Managementul Clasei - Gest Sit de Criza

5/12/2018 Managementul Clasei - Gest Sit de Criza

1/40

UNtUt,EA.EUftO "eANA G I IV f .R N U L R O M Ml fi IMIN I STER \ ) I.MVNCO , FA , MlWf J~ . P RQ T F . C TI F J S O C IA L F .AMPOSDAU

Fon dl.llSocl~1 EUr


2/40

IJNIUNEA.EURO~"NA G I I' I( Il N Il L R O M AN I F. IN IN IS T ~R UI .M V~ 'C U , F A M1 W EI~ IPROTF.CT l E ' . l SOC IA t F .AMPOSORU

F Q I 1d u l S o t: lo l E l lr op e~ nPOSORIJ2Q072QU In&trllmonlOStructllralll21107'2:013

1 ~ g : } z : ~ \ r : : ! ~ : \c r R c : r r A I ~ 1 TI~'~~~I~;~~;~~:os-osoeo INSPECTORATUL ~COLAR

JUDEl EANIA !l I

CUPRINS:

1. MANAGEMENTUL CLASEI - ASPECTE TEORETICE ( 7 ORE)1.1. Conceptul de management / management educational (2 ore)1.2. Rolurile manageriale ale cadrului didactic (3 ore)1.3. Managementul schimbarii - principii si bariere (2 ore)

2. DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI (6 ORE)2.1. Dimensiunile managementului clasei (3 ore)2.2. Cia sa ca grup social (3 ore)

3. RELATII EDUCATIONALE IN COLECTlVUL DE ELEVI (6 ore)3.1. Roluri si relatii in cadrul colectivului clasei (4 ore)3.2. Norme si reguli in managementul clasei (2 ore)

4. MANAGEMENTUL PROBLEMELOR COMPORTAMENTALE -GESTIONAREA SITUATIILOR DE CRIZA. EDUCATIONALA. ( 6ORE)4.1. Nevoia de contracarare a violentei scolare4.2. Conflictul - fenomen psihosocial prezent in scoala4.3. Strategii de interventie a cadrului didactic in situatii de crizaeducationala

2


3/40

F(lndi>ISO~I.1 Europe~nPOBtlRU2b0t.2rJ13 InltrumDnl&Strucwraw20072013

1 ~ ! ~ i J I ( : T r ~ : ; r ~ ; \CIRCETARII

1 ' -UNm:urrlJLl!1_$lSi'OTUliLllT011'0001:. :0 INSPECTORATUL ~COLAR

JUOETEAN IA~ t

Obiective generale ale programului de formare:

sa asimileze concepte si teorii specifice domeniului stiintelor educatieicu aplicabilitate in managementul clasei; sa identifice nevoile de invatare ale elevilor; sa organizeze clasa in functie de aceste nevoi; sa transpuna in practica rolurile manageriale ale cadrului didactic; sa surprinda tipurile de relatii interpersonale existente in clasa; sa valorifice principalele dimensiuni ale managementului clasei deelevi, in conditiile activitatii educationale concrete; sa adopte strategii adecvate de gestionare a situatiilor de crizaeducationala; sa aplice metode personalizate de rezolvare si strategii de interventieeficienta in contexte specifice; sa aplice strategii specifice utilizate in procesul de asigurare adisciplinei in clasa de elevi.

3


4/40

I . lNRINEAEUROPEAt t \ F O I 1 d u . l S (>C: l a l Europel lnPOSORU 200702013 InWum cnto5tru(:w,..!o20a72013 INSPECTORATUL ~COLARJUOEj EAN IA$ \

1.1. Conceptul de management / management educationalMANAGEMENT - gcneralitati

Latinescul manus (mana), manevrare; De la latinescul manus s-a format In franceza manege, In engleza to manage, avandintelesul de a administra, a conduce, a rezolva, a face fata, a dirija, etc. De aici au aparut cuvintele manager si management, care inseamna conducator si

conducere;. Termenul de management s-a impus In sfera economica datorita lucrarii lui JamesBurnham, The Managerial Revolution, New York, 1941; Managementul este 0 practicd si nu 0 tiinfa. Nu inseamna cunostinte, ci

performanta (Peter F. Drucker). Managementul este functia prin care lucrurile pot fi realizate prin intermediulaltora (Harold Koontz, Cyril O. Donnell). Managementul este procesul intreprins de una sau mai multe persoane in vederea

coordonarii activitdtilor altor persoane spre a obtine rezultate pe care nu le-aravea daca ar actiona individual (Ivancevich, Donnelly, Gibson);

Frederick Winslow Taylor, considerat unul dintre parintii managementuluistiintific: "cunostintele exacte formeaza stitnta, iar aplicarea lor in practica,pentru atingerea unui scop anum it, constituie 0 arta,"

J. 1. Serven Screiber: "managementul este arta artelor, intrucdt are in vederedirijarea talentului altora."

Managementul modem reprezinta sinteza dintre stiinta, practica ~i arta.Managementul poate fi definit deci si ca dirijarea aspectelor tehnologice,

comerciale si umane ale unei siuuuii, In scopul obtinerii unui progresoIn lipsa managementului, conduce rea empirica ar conduce la rezolvarea problemelor lara

analize specifice, ceea ce ar presupune:Cai ocolitoare si nesigure;Lipsa unor obiective clare;Spontaneitate, improvizatie, rutina;Lipsa de perspectiva;Lipsa unor criterii de evaluare;Indeplinirea normative lor date ierarhic.

Managementul are urmatoarele caracteristici: Rationalitate, de la pregatire paua la analiza final a si optimizarea activitatii; Creativitate pentru adaptare la situatii concrete; Obiectivitate In concepere si evaluare; Participare activa si cooperare; Utilizarea sistemului informational; Coordonare, indrumare, stimulare; Cunoasterea si dirijarea resurselor; Conturarea si respectarea unui sistem de principii, de eficienta si calitate; Obiective clar stabilite si urmarite explicit.

4


5/40

UNIUNi i ;A .EUROPEANA _ t' lI N f. R HU l ~ O M A W lf .1U IN IS T ER Ul ,M U Cl li , AM lU EI~PROTf iCT lFJSOCIALEAMPOSOR I J

Fondu lSoe la lEurOpl !DnPOSDRU2007.2013

I~!~i;I~~~';j~:[iURCfrARITI; J~: ;~~~7 .~; i

,"~)$Ol'J INSPEcrORATUL!?COLARJUDETEAN IA$ I

Managementul educationalo Disciplina pedagogica interdisciplinara care studiaza "evenimentele ceintervin in decizia organizdrii unei activitati pedagogice determinate si in gestiuneaprogramelor educative."(G. De Landsheere, 1992)

o "teoria $i practica, stiirua si arta proiectarii, organizarii, coordonarii,evaluarii, reglarii elementelor activitatii educative (nu numai a resurselor), ca activitate dedezvoltare libera, integrald, armonioasa a individualitatii umane, in mod permanent, pentruajirmarea autonoma st creativa a personalitatii sale, conform idealului stabilit la nivelulpoliticii educationale," (E. Joita, 2000)

Note esentiale ale managementului educational./ implica un complex de actiunii pentru a asigura functionarea eficienta a sistemuluieducational;./ studiaza conducerea educatiei atat la nivel macropedagogic, cat si al actiunii lanivelul c1asei;./ este un demers participativ;./ apeleaza la 0 abordare sistemica;./ caracter interdisciplinar;./ caracter prospectiv;./ 0metodologie a actiunii;./ caracter multifunctional (roluri, atributii, operatii.etc.);./ sub semnul normativitatii, al operationalitatii, al aplicabilitatii pentru rezolvarea

problemelor concrete.Cadrul didactic poate utiliza managementul In obtinerea succesului educational cateorie ( ansamblu de concepte specijice, modalitiiti de abordare, generalitati ale practicii),ca metodologie ( in sensul cunoasterii domeniului si a utilizdrii intr-un sistem coerent), catehnologie (rezolvarea concrete a diferitelor situatii prin aplicarea regulilor, a procedeelor,a mijloacelor), ca practica manageriala (aplicarea cunostintelor teoretice si generalizareadatelor concrete ale conducerii).

ACTIVIT ATE:Ariiuui ce relatii de legiiturii existd intre managementul general - managementulorganiuuiei scolare - managementul clasei de elevi.

1.2. Rolurile manageriale ale cadrului didacticAsistam, In ultimii ani, gratie schimbarilor multiple survenite In interiorul sistemuluide Invatamant, la 0 serie de mutatii si In sfera comportamentului profesional al dascalilor,

care s-au vazut nevoiti sa fie, mai mult decat altadata, nu doar foarte buni profesionisti, ci siadevarati manageri educationali.Identitatea de manager educational poate fi definita, dezvaluita celorlalti, supusaanalizei introspective, astfel incat, folosind caile traditionale prin pastrarea continuitatii, dar si

rupand cu aceste cai, sa genereze un nou stil managerial. Cadrele didactice se straduiesc sireusesc In buna masura sa fie buni manageri educationali, considerand necesara schimbarea,nu ca pe 0 totala ruptura cu maniera traditional a de a educa, a instrui, a indruma, ci ca pe 0regandire dimensionala a acesteia din perspectiva modernizarii, adaptarii, ameliorarii,evolutiei propriului stil managerial.

5


6/40

I . lN IUNA EUROPEAAA ,GIIVf.R:NUl ROMANIEIM1NISTER:II1. .",UtiCD. FAMiWfJ~ I P Il OT F . C Tl F .r S O C 1A t F .4MPOS f ) I lU

FondulSI)~lal Eur op nPOSORU , :ZOON~013 instfumentoStiuelJJrale: za07 ; 201 3

IMINtSTER t=LKDUCi\T1E!:;Cl~R(:rrAI{nI,'1NEI.U;TUL.Ui~!,SPORTUl.llT(lIPi)$ORU I NS PE C TO RA T UL ~ C OL ARJ UO E TE A N 1 A !1 1

Pe aceste coordonate, poate fi initiat un exercitiu de analiza a functiilor sau rolurilormanageriale ale cadrului didactic, prin analiza directionata pe fiecare componenta asistemului:

a) planificareb) organizarec) control ~iindrumared) evaluaree) consilieref) decizie education aliia) planificare"inainte de a calca pe un drum, trebuie sa-l vezi."" Secretul unei bune improvizatii

este 0 buna pregatire. "(T. Kotarbinski).Activitatea educationala nu poate fi lasata pe seama improvizatiei de moment, datefiind implicatiile modului ei de realizare in planul dezvoltarii individului si al societatii.Importanta proiectarii este data de semnificatiile pe care le are in reusita activitatii,proiectarea reprezentand:

anticiparea intregului demers didactic; ghid de actiune; calea de a concepe si realiza un demers eficient; instrument operational (pentru profesori si elevi); mijloc de a accentua competentele manageriale ale profesorului; oportunitate de a ajuta profesorii sa coopereze; cale ce i~i extinde aria si asupra activitatii extrascolare (Joita).

NIVELURI ALE PROIECTARII:Proiectarea anuala;Proiectarea semestriala;Proiectarea pe unitati de invatare;Proiectul didactic.Nu se poate gandi si realiza efectiv un astfel de exercitiu dintr-o alta perspectiva decatcea a reconsiderarii culturii indoielii, a invatatului dezvatatului (sau reinvatatului), a instantei

critice si autocritice, a proiectiei alternative. Doar in baza acestui traseu orientativ, pornind dela aceste rep ere conceptuale, am putea cerceta daca suntem sau nu buni manageri.

Planificarea 0 realizam parcurgand etapele de rigoare:-/ analiza ciclului managerial anterior - apeland la instrumente de evaluare

initiala, traditionale sau alternative (complementare);-/ diagnoza stiirii initiate - prin evidentierea deficientelor ce pot impietaproiectarea eficienta;

-/ prognoza - prin reorganizarea informatiilor prezente in vederea trasariiliniei de dezvoltare vizate;-/ intocmirea planului - subordonat obiectivelor, elastice, flexibil, creativ.

Trebuie corelate optim obiectivele cu resursele si cu timpul, manifestand creativitate,initiativa, deschidere spre inovatie, operationalitate,

6


7/40

Fondid~~laIEuropeRilPOSORU2007.2013 1I ' I ru l nontoStruetu" , io2007'2013

I~~~~}z. ,~~~;! t~ ; \CERCrTAI~nI~;:~i~~~~:

(lJPi)$OIW INSPECTORATUL:j :COlARJUOETEAN IA~I

b) organizareOrganizarea trebuie sprijinita pe 0 eficienta comunicare in diverse configuratii aleretelei comunicationale: roata, lant, circulara, deschisa. Comunicarea reala este garantiasuccesului scolar, ca si a socializarii elevilor, de aceea trebuie sa se acorde 0 importantamajora intrebarii si

raspunsului, ca dimensiuni esentiale ale comunicarii. Un cadru didactic eficient pune inpractica roluri si atributii ale elevilor, organizand frecvent activitati colaborative de invatareprin cooperare in grupe eterogene in care, elevii cu potentialitati inalte se constituie inresurse pentru ceilalti. Este necesar sa fie motivati elevii, formuland clar obiective siurmarind cu consecventa indeplinirea lor. Singura piedica in calea unei foarte buneorganizari este imposibilitatea dispunerii ergonomice a mobilierului clasei, in conditiileexistentei bancilor fixate in parchet si care nu permit aranjarea lor altfel decat in sistem clasic.Exista insa si sunt identificate solutiile ce Yin sa amelioreze aceasta stare de fapt.Acest rol managerial creste tot mai mult in importanta, Tot mai mult educatoruldevine un organizator, un animator de situatii de instruire. Cel putin trei sunt directiile majorecare orienteaza un manager bun organizator:

- atenta organizarea clasei ca grup educational;- preocuparea de a insista pe valentele grupului ca un cadru favorabil pentru invataresi de valorizare a membrilor sai din punct de vedere formativ-educativ (Moreno, Doise,Mugny etc.);

- pedagogia proiectului de grup.c) control ~iindrumareAceste activitati sunt indispensabile managementului clasei de elevi, pentru a urmari

modul de aplicare a prevederilor regulamentare, depistandu-se oportun perturbarile siblocajele ce pot impieta atingerea obiectivelor. Un bun manager va promova un controlcompetent, ritmic, echilibrat ca durata si realizare, operativ si judicios repartizat. Prin controlsi indrumare, realizate prin tehnici diverse, sunt stimulate initiativele si se generalizeazaexperienta pozitiva.Controlul si indrumarea, ca roluri ale cadrului didactic, presupun:

Asigurarea unui feed-back permanent de-a lungul fiecarei lectii si al activitatilorextrascolare;In prealabil, elevul trebuie sa constientizeze sarcina pe care 0 are de indeplinit(Galperin);A-i ajuta sa realizeze un demers metacognitiv (reflexiv) asupra propriei activitati;A le asigura grade ridicate de autonomie in procesul de realizare a sarcinilor deinvatare.Cadrul didactic controleaza elevii pentru a cunoaste niveIul atins, progresul realizat,

stadiul in care se situeaza activitatea de realizare a obiectivelor. Rolul controlului este acelade a regla si de a ajusta activitatea si atitudinile elevilor.

Indrumarea elevilor pe traseul cunoasterii se realizeaza de catre profesor prininterventii pliate pe specificul situatiei educationale, oferindu-se recomandari si sugestiimenite a sustine comportamentele eIevilor.

7


8/40

UNIUNA;EUROPEANA G I JV f. R NU l R O M A NI ! :Ii I l lN ISTERl i 1 . MI ,mCU, FAMlWE I!!IPRo rEC f l F . ISOC tA t EAMPO!>DRIJ

Folldl.llSo~lalEuroPQBnP O S O R U 2 I I0 7 2 0 t 3 In.lfl.lmontliStruetullIlo2001 ; 2GU

IMINISH.RVl. t . s : : : ;WUCAT!EI ..., CERCfrARU~ I1NtlHBTULUII $ISI'ORTULl1T

(l1P"vS{)I~U INSPECTORATUL~COLARJUDETEAN IA~ I

d) evaluareCadrul didactic realizeaza evaluarea pentru a cunoaste masura in care scopurile si

obiectivele propuse pentru 0 anumita etapa au fost realizate. Aceasta se poate face prinutilizarea unor instrumente de evaluare sumativa, prin interpretarea datelor obtinute si prinintocmirea unor programe recuperatorii sau de dezvoltare. Concluziile formulate in sinteza sevor aduna intr-un fundament pe care se va cladi procesul de cunoastere si caracterizare aelevilor.Evaluarea la nivelul managementului clasei de elevi se poate realiza prin:a) obtinerea informatiilor prin dari de seama, informari periodice din partea unor elevi

cu anumite atributii (spre exemplu, raportorii sau observatorii grupurilor), ca si prin analizaunor produse ale activitatii elevilor;b) prelucrarea statistica a datelor, prin diverse marimi si valori statistice, in mod fidel

si valid;c) elaborarea aprecierilor, prin formularea unor judecati de valoare asupra datelorinterpretate.Cadrul didactic evalueaza competenta elevului, structurata pe mai multe dimensiuni:Dimensiuni ale competentei (Allal):Componente cognitive:

Cunostinte./ Declarative (factuale);./ Procedurale (priceperi - savoir-faire);./ Conditionale (contextuale);

Metacunostinte si reglari metacognitive.Componente afective: atitudini, motivatii ...Componente sociale: interactiuni, concertari. ..Componente senzorio-motorii.coordonari gestuale ...

va uarea orma Iva pe secven e I ac Ice:Secventa didactica Evaluare

1. Momentul organizatoric Capacitate a de concentrare a atentiei2. Verificarea temei pentru acasa Capacitatea de rezolvare corecta a sarcinii3. Verificarea lectiei Capacitatea de a defini, cu cuvinte proprii, 0notiune.Capacitatea de a aplica cunostintele in situatii

no!4. Captarea atentiei Capacitatea de reactualizare a cunostintelor

anterioare ...5. Anuntarea subiectului lectiei noi si a Capacitatea de intelegere a obiectivelorobiectivelor operationale operationale (in vederea motivarii elevilor)6. Predarea lectiei noi Capacitatea de a explica cauzele unuifenomen;Capacitatea de a compara diferite fenomene,

obiecte, procese pe baza unor criterii;

E I f - t did ti

8


9/40

I M .I N IS T l '. R I. H .. E i )U C A T l E !CERCETA!W

FOJIduJS"lalEul4peanPOSDRlI.2007.'1013 InltrumclIwStnJo:;lumlo~1l7'2013lNSPECTORATUL ~COlAR

JUDETEAN es t

Capacitatea de a realiza 0 investigatie in grupetc.

8. Tema pentru acasa

Capacitatea de a rezolva corect sarcinilerebusului (sau de a realiza un ciochine);Capacitatea de a aplica cunostintele teoreticein situatii practiceCapacitatea de intelegere a sarcinilor temei;

7. Fixarea cunostintelor

9. Evaluarea final a Acordarea de calificative (note),justificandu-le.

e) consiliereIndeplinirea acestui rol de catre cadrul didactic presupune:

./ A asigura consilierea elevilor in toate momentele actului instructiv-educativ;./ Facilitarea participarii la viata sociala a clasei, a scolii si a comunitatii locale;

./ Dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului scolar;./ Familiarizarea cu fisele post ale unor familii ocupationale;

./ Formarea atitudinilor de acceptare a schimbarilor din mediul social, economic,cultural ~i politic in care absolventul isi va desfasura activitatea;./ Participarea motivata la initierea si la derularea propriului traseu de invatare,

Tipuri de activitati de consiliere:A. Activitati de protejare a copilului de influentele nocive exercitate de anumitifactori din mediul sau inconjurator;B. Activitati de corectie;c. Activitat! de stimulare, de intarire sau activare a unor caracteristici ale fondului

pozitiv al elevilor;D. Activitati de consolidare;E. Activitati de orientare sociala;F. Activitati de orientare scolara;G. Activitati de orientare profesionala.

Consilierea este vitala la nivelul colectivului de elevi, luand-o ca pe 0 preocupareteoretica si practica, bazata pe constanta si seriozitate. Este foarte important ca un cadrudidactic sa dezvolte cu elevii in nevoie aceasta relatie special a de consiliere, bazata pe:incredere, confidentialitate, ascultare activa, comunicare, empatie, daruire. Singuruldezavantaj ar fi acela al lipsei formarii initiale a cadrului didactic si pentru activitatimanageriale complexe, care solicita preocupari stiintifico-teoretice de consiliere.

La indemana cadrelor didactice stau variate tehnici si instrumente de cunoastere siconsiliere a elevilor, cea mai simpla si indelung uzitata fiind fisa de observatiepsihopedagogica, care ofera date relevante pe care cadrul didactic le poate interpreta sivalorifica intr-un efort de cunoastere si consiliere a elevilor.

9


10/40

U l im J N E A E U R O P EA N A GtlVf.IlNtltIl;OMMw1UINISTliRULMIINCII, FAMlUEt~IPIWTF.Jl f. l SOCIAl.F.4Mf>OSDRl )FQrldulSo~lal e.UrOPlA"POSORUZOO?2G13 InlilUmenloStru


11/40

IJNIUNEA. EtiROPEAf./A fonduISoch.IEufopennP080RU.20072(l13 Inll,umontoStructumlo2007'2013

I : I ; I N . I S _ TER t = / .),,,)\;CATlhln:nCETAIWI~ ' : ~ ~ _ ~ g 0 ~ ~ 0 ~

OIP,)$OIW INSPECTORATUL ~COLARJUDETEAN I~I

1.3. Managementul schimbarii - principii ~ibariereIn conditiile dezvoltarii in ritm rapid a societatii contemporane, trebuie sa se renuntela .mirajul certitudinii", adoptandu-se gandirea antreprenoriala - aceasta reprezentandcautarea, raspunsul si exploatarea schimbarii, considerata fiind ca 0 activitate managerial abazata pe flexibilitate, adaptare ~icreativitate.Au aparut principii noi in management, cum ar fi:

~ Rationalitatea multipla ca baza a schimbarii sociale in sensul ca fiecareorganizatie este chemata sa satisfaca nevoile a numeroase grupuri de interese;~ ~odificarea modului de interventie in realitate;~ Inlocuirea unui management centrat pe control cu unul bazat pe angajamentparticipativ;~ Optiunea strategica pentru comunicare, motivare, participare, formare

conditii cheie ale dezvoltarii organizationale;~ Abordarea constructiva ~i inlaturarea barierelor din calea schimbarii,Fazele schimbarii:o Negarea (valorizarea situatiei care urmeaza a fi schimbata);

o Apararea (caracterizata prin frustrare si comportament defensiv, inmomentul intelegerii faptului ca schimbarea este inevitabila;o Excluderea (anxietate cauzata de prezentul ce devine greu de suportat intimp ce viitorul incepe a fi privit cu 0 oarecare incredere);o Adaptarea (se realizeaza cu dificultate, neliniar, cresterea greoaie aperformantelor generand uneori furie, descurajare);

o Internalizarea (noul sistem este creat, este acceptat, iar noulcomportament devine normal, ceea ce recladeste performanta si incredereain sine).Bariere in calea schimbarii: (create de oameni din teama de schimbare)A. Bariere perceptive:stereotipia - slaba capacitate de a putea percepe 0 anume situatie din alt punct devedere decat eel obisnuit;saturatia - determinata de suprasolicitarea utilizarii unor canale perceptive, indefavoarea folosirii tuturor canalelor utilizabile;tinta falsa - dificultatea izolarii mesajului din noianul de informatii.B. Bariere cognitive:ignoranta - generata de lipsa unei bune informari;precedenta - fixarea unui mod in care s-a rezolvat dintru inceput 0problema;inflexibilitatea - lipsa flexibilitatii in folosirea strategiilor intelectuale;abordarea eronata a limbajului - introducerea in vorbire a noutatilor lingvistice,lara ca ele sa fie cerute in contextul respectiv, sau lipsa de cunoastere a unor realitatilingvistice care ar trebui folosite intr-o situatie;substitutia -inlocuirea neavenita a unei probleme cu 0 alta cunoscuta;retentia selectiva - acceptarea doar a ideilor care corespund unor teorii dejacunoscute.

11


12/40

Gt lVf .I lMm ROMANl f l lM!NISTERUL1.nJNCb;FAMllJfj~ .~RI)TeCTlfJ socrAl,EAMPOSORIJ

FoJ>duIS~laleuf4peanP080RU 2007.2013

I.." lNISTERVLi'>1)UCA'flE.18 ctR(;n'AnlIa'IINFJUn'ULUII$ISi'OR'lliWTOIPOt . ' t lHU LNSPECTORATUL ~COLA.R

JUOETEAN 1~1

C. Bariere personal - emotionale:capriciul;obisnuinta;dependents fata de ideile grupului sau ale sefului;conformismulla aceste idei;autoritarismul, dogmatismul- neacceptarea ideilor ce yin de afara;frica de risc;insistenta asupra judecatilor pe margine a ideilor si nu asupra generarii de idei;incapacitatea de a reflecta asupra ideilor sau acceptarea necritica a unor idei.D. Bariere de mediu:sustinerea fanatica a unei idei;blocaje generate de ,,~efi care stiu tot" si nu accepta idei noi ale subalternilor.

E. Bariere culturale:tabu - urile;respectarea orbeasca a traditiei;presupozitiile intelectualiste (acceptarea doar a ratiunii, nu si a sentimentelor);

"dubla gfmdire", gandirea prin procura (efecte ale totalitarismului).

ATE: Eseu: "Eu - manager educational"Definiti-ve intr-un eseu identitatea de manager educational, prin prisma modului deindeplinire a rolurilor manageriale.

12


13/40

I . IN I U NEA . EU RO PEANA G \ JV P . ~ NI I L ~ O M M I IF . ININIST!;:RUL.MVNCU F"AMUEI$1.~ROTeCTle I 'SOCIALEAMPOSDIWFomMS~I"EuropellnP080RU_20072G13 Inll


14/40

l lNIUNA.EUROPEAf , I ' \ euvennm ROMANIF.IMIN ISJEf l ;Ul , . ,MI .mCU;FAMiWa$IJ'RorEcTF.ISOCtAteAM~SDRU

F o m fU I S o cI al E u ro pe anPOSDRUZ0072013 Inll


15/40

Forldul~tlaJEuropennPOSORU,Z00102013

h'lIUUmllnI&Structu ra !1I20Q1'2013

1 ~ , ; ~ ) ~ : ~ ~ l l . ~ ; { ictRcrrAltHI,,:HNIJI.{UTttUI$ ISPORT!J l . l ) Tceceoeo I N S PECTO RATUL $ CO LARJUOETEAN IA~I

o Resurse reglatorii: trebuinte, motive de diferite intensitati si forme, calitati alevointei;o Resurse comportamental - instrumentale: deprinderi, atitudini, comportamente,conduite.

Nu se poate vorbi despre capacitatea de invatare, lara a se lua In ca1cul bunadeterminare a starii de pregatire a elevilor inteleasa ca "nivel de dezvoltarepsihoeducaiionala care face posibila abordarea cu succes a unor obiective sau sarcini deinvatare" (Dan Potolea, "Curriculum", note de curs, Universitatea din Bucuresti, 1991).Aceasta este 0 premisa a Invatarii depline, In masura sa asigure succesul procesului deinvatare.

Managerul c1aseide elevi va valorifica resursele invatarii prin actiuni ca:o Rationala stabilire a sarcinilor de inviitare;o Distribuirea echilibrata sarcinilor de invatare, pe obiectivele operationale si pe

activitdti de invatare;o Intocmirea corecta a orarului unei zile si programarea judicioasd si rationala a

activitatilor pe parcursul unui an scolar;o Cunoasterea stilurilor de invatare existente in clasa, prin chestionare sau alte

instrumente aflate la indemdna cadrului didactic, pentru a se actiona inconsecinta, deci diferentiat etc.

Competentele socio-relationale constituie, alaturi de capacitatea de invatare, 0 altadirectie spre care se indreapta activitatea manageriala a cadrului didactic. Nu este totul caelevii sa cunoasca principii morale, lara a le pune In practica. Daca asemenea principii devintrasaturi de caracter, va fi garantat comportamentul social, civic, moral corespunzator, Odataformate convingeri, chintesente ale cognitivului, afectivului si volitionalului, se poate afirmaca a fost structurat elementul motivational ce poate esentializa teoria care fundamenteazapsihologic competentele sociorelationale.Managerul clasei construieste ~i exploateaza contexte favorabile dezvoltariicompetentelor sociorelationale ale elevilor:

munca in echipa si invatarea prin cooperare;atribuirea de responsabilitati elevilor si verificarea modului de indeplinire aacestora;implicarea elevilor in luarea deciziilor care Ii privesc ca si colectiv: recompensesi sanctiuni, activitati extracurriculare, concursuri, responsabilitati asumate siatribuite etc..

Dimensiunea normativaSpecialistii in sociologia clasei au constatat ca un colectiv de elevi ar putea ficomparat, prin multitudinea si complexitatea problemelor pe care le ridica, cu insa~isocietatea In ansamblul ei.

15


16/40

( U1 Vf .R NU t R OM A N l EIMINISTERUl .MI)NCU, FAtd1Uf.l

~ IPROTF.CT l F . f SOCIALF.AMPOSDRO

FondidS(l-clalEuropeallPOSORU2001-2013 Il IltlUm~I1I11Stru~tul1llll2001;1013 INSPECTORATUL~COLARJUOETEAN IA ~ I

La baza constructiei grupului-clasa stau unele seturi de norme, reguli, care vor reglaintreaga desfasurare a activitatii scolare cotidiene.

Normele In clasa de elevi sunt:- normele explicite: norme constitutive (decurg din caracteristicile procesuluide predare - invatare si de transmitere a valorilor cunoasterii) si normeleinstitutionale (decurg din prezentarea institutiei scolare ca institutie socials);

- normele implicite - normele ascunse, care se construiesc In cadrul grupului,produse de viata In comun a grupului;

lntre normele clasei ~i cultura scolara exista 0 legatura, bazata pe urmatoareleconsideratii:

- modul In care membrii colectivului percep normele scolare expliciteprevazute In regulamentele scolare influenteaza constituirea culturii normative implicite;- cultura normativa scolara poate exercita asupra normelor din clasa 0 presiuneIn masura sa conduca la scindarea clasei, daca intre cele doua sectoare normative nu apare 0buna Iegatura; - interiorizarea normelor explicite, astfel Incat acestea sa devina normelegrupului;- integrarea elementelor culturii normative implicite In procesul de favorizare

~i consolidare a culturii normative explicite;- aparitia si perpetuarea divergentelor intre cultura profesorilor si cea aelevilor. - la nivelul elevilor, cultura implicita dezvolta 0 serie de strategii de supravietuire,

care cuprind 0 multitudine de elemente de identificare, de descoperire si de angajare cuajutorul unor competente sociale, In adaptarea la exigentele normativitatii explicite;

Dimensiunea operationala:Dimensiunea operationala este strans legata de dimensiunea normativa. Dacadimensiunea normativa promoveaza problematic a teoretica a normelor scolare, dimensiuneaoperationala se refera la materializarea In practica a acestor norme ~i reguli. In practica, apardeseori nepotriviri intre cultura profesorilor si cea a elevilor, de unde apare nevoia elevilor de

a apela la strategii de supravietuire In clasa. Specialistii acorda 0 importanta mai marenormelor implicite, concretizate intr-un sistem de povestioare, ceremonii, ritualuri, reflectiiale starii de spirit a membrilor respectivului grup. Acest sistem este cartea de vizita agrupului.

Managerierea activitatii de elaborare a strategiilor de supravietuire impuneidentificarea unor actiuni unanim acceptate care sa faca mai usor de acceptat norme si reguliexplicite, detensionand toto data colectivul in situatii posibil conflictuale:

- timpii consumati din ora de catre un copil care deranjeaza, se contabilizeaza si sevor opri din timpul de recreere al copilului turbulent;- temele suplimentare realizate de elevii care doresc sa 0 faca vor fi evaluate periodic

prin calificative inregistrate in catalog;16


17/40

UNIUN. AEUROPEANA GU';(f.inmtI\OMANIF.1M!NISTERUI, .MU!' lCO,FAMlUEIl t ir R or E C l 1F J S O C IA t F .4MPOSOROFondu lSod8 lEurope~1IPOSORU.20D72013 11I1It


18/40

UNIUNA.EUROP!::AU.I. Fondul Sodal EUroP'lQnPOSORU2.007-:l:0U In.t,uml,lntoStructural.200't;2~U

I'~;i;{~~~~::-~;\CERCETAI (1 lI;i~:;:~;i~~.~i

f J l l 'VSOHU INSPECTORATUL :}COLARJUOETEAN IA:}I

De exemplu, hotarand a recurge la 0 metoda corectionala pentru ameliorarea unuicomportament, cadrul didactic se poate vedea nevoit sa schimbe metoda, sau sa renunte la ea,din cauza reactiei elevului.Dimensiunea socialaAnaliza clasei de elevi din perspectiva sociologica reprezinta asocierea dintre clasa deelevi si grupul social. Clasa este un grup social, definitia data de Mielu Zlate grupului - clasa

fiind: "ansambluri de indivizi(elevi)constituite istoric, fntre care exista diverse tipuri deinteractiune si relatii comune determinante ".

In mod traditional punctele de vedere sunt oarecum consonante in ceea ce privestetematica fundamental a a clasei de elevi ca grup social:o structura clasei;o sintalitatea colectivului;o problematica leaderilor.

Acestea sunt doar cateva din ariile de preocupare ale investigatiilor de tip sociologic--------'Am-c1asa-cie-elevi-. --------------------2.2. Clasa ca grup socialDefinitia data de Mielu Zlate colectivului de elevi poate fi intarita si extinsa prin

enumerarea catorva caracteristici ale clasei, ce dau acesteia similaritate cu grupul social:miirimea clasei are in vedere numarul de elevi care compun grupul (de obicei 25-30,in cazurile cele mai frecvente, 30-40 in cazurile cele mai inoportune, si 20-22 incazurile cele mai fericite);interactiunea membrilor clasei, variate si complexe, directe si nemijlocite (asupra lorse va insista in sectiunea urmatoare);scopurile atat cele pe termen scurt cat si cele pe termen lung, sunt finalitati aleactiunii comune a grupului - clasa si este foarte important ca membrii grupului sacunoasca si sa interiorizeze aceste scopuri. Intreaga dezvoltarea a grupului pentruperioada functionarii lui, ca si coeziunea grupului sunt conditionate de cunoasterea siconstientizarea scopurilor comune de catre elevi. Un manager bun va sti ca pe langascopuri si obiective scolare, sa stabileasca pentru grup si unele obiective social -afective, care vor da sintalitate colectivului.structura grupului intereseaza din doua perspective: ca mod de interrelationare amembrilor si ca ierarhie interna a grupului.compozitia i organizarea sunt un corolar si 0 simbioza a celorlalte caracteristici alegrupului, notele definitorii fiind omogenitatea sau eterogenitatea clasei, coeziunea,dinamica interna a grupului;

18


19/40

UNIUNEAEUROPEANA , aUVf.R l il J t A .OMA I l iI E IM I N !STE "F l .I JI .. MU Ii C 8j FAM lU f J! j 1 ~Ro rECT IF . fSOCIA t . F .A l . i POSDRIJ

FondulSocl .t Europe~nPOSORU,ZOOM013 InlirU"lfnIoStruCWI1lI112007 2013

I .lN.t~n.R.T


20/40

UNIUNEA.EUROP;AfA cuveeam ROMA .NI!: IM I NI S T E RU I .M V ti C ll i F A M lU f .1~ 1 , f' R OTeCTI ! ". l SOC1A t F.

AMPOSORIJ

For>duISoc:loIEuT


21/40

UN ll Jl o IE A EUROP ; : AN A 1l1l . . . .EA I ' ( U l ROMAN1f . 1! I ,H N I S T E " R U L .M U N C O , F A M l W f J~ IPROJ I ' :CT IF . !AOCIALEAMPOSD l U )Fondu l S od ,1 EUIOP ll al i

POSORU' lOO1 ' 1013111.ltumonlo$truc::wrmo2 1X l : 7 ; 2 t l 1 3

IM1NI$TER1.'LEDt}CAT1Elj: C E R C E T A I { I I~ nNfmrrruLlJl1 0 1 SPORTG1.l lTQ l f ' O OO ! ' { U INSPECTORATUL. ~COLAR

JUDEiEAN IAl /I

3. RELATII EDUCATIONALE iN COLECTIVUL DE ELEVI

3.1. Roluri ~irelatii in cadrul colectivului claseiCa grup social, grupul clasei presupune relatii intre membrii sai, tot asa cum lanivelul societatii exista 0multitudine de relatii intre oameni. Aceste relatii intre elevii claseicontribuie la crearea climatu1ui clasei, care poate fi unul pozitiv, propice invatarii, saudimpotriva unul tensionat, inhibator al progresului individual.Climatul grupului clasa este dat de urmatorii parametri:

./ Tipurile de relatii care se leaga intre elevi;./ Caracteristicile relatiilor sociale din clasa;

./ Atitudinile si comportamentele elevilor in situatii scolare si extrascolare;./ Tipul de autoritate exercitat;

./ Specificul relatiilor "pe vertical a", elev - profesor.

In clasa de elevi de se intalnesc urmatoarele tipuri de relatii interpersonale: relatii de intercunoastere; relatii de intercomunicare;

relatii socio-afective (afectiv-simpatetice) relatii de influentare.

Relatii de intercunoastereCunoasterea cat mai buna a celuilalt, In orice grup social ne-am situa, elimina In mare

parte instaurarea unor relatii interpersonale negative, bazate pe suspiciune, neincredere,egoism, intoleranta. Grupul c1asei nu se abate de la aceasta regula. Aici vorbim despre douapaliere ale intercunoasterii:

o cunoasterea elevilor de catre cadrul didactic;o cunoasterea fiecarui elev de catre colegii sai.Avand informatii clare, reale, obtinute In urma unui proces de cunoastere sistematica a

elevilor, profesorul va actiona In consecinta, construind "pe vertical a" relatii pozitive ~itrainice, In masura sa garanteze eficienta activitatii pe care 0 desfasoara cu clasa.In plan orizontal, intercunoasterea sprijina elevii In procesul de construire a coeziuniigrupului, determinandu-i sa lege relatii constructive si eficiente. Un rol central 11joaca aici

imaginea de sine a fiecaruia, corelata cu imagine a membrilor grupului, unul despre celalalt.Sociologia educatiei, care trateaza si problematica clasei, ca microsistem social,

accentueaza importanta intercunoasterii, In lips a careia apar erori de comunicare sirelationare, in conc1uzie, relatii sociale defectuoase.

21


22/40

U N IU N E A E U ROP E A NA G\JVf .! lNUl ROMM~ IF . IMINISTiRU1.MUNCO, FAMIUt; I IP IWTF . CT IF . ISQC lA l . F .AMPOSDRUFondul SlfClai EUropllilnPOSORU20072013 InsUum""toStructumlll2 !WMo13 INSPECTORATUL ~COLARJUOETEAN IA~ I

Relatii de intercomunicareComunicarea dintre profesor si elevi este prezenta, intr-o forma sau alta, in toatecomponentele procesului de invatare: oferta, receptarea st evaluarea. Interactiunea profesor-elev descrie 0 relatie cu caracter preponderent informational, datorat schimbului permanentde informatii intre cei doi poli ai invatarii, dar totodata si unul formativ, concretizat inforrnarea si dezvoltarea continua a competentelor comunicationale, tara de care nu se poateimagina comunicarea reala,La fel de importanta este si comunicarea "pe orizontala", intre elevi. Ca in orice grupsocial si in clasa elevii au nevoie sa comunice unii cu altii, impartasindu-si impresii cerand sioferind informatii. Intercomunicarea este strans legata de intercunoastere, influentandu-sereciproc,In universul c1asei pot sa apara deseori turbulente in planul comunicarii, atat intreelevi, cat si intre elevi si profesor. Aceste erori de intercomunicare sunt cauzate de regula defactori perturbatori sau blocaje ale comunicarii,Cateva conditii ar trebui cunoscute si respectate de cadrul didactic, pentru a asigura un

dialog eficient cu elevii, model pentru relatiile de comunicare construite intre elevi:a. Existenta raportului de accesibilitate de la emitator la receptor, implied

inlaturarea diferentelor de sens pe care cuvintele Ie au la emitator (aici,profesorul) si la receptor (elevii). Precizarea clara a materialului emisconditioneazd intelegerea lui si asigura realizarea unui dialog real.

b. Neinfluentarea vointei elevilor In dialog va permite formularea unor rdspunsuriconform judecatii personale a acestora, ca urmare nu a conducerii dialoguluidupa vointa cadrului didactic, ci orientdndu-l discret pe calea corecta, prinprestatia personalizata a elevilor.

c. Admiterea piirerilor contrarii este 0 dovada a dialogului veridic, cu conditia caraspunsul sa fie argumentat de catre elev in mod pertinent, chiar daca contrazicejudecata profesorului;.

d. Renuntarea la excesiva verbalizare din parte a cadrului didactic va da elevilorocazia sa formuleze raspunsuri corecte, complete, personalizate. Cu catinvatatorul va monopoliza mai putin discutia, cu atdt sansa elevului de a oferiraspunsuri si de a pune intrebdri va creste.

e. Acceptarea refuzului elevilor In dialog cu intelegere si fora manifestari brutale,demonstreaza fncrederea profesorului fn posibilitatile elevului , inlatura blocajele~i nu conduce lapermanentizarea neangajarii.Respectand reguli ale unei corecte comunicari, cadrul didactic ii va educa pe elevi inspiritul unei comunicari eficiente. In efortul de educare a intercomunicarii, se vor lua in

calcul si evitarea situatiilor perturbatoare ca:o Filtrarea informatiilor;o Blocajul de orice natura ar fi el;o Bruiajul;o Distorsiunea mesajului.

Toate acestea ~i multe altele, nesolutionate la momentul oportun, vor genera stamplifica fenomene de criza educationala, mai greu de solutionat decat de prevenit.

22


23/40

VNIUNEAEUROPEANA _ G II 'I f' .R N Ii L R O M .a .N W . 1M I NI S T ER U L_ M Ul -j C bi F A M lU E Ii}lP ftOTF.CTIP .ISOCIAl.f.AMPOSORUFondulS01:1alEuTopennPOSORU20072013 l".trumtnt&$truGluraw2007'2013

IM IN IS T l'. RV LEDUCATlEI~(T:RCrrAIHI1"'!t\lEI.{I;WL UI$ lSPOTfJ 'UL l l1

OIfOSOl~O I NS PE CT OR AT UL * CO LA RJ UD ET EA N lM iI

Relatii socio-a(ective pre(erentialeIn cadrul oricarui grup social, intre membrii sai apar In mod inevitabil relatii desimpatie sau de antipatie, relatii de preferinta si de respingere intre membrii grupului.Asemenea relatii interpersonale apar si In grupul c1asei, ca rezultat al nevoii schimbului deemotii si sentimente. Aceste relatii au la baza atractia interpersonala, cauzata de emotiiintelese ca modificari organice, provenite din atitudini rapide si pripite, cu grad destul demare de dezorganizare.Din punct de vedere structural, emotiile tind a se combina intre ele, intr-o asa masuraincat este dificil sau chiar imposibil a fi separate. Corelate cu experienta socio-interactionala,emotiile creeaza impresia de armonie sau de conflict intre anumite parti ale personalitatii. Seproduce astfel 0 proiectie a imaginii interioare sub forma unor .Jipsuri personale", ce se cercompletate In exterior.in plan relational.Apar astfel la nivelul grupului relatiile afectiv - simpatetice intre elevi, relatii ce au

ca principale caracteristici:o Spontaneitatea;o Sinceritatea;o Nevoia de reciprocitate in plan afectiv;o Supraevaluarea trairilor afective.Este foarte important modul de manageriere a relatiilor afectiv - simpatetice aleelevilor, manifestarea lor fiind 0 conditie principala a dezvoltarii personalitatii elevilor. Sestie ca mediul social al c1asei de elevi exercita influente asupra relatiilor socio-afectivepreferentiale, asa cum au un rol important ca influente si modalitatile de evaluare acomportamentelor interpersonale.

De exemplu, atitudinile contradictorii fata de ras, nu vor face altceva decat sa inhibesau sa estompeze emotiile generate de buna dispozitie, Colectivul de elevi nu trebuie lipsit deafectivitate, pentru a nu le disturba dezvoltarea capacitatilor interactionale.Relatii de influentareIn clasa de elevi mai apare un tip de relatii, cunoscute in literatura de specialitate ca

relatii de influentare, care nu se manifesta doar ca rezultanta a unor afinitati personale, cisunt generate si de pozitia ocupata de fiecare elev In ierarhia subiectiva sau obiectiva a clasei.Vorbind de influenta In grupul de elevi, aceasta poate fi de trei feluri:1. Influenta exercitata de profesor asupra relatiilor din clasa;2. Influenta exercitata de liderul clasei (care poate fi formal sau informal);3. Influenta exercitata de un subgrup al clasei (numit subgrup dominant).o influenta pozitiva sau negativa asupra relatiilor sociale stabilite la acest nivel intreelevi 0 are relatia afectivii dintre elevi si profesor. Atunci cand aceasta relatie este unapozitiva, elevii vor prelua modelul, adoptand multe dintre atitudinile profesorului, formandu-si abilitati de interrelationare corespunzatoare. Daca tipul relatiei profesor - elevi este unulnecorespunzator, aceasta se va transmite Inplanul relatiilor "pe orizontala" sub forma:o Reactiilor de respingere din partea elevilor, numeroase, severe si deseorinejustificate;o Proliferarea atitudinilor "originale";o Fixarea lipsurilor si a defectelor;o Diminuarea ratei de invatare.

23


24/40

t lN IIJNEA .EUROPEANA _QUVfJl"lIl fWMAAl fHM I NI STERUL. _MVI 'l CD, FA tmW f .1~_PRO_rF.CTlF.ESOr.IALE

AMf'>OSORIJ

FQMlll Stltlal EllropllllnPOSORIJZII1I7.21 ) 13 InstrllmllnloStrllctural1l211072(113

1. MINIST l ' . R lH ._ EDUCATlE!CmCETAltl!I; i~~~:~:~~~~;

( . l ! P I )SU I~1 J I N SPECTORATUL ~COLARJ UO ETEAN IA~I

Competentele profesionale ale cadrului didactic si abilitatile de manager al claseiconduc, desigur, la eliminarea acestor neajunsuri. Importante sunt In acest sens:o Perceptia interpersonala profesor - elev - cunostintele, competenta si statutulprofesorului sunt percepute intr-un anume mod de elevi, ceea ce creste sauscade influenta profesorului asupra clasei. Perceperea nu este egala, existanddiferente pe parcursul unui an scolar, cand, de exemplu, la inceputul anuluiscolar elevii 11pot percepe ca dificil, pentru ca mai apoi perceptia sa seamelioreze, imbunatatindu-se catre sfarsit.o Folosirea in exces a influentei de catre profesor modifica perceptia claseiasupra profesorului. Elevii vor vedea sarcinile scolare ca dificile siplictisitoare, In situatia In care profesorul va apela la stimuli ai motivatieiextrinseci sau la amenintari si pedepse. Chiar daca forta, amenintarea,pedeapsa etc. ar fi directionate de catre profesor doar asupra unui singur elevdin clasa (de exemplu, asupra unui elev cu tulburari de comportament), acestcomportament va avea influenta asupra intregului colectiv. Este indicat caprofesorul sa apeleze la stimuli ai motivatiei intrinseci, iar In cazul elevilor cuprobleme de comportament sa renunte la masuri extreme, fiind alaturi de aceielevi perturbatori chiar ~iprintr-o forma de comunicare tacita.Gradul de individualizare a strategiilor de instruire sporeste sansele dezvoltariimotivatiei intrinseci, creand cu timpul in cadrul grupului nuclee In jurul unor lideri. Spatiulpersonal si teritorialitatea au, de asemenea, un rol important In reglarea mecanismelorinfluentelor educationale.Numeroase investigatii pedagogice au avut ca subiect autoritatea educationala.Concluziile cercetarilor de tip experimental pe aceasta tema au fost unanime si au intaritideea ca performanta individuala si performanta grupului sunt determinate In foarte mare

masura de autoritatea cadrului didactic.Influenta educationala este determinanta la nivelul grupului si din perspectivaconturarii unui ansamblu de interactiuni, exprimate prin relatii:de cooperare - a carer caracteristica este valorificarea efortului comun pentru a realizaobiective comune grupului;de competitie - a carer caracteristica este obtinerea performantei individuale, prinpromovarea rivalitatii membrilor grupului;de conflict - centrate pe opozitia mutuala a partenerilor.

Specialistii In psihologia educatiei au fost dintotdeauna preocupati de raportul dintrecooperare si competitie, parerile lor fiind ca, spre deosebire de clasele In care se promoveazamai mult cooperarea decat competitie, In grupurile In care cea din urma este frecventpromovata, elevii au un nivel de anxietate ridicat, dezvolta atitudini reprobabile fata decolegi, nu manifesta responsabilitate fata de ceilalti. La polul opus, cooperarea imbunatatesteatmosfera clasei.

Metode de crestere a cooperarii: indrumarea elevilor mai slabi catre cei buni, stiut fiind ca elevii vor invatamult mai usor de la egalii lor, decat de la adulti; nu ratati nici 0 ocazie In care sa precizati: "vom face asta impreuna",evidentiind necesitatea cooperarii; implicarea elevilor In realizarea unor proiecte pe grupe; abordarea metodelor de invatare bazate pe cooperare.

24


25/40

UN I UNEAEURO l " EAW , GIlVfANUl ROMAW!;)M I f. lI S Tf R UL M V NC tl ; F A Ml W !' J~ I I 'ROTF . CT lF . 1SOCIALF .A M f > O S D R UFonduIS~I,IEutoPIJ~nPOSORU2007-2G13 lnstrumontoStru


26/40

UNnlNEAEURO~EANA FOn

Inl lvum"ntoStru ..tura lo21K17;2()13

I..1NtSTf..Rm ... i;j)t;Cf'.TIEj,


27/40

UN II JUEA EUROpEANA Gt lVf .RNt l l ROMMI ! f . 1N !N IS T ER lI l, M Vf


28/40

.GI l1lF.A.HULROMI\NIF.IMIN I STERU I .MVt I CD; FAMiw aj } I ,I ' RO_TEC ! l E I SOC1A l EAMPOSORO

F o nd id S l ;) ~ la l E u r< 3 pe ~ nP080RU.a007.2G13 lnBtfumf1ntoStruel.uraRl2oo1 '2G13

.1.M;IN!STl ' .RJ.1l .~;;)L'CAT/Ij!

~ C IR C t - :T A R I lI1TNimt::WLUI$ lSPORna . L lTUiPl ) $UHIJ lNSPECTORATUL ~COLAR

JUDE1EAN 1~1

mutarea din banca etc.Chiar daca elevii nu vor interioriza de la inceput semnificatia si importanta

regulilor, In timp ele l~i vor demonstra necesitatea. Daca au loc unele incidente, regulile l~ivor face simtita prezenta si utilitatea, iar In asemenea situatii profesorul trebuie sa I~idemonstreze autoritatea si consecventa In respectarea regulii respective.Un bun management va implica stabilirea de reguli clare care sunt necesare,eliminarea celor inutile, neadeevate la realitatea din clasa, renuntarea (pe dlt posibil) a

regulilor punitive. Pedeapsa are un caracter punitiv care tensioneaza elevul si 11incarca cuemotii negative, ceea ce impiedica ret1ectarea asupra consecintelor pozitive ce decurg dinrespectarea regulii, ill vederea corectarii comportamentului. Sanctiunea, corect si echilibratstabilita si aplicata, este 0 cale de corectare a comportamentului.

CTIVITATE: Exemplifictui cinci reguli, insotite de sanctiuni; pecare le-ati negociat cu elevii.

28


29/40

UN I UNAEUROPEANA GJVf.RHUt ~OMAN1F.1Il INISURIlLMUNCB;FAMJUE ' . IU ' IROTF.CTIE ' JROC1A t .F .

AMPOSDRl J

F o nd ul S O l: la l E U r op !l


30/40

UliIlUNA EIJROPEANA .~Ilvr.A:'mL~oMANIfi~N1NIS T l iRUL .MUNCP , FAMlWf: l~ I_ I :' R OT E CT IF J S O C IA L EAh l f>QSORU

F o nd I .' I S o c ia l E U ro p 8 l1 nP080RIJ200N!013 InBuI.'montilStroetul1llo21101'2013

I~!;~)~:::r~\CIRCETAI~IIITINPJH:TULU I~ISI'ORn;LUr

(l i I ' IXiUJ,U INSPECTORATUL ~COLARJUDETEAN IA~I

responsabilitatea scolii sa-i faca sa invete,3. Problemele de violenta scolara nu sunt .Jntrusi'' in programa scolard -ele sunt partiintegrante ale acestei programe. A face cladirea sigura este 0 conditie necesara, darincompleta; idealul este de a-i face pe tineri sa le pese de consecintele propriilorcomportamente. Alternativele la violenta trebuie sa fie modelate activ in fiecare zi, in fiecaresala de clasa si in fiecare scoala,

Esenta acestei educatii este solutionarea problemelor prin cooperare. Procesele derezolvare a conflictelor (negocierea, medierea si luarea consensuala a deciziilor) suntmodele care pot constitui alternative nonviolente ~i nonadversive la procesele juridice dinsistemul de justitie sau la cele traditionale practicate in scoli,Cauze ale comportamentului perturbator al elevilor(dupa Emil Stan - .Profesorul intre autoritate si putere")

Antipatia in raport cu scoala; Nevoia de recunoastere sociala; Izolarea sociala; Comportamentul impulsiv; Ignorarea regulilor; Conflictele intre sisteme de reguli opuse; Transferul afectiv; Agresivitatea umana innascuta; Anxietatea; Modul de manifestare a profesorului.

4.2. Conflictul- fenomen psihosocial prezent in scoalaTermenul de conflictTermenul de conflict provine de la verbullatinesc confligo, ere =a se lupta, a se bateintre ei, cu participiul substantivat de conflictus, avand sensurile de ciocnire, soc, dar ~i decearta, lupta impotriva cuiva. Multe dictionare definesc conflictul prin termeni similariviolentei, ca disensiune, frictiune, disputii, cearta, scandal, lupta, razboi. Desi conflictul esteasociat cu violenta, nu poate fi redus la cearta sau lupta, care pot fi doar posibile raspunsuri laconflict sau manifestari ale acestuia. Multe conflicte sunt la un nivel redus, pretandu-se larezolvari cooperante, pasnice si constructive.

Conflictul este un fenomen psihosocial tridimensional, care implica 0 componentacognitiva (gdndirea, perceptia situatiei conflictuale), 0 componentd afectiva (emotiile si30


31/40

IlUVfIlNUlR()M1o.NlfiJM I NI S .T E R U LM ! J~ C C i r A M: !W f ~~1tp.o.reCTIEI SOGIAlof.

" 'MPO! , ;DRU

Fondul $(lela! e:1.l r4pe~RPOSORU2.0072


32/40

UNIIJNEAEUROPEANA ( fU \ {f Jl Nl Il R O M AN I !: INI" ' ISTER IJ I .MUNCII ;AMlUF,I~UIROTf :CT lF J SOClA l . F .AMPOSORU

F< ln duISo ~ I . 1E l l r op sQnP O S O RU 2 .0 0 1- 2 01 3 In . tr llm,nIllStru~tul ' llllo2. 0Q7'2013

I~lN.\S,TrR,ll,LIH)\;tAT,EICIRCI-n'AHfI1 11N1!I{tTUWI' ~ISl'Or{n!U)T

(lijlOSO!~O I N S P E C T O R A T U L ~ C O L A RJ U OE T E A N I M I

4.3. Strategii de interventie a cadrului didactic in situatii de crizaeducationalaCateva strategii de interventie eu caracter preventiv, ce pot fi adoptate de profesoriar fi:Consilierea copiilor cu rise. Fiecare copil are nevoie de un adult care este in modirational "nebun" dupa el. Milioane de copii tanjesc dupa atentie si majoritatea adultilor nucombat indeajuns aceasta "foame". Programele de consiliere oferite de scoli, de agentiilesociale, de biserici si de mediile de afaceri pot ajuta la umplerea acestui gol si pot avea unimpact semnificativ.Consilierea si pregatirea parintilor. Deoarece multe dintre comportamenteleantisociale timpurii sunt cauzate de 0 disciplina aspra si inconsistenta, programele de

pregatire a parintilor sunt instrumente importante pentru diminuarea masurilor coercitive ~iinstalarea unei interactiuni pozitive parinte-copil.Contracararea intimidarii in scoala, Hartuirea dintre elevi este un indicator timpuriual problemelor antisociale pe termen lung. Fara interventie, copiii agresivi devin adesea adultiagresrvi ,Diminuarea pedepselor. Consilierii, asistentii sociali, psihologii, profesorii siadministratorii au nevoie de abilitati pentru managementul comportamental si pentru evitareaconflictelor in scoli.Elevii au nevoie sa-si cunoasca, inainte de toate, drepturile si responsabilitatile pe carele au. In modul urmator s-au afisat intr-o scoala drepturile si responsabilitatile:Drepturile meleAm dreptul sa fiu fericit si sa fiu tratat cu compasiune in aceasta scoala: astainseamna ca nimeni nu va rade de mine si nu - mi va rani sentimentele.Am dreptul sa fiu eu insumi in aceasta scoala: asta inseamna ca nimeni nu rna vatrata nedrept pentru ca sunt: Negru sau alb, Gras sau slab, inalt sau scund, Adult sau copil.Am dreptul sa fiu in siguranta in aceasta scoala: asta inseamna ca nimeni: Nu m a va

lovi, Nu ma va impinge, Nu md va pisca, Nu ma va ameninta.Nu ma va rani.Am dreptul sa rna astept ca lucrurile ce imi apartin sa fie in siguranta in aceastascoala,Am dreptul sa aud si sa fiu auzit in aceasta scoala: asta inseamna ca nimeni nu va:

Tipa, Striga, Face zgomote asurzitoare, sau m a va deranja in vreun fel sau altul.Am dreptul sa inva] despre mine insumi si despre ceilalti in aceasta scoala: astainseamna ca voi fi liber sa-tnt exprim sentimentele si parerile fora afi intrerupt sau pedepsit.

Am dreptul sa fiu ajutat sa inva] auto-controlul in aceasta scoala: asta inseamna canimeni va sta deoparte cdnd voi abuza de drepturile mele.

Am dreptul sa rna astept ca toate aceste drepturi imi apartin atata timp cat eu imiexercit toate responsabilitatile,Responsabilitatile meleAm responsabilitatea:-de a-i trata pe ceilalti cu compasiune: asta inseamna ca nu voi rdde de nimeni si nici

nu voi rani sentimentele nimanui;-de a-i respecta pe ceilalti ca indivizi ~i de nu a-i trata nedrept pentru ca sunt: Negri3 2


33/40

IMIN1S H '.RVL ~t;DUCAT!E! ~1 ctRCETARII .".~I,Nmmruwl ....-:~$ISPORrtH. .UTUN I UNEAEUROPEANA I . 'I t lV f .R N t iL R O M A N !! ! I

M~I$TERIlt.MIICIl; FAMlUf.l~I PROTF.CTlF . fSOCtAt .F .AMPOSDRU

Fondul Sodul EuropGllnPOSDRU2001.2013 INSPECTORATUl ~COLARJUDETEAN IA~ I

sau albi, Grasi sau slabi, Inaltt sau scunzi, Adulti sau copii;-de a contribui la siguranta scolii, prin urmare nu voi: Lovi pe nimeni, impinge penimeni, Pisca pe nimeni, Amenirua pe nimeni, Rani pe nimeni;-de a nu lua sau distruge lucrurile altora;

-de a ajuta la mentinerea calmului si linistii in scoala: asta inseamna ca nu voi: Tipa,Striga, Face zgomote asurzitoare sau deranja fn vreunfel sau altul;

-de a invata despre mine insumi si despre altii in aceasta scoala: asta inseamna ca voifi liber sa-mi exprim sentimentele si opiniile lara a fi intrerupt sau pedepsit si nici eu nu voiintrerupe sau pedepsi pe altii care fac acest lucru.

-de a invata auto-controlul in aceasta scoala: asta inseamna ca rna voi stradui sa-miexercit drepturile tara a incalca drepturile celorlalti si rna voi astepta sa fiu corectat cand facabuzuri, asa cum si eu voi corecta pe cei ce abuzeaza,

-de a-mi proteja drepturile mele si drepturile celorlalti prin exercitarea tuturorresponsabilitatilor mele.

Motivarea elevilor - sursa de atenuare a conflictelor(dupa Kenneth Moore - in Emil Stan - .Profesorul intre autoritate si putere")o sursa de atenuare si de evitare a conflictelor 0 constituie motivarea elevilor.

Motivarea elevilor presupune din partea profesorului: a avea asteptari maxime in raport cu elevii; a oferi prin exemplul propriu un model pentru comportamentele diferite; a stabili 0 atmosfera pozitiva de empatie pentru fiecare elev in parte; a implica elevii in mod activ; a releva foarte clar ca merita sa invete si de ce; a cultiva increderea in sine a elevilor; a utiliza ideile elevilor; a utiliza curiozitatea natural a a elevilor; a promova elevii prin solicitari la care trebuie sa raspunda; a utiliza intalnirile pentru a recupera comportamentele dezagreabile; a utiliza instruirea individual a; a utiliza competitia cu grija; a reduce anxietatea elevilor.

33


34/40

U N IU N EA E U R OP i !A N A . G UV ERNUL ROM / l. N IF . 1MIN I $TERI l L.MVNCO, FAMJ l J F J~ 1~ROJ eCT IF J SOCIALF .AMPOSDAI JFonduISllciuIEUr


35/40

Fondu Soc:a. EUropo:!",nP080RU2.007.2013 ln~lrlm&nt&Strucwra&2.007';1013

1.: ~j~~}Z:T.p~~.~.~CIRCFrAI(1i1 ,- NI-1J{rrn.)LUI~ISI-'ORT(;Llll'

OPWORU l N S P ECTO RATUL I 1COLARJ UO ETEAN 1 A ! 1 1

adreseaza pentru tipurile de conflict pentru a afla momentul probabil de interventie aProcedeelor de rezolutie si daca acestea vor fi simple)Conflictul se bazeaza exclusiv sau in mare masura pe perceptii gresite sau

neintelegeri? (Daca da, acesta ar putea fi ceea ce numeste Moore conflict nenecesar siDeutsch conflict/also Astfel de conflicte se rezolva user, prin imbunatatirea comunicarii).Conflictul exista in mod obiectiv, in conditii fixe? (daca da, acesta ar putea insemnaconflict veridic dupa Deutsch si Moore numeste conflict necesar. Astfel de conflicte autendinta sa continue chiar daca se imbunatateste comunicarea, deoarece rezolvarea lornecesita schimbari in conditiile exteme).

Conflictul depinde de conditii care pot fi schimbate usor? (daca da, conflictul poate firemediat usor, schimband circumstantele exterioare. Deutsch denumeste acest conflict,conflict contingent)

Uitati-va la credintele despre rezolvarea conflictelor.Ce cred partile implicate ca se va Intampla? Toata lumea castiga sau toata lumea pierde. 0 parte c~tiga ~i una pierde. Toata lumea trebuie sa faca compromisuri. Ce este afectat de viziune asupra rezolutiei conflictelor? Credintele si opiniile despre relatii, Puterea centrarii pe scopurile stabilite Caracteristicile personale Experienta trecuta Toleranta in ceea ce priveste asertivitatea ~i agresivitatea Normele culturale, valorile, si asteptarile Cultura contextului in care are loc conflictul.Uitati-va la punctul de vedere. Ce incearca sa satisfaca participantii la conflict? Cum putem caracteriza ceea cespun ei ca doresc? Partile au luat 0 anumita pozitie? (Centrati-va pe rezultatele specifice concrete.) Partile implicate i~i identifica interesele? (Centrati-va pe scopurile mai largi pe carefiecare parte incearca sa le urmeze. Tineti minte ca 0 pozitie deschisa este doar 0 interpretarea scopului) Partile i~i recunosc nevoile? (Centrati-va pe sublinierea imboldului stimularii,amintindu-va centralitatea intereselor in contextul nevoilor) Toate partile implicate sunt constiente de influenta pe care 0 au factorii culturaliasupra pozitiilor, intereselor si nevoilor lor? (Centrati-va pe normele culturale si asteptarile

contextului pentru a intelege diferentele). Diferentele culturale sunt recunoscute si intelese.Cadru teoretic 0 poveste veche vorbeste despre un barbat sfant care s-a retras intr-o pestera din

munti pentru a medita si a cauta iluminarea. Dupa 10 ani, se intoarce in satul sau pentru aimparta~i pacea si intelepciunea sa. In fata multimii adunate, vorbeste incet si bland: "Dragifrati si surori, pentru 10 ani am fost ... "

"Spune-ne ce ai invatat!" a strigat un tanar nerabdator. Dregandu-si vocea, sfantulincepe din nou, "Dragi frati si surori, pentru 10 ani am fost ... "

"Ce anume ai invatat si ne poate ajuta si pe noi?" a tipat tanarul. "Ajung imediat siacolo."a spus sfantul, putin cam tMnos. Dupa inca doua incercari de a incepe si alte douaintreruperi, sfantul le impartaseste, in sfarsit, cea mai importanta descoperire. Cu fata rosie si

35


36/40

_G l U v I' I HU l ! l ;OM . \ N ff i lI o Il N I S T E :R U I . M I JN C n , F A f < t! U f .ll }l PRO :rECTl f i SOClAtF .

A MP O S DR U

FondiIlSC)tlaIEurop.ellnPOSORU,2007-2(113

IMINISHRVLE D t J C A T t K l1CiiR(TTARI!~ 1 ' { I N m { E ' r u L m!$ISPORTUl.Ur

(l1f".)$O!W I NS PE C TO RA T UL ~ C OL ARJ UO ET EA N IA ~1

aratand cu pumnul spre tanarul nerabdator striga: "Am invatat sa-mi stapanesc mania!"Este 0 poveste buna despre natura umana si conflict. Asa cum arata povestea, un testreal al deprinderilor noastre in rezolvarea unui conflict provine din interactiunea noastra cualtii. Adesea, actiunile noastre sunt mai putin nobile dedit cuvintele sau ideile noastre legatede cum suntem sau parem sa fim. Actionam aiurea nu numai atunci cand exista 0 rupturaintre scopurile si comportamentele noastre ci ~i atunci cand urmarim scopuri nerealiste.

Scopurile precum a avea a viatii fora conflicte, fora furie oJiora stres nu var finiciodata atinse.

ACTIVITATE: Cum riispunzi in cazul unui conflict? (Selectati varianteleagreate. Adiiuga(i si alte solutii.)Cand apare un conflict in clasa, eu: Le spun copiilor sa termine. Incerc sa ii fac pe toti sa se simta mai bine. Incerc sa ii ajut pe copii sa i~i inteleaga reciproc punctele de vedere. Separ copiii si ii tin departe unul de altul. 1 1 las pe director sa dec ida. Decid cine a inceput primul. Incerc sa aflu care este problema reala, Incerc sa gasesc un compromis. 1 1 transform in gluma, Le spun sa inceteze sa faca atata caz pentru nimic. Determin un copil sa renunte si sa i~i ceara scuze. Incurajez copiii sa gaseasca solutii alternative. Ii ajut sa decida pe ce se pot baza. Incerc sa le distrag atentia de la conflict. Las copiii sa se certe atata timp cat nimeni nu este ranit. Ii amenint ca ii trimit la director. Le prezint copiilor alternative din care sa aleaga, Ii ajut pe toti sa se simta comod. Ii fac sa fie preocupati cu alte activitati, Le spun copiilor sa 11rezolve in timpullor liber, in afara scolii,

CE SE SPUNE DESPRE CONFLICTE Conflictul face parte din viata noastra de zi cu zi; Conflictul poate fi perceput In mod negativ sau pozitiv; Conflictul poate avea atat rezultate pozitive cat si negative; Conflictul poate fi 0 forta pozitiva in calea dezvoltarii personale ~i a schimbarii

statutului social.Prin urmare ..... Conflicte vor exista; nu inseamna insa ca trebuie sa existe si violenta. Nu depinde de noi daca vom intra sau nu in conflict cu cineva; Putem insa alege rnodul in care sa reactionam intr-un astfel de caz.

36


37/40

I . iN I UNA EURO f ' eANA euvenem R O M A N 1 f . lM 1 N I S T E R U I . M U N C l l i F A , M i U F J I " "RO.T F .C T IE 1SOC IA t F.4MPOSORUFoll


38/40

Fon4 1 ,11o c ia l EUr4 p e~nPOSORU20072013 In . tUCAl!E!~~~~~;~}'~L~:I!; iISi 'ORTtiu . )TO!l 'OOOlW INSPECTORATUL ~COLAR

JUDETEAN IAl I

./ Ce ai vrea sa-i spui colegului cu care te-ai certat?

./ Poti gasi 3 solutii bune de incercat altadata intr-o situatie similara?

8. Joe de rol./ Descrieti situatia, timpul si locul../ Definiti rolurile si puneti participantii la conflict sa le joace, iar daca nu

accepta cautati voluntari ../ Ajutati actorii sa joace conflictul../ Atunci cand se ajunge la momentul izbucnirii conflictului, jocul se opreste ~ise cere de la elevi gasirea unor solutii. Se va adopta una dintre solutii../ In final, se discuta despre cum ar fi putut fi prevenit conflictul ~i cum s-ausimtit personajele.

9. Strategia eelor 3 RResentiment - partile implicate arata ce nu le place si de ce s-a nascut resentimentul.Revendieare - 0parte Ii recomanda celeilalte ce sa faca pentru a rezolva problema.Recunoastere - fiecare recunoaste ce cereri ar putea indeplini si precizeaza ce ii placela celalalt.

Important! Elevii trebuie invatati sa-~i rezolve singuri conflictele ~i sa nu mai asteptede fiecare data ajutorul ~i interventia profesorului.

ACTIVITATE:Descrieti 0 situasie conflictualii de la nivelul unei clase de elevi (In care tui fostimplicati sau despre care presa a semnalat) # schematizati metodele si mijloacele pe carele-otifolosi, In calitate de cadru didacticpentru stingerea conflictului.

Conflietele intre profesor si eleviProfesorul trebuie sa fie foarte atent, pentru a evita cat mai mult acest gen de

conflicte, la diferenta dintre autoritate si autoritarism. Daca autoritatea presupune putereaprofesorului de crea un mediu favorabil instruirii si de a pastra ordinea in clasa,autoritarismul cere 0 supunere neconditionata din partea elevilor, fiind ineficient, intrucatrezolva lucrurile doar pe moment, nu este 0 solutie de durata.Autoritarismul genereaza conflicte, de aceea profesorul trebuie sa practice autoritatea,dar lara autoritarism. Acest lucru este posibil respectand urmatorii pasi:

Stabilirea regulilor cu ajutorul elevilor si nu impunerea lor. Explicarea fiecarei reguli, pentru a fi inteleasa si acceptata de catre elevi.38


39/40

I~!~~}Z:~~r; ll~; \CERCETAHH

I J N tUNE " E UR OP E A NA , G Il 'l Il N ll L R O M A NI E lI.t INISTE 'RUL.MV~jCUiFAtalUfJ~ I ~ROTECT IF JSOC IALF .AMPOSORO

Fond\J.lSoclalEurOPGllnPOSORIJ200702013

lrl.lrumenlo$truewrole21107'2013 1 NS P E C T OR A T UL l iC OL A RJ U O ET E A N 1 A li l

Hotararea de comun acord a sanctiunilor ce sunt potrivite pentru incalcarea regulilor.Afisarea la loc vizibil a regulilor si a sanctiunilor.Respectarea rara rabat a regulilor.Existenta ~i a unor sanctiuni mai putin grave, ce pot fi apIicate atunci cand existacircumstante atenuante.

Stabilirea unor pedepse severe dar nu exagerate, ca sa nu se creeze resentimente. Asigurarea In fiecare situatie ca elevul a inteles de ce a fost sanctionat, Renuntarea la umilirea de orice fel, tinand cont ca pedeapsa trebuie sa schimbe, nu sastarneasca dorinta de razbunare.

Tehnica de schimbare a comportamentului1. Identificati comportamentul ce trebuie schimbat. Fixati-va clar In mintecomportamentele ce trebuie recompensate si cele ce trebuie sanctionate,

2. Construiti un sistem de recompensare. De exemplu, fiecare comportament corectpoate fi recompensat cu 0 bulina, La un numar de buline elevul va castiga ceva.

3. Aduceti la cunostinta elevilor planul de schimbare a comportamentului.4. Aplicati procedura daca elevii sunt de aeord cu ea.Este cunoscut si de necontestat faptul ca cea mai buna eale de prevenire si diminuare aconflictelor ramane 0 buna comunicare. 0 alta cale de prevenire a conflictelor esteexprimarea emotiilor In mod eonstructiv, lucru cu care elevii trebuie neaparat deprinsi. Deasemenea, profesorii nu trebuie sa se lase dominati de emotii, asa incat sa li se perturbeaetivitatea.

Conflicteledintre profesor ~iparinti

Apar ~i asemenea conflicte din eauze ca: Comunicarea ineficienta, cauzata de prea putinele intalniri In timpul anuluiscolar; Conflictul de valori: parintii au alte valori decat profesorul, ca ~i alte pareridespre evolutia copiilor; Conflictul de putere: parintii se considera uneori atoatestiutori si nu auincredere destula In rolul profesorului In viata copilului lor.

Un bun manager stie ca este important sa mentina relatii pozitive cu parintii si deaceea cauta solutii pentru optimizarea acestor relatii: Anuntati-i lunar sau semestrial printr-o serisoare pe parinti despre aspectele

pozitive din aetivitatea eopilului, ca si despre initiativele didaetice puse inpractica; Convocati mai des parintii la intalniri In cadrul carora solicitati-le pareri sipropunen; Cautati 0 cale de acomodare la parerile diferite ale parintilor.

Modelarea personalitatii managerului, a conduitei si performantei sale se realizeazaprin dezvoltarea corelata a unor abilitati cum ar fi comunicarea, asertivitatea,selfmanagementul, valorificarea si promovarea propriei imagini. Pentru a deveni unmanager de succes este necesara dezvoltarea abilitatilor de manageriere a propriei persoane,de comunicare interpersonala, de partieipare si afirmare In societate, devenind astfelpromotor al unor actiuni pentru asigurarea progresului scolar al elevilor eu care va lucra.

39


40/40

U N IU N E A E U R O Pe . AN A _",IJ'Jf.RHlltf(OMANlIlIM I NI S TE " RU l, . M Ut lC O ; F A Mi ~J F j I PROTF . CT ! FJSOC I ALF.

AMf>Ol\DRIJ

FortdulSMlolEUfapermPOSORU2.007-2G13 In,lI"ml,lntDStruct"ral",2. 001-2013

I :nN.I~n:,RT.l.( 'i-'.!)I;(ATIEICt:RCfTAIWI~ i ~ ; : ~ ~ . f . ~ z . ~ ;

Olp;)tOl~U INSPECTORATUl ~COlARJUDETEAN IA! lI

Bibliografie selectiva:

*** Psihopedagogie (coord. A. Neculau si T. Cozma), Iasi, Ed. Spiru Haret,1994; *** Curs de pedagogie (coord. I. Cerghit si L. Vlasceanu), TipografiaUniversitatii din Bucuresti, 1988; *** Curs .Psihopedagogia rezolvarii conflictelor" , conf. dr. Ana Constantin,Universitatea "AI. I.Cuza" la~i; Cojocariu, Venera-Mihaela, Educatia pentru schimbare si creativitate,Bucuresti, EDP, 2003; Cristea, Sorin, Fundamentele pedagogice ale reformei invatamdntului,Bucuresti, EDP, 1994; lucu, R., Managementul st gestiunea clasei de elevi, Iasi, Ed. Polirom 2000; Joita, Elena ,Management educational, Ed. Polirom, Iasi, 2000; Nicola, loan, "Microsociologia colectivului de elevi", E.D.P., Bucuresti, 1974; Ulrich, C., Managementul clasei,Bucure~ti, Ed. Corint, 2000. Vlasceanu, Mihaela, "Psihosociologia educatiei $i tnvatamantului", Editura

Paideia, Bucuresti, 1993.

40

Documents

Managementul Clasei - Gest Sit de Criza