Embed Size (px)
DESCRIPTION
Ghidul specialistului rural
Citation preview
IOAN HUŢU
MANAGEMENTUL FERMEI FAMILIALE ghidul specialistului rural
Timişoara, 2008
1
NIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA ‐ UNITATEA DE EXTENSIE
Dr. IOAN HUŢU
MANAGEMENTUL FERMEI FAMILIALE ghidul specialistului rural
Timişoara, 2008
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
2
Prof. Dr. h.c. Horia Cernescu USAMVB Timişoara ‐ Facultatea de Medicină Veterinară Prorector al USAMVBT, Titular al Disciplinei de Reproducție, Obstetrică și Ginecologie Veterinară
Prof. Dr. Emil Sas USAMVB Timişoara ‐ Facultatea de Medicină Veterinară Fost titular al Disciplinei de Producţie Animală şi Tehnologii de Creştere
Copyright 2008, Ioan Huţu Toate drepturile rezervate autorului. Orice parte a acestei lucrări poate fi reprodusă sub orice formă şi cu orice un mijloc mecanic sau electronic, inclusiv fotocopierea, cu permisiunea scrisă a autorului.
3
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................. 5
PARTEA I: FAMILIA TRIFAN ................................................................... 7
PARTEA A II‐A: AFACEREA FAMILIEI TRIFAN .......................................... 9
PARTEA A III‐A: ANALIZA AFACERII FAMILIEI TRIFAN .......................... 16
1. INTRODUCERE ................................................................................ 16
1.1. SCOPUL GHIDULUI ............................................................................. 16 1.2. CONŢINUTUL GHIDULUI ..................................................................... 17 1.3. CUM ŞI CÂND SE UTILIZEAZĂ GHIDUL? .................................................. 17
2. INVENTARUL ŞI BILANŢUL FERMEI ................................................ 20
2.1. CE ESTE UN INVENTAR AL FERMEI ? ...................................................... 20 2.1.1. La ce este folosit inventarul fermei? ..................................... 21 2.1.2. Modalităţi de stabilire a valorii bunurilor ............................. 21 2.1.3. Format utilizat pentru inventarul fermei .............................. 23 2.1.4. Exemplu de inventar al fermei familiei Trifan ....................... 23
2.2. FOAIA DE BILANŢ ............................................................................... 25 2.2.1. Ce este o foaie de bilanţ? ...................................................... 25 2.2.2. La ce este folosită foaia de bilanţ? ........................................ 26 2.2.3. Format al foii de bilanţ .......................................................... 28 2.2.4. Exemplu de bilanţ în ferma familiei Trifan ............................ 29
3. JURNALUL DE ÎNCASĂRI‐PLĂŢI ........................................................ 32
3.1. CE ÎNSEAMNĂ JURNALUL DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI? ...................................... 32 3.2. LA CE ESTE FOLOSIT JURNALUL DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI? .............................. 33 3.3. FORMAT ŞI EXEMPLE .......................................................................... 33
3.3.1. Exemplul unui jurnal de încasări şi plăţi ................................ 34
4. RENTABILITATEA ACTIVITĂŢILOR FERMEI ....................................... 37
4.1 VENITURILE ....................................................................................... 38 4.2. COSTURILE VARIABILE ........................................................................ 38
4.2.1. Ce sunt costurile directe sau variabile? ................................. 38 4.2.2. De ce trebuie să se cunoască marja brută? .......................... 41
4.3 FORMATE PENTRU CALCULUL MARJEI BRUTE ........................................... 44 4.3.1. Format pentru ramura de activitate ‐ cultura mare ............. 44
4
4.3.2. Calculul marjei brute pentru producţia vegetală .................. 45 4.3.3. Format de calcul a marjei brute pentru activitatea de creştere a animalelor .................................................................................... 48 4.3.4. Calculul marjei brute pentru producţia animală ................... 48 4.3.5. Marja brută totală ................................................................ 53
5. PROFITUL ŞI PIERDEREA ................................................................. 55
5.1. COSTURILE FIXE ALE FERMEI ................................................................ 55 5.1.1. Ce sunt cheltuielile indirecte sau fixe? .................................. 55
5.2. BILANŢUL PROFIT‐PIERDERI ................................................................. 56 5.2.1. Ce este un bilanţ al „profitului” şi al „pierderii”? .................. 56 5.2.2. Format pentru calculul bilanţului profit‐pierdere ................. 58 5.2.3. Exemplu de calcul al bilanţului profit‐pierdere ..................... 60
6. CAPITALUL RULAT .......................................................................... 63
6.1. CE ESTE CAPITALUL RULAT ................................................................... 63 6.3. FORMAT ŞI EXEMPLU.......................................................................... 65
6.3.1. Exemplul capitalului rulat în ferma familiei Trifan ................ 66
7. PLANIFICAREA INTERACTIV‐STRATEGICĂ ........................................ 69
7.1 COMPETENŢA FERMIERULUI ANTREPRENOR ............................................ 72 7.2 ANALIZA ŞI PLANIFICAREA AFACERII ........................................................ 73
7.2.1 Analiza factorilor externi ........................................................ 73 7.2.2 Analiza factorilor interni ........................................................ 74
7.3. FORMATE DE ANALIZĂ A AFACERII ......................................................... 75 7.3.1 Formatul SWOT‐ului personal ............................................... 75 7.3.2 Exemplul membrilor familiei Trifan ........................................ 77 7.3.3 Formatul SWOT‐ului fermei şi mediului acesteia .................. 78 7.3.4 Exemplul fermei familiei Trifan .............................................. 80
5
Cuvânt înainte
Statutul de țară nou aderată la Uniunea Europeană și deja resimțita confruntare cu producțiile Uniunii Europene obligă fermierul român să ia decizii manageriale complexe, adaptate şi în concordanţă cu principiile economiei de piață. În contextul în care „Europa lor” este „Europa noastră”, planificarea unei afaceri, strategia abordării acesteia, tehnologia şi costurile implicate în geneza PRODUSULUI ROMÂNESC sunt din ce în ce mai semnificativ implicate în confruntarea şi competiţia economică. În noul context al procesului integrării, există nevoia de a cunoaşte instrumentele necesare coordonării, conducerii şi luării celor mai bune decizii pentru asigurarea profitului propriei afaceri, care pentru majoritatea spațiului rural este sau va trebui să fie ferma familială.
În primul rând, ghidul este scris în nădejdea formării extensionistului și a (re)formării specialistului consultant cu competenţe motivate, creditate şi onorabile, care să creadă în exigenţa lucrului bine făcut.
În al doilea rând, ghidul este scris pentru a „deschide mintea”; pentru a sprijini ferma familială şi fermierul – antreprenor agricol.
Crezând în potențialul și „resuscitarea” spaţiului rural, lucrarea de faţă a simplificat terminologia şi conceptele economice la maximum cu putinţă. Cu toate acestea, considerăm că poate fi un instrument bun la îndemâna consultanţilor, fermierilor sau studenţilor cu activităţi în geneza produsului animal.
Punctul de vedere al acestui material nu este neapărat punctul de vedere al legislaţiei actuale şi al reglementărilor privind contabilitatea sau alte aspecte financiar‐contabile. Originea prezentului ghid a plecat de la o alt[ perspectivă, aceea de a se adresa în principal fermierului; acesta a fost transformat și prezentat din perspectiva unui element care
6
ar trebui să catalizeze mediul rural; acest catalizator poate fi extensionistul (meserie care încă nu există în adevăratul sens al cuvântului) sau consultantul din mediul rural, fie el inginer agronom, fie zootehnist, fie veterinar.
Din dorinţa obţinerii unui material util specialistului din mediul rural, cât mai accesibil şi uşor de parcurs, ghidul a „ieşit” la fel de greu ca și precedentul. În procesul elaborării sale, materialul a fost citit, modificat și transformat, în acord cu rezultatele sondajului efectuat pe un eșantion reprezentativ de medici veterinari care au beneficiat de cursuri de inițiere antreprenorială, cursanți ai programului care a finanțat apariția ghidului.
Conştienţi de faptul că, oricât de multă străduinţă s‐a depus, prezentul material este departe de a epuiza un subiect atât de complex în simplitatea sa, considerăm că orice altă sugestie sau observaţie va fi binevenită şi necesară pentru o viitoare posibilă reeditare.
Noiembrie, 2007 Dr. Ioan Huţu
7
Partea I: Familia Trifan
Familia Trifan este localizată într‐o zonă de câmpie din judeţul Arad şi are în componenţă şapte membri:
- Ieremia şi Marta, părinţii doamnei Maria, cei mai în vârstă membri ai familiei;
- Ion şi soţia sa, Maria, moştenitoarea de drept a părinţilor săi; - fiul soţilor Ion şi Maria, Corneliu, împreună cu soţia acestuia,
Cornelia şi fiul lor, Mihăiţă, respectiv nepotul lui Ion şi al Mariei.
Din punctul de vedere al componenților familiei Trifan există diversitate mare; astfel, Ion, capul familiei Trifan, fost muncitor în fabrică, este o persoană cu abilităţi deosebite de conducător; acesta are o capacitate extraordinară de a lua decizii, dar uneori deciziile sale sunt hazardate, chiar naive.
Fiul domnului Ion, Cornel, este o persoană foarte exactă şi preocupată de cele mai mici detalii. Uneori, din dorința de a face lucrurile perfect, devine migălos, contraproductiv.
Deși la origine Ieremia și Marta formau o familie de țărani, după colectivizare proprietatea asupra pământului și activitățile agricole erau limitate la gospodăria proprie și la activitățile CAP‐ului local. După retrocedarea pământului, inițiativa antreprenorial‐agricolă a Familiei Trifan a început în urmă cu 11½ ani, când s‐a născut mezinul familiei, Mihăiţă, fiul lui Cornel şi al Corneliei, moment în care, la sfatul străbunicului Ieremia, bunicul Ion s‐a hotărât să cumpere o vacă cu lapte.
Sub aspectul averii, familia Trifan poate fi catalogată ca fiind în clasa mijlocie. În anul 1991, părinţilor doamnei Maria le‐au fost retrocedate cele 10 ha suprafaţă arabilă prin Legea 18; ulterior, cu 14 ani în urmă, prin căsătoria nepotului lor, Cornel, suprafaţa arabilă a familiei Trifan a crescut cu 13 hectare, zestre adusă de către Cornelia. Pe parcursul anilor 2005‐2007, s‐a mai cumpărat o suprafață de 22 ha pământ; în total, familia are 45 ha pământ.
În ultimii trei ani, bogăția, abilitățile tehnice dobândite și rezultatele obținute au făcut ca statusul social al familiei să crească; un rol important în dobândirea reputației familiei în localitate a fost facilitat
8
și de către specialiștii zonei care, văzând potențialul familiei Trifan, au oferit fermei acestora rolul de fermă demonstrativă, familia Trifan având responsabilitatea de a povesti despre ferma lor localnicilor sau vizitatorilor organizați în grupuri de studiu.
De altfel, odată cu implicarea în agricultură, consătenii familiei Trifan spun despre aceasta că este o familie de dat exemplu la ziar; au reușit împreună, prin muncă cinstită, să‐și dobândească o pâine bună muncind chibzuit, fără să fure de la nimeni.
Membrii familiei spun chiar mai mult decât atât; ei sunt convinși că, ajutați de către Dumnezeu, au ajuns împliniți, că au o reputație bună, că fac parte din branșa fermierilor care muncesc cu folos.
Așadar, iniţierea afacerilor în familia Trifan a pornit de la o
oportunitate, respectiv retrocedarea proprietăţii părinţilor Mariei şi de la o necesitate, respectiv asigurarea laptelui de vacă pentru mezinul familiei, pentru Mihăiţă. Evoluţia şi dificultăţile inițiale ale acestei afaceri pot fi recitite în broșura „Managementul fermei familiale – ghid pentru conducerea și economia primară a fermelor familiale” iar rolul consultantului în dezvoltarea fermei și gestionarea situațiilor dificile se poate urmări în paginile următoare...
9
EXTENSIONISTUL și CONSULTANTUL – ACTORI SOCIALI
Familia Trifan poate fi oricare din familiile clienților noștri. A fi specialistul (consultantul, extensionistul, veterinarul, agronomul sau inginerul zootehnist) unei ferme, extensionistul unei comunități sau a aplica o lege în calitate de reprezentant al statului înseamnă, în final, A FI ACTOR SOCIAL, responsabil pentru lucrurile făcute, vorbele spuse sau pentru modelele promovate.
Fie că privește înăuntrul său, fie că observă oamenii care depind de serviciile, activitățile sau deciziile sale, specialistul trebuie să deceleze nevoile și așteptările clientului; în esența lui, actorul social cu priză la public (consultant sau extensionist) este cel care, prin jocul său, permite conștientizarea, explicarea și chiar satisfacerea anumitor nevoi ale membrilor societății. În esența lor, toate acțiunile umane au ca scop satisfacerea unor necesități sau trebuințe. Satisfacerea acestor necesități se realizează întotdeauna conform priorității lor, respectiv întâi sunt satisfăcute nevoile primare, iar apoi sunt luate în calcul cele de ordin superior. Conform lui Abraham Maslow, nevoile pot fi ierarhizate piramidal în 5‐8 niveluri, iar satisfacerea lor are loc de la baza spre vârful piramidei, după cum urmează:
1. Nevoile vitale (aflate la baza piramidei) sunt nevoi de ordin fiziologic: acestea sunt nevoia de aer, apă, hrană, căldură, nevoi de ordin senzorial, sexual, etc. Satisfacerea acestor nevoi asigura buna funcționare biologică a organismului uman. Dacă aceste nevoi nu sunt satisfăcute, apar boli, iritații, dureri sau disconfort. Practic, nevoile fiziologice sunt cele mai puternice nevoi.
2. Nevoia de securitate (siguranță) individuală, atât in mediul natural cat și în cel social, se referă la protecţie, siguranţă, ordine, legi, limite, stabilitate etc. față de forțele exterioare ostile, factori de risc care atentează la integritatea fizică a persoanei, a familiei sau a proprietății acestora. Asigurarea unei astfel de protecții se realizează prin stabilitatea locului de munca, prin asigurarea unor bunuri și resurse materiale necesare existenței (casă, salariu etc.) și prin aplicarea legilor.
3. Nevoile de iubire și apartenență socială (sau de a aparține cuiva) se raportează la necesitatea acceptării și apartenenței la un grup social, de a face parte dintr‐o comunitate. Fiecare om are nevoie să simtă iubirea altora, fiecare are nevoie să fie acceptat de către alți oameni. Oamenii manifestă nevoia de dragoste încă din primele luni de viață; la început, aceasta este mai mult instinctivă, după care nevoia devine din ce în ce mai conștientă, devenind o exigență de prim ordin pentru confortul sufletesc. Omul, ființă socială, caută grupuri de apartenență; acestea pot fi: familia, cluburi, grupări profesionale, grupări religioase, găști etc.
10
4. Nevoia de stimă (respect, apreciere și considerație) derivă dintr‐o exigența autoevaluativă a individului, care dorește să‐i fie recunoscut statutul pe care îl are sau la care aspiră, dorința de a‐i fi apreciate competențele, cunoștințele, performanțele, calitățile etc. Aceste nevoi sunt concretizate în stima de sine, stima primită de la alţii, nevoia de a fi ascultat şi înţeles, aprobarea şi recunoaşterea competenţelor, meritelor şi valorii din partea altora, uneori chiar nevoia de a fi important, nevoia de putere, control, prestigiu și faimă. Când aceste nevoi sunt satisfăcute, persoana se simte încrezătoare în sine şi valoroasă. Când aceste nevoi sunt “frustrate”, persoana se simte inferioară, slabă, neputincioasă, lipsită de valoare. Deseori, oamenii care au nevoile inferioare satisfăcute, conduc mașini foarte scumpe, deoarece, făcând astfel, își cresc nivelul nevoilor de stimă; ei își zic: hei, uita‐te ce‐mi pot permite!
5. Nevoia cognitivă – este reprezentată de nevoia de a cunoaște, de a explora și de a înțelege.
6. Nevoia de estetic sau frumos se concretizează în nevoia de simetrie, ordine și frumos.
7. Nevoia de (auto)actualizare permanentă consistă în împlinirea visurilor şi scopurilor propuse, reuşită în viaţă, hobby, activitatea de creaţie, conştientizarea rolului şi rostului nostru în lume, relaxare, meditaţie, realizarea potenţialului maxim, crearea şi împlinirea destinului. Satisfacerea acestei nevoi vizează construirea unei imagini de sine favorabile (moralitate, creativitate, spontaneitate, lipsa prejudecăților etc.), precum și dobândirea capacității de auto‐control.
11
8. nevoia de transcendență; prin nevoia de transcendență oamenii devin conştienţi nu doar de potenţialul lor personal, ci şi de întreg potenţialul speciei umane.
Pe primele patru niveluri ale piramidei sunt poziționate așa‐zisele nevoi deficiente: o persoană nu simte nimic special dacă acestea sunt satisfăcute, dar simte disconfort atunci când nu sunt satisfăcute. Dincolo de aceste nevoi, la nivelurile superioare apar nevoile de creştere. Acestea nu dispar atunci când sunt satisfăcute, dimpotrivă, motivează continuu individul.
Există o relaţie de dependenţă între aceste trepte sau niveluri. Atâta vreme cât nu sunt satisfăcute nevoile inferioare ierarhic de pe treptele 1‐2, nu se accede la sistemul motivaţional dat de treptele superioare. Practic, perceperea şi satisfacerea nevoilor sociale, de individualizare şi de auto‐realizare, sunt condiţionate de satisfacerea mai întâi a nevoilor de bază biologice şi de siguranţă.
Nu numai că satisfacerea treptelor 3, 4 sau 5 rămân într‐un plan îndepărtat, în aşteptare, până se satisfac nevoile treptelor inferioare, dar trebuinţele superioare nici măcar nu sunt percepute sau conştientizate la suficienta lor valoare. Este evident că nu se dorește participarea la viaţa socială, recunoaşterea meritelor sau satisfacerea unor nevoi estetice, atâta timp cât nu există hrană sau locuință.
Și totuși… este foarte adevărat că, în absenţa satisfacerii corespunzătoare a primelor niveluri, nu se reuşeşte conştientizarea sau motivarea pentru celelalte dar, în situația susţinerii exterioare, prin dobândirea nivelului transcendental, toate celelalte niveluri se armonizează. În fapt, este ceea ce spunea şi Isus în Predica de pe Munte: Căutaţi întâi Împărăţia Cerurilor şi toate celelalte vi se vor da pe deasupra.
În acțiunile sale, consultantul abil trebuie să observe și să stabilească ușor care este raportarea clientului la nevoile sale, la care nivel al piramidei există dificultăți și care, mai ales, este posibilitatea satisfacerii acestor nevoi în mediul social al cărui actor este.
12
Partea a II‐a: Afacerea familiei Trifan
Domnului Trifan Ion îi place să spună că afacerea familiei sale a început ... datorită veterinarului. După prima fătare în curtea familiei Trifan vaca bălţată negru cu alb nu a mai rămas gestantă şi pentru acest motiv a fost chemat veterinarul, domnul doctor Codrin. Acesta a tratat tulburarea reproductivă a vacii şi, după patru luni de la tratament, atunci când a controlat dacă s‐a instalat gestaţia la vacă, la un pahar de vin, i‐a spus domnului Ion: „...dacă la anul nu vei avea în curte cinci vaci, nu voi mai veni să‐ţi tratez animalele”. Aparent glumă, dar începând din acel moment, familia Trifan a început să păstreze viţelele şi, ajutată de către veterinar, a mai cumpărat alte două juninci, a cumpărat 12 ha păşune, a reamenajat un adăpost pentru vaci şi a început exploatarea vacilor pentru lapte şi obţinerea câştigului prin vânzarea laptelui.
Astfel, în anul 2004, în ferma de vaci cu lapte condusă de către Ion, ajutat uneori de către soţia sa, Maria, pe durata sezonului de stabulaţie, cele 10 vaci erau întreţinute în grajd, în sistem dezlegat şi, în sezonul de păşunat, pe pajişte naturală. Prin înmulțirea efectivului propriu și prin cumpărarea a încă 10 juninci, în luna ianuarie a anului 2008, efectivul matcă ajunge la 30 de vaci, la care se adaugă 18 juninci și 15 capete tineret taurin femel din alte categorii de vârstă, întreținerea este doar la grajd, în stabulație liberă, iar hrănirea se face din stoc, cu același tip de furaj pe toată durata anului. La momentul întocmirii materialului de față, laptele provenit de la cele 30 vaci este colectat în tancul de răcire propriu, de unde este livrat fabricii de procesare.
Față de începuturile fermei de vaci, când motorul a fost Mihăiță, nepotul născut, astăzi, deși copilandru, Mihăiță are un rol activ în fermă; la sugestia veterinarului consultant și cu permisiunea bunicii, Mihăiță și‐a asumat sarcina hrănirii vițeilor; astfel, dimineața înainte de a merge la școală, după masa și seara alăptează vițeii sugari și face curățenia necesară în sectorul acestora. O face cu vădit interes, deoarece jumătate din banii rezultați din vânzarea acestora, la vârsta de 7‐10 zile, îi revin lui.
De asemenea, începând cu anul 2004, familia Trifan a hotărât să se ocupe de creşterea puilor pentru carne; aceasta este afacerea domnului Cornel şi a soţiei sale, Cornelia. Pentru aceasta, familia Trifan a construit un adăpost în care se pot creşte 9.000 pui în greutate de până la 2 kg; în
13
ultimii ani se practică creşterea broilerilor în sistem intensiv, câte 6 serii pe an. Construirea adăpostului s‐a realizat în anul 2003, cu ajutorul unui credit de 50.000 euro; din aceştia, 25.000 au fost achitaţi prin programul SAPARD, iar cealaltă jumătate, respectiv 25.000 euro şi o dobândă de 10%, au fost rambursaţi la finele anului 2007. La finele anului 2007 s‐a mai achiziționat un tractor cu o putere mai mare, dotat cu încărcător frontal (la care se poate atașa cupă, țepușă pentru baloți și brațe pentru baloți înfoliați) și un ansamblu freză‐semănătoare; costul acestui ansamblu complex a fost acoperit de un credit de 80.000 euro.
Broilerii crescuţi până la greutatea de 2 kg sunt livraţi la un abator pentru sacrificare, iar carnea este valorificată la un complex comercial situat în oraşul învecinat.
În povestea noastră membrii familiei Trifan au o afacere, ei
încearcă să fie antreprenori agricoli, dar întâmpină şi o serie de dificultăţi. Pentru ca dificultăţile profilate să nu devină cu adevărat probleme de nerezolvat, familia Trifan consideră că este necesară sfătuirea cu un specialist. De aceea, răspunsurile la unele întrebări şi aspecte observate de către membrii familiei Trifan şi consultantul acestora, existenţa altor probleme, precum şi posibile soluţii în rezolvarea acestora sunt descrise în cele ce urmează...
CONSULTANTUL și EXTENSIONISTUL – întrebări retorice
1. Câte afaceri familiale resimt nevoia de consiliere? Probabil foarte puține. 2. Câte inițiative antreprenoriale nu au nevoie de consiliere? Probabil la fel de puține.
Așadar, specialistul actor social activ a avut, are și va avea mult de lucru...este o pâine bună activitatea de consiliere, este o profesie onorabilă, oferă pâinea pentru celălalt, ca necesitate spirituală a fiecăruia.
14
PĂREREA FAMILIEI ȘI GURA SATULUI
Deseori, atât în localitate cât şi în familia Trifan au loc discuţii privind activităţile unor persoane, gospodării sau ferme. Mulţi consideră că activitatea pe care o desfăşoară li se potriveşte ca o mănuşă. Unii consideră că nu‐s făcuţi pentru munca din fermă. Alţii consideră că orice se poate învăţa, dar pentru asta ar avea nevoie de o mână de ajutor.
Având în vedere averea familiei sale (pământ, clădiri, utilaje) ...Ion susţine că familia Trifan este una bogată. Totuşi, Cornel este deseori în dezacord cu tatăl său, spunându‐i că familia lor are, mai degrabă, o situaţie financiară mijlocie; el motivează acest fapt prin aceea că, deseori, pentru a face unele achiziţii sau chiar cumpărături, familia trebuie să împrumute bani de la vecini sau de la bancă.....
În acelaşi timp ...Cornel îi reproşează soției faptul că se fac cheltuieli care nu sunt necesare gospodăriei. Pentru că numărul cheltuielilor este destul de mare şi pentru că se uită destul de repede cheltuielile făcute, Cornel a început să noteze în fiecare seară într‐un carneţel toate plăţile şi toate încasările care au loc în gospodăria familiei Trifan...
În ferma familiei Trifan, activităţile principale sunt cele de exploatare a vacilor pentru lapte şi cultivarea porumbului şi a lucernei. Din cele constatate în anii precedenţi ...domnul Ion susţine că banii câştigaţi prin cultivarea porumbului sunt mai mulţi decât cei câştigaţi prin cultivarea lucernei. Cornel, având în vedere durata de exploatare a lucernei, numărul de coase şi cheltuielile legate de înfiinţarea şi întreţinerea culturii, susţine că lucerna are o productivitate mai mare decât porumbul. Privind activitatea de creştere a animalelor, părerile sunt împărţite: Ion şi Maria au auzit că în Olanda vacile sunt cele mai profitabile animale şi susţin că, de fapt, vacile fermei sunt cele care aduc cel mai mare câştig.
15
Cornel şi Cornelia sugerează că veniturile obţinute din creşterea puilor ar putea fi chiar mai mari. Cornel, luând în calcul preţul furajelor şi al întreţinerii, încearcă efectuarea unui calcul pentru a vedea care este cea mai profitabilă activitate, dar totuşi întrebarea continuă să persiste ...
Achiziția de noi utilaje, începută în anul 2007, va începe să ridice o problemă cu adevărat importantă pentru afacerea familiei Trifan. Practic, ...problema care apare este aceea dacă activităţile derulate în fermă pe durata anului 2008 vor permite ca familia Trifan să trăiască mai bine, să‐şi plătească datoriile şi să se dezvolte, să facă noi investiţii, pentru a‐i oferi lui Mihăiţă un viitor bun...
Până atunci însă ...primele probleme cu care se confruntă ferma familiei Trifan sunt cele pe care şi le pune Cornel: activităţile desfăşurate în fermă vor permite rambursarea lunară a creditului luat pentru achiziționarea tractorului? Având drept țintă rambursarea creditului, vor mai rămâne bani pentru continuarea activităţilor curente ale fermei? ...
Având în vedere aceste dificultăţi ivite în ferma familiei Trifan, ... Maria crede că ar fi mai bine dacă s‐ar încerca să se crească gâşte, Ion crede că ar fi oportună îngrășarea tineretului taurin, iar Cornelia susţine necesitatea unui credit pentru începerea activităţii de procesare a laptelui în vederea producerii cașcavalului...
16
Partea a III‐a: Analiza afacerii familiei Trifan
1. Introducere
..deseori, atât în localitate cât şi în familia Trifan au loc discuţii privind activităţile unor persoane, gospodării sau ferme. Mulţi consideră că activitatea pe care o desfăşoară li se potriveşte ca o mănuşă. Unii consideră că nu‐s făcuţi pentru munca din fermă. Alţii consideră că orice se poate învăţa, dar pentru asta ar avea nevoie de o mână de ajutor.
1.1. Scopul ghidului
Prezentarea unei familii și exemplificarea activităților dintr‐o
fermă familială susține scopul ghidului care este acela de a prezenta câteva aspecte necesare pentru calcularea eficienţei economice a fostelor şi actualelor activităţi ale fermei. După calcularea eficienţei economice şi analiza rezultatelor, fermierii şi consultanţii acestora se pot gândi la planificarea unei afaceri, la luarea unor decizii strategice, tactice sau operaţionale care privesc dezvoltarea şi prosperitatea fermei precum și sustenabilitatea în mediu și acceptarea socială.
Un alt scop este acela de a sugera cultivarea relaţiei specialistul consultant şi fermier. Aceasta trebuie să fie utilă, eficientă, profesionistă şi corectă. Şi crescătorul şi specialistul au nevoie unul de celălalt: crescătorul fără specialist riscă să devină ineficient, neavând cunoştinţa deplină; specialistul fără crescător riscă să devină inutil, neavând cui să transmită cunoştinţa.
In ultimul rând, dar nu in cele din urmă, pe ultima pagină a ghidului se prezintă un set de întrebări, un sondaj de opinie; după parcurgerea ghidului sugerăm completarea acestui sondaj şi trimiterea lui la adresa menţionată. Obţinerea acestor informaţii de la cititorii ghidului va ajuta specialiştii din domeniul agricol în acţiunile lor desfăşurate în procesul de învăţare a viitorilor consultanţi.
17
1.2. Conţinutul ghidului
Fiecare capitol al prezentului ghid încearcă să introducă un instrument diferit. Aceste unelte au fost puse într‐o ordine specială: persoanele care nu au folosit niciodată instrumente economice ar trebui să pornească de la începutul lucrării, respectiv capitolul doi deoarece, de la un capitol la altul, uneltele devin tot mai complicate. Frecvent, instrumentele descrise într‐un capitol fac referire la cele din capitolele precedente. Aceasta înseamnă că uneltele sunt legate, nu pot fi înţelese separat şi necesită o lectură de la început spre sfârşit şi reluarea lecturii ori de câte ori este nevoie. Prin conţinut, instrumentele prezentate trebuie considerate separat, dar pentru a face o analiză completă a rezultatelor economice ale fermei, uneltele trebuiesc luate în considerare împreună, într‐o succesiune logică. Pentru fiecare instrument introdus există un format care se recomandă a fi folosit; pentru ale face mai uşor de înţeles şi mai târziu, de folosit, s‐a exemplificat ferma familiei Trifan. Acest exemplu ar trebui să ofere certitudinea folosirii corecte şi să ajute la efectuarea calculelor în practica curentă.
Ghidul permite familiarizarea cititorului cu noţiuni, concepte şi formate utilizate în economia fermei; de regulă, cuvintele scrise în text cu litere aldine se regăsesc explicate în glosarul de la sfârşitul ghidului. Recomandarea noastă este să se consulte un dicţionar sau acest glosar ori de câte ori un cuvânt nu este bine înţeles.
1.3. Cum şi când se utilizează ghidul?
Acest ghid se recomandă să fie citit ori de câte ori este nevoie,
după ce utilizatorul s‐a familiarizat cu conţinutul lucrării pentru a fi în măsură să găsească informaţia dorită în timp scurt.
Practic, ghidul poate fi folosit în următoarele situaţii:
oricând se doreşte efectuarea unor calcule sau analize privitoare la activitatea economică a fermei;
oricând se doreşte instruirea unui fermier sau explicarea unor aspecte referitoarea la bazele economiei fermei;
18
oricând există incertitudine în ceea ce priveşte termenii sau conceptele utilizate în economia fermei;
oricând se doreşte obţinerea unor informaţii suplimentare despre economia fermei;
oricând se doreşte să se calculeze venitul sau profitul anual;
oricând se doreşte să se facă o imagine de ansamblu asupra rentabilităţii unei ferme.
Desigur, pot exista multe situaţii şi metode de a consulta şi utiliza
acest ghid; considerăm că materialul concentrează un număr suficient de instrumente care pot fi utilizate prin consultarea unui număr redus de pagini. Cu siguranţă, după o perioadă de lucru cu acest ghid, fiecare utilizator poate să‐şi găsească modul propriu de folosinţă.
19
EXTENSIONISTUL si CONSULTANTUL – rol sau vocație?
Consultantul este o persoană specializată care oferă sfaturi, explicații sau trage concluzii în chestiuni care‐i privesc specialitatea într‐o anumită fermă, într‐o anumită problemă. Extensionistul este de asemenea un specialist dar, spre deosebire de consultant, se adresează unor comunități sau grupuri din cadrul comunităților agricole.
Specialistul ale cărui sfaturi sunt corecte, susținute și corect aplicate de către fermierul consiliat dobândește respect și apreciere din partea comunității. Practic, aprecierea competențelor, cunoștințelor și calităților specialistului pot fi realizate într‐un mod indirect ‐ prin performanțele fermei; ferma, prin coparticipare sau parteneriat, devine mijlocul prin care se vede, se apreciază sau se judecă succesul specialistului. Performanțe obținute la locul consilierii, oferă gradul sau măsura valorii consultantului, satisfăcându‐i acestuia nevoia de respect, apreciere și dobândirea statutului pe care îl are sau la care aspira.
În fond, implicarea specialistului în societatea, în care și pentru care s‐a format, îi oferă acestuia statutul social; rezultatele bune îi oferă reputația scontată…cu sublinierea ca reputația se dobândește foarte greu și se pierde foarte ușor. Până la urmă asumarea rolului de specialist ‐ actor social activ este nu doar o rezultat firesc al unei școli, facultăți tehnice sau medicale absolvite, ci este mai ales o vocație, o chemare sau disponibilitate pentru această profesiune. Atunci când transmiterea informației se face către grupuri sau comunități agricole, în societățile dezvoltate acestei profesii i se spune extensie iar profesionistul se cheamă extensionist, în fapt o persoană propusă de către universitatea care l‐a şcolit (şi care continuă să‐i „alimenteze" cunoaşterea), acceptată de către comunitate şi finanţată parţial de către aceasta, parţial de către stat. Aşadar, în societățile dezvoltate, spre care și noi tindem, extensionistul are girul comunităţii, dar răspunde de cunoştinţele transmise societăţii în faţa universităţii – furnizorul de cunoaștere al societății.
Revenind la contextul materialului de față consultantul sau extensionistul român ar trebuii să fie mâna de ajutor de care are nevoie ferma și fermierul; ar trebui se ofere, să prezinte şi să ajute la soluţionarea unor aspecte legate de managementul fermei întrucât prin dezvoltarea fermei își va putea exercita rolul activ (actor social) pentru care societatea l‐a pregătit.
20
...Ion susţine că familia Trifan este una bogată. Totuşi, Cornel este deseori în dezacord cu tatăl său, spunându‐i că familia lor are, mai degrabă, o situaţie financiară mijlocie; el motivează acest fapt prin aceea că, deseori, pentru a face unele achiziţii sau chiar cumpărături, familia trebuie să împrumute bani de la vecini sau de la bancă.....
2. Inventarul şi bilanţul fermei
Specialistul „bun” este în primul rând persoana care știe să asculte
povestea persoanei consiliate; doar ascultând se poate face o ierarhizare a nevoilor fermei, fermierului sau inițiativei antreprenoriale. Acțiunea pasivă de ascultare și coparticiparea familiei sunt esențiale în atribuirea rolului fiecărui jucător și a rolului fermei în comunitate; plecând de la spusele fermierului, se poate încerca utilizarea unor unelte care să elimine ambiguitatea și să ajute efectiv la stabilirea poziţiei economice a afacerii, element fundamental în luarea deciziilor viitoare. Inventarul și bilanțul fermei sunt elementele de start în acțiunea de consiliere a antreprenorului; acestea permit încadrarea în tipologia antreprenorială: antreprenor prin acțiune, prin dorință sau prin intenție. Cu alte cuvinte, nu sunt suficiente intențiile și dorințele … primează posibilitățile.
2.1. Ce este un inventar al fermei ?
Inventarul este un document care conţine sub aspect cantitativ şi
valoric toate mijloacele pe care le posedă o fermă la un moment dat. Cu alte cuvinte, inventarul este reprezentat de suma valorilor tuturor produselor şi echipamentelor unei ferme la un moment dat. Aceasta înseamnă că într‐un inventar trebuie incluse toate bunurile materiale. Practic, inventarul, pe lângă faptul că numără câte bunuri sunt, atribuie şi o valoare monetară acestora. Astfel, se atribuie valoare monetară pentru bunuri de tipul:
terenuri și clădiri;
maşini, utilaje, echipamente şi instalaţii de lucru;
21
efective de animale, plantaţii;
stocuri: obiecte de inventar, materii prime şi materiale (combustibili, piese de schimb, furaje, materiale etc.).
2.1.1. La ce este folosit inventarul fermei?
Inventarul unei ferme trebuie făcut pentru a se putea pune în valoare toate proprietăţile fermei. Cu ajutorul inventarului, fermierul are posibilitatea:
să compare valoarea curentă a fermei cu cea a anilor precedenţi;
să afle dacă valoarea bunurilor sale a crescut sau a scăzut de la ultimul inventar;
să cunoască exact şi la un moment dat, valoarea fermei sale;
să afle care din bunurile fermei şi‐au modificat valoarea de la ultimul inventar.
Pentru a obţine o comparaţie relevantă, inventarul trebuie completat ciclic, de fiecare dată în aceeaşi lună a anului. De regulă, inventarul şi comparaţia se fac la încheierea anului financiar, dar orice altă dată este posibilă. La efectuarea comparaţiilor se ia în considerare şi inflaţia; măsura se justifică pentru a nu se crea falsa impresie a creşterii valorii bunurilor inventariate atunci când de fapt creşterea este artificială şi datorată exclusiv inflaţiei.
Cel mai important lucru este ca inventarul să fie făcut cu regularitate şi pe cât posibil la aceeaşi dată. Ca sumă a tuturor bunurilor dintr‐o fermă, un inventar este un prim pas necesar înainte de efectuarea foii de bilanţ (vezi cap 2.2). Inventarul fermei se face separat şi, ulterior, poate fi introdus în foaia de bilanţ. În foaia de bilanţ, la valoarea fermei se adaugă disponibilităţile băneşti şi investiţiile financiare pe termen scurt (împrumuturi, acţiuni, alte valori etc.),
2.1.2. Modalităţi de stabilire a valorii bunurilor
Există diferite căi şi modalităţi de a concepe inventarul unei ferme. Indiferent de modalitatea utilizată şi ordinea în care sunt scrise bunurile, un inventar bine întocmit include toate bunurile, iar valorile date (estimate) acestora sunt corecte. Inventarul trebuie întocmit cât mai simplu şi trebuie să permită vizualizarea valorii lui cu uşurinţă.
22
Stabilirea valorii bunurilor înscrise în inventar se poate face prin considerarea preţului pieţei sau prin calcularea valorii bunurilor pe baza deprecierii acestora.
Preţul pieţei este preţul pe care cineva îl plăteşte pentru bunul respectiv în forma în care se află acesta la momentul efectuării inventarului. Practic, preţul pieţei este preţul care, în acel moment, este valid pe piaţa locală pentru fiecare bun material. În acest caz, preţul pieţei este luat în considerare pentru toate bunurile (terenuri, clădiri, utilaje, stocuri etc.), deoarece în acest preţ sunt incluse tipul, vechimea şi celelalte caracteristici ale bunului. Desigur, valoarea de piaţă a bunurilor se schimbă foarte des, potrivit cererii şi ofertei, dar, din moment ce prin inventar se calculează valoarea fermei la un moment dat, preţurile pieţei pot fi utilizate cu succes.
Deprecierea permite calcularea valorii bunurilor pornind de la valoarea iniţială a acestora. Această metodă poate fi utilizată atunci când se cunoaşte valoarea iniţială şi când nivelul preţurilor nu oscilează foarte mult de la un an la altul. Deprecierea nu este un cost care să trebuiască să fie plătit în numerar. Practic, deprecierea este un cost imputat, calculat pentru a vedea cu cât a scăzut valoarea bunurilor odată cu trecerea timpului; aceasta se calculează pentru a recupera parte cu parte costurile bunurilor în timp ce acestea sunt folosite. Deprecierea permite alocarea de costuri duratei de funcţionare totală a bunurilor. De regulă, prin depreciere se calculează valoarea bunurilor care sunt folosite pe o perioadă mai lungă şi care îşi diminuează valoarea odată cu trecerea timpului: clădiri, utilaje etc.
Pentru animale nu se calculează nici o depreciere, fiecare animal va avea o valoare la un preţ mediu. Totuşi, în situaţia în care animalele sunt supuse unor taxe, corelate cu vârsta acestora, deprecierea valorii acestor taxe trebuie calculată şi inclusă în inventarul fermei.
Contravaloarea deprecierii se calculează pe calea amortizării. Amortizarea este expresia bănească a acelei părţi a bunului care corespunde deprecierii. Sunt utilizate mai multe metode; cea mai uşoară şi practică metodă este amortizarea liniară calculată cu ajutorul deducerii (amortizării) anuale după relaţia:
Amortizarea anuală = Valoare iniţială
(1.1) durata de viaţă aşteptată
23
De exemplu, dacă un fermier a cumpărat un tractor cu o sumă de 10.000 euro şi se estimează că durata de funcţionare va fi de 10 ani, atunci deducerea anuală va fi:
10.000 euro /10 ani =1.000 euro / an
Acest lucru înseamnă că, în fiecare an de exploatare, valoarea tractorului se reduce cu 1.000 euro. Din această cauză, tractorul va avea o valoare de 9.000 la începutul celui de‐al doilea an, apoi 8.000, 7.000 şi aşa mai departe. Metoda nu estimează preţul pe care fermierul l‐ar putea obţine dacă ar vinde acest tractor şi nu include situaţiile concrete ale pieţei. Metoda este mai puţin utilizată, deoarece datele privind deprecierea nu sunt întotdeauna disponibile.
2.1.3. Format utilizat pentru inventarul fermei
În tabelul 1 este redat un format posibil pentru efectuarea inventarului unei ferme. Acest format are rubrici pentru calcularea valorii clădirilor, animalelor, maşinilor, uneltelor şi a stocurilor.
2.1.4. Exemplu de inventar al fermei familiei Trifan
După cum se observă în inventarul efectuat în ianuarie 2008 (tabelul 1), familia Trifan deţine 45 ha teren arabil cu o valoare de 66.000 euro, are clădiri în valoare de 129.000 euro, animale, maşini, utilaje şi stocuri în valoare însumată de 170.450 euro (53.850+94.700+21.900); în total, inventarul fermei, stabilit pe baza valorii bunurilor la preţul pieţei, este de 365.450 euro.
Conform datelor din tabelul 1, se poate concluziona faptul că ferma are suprafaţă agricolă şi construcţii suficiente, dar are dotarea precară cu maşini şi utilaje. Totuşi, ferma familiei Trifan poate susţine producţiile din fermă (lapte, carne de taurine şi pasăre) deoarece pentru majoritatea muncilor desfăşurate în câmp (cultura porumbului boabe şi siloz, cultura lucernei etc.) sunt utilizate contracte de prestări servicii. De altfel, având în vedere caracterul sezonier al culturilor agricole necesare fermei, Ion recunoaşte că nu se justifică financiar achiziţionarea unor echipamente de tipul: semănătoare, plug, combine pentru recoltat cereale etc.
24
Tabelul 1: Format al inventarului fermei familiei Trifan Calcularea valorii terenului: Tipul terenului Suprafaţă (ha) Preţul de piaţă /ha Valoare totală Arabil 30 1.700 51.000 Păşune și fânețe 15 1.000 15.000 VALOARE TOTALĂ A TERENULUI 66.000
Calcularea valorii clădirilor: Tipul clădirii Anul construcţiei Valoare totalăCasă de locuit 1989 35.000 Adăpost taurine 1989 10.000 Adăpost pui 2003 70.000 Magazie cereale 1990 7.000 Magazie lemne si combustibil 1990 7.000 VALOARE TOTALĂ A CLĂDIRILOR: 129.000
Calcularea valorii animalelor: Specia şi categoria Nr. animale Valoarea / cap Valoare totală Vaci cu lapte 30 950 28.500 Juninci 18 900 16.200 Tineret taurin femel 15 400 6.000 Pui broileri 9000 0,35 3.150 VALOARE TOTALĂ A ANIMALELOR: 53.850
Calcularea valorii maşinilor, utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor Tipul maşinilor anul fabricaţiei Număr Valoarea / unitate Valoare totalăTractor 125 CP – 2005 1 80.000 80.000 Presa balotat și înfoliat - 2000 1 3000 3.000 Tractor 45 CP - 1980 1 3.000 3.000 Camionetă - 1985 1 2.000 2.000 Remorca –1980 2 1.000 2.000 Cositoare –1985 1 500 500 Aparat pentru muls -2000 1 1.500 1.500 Tanc răcire lapte - 2004 1 1200 1.200 Moară cu ciocane 1980 1 1.500 1.500 VALOARE TOTALĂ A MAŞINILOR şi UNELTELOR: 94.700
Calcularea valorii stocurilor: Tipul bunului sau materialului Cantitate (tone) Valoarea / unitate Valoare totalăSiloz 50 53 2.650 Fân 20 169 3.375 Cereale 90 170 15.300 Amestecuri PVM 0,5 220 75 Combustibili 1 500 500 VALOARE TOTALĂ A STOCURILOR: 21.900
Calcularea valorilor totale ale fermei: Tipul bunului Valoare totală Suprafeţe de teren 66.000 Clădiri 129.000 Animale 53.850 Maşini, utilaje şi unelte 51.700 Stocuri 21.900
VALOARE TOTALĂ A INVENTARULUI: 365.450
25
Conform celor prezentate, se poate susţine faptul că inventarul fermei este un instrument simplu şi eficient; aceasta arată valoarea fermei, ce s‐a schimbat din anul precedent, care bunuri au valoarea crescută şi la care dintre acestea le‐a scăzut valoarea. Având în vedere acest aspect, se recomandă ca fiecare fermier să‐şi facă un asemenea inventar. În acest fel, în mod sistematizat şi cu doar câteva calcule, se poate evidenţia valoarea curentă a fermei. Cel mai important lucru la un inventar este ca acesta să conţină date reale şi să estimeze cât mai corect valoarea bunurilor inventariate.
2.2. Foaia de bilanţ
2.2.1. Ce este o foaie de bilanţ?
Foaia de bilanţ contabil sau bilanţul este un instrument care reflectă, la un moment dat, în expresie bănească, mijloacele economice (averea fermei) şi sursele de procurare a mijloacelor. Bilanţul reflectă poziţia financiară a fermei, respectiv capacitatea de adaptare la schimbările condiţiilor de mediu.
Foaia de bilanţ cuprinde două părţi: o parte denumită „activ” şi o parte denumită „pasiv”.
Activul patrimonial al fermei sau averea fermierului este compusă
din active imobilizate şi active circulante, după cum urmează: ‐ active imobilizate necorporale (cheltuieli de constituire a firmei, lucrări şi proiecte de cercetare, concesiuni, programe informatice, vadul, clientela etc.); ‐ active imobilizate corporale (terenuri, clădiri, maşini şi utilaje, animale etc.) care au o valoare mai mare decât limita stabilită de
26
lege. De regulă, contravaloarea uzurii acestor active se recuperează pe calea amortizării; ‐ active imobilizate financiare (acţiuni, obligaţiuni, împrumuturi acordate pe termen lung, creanţe imobilizate etc.); ‐ active circulante materiale sau stocuri – reprezentate de materii prime, furaje, seminţe, insecticide, carburanţi, animale în creştere, animale supuse îngrăşării sau animale adulte etc.); ‐ active circulante în decontare sau creanţe ‐ respectiv sumele care trebuie încasate de la diverşi clienţi în urma efectuării unor servicii sau vânzării unor produse către aceştia; ‐ activele circulante băneşti sau disponibilităţile băneşti – sunt reprezentate de banii din conturile şi depozitele bancare, numerarul din casă sau alte valori; ‐ cheltuieli înregistrate în avans.
Pasivul patrimonial al fermei cuprinde capitalul, rezervele,
datoriile şi veniturile înregistrate în avans: ‐ capitalurile proprii – reprezintă finanţarea proprie a bunurilor şi valorilor aflate în circuitul economic al fermei; ‐ provizioane pentru riscuri şi cheltuieli – reprezintă sume rezervate pentru daune, despăgubiri, penalităţi, garanţii etc; ‐ datoriile care sunt reprezentate de: datoriile financiare (împrumuturi, credite), datorii comerciale (datorii către furnizori de materiale, servicii) la care se adaugă alte datorii (datoriile faţă de persoanele angajate, datorii fiscale de tipul taxelor, impozitelor etc.).
În funcţie de termenul de rambursare, datoriile se împart în datorii care trebuie plătite într‐un an şi datorii care trebuie plătite într‐o perioadă mai mare de un an.
Practic, o foaie de bilanţ este o continuare a inventarului fermei (vezi cap. 2.1.), care conţine toate profiturile monetare şi non‐monetare, precum şi pierderile fermei.
2.2.2. La ce este folosită foaia de bilanţ?
O foaie de bilanţ spune câte bunuri aparţin unei ferme şi care este sursa de finanţare a acestora. Ca şi inventarul, foaia de bilanţ trebuie întocmită periodic. De regulă, bilanţul se face la sfârşitul fiecărui an financiar pentru estimarea bugetului, aflarea valorii fermei şi a
27
rezultatului financiar; totuşi, bilanţul se poate efectua în oricare alt moment al anului.
Un alt motiv pentru care se întocmeşte bilanţul este aflarea patrimoniului net. Acesta se calculează după relaţia:
Patrimoniu economic net
= Active
Imobilizate +
Active
circulante ‐ Datorii
Valoarea patrimoniului net arată dacă o fermă a devenit mai bogată sau mai săracă de‐a lungul unei perioade. Bineînţeles, lucrul cel mai important este ca patrimoniul net al unei ferme să fie întotdeauna pozitiv. Dar acest aspect nu este şi suficient; ceea ce interesează este şi verificarea modalităţii de obţinere a patrimoniului net. Uneori, creşterea patrimoniului economic net nu însemnă nimic dacă nu se ia în considerare inflaţia anuală. Practic, rata inflaţiei trebuie comparată cu rata creşterii patrimoniului net. Numai după ce aceste două rate au fost analizate, se poate emite afirmaţia că patrimoniul net a crescut cu adevărat sau nu.
Dacă patrimoniul net al unei ferme scade, este important ca fermierul să‐şi răspundă la mai multe întrebări. De exemplu, fermierul ar trebui să afle: de ce a scăzut patrimoniul? scăderea a fost o circumstanţă unică? este posibil ca această situaţie să reapară? Dacă patrimoniul net continuă să scadă, fermierul trebuie să fie atent ca acest proces să nu continue până când patrimoniul devine negativ. Practic, de fiecare dată când patrimoniul net este negativ, înseamnă că valoarea fermei scade şi ferma merge spre faliment. Cu alte cuvinte, dacă lucrurile nu se schimbă foarte rapid, este foarte posibil ca fermierul să nu mai poată continua afacerea sau, chiar mai mult, să piardă lucrurile agonisite.
Un alt raport, deosebit de important, este cel dintre activele curente (activele circulante) şi pasivele curente (credite, datorii pe termen scurt). Dacă acest raport, denumit rata lichidităţii curente, are o valoare mai mare de 2, atunci fermierul poate să‐şi plătească capitalul împrumutat din câştigurile curente. Practic, atunci când se fac împrumuturi, fiecare rambursare trebuie acoperită cu profit în timp real. Creditele pe termen scurt trebuie acoperite cu venituri (profituri) pe
28
termen scurt şi aşa mai departe. De ce? Teoretic, persoanele sau instituţiile cărora fermierul le datorează bani, pot insista să li se plătească datoria imediat. Dacă se întâmplă aşa, fermierul ar trebui să fie capabil să plătească vânzându‐şi câştigurile curente (stocuri, echipamente sau să utilizeze banii cash sau pe cei din conturi bancare). Dacă fermierul nu este capabil să plătească din activele circulante, el va fi nevoit să vândă din activele fixe (utilaje, teren, clădiri şi aşa mai departe). Acest lucru este foarte periculos, deoarece reduce fermierului posibilitatea de continuare a afacerii. Oricând mijloacele fixe trebuie vândute, afacerea poate avea de suferit şi, în circumstanţe grave, afacerea se stopează. Dimpotrivă, atunci când activele circulante sunt foarte mari, întrebarea care ar trebui pusă este: oare ar fi înţelept să se investească în mai multe mijloace patrimoniale fixe?
Un alt motiv pentru a ţine o foaie de bilanţ corectă apare atunci când se doreşte întocmirea unei cereri pentru creditare. În această situaţie, creditorul vrea să se asigure că fermierul îşi poate plăti datoriile, ca mai apoi să‐şi poată continua afacerea.
2.2.3. Format al foii de bilanţ
De regulă, ordinea bunurilor patrimoniale (mijloace economice) din foaia de bilanţ este dată de uşurinţa cu care acestea pot fi schimbate în numerar; practic, cu cât mai uşor poate fi obţinut numerarul din patrimoniu, cu atât acel tip de patrimoniu va fi situat mai jos pe listă (vezi tabelul 2).
În situaţia în care o foaie de bilanţ este întocmită după modelul celei prezentate în tabelul 3, rapoartele explicate în capitolul 2.2.2 vor fi foarte uşor de înţeles. Spre exemplu, comparaţiile dintre activele circulante (activ, litera B) şi datoriile care trebuie plătite într‐o perioadă de până la un an (pasiv, litera D) pot fi făcute rapid, deoarece sunt prezentate alăturat.
Bilanţul corect efectuat trebuie să facă posibilă egalitatea:
ACTIV TOTAL = PASIV TOTAL
29
Situaţia în care nu se înregistrează această egalitate, deci activul nu este egal cu pasivul, necesită reluarea calculelor de bilanţ, pentru a găsi greşeala efectuată. De regulă, în cazul patrimoniului fermei, în foaia de bilanţ se utilizează aceleaşi valori cu cele atribuite în inventarul fermei (valoarea de inventar).
2.2.4. Exemplu de bilanţ în ferma familiei Trifan
Pentru sfârşitul anului 2007 şi începutul lunii ianuarie 2008,
bilanţul fermei familiei Trifan este cel prezentat în tabelul 3. După cum se observă, activul bilanţului este dat de valoarea
inventarului, la care se adaugă 7.000 euro bani cash şi 2.000 euro bani împrumutaţi unui vecin până în ianuarie‐februarie.
Pasivul bilanţului este egal cu activul şi conţine datorii pe termen scurt şi lung, respectiv o datorie de 3.000 euro, împrumut de la un vecin pentru achiziţionarea unei mașini de balotat și înfoliat (cu o camătă de 5%, adică 150 euro), un credit de 2000 euro (cu 10% dobândă), pentru pregătirea terenului agricol în vederea înființării culturilor, 80.000 euro, datorie care trebuie plătită în trei ani pentru un tractor, 100 euro garanţie pentru mașina de balotat, la care se adaugă valoarea patrimoniului net.
Tabelul 2: Formatul bilanţului orizontal
ACTIV Sold la: PASIV Sold la:
A. Active imobilizate, din care: D. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale G. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante, din care: H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
I. Stocuri II. Creanţe I. Venituri în avans III. Investiţii pe termen scurt J. Capital şi rezerve din care: IV. Casa şi conturi la bănci I. Capital C. Cheltuieli în avans: II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve IV. Rezultatul raportat IV. Rezultatul exerciţiului financiar
ACTIV TOTAL (A+B+C): PASIV TOTAL (D+G+H+I+J):
30
Astfel, bilanţul total are valoarea de 374.450 euro, iar patrimoniul
net are valoarea de [374.450 – (80.000 + 5.000 + 100)] =289.350 euro. Comparativ cu anul 2007, bilanţul actual este mai mare, în acesta
regăsindu‐se un tractor de putere mare, cu încărcător frontal, plug și ansamblu freză‐semănătoare (80.000 euro – second hand), o mașină de făcut și înfoliat baloți (3.000 euro – second hand)
Ca urmare a anului agricol slab din 2007, valoarea stocurilor este mai mică cu 5.000 euro (26.900 în 2007 față de 21.900 în 2008), motiv pentru care se estimează că vor trebui achiziţionate cereale până la recolta din toamnă; în consecinţă, pentru anul 2008 vor trebui alocaţi cel puțin 3.500 euro pentru achiziţionarea unor cereale.
Ion, consultând bilanţul de la începutul anului 2004, observă că valoarea pământului era de 33.800 euro, iar în 2008 valoarea pământului a ajuns la 66.000 euro, atât ca urmare a creșterii valorii pământului (de la 1.000 la 1.700 euro / ha, în cazul pământului arabil și de la 900 la 1.000 euro / ha în cazul fânețelor), cât și ca urmare a cumpărării a încă 10 ha pământ.
Conform datelor din tabel, valoarea activelor circulante (litera B în tabel) este de 30.900 euro, iar valoarea datoriilor curente (litera D în tabel) 5.000 euro; astfel, raportul dintre activele curente şi datoriile
Tabelul 3: Exemplu de bilanţ pentru ferma familiei Trifan
ACTIV Sold la: 01.01.08 PASIV
Sold la: 01.01.08
A. Active imobilizate din care: 343.550 D. Datorii care trebuie plătite - până la un an
5.000 Clădiri 129.000Pământ 66.000 Datorie la presa de balotat 3.000 Animale 53.850 Credit înființare culturi 2.000 Utilaje 94.700 G. Datorii care trebuie
plătite - peste un an 80.000
B. Active circulante, din care: 30.900 Credit pentru tractor 125 CP 80.000 Stocuri 21.900 H. Provizion pentru riscuri 100 Bani în numerar (cash) 7.000 Garanţie pt. presa de balotat 100 Bani daţi cu împrumut 2.000 J. Capital şi rezerve, din
care: 289 .350
C. Cheltuieli în avans: Capital 282.350 Rezultatul exerciţiului financiar
al anului 2007 7.000
ACTIV TOTAL (A+B+C): 374.450 PASIV TOTAL (D+G+H+I+J): 374.450
31
curente este de 6,18 (30.900/5.000). Având în vedere acest raport, Cornel poate să își continue afacerea cu broilerii de găină, el ar putea face un împrumut pe termen scurt în valoare de 3.500 euro, care va fi utilizat pentru achiziţionarea materialului biologic (pui de o zi) şi a nutreţului. Pentru aceasta, Cornel ar putea face un împrumut pe termen scurt în valoare de 3.500 euro, care va fi utilizat pentru achiziţionarea puilor și nutrețului pentru aceștia. După efectuarea împrumutului, valoarea raportului active curente/datorii curente devine 3,64 (30.900/8.500). Din cele prezentate, este evident faptul că, pentru ferma familiei Trifan, nu va fi nici o problemă să‐şi plătească împrumutul cu ajutorul încasărilor curente, patrimoniul circulant fiind îndestulător.
Conform celor prezentate, se poate susţine faptul că bilanţul fermei este un document care reflectă sintetic, în expresie valorică, în activ ‐ mijloacele economice după componenţa lor materială şi în pasiv ‐ aceleaşi mijloace, dar după sursele lor. Bilanţul este un instrument eficient şi necesar pentru reflectarea poziţiei financiare a fermei şi a capacităţii acesteia de a rambursa împrumuturi în condiţii bune.
32
...Cornel îi reproşează soției faptul că se fac cheltuieli care nu sunt necesare gospodăriei. Pentru că numărul cheltuielilor este destul de mare şi pentru că se uită destul de repede cheltuielile făcute, Cornel a început să noteze în fiecare seară într‐un carneţel toate plăţile şi toate încasările care au loc în gospodăria familiei Trifan...
3. Jurnalul de încasări‐plăţi
Specialistul trebuie să fie atent la orice fel de divergenţă privind
modalitatea de cheltuire a banilor sau obținerea veniturilor din producțiile fermei. Pentru evitarea discuțiilor contradictorii, cât și pentru analizele economice ulterioare, se poate sugera fermierilor necesitatea păstrării evidențelor, facturilor sau a consemnării tranzacțiilor realizate. Practic, modalitatea înregistrării tranzacțiilor fermei poate fi pe hârtie, în calculator sau pur și simplu poate fi reprezentată de păstrarea tuturor chitanțelor și facturilor într‐un dosar; centralizarea informaţiilor privind evenimentele comerciale din fermă reprezintă deja „un fel de contabilitate primară”, iar unealta potrivită pentru vizualizarea acestor evidențe ar fi jurnalul de încasări și plăţi.
3.1. Ce înseamnă jurnalul de încasări şi plăţi?
Ceea ce se sugerează prin acest instrument este efectuarea unei înregistrări primare; aceasta înseamnă păstrarea înscrisurilor tuturor tranzacţiilor care au fost făcute, în fiecare zi. Practic, tot ceea ce este vândut, tot ceea ce este procurat şi tot ceea ce este schimbat cu alte produse sunt operaţiuni care se recomandă a fi înregistrate şi păstrate într‐un registru, dosar sau jurnal de încasări şi plăţi. În fermele cu personalitate juridică (firmă, asociaţii etc.), registrul‐jurnal este un document obligatoriu de evidenţă cronologică a tuturor modificărilor pe care le suferă patrimoniul unităţii.
Jurnalul încasări‐plăţi are două părţi principale: o parte în care sunt înscrise încasările sau veniturile şi o altă parte în care sunt înscrise plăţile sau costurile. În situaţii concrete, pot exista şi schimburi între produse, respectiv aşa‐numitul troc; în această situaţie, la venituri şi
33
cheltuieli trebuie înscrise ambele tranzacţii, pentru aceeaşi sumă de bani (vezi exemplul din capitolul 3.3).
3.2. La ce este folosit jurnalul de încasări şi plăţi?
Jurnalul în care se înregistrează activităţile efectuate de către fermier permite vizualizarea fiecărei plăţi şi a fiecărui venit, precum şi a momentului efectuării acestora. Aceste înscrisuri pot fi utile în următoarele situaţii:
pentru a înţelege cum sunt cheltuiţi banii şi cum sunt câştigate veniturile;
pentru a afla metode noi de reducere a cheltuielilor şi de creştere a veniturilor;
pentru a afla perioada cu venituri sau cheltuieli maxime;
pentru a identifica nevoile fermei;
pentru a calcula rulajul fermei;
pentru a lua decizii necesare afacerii şi fermei. Pentru a avea o imagine corectă a veniturilor şi cheltuielilor,
tranzacţiile efectuate trebuie înregistrate cât mai curând după terminarea acestora, de regulă la sfârşitul zilei. Dacă înscrierea tranzacţiilor în jurnal se face la sfârşitul lunii, există riscul omiterii unor operaţiuni; în acest fel, se pot pierde o parte din tranzacţii şi jurnalul devine incomplet şi, în consecinţă, incorect.
3.3. Format şi exemple
Există diferite tipuri de jurnale; în cazul fermelor fără personalitate juridică, forma acestui registru depinde foarte mult de specific; modelul prezentat în tabelul 4 este suficient pentru cele mai multe din fermele mici şi mijlocii.
Practic, un carneţel simplu, liniat cu asemănător tabelului 4, este suficient pentru a face această activitate. Paginile pot fi împărţite în cinci coloane, dintre care primele trebuie să fie cele mai mici şi a treia să fie cea mai mare. În prima coloană, se scrie numărul de ordine al operaţiunii; în cea de‐a doua, data tranzacţiei, în cea de‐a treia se
34
descrie bunul care a fost cumpărat/vândut, iar în ultimele două coloane se notează suma de bani care a intrat, respectiv care a ieşit din fermă şi gospodărie. Sugestia este aceea ca fiecărei luni calendaristice să‐i fie alocat câte un format asemeni celui prezentat în tabelul 4. Totodată, chitanţele, facturile, bonurile de casă, contractele de vânzare‐cumpărare şi alte documente care justifică tranzacţiile ar trebui păstrate într‐un dosar.
Tabelul 4: Format pentru dosar unic-contabilitate primară
Nr. crt. Data Descrierea bunului/serviciului Încasări Plăţi 1 2 .....................................................................................................................
TOTAL: Situaţie financiară la sfârşitul lunii
În acest fel, se poate verifica oricând situaţia financiară a fermei, având o imagine de ansamblu asupra tranzacţiilor zilnice; practic, este mult mai uşor să se consulte un registru decât să se verifice fiecare chitanţă sau fiecare notiţă.
3.3.1. Exemplul unui jurnal de încasări şi plăţi
În luna ianuarie, în ferma şi gospodăria familiei Trifan se înregistrează o serie de încasări şi plăţi. Urmărind operaţiunile înscrise în tabelul 5, se pot face următoarele observaţii:
La începutul lunii ianuarie 2008, familia Trifan are cash 7.000 euro, bani proveniţi din activităţile productive ale anului trecut.
Familia Trifan face săptămânal cumpărături dintr‐un complex comercial situat într‐un orăşel din apropierea domiciliului; în total, cheltuielile lunare necesare menţinerii gospodăriei, inclusiv carburantul pentru autovehicule, sunt de 400 euro (prin însumarea plăţilor înscrise în rândurile: 1; 5; 11; 15; 16 şi 19 din tabelul 5).
Pentru demararea producției de carne de pui se contractează un credit de 3.500 euro (rândul 2); din aceşti bani se achiziţionează o parte din nutreţul combinat (2.317 euro, rândul 3) şi puii de o zi, în valoare de 3.150 euro (rândul 4). Producţia de lapte provenită de la cele 30 vaci este predată unui fabrici și este plătită decadal. Practic, contravaloarea laptelui este încasată din 10 în 10 zile; în luna ianuarie, domnul Ion
35
obţine prin livrarea laptelui 2.981 euro (994+994+993 prin însumarea rândurilor: 6; 13 şi 18 din tabelul 5).
Pentru activitatea depusă, membrii familiei Trifan care lucrează în fermă îşi calculează un salariu la costul de oportunitate (cât ar primi fermierul dacă s‐ar angaja într‐o altă fermă şi ar desfăşura activitatea în acest domeniu). Astfel, domnul Ion care munceşte în ferma de vaci, Cornel şi soţia sa, Cornelia, care muncesc în ferma de pui sunt „plătiţi” cu 540 euro/lună, respectiv câte 180 euro / persoană, în două tranşe, în 10 şi 24 ianuarie (rândurile 7 şi 17),
În 12 ianuarie se efectuează reparaţii şi se plătesc taxe echipamentele din inventar, în valoare de 607 euro (rândul 9). În 13 ianuarie, 2008 este achitată prima rată cu dobânda aferentă creditului de 80.000 euro luat pentru achiziționarea tractorului echipat; rata are valoarea de 2.889 euro (rândul 10). În 20 ianuarie, familia Trifan face un
Tabelul 5: Exemplu de înscrieri intr-un format pentru dosar unic
Fermier: Fam. Trifan Ioan An: 2008 Adresa: Sântana, nr. 34, Jud. Arad Luna: ianuarie
Bani numerar la începutul lunii 7.000 €
Nr.crt. Data Descrierea activităţii Încasări Plăţi 1 2-ian-04 Combustibil, cumpăraturi şi alimente 83 € 2 Obţinerea unui credit rambursabil în 9 luni 3.500 € 3 Cumpărare NC pentru pui 2.317 € 4 6-ian-04 Achiziţionarea a 9000 pui 3.150 € 5 8-ian-04 Combustibil, cumpărături şi alimente 30 € 6 9-ian-04 Contravaloare lapte 994 € 7 10-ian-04 Salariu îngrijitori 345 € 8 11-ian-04 Primirea banilor împrumutaţi vecinului 1.000 € 9 12-ian-04 Taxe şi reparaţii mașini și utilaje 607 €
10 13-ian-04 Rata şi dobândă la creditul pentru tractor 2889 € 11 16-ian-04 Cumpărături şi alimente 20 € 12 16-ian-04 Amestec proteino-vitamino-mineral pentru vaci 225 € 13 19-ian-04 Contravaloare lapte 994 € 14 20-ian-04 Troc 2 tone porumb vs. 3,2 tone orz 300 € 300 € 15 21-ian-04 Telefon, en. electrică, apă, gaz 37 € 16 23-ian-04 Combustibil, cumpărături şi alimente 30 € 17 24-ian-04 Salariu îngrijitori 345 € 18 30-ian-04 Contravaloare lapte 993 € 19 Combustibil, cumpărături şi alimente 200 € 20 30-ian-04 Combustibil, microclimat adăpost pui 350 € 21 30-ian-04 Credit pentru înființarea culturilor agricole 2.000 €
TOTAL: 16.781 € 10.928 €
Situaţie financiară la sfârşitul lunii 5.853€
36
troc cu un vecin din localitate, oferind 2 tone de porumb în schimbul a 3,2 tone de orz; valoarea trocului este socotită la 300 euro (rândul 14).
În 30 ianuarie, domnul Trifan plăteşte 350 euro contravaloarea menţinerii microclimatului (încălzire, lumină şi ventilaţie) în adăpostul populat cu 9.000 pui broileri. În data de 11 ianuarie (rândul 8), vecinul returnează jumătate din suma împrumutată, respectiv 1.000 euro. La sfârşitul lunii, în urma însumării tuturor plăţilor şi încasărilor, familia Trifan deţine 5.853 euro (16.781‐10.928).
În tabelul 5 poate fi văzută fiecare tranzacţie, încasare şi fiecare plată, atât pentru fermă, cât şi pentru cheltuielile gospodăriei. Practic, prin totalul sumelor calculate în tabelul 5 se obţine rulajul derulat în ferma familiei Trifan în luna ianuarie 2008; acesta este 27.709 euro (16.781+10.928).
Jurnalul de încasări şi plăţi permite calcularea expresiei valorice a
mişcărilor produse de operaţiile financiare care se desfăşoară în fermă într‐o anumită perioadă de timp; respectiv calcularea rulajului. Din cele prezentate, devine evident faptul că jurnalul de încasări‐plăţi este un instrument necesar, uşor de efectuat, care permite păstrarea tuturor operaţiunilor derulate în timp.
37
...domnul Ion susţine că banii câştigaţi prin cultivarea porumbului sunt mai mulţi decât cei câştigaţi prin cultivarea lucernei. Cornel, având în vedere durata de exploatare a lucernei, numărul de coase şi cheltuielile legate de înfiinţarea şi întreţinerea culturii, susţine că lucerna are o productivitate mai mare decât porumbul. Privind activitatea de creştere a animalelor, părerile sunt împărţite: Ion şi Maria au auzit că în Olanda vacile sunt cele mai profitabile animale şi susţin că, de fapt, vacile fermei sunt cele care aduc cel mai mare câştig. Cornel şi Cornelia sugerează că veniturile obţinute din creşterea puilor ar putea fi chiar mai mari. Cornel, luând în calcul preţul furajelor şi al întreţinerii, încearcă efectuarea unui calcul pentru a vedea care este cea mai profitabilă activitate, dar totuşi întrebarea continuă să persiste …
4. Rentabilitatea activităţilor fermei
Specialistul trebuie să fie sensibil la toate aspectele privind eficiența economică a unei activități. Odată remarcate modalitățile aproximative de estimare a câştigurilor din fermă, şi având în vedere necesitatea stabilirii profitabilităţii fiecărei activităţi desfăşurate în fermă, se pot sugera utilizarea unor instrumente adecvate; unul dintre cele mai simple fiind marjă brută.
Rentabilitatea activităţilor din fermă se poate calcula cu ajutorul unor indicatori cum sunt marjă brută şi profitul net. Prin intermediul acestor indicatori, se poate stabili rentabilitatea fiecărei ramuri de producţie (vezi capitolul 4.2) desfăşurată în fermă sau profitabilitatea întregii ferme (vezi capitolul 5.2).
Prin „ramură de producţie” se înţelege un anumit tip de activităţi sau o componentă a producţiei care se desfăşoară în fermă. Ramura de producţie poate fi producţia de porumb, orz, creşterea vacilor, oilor, puilor pentru carne etc. Toate aceste componente sunt ramuri de producţie ale fermei; toate ramurile de producţie la un loc alcătuiesc o fermă. O fermă poate conţine una sau, în cele mai multe cazuri, mai multe ramuri de producţie.
Fiecare ramură de producţie poate produce prin cumulare mai multe producţii primare şi producţii secundare. Valorificarea acestor producţii aduc venit fermierului.
38
În linii mari, profitabilitatea fermei se obţine prin compararea veniturilor obţinute ca urmare a valorificării produselor ramurii de producţie cu costurile necesare obţinerii acestor produse. Cea mai frecventă clasificare a cheltuielilor este cea în costuri directe (variabile sau proporţionale) şi costuri indirecte (fixe sau neproporţionale). Separarea costurilor în aceste două categorii ajută la calcularea diferitelor cifre de referinţă care vor fi utilizate la analiza situaţiei economice a fermei prin diferiţi indici economici cum sunt profitul, rata profitului etc.
4.1 Veniturile
De regulă, veniturile se obţin prin valorificarea producţiei principale şi secundare a ramurilor de producţie din fermă (venituri din lucrări şi servicii, arendă, chirii, subvenţii primite şi împrumuturi nerambursabile‐granturi), dar pot exista şi venituri financiare (dobânzi la depozite, dobânzi la împrumuturile acordate, diferenţe generate de cursul valutar) şi alte venituri (despăgubiri, contravaloarea bunurilor rezultate din dezmembrarea unor imobilizări, preţul de vânzare a utilajelor, bunuri sau valori primite cu titlu gratuit).
Spre exemplu, dacă se face referire la activitatea de exploatare a vacilor pentru lapte, veniturile provenite prin valorificarea producţiei principale sunt cele din vânzarea laptelui şi a vacilor reformate ‐carne „în viu”. Veniturile din valorificarea producţiei secundare sunt veniturile obţinute prin vânzarea viţeilor şi a gunoiului de grajd.
4.2. Costurile variabile
4.2.1. Ce sunt costurile directe sau variabile?
Costurile variabile sunt toate cheltuielile care pot fi atribuite direct unei ramuri de producţie. Aceste costuri apar deoarece ramura are o linie de producţie specifică. De exemplu, grâul pentru semănat se achiziţionează doar în situaţia în care se doreşte obţinerea unei producţii de grâu; costurile pentru cumpărarea acestora nu ar exista nici ele dacă nu ar exista ramura de producţie a culturii grâului. Aceste costuri sunt proporţionale, deoarece valoarea lor creşte proporţional cu nivelul dorit al producţiei; cu cât suprafaţa cultivată cu grâu este mai mare cu atât
39
producţia de grâu va fi mai mare, dar şi costul necesar achiziţionării grâului pentru semănat va fi mai mare.
Spre exemplu, într‐o gospodărie care are ca ramuri de activitate „exploatarea vacilor pentru lapte” şi „cultivarea porumbului”, structura cheltuielilor variabile poate fi împărţită în următoarele tipuri:
cheltuieli cu furajarea – au o pondere mare, de 60‐70% din structura cheltuielilor şi presupun cheltuielile necesare pentru asigurarea laptelui viţeilor sugari, concentratelor şi furajelor voluminoase (masă verde, fibroase, suculente etc.) şi a amestecurilor proteino‐vitamino‐minerale;
cheltuieli cu energia electrică şi apa necesare pentru adăpare, muls, irigaţii sau alte acţiuni care se desfăşoară în fermă;
cheltuieli cu asistenţa sanitară veterinară – includ cheltuielile cu medicamentele, inseminarea şi depind de necesarul de medicamente, contravaloarea serviciilor veterinare (tratamente, inseminare sau consultaţii);
cheltuieli cu forţa de muncă zilieră sau sezonieră; Munca zilnică efectuată de către zileri este cost direct deoarece, în
momentul în care cineva este „angajat cu ziua”, el desfăşoară o anumită activitate specifică: semănat, fertilizat, recoltat etc. Acest lucru înseamnă că se poate spune cu exactitate pentru care ramură de producţie a fost angajată acea persoană şi că nu ar fi fost angajată dacă acea ramură de producţie nu ar fi existat.
Spre deosebire de angajatul ziler, lucrătorul permanent poate face diferite activităţi într‐o fermă, potrivit abilităţilor sale şi, mai ales, potrivit nevoilor fermei. La timpul recoltatului, el poate ajuta la recoltat, dar va continua să‐şi îndeplinească şi îndatoririle obişnuite (ca de exemplu mulsul, hrănitul animalelor etc. Din acest motiv, costurile pentru un angajat permanent fac parte din costurile indirecte sau fixe (vezi capitolul 5.1).
cheltuieli pentru materialele necesare susţinerii bazei furajere (cheltuieli cu seminţele, fertilizatorii, erbicidele etc.);
cheltuieli cu maşinile şi instalaţiile proprii sau închiriate (cheltuieli cu contractorii);
În cazul maşinilor proprii, în aceste cheltuieli sunt incluse cheltuielile de funcţionare (combustibili, lubrifianţi) şi cele de întreţinere şi reparaţii. Acestea sunt cheltuieli variabile, deoarece apar în ramuri de
40
producţie specifice şi doar în cazul în care se realizează activitatea în ramura respectivă.
cheltuieli cu asigurările animalelor şi culturilor;
cheltuieli de prospectare a pieţei (marketing) şi valorificare a produselor;
cheltuieli cu cotizaţii, taxe (de ex. taxa pentru păşune) sau impozite;
cheltuieli cu dobânda calculată pentru producţia vegetală şi animală – reprezintă banii pe care fermierul i‐ar fi obţinut dacă aceştia ar fi fost depuşi la bancă, în loc să fie utilizaţi în ramura de producţie;
Practic, intervalul de timp dintre efectuarea cheltuielilor şi obţinerea veniturilor într‐o ramură de producţie, generează costuri de oportunitate pentru banii investiţi; dacă aceşti bani ar fi fost depuşi la o bancă, s‐ar fi obţinut o dobândă. În cazul producţiei vegetale, dobânda se calculează după relaţia (4.1), iar pentru animale după relaţia (4.2) :
D = capital funcţionare x rata dobânzii x durata de utilizare a capitalului de funcţionare (lei sau euro/ha) (4.1)
D = valoarea medie a animalului x rata dobânzii (4.2)
cheltuieli cu dobânda aferentă unor credite deschise sau împrumuturi pentru anumite ramuri de producţie.
Împrumuturile de bani de la instituţii sau persoane terţe trebuie incluse în costurile directe sau variabile, deoarece, dacă un fermier împrumută bani pentru a cumpăra fertilizatori pentru cultivarea grâului, aceste costuri apar doar dacă fermierul cultivă grâu, deci împrumutul este legat de ramura de producţie – cultivarea grâului. În situaţia în care banii împrumutaţi se împart la mai multe ramuri, dobânda aferentă acestora se împarte şi ea fiecărei ramuri care a beneficiat de capitalul împrumutat.
Spre exemplu, dacă se împrumută de la bancă un credit de 3.500 euro cu 10% dobândă/an şi 2.000 euro sunt destinaţi pentru exploatarea vacilor, iar restul de 1.500 euro pentru cultura porumbului, aceasta înseamnă că, la costurile directe din ramura exploatarea vacilor, s‐au adăugat în plus costuri de 200 euro (2.000 x 10%), iar la ramura cultivarea porumbului s‐au adăugat costuri de 150 euro (1.500 x 10%).
41
Practic, în acest caz, costul dobânzii este atribuit în mod proporţional fiecărei ramuri de producţie susţinute prin credit.
4.2.2. De ce trebuie să se cunoască marja brută?
Costurile directe sunt necesare pentru efectuarea calculelor de eficienţă economică (profitabilitate) a fiecărei ramuri de producţie care alcătuieşte ansamblul unei ferme. Aceste costuri ajută la analiza eficienţei ramurilor de producţie şi la identificarea celor mai costisitoare ramuri de producţie. În principiu, în situaţia în care există ramuri costisitoare, se încearcă fie reducerea costurilor acestora, fie, dacă ramura nu este importantă, renunţarea la aceasta.
Practic, cunoscând veniturile din fermă şi cheltuielile variabile, se poate calcula marja brută prin scăderea tuturor cheltuielilor variabile din veniturile ce revin unei unităţi de producţie; relaţia de calcul a marjei brute este:
Marja brută = venituri – cheltuieli variabile (4)
Marja brută face referire la unitatea de producţie şi la resursa cea mai limitată (1 ha teren arabil, un animal etc.). La nivelul unei ferme în care se desfăşoară mai multe activităţi (cu mai multe ramuri de producţie), prin însumarea tuturor marjelor brute ale tuturor ramurilor de producţie, se obţine marja brută totală. De regulă, aceasta oferă o imagine mai complexă asupra profitabilităţii fermei; dar, pentru ca imaginea să fie completă, aceasta necesită corelări ale marjei brute totale cu suma cheltuielilor fixe (cap. 5.1. şi 5.2).
Prin calcularea marjelor brute ale ramurilor din fermă se pot obţine şi observa tendinţe ale rezultatelor financiare finale (profit sau pierdere); practic, valorile marjelor brute permit desprinderea unor informaţii cu privire la:
- rentabilitatea ramurilor de producţie; Ramurile de producţie rentabilă vor avea marjă brută pozitivă, iar
ramurile de producţie nerentabile pot avea marjă brută negativă. Marja brută, calculată pentru fiecare specie sau categorie în parte (marjă brută/vacă, /porc, /pasăre etc.) sau pe fiecare tip de cultură în parte (marjă brută/ha porumb siloz, /ha orz, /ha rapiţă etc.) permite ierarhizarea ramurilor în funcţie de rentabilitatea acestora.
42
- rentabilitatea fermei; Marja brută este un barometru al profitului; marja pozitivă este un
indiciu că activitatea (ramura) este rentabilă şi că afacerea poate continua în această direcţie.
De exemplu, dacă se calculează marja brută pentru ramurile creşterii ovinelor şi caprinelor şi apoi cele două valori obţinute sunt comparate, se poate observa care este specia cea mai profitabilă. Dacă, în urma calculului, se obţine o eficienţă economică cu o valoare mult mai mare pentru ramura creşterii caprelor şi dacă este profitabil ca aceasta să crească în continuare, întrebarea care urmează este de tipul ‐ de ce trebuie ca un fermier să continue să crească ovine? Dar asemenea interpretări şi explicaţii trebuie să fie analizate cu atenţie, de regulă alături de consultant. Spre exemplu, există posibilitatea ca situaţia exemplificată anterior să fie una conjuncturală: în situaţia exploatării ovinelor, o greşeală profilactică (lipsa vaccinării împotriva bolilor abortigene) a făcut ca numărul avorturilor să fie mare şi, astfel, numărul mieilor înţărcaţi să fie foarte redus. În condiţiile respectării măsurilor profilactice în perioada următoare, situaţia se poate redresa şi acest aspect nu va mai apărea în anul următor. Drept urmare, marja brută pentru ramura creşterii ovinelor va arăta un rezultat mai mare în anul următor.
- nivelul marjei brute comparativ cu valorile obţinute în ferme
diferite, în ani diferiţi sau cu valori standard; Cifrele marjei brute pot fi comparate cu cele ale fermelor
învecinate. Deoarece fermele învecinate beneficiază de aceleaşi condiţii (climă, sol, dezastru natural etc.) marja brută trebuie să fie similară. Întrebările care se pot pune în această situaţie sunt de tipul: Rezultatele obţinute în termenii marjei brute sunt similare? Dacă nu sunt asemănătoare ‐ de ce? Care au fost cele mai mari costuri şi de ce? Care a fost cel mai mare venit şi de ce?
De asemenea, marja brută permite compararea rezultatelor diferitelor ramuri. desfăşurate pe durata mai multor ani şi observarea tendinţelor şi schimbărilor produse la nivelul acestora. Practic, prin compararea valorii marjei brute a diferitelor ramuri de producţie, se poate răspunde la întrebări de tipul: Căror ramuri le‐a crescut valoarea eficienţei economice? Căror ramuri le‐a scăzut această valoare? Pentru
43
care ramură de producţie au fost remarcate cele mai mari schimbări? De ce s‐au întâmplat asemenea schimbări? Care este motivul pentru care s‐a obţinut o valoare mică sau mare a marjei brute? Este probabil ca tendinţa să reapară anul următor?
În principiu, ramurile ale căror valori cresc sunt mai profitabile, cele ale căror valori descresc sunt mai puţin profitabile.
- tipul şi specificul fermei (gospodăriei); În funcţie de ponderea marjei brute/ramură de producţie în marja
brută totală a fermei, aceasta se poate încadra în: a) fermă cerealieră – fermă în care mai mult de 2/3 din
marja brută totală provin din cultura cerealelor sau a seminţelor oleaginoase.
b) fermă de animale (taurine) – fermă în care mai mult de 2/3 din marja brută totală provine din producţia animalelor (vacile cu lapte în cazul fermei de taurine)
c) fermă mixtă – fermă în care nici o ramură de producţie nu contribuie cu mai mult de 2/3 la marja brută totală.
- planificarea afacerilor viitoare; De regulă, ramurile de producţie cu marja brută negativă ar
trebui înlăturate, activitatea urmând a fi concentrată pe acele ramuri în care profitul este previzibil. Analiza marjei brute permite găsirea răspunsurilor la multe din întrebările fermierului, ajută la luarea deciziilor şi operarea modificărilor necesare în fermă; practic, aspectul facilitează planificarea activităţilor viitoare.
- managementul fermei. Conform relaţiei de calcul, pentru maximizarea marjei brute,
fermierul va trebui să sporească veniturile şi să reducă costurile variabile. Din cele prezentate, este evident faptul că marja brută este un instrument folositor în munca de consiliere1, pornind de la aspecte
1 In realizarea marjei brute sunt incluse foarte multe din cheltuielile fermei şi deci poate fi arătat, previzionat sau demonstrat efectul oricărei schimbări. De regulă, dacă efectul unei schimbări în fermă se poate cuantifica în cifrele monetarului, acest lucru este mai convingător. Spre exemplu, dacă un fermier vede că valoarea marjei brute creşte în mod cert dacă cumpără sămânţă de bună calitate, el va fi convins că trebuie să cumpere şi să folosească acea sămânţă. Deci, marja brută poate şi trebuie să fie folosită nu numai în calculul cifrelor, ci şi în munca de consiliere, în special pentru a se arăta efectul vreunei schimbări manageriale asupra producţiei.
44
financiare până la aspecte tehnice şi invers. Practic, prin calculul marjei brute pot fi observate efectele utilizării unei seminţe de bună calitate, efectele utilizării fertilizatorilor, chimicalelor sau cele ale neutilizării acestora.
Acelaşi lucru se poate realiza cu succes şi pentru producţiile animalelor, atunci când se doreşte demonstrarea unor aspecte privind structura raţiilor, folosirea medicaţiei profilactice, a materialului seminal valoros etc.
Un astfel de calcul poate oferi un răspuns corect la întrebarea: Merită să se cheltuiască bani în plus sau nu?
4.3 Formate pentru calculul marjei brute
4.3.1. Format pentru ramura de activitate ‐ cultura mare
În tabelul 6 este prezentat un format pentru calculul marjei brute pentru producţia vegetală.
Tabelul 6 conţine rubrici pentru completarea veniturilor şi rubrici pentru completarea cheltuielilor; în exemplul propus, cheltuielile s‐au împărţit în patru categorii: cu munca mecanizată, cu munca manuală, cheltuieli pentru obţinerea materialelor şi alte cheltuieli.
Formatul permite şi observarea necesarului de materiale / total suprafaţă cultivată (coloana total UM) şi / ha (coloana total UM/ha).
Pentru a‐şi putea dovedi eficienţa, cifrele care intră într‐un format pentru calculul marjei brute trebuie întotdeauna să fie cifre reale. Doar în aceste condiţii, calculele cu referire la fermă reflectă situaţia economică reală a fermei.
Pentru a se vedea mai clar cum se realizează o fişă pentru calculul marjei brute pentru ramura de activitate – cultura mare se pot urmări exemplele prezentate în tabelele 7 şi 8.
45
4.3.2. Calculul marjei brute pentru producţia vegetală
În ferma familiei Trifan se cultivă o suprafaţă de 30 ha cu porumb
şi una de 10 ha cu lucernă. Pentru cele două culturi (tabelele 7 şi 8), atât costurile pentru
munca mecanică (efectuată de către un consătean pe baza unui contract de prestări servicii) cât şi costul pentru munca manuală, efectuată cu zileri, au valori aproape egale.
Tabelul 6: Format pentru calculul marja brutăpentru producţiile agricole
Specificare UM Total UM
UM / haPreţ
euro/ UMPreţ
euro / ha VENITURI
Producţie principală tone Producţie secundară tone
Total venituri / ha: CHELTUIELI A. Munca mecanizată
Aplicare gunoi, Arat, Discuit, Fertilizat I, II, Irigaţie etc.
ha
Transport, Uscare, Vânzare ore Total costuri pentru munca mecanizată
B. Muncă manuală
Manipulat îngrăşăminte, semănat sau fertilizare,
zi/om
Total costuri pentru munca manuală C. Costul materialelor
Fertilizante complexe, Erbicide, Seminţe
kg
Apă pentru irigaţii m3 Depozitare m3/zi Total costuri cu materialele
D. Alte costuri Dobânzi pentru împrumuturi euro/ha Dobândă pentru cap. de fct. euro/ha Asigurarea culturii euro/ha Costul aprovizionării euro/ha Total cheltuieli / ha:
Marja brută = venit / ha - cheltuieli / ha
46
Costurile pentru materiale (seminţe şi substanţe fertilizante) sunt ceva mai mari pentru cultura de lucernă (267,5 euro) faţă de cea a porumbului (129,09 euro). În cele două tabele exemplificate, la rubrica alte costuri, apar costuri de oportunitate şi dobânda. Practic, dacă cei 254 euro (suma totalurilor A, B şi C din tabelul 8) ar fi investiţi la o bancă care ar oferi o dobândă de 10% pe durata a 6 luni, ar genera un profit de 12,7 euro/ha.
Tabelul 7: Exemplu de calcul al marjei brute pentru ramura – cultura porumbului (30 ha cultivate cu porumb)
Specificare UM Total UM
UM / haPreţ
euro/ UM Preţ
euro / ha VENITURI
1 Porumb tone 143 6,5 150,00 975,00 2 Tulei de porumb tone 154 7 2,50 17,50
Total venituri / ha: 992,50 CHELTUIELI A. Cheltuieli cu munca mecanizată
1 Arat ha 22 1 25,00 25,00 2 Discuit ha 44 2 8,75 17,50
3-4 Fertilizat I şi II ha 22 2 7,50 7,50 5 Combinator ha 44 1 6,25 6,25 6 Erbicidat ha 44 2 7,50 7,50 7 Semănat ha 22 1 5,00 15,00 8 Prăşit ha 66 3 3,75 3,75 9 Recoltat ha 22 1 17,75 17,75
10 Transport ore 66 3 3,75 11,25 Total costuri pentru munca mecanizată 115,25
B. Cheltuieli cu munca manuală 11 Manipulat îngrăşăminte zi/om 22 1 2,50 2,50 12 Om la fertilizare zi/om 44 2 2,50 5,00 13 Om la semănătoare zi/om 22 1 2,50 2,50 Total costuri pentru munca manuală 10,00
C. Costul materialelor 14 Fertilizante complexe kg 5500 250 0,16 40,00 15 Azot kg 3300 150 0,14 20,63 16 Erbicid I litri 110 5 7,00 35,00 17 Erbicid II litri 22 1 4,50 4,50 18 Seminţe porumb kg 550 25 1,16 28,97 Total costuri cu materialele 129,09
D. Alte costuri 20 Dobândă la cap. de fct. euro/ha 22 1 12,72 12,72 21 Asigurare euro/ha 22 1 12,50 12,50 22 Costul aprovizionării euro/ha 22 1 12,91 12,91 Total cheltuieli / ha: 292,47
Marja brută = venit / ha - cheltuieli / ha 700,03 Marja brută / ramura de activitate = marjă brută/ha x suprafaţă 21.000,89
47
Astfel, pentru cultura porumbului (tabelul 7), costul de oportunitate generat de dobânda la capitalul de funcţionare este de 12,7 euro/ha.
În acelaşi timp, neavând bani pentru înfiinţarea culturii de lucernă în ferestrele lunii februarie, domnul Ion se gândeşte la un împrumut de 2.000 euro, cu o dobândă de 10% / lună; această dobândă creşte costul unui ha de lucernă cu 20 euro (200 euro dobânda / 10 ha cultură).
Conform datelor prezentate în tabelele 7 şi 8, ambele culturi sunt
Tabelul 8: Exemplu de calcul al marjei brute pentru ramura – cultură lucernă
(10 ha cultivate cu lucernă)
Specificare UM Total UM
UM / haPreţ
euro/ UM Preţ
euro / ha VENITURI
1 Lucernă fân Tone 90 9 82,50 742,50 Total venituri / ha: 742,50
CHELTUIELI A. Cheltuieli cu munca mecanizată
1 Arat ha 10 1 25,00 25,00 2 Discuit ha 20 2 8,75 17,50 3 Fertilizat I + II ha 10 2 7,50 7,50 4 Tăvălugit I + II ha 20 2 2,50 5,00 5 Semănat ha 10 1 7,50 7,50 7 Grăpat ha 10 1 2,50 2,50 8 Erbicidat ha 10 1 3,75 3,75 9 Recoltat ha 30 3 17,75 53,25
10 Transport ore 90 9 3,75 33,75 Total costuri pentru munca mecanizată 155,75
B. Cheltuieli cu munca manuală 11 Manipulat îngrăşăminte zi/om 10 1 2,50 2,50 12 Om la fertilizare zi/om 10 1 2,50 5,00 13 Om la semănătoare zi/om 10 1 2,50 2,50 Total costuri pentru munca manuală 10,00
C. Costul materialelor 14 Fertilizante complexe kg 5000 500 0,18 80,00 15 Azot kg 6000 600 0,15 82,50 16 Seminţe lucernă kg 200 20 2,75 49,00 17 Erbicid I kg 16 1,6 39,23 56,00 Total costuri cu materialele 267,50
D. Alte costuri 18 Dobânzi la împrumut euro/ha 10 1 20,00 20,00 19 Dobândă la cap. de fct. euro/ha 0 0 20 Asigurare euro/ha 10 1 12,50 12,50 21 Costul aprovizionării euro/ha 10 1 26,75 26,75 Total cheltuieli / ha: 492,50
Marja brută /ha = venit / ha - cheltuieli / ha 250,00 Marja brută / ramura de activitate = marjă brută /ha x suprafaţă 2.500,00
48
profitabile; valoarea marjei brute pentru cultura porumbului este 700 euro/ha, în timp ce valoarea marjei brute pentru lucernă este de 250 euro/ha. Practic, marja brută pentru porumb are o valoare de 2,8 ori (700/250) mai mare decât marja brută a lucernei.
Totuşi, aceasta nu înseamnă că a cultiva porumb este de 2,8 ori mai profitabil decât a cultiva lucernă. În acest exemplu, valoarea marjei brute pentru porumb este mai mare decât cea a lucernei pentru că venitul obţinut din vânzarea porumbului este mai mare decât cel obţinut din vânzarea lucernei. Totodată, marjă brută a lucernei nu include decât costurile de înfiinţare, ori se ştie că după înfiinţarea unei culturi de lucernă durata exploatării este de 4‐5 ani. Bineînţeles, exploatarea culturii de lucernă presupune anumite costuri, dar acestea sunt mult diminuate în comparaţie cu înfiinţarea acesteia; în consecinţă, valoarea marjei brute pe întreaga perioadă de exploatare pentru această ramură de activitate poate fi considerată mai mare.
4.3.3. Format de calcul a marjei brute pentru activitatea de creştere a animalelor
În cazul calculului marjei brute pentru ramura creşterii şi exploatării animalelor, sunt necesare înscrierea tuturor informaţiilor referitoare la venituri (din producţii principale sau din cele secundare, tabelul 9) şi la costurile variabile.
Pentru a arăta cum poate fi completat un asemenea format şi cum se poate calcula marja brută, în tabelele 10 şi 12 sunt prezentate două exemple.
4.3.4. Calculul marjei brute pentru producţia animală
În tabelul 10, este prezentat modelul de calcul al marjei brute pentru ramura de activitate productivă – producerea laptelui prin exploatarea a 30 vaci cu lapte, respectiv afacerea condusă de către domnul Ion.
După cum se observă, de la cele 30 vaci, domnul Ion obţine o producţie medie de 5.200 kg lapte /an (fără laptele consumat în fermă), se vând 12 viţei sugari, imediat după perioada colostrală, se reformează 9 vaci cu o greutate de 600 kg, se vând două juninci şi 120 tone bălegar.
49
Cheltuielile sunt reprezentate de costurile furajării, costurile cu munca şi alte costuri; în categoria alte costuri s‐au inclus şi costurile cu dobânda la capitalul de funcţionare a ramurii calculată conform relaţiei (3). În această relaţie, s‐au luat în calcul valoarea unei juninci (800 euro), valoarea unei vaci reformate (600 euro) şi rata dobânzii de 10% (nu s‐a considerat pierderea prin inflaţie).
D = 800 + 600
x 10% ; D =700 x 10
; D = 70 euro 2 100
Tabelul 9: Format pentru calculul marjei brute pentru ramura – creşterea animalelor
Unitatea de
măsură Total
unităţi Preţ
euro / unitPreţ
euro / total VENITURI: Lapte, Carne, Lână kg Piei, Ouă buc. Animalele vii, vândute cap. Bălegar tona Venit total: Venit / animal = venitul total / număr de animale: CHELTUIELI: A. Cheltuieli pentru furajare
Concentrate, Siloz, Fân, Paie, Lapte pentru viţei/miei, Sare / Minerale
tona
Total costuri pentru furajare B. Cheltuieli cu munca Cheltuieli servicii veterinare
Salariul păstorului, Cheltuieli zileri, vânzarea produselor
euro/cap
Total costuri pentru muncă D. Alte costuri
Înlocuire/cumpărare animale Pierderea animalelor, Furajare, Adăpare, Incubaţie, Medicamente, Asigurare, taxe pentru păşunat etc., Costul aprovizionării, Dobânzi la împrumut, Dobândă la cap. de fct.
euro/cap
Total alte costuri Total cheltuieli: Total cheltuieli / animal:
Marja brută /animal = venit /animal - cheltuieli / animalMarja brută / ramura de activitate = marjă brută / animal x nr. animale
50
Conform calculelor efectuate, marja brută/ vacă matcă este de
614,22 euro, iar marja brută/fermă este de 18.426,57 euro. În tabelul 11, este prezentată marja burtă a afacerii manageriate
de către domnul Cornel, respectiv marja brută pentru ramura de activitate – producerea cărnii de pasăre.
Tabelul 10: Format pentru calculul marjei brute la o fermă cu un efectiv de 30 vaci exploatate pentru producţia de lapte
UM Total UM
UM / animal
Preţ euro / UM
Preţ euro / total
VENITURI: 1 Lapte kg 156.000 5200 0,22 35.100,00 2 Viţei sugari kg/cap 600 50 3,00 1.800,00 3 Animalele reformate kg/cap 5400 600 1,00 5.400,00 4 Juninca kg/cap 800 400 2,00 800,00 5 Bălegar tona 12 4 8,75 350,00
Venit total: 44.950,00 Venit / animal matcă = venitul total / număr de animale: 1.498,33 CHELTUIELI: A. Cheltuieli pentru furajare
6 Concentrate-porumb tona 60 2 45,00 2699,73 7 Lapte pentru viţei tona 4 0,35 100,00 420,00 8 Sare / Minerale tona 1,2 0,04 220,00 264,00 9 Masă verde tona 330 11 7,50 2475,00
10 Fân tona 30 1 54,72 1641,67 11 Siloz tona 210 7 50,00 10500,00
Total costuri pentru furajare 18.000,39 B. Cheltuieli cu munca
12 Costuri sanitar-veterinare euro/cap 90 3 0,75 67,50 13 Salariul păstorului euro/cap 360 12 7,50 2700,00 14 Cheltuieli zileri zi/om 30 1 3,75 112,50
Total costuri pentru muncă 2880,00 D. Alte costuri
15 Medicamente euro/cap 90 3 0,75 67,50 16 Taxa păşune euro/cap 30 1 2,50 75,00 17 Asigurare euro/cap 30 1 3,75 112,50 18 Costul aprovizionării euro/cap 30 1 69,60 2088,04 19 Dobânzi la împrumut euro/cap 0 0 0,00 0,00
20 Dobândă la cap. de fct. euro/cap 30 1 110,00 3300,00 Total alte costuri 5643.04
Total cheltuieli: 26.523,43
Total cheltuieli / animal: 884,11
Marja brută /animal = venit /animal - cheltuieli / animal 614,22
Marja brută / ramura de activitate = marjă brută / animal x nr. animale 18.426,57
51
În exemplul prezentat, marja brută s‐a calculat pentru un efectiv de 9.000 pui, exploataţi pentru producţia de carne, pentru o perioadă de 50 de zile. Veniturile sunt asigurate prin vânzarea celor 9.000 pui la greutatea de 2 kg cu un preţ de 1,0 euro / kg. (în realitate, având în vedere pierderile prin mortalitate de 3,5%, numărul puilor vânduţi este 9.000‐(9.000x3,5%)= 8.685
Cheltuielile variabile considerate sunt: costul nutreţului combinat, considerându‐se un consum de 2,2 kg / kg spor, deci 4,4 kg pentru fiecare pui livrat la o greutate de 2 kg; costurile cu iluminatul, încălzirea, ventilaţia, costurile cu munca şi alte costuri. Pentru prima serie de pui, în ultima categorie de costuri s‐au inclus atât costurile cu dobânda la capitalul de funcţionare [(0,35+2)/2 x dobânda de 10% pe an, calculată
Tabelul 11: Format pentru calculul marjei brute la o fermă cu un efectiv de 9000 pui exploataţi pentru producţia de carne
UM Total UM
UM / animal
Preţ euro / UM
Preţ euro / total
VENITURI: 1 Carne Kg 17.370 2 1,00 17.370,00
Venit total: 17.370,00 Venit / animal = venitul total / număr de animale: 1,93 CHELTUIELI: A. Cheltuieli cu întreţinerea
2 Nutreţul combinat Kg 39.600 2,2 0,20 7.722,00 3 Materialul biologic Pui 9.000 1 0,35 3.150,00 4 Sanitar/veterinare euro/pui 9.000 1 0,09 843,53 5 Distribuţie furaje euro/pui 9.000 1 0,01 112,50 6 Iluminat euro/pui 9.000 1 0,02 187,20 7 Încălzire euro/pui 9.000 1 0,10 857,93 8 Ventilaţie euro/pui 9.000 1 0,02 157,50
Total costuri pentru furajare 13.030,65 B. Cheltuieli cu munca
9 Îngrijitor euro/zi 27.000 4 0,03 930,60 10 Zileri euro/zi 5 5 3,75 18,75
Total costuri pentru muncă 949,35 D. Alte costuri
11 Costul aprovizionării euro/pui 9.000 1 0,155 1.398,00 12 Dobânzi la împrumut euro/pui 9.000 1 0,016 145,83
13 Dobândă la cap. de fct. euro/pui 9.000 1 0,020 172,25 Total alte costuri 1.720,08
Total cheltuieli: 15.700,08
Total cheltuieli / animal: 1,74
Marja brută /animal = venit /animal - cheltuieli / animal 0,19
Marja brută / ramura de activitate = marjă brută / animal x nr. animale 1.669,92
52
pe durata unei serii, respectiv două luni], cât şi dobânda de 10% la creditul de 3.500 euro care urmează a fi rambursat în 9 luni (dobânda este 146 euro). Astfel, marja brută/pui pentru prima serie de pui este de 0,19 euro, iar marja ramurii producţiei de carne de pui din prima serie este de 1.670 euro.
La următoarele serii de pui, datorită faptului că nu se vor mai lua credite, deci nu vor mai exista dobânzi, marja brută/pui va fi 0,20 euro, marja brută a acestei ramuri va fi de 1.816 euro/serie.
Având în vedere ramurile de activitate din ferma familiei Trifan,
structura veniturilor şi cheltuielilor, comparaţia dintre marjele brute este destul de greu de realizat. Totuşi, pentru a vedea care ramură este cea mai rentabilă, se pot utiliza:
- compararea valorii marjei brute obţinute pe durata mai multor ani în cazul vacilor şi serii în cazul broilerilor;
- compararea valorii marjei brute cu cele ale fermelor învecinate sau cu valori standard;
- raportarea marjei brute la unităţi comune (zi, animal, ha etc.). Astfel, marja brută pe an în cazul ramurii – producerea laptelui
este 18.426,57 euro (din tabelul 8). În cazul ramurii – producerea cărnii de pasăre, marja brută/an
obţinută de la cele 6 serii va fi de aproximativ 10.750 euro (1.670 prima serie + 5 serii x 1.816).
În cazul exploatării celor 30 vaci, marja brută exprimată / zi va fi de
20.400 euro /365 zile, respectiv 50,48 euro/zi, iar în cazul creşterii celor 9.000 pui broileri, marja brută/ zi devine 10.750/365=29,5 euro/zi. Raportarea marjei brute la cele 365 zile sugerează faptul că ramura de activitate creşterea vacilor (55,9 euro/zi) este mai profitabilă decât ramura de activitate creșterea puilor pentru carne (29,5 euro/zi).
Recapitulând valorile producţiilor (5.500 kg lapte/vacă) şi valorile marjei brute înregistrate în ferma familiei Trifan (614 euro/vacă cu lapte şi 19 euro/100 pui) şi comparându‐le cu cele înregistrate în Olanda, ţară a Uniunii Europene (1.740 euro/vacă cu lapte şi 190 euro/100 pui), este evident faptul că unele produse obţinute în ferma familiei Trifan sunt mai scumpe decât cele olandeze. Totuşi, fermierii olandezi au în medie
53
65.000 pui şi 50 vaci, dar şi o cotă de lapte de 370.000 kg/an; acest aspect îi determină să exploateze vaci care au capacitatea de a susţine o producţie medie de 7.300 kg/vacă.
4.3.5. Marja brută totală
Prin însumarea marjelor brute ale tuturor ramurilor de activitate dintr‐o fermă se obţine marja brută totală. Pe durata unui an, în cazul ramurilor prezentate în tabelele 7‐8 şi 10‐11, se obţine o marjă brută totală de 50.295 euro.
Ponderea celor patru marje brute exemplificate în marja brută totală permite observaţia conform căreia ferma familiei Trifan este una mixtă (nici o ramură nu are valoarea mai mare de 2/3 din marja totală). Cea mai mare contribuţie la marja totală o are cultivarea porumbului, urmează apoi exploatarea vacilor și creşterea puilor pentru carne şi, în cele din urmă, cultivarea lucernei.
Marjă brută porumb 21.000,89 40%Marjă brută pui carne 2.500,00 5%Marjă brută vaci 18.426,57 35%Marjă brută lucernă 10.749,92 20%Marjă brută totală 52.677,38 100% Practic, ramura de producţie – cultivarea porumbului pare a fi şi
chiar este cea mai importantă şi, cu siguranţă, fără existenţa transferului intern între această ramură şi celelalte ramuri de activitate din sectorul zootehnic, ultimele ar avea o valoare mai mare.
Probabil întrebarea pe care şi‐o poate pune fermierul din exemplul considerat ar putea fi: Oare nu este mai rentabil să cultiv numai porumb? Înainte ca răspunsul la această întrebare să fie da, trebuie analizat cu mare atenţie care sunt factorii care fac ca preţul porumbului să fie atât de mare.
54
Exemplele prezentate în tabelele 7‐11 sugerează necesitatea abordării cu atenţie deosebită a cheltuielilor şi a marjelor brute pentru fiecare ramură în parte; din cele prezentate, devine evident faptul că nu întotdeauna valoarea mare a marjei brute este generatoare de profit mare.
55
...problema care apare este aceea dacă activităţile derulate în fermă pe durata anului 2008 vor permite ca familia Trifan să trăiască mai bine, să‐şi plătească datoriile şi să se dezvolte, să facă noi investiţii, pentru a‐i oferi lui Mihăiţă un viitor bun...
5. Profitul şi pierderea
Specialistul trebuie să sesizeze imediat orice teamă, incertitudine şi
nesiguranţă privind viitorul afacerii familiei sau rezultatul financiar al activităţilor desfăşurate în ferma familială; pentru a aduce discuția dintr‐un palier al presupozițiilor și temerilor într‐un cadru exact, se poate propune utilizarea unei unelte denumite bilanţ profit‐pierdere.
Pentru a se vedea dacă o fermă este sau nu eficientă economic, în calculul profitabilităţii se introduc toate ramurile de producţie ale fermei împreună cu toate cheltuielile fermei. În acest fel, toate veniturile fermei sunt comparate cu toate cheltuielile fermei; în acest calcul sunt introduse atât costurile directe, variabile sau proporţionale (vezi capitolul 4.2), cât şi costurile indirecte, fixe sau neproporţionale.
5.1. Costurile fixe ale fermei
5.1.1. Ce sunt cheltuielile indirecte sau fixe?
Costurile indirecte sunt acele costuri care nu pot fi alocate unei ramuri de producţie în mod special.
În principiu, nu există costuri indirecte pentru cultivarea grâului sau pentru ramura de creştere a vacilor, dar există costuri indirecte pentru fermă ca întreg.
Una din caracteristicile acestor costuri este aceea că nu variază cu volumul producţiei sau recoltei; de aici denumirea de costuri neproporţionale.
56
În cazul unei ferme familiale costurile fixe, indirecte sau neproporţionale sunt reprezentate de:
cheltuielile cu forţa de muncă angajată – în cazul în care aceasta nu poate fi repartizată pe o ramură anume;
cheltuielile cu forţa de muncă familială – acest tip de cheltuială este considerată cheltuială generală şi se calculează la costul de oportunitate al forţei de muncă şi raportat la fiecare ramură de producţie (practic, cât ar primi fermierul dacă s‐ar angaja într‐o altă fermă şi ar desfăşura activitatea în acest domeniu);
cheltuielile cu amortizarea – acest tip de cheltuieli se calculează separat pentru fiecare mijloc fix în parte (construcţii, adăposturi, maşini, aparate etc.) Spre exemplu, un tractor este utilizat pentru diferite ramuri de producţie: grâu, cartofi, creşterea animalelor etc. În consecinţă, nu se poate spune că tractorul există pentru o singură ramură de producţie; costul acestuia va fi un cost al întregii ferme.
cheltuielile aferente utilizării terenului agricol – sunt cheltuieli care derivă din arendă sau închirierea terenului destinat bazei furajere. În situaţia în care terenul este propriu, aceste cheltuieli se calculează la costul de oportunitate (cheltuieli care ar trebui plătite dacă terenul ar fi arendat);
alte cheltuieli indirecte: comisioane şi onorarii, publicitate, transport persoane, delegaţii, telefon, gaz, electricitate, comisioanele bancare, impozitele şi taxele care nu pot fi atribuite unor ramuri etc. O caracteristică importantă a costurilor indirecte este aceea că
acestea trebuiesc repartizate proporţional tuturor ramurilor de producţie în funcţie de un reper; acesta poate fi: cuantumul cheltuielilor directe; volumul producţiei sau suma veniturilor provenite din acea ramură etc.
5.2. Bilanţul profit‐pierderi
5.2.1. Ce este un bilanţ al „profitului” şi al „pierderii”?
Bilanţul profiturilor şi al pierderilor evidenţiază toate veniturile şi toate cheltuielile (directe + indirecte) unei ferme, precum şi sursele de
57
provenienţă (din exploatare şi financiare). Calculul rezultatului brut (RB) şi net al exerciţiului se face după relaţiile:
RB = venituri totale – cheltuieli totale (5.1)
Rezultatul net al exerciţiului = RB al exerciţiului – Impozit pe profit (5.2)
Dacă rezultatul brut (RB), respectiv net, al exerciţiului are valoare
pozitivă, el poartă denumirea de profit brut, respectiv profit net, iar dacă are valoare negativă, are denumirea de pierdere.
În unităţile economice, aceste aspecte sunt înscrise în contul de profit şi pierdere şi reprezintă o anexă a bilanţului contabil.
În cazul fermelor fără venituri şi cheltuieli financiare şi excepţionale, profitul se calculează după relaţia:
Profit = valorile marjelor brute – costurile fixe (5.3)
Dacă profitul este calculat după relaţia (5.3), se poate observa
rapid ramura de producţie care contribuie cel mai mult la profitul fermei, deoarece marja brută este calculată pentru fiecare ramură în parte.
Dacă rezultatul este pozitiv, deci s‐a înregistrat profit, înseamnă că ferma a câştigat un surplus care poate fi cheltuit. Profitul trebuie să asigure următoarele:
venitul fermierului şi al familiei lui
restituirea împrumuturilor
noi investiţii
rezerve pentru perioadele fără profit Aşadar, dacă o fermă realizează profit, se verifică dacă acest câştig
este suficient de mare să asigure cheltuielile private ale fermierului, familiei lui, restituirea împrumuturilor şi noi investiţii şi rezerve.
Ori de câte ori rezultatul este negativ, venitul total nu acoperă cheltuielile totale şi, în consecinţă, apare pierderea; aceasta înseamnă că activităţile desfăşurate în fermă nu sunt aducătoare de câştig. Desigur, pierderea este un semn rău şi pentru a fi siguri că aspectul este real sau nu, se impune verificarea calculelor pentru a se observa dacă nu s‐au
58
strecurat unele greşeli; dacă calculul a fost efectuat bine se impune analiza veniturilor şi a cheltuielilor pentru a putea fi găsite căile de îmbunătăţire a situaţiei economice a fermei.Practic, bilanţul profit/pierdere furnizează informaţii despre întreaga fermă. Aceasta înseamnă că sunt luate în calcul, pe rând, toate ramurile de producţie.
Astfel, după efectuarea calculului şi aflarea rezultatului, prima întrebare trebuie să fie: s‐a obţinut profit sau pierdere?
Dacă ferma a înregistrat pierdere, întrebarea trebuie să fie: de ce? Care au fost circumstanţele care au cauzat această pierdere? Poate în timpul recoltei a fost vreme nefavorabilă sau poate iarna s‐a prelungit până târziu, în primăvară, fapt care a distrus culturile...sau a fost secetă...sau a apărut o molimă a animalelor (epizootie). În toate aceste cazuri, pierderea este consecinţa unui eveniment natural care nu poate fi controlat uşor – totuşi, un fermier trebuie să se întrebe dacă asemenea situaţii vor reapărea şi în anul următor sau la seria următoare. În acelaşi timp, fermierul trebuie să‐şi compare profitul cu cel al vecinilor, deoarece şi aceştia au efectuat producţii în aceleaşi circumstanţe naturale. Dacă în anul sau seria următoare există şanse mari ca evenimentele să fie asemănătoare, atunci fermierul trebuie să gândească efectuarea unor modificări în activităţile fermei sale.
Comparaţiile cu anii precedenţi permit găsirea unor răspunsuri la întrebările: cum este profitul înregistrat în anul în curs faţă de anii precedenţi? ...mai mare? ...mai mic? ...ce s‐a schimbat faţă de anul precedent? ...de ce au apărut aceste schimbări? Bineînţeles, la efectuarea acestor comparaţii se ia în considerare şi efectul inflaţiei. Fermierul se poate întreba dacă aceste schimbări sunt încurajatoare sau dacă nu, prin ce se pot îmbunătăţi: prin reducerea cheltuielilor? prin dezvoltarea venitului?
5.2.2. Format pentru calculul bilanţului profit‐pierdere
După cum s‐a menţionat în capitolul 5.2.1, există mai multe metode de a calcula profitul:
- prin compararea venitului total cu cheltuielile totale (relaţiile 5.1 şi 5.2);
- prin compararea marjei brute totale cu totalul costurilor indirecte (relaţia 5.3).
59
Pentru a exemplifica calculul profitului, va fi folosită cea de‐a doua metodă. Pentru reîmprospătarea cunoştinţelor şi uşurarea calculului se pot revedea: calculul marjei brute totale (vezi capitolul 4.3.5), cheltuielile indirecte (vezi capitolul 5.1) şi modalitatea de calcul a deprecierii (vezi capitolul 2.1.3).
Formatul (tabelul 12) destinat calculării profitului – pierderii are două părţi: prima parte permite înscrierea şi însumarea tuturor marjelor brute; în partea a doua, sunt trecute toate cheltuielile indirecte ale fermei. În cadrul acestora, cheltuielile provenite din reparaţiile maşinilor şi utilajelor au valori proporţionale cu vechimea acestora (practic, se calculează în funcţie de anul fabricaţiei trecut în inventar, vezi partea inferioară a tabelului 1).
Fondurile reprezentând reparaţiile şi întreţinerea clădirilor sunt proporţionale cu valoarea acestora, de regulă 5% din valoarea de inventar.
Tabelul 12: Format pentru un bilanţ profit/pierdere
Fermier: Adresa: Consilier: Data:
A. MARJE BRUTE ale ramurilor de producţie din fermă Ramura I Ramura a II-a Ramura a III-a .............. TOTAL VALOARE MARJE BRUTE:
B. CHELTUIELI INDIRECTE ale fermei Salarii Maşini, reparaţii * Clădiri, reparaţii ** Plata rentei pentru clădiri Plata rentei pentru pământ Taxe şi impozite pentru maşini Taxa pe pământ Plata fondurilor sociale Telefoane Electricitate TOTALUL CHELTUIELILOR INDIRECTE:
PROFIT SAU PIERDERE (A-B) = .
* Reparaţiile maşinilor depind de vârsta maşinii: 0-5 ani 10% din valoarea iniţială 5-10 ani 20% din valoarea iniţială 10-15 ani 30% din valoarea iniţială Peste 15 ani 50% din valoarea iniţială ** Reparaţiile clădirilor: 5% din valoarea clădirii
60
5.2.3. Exemplu de calcul al bilanţului profit‐pierdere
În ferma familiei Trifan, calculul bilanţului profit ‐ pierdere poate fi făcut foarte uşor prin utilizarea marjelor brute înregistrate în fiecare din ramurile de activitate desfăşurate. Conform acestor marje brute (tabelul 13), veniturile care ar putea fi înregistrate în fermă pe durata anului 2008 sunt de 52.667 euro. Cheltuielile indirecte care apar în fermă sunt:
- 8.284 euro pentru cheltuielile salariale ale membrilor familiei care lucrează efectiv în fiecare ramură de activitate; - 7.285 euro pentru reparaţia şi întreţinerea maşinilor din fermă; aceste cheltuieli sunt calculate prin considerarea a 50% din valoarea de inventar a utilajelor mai vechi de 15 ani (însumată, valoarea acestor utilaje este de 6.000 euro, 50% fiind 3.000 euro) şi 5% din valoarea a 4 mașini și echipamente fabricate mai devreme de 15 ani (5% din 80.000+3.000+1.500+1.200 =4.285 euro); - 6.450 euro pentru reparaţia şi întreţinerea clădirilor din fermă şi gospodărie - 2.633 euro pentru amortizarea valorii clădirilor; practic, valoarea
Tabelul 13. Exemplu de bilanţ al profiturilor şi pierderilor
Fermier: Trifan Ioan Adresa: Sântana , nr. 34 Consilier: Data: Ianuarie
A. MARJE BRUTE ale ramurilor de producţie din fermă euro Cultura porumbului 21.001 Cultura lucernei 2.500 Creşterea puilor pentru carne (4 serii) 10.750 Exploatarea vacilor cu lapte 18.427 TOTAL VALOARE MARJE BRUTE: 52.677
B. CHELTUIELI INDIRECTE ale fermei Salarii - pentru 3 membri ai familiei 8284 Maşini, reparaţii 4.575 Clădiri, reparaţii 6.450 Amortizarea în 49 ani 2.633 Locuinţă 714 Adăpost pui pentru carne 510 Adăpost taurine 204 Magazii 286 Taxe şi impozite pentru maşini (2%) 1.894 Taxa pe terenul gospodăriei (2%) 1.320 Alte cheltuieli: (gaz, telefon, electricitate etc.) 3.490 TOTALUL CHELTUIELILOR INDIRECTE: 31.355
PROFIT SAU PIERDERE (A-B) = 21.322
61
acestora împărţită la 49 ani, durata maximă în care clădirile trebuie amortizate - 6.704 euro pentru taxe (animale și teren agricol ‐ 1320, taxe pentru maşini ‐ 1894) şi cheltuielile din gospodărie (gaz, electricitate și telefon ‐ 3490)
Prin însumarea acestor cheltuieli indirecte, s‐au obţinut 31.355 euro, care scăzuţi din valoarea totală a marjelor brute au generat un profit de 21.322 euro.
La o primă observaţie, profitul obţinut pare a fi îndestulător, pentru o familie alcătuită din 7 persoane. Totuşi, aceşti bani trebuie să asigure:
venitul fermierului şi al familiei lui În situaţia exemplificată, doar trei membri ai familiei obţin venit
din activitatea desfăşurată în ramurile de creştere şi exploatare a animalelor; Cornel şi Cornelia, primul mai ales din creşterea puilor pentru carne şi domnul Ion, din exploatarea vacilor cu lapte. Ceilalţi membrii ai familiei, respectiv Cornelia, soția lui Cornel, soţia domnului Ion, doamna Maria şi părinţii acesteia ar trebui să beneficieze cel puţin de salariu egal cu costul de oportunitate.
restituirea împrumuturilor În anul 2004, familia Trifan trebuie să restituie două credite, unul
pentru tractor (de 80.000 rambursabil în 3 ani, cu o dobândă de 10%) și unul pentru începerea lucrărilor câmpului de 2.000 euro (10% dobândă rambursabil în 9 luni) –) și un împrumut de la un vecin în valoare de 3.000 euro (cu 150 euro camătă); împrumutul s‐a luat pentru achiziționarea unei prese de balotat/înfoliat. Pe anul 2008, datoria ajunge la ‐ o valoare însumată care totalizează aproape 41.190 euro:
- creditul în valoare de 80.000 euro, luat pentru achiziționarea unui tractor de 125 CP – din care, în anul 2008, vor trebui restituiţi 33.444 euro;
- creditul de 3.500 euro luat pentru demararea activităţilor de creştere a puilor pentru carne – acest credit şi dobânda de 10% pentru 9 luni însemnând 3.646 euro, respectiv;
- creditul de 2.000 euro luat pentru cultura de lucernă ‐ credit pentru 9 luni, cu o dobânda de 10%, însemnând 2.311 euro;
62
- un împrumut datorie de 3.000 euro, luat cu o camătă de 5% ‐ respectiv 3.150 euro;
Practic, suma care trebuie returnată are o valoare împovărătoare, fiind mai mare decât profitul.
reinvestirea Pentru uşurarea muncii, familia Trifan şi‐ar dori efectuarea unor
noi investiţii: achiziţionarea unei prese de balotat şi a unei greble. Problema care survine este aceea că, în conformitate cu profitul calculat, aceste utilaje nu pot fi achiziţionate; astfel, acest aspect va fi considerat probabil în anul următor sau la o altă structură a veniturilor.
asigurarea rezervelor Conform exemplului derulat, profitul familiei Trifan nu acoperă
nici măcar toate datoriile. Pentru achitarea acestora, fermierul trebuie să recurgă la banii cash şi să recupereze banii proprii de la datornici. Chiar şi în această situaţie, după restituirea datoriilor, nu mai rămân suficienţi bani pentru a asigura în mod echitabil venitul celorlalţi membri ai familiei, achiziţionarea unor echipamente sau păstrarea unei rezerve.
Calcularea profitului fermei este un instrument necesar fermierului în aprecierea rezultatelor activităţii pe care o desfăşoară. Prin calculare, profitul reflectă performanţele fermei, respectiv capacitatea de a face profit. Acest calcul reflectă capacitatea fermei de a genera fluxuri viitoare în numerar, prin utilizarea resurselor, precum şi gradul de eficienţă în utilizarea acestor resurse.
63
...primele probleme cu care se confruntă ferma familiei Trifan sunt cele pe care şi le pune Cornel: activităţile desfăşurate în fermă vor permite rambursarea lunară a creditului luat pentru achiziționarea tractorului? Având drept țintă rambursarea creditului, vor mai rămâne bani pentru continuarea activităţilor curente ale fermei? ...
6. Capitalul rulat
Specialistul consultant poate discuta sau conștientiza într‐un cadru exact sau cat mai aproape de adevăr posibilitățile, riscurile și variantele posibile în cazul unor perioade mai puțin faste; abordarea conștientă a situațiilor grele conferă stabilitate și capacitate de reacție corect dozată. Practic, aspectele legate de nesiguranţa sau surplusul rezultatelor financiare ale activităţilor desfăşurate în ferma familială pot fi decelate, detaliate și estimate prin utilizarea unui instrument denumit capital rulat.
6.1. Ce este capitalul rulat
Capitalul rulat (fluxul de numerar sau cash‐flow) este un sumar al tuturor banilor, ca venituri şi cheltuieli, care sunt utilizaţi în fermă pe durata unui an. Altfel spus, termenul capital rulat înseamnă suma banilor rulaţi în afacere şi în afara ei.
Anticiparea capitalului rulat se face de regulă la începutul anului şi, dacă este necesar, se ajustează în timpul anului. Anticiparea capitalului este folositoare mai ales pentru estimarea perioadelor de strâmtorare financiară.
O anticipare a capitalului rulat trebuie să acopere o perioadă minimă de 12 luni, să fie sigur că este acoperit un ciclu complet al fermei; dacă nu, rezultatul poate oferi informaţii greşite.
De exemplu, dacă într‐o fermă agricolă capitalul rulat este făcut numai din iulie până în luna noiembrie, acesta va acoperi în special sezonul recoltelor, motiv pentru care va apărea o sumă mare de bani. În acest caz, neluând în calcul sezonul de primăvară, se procedează greşit, deoarece în acest sezon ferma are cele mai importante cheltuieli (lucrări agricole pentru înfiinţarea culturilor, chimicale, seminţe ş.a.m.d.). Practic, cantitatea mare de bani obţinută în toamnă va fi stocată pentru a fi cheltuită în primăvară; acesta este motivul pentru care întreg ciclul de producţie trebuie să apară clar în acest plan.
64
Anticiparea capitalului rulat îl ajută pe fermier să planifice situaţia financiară pe durata unui an. Prin aceasta, se poate vedea în ce perioadă a anului va fi nevoie de bani, de câţi bani va fi nevoie şi în ce ramură a afacerii se vor rula banii. Astfel, se poate anticipa în care perioade ale anului se va obţine surplus sau deficit şi mai ales câţi bani se vor obţine la sfârşitul unei perioade sau a unui an de activitate.
Dacă se anticipează că nu vor rămâne bani suficienţi, în funcţie de posibilităţi, se va recurge la:
- reducerea cheltuielilor; - obţinerea unor venituri suplimentare; - o combinaţie a măsurilor anterioare; - transformarea unor stocuri (cereale, materiale de
construcţii, animale etc.) - contractarea unui împrumut. Practic, dacă se anticipează că venitul obţinut va fi insuficient şi nu
va acoperi cheltuielile, vor trebui să se identifice perioadele deficitare, pentru a se putea derula din timp fie activităţi aducătoare de venituri, fie contractarea unor împrumuturi.
După cum s‐a amintit, o fermă are cele mai multe cheltuieli primăvara şi cea mai mare parte a veniturilor (recolta) toamna. Din acest motiv, cheltuielile desfăşurate primăvara solicită fie utilizarea profitului obţinut, fie intensificarea veniturilor, fie luarea unui credit sau împrumut. De regulă, cei mai mulţi bani din profitul anului precedent sunt folosiţi în primăvara următoare pentru acoperirea cheltuielilor. Uneori, se găsesc modalităţi de îmbunătăţire a venitului în perioada de primăvară, astfel că nu este nevoie de solicitarea unui credit.
Prin anticiparea capitalului rulat se evită din timp împrumutul de bani. Practic, prin completarea unui tabel al veniturilor şi al cheltuielilor, se poate observa în care lună există pericolul unui deficit financiar. Pentru evitarea acestei insuficienţe, fermierul trebuie să încerce să‐şi facă o rezervă cu care să acopere perioadele de deficit; dacă realizează brusc necesitatea unui împrumut rapid, aceasta îl poate „costa” destul de scump.
Practic, anticiparea banilor rulaţi arată dacă veniturile sunt suficient de mari pentru a acoperi cheltuielile şi în special în care moment (luni calendaristice) se vor manifesta surplusul şi deficitul financiar.
65
6.3. Format şi exemplu
Formatul pentru anticiparea capitalului rulant este prezentat în tabelul 14. Pentru a realiza o anticipare corectă a capitalului rulat, în acest format vor fi înscrise toate sursele de venituri şi toate tipurile de cheltuieli care se aşteaptă să apară în fermă în timpul anului.
Următoarea etapă este înscrierea efectivă a veniturilor şi cheltuielilor care vin şi ies pentru fiecare activitate, n fiecare lună. La rubricile total venituri în bani şi total cheltuieli (A şi B, în tabelele 14 şi 15) se însumează veniturile şi cheltuielile fiecărei luni calendaristice.
Pe rândul „surplus sau deficit” se face diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile fiecărei luni, iar pe rândul surplus sau deficit din luna anterioară sunt înregistrate valorile surplusului sau deficitului cumulat al lunii anterioare. Dacă există fonduri financiare rămase din anul precedent, acestea trebuie de asemenea să apară în tabel. Chiar dacă aceşti bani nu reprezintă venit pe anul în curs ei trebuie incluşi ca surplus din „luna trecută” în coloana corespunzătoare lunii ianuarie, deoarece aceşti bani sunt rămaşi din luna decembrie a anului trecut. În acest fel, banii obţinuţi în anul trecut sunt folosiţi în anul curent.
Diferenţa dintre venitul total şi cheltuielile totale la sfârşitul anului este numită rest net.
După ce s‐au înscris în tabel toate datele menţionate, după ce s‐au efectuat calculele de cumulare, în ultimul rând al tabelului (rubrica surplus sau deficit cumulat din tabelele 14 şi 15) se pot observa lunile calendaristice sau perioadele cu deficit şi surplus monetar.
Tabelul 14: Format pentru anticiparea capitalului rulat
Categorie Ian. Feb. …… Dec. Total VENITURI … … Total venit în bani (A)
CHELTUIELI … … Total cheltuieli (B)
Surplus sau deficit (A-B) Surplus sau deficit din luna precedentă Surplus sau deficit cumulat
66
Pentru ca acest aspect să devină clar, în capitolul următor este prezentată anticiparea capitalului rulat în ferma familiei Trifan.
6.3.1. Exemplul capitalului rulat în ferma familiei Trifan
La sfârşitul anului 2007, familia Trifan are 7.000 euro bani cash și 2.000 euro împrumutați unui vecin. În luna ianuarie, fiind angajate încă un credit de 3.500 euro pentru creșterea broilerilor și un credit de 2.000 euro pentru înființarea culturii de lucernă, dacă se adaugă și 3.981 euro, venit obținut prin vânzarea laptelui în luna ianuarie a anului 2008, veniturile ajung la 15.481 euro (vezi coloana ianuarie din tabelul 15).
De regulă, veniturile familiei Trifan sunt asigurate din vânzarea laptelui (linia 1 din tabelul 15) şi a puilor (linia 3); la aceste venituri se adaugă vânzarea unor juninci (1.600 euro încasaţi în luna mai), a vacilor reformate (5.400 euro încasaţi în luna martie), a 12 viţei (câte 150 euro încasaţi în lunile februarie și martie, 300 euro în luna septembrie şi 1.200 euro încasaţi în luna decembrie – jumătate din suma încasată îi va reveni lui Mihăiță, mezinul familiei – vezi rândul 20) şi a gunoiului (350 euro încasaţi în luna decembrie).
Dacă se ia în discuție luna ianuarie, în ferma familiei Trifan se cheltuiesc 10.628 euro, din care:
- 400 euro pentru întreţinerea familiei şi gospodăriei; - 607 euro pentru întreţinerea şi plata taxelor şi impozitelor pentru autoturismele şi maşinile agricole deţinute;
- 2.889 euro prima rată şi dobândă la creditul de 80.000 euro; - 3.150 euro pentru achiziţionarea puilor de o zi; - 2.317 euro pentru achiziţionarea nutreţului combinat pentru pui;
- amestecuri PVM pentru vaci (225 euro), salarii (calculate la costul de oportunitate, respectiv 690 euro pentru trei persoane) şi alte cheltuieli (350 euro).
După cum se observă în tabelul 15, la prima vedere, activităţile afacerii desfăşurate în luna ianuarie aduc un surplus de 4.853 euro; la acesta se adaugă și suma returnată de către vecin (în 11 ianuarie 2004, vezi tabelul 5) de la care primeşte jumătate din cei 2.000 euro2 datoraţi
2 Deoarece nu s‐a stabilit data fixă de rambursare a celor 2000 euro, aceştia nu pot fi incluşi în plan la capitolul cash.
67
(vezi rândul 23 din tabel 15). Practic, reţinând faptul că nu se poate face un plan pe baza unor venituri nesigure, prin cumulare, în luna ianuarie se obţine un surplus de 5.853 euro (rândul 24, din tabelul 15).
Întrucât veniturile din vânzarea puilor se vor încasa la sfârşitul lunii februarie şi se intenţionează cultivarea lucernei în ferestrele lunii februarie, domnul Ion este nevoit să mai ia un credit pentru cultivarea lucernei și un împrumut de 3.500 euro, total neavantajos, cu o camătă de 5%, pentru achiziționarea unei prese de balotat și înfoliat – în fapt, o ocazie, prețul real pentru un astfel de echipament este de cel puțin 7.000 euro; de împrumutul va fi returnat în lunile februarie‐martie (apare la rândul 13). Față de începutul anului se estimează că anul 2008 se va încheia cu un rest net de 656 euro (vezi ultima cifră din ultima coloană a tabelului 15).
Anticiparea capitalului rulat permite identificarea unor perioade cu deficit financiar; astfel, lunile septembrie şi decembrie vor fi luni în care se va înregistra deficit; faptul este îngrijorător, deoarece necesită recurgerea la alte împrumuturi, posibil în condiţii asemănătoare cu cel utilizat pentru cumpărarea presei de balotat.
Anticiparea capitalului rulat este foarte utilă; practic, prin acest
instrument se pot identifica perioadele dificile şi acesta permite pregătirea şi gândirea din timp a soluţiilor pentru acoperirea perioadelor cu deficit financiar.
Tabelul 15. Exemplu de anticipare a capitalului rulat în anul 2008 în ferma familiei Trifan
Categoria Ian. Feb. Mar. Apr. Mai. Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. TOTAL
VENITURI 1 Lapte 2981 2789 2981 2885 2981 2885 2981 2981 2885 2981 2885 2981 351002 Junincă, viţei, reforme, gunoi 150 5400 150 1600 300 1200 1050 98503 Pui 17.370 17.370 17.370 17.370 17.370 17.370 86.8504 Cash, împrumuturi şi credite 12.500 2.000 1000 15.5005 Total venit in bani (A) 15481 22309 8381 20405 4581 20255 2981 20351 3185 20351 4085 21401 147.300
CHELTUIELI
6 Gospodăria familiei 400 350 350 300 300 300 300 300 300 300 350 400 3.9507 Întreţinere - reparaţii clădiri 2.150 2.150 2.150 6.4508 Întreţinere - reparaţii maşini 607 607 607 607 607 607 607 607 607 607 607 607 7.2859 Cheltuieli pt. culturile agricole 1.983 1.230 5.308 696 696 435 870 435 750 12.402
10 Credit tractor (3 ani) 2.889 2.870 2.852 2.833 2.815 2.796 2.778 2.759 2.741 2.722 2.704 2.685 33.44411 Credit broileri (9 luni) 244 237 235 233 231 230 228 226 224 222 2.31112 Credit cult. lucernă (9 luni) 418 415 412 408 405 402 399 395 392 3.64613 Datorie presă balotat 1500 1650 3.15014 Material biologic 3.150 3.150 3.150 3.150 3.150 3.150 18.90015 Achiziţii cereale 3500 3.50016 Nutreţ Combinat pui 2.317 5.405 2.317 5.405 2.317 5.405 2.317 5.405 2.317 5.405 2.317 5.405 46.33217 Concentrate pentru vaci 225 225 225 225 225 225 225 225 225 225 225 225 2.70018 Alte cheltuieli 350 100 350 100 350 100 350 100 350 100 350 100 2.70019 Salarii 690 690 690 690 690 690 690 690 690 690 690 690 8.28420 Salariul lui Mihăiță 75 75 150 600 90021 Total cheltuieli (B) 10.628 14.468 12.843 17.763 16.404 11.456 11.744 13.298 12.021 11.101 13.515 10.713 155.954
22 Surplus sau deficit (A-B) 4.853 7.841 -4.462 2.642 -11.823 8.799 -8.763 7.053 -8.836 9.250 -9.430 10.688 -8.65423 Surpuls-deficit luna anterioară 1.000 5.853 13.694 9.232 11.874 52 8.850 88 7.140 -1.696 7.554 -1.876 8.000
24 Surpuls - deficit cumulat 5.853 13.694 9.232 11.874 52 8.850 88 7.140 -1.696 7.554 -1.876 8.812 -654
... Maria crede că ar fi mai bine dacă s‐ar încerca să se crească gâşte, Ion crede că ar fi oportună îngrășarea tineretului taurin, iar Cornelia susţine necesitatea unui credit pentru începerea activităţii de procesare a laptelui în vederea producerii cașcavalului....
7. Planificare afacerii
Specialistul trebuie să observe neconcordanța dinte activităţile fermei și oportunităţile sau ameninţările existente în mediul de afaceri; în funcție de observațiile și informațiile culese, consultantul se poate limita la simple sugestii sau poate participa activ la o planificare și analiză a inițiativei antreprenoriale.
Rolul specialistului nu este doar de a observa eventualele probleme ale fermei ci și cel de a sugera direcții de dezvoltare și noi obiective de atins.
În principiu, fixarea oricărei inițiative antreprenoriale se abordează conform piramidelor alăturate; se delimitează un obiectiv, măsurile tactice care susțin și permit atingerea acelui obiectiv și măsurile operaționale menite a finaliza fiecare „luptă tactică”. Desigur, în alegerea și fixare obiectivelor, specialistul trebuie să aibă în considerare nivelul cunoștințelor, fermierului sau grupului de fermieri, deprinderile acestora și mentalitatea sau atitudinea minții lor.
Obiectivele stabilesc țelurile unei inițiative antreprenoriale sau ale unui individ. Stabilirea obiectivelor trebuie bazată pe analiza strategică; obiectivele trebuie sa fie specifice, măsurabile, accesibile, reale și realizabile în timp (în engleză SMART = deștept, bine conceput). Practic, fiecare obiectiv trebuie să fie:
Specific – specificitatea obiectivelor constă în precizia și claritatea definirii lor și ușurința cu care acestea sunt înțelese de către persoana consiliată.
Măsurabil – un obiectiv are nevoie de un sistem acre sa îl poată cuantifica.
70
În situația în care obiectivul nu poate fi cuantificat prin nici un sistem de măsurare devine dificilă sau imposibilă evaluarea performantele și urmărirea țelurilor fermei.
Accesibil sau realizabil – obiectivele trebuie să fie tangibile, să sporească încrederea în abilităţile fermei în atingere a ţintei, fiind provocatore şi reale. Obiectivul trebuie situat la un nivel care este cu puţin peste posibilitățile fermei și abilităţile fermierului.
Realist – obiectivele trebuie să se bazeze pe posibilitatea fermei/companiei de a dezvolta şi executa activități noi. Dacă obiectivul este ireal poate avea ca efect negativ descurajarea fermierului.
Bine delimitat în timp ‐ indiferent de obiectivul ales acesta trebuie să poată fi realizat în perioadă mai bine determinată; de regulă, obiectivele sunt fixate pe termen scurt (6 luni – 1 an – de regulă, activități operaționale), termen mediu (2‐4 ani – de regulă, obiective tactice) sau termen lung (5–7 ani, de regulă, obiective strategice)
În plus, obiectivele fermei trebuie să fie simple dar cuprinzătoare,
flexibile schimbărilor mediului de afaceri și acceptabile pentru indivizii care le execută. Acestea trebuie să permită obținerea unei producții animale care să îndeplinească succesiv trei caracteristici:
1 – eficiență economică; 2 – sustenabilitate în mediu; 3 – acceptare socială.
71
În contextul economiei de piaţă, fermierul‐antreprenor agricol, confruntat cu provocări şi riscuri, trebuie să dezvolte o afacere într‐un mediu aflat veşnic în schimbare. El trebuie să ia o mulţime de decizii în funcţie de caracteristicile sale, caracteristicile fermei lui şi în asociere cu natura mediului său de viaţă şi activitate. Practic, antreprenorul trebuie să‐şi pună întrebări şi să‐şi răspundă la întrebări privind: care este produsul afacerii mele în viitorii 2‐5 ani? care sunt mijloacele pentru obţinerea acestui produs? care sunt acţiunile cele mai eficiente ale acestor mijloace?
În această înlănţuire decizională cu semnificaţie strategică, tactică sau operaţională, deciziile strategice le privesc pe cele tactice, iar cele tactice pe cele operaţionale; întotdeauna, abordarea se desfăşoară din direcţia nivelului strategic spre nivelurile inferioare; strategia are un rol important în dezvoltarea fermei, motiv pentru care celelalte decizii trebuie să susţină acest vârf al piramidei.
Antreprenorul trebuie să‐şi privească afacerea din afara fermei
spre interior; el trebuie să adune informaţii din afara fermei (informaţii despre: situaţia pieţei, situaţia financiară, organizaţiile consultative, cerinţele comunităţii etc.) şi, în acelaşi timp, trebuie să‐şi concentreze atenţia chiar asupra propriei persoane şi ferme pentru a vedea: ce se poate... şi ce se doreşte să se obţină ? Care sunt slăbiciunile sale şi ale fermei sale? Comparativ cu ceilalţi, care este competenţa antreprenorului?
În acest context, antreprenorul trebuie să‐şi organizeze şi să‐şi planifice afacerea. De regulă, în această orânduire a afacerii, are nevoie de un sprijin oferit de către consultant, pentru a putea face o planificare interactiv‐strategică.
Între cei doi parteneri trebuie să se manifeste un tip special de relaţie, relaţia de utilitate. Practic, va câştiga mai mult acel fermier care va avea consultanţii care‐l vor sfătui să ia acele decizii strategice, tactice sau operaţionale care permit obţinerea celor mai mari profituri.
72
7.1 Competenţa fermierului antreprenor
Pentru a fi antreprenor, pentru a desfăşura mai mult decât o activitate economică, fermierul trebuie să aibă şi să‐şi cultive o ...anumită competenţă. Competenţa reprezintă totalitatea calităţilor unei persoane (atitudini, expresii, cunoştinţe şi îndemânări) care poate acţiona cu succes într‐o circumstanţă critică. În circumstanţe critice de lucru există întotdeauna dileme în alegerea celor mai bune soluţii privind executarea muncii.
Întotdeauna un antreprenor al fermei agricole îşi manifestă
Competenţa... pentru a:
Comunicarea profesională
... explica planuri şi idei spre a fi acceptate de alte persoane sau organizaţii (procesarea laptelui, consumatori, vânzători, autorităţi)
Managementul proceselor din fermă
... efectua planuri de producţie eficientă în conformitate cu legea, reglementările guvernamentale şi standardele sociale (este legal ceea ce se face în fermă?)
Managementul creşterii calităţii
... îmbunătăţi calitatea produselor animale obţinute în fermă (în acest caz, este vorba despre calitatea laptelui, cărnii de pasăre sau calitatea furajului şi fertilitatea terenului folosit etc.)
Formularea şi prezentarea documentelor de analiză a eficienţei activităţilor din fermă
... evalua şi discuta rezultatele şi evoluţia fermei împreună cu consultantul; fermierul trebuie să ştie să-şi calculeze valoarea producţiei şi principalii indici de eficienţă economică, el trebuie să fie capabil să discute aceşti indici cu scopul îmbunătăţirii lor (se poate discuta despre producţia medie de lapte a vacilor, sporul mediu zilnic al puilor, consumul specific, marja brută etc.)
Utilizarea documentelor de analiză a eficienţei fermei
... îmbunătăţi rezultatele operaţionale şi tactice. Un antreprenor nu este niciodată mulţumit de rezultatele lui; întotdeauna acesta trebuie să dorească rezultate mai bune.
Managementul şi dezvoltarea fermei
... concepe şi integra planuri strategice inovatoare; fermierul trebuie să gândească dezvoltarea afacerii pe termen lung, chiar peste 10 ani.
Îndrumarea (dirijarea şi orientarea) angajaţilor
... insufla şi cultiva mândria lucrătorilor din fermă; aceştia pot fi mândri că lucrează în fermă, pentru produsele obţinute şi condiţia socială dobândită.
Executarea activităţilor de vânzare
... analiza permanent piaţa şi a ajusta activităţile fermei odată cu schimbarea cerinţelor pieţei; fermierul trebuie să producă ceea ce cere piaţa!
Cooperarea şi asocierea cu ceilalţi fermieri
... putea cunoaşte şi câştiga experienţă şi sprijin în diferite situaţii şi aspecte legate de activităţile fermei.
Luarea deciziilor ... dobândi progres; luarea unei decizii, chiar rea, este mai bună decât neluarea acestei decizii (cu siguranţă, după câţiva ani se va dovedi că nu toate deciziile luate au fost bune; dar, la timpul lor, toate deciziile au fost bune, pentru că s-au bazat pe cunoştinţele disponibile la acea vreme)
73
7.2 Analiza şi planificarea afacerii
Analiza afacerii face parte dintr‐un ansamblu de operaţiuni manageriale incluse în conceptul de „planificare a afacerii”, un complex de acţiuni prin care se definesc, în mod clar şi precis, scopul şi obiectivele care urmează a fi realizate, precum şi strategia şi tactica care trebuie adoptate pentru atingerea acestora.
Planificarea afacerii este o operaţiune ciclică; odată cu dobândirea obiectivelor propuse, se încearcă atingerea altui scop şi a altor obiective, care vor necesita o altă planificare a afacerii, respectiv o altă strategie, măsuri tactice sau operaţionale.
Analiza afacerii se face atât în relaţie cu mediul de afacere (analiza externă), cât şi în relaţie cu caracteristicile fermei proprii (analiza internă); de regulă, planificarea afacerii, analiza externă, internă şi strategiile de dezvoltare a afacerii se fac împreună cu o persoană abilitată ‐ consultant, economist etc.
7.2.1 Analiza factorilor externi
Factorii externi influenţează mediul în care se desfăşoară afacerea atât la nivel macro‐, micro, cât şi la nivelul mediului intern al fermei. Analiza acestor factori presupune observarea şi studierea influenţelor şi interferenţelor acestora cu afacerea, precum şi tendinţa evoluţiei afacerii sub influenţa lor.
Factori legislativi şi politici Factori economici
- legislaţia agriculturii - politica agricolă - politica fiscală şi de creditare - politica de comerţ exterior etc.
- inflaţia - preţul materiilor prime - preţul energiei - raportul cerere/ofertă etc.
Factori sociali şi culturali Factori tehnologici
- numărul şi densitatea populaţiei - structura socială şi profesională - venitul şi puterea de cumpărare - comportamentul de consum - tradiţii şi obiceiuri culturale etc.
- tehnologii pentru producţia animală şi vegetală
- servicii pentru agricultură - tehnologii de procesare a
produselor etc.
ANALIZA EXTERNĂ
74
În cazul fermei agricole, factorii de mediu au acţiuni dintre cele mai diverse, sunt numeroşi, au tendinţa de a se modifica rapid şi, deseori, sunt greu de evaluat; sub influenţa acestor factori, desfăşurarea activităţilor din fermă se face în condiţii de risc.
Factorii externi cu impact în sfera inițiativei antreprenoriale agricole sunt:
factorii politici şi legislativi
factorii economici
factorii sociali şi economici
factorii tehnologici Dependent de specificul fermei, influenţa factorilor de mediu
asupra afacerii se poate surprinde prin analize SWOT, PEST, analiza celor cinci factori etc.
7.2.2 Analiza factorilor interni
În principiu, factorii interni ai fermei fac referire la oameni, bani, maşini, materiale şi piaţă. Acest tip de analiză presupune definirea statusului curent al fermei, precum şi posibilităţile evolutive ale activităţilor fermei, prin identificarea elementelor forte şi a punctelor slabe ale fermei în contextul mediului de afaceri existent, privit prin prisma oportunităţilor şi riscurilor previzibile. Practic, ferma şi fermierul trebuie priviţi ca un tot unitar, starea şi evoluţia acestora fiind determinantă în situaţia actuală şi viitoare a activităţilor fermei.
Prin analiza factorilor interni, se încearcă identificarea:
- punctelor forte ale fermierului şi fermei; acestea pot fi: experienţa fermierului, asumarea riscului, orientarea pe piaţă, creativitate, capacitate organizatorică, cultivarea relaţiilor de utilitate, încrederea interpersonală, competenţa profesională a fermierului, reputaţia, calitatea produselor, calitatea forţei de muncă, locaţia fermei etc.
- punctelor slabe ale fermierului şi fermei: sunt opusul punctelor forte, dar pot face referire şi la insuficienţa resurselor financiare proprii, dotarea materială precară, muncă manuală prea îndelungată sau prea istovitoare etc.
75
Puncte forte Puncte slabe
- calitatea superioară a produselor - management foarte bun - reputaţia fermierului etc.
- lipsa resurselor proprii - dotare tehnică slabă - management slab etc.
Oportunităţi Ameninţări şi riscuri
- consultanţa - subvenţii - asistenţă tehnică etc.
- inflaţia - preţuri ridicate la materiile prime - blocaj financiar etc.
- oportunităţile pot fi considerate şansele şi posibilităţile prin care afacerea poate prospera, găsirea unor furnizori buni, servicii sanitar‐ veterinare de calitate, o alianţă strategică, sprijinirea prin asistenţa tehnică, subvenţiile, programul SAPARD etc.
- pericolele şi riscurile la care se expune ferma şi fermierul pot fi: imposibilitatea valorificării producţiei, preţuri reduse la valorificare, creşterea preţurilor materiei prime, blocajul financiar etc.
7.3. Formate de analiză a afacerii
Analiza afacerii porneşte de la nivel personal, de la nivelul fermierului ‐ antreprenor şi ajunge la afacerea acestuia, desfăşurată în ferma sa. Unul din formatele de analiză a afacerii este formatul SWOT; un instrument de studiu atât a slăbiciunilor cât şi a puterilor personale şi ale fermei, precum şi a oportunităţilor şi ameninţărilor mediului în care se desfăşoară afacerea.
Practic, analiza SWOT se desfăşoară la două niveluri: la nivelul persoanei antreprenorului şi la nivelul fermei, ca întreprindere expusă unor factori externi şi interni.
7.3.1 Formatul SWOT‐ului personal
SWOT‐ul personal pleacă de la premisa că fiecărei persoane i se potriveşte un anumit tip de activitate sau afacere. Probabil, autocunoaşterea este una din cele mai dificile aspecte ale fiecărei persoane; de regulă, nu suntem ceea ce credem sau ceea ce dorim să fim, dimpotrivă. Pentru a obţine o imagine acceptabilă a slăbiciunilor şi puterilor personale ale fermierului antreprenor, se poate utiliza un alt
ANALIZA INTERNĂ
76
instrument de analiză, denumit patrulaterul caracteristicii esenţiale; acesta încearcă să surprindă la nivel personal:
„Calitatea esenţială” a antreprenorului răspunzând la întrebările:
ce este normal pentru mine? ce apreciază alţii la mine? ce consider eu ca fiind normal la o altă persoană? Calitatea esenţială înflăcărează persoana; această calitate este o caracteristică particulară, puternic legată de acea persoană, este o putere specifică, vizibilă de către ceilalţi oameni, care pot spune şi identifica această caracteristică specială. În mare măsură, se poate spune despre calitatea esenţială că este unicul punct de succes cert.
„Capcana” sau cursa calităţii esenţiale care poate fi identificată prin răspunsul la întrebări de tipul: ce aş fi dispus să iert la alţii? pentru ce mă discreditează ceilalți? pentru ce m‐aş scuza, explica sau justifica? O capcană nu este antiteza calităţii esenţiale, ci mai degrabă surplusul acestei calităţi.
„Provocarea”; provocarea este antiteza pozitivă a cursei calităţii esenţiale. Identificarea provocării poate veni din răspunsurile la întrebări de tipul: ce admir la alt om? ce‐mi lipseşte? ce doresc ceilalţi să am eu? Astfel, prin dezvoltarea provocării, se încearcă evitarea capcanei. În termenii analizei SWOT, provocarea poate fi definită ca o oportunitate; desigur, unei persoane îi este foarte dificil să se schimbe, dar ea poate fi conştientă de defectele şi lipsurile sale.
PATRULATERUL CARACTERISTICILOR ESENŢIALE
Calitate esenţială ...dar prea multă ... Capcana, cursă
Decizii Luarea tuturor deciziilor
Antiteză pozitivă Antiteză pozitivă
Dependenţă
Delegare
Alergie ...dar prea multă... Provocare
77
„Alergia” sau sensibilitatea ‐ rezultatul provocării în exces; întâlnirea caracteristicilor alergice va determina o reacţie de iritare, nervozitate. Răspunsurile la întrebări de tipul: ce detest? care tip de persoane mă enervează? care este tipul de oameni pe care îi dispreţuiesc? permite identificarea sensibilităţii. Practic, întâlnirea cu o persoană în care se regăseşte alergia proprie, va genera căderea în cursa calității, ceea ce, deseori, duce la izbucnirea unui conflict.
Spre exemplu, conform celor scrise în formatul de mai sus, un antreprenor care are o capacitate decizională deosebită, la un moment dat, va cădea în capcana de a lua singur toate deciziile, indiferent de importanţa acestora; acest fapt îi va ocupa o mare parte din timp şi, mai devreme sau mai târziu, va fi istovit de volumul muncii sale. Antiteza pozitivă a acestei capcane ar fi să‐şi delege angajaţi în luarea unor decizii. În acelaşi timp, delegarea prea multor activităţi colaboratorilor săi, va determina dependenţa sa de deciziile persoanelor delegate, ajungându‐se la alergia sa, respectiv la dependenţă.
7.3.2 Exemplul membrilor familiei Trifan
În familia Trifan, patrulaterul caracteristicilor esenţiale efectuat cu ajutorul consultantului a relevat faptul că domnul Ion (simbolizat cu cifra 1 în patrulaterul caracteristicilor esenţiale) are ca şi calitate esenţială abilitatea de a comanda, de a lua decizii, devenind adeseori sâcâitor, uneori chiar cicălitor. Mai mult, domnia sa este destul de intransigent cu persoanele inactive, pasive.
PATRULATERUL CARACTERISTICILOR ESENŢIALE
Calitate esenţială ...dar prea multă ... Capcana, cursă 1. comandare 2. acurateţe
1. sâcâitor, cicălitor 2. migălos
Antiteză pozitivă Antiteză pozitivă
1. pasivitate, inactivitate 2. inexactitate
1. îngăduinţă, răbdare 2. observ. ansamblului
Alergie ...dar prea multă... Provocare
78
De asemenea, unele decizii ale domnului Ion sunt hazardate, uneori chiar naive; spre exemplu, intenţia de accesare a unui credit de 2.000 euro cu 10% dobândă pe lună la începutul lunii februarie poate fi considerată o decizie hazardată.
Fiul domnului Ion, domnul Cornel (simbolizat cu cifra 2 în patrulater) are ca şi calitate esenţială acurateţea, fiind chiar foarte preocupat de detalii, uneori devenind chiar migălos. Antiteza pozitivă a acestei capcane ar fi observarea ansamblului, care adeseori îi scapă. Totuşi, acesta are deseori conflicte cu bunicii săi, părinţii mamei sale, multe din aceste conflicte plecând de la lipsa de cunoştinţe şi/sau inexactitatea acestora, dar şi de la alergia sa faţă de persoanele inexacte. În acelaşi timp, are o relaţie cu totul deosebită cu tatăl său, domnul Ion, de care este sprijinit în cele mai mici detalii. Sugestia adresată domnului Cornel este aceea de a evita aspectele migăloase şi o mai mare concentrare asupra ansamblului, fără diminuarea acurateţei.
7.3.3 Formatul SWOT‐ului fermei şi mediului acesteia
SWOT‐ul fermei se concentrează asupra dotărilor, stadiului şi funcţionalităţii fermei, precum şi asupra rezultatelor economice obţinute. Spre exemplu, starea şi funcţionalitatea adăposturilor este foarte importantă în desfăşurarea activităţii fermei: această stare a adăposturilor se poate cuantifica utilizând formatul din tabelul 16. Rezultatele economice trebuie să facă referire la cele mai puternice date ale fermei (nu foarte multe, de regulă 2‐3), respectiv acele date care asigură succesul/insuccesul fermei.
Tabelul 16. Format pentru analiza SWOT aplicată fermei
Specificare Foarte bun Suficient Sărac Rău Adăposturi pentru animale Padocuri Depozite Igiena ….
79
De asemenea, interesează identificarea a 2‐3 date economice cheie care ar putea fi îmbunătăţite. Aceste date trebuie însoţite şi de lucrurile care ar putea fi făcute şi respectivele restricţii.
SWOT‐ul mediului fermei presupune analiza mediului exterior
sub aspectul oportunităţilor şi ameninţărilor. De regulă, se încearcă aflarea răspunsurilor la întrebări de genul: cum influenţează mediul fermei? care sunt ameninţările şi oportunităţile vizibile în mediul de afaceri al fermei? Cum pot influenţa acestea afacerea?
Practic, după ce s‐au acumulat aceste informaţii, se poate realiza o imagine a antreprenorului, fermei şi mediului în care are loc desfăşurarea activităţilor. Următorul pas constă în sistematizarea acestor informaţii în cele două tipuri de analiză:
- analiză internă sub aspectul: puteri şi slăbiciuni, personale şi ale
fermei. - analiză externă sub aspectul: ameninţări şi oportunităţi ale
mediului asupra fermei. Dispunerea elementelor caracteristice într‐un format de tipul celui
prezentat în tabelul 17 trebuie să permită evaluarea unor combinaţii la care se poate răspunde prin întrebări de tipul:
Punctele forte ale antreprenorului şi ale fermei permit folosirea oportunităţilor?
Punctele forte ale antreprenorului şi ale fermei sale pot opune suficientă rezistenţă în faţa ameninţărilor?
Punctele slabe ale antreprenorului şi ale fermei sale împiedică folosirea oportunităţilor?
Punctele slabe ale antreprenorului şi ale fermei sale împiedică rezistenţa în faţa ameninţărilor?
80
7.3.4 Exemplul fermei familiei Trifan
SWOT‐ul efectuat la nivelul fermei familiei Trifan relevă că, sub aspectul punctelor forte, ferma familiei Trifan are un adăpost bun pentru pui, un adăpost pentru vaci întreţinut în condiţii foarte bune, animale îngrijite şi o suprafaţă agricolă suficientă.
Punctele slabe ale fermei constau în faptul că situaţia financiară este împovărătoare (credit de 80.000 euro, credit de 3.500 și 2000 euro, și un împrumut de 3.000 euro) iar dotarea cu echipamente şi maşini pentru ferma de vaci cu lapte este încă precară. SWOT‐ul efectuat la nivelul mediului de afaceri al fermei evidenţiază ca oportunităţi acordarea subvenţiei pentru laptele cu o calitate deosebită (lapte cu un conţinut scăzut de germeni), cerinţe pentru pui de carne, îndeosebi pentru cei cu penajul colorat, existenţa unor cursuri de specialitate privind alimentaţia vacilor cu lapte, dar şi apariţia unor ameninţări concretizate în cerinţe din ce în ce mai restrictive privind calitatea laptelui, odată cu aplicarea cotelor de producţie (producţie maximă, valorificată prin procesare, care poate fi vândută la preţ profitabil),
Exemple de puncte forte, slăbiciuni, oportunităţi şi ameninţări
ANALIZĂ
INTERNĂ
PUNCTE FORTE SLĂBICIUNI
... personale, ale antreprenor optimism, întreprinzător, energic, creativitate, capacitate decizională bună, fermitate, cunoştinţe
lipsa comunicării, naivitate, capacitate organizatorică slabă, lipsa informaţiilor şi cunoştinţelor
... ale fermei, companiei, afacerii
condiţii bune de adăpostire, producţii mari, resurse financiare, animale performante
producţii scăzute, lipsa posibilităţii de extindere, penurie de furaje
ANALIZĂ
EXTERNĂ OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
posibilitatea de extindere, pământ de vânzare sau închiriere, cerinţe pentru producţiile fermei, sprijin din partea autorităţilor locale, existenţa unor facilităţi pentru colectarea laptelui, subvenţii, drumuri bune de acces în fermă
locuitorii sunt împotriva fermelor, autorităţile locale ostile fermei sau fermierului, drumuri rele de acces în fermă, lipsa centrelor de colectare a laptelui, inundaţii repetate
81
inflaţia destul de ridicată şi creşterea preţurilor la materiile prime, în special la nutreţuri combinate administrate în hrana puilor.
Analiza punctelor forte ale celor doi fermieri‐antreprenori din ferma familiei Trifan sugerează că Ion şi Cornel vor putea valorifica oportunităţile oferite de mediul de afaceri; în acelaşi timp, cu chibzuinţă, ferma şi calităţile esenţiale ale fermierilor permit evitarea ameninţărilor mediului.
Practic (tabelul 18), fermitatea lui Ion este un element esenţial în luarea deciziilor menite a contracara efectele introducerii cotelor pentru lapte. Acurateţea de care dă dovadă Cornel este binevenită pentru valorificarea oportunităţilor afacerii lui ‐ cerere de pui zburaţi care necesită o creştere pretenţioasă. Totodată, implicarea lui Cornel în afacerea vacilor cu lapte ar fi benefică ‐ participarea la cursurile privind
Tabelul 18. Analiza SWOT aplicată în ferma familiei Trifan
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Sub
venţ
ii pe
ntru
pro
ducţ
ia r
ealiz
ată
Cer
ere
de p
ui p
ent
ru c
arne
col
oraţi
Con
sulta
nţă
pt. e
xplo
atar
ea v
acilo
r
Ofe
rtă
de
utila
je s
econ
d ha
nd ş
i no
i
Preţ b
un la
pro
dusu
l eco
logi
c
Preţ m
are
la n
utr
eţu
l com
bina
t
Cal
itate
a la
ptel
ui
Cot
a p
entr
u pr
odu
cţia
ani
mală
Inflaţia
Inco
nsta
nța
veni
turil
or
PUNCTE FORTE ... ale fermierilor Capacitate decizională bună X Acurateţe X X X ... ale fermei Clădiri, adăposturi şi animale foarte bune X X X Suprafaţă agricolă proprie X X SLĂBICIUNI ... ale fermierilor Naivitate şi hazardare X Preocupare exagerată pentru detalii X ... ale fermei Situaţie financiară precară X X Dotare precară cu maşini şi instalaţii X
82
exploatarea vacilor a unui om cu o acurateţe deosebită şi care este preocupat de lucrurile exacte ar permite nu numai îmbunătăţirea calităţii laptelui, ci şi îmbunătăţirea furajării şi, implicit, a cantităţii laptelui; pe termen lung, această implicare ar permite obţinerea unei cote mari la această producţie. În acest fel, amenințarea privind calitatea laptelui va fi acoperită de un punct forte al unui membru al familiei. Mai mult Cornelia, soția lui Cornel, și‐a exprimat dorința și disponibilitatea de a procesa laptele produs în fermă în vederea obținerii cașcavalului. Motivația este dată atât de prețul mai scăzut al laptelui pe durata verii cât și de existența unor probleme privitoare la calitatea laptelui, în special numărul de celule somatice din lapte (ca urmare a mamitelor). Producerea cașcavalului într‐o locație deja existentă (în 3 camere, foste spații de depozitare și magazii) va acoperii o amenințare a fermei, respectiv obținerea unor venituri inconstante ca urmare a prețului variabil al laptelui3.
Adăposturile şi animalele aflate în condiţii de întreţinere foarte bune vor facilita obţinerea unei producţii mari; în acest fel, se beneficiază de o oportunitate (subvenţiile) şi există suportul pentru obţinerea unor producţii mari care vor permite alocarea unei cote mai mari.
Suprafaţa agricolă proprie permite obţinerea furajelor din producţie proprie; practic, evitarea unei ameninţări deosebite pentru ramura de creştere a animalelor, respectiv creşterea preţului la nutreţul combinat.
Totuşi, unele din punctele slabe ale antreprenorilor (naivitatea) şi ale fermei acestora (dotarea încă precară cu maşini) apasă greu în faţa ameninţărilor şi împiedică profitarea la maximum de oportunităţile mediului; în contextul de faţă, ceea ce‐i rămâne de făcut fermierului este conştientizarea şi diminuarea efectului acestor slăbiciuni dar şi eliminarea sau încercarea de transformare a slăbiciunilor în calităţi sau puncte forte.
Dotarea precară cu maşini este o slăbiciune a fermei care ar putea fi evitată având în vedere oferta generoasă de utilaje şi maşini, atât noi cât şi la mâna a doua. Elementul care împiedică utilarea este cel
3 În cazul contractelor bine negociate prețul laptelui este unul mediu, pe toată durata anului. Acest aspect este posibil și agreat de către procesator mai ales în cazul unor ferme producții mari, cu o compoziției constantă.
83
financiar; având în vedere inflaţia (ca ameninţare) şi cererea de pui zburaţi (ca oportunitate), rularea rapidă a banilor în afaceri cu durată redusă sau creșterea veniturilor prin vânzarea producțiilor semi‐procesate par a fi o soluţii acceptabile pentru ferma familiei Trifan.
De altfel, consultantul venit în ferma familiei Trifan ar trebui să observe la cei doi antreprenori ai familiei preponderenţa rolurilor de coordonare şi a celui de producător, între cei doi existând o colaborare perfectă. Având în vedere punctele forte ale fermierilor şi fermei, dar şi oportunităţile mediului de afaceri, s‐ar putea sugera următoarele aspecte menite să stabilizeze situaţia financiară prezentă şi să pregătească ferma pentru ameninţările viitoare:
- creşterea calităţii laptelui și valorificarea superioară a producției prin procesarea laptelui în fermă
- îmbunătăţirea furajului administrat vacilor, cu scopul creşterii producţiei de lapte
- diversificarea ramurii „producerea cărnii de pui” - reducerea cheltuielilor legate de furajarea puilor
În acest sens, de comun acord, fermierii şi consultantul ar putea stabili următoarele măsuri imediate şi de perspectivă:
A. măsuri imediate: 1. îmbunătăţirea calităţii laptelui prin efectuarea unor
tratamente profilactice și curative pentru reducerea incidenței mamitelor și, în consecință, scăderea numărului de celule somatice.
Practic, reducerea numărului celulelor somatice din lapte va permite păstrarea întregului efectiv de vaci din fermă și se va menține nivelul veniturilor obținute prin valorificarea producției de lapte.
2. creșterea veniturilor prin valorificarea superioară a laptelui Având în vedere valorile deficitului conturate pe linia 24 din
tabelul 15, dar și eventuale alte situații neprevăzute, se recomandă creșterea veniturilor prin procesarea laptelui. Deoarece există excedent de spații, dacă se contractează un credit de 15.000 (1000 pentru modernizarea lăptăriei și 14.000 pentru achiziționarea echipamentelor pentru fabricarea cașcavalului) producția de lapte s‐ar putea valorifica la prețuri mai mari cu 40% și, mai mult, se vor evita fluctuațiile de preț de la un sezon la altul.
84
B. măsuri de perspectivă: 3. creşterea producţiei de lapte / vacă prin îmbunătăţirea
furajării, respectiv prin producerea silozului. Având în vedere necesitatea rambursării creditelor o metodă
eficientă de creştere a producţiei de lapte este îmbunătăţirea calităţii furajului; din acest motiv, se recomandă ca din cele 30 ha cultivate cu porumb, 15 să fie pregătite şi utilizate pentru producerea silozului din porumb plantă întreagă, recoltat în stadiul de lapte ceară. Silozul astfel produs permite alcătuirea unei raţii care susţine obţinerea unei producţii mai mari de lapte.
4. producerea broilerilor cu creştere neforţată – pentru diminuarea costului cu furajarea
În condiţiile în care preţul nutreţului combinat (intens proteinizat) va rămâne ridicat, se vor produce pui pentru carne cu creştere neforţată; aceşti pui broileri, după vârsta de 3‐4 săptămâni, pot fi crescuţi liber, în serii decalate cu 1‐1½ luni, în padocul înierbat al fermei. Creşterea nu solicită un furaj scump (furajul cu un conţinut mare în proteină), deoarece cea mai mare parte a reţetei este formată din cerealele produse în fermă.
5. obţinerea produselor naturale Pe termen foarte lung, ferma familiei Trifan ar putea deveni o
fermă pentru producţii naturale, ecologice. Având un teren agricol de calitate, un padoc înierbat şi fertilizând terenul agricol doar cu ajutorul gunoiului de grajd, se pot obţine produse ecologice. Astfel, dacă preţurile vor fi bune şi dacă piaţa o va cere, ferma familiei Trifan ar putea produce lapte ecologic, ouă sau carne de pui obţinută prin creştere neforţată. Dar acest aspect este lăsat în seama lui Mihăiţă; pentru că, după cum spune străbunicul Ieremia, el va fi cel care se va lupta cu problemele viitorului!
Practic, consultantul, împreună cu cei doi antreprenori, păstrează aceeaşi strategie a fermei, respectiv producerea laptelui şi a cărnii de pui. Ceea ce se modifică sunt doar câteva aspecte la nivel tactic (îmbunătăţirea calităţii laptelui, vânzarea puilor zburaţi) şi operaţional (achiziţionarea unui tanc de răcire a laptelui, achiziţionarea puilor broileri cu penajul colorat). Așadar, posibilitățile sunt multiple. Spre exemplu, în urma aplicării doar a măsurii nr. 2., se estimează că pe durata anului 2008 capitalul circulant va avea distribuţia din tabelul 19.
Tabelul 19: Exemplu de reajustare a capitalului rulat în anul 2008, în ferma familiei Trifan
Categoria Ian. Feb. Mar. Apr. Mai. Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. TOTAL
VENITURI 1 Lapte 2981 2789 2981 2885 2981 4174 4174 4039 4174 4039 4174 39.3892 Junincă, viţei, reforme, gunoi 150 5400 150 1600 300 1200 1050 9.8503 Pui 17.370 17.370 17.370 17.370 17.370 17.370 86.8504 Cash, împrumuturi şi credite 12.500 17.000 1000 15.5005 Total venit in bani (A) 15481 37309 8381 20405 4581 17370 4174 21544 4339 21544 5239 22594 166589
CHELTUIELI
6 Gospodăria familiei 400 350 350 300 300 300 300 300 300 300 350 400 3.9507 Întreţinere - reparaţii clădiri 2.150 2.150 2.150 6.4508 Întreţinere - reparaţii maşini 607 607 607 607 607 607 607 607 607 607 607 607 7.2859 Cheltuieli pt. culturile agricole 1.983 1.230 5.308 696 696 435 870 435 750 12.402
10 Credit tractor (3 ani) 2.889 2.870 2.852 2.833 2.815 2.796 2.778 2.759 2.741 2.722 2.704 2.685 33.44411 Credit broileri (9 luni) 244 237 235 233 231 230 228 226 224 222 2.31112 Credit cult. lucernă (9 luni) 418 415 412 408 405 402 399 395 392 3.64613 Datorie presă balotat 1500 1650 3.15013’ Credit echipamente procesare 1.792 1.778 1.764 1.750 1.736 1.722 1.708 1.694 1.681 15.62514 Material biologic 3.150 3.150 3.150 3.150 3.150 3.150 18.90015 Achiziţii cereale 3500 3.50016 Nutreţ Combinat pui 2.317 5.405 2.317 5.405 2.317 5.405 2.317 5.405 2.317 5.405 2.317 5.405 46.33217 Concentrate pentru vaci 225 225 225 225 225 225 225 225 225 225 225 225 2.70018 Alte cheltuieli 350 100 350 100 350 100 350 100 350 100 350 100 2.70019 Salarii 690 690 690 690 690 690 690 690 690 690 690 690 8.28420 Salariul lui Mihăiță 75 75 150 600 90021 Total cheltuieli (B) 10.628 14.468 12.843 19.555 18.182 13.220 13.494 15.035 13.743 12.810 15.209 12.394 171.579
22 Surplus sau deficit (A-B) 4.853 22.841 -4.462 850 -13.601 4.150 -9.320 6.509 -9.404 8.734 -9.970 10.200 -4.99023 Surpuls-deficit luna anterioară 1.000 5.853 28.694 24.232 25.083 11.482 15.632 6.312 12.821 3.416 12.150 2.180 8.000
24 Surpuls - deficit cumulat 5.853 28.694 24.232 25.083 11.482 15.632 6.312 12.821 3.416 12.150 2.180 12.380 3.110
87
Măsurile imediate ar putea avea multe efecte, după cum se observă în rândurile de mai jos (rândurile 1,4, 13’ și rândurile care se însumează). Practic, doar orientarea spre procesarea producției de lapte are ca efecte:
Asupra fermei familiei Trifan:
creşte profitul fermei;
creşte restul net de la – 654 (vezi tabelul 15, ultima coloană a rândului 24) la 3.110 euro (vezi tabelul 19, ultima coloană a rândului 24 obținută prin scăderea celor 4.990 euro din 8.000 – 7.000 cash la începutul anului + 1000 euro împrumutați);
elimină posibilitatea înregistrării unor deficite financiare lunare;
creează posibilitatea achitării datoriilor;
a început o nouă orientare strategică pentru anii următori – producerea produsului ecologic.
Asupra ramurii ‐ exploatarea vacilor pentru lapte:
aduce un venit constant și elimină fluctuațiile prețului laptelui (vezi rândul 1)
Cu toate că este o analiză complexă şi solicită prezenţa
consultantului (relaţie de utilitate), analiza afacerii (conform imaginii de mai sus – stai şi vezi) permite reorientarea acesteia în concordanţă cu posibilităţile antreprenorului (calitate esenţială) şi fermei (puncte forte şi puncte slabe) şi factorii de mediu înconjurător (oportunităţi şi ameninţări); altfel spus, analiza afacerii permite evoluţia şi progresul fermei în condiţii de anduranţă.
88
ANEXĂ ‐ Explicaţia unor termeni
Active circulante bunuri care au perioada de utilizare sau lichidare mai mică de un an şi participă la obţinerea producţiei de o manieră ciclică
Active imobilizate
bunuri cu perioada de utilizare sau lichidare mai mare de un an şi care participă la mai multe circuite economice bani‐produs‐bani
Afacere îndeletnicire prin ale cărei activităţi se doreşte obţinerea venitului Amortizare recuperare în formă bănească a valorii fondurilor fixe (capitalului fix)
prin includerea treptată, pe măsura uzurii, a valorii lor în cheltuielile de producţie
Analiza PEST un instrument de analiză care surprinde acţiunea factorilor Politici, Economici, Socio‐culturali şi Tehnologici asupra mediului intern şi extern în care se desfăşoară afacerea
Analiza SWOT un instrument de analiză a afacerii, uneori subiectivă, care încearcă să identifice şi să transforme factorii negativi în factori pozitivi; Denumirea provine de la cuvintele din engleză Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats (Forţe, Slăbiciuni, Oportunităţi şi Ameninţări)
Antreprenor agricol
persoană care dispune de o fermă, planifică, desfăşoară şi gospodăreşte afacerile în fermă
Avere totalitatea bunurilor care se află în posesiunea unei persoane Bilanţ contabil tablou sintetic al activităţii financiar‐contabile care reflectă în etalon
valoric mijloacele economice şi drepturile patrimoniale ale unei unităţi economice, sursele de formare şi finanţare ale acestora, precum şi rezultatul financiar, la sfârşitul unei perioade de gestiune
Buget previziunea pentru o perioadă de timp (an, trimestru, lună) atât a veniturilor cât şi a cheltuielilor; expresie cantitativă a obiectelor pe care ferma îşi propune să le atingă într‐o perioadă de timp determinată
Capital bănesc sumă de bani investită într‐o afacere, disponibilă a fi cheltuită în orice moment
Cash „bani gheaţă”, bani disponibili în numerarCash‐flow denumit şi capitalul rulat sau fluxul de numerar – valoarea totală a
banilor care se utilizează şi se obţin într‐o afacere Cheltuieli private ale fermierului şi ale familiei lui ‐ sunt cheltuieli care nu sunt destinate
activităţilor comerciale ale fermei; spre exemplu, achi‐ziţionarea unui pat reprezintă o cheltuială privată, iar achi‐ziţionarea unei anvelope pentru tractor este o cheltuială a fermei
Consultant specialist care oferă indicaţii sau trage concluziile în chestiuni care privesc specialitatea sa
Cost (cheltuială)
cheltuială exprimată în bani pentru obţinerea / producerea sau cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu, etc.
Cost de oportunitate
reprezintă valoarea monetară care ar putea fi obţinută dacă banii investiţi ar fi fost depuşi la bancă, în loc să fie utilizaţi într‐o ramură de producţie
Cost direct(variabil sau proporţional)
cheltuială de producţie, stabilită pe unitate de produs, în funcţie de ceea ce se consumă direct şi nemijlocit pentru crearea bunurilor respective
89Cost indirect (fix)
cheltuială convenţională a cărei mărime pe unitate de produs nu poate fi determinată decât prin procedee convenţionale
Cota de producţie
valoarea maximă a producţiei anuale care poate fi valorificată la preţ profitabil; dreptul de a vinde producţia din fermă
Creanţe sume de încasat sau valori materiale de primit Credit relaţie economică bănească între creditor, persoană fizică sau juridică
care dă banii, acordă mărfuri sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie (cu plata amânată temporar) şi o altă persoană care primeşte împrumutul sau cumpără pe datorie; Valoarea bănească pe care creditorul o datorează debitorului său; Un împrumut acordat (cu titlu rambursabil şi condiţionat de obicei de plata unei dobânzi), obligaţia bănească a persoanei creditate etc.
Datorie sumă de bani sau orice alt bun datorat cuivaDecizie strategică orientare generală a unei afaceri, menită să asigure continuitate şi
profit Decizii operaţionale
totalitatea acţiunilor desfăşurate după un plan ale uneia sau mai multor categorii de mijloace pentru îndeplinirea unui scop tactic sau strategic al afacerii
Decizii tactice hotărâri prin care se utilizează toate mijloacele existente pentru a izbuti îndeplinirea scopului strategic al unei afaceri
Deficit financiar diferenţa cu care cheltuielile întrec veniturileDepreciere diminuarea valorii bunurilor; devalorificare
Dobânda suma de bani cerută de către debitorul care furnizează împrumutul creditorului; De exemplu, dacă se ia un credit de 100 euro pe durata unui an, cu dobândă anuală de 10%, înseamnă că se vor restitui debitorului 110 euro.
Efectiv matcă animalele din fermă care sunt reţinute pentru reproducţie. Aceste animale sunt esenţiale pentru continuarea afacerii; progeniturile lor pot fi vândute în orice moment, fără să afecteze semnificativ stabilitatea fermei.
Epizootie boală care afectează brutal într‐o anumită regiune şi în acelaşi timp un număr foarte mare de animale
Extensionist specialist implicat în transferul informațiilor către comunitatea agricolă care își desfășoară activitatea pe un anumit areal
Fermă familială unitate de producţie aflată în proprietatea unei familii, în care se derulează una sau mai multe afaceri
Fermier persoană care dispune şi gospodăreşte o fermă Foaie de bilanţ document care reflectă sintetic, în expresie valorică, în activ mijloacele
economice după componenţa lor materială şi, în pasiv aceleaşi mijloace, dar după sursele lor.
Gospodărie totalitatea bunurilor care formează averea unui locuitor de la ţară; unitate social‐economică de bază în satul românesc
Inflaţia fenomen specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea banilor aflaţi în circulaţie, ca urmare fie a emiterii unei mase băneşti peste nevoile reale ale circulaţiei, fie a reducerii volumului producţiei şi circulaţiei mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor
Inventarul fermei document care conţine sub aspect cantitativ şi valoric toate mijloacele pe care le posedă o fermă la un moment dat
90 Ion (noi)
antreprenor exemplificat, capul familiei Trifan, soţul Mariei, tatăl lui Corneliu, socrul Corneliei, bunicul lui Mihăiţă, ginerele lui Ieremia şi al Martei
Marja brută diferenţa dintre venit (provenit din vânzarea de lână, fructe etc.) şi cheltuielile directe ale producţiei (ex: sămânţă, hrană, fertilizatori, chimicale).
Marja brută totală
suma marjelor brute ale tuturor ramurilor de producţie dezvoltate într‐o fermă
Marketing acţiuni de promovare şi vânzare a produselor şi serviciilorPatrulaterul caracteristicii esenţiale
formular utilizat în analiza SWOT‐ului personal, care permite identificarea caracteristicii esenţiale, a cursei, provocării şi alergiei
Planificare a afacerii
un complex de acţiuni prin care se definesc, în mod clar şi precis, scopul şi obiectivele care urmează a fi realizate, precum şi stra‐tegia şi tactica necesare a fi adoptate pentru atingerea acestora
Productivi‐tatea
însuşirea de a fi productiv, rodnicie, eficienţă concretă, indicator calitativ care arată nivelul de dezvoltare De exemplu, productivitatea muncii, productivitatea pământului, productivitatea capitalului etc.
Profit folos, câştig, beneficiu, plusvaloare privită ca rezultat al întregului capital investit
Ramura de producţie
o componentă a unei afaceri care produce unul sau ocazional două produse primare de exemplu, vacile de lapte (care produc în principal lapte), ovinele (care produc carne şi lână), grâu, porumb etc.
Reinvestire proces de achiziţie a unor noi resurse pentru nevoile afacerii, în scopul de a obţine profit; De obicei, reinvestirea se face cu intenţia de a sprijini şi îmbunătăţi stabilitatea afacerii şi de a produce profit în viitor.
Relaţii de utilitate
Relaţii sau legături de interes cu persoane sau instituţii care interferează cu afacerea antreprenorului
Rulaj circulaţia fondurilor de producţie, a capitalului, a valorilor etc. produsă într‐o anumită perioadă de timp
Surplus financiar diferenţa cu care veniturile întrec cheltuielile SAPARD Program Special de pre‐Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală care oferă bani pentru investiţii. De la engl. Special pre‐Accession Programme for Agriculture and Rural Development
Transfer intern utilizarea de producţii de la o ramură de producţie la altaSpre exemplu, dacă se hrănesc vacile şi broilerii cu porumb din producţie proprie, se sporeşte productivitatea fermei; practic, acesta este un transfer intern între două ramuri de producţie: ramura de producţie exploatarea vacilor şi cea de creşterea broilerilor cumpără orz din ramura de producţie – cultivarea porumbului
Troc schimb în natură; operaţia în care se face schimb direct de bunuri fără mijlocirea banilor
Vaci reformate vaci îngrăşate pentru sacrificare; de regulă, vacile care nu mai sunt eficiente din punct de vedere economic
Venitul
totalitatea mijloacelor materiale sau băneşti care revin din desfăşura‐rea unei activităţi productive; rezultatul obţinut prin derularea unei activităţi, din exploatarea unui teren, din plasarea unui capital etc.
91
În OPINIA Dumneavoastră...
...după citirea ghidului intitulat MANAGEMENTUL FERMEI FAMILIALE puteţi spune că: F
oar
te
uşo
ară
Uşo
ară,
fa
cilă
Med
ie
Dif
icilă
, g
reo
aie
Fo
arte
d
ific
ilă
-2 -1 0 +1 +2
(completaţi cu un X pentru una din cele 5 opţiuni)
Folosirea noţiunilor (uneltelor) din ghid a fost
Urmărirea exemplului familiei Trifan a fost
Misiunea de a fi antreprenor agricol este
Misiunea consultantului a fost
Citirea ghidului a fost
.............................................................. (concepeţi o întrebare şi răspundeţi la această întrebare)
... după citirea ghidului şi în acord cu experienţa pe care aţi dobândit-o, puteţi spune că:
Ab
solu
t
del
oc
Neg
lija
bil
Puţi
n
Mu
lt
Fo
arte
m
ult
(completaţi cu un X pentru una din cele 5 opţiuni)
Informaţiile oferite în ghid sunt necesare
Prezentul ghid vă ajută
Afacerea familiei dumneavoastră a evoluat
Vă doriţi să deveniţi (să fiţi) antreprenor agricol
Inginerul agricol din zona de domiciliu vă ajută
Inginerul zootehnist din zona de domiciliu vă ajută
Medicul veterinar din zona de domiciliu vă ajută
V-aţi dori un credit pentru a începe o afacere
Cum vă va influenţa afacerea nivelul de trai
F. mulţi bani v-ar determina să începeţi o afacere
Vă încredeţi în cea mai mare parte din oameni
Cea mai mare parte a oamenilor sunt cinstiţi
Cei mai mulţi oameni încearcă să-i ajute pe ceilalţi
Preferaţi o asociere cu rudele
Preferaţi o asociere cu vecinii
Preferaţi o afacere individuală
Instituţiile de consultanţă agricolă vă ajută
Poliţia, instituţiile publice vă ajută
Primăria şi administraţia publică vă ajută
Perioada actuală faţă de perioada trecută diferă
....................................................... (concepeţi o întrebare şi răspundeţi la această întrebare)
92 Scrieţi în căsuţele de mai jos numărul care corespunde situaţiei Dumneavoastră
În gospodărie aveţi: Componenţa familiei Dvs. este: taurine (capete) total membri în familie ovine şi caprine (capete) nr. adulţi (peste 18 ani) porcine (capete) nr. bărbaţi păsări (capete) nr. copii (sub 18 ani) pământ (ha) nr. pensionari
Marcaţi un X în căsuţele din dreptul răspunsului care satisface cel mai mult răspunsul Dumneavoastră
Bunăstarea se dobândeşte prin: Cunoştinţele ajung la Dvs:dragoste pentru gospodărie prin specialişti ordine şi pricepere prin mass media (TV, radio) muncă - omul sfinţeşte locul prin reviste experienţă proprie prin cărţi de specialitate cunoştinţe noi prin manuale şcolare noroc nu se difuzează
Tipul fermei / gospodăriei este: Ultima formă de educaţie a Dvs: cerealieră agricolă horticolă economică vaci, oi, capre tehnică porci, păsări Alta mixt(ă) Nici una
Care ar trebui să fie cel mai solicitat serviciu:
Cum vă consideraţi după avut:
asistenţa veterinară foarte bogat efectuarea de lucrări agricole bogat procurarea soiurilor de plante mijlociu consultaţiile de specialitate sărac rasele de animale nu ştiu
Am o afacere Doresc începerea unei (altei) afaceri
da da nu nu
Am avut o afacere Sunt membru al unei asociaţii da da nu nu
(Următoarele informaţii sunt opţionale) Numele şi prenumele Dvs....... Adresă ............................................................... ............................................................................. Profesie actuală .................................................. Vârstă .................... Completaţi formularul, decupaţi-l şi trimiteţi-l la adresa: Dr. Ioan Huţu – USAMVB – Unitatea de Extensie, Calea Aradului nr. 119 Timişoara - 300645
93
GHIDUL NU AR FI PUTUT APĂREA ÎN FORMA DE FAŢĂ FĂRĂ EXISTENŢA SURSELOR BIBLIOGRAFICE DE INSPIRAŢIE
1. Bryson, J.M., Alston, F.K., 1996, Creating and implementing your strategic plan: A workbook for public and nonprofit organizations, Jossey-Bass Publishers, San Francisco.
2. Caciuc Leonora, Megan, O., 2003, Bazele contabilităţii, Ed. Mirton, Timişoara 3. Darie, V., Drehuţă, E., Gorbănescu, C., Petruţ, V., Rotilă, A., 1995, Manualul
expertului contabil şi al contabilului autorizat, Ed. „Agora”, Bacău. 4. Fogg, D.C., 1999, Implementing your strategic plan: How to turn "intent" into
effective action for sustainable change, AMACOM, New York, 5. Grigoroiu E. 1988. Zooeconomie, marketing şi legislaţie de ramură, Curs Lito,
Timişoara. 6. Grigoroiu E., 2000, Management, Ed. Agroprint, Timişoara. 7. Huţu, I., 2004, Managementul fermei familiale – Ghid pentru conducerea şi
economia primară a fermelor familiale, Ed. Waldpress, Timişoara 8. Otiman, P.,1997, Dezvoltarea rurală în România, Timişoara, Editura Agroprint
9. Popescu Agata, 2003, Managementul financiar şi managementul afacerilor în fermele de vaci, Ed. AGRIS – Redacţia revistelor agricole, Bucureşti
10. Vedinaş, T., 2001, Introducere în sociologia rurală, Editura Polirom, Iaşi. 11. Wootton, S., Horne, T., 2000, Strategic thinking: a step-by-step approach to
strategy, Second Edition, Kogan Page Ltd, London. 12. ***Basic farm economics, reference book for dairy farmers, 2003, - material oferit de
către Anton van Engelen. 13. ***Eurostat, "Manual on the economic accounts for Agriculture and Forestry
EAA/EAF 97 - (REV. 1.1)", 2000, Edition, Office for Official Publications of the European Communities, Luxembourg.
14. ***Le Petit Larousse Illustre, 2000, Larrouse, Paris 15. ***Mic Dicţionar Enciclopedic, 1978, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti 16. ***Notiţe personale după cursurile susţinute de către Helminch Hammer şi Erik
Hassink – CAH Dronton, Olanda, în cadrul proiectului Establishment of a Practical Training and Advisory Centre.
17. ***The Concise Oxford Dictionary, 1999, 10th Edition, Oxford University Press. 18. ***The Guide to Managing for Quality, 1998, material on line la adresa
http://erc.msh.org/quality/ fouoview.cfm Site-uri: 19. http://www.lei.dlo.nl - sursă de materiale pentru comparaţiile de marje brute 20. http://office.microsoft.com/clipart/ - surse de materiale care au servit la realizarea
iconografiei, combinaţii de ClipArturi
94
life long learning
învățare continuă
Material promovat prin Programul pilot de iniţiere antreprenorială şi specializare a medicilor veterinari din regiunea de vest a României, finanțat prin Programul Phare 2004, Coeziune Economică şi Socială, Dezvoltarea Resurselor Umane ‐ Promovarea Capitalului Uman –linia de buget Phare/2004/016‐772.04.02. Editor coordonator: Ioan Huţu ‐ UEX Media ‐ Unitatea de Extensie a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, Calea Aradului nr. 119, Timișoara‐300645, Timiș ‐ Romania, tel./fax: 0040256277127, www.unitate‐extensie.org.ro, office@unitate‐extensie.org.ro. Data editării: ianuarie 2008 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Conţinutul acestui
