39
MANAGEMENTUL CLASEI

management clasa

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs 1

Citation preview

Page 1: management clasa

MANAGEMENTUL CLASEI

Page 2: management clasa

Câmpul educativ şcolar

• Înainte de 1989:- dat o dată pentru totdeauna/nu putea fi pus în

discuţie- ordine şi disciplină – se ocupa profesorul- nu conştientiza cauza/natura restricţiilor- profesorul însuşi era doar un “actor” în interiorul

CES- era unicul centru de autoritate/putere- conflictele reprezentau aspecte patologice,

marginale

Page 3: management clasa

• După 1989:

- fluiditatea graniţelor CES/relativizarea constantelor care il configurează

- apar mai multe centre de putere: prof., părinţii, elevii, massmedia

- conflictele sunt concepute ca un indicator cu privire la gradul de mulţumire a elevilor

Page 4: management clasa

AUTORITATE ŞI PUTERE

- relaţia prof-elev: dezechilibrată

- De persuasiune

- De putere

- De autoritate

Page 5: management clasa

• Relaţia profesor – elev

Adult/matur/ştiutor/profesor – elev/neştiutor/imatur/copil- Putere

- Autoritate- Persuasiune

- Afecţiune

Page 6: management clasa

Relaţia părinte – copil

Adult/matur/ştiutor/părinte – copil/neştiutor/imatur/copil

Putere

Autoritate

Persuasiune

Afecţiune

Page 7: management clasa

• Există modalităţi diferite de a iubi un copil?

• Toate modalităţile de a iubi un copil sunt dezirabile?

• Psihanalistul Alice Miller a observat că este posibil să iubeşti copilul „cu pasiune – dar nu într-o modalitate care să răspundă nevoilor lui”

► contează cum îi iubim

Page 8: management clasa

• Există 2 tipuri de a iubi copiii:

• 1. a iubi copiii pentru ceea ce fac

• 2. a iubi copiii pentru ceea ce sunt

Page 9: management clasa

• Primul tip de iubire este condiţionat = copiii trebuie să câştige iubirea acţionând în modalităţi pe care părinţii le cred potrivite sau adecvate standardelor lor

• Al doilea tip de iubire este necondiţonată = nu depinde de modul în care acţionează copiii, dacă au succes, dacă se poartă bine sau orice altceva

Page 10: management clasa

• de apărat ideea dragostei necondiţionate atât pe baza unei judecăţi de valoare, cât şi pe baza unei presupoziţii

• judecata de valoare este următoarea: copiii nu ar trebui să câştige aprobarea noastră. Ar trebui să-i iubim „dincolo de orice motive”

• ceea ce contează nu este ca noi să credem că îi iubim necondiţionat, ci ce ei să simtă că îi iubim necondiţionat

Page 11: management clasa

• presupoziţia: iubind copiii necondiţionat, această iubire va avea efecte pozitive. Nu este doar ceea ce trebuie făcut dpdv moral, ci este şi un lucru inteligent

• copiii au nevoie să fie iubiţi aşa cum sunt şi pentru ceea ce sunt

• doar aşa ei se pot accepta pe ei înşişi ca fiind fundamental buni, chiar şi atunci când greşesc

Page 12: management clasa

PUTERE

1. Putere: capacitatea unui actor dat de a ajunge la rezult. urmărite şi, în special, de a realiza acţiuni eficiente

- şi prof. şi elevul încearcă să desfăş. acţ. eficiente, unele chiar comune

Page 13: management clasa

• - rel. putere-acţiune (intervenţie capabilă să altereze cursul unei acţiuni)

• - capacit. puterii de a produce rezultate

Page 14: management clasa

PUTERE

2. puterea: capacitatea unor persoane de a produce efecte scontate şi prevăzute asupra celuilalt

- cine este de responsabil pentru eşec?

-puterea este o relaţie (stare latentă sau manifestă)

Page 15: management clasa

PUTERE

3. puterea: P are putere asupra lui E în măsura în care îl poate determina pe acesta din urmă să facă ceva ce, altminteri nu ar face

- nu există putere fără resurse: forţă, ameninţări, pedepse, recompense

Page 16: management clasa

Zygmunt Bauman:

- societatea modernă – grijă pentru comportamentul uman

- disciplina – achiziţie fundamentală a copilăriei şi a adolescenţei

- disciplina: prevedere, judecată, autocontrol

Page 17: management clasa

Michel Foucault: A supraveghea şi a pedepsi

- două feţe ale puterii:

Puterea Regelui

Puterea disciplinară

Page 18: management clasa

PUTEREA REGELUI

- se manifestă în mod vizibil, recognoscibil

- se manifestă în mod intermitent, punctual (răspuns la conflicte, încălcare reguli)

Page 19: management clasa

-”ştim asupra cui a acţionat, în ce modalităţi şi prin intermediul cui”)

- cea mai mare parte a vieţii individului scapă puterii Regelui

- ineficientă

Page 20: management clasa

PUTEREA DISCIPLINARĂ

- este difuză în acţiunea sa, umple spaţiul şi acţionează asupra tuturor

- este invizibilă, acţionează în mod continuu

- este dificil de localizat şi deci dificil să i te opui

Page 21: management clasa

- se caracterizează prin rapiditate şi uşurinţă, fiind de regăsit peste tot şi în acelaşi timp

- afectează întreaga viaţă a individului

- panopticon (Bentham)

Page 22: management clasa

PUTEREA DISCIPLINARĂ

Consecinţe:

Conformitatea, normalitatea

Normal = natural

Page 23: management clasa

• Normalul este rezultatul a 3 procese:

1. Controlul ierarhic

2. Sancţiunea normalizatoare

3. Examenul/examinarea

Page 24: management clasa

AUTORITATEA

• autoritatea (Bochenski): “o relaţie cu trei termeni care se instituie între un purtãtor, un subiect, şi un domeniu”

Page 25: management clasa

- purtãtorul este “cel care deţine autoritatea”

- subiectul este “omul pentru care purtãtorul are autoritatea menţionată”

- domeniul constituie pur şi simplu aria de probleme în interiorul cãreia purtãtorul deţine autoritatea în raport cu subiectul

Page 26: management clasa

► particularizând, identificãm:

- profesorul cu purtãtorul autorităţii- elevul cu subiectul acesteia- domeniul este constituit din obiectul de studiu pe care îl

predã profesorul respectiv

Page 27: management clasa

AUTORITATEA

• semnul de întrebare apare în legãturã cu domeniul de competenţă al profesorului: se poate vorbi despre profesor ca despre un expert într- un domeniu anumit?

• pentru o desfăşurare optimã a procesului instructiv-educativ, profesorul trebuie sã rezolve câteva probleme:

Page 28: management clasa

1. - o problemã vizeazã transmiterea cunoştinţelor de specialitate, sarcinã pe care o poate rezolva şi expertul

- este adevãrat cã aceste cunoştinţe trebuie <prelucrate>, pentru a fi accesibile nivelului de performanţă şi vârstei elevilor, iar acestã <prelucrare> reclamã competenţe pedagogice, pe care expertul nu le posedã

Page 29: management clasa

AUTORITATEA

2. - o a doua problemã, (Geissler) vizeazã crearea motivaţiei pentru obiectul de studiu respectiv, iar acest lucru nu este uşor nici pentru o persoanã cu studii de ştiinţele educaţiei

• pentru un expert, problema creãrii motivaţiei nu existã, deoarece el pleacã de la premisa cã elevii au venit la şcoalã sã înveţe (cu alte cuvinte, sunt deja motivaţi pentru aceasta)

Page 30: management clasa

AUTORITATEA

3. - o a treia problemã vizeazã crearea şi menţinerea unei ordini iniţiale, pe fondul cãreia sã se desfăşoare procesul instructiv-educativ

• In acest sens, Geissler scria: “... profesorii reprezintã prima instanţă socialã care înţelege cã, fãrã o ordine pre-existentã la elevi, procesul de învăţare nu poate începe şi nu se poate desfăşura

• părinţii mai pot masca pentru o vreme lipsa de ordine a copiilor lor, transformându-se în servitori care restabilesc ordinea desconsideratã de odraslele lor”

Page 31: management clasa

AUTORITATEA

4. - a patra problemã vizeazã dificultăţile legate de notare, precum şi întregul cortegiu de efecte secundare pe care aceasta le (poate) induce

• sã nu uitãm cã evaluarea ca activitate de verificare a performanţei “... reclamã atât cunoştinţe legate de scopul urmãrit prin verificarea cunoştinţelor, de formele de verificare, cât şi, mai presus de toate, de efectele secundare ce pot surveni pe parcursul acestei activităţi.”

Page 32: management clasa

AUTORITATEA

► ex. notarea poate genera anumite modalităţi de învăţare din partea elevilor, modalităţi care sã-i punã în situaţia de a da rãspunsuri satisfãcãtoare profesorului, chiar dacã efectul asupra propriei lor personalităţi este departe de a fi cel scontat (<toceala> pentru a putea reproduce anumite cunoştinţe, asimilarea unor informaţii şi abilităţi pentru care elevii nu întrezãresc nici o finalitate

Page 33: management clasa

AUTORITATEA

► ex. o notã nepotrivitã şi inadecvat comentatã poate fi înţeleasă de cãtre elev ca o evaluare a personalităţii sale ca întreg şi nu ca o apreciere punctualã a capacităţilor şi cunoştinţelor asimilate la un anumit obiect de studiu. Pe termen lung şi în urma repetãrii unor astfel de situaţii, efectele secundare pot fi grave.

Page 34: management clasa

• ► ex. competenţele unui profesor acoperã arii diferite, care se întretaie parţial şi care includ multe zone vagi, neprecizate

Page 35: management clasa

AUTORITATEA

• autoritatea nu este o relaţie datã sau care instituitã fiind, funcţionează mai departe în virtutea instituirii iniţiale

Page 36: management clasa

• autoritatea poate fi contestată (ceea ce presupune o luare de poziţie explicitã din partea elevului)

Page 37: management clasa

• autoritatea poate fi ignoratã (ceea ce presupune cã, deşi nu-l (mai) intereseazã domeniul sau profesorul respectiv elevul nu face public acest lucru)

• sã zicem cã în ultimul caz relaţia de autoritate este numai suspendatã

Page 38: management clasa

AUTORITATEA

• contestarea este posibilã datoritã ambiguităţii relaţiei profesorului cu domeniul sãu de competenţe, dar şi datoritã extinderii ilicite a acestuia

Page 39: management clasa

• ignorarea vizeazã mai ales domeniul, care poate fi lipsit de interes sau de atractivitate pentru elevi