul Thus?Maria feci6ra, maica sa, i Ioan pe care ilg iubia

Isus. Dupa ce Vise acestora vr'o cate-va vorbe, striglIsus en glas mare : parinte In mainele tale dag spi-ritual meg ! i plecandull capulg, IT dote spiritulg.Atuncl se facurA multe minunl i totl Vicea adevd-

rata acestd omtl lull lul DumneVed este ! In sfar§itannul din ostagl Impungendd en sulita costa lul Isus,indata a egad sange i apd..

Ce s'a ninth en corpuld liii Isus, dupa ee'0 detespiritual?

_

'§l

:

-4

a'lg

sa

:

www.dacoromanica.ro

38

Venindil cAtre sera Iosif din Arimatea, cern de laPilat corpulg lul Isus ca salt IngrOpe. Cu Iosif seInsoti i Nicodim, i coborindg corpult lul Isus de pecruce, fig pusera lute un mormenta nog sapata in piatra.

Cum a inviat Isus din mortl?Cu tete c Arhiereil, Fariseil §i betranil poporulul

cerura de la Pilat, ca s. sigilee mormentula 0 sepuna strejl, ca s unlit fure ucenicil lul §icri, a lnviat : dar Isus Christos, fiult lul Dumne4ett, aInviatt a treia i din mormenta ca min prea puternict.

Cul s'a aretata Isus dupa invierea saMal antaitt Marie Magdalinel, apol Ia alte muierl

care mergea se planga la mormentula lul; i totaIntr'acea Ii s'a araat §i la dol ucenicl, care mergeala unit sata Emaus. Dupe acesta s'a aretata §i latop ncenicil, cari se bucurara fOrte multI, afara deToma care nu era de fata canda a venit Isus. Laopta i1e s'a ar6tat Isus Ora ucenicilor, §i a chematape Toma, ca s6'§l pima degetul pe ranele cuelorg §i 'ncOsta; §i cre4Andg ela fr Indoiell a a Inviiata, aisiI Isus : fericitl eel ce n'aa v64ntt1 i aa crecluta.

Ce a clisg Isus ucenicilorg dupe invierea sa din mortl?Precuma m'a trimisa pe mine tatiai, i ea ve tri-

'Mita pe vol : luatl spiritt Bantu; carora vetl ertap6cate1e, ierta-se-vora lora, i carom vetl tinea, tine-se-vora. Mergendg in tOt lumea InvetatI tete pop6-role, botezandu-le pre (Wade In numele tatalul,aJ fiulul, i ala santulul spiritt; cad ea cu volmita pane la sfar0tulg vOculul.

sa ic

.

pi

www.dacoromanica.ro

39

Cand i cum s'a Indite Id Isus la cerdLa patru-clecT de 4i1e dupe Inviere, ducendu-se Thus

cu ucenicil 861 In Vitania, s'a suitd in muntele masli-acolo dupe ce le vorbi multe, ii bine-cuvanta,

§i viind und nuord luminosd, ild indict din ochil lor,eld fnaltandu-se la cord, Ode d'a dr6pta lul Dunne,

Cum s'a pogoritd santuld spiritd presto Apostoll I

Dupe trecerea de noue ()He de la Will tarea la cerda luT Isus, fiindd top ucenicil i apostoliT adunatI laund locd, fara de vests se feta und sgomota mare dincord, ca und yenta puternicd §i implu casa unde seafla el. Acestil sunetd a fostti limbele de focd, ce s'adpogoritd din cerd, §i santuld spiritd s'a wlata pefle-care dintre ucenici. UmplOndu-se toil de santuldspiritd, Yncepura a vorbi intr'alte limbl, dupe cum leda santuld- spiritd s. verbena.

Ce ad facutil Apostolil dupe ce luara, santuld spirit?Se impr4tiara in lume, ca sa predice evangelia lul

Christos, §i se boteze pe top aceia, carT volt crede.Totl earl primia prin Apostoll inataturile lul Christes,se numia chre§tinT.

Cum a fost gonitl chre§tiniI de catre eel de alta lege?Ina ltincla-so chrgtiniT, col earl era de alta lege,

riioAr pe ImparatT i stapanitorl, ca se gonesca preeel cari credea In Christos; dirt acestia seems eistatornicia pedepse, mind i chiard m6rte i nu solepada de Christos. Acel earl ad patimitd de la paganTmune! i mórte pentra Christos, s'ad numit martin sellmucenicl.

allure;gi

www.dacoromanica.ro

4 0

Cat a tinut góna chrqtinilor din partea pAganilor?Aprópe patru sute de ant; atuncl chiarU imp6ratil

fi stapanitorif cunoscura adev6ruri1e evangeliel, aquain Christos §i se Moil §i el chre§tinT; inde chip, invetAturile lut Christos se inthasera In t6tg,lumea.

Pe eine ail Watt Apostolil dup6 donol ca saingrijéscg. de turma chre§tinósca

Pe Preotl §i pe Episcopl, cart pAstrara §i respan-din, In lume Inv6tituri1e lul Christos, i mat tarqiiladunandu-se In sin6de soil sobOre, legiuira total ce ede folosti pentru intemeierea bisericel §i pentru man-tuirea chrqtinilor.

04

*-AC DEWts

OM'R '.01c

F I N E.

ast-fehl

if

www.dacoromanica.ro

CARTI DMA MICE

DIN EDITURA LIBRARIEI SOCECO &(Antorisate pentru acolele publice din Romania).

Ahn F., Nous ruetodi praetleit pentru aeta !Mina franresd, part ea I-a. . . 1 50

(dem II-a Editie nolia . 2Nona .ueto,111 pro, b.& penult a inv9talimba germana: partea I-a . . . 1

Mem partea 11-a si a III-a . 2Angedescu ftilie , curs de Aril tactic& ra-

Outtalk elitinnea it .

Arnold G., Prima conver,agitute iii limbilegermana, Iraticeol II roman idnpa Olendorf 1 25

At teem de ;tit ,ria oaturala en text, poste250 Cowl cilorate in 12 table Edit 11-a 3 50

At las in to de geourstia modern:1 lucre. dupdEtat, Kiepert pentru clasele primare . 2 50

Aural ianu P. S , Oatechis maid" ecouomielpolitico . . . . . 1

Compendia de Agriculturrt . . 1 51Badilescu, Uranium& latinli: partea I-id 2

idem ,; 11-a . 2Partea sintacticA 2

Bonefont. Atlante mare geografic . . 1 75Carte de citire pentru elassele primare

in 3 partf : partea I-id pentru Cl. a ll-a. 4511-a a 65

Ill-a a IV-a. 1 50Catulescu Ven. Catechismal religiunel

creseine ortodoxe, pentrn clasele I, 11,III gymnasialii , 1 25lstoria sacra. a testamentuluf vechidnuod ....... , . . . . . 1

Cernficescu P. I., Compendifi de Istoriagenerals pentru invdtawiutul secundar. 7

Charta googr. a Rothiniel en Dobrogea . 1Chartele geograiice ale Planiglobelul,

Europel, Asiel, Afrieel, AmericelOcianiel luerate dupd A. Peterman, tie-care cite 2

Circa Irimia., GramatIca Umbel rominesclI. Etimologie 2

Collocotide Ioan, Chrestomatia elenApentru usul olaselor gymnasiall . . . 4

Constantinescu Barbu Dr., Abecedarrominesch . . . . ..... . 30Coufesiunea ortodoxa a bisericeT cato.lice si apostolice a rdsarituluT, edit. III-a 2

Cordescu D. R., Abecedar fonetic . . . 30Desemn Bird instructor., Opt4ecl mo-

dele de desemun propril pentru primeleexercitil 2

Eliad I. P., Desemnu pentru acOlele pri-mare de fete 2

Eustatiu G. C., Aritmetici teon-practicdpentru clasele primare 90Cured de geometrie elementarit . . 1Dialog! romano-franceof 1 70

Florian A., Istoria sacra a vechiuludnoulul testament . . . 20kliculd cateehismfi. cicitorille omuluTcrestin, moral si social 20

Frollo G. L., LectiunT elementare de gra-matica Bahama 3

Gorjan., Elemente de Geografie ed. XXVI 45Iarcu D., Comptabilitate agrIcoll . 1

Ionescu Dem. Elemente de Istoria Roma-nilor de la fondarea Roma pima la ca-derea republieel 85

Ionescu Ion., Phisiel pop. pentru claseleprimare cu ilustrat. intercalate in text. 1

Laurian A. T., Istoria Romanilor .1 OWinteun volute 5

Laurian A T. Istoria Romanilor din Um-pa rile cele mal veal ulna la preface-rem ',Rattan! in inonarchla 215

Legen.dre si Blanchet , Elemeute degeometric. rsdn, vane de 1. M. Riu-rem] si Elle Angelescu . . . . . . 4

Macescu Elena (Aubert) Manualul Sistemtnetric-deciinal 50

Manliu., Urantatica romani. Etimologia ft)SintaxaCurs de Compositinne si tiI . . . 2 89

Maxim I. C. si I Badilescu., Nuodabecedar rotnanese . . . . . 30

Michailescu Stet'. C , Lectiunl de Arit-met lei pentru china I-a si II-a primarg 50

Nanianu B , Elemente de CosmogratiitElemente de Istoria naturald: Zoologia 2Botanica 1 50Mineralogla cu notinni de geologie 1 50Elemente de Phisica experimentale. 3 50ntroducere in sciintele natural( . 5060Chintia pentru cursul inferior . .

pentru cursulu superioru . 4011endorf Dr. G., Gram rom. francesa

curet. si practice. . . . , . . . 5Cheia exercitiilor din Gram . . . . 1 50

Pisone D., Dictionar romano-latin-germansi trances 5

Pontbriant R., Alfabet trances in para-lel ea limba roman& . . . . . 1Curs de Dramatics francesa, Etimologiasi Sintaxa insocite de exercitil si teme.

, Editia IV-a ......Metoda preened pentru a invsta limbatrance:4A, in tret part!, fie-eara cite . . 1 50

Puts W., Geografia evulul vechid, mediasi modern:

Partea I, evulu vechld 4 50II, evulu media 3111, evulu modern . . . 3 50

Rogues Ant., Leeons et modeles de litté-nature francadie, I volnm

Rudinescu M Alfabet romano-frances 1 50Dialogi romino-germanl 1 50

Sander S., Caligrafia rom. mica . . . 15mare . . 40

germana 25Desemn linfar: partea I. 75

partea 11 . 1 50qaicaru Bas. C., Elemente de geogr. antica 40

Elemente de istoria geografiel prescur-taut thud( Matte Brun 75

Socecd Alex Gramatica germand . . 4 50qtefalnescu Basilie, Caligr. engl. si latina 50

Idem rondit . . . . . . . . . . . 50Spinazolla O., Fldrea literature! italiane. 3Stilescu Basile, Gramatica latina , . 1 10-Strajan. Manual de &Malice 2Strijan 1st., Gramatica rota." Fonetiel

Etimologia 2 50II Syntax% . . . . . . 3

Table (Doug) pentru studiulu istoriel na-turals tate 3 domen. pe pain& cu culorf 12Aceleasf pe carton in 12 table. . . . 120,46E3e-400T) peutru studiul istoriel sacra.test vechf si nod pe carton, de atirnat. 23

Xenopolu A. D., [scoria Rominilor . . 60Zamfirolu G. A. Desemn littler, I . . . 1

Mem idem TI . . . ICharts geograficti a Roman. pentru usulclasselor primare I

Din stabilimentul pentru artele grafice : Socecd & Teclu. 17,731

C°".

.

. . 3

. . . .. .

-

III-a.,

71

. . ...... . . .

. . . . .

. . . . .

.

1

. .

. 12:F.

, =1

E.-ot. (Allude .

- . .7'.

. . . . 2

. . . , ..

.

5

.

.

.

si

. . .

.

,

si

a

.

.

=

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro