195

mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

  • Upload
    others

  • View
    10

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE
Page 2: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

2

Page 3: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

3

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR

DIN MEDIUL COMUNITAR

RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU

2010-2011

Page 4: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

4

Nu vom salva tot ce ne-ar placea sa salvam, dar vom salva mai mult decat daca n-am fi incercat deloc. Sir Peter Scott

Acest material reprezinta o sinteza a rezultatelor obtinute prin participarea specialistilor din Institutul National de Sanatate Publica, in colaborare cu specialistii Directiilor de Sanatate Publica teritoriale si a Municipiului Bucuresti, cu sprijinul Ministerului Sanatatii, in cadrul Programului National de Monitorizare a Factorilor Determinanti din Mediul de Viata si Munca. Aducem multumiri tuturor celor implicati si consideram ca acest material ne ofera baza pentru a crea perspectivele de imbunatatire a activitatilor desfasurate in domeniul de competenta, de intarire a colaborarii intre structurile implicate si chiar daca este un prim pas , nu trebuie sa uitam ca de cele mai multe ori tocmai primul pas este cel mai greu de facut.

Dr Andra Neamtu

Page 5: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

5

CUPRINS

1. CAPITOLUL I • CE ESTE IGIENA ? ..................................................................................................................................................................... 6

2. CAPITOLUL II - MEDIUL SI SANATATEA • RELATIA DINTRE MEDIU SI SANATATE ................................................................................................................. 7 • DEFINITIA SANATATII ................................................................................................................................................ 8 • MODIFICARILE DE MEDIU SI POTENTIALELE EFECTE ASUPRA SANATATII ................................................ 9 • EFECTUL MEDIULUI ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE .............................................................................. 9 • EFECTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA SANATATII ............................................................................ 10

3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA

• CALITATEA APEI POTABILE ...................................................................................................................................... 14 • CALITATEA APEI DE IMBAIERE ............................................................................................................................... 21 • APA DE FANTANA ........................................................................................................................................................ 24 • PROGRAM DE EVALUARE A CALITATII APEI SI A RISCULUI PENTRU SANATATE A CONSUMATORILOR

IN CAZUL EXPUNERII LA APA POTABILA POLUATA NATURAL CU ARSEN .................................................. 30 • APELE POTABILE IMBUTELIATE – ALTELE DECAT APELE MINERALE NATURALE SAU DECAT APELE

DE IZVOR ....................................................................................................................................................................... 34 • POLUANTII ATMOSFERICI

- POLUANTII IRITANTI ............................................................................................................................................. 45 - POLUANTII TOXICI SISTEMICI - SCREENINGUL BIOLOGIC AL POPULATIEI IN EXPUNEREA LA

PLUMB ....................................................................................................................................................................... 50 • POLUAREA FONICA ..................................................................................................................................................... 56 • POLUAREA SOLULUI ................................................................................................................................................... 60 • RADIATIILE IONIZANTE ............................................................................................................................................. 68 • RADIATIILE NEIONIZANTE ........................................................................................................................................ 101

4. HABITATUL UMAN ................................................................................................................................................................. 106

5. GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA ........................................................ 118

6. INTOXICATIILE NEPROFESIONALE CU PESTICIDE ................................................................................................... 124

7. UTILIZAREA PRODUSELOR COSMETICE ....................................................................................................................... 128

8. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC ALIMENTARI SI SANATATEA • STAREA DE NUTRITIE SI ALIMENTATIA POPULATIEI ........................................................................................ 137 • CONSUMUL DE SARE DIN PRODUSELE ALIMENTARE ....................................................................................... 143 • NIVELUL DE IOD DIN SAREA IODATA PENTRU CONSUMUL UMAN ............................................................... 145 • TOXIINFECTIILE ALIMENTARE ................................................................................................................................ 147 • CALITATEA ALIMENTELOR CU DESTINATIE NUTRITIONALA SPECIALA, INCLUSIV A REZIDURILOR DE

PESTICIDE ...................................................................................................................................................................... 151 • CALITATEA SUPLIMENTELOR ALIMENTARE ....................................................................................................... 156 • APELE MINERALE NATURALE IMBUTELIATE ...................................................................................................... 157 • INGESTIA DE ADITIVI ALIMENTARI ........................................................................................................................ 160 • MATERIALELE CARE VIN IN CONTACT CU ALIMENTUL ................................................................................... 165 • ALIMENTELE TRATATE CU RADIATII .................................................................................................................... 173

9. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC OCUPATIONALI SI SANATATEA

• CE ESTE MEDICINA MUNCII? .................................................................................................................................... 175 • BOLILE PROFESIONALE SI ABSENTEISMUL MEDICAL PRIN BOALA PROFESIONALA ............................... 177 • EXPUNEREA PROFESIONALA LA AZBEST ............................................................................................................. 184 • EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE ................................................................................... 188

10. MEDIUL SI SANATATEA – PERSPECTIVE ....................................................................................................................... 192

Page 6: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

6

CAPITOLUL I

CE ESTE IGIENA?

Cuvantul “igiena” nu trbuie confundat cu mirosul cloraminei si fenolului, cu pasteurizarea mancarii si a ambalarii ei in vid. Igiena este intelesul modern al cultului Hygeiei, al zeitei iubitoare care odata s-a uitat asupra starii de sanatate a atenienilor.Ea este aparatorul sanatatii si simbolizeaza credinta ca omul poate ramane sanatos daca traieste in anumite limite rationale. De-a lungul timpului Hygeia a continuat sa simbolizeze virtutea unei vieti sanatoase intr-un mediu sanatos, idealul pentru “mens sana in corpore sano”.Numele Hygeia deriva dintr-un cuvant abstract care inseamna sanatate. Asclepius ,primul doctor care apare in legendele grecesti a devenit faimos prin folosirea cultului si a cunostiintelor despre calitatile plantelor in vindecare.In contrast cu Hygeia numele lui Asclepius este de origine foarte veche .Aparent acesta ar fi trait in sec.XII I.C. El era deja cunoscut ca un erou in timpul lui Homer. Hygeia ar fi fost o membra a grupului sau care ii aplicau cunostiintele, in multe randuri spunandu-se ca ar fi fost fiica, sora sau sotia sa , dar de multe ori confundandu-se cu el. In multe iconografii antice Asclepius apare ca un tanar zeu acompaniat in dreapta de Hygeia si in stanga de Panakeia (a tot cunoscatoarea plantelor cu rol vindecator). Mitul Hygeiei si a lui Asclepius simbolizeaza oscilatiile fara sfarsit dintre doua puncte de vedere diferite in medicina. Pentru sustinatorii Hygeiei, sanatatea reprezinta o ordine naturala a lucrurilor, un atribut pozitiv pe care oamenii il pot pastra daca isi traiesc viata in mod ordonat. Conform acestora rolul cel mai important al medicinei este sa descopere si sa invete legile naturii. Mai sceptici adeptii lui Asclepius cred ca rolul principal al medicului este de a trata boala, de a restaura starea de sanatate prin corectarea imperfectiunilor cauzate de diferite accidente de la nastere sau din timpul vietii. Rudolf Virchow a adus contibutii la aceste puncte de vedere datorita prestigiului sau imens ca om de stiinta si scriitor in domeniul medical si alte ramuri biologice. Astfel conform acestuia , tratamentul cazurilor individuale reprezinta doar o mica parte in medicina. Mai important este controlul bolilor care pot fi influentate de viata sociala sau chiar politica. Din acest punct de vedere medicina devine o stiinta sociala. La inceputul secolului XIX un grup condus de doctorul Southwood Smith si inginerul Edwin Chadwick milita pentru faptul ca boala este intotdeauna acompaniata de mizerie, poluare si sanatatea poate fi restaurata numai intorcandu-ne la aerul, apa si mancarea nepoluate. Aceasta lupta pentru aerul nepoluat a stat si la baza reformelor sanitare promovate de Florence Nightingale care spunea : “Nu exista boli specifice ,ci conditii specifice pentru boli”. Invatamantul romanesc de igiena a fost inaugurat official in 1861, prin infiintarea, in cadrul Scolii nationale de medicina si farmacie din Bucuresti, a unei catedere independente de igiena. Asfel la initiativa lui Carol Davila i-a fost incredintata aceasta catedra lui Iacob Felix.In anul 1870, acesta scriind primul volum din Tratatul de igiena publica si politie sanitara, an care a urmat infiintarii Facultatii de medicina din Bucuresti. In acelasi timp, in primele doua decenii de existenta a facultatii de medicina din Iasi, profesor de igiena a fost Gh Rojnita. In 1922 a fost numit aici ca profesor de igiena renumitul bacteriolog si epidemiolog Mihai Ciuca. La facultatea de medicina din Cluj, titularul timp de un sfert de secol a catedrei de igiena a fost Iuliu Moldovan, care avea o temeinica vocatie de igienist si s-a straduit sa promoveze

Page 7: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

7

ideea ca in paralel cu reteaua medicala de asistenta curativa trebuie sa existe si o retea de asistenta profilactica, cu sarcini medico-sociale. In 1920-1923, a fost create la Geneva Organizatia de Igiena a Societatii Natiunilor, for la constituirea caruia prof. I Cantacuzino a adus o importanta contributie. In data de 9 februarie 1927, Adunarea Deputatilor a votat in unanimitate si in data de 17 februarie in Senat, s-a votat proiectul de infiintare la Bucuresti a unui institut de igiena si sanatate publica . Acesta era infiintat cu sprijinul Fundatiei Rockefeller si cu sustinerea in senat a profesorului Al Obregia. Chiar daca specialitatea “igiena” este inca recunoscuta in categoria specialitatilor medicale din Romania, exista o reticienta in legatura cu practicarea acestei specialitati. Probabil ca totul porneste de la o slaba cunoastere a importantei practicarii acesteia si a faptului ca este mai putin spectaculoasa din punct de vedere al momentului, astfel incat anumite rezultate in urma practicarii ei devin vizibile in randul populatiei dupa ani de straduinta. Nu trebuie sa uitam faptul ca practica din acest domeniu este in acelasi timp conditionata de colaborari cu specialisti din multe alte domenii: chimisti, biologi, biochimisti, fizicieni, etc., astfel incat presupune formarea unor colective de lucru stabile si bine pregatite profesional. Evolutia problemelor stiintifice din aceasta specialitate presupune o permanenta informare, un efort maxim in practicarea ei si poate, cateodata, o resemnare in faptul ca aprecierile pot sa nu apara. Suntem totusi datori sa ducem mai departe ceea ce inaintasii nostri au construit, ceea ce ne-au lasat mostenire si ceea ce si-au dorit pentru ca sanatatea populatiei sa fie protejata.

CAPITOLUL II

MEDIUL SI SANATATEA

• RELATIA DINTRE MEDIU SI SANATATE

Raportul dintre om si natura poate reflecta de fapt calitatea mediului. Cand ne referim la notiunea de “calitatea mediului” ne putem gandi atat la ce ne poate oferi mediul din punct de vedere productiv cat si la modul in care viata si sanatatea oamenilor , ca si diverse obiective social-economice, pot fi afectate de factori naturali nefavorabili sau de consecintele unor activitati economice care declanseaza procese de degradare sau duc la poluarea mediului. Astfel la studiul calitatii mediului, cuprinzand o gama foarte larga de probleme, din mai multe domenii de activitate , participa oameni cu multiple pregatiri si presupune o colaborare stransa si optima intre acestia si domeniile stiintifice pe care le reprezinta. Pe masura ce omenirea a devenit constienta de faptul ca mediul ii ofera atat resursele cat si perspectivele, problema calitatii si a protectiei mediului a intrat in actualitate, sub forma accentuarii necesitatii conservarii si utilizarii cat mai eficiente a potentialului productiv al mediului. De aceea atat pe plan mondial cat si national, se acorda o atentie din ce in ce mai mare activitatii de protectie a mediului si de supraveghere sinoptica a modificarilor aduse calitatii lui. Legatura dintre om si mediu o putem privi, simplist, interpretand fenomenul din punct de vedere somatic prin faptul ca fiinta umana este un produs al materiei, calitativ superior organizata. In acelasi timp insa omul intretine cu mediul sau ambiant si raporturi care au in vedere persoana umana ca produs si ca membru al unei colectivitati sociale. Astfel o colectivitate sociala presupune atat interdependenta dintre indivizi , dintre indivizi si alte vietuitoare, precum si cu alti factorii fizici, chimici si biologici din mediu , in afara carora

Page 8: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

8

nu este posibila existenta sa biologica.Ca individualitate sociala si subiect al unei colectivitati umane, pe baza unor relatii sociale cu caracter istoric, omul, impreuna cu grupul caruia ii apartine, actioneaza deliberat si cu teluri precise asupra unor componente ale mediului ,duce chiar o lupta sustinuta impotriva capriciilor naturii. De-a lungul dezvoltarii sociale in urma confruntarilor om- natura ,dusa atat in directia comunitatii, cat si in cea a ambiantei ,omul tinde sa-si amelioreze conditiile de viata . Astfel omul va infrunta rigorile climatului si neajunsurile calamitatilor naturale. Exista , asadar ,o deosebire de sens si continut intre prezenta activa a omului in mediu si aceea pasiva a celorlalte componente ale biosferei.In decursul existentei sale, omul actioneaza asupra componentilor naturii si numai el este in masura sa dea nastere la tipuri stabile si dinamice in acelasi timp de peisaje umanizate, ca domenii si expresii ale actiunii sociale asupra naturii Toate generatiile de oameni au cautat sa obtina “o stare perfecta de sanatate si fericire” Grecii antici credeau in existenta unor populatii sanatoase, viguroase si fericite in partile inaccesilbile ale Universului. Asa a aparut si zicala “o minte sanatoasa intr-un corp sanatos “, iar acestea nu pot exista decat in cazul unei armonizari perfecte intre om si natura. In ultima parte a secolului al XVIII lea a circulat teoria conform careia toate problemele se pot rezolva prin reantoarcerea la natura .Jean Jacques Rousseau arata ca omul la inceputuri era bun, sanatos, fericit si toate acestea au fost schimbate de civilizatie care i-a modificat fizicul si l-a corupt mental.”Igiena-spunea acesta-este mai mult o virtute decat o stiinta”. Bolile sunt rezultatul modificarilor asupra mediului ambiant si sanatatea si fericirea se pot recastiga, dupa spusele lui Voltaire,”numai daca invatam din nou sa mergem in patru membre”. Cuvantul “natura” nu este o entitate definita si constanta.Referindu-ne la viata nu exista o singura natura ; exista doar niste asocieri de circumstante care variaza de la un loc la altul si de la un timp la altul. In realitate, cautarea unei anumite cauze in aparitia unor boli poate fi o greseala pentru ca multe boli sunt rezultatul unor factori indirecti si a unor circumstante mai greu de determinat si nu au drept cauza un singur factor. Aici intervin sigur anumiti factori din mediu care pot fi aceia care declanseaza sau potenteaza aparitia sau agravarea celor mai multe dintre boli. In concluzie conceptul dual al starii optime de interactiune intre mediul extern si cel intern este expresia moderna a doctrinei Hypocratice, astfel incat sanatatea este influentata de mai multi factori prezenti in universal nostru. Pana la urma trebuie sa un uitam totusi urmatorul lucru : tot ceea ce se face are ca principal scop imbunatatirea calitatii vietii si mentinerea starii de sanatate pentru cat mai mult timp. Deci chiar daca se cauta o imbunatatire a conditiilor de mediu, scopul este pentru a mentine si a imbunatatii starea de sanatate a populatiei. Albert Einstein a spus : « Un nou mod de gandire e necesar daca oamenii vor sa supravietuiasca.” Probabil ca acest lucru va fi valabil oricand.

• DEFINITIA SANATATII

Sanatatea si boala nu pot fi definite in termni anatomici, fiziologici sau mentali.Masura lor reala este capabilitatea individului de a functiona in conditii acceptabile pentru el si pentru grupul din care face parte. In privinta definirii sanatatii exista puncte de vedere “medicale” si “non-medicale”.Cunostiintele medicale se bazeaza pe date stiintifice generale ,universale iar cele

Page 9: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

9

nemedicale se bazeaza pe cunostiinte traditionale sau pe experiente individuale.Conceptele laice contin bineinteles,uneori mai putine informatii decat cele profesionale medicale. In conceptie medicala sanatatea este absenta bolii si a anomaliilor; din punct de vedere social poate fi definita dupa nivelele mentale si fizice necesare pentru a face fata nevoilor societatii. Conceptul pozitiv de sanatate a fost descris in repetate randuri.Modelele de masurare a starii de sanatate se refera la devierea de la statutul de sanatate – “la sanatate bolnava”sau “absenta bolii”.Rareori se reflecta definitia globala data de WHO(1948).Factorii non-biologici care pot influenta insanatosirea includ psihologia pacientului.motivatiile,cooperarea la terapie,statutul socio-economic,nivelul cultural ,etc. Conceptul negativ de sanatate este mult mai real cand se refera la populatia bolnava , dar mai putin real cand ne referim la populatie in general.Acesta ne da putine informatii despre sanatatea populatiei. Dubos (1959) a argumentat ca boala si sanatatea nu pot fi definite in termeni anatomici sau fiziologici si masura lor reala este abilitatea individuala de a face fata cerintelor din grupul din care face parte.O definire absoluta a sanatatii nu este posibila decat prin puncte de vedere relative.Oamenii definesc sanatatea in mod variabil depinzand de factorii sociodemografici si de nivelul de cultura. Toate studiile cu privire la definirea conceptului de sanatate au aratat rolul social in cadrul definitiei ei. Dubos a aratat : “fiecare proces al existentei este o intrepatrundere continua dintre individ si mediul sau,deseori rezultand o anumita forma de boala.Omul poate spera ca poate evita pericolele.Absenta completa a bolii este insa doar un vis care ne aminteste de Gradinile lui Eden!”.

• MODIFICARILE DE MEDIU SI POTENTIALELE EFECTE ASUPRA SANATATII

Activitatea umana si schimbarile pe care le produce aceasta asupra mediului inconjurator este un subiect destul de des intalnit.Schimbarile care se produc la nivelul mediului par a fi destul de cunoscute ,insa poate ca nu ne dam exact seama de gravitatea acestora in timp.Cand auzim de temperatura medie a aerului va creste cu 2-5 grade C in urmatorii 100 de ani sau ca apa oceanelor va creste cu 1m in urmatorii 50-100 de ani ,trebuie oare sa fim alarmati? Cum oare pot influenta schimbarile climatice si de mediu sanatatea populatiei? Putem oare sa estimam cu acuratete aceste lucruri astfel incat sa putem lua anumite masuri? Daca urmarim in timp anumiti indicatori de sanatate care pot fi influentati de modificarile din mediu, vom observa in evolutia acestora modificari in aceeasi traictorie cu modificarile mediului. Astfel daca invatam sa ii monitorizam si sa ii urmarim ,atunci vom invata sa ne urmarim si calitatea vietii noastre si a urmasilor nostri si abia atunci vom putea sa ne vom putea da seama ce putem face pentru ca sanatatea populatiei viitoare si calitatea vietii sa devina optima sis a poata fi protejata.

• EFECTUL MEDIULUI ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE Termenul “greenhouse effect” se refera la efectul pe care il are acumularea de CO2 si alte gaze in atmosfera cu efect asupra cantitatii de radiatii solare si asupra energiei pierdute de radiatiile care se reantorc de la suprafata pamantului in spatiu.Odata cu Revolutia Industriala,prin combustie,CO2 a devenit principalul poluant existent in atmosfera.Dioxidul de carbon si alte gaze poluante – metan,oxizi de azot,etc. – determina o transparenta crescuta pentru lumina din vizibil si ultraviolete.Vaporii de apa ,de exemplu ,absorb radiatiile

Page 10: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

10

infrarosii emise de pamant.Daca nu ar exista astfel de conditii care sa absoarba radiatiile infrarosii,temperatura de la suprafata pamantului ar fi cu 40 Kelvini mai rece ,oceanele ar ingheta si viata nu ar fi posibila. Concentratia dioxidului de carbon a crescut de la 315 parti la milion in 1958 , la 352 parti/milionin 1988 , mult mai mare decat in ultimii 160000 de ani.Jumatate din cantitatea de dioxid de carbon produsa la inceputul Revolutiei Industriale mai exista si astazi.Restul a trecut in materia vie sau a fost definitiv sechestrat in oceane. Cresterea nivelului de dioxid de carbon a determinat cresterea temperaturii pamantului cu aproximativ 0,6 grade C in ultimii 100 de ani si se prevede o crestere cu 2-5 grade C in urmatorii 50-100 de ani. Nu s-au stabilit inca consecintele acestor schimbari atmosferice.Unii spun ca aceasta crestere cu 2-5 grade C poate avea efecte egale cu cele ale epocii glaciale.Poate schimba caracteristicile ploilor tropicale si musonice care au o atat de mare importanta pentru vegetatia si agricultura din Africa,Asia si America de Sud. Daca ghetarii din Antartica de Vest s-ar topi, nivelul marilor va creste cu aproximativ 6m, lucru care poate determina inundarea unor centre populate si pamanturi fertile. O alta consecinta ar fi cresterea precipitatiilor.Aerul cald va determina evaporarea apei marilor intr-o cantitate mai mare ducand la cresterea cantitatii de precipitatii si zapada. Ca si CO2 si alti poluanti ca dioxidul de sulf, dioxidul de azot etc. sunt foarte toxice pentru vegetatie influentand calitatea procesului de fotosinteza. Depletia stratului de ozon din stratosfera este o alta consecinta a poluarii cu efecte pe starea de sanatate a populatiei.Efectele patologice ale radiatiilor ultraviolete se refera la perturbarile de la nivelulu DNA si proteinelor. Specialistii actuali, chiar daca exista o preocupare maxima in domeniul schimbarilor climatice, recunosc ca evenimentele extreme care pot apare in special in timpul apropiat sunt de neprevazut. Datorita politicilor duse la nivelul tarilor europene au fost multe tendinţe încurajatoare în protecţia mediului în ultimul deceniu: emisiile europene de gaze cu efect de seră au scăzut, ponderea surselor regenerabile de energie a crescut prin incurajarea si promovarea acestor practici, unii indicatori de poluare a aerului şi a apei arată îmbunătăţiri semnificative în întreaga Europă, utilizarea materialelor şi producerea de deşeuri, deşi încă în creştere, sporesc într-un ritm mai lent decât economia. Toate aceste lucruri nu sunt chiar evidente si materializate in calitatea factorilor de mediu, tocmai datorita faptului ca refacerea conditiilor de mediu si mai ales reflectarea acestui lucru in starea de sanatate a populatiei apare intr-o perioada mult mai lunga decat a fost necesara pentru distrugerea lor.

• EFECTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA SANATATII O crestere medie cu 2-5 grade C in urmatorii 50-100 de ani,va determina o crestere a numarului de zile cu o temperatura mai mare de 38 grade C.Cresterea mortalitatii prin stress caloric, poate fi asteptata de la o crestere a temperaturii peste 32 grade C. Acest lucru va afecta in special populatia cu boli cronice si imunitate scazuta si probabil populatia infantila.Gradul de crestere a mortalitatii nu este inca clar evaluat.Aerul conditionat poate reduce numarul victimelor. Deasemenea este prevazut faptul ca iritantii respiratori vor polua in continuare aerul ambiant, ceea ce va duce la o crestere a morbiditatii si mortalitatii prin boli pulmonare ca de tipul bronsitelor ,astmului bronsic, infectiilor acute ale cailor respiratorii superiopare etc.

Page 11: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

11

Depletia stratului de ozon atmosferic se asteapta sa aibe o directa influenta asupra sanatatii populatiei.Incidenta tuturor formelor de cancer de piele, mai ales la populatia alba,va creste datorita expunerii crescute la UV-B. Nu trebuie uitata si posibila crestere a incidentei cataractei cu afectarea tuturor categoriilor de populatie. O alta consecinta a cresterii radiatiilor UV-B, este scaderea sistemului imunitar ceea ce va determina cresterea prevalentei bolilor infectioase. Probabil consecintele cele mai importante si devastatoare ale schimbarilor de mediu vor fi datorita efectului asupra agriculturii : solul va deveni mult mai salin ;regiunile aride vor creste in suprafata etc. Drept consecinta va fi scaderea cantitatii de produse agricole,cu efecte dezastruoase, mai ales in tarile sarace,asupra starii de nutritie a populatiei. O importanta arie de cercetare stiintifica in domeniul sanatatii populatiei ,o constituie crearea unui sistem de supraveghere. Specialistii recunosc ca realitatea consecintelor schimbarilor climatice, ramane inca o necunoscuta din punct de vedere al magnitutudinii acestora si a naturii acestora . In paralel, identificarea consecintelor asupra starii de sanatate raman inca de natura prospectiva. Din ce in ce mai mult se vehiculeaza idea de “adaptare la schimbarile climatice” , astfel incat se recunoaste faptul ca acestea nu mai au cum sa fie oprite, dar pot exista cai de a le prevedea si/sau minimiza. Astfel devine si mai acuta problema functionarii sistemului de supraveghere, care nu trebuie sa fie un sistem nou creat, ci este necesara imbunatatirea si integrarea celui existent. Astfel acesta trebuie sa aiba ca si principale obiective : crearea si actualizarea unei baze de date; identificarea si evaluarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice; luarea de masuri timpurii anticipative. Comisia Europeana a demarat procesul de consultare publica in vederea pregatiri procesului de elaborare a Strategiei EU de Adaptare la Efectele Schimbarilor climatice. Aceasta va fi finalizata in martie 2013 si va cuprinde recomandari pentru toate sectoarele vulnerabile de la nivel EU. Astfel se estimeaza ca schimbările climatice vor afecta sănătatea umană fie în mod direct – în relație cu efectele fiziologice ale căldurii și frigului – fie în mod indirect, de exemplu, prin modificarea comportamentelor umane (migrație forțată, mai mult timp petrecut în exterior), creșterea incidentei bolilor cu transmitere prin alimente sau prin vectori sau alte efecte consecinta a schimbărilor climatice, precum inundațiile. În cursul ultimelor decenii s-a observat deja în Europa accentuarea unora dintre aceste impacte [de exemplu, se estimează că numai valuri de căldură din vara anului 2003 au provocat peste 70 000 de decese (Robine et al, 2008)]. Nu toate schimbările legate de climă au efecte negative asupra sănătății umane. De exemplu, in zonele temperate,cum este incadrata si Romania, in mod normal prin cresterea temperaturii iernile vor fi mai blânde si vor duce la micșorarea numărului deceselor legate de frig. Mediul interior se va îmbunătăți ca urmare a reducerii măsurilor necesare pentru a asigura temperaturi interne confortabile. Persoanele care lucrează în exterior vor avea mai puține probleme legate de frig în timpul iernii, ceea ce le va îmbunătăți productivitatea. Prelungirea perioadei de vegetație și intensificarea precipitațiilor va favoriza agricultura și producția alimentară, precum și grădinăritul și alte activități în aer liber. In acelasi timp insa cresterea temperaturilor in perioada verii si accentuarea valurilor de caldura va determina cresterea impactului asupra sanatatii populatiei prin aparitia unor toxiinfectii alimentare, a unor boli determinate de anumite insecte, a unor boli si simptome respiratorii si cardiovasculare rezultate in urma socului caloric. Principalul motiv de preocupare este legat de morbiditatea și mortalitatea legate de căldură, ca urmare a creșterii temperaturii medii anuale și a temperaturilor extreme, cu toate că această problemă este influențată și de schimbările socioeconomice legate de creșterea

Page 12: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

12

populației, distribuția pe vârste (îmbătrânirea demografică din Europa) și de alți factori, precum migrația. În țările UE se estimează că mortalitatea crește cu 1–4% pentru fiecare ridicare cu un grad a temperaturii, ceea ce înseamnă că mortalitatea legată de căldură ar putea crește cu 30 000 de decese pe an până în 2030 și cu 50 000 - 110 000 de decese pe an până în 2080 (proiectul PESETA).Persoanele în vârstă, cu o capacitate redusă de control și de reglare a temperaturii corpului, prezintă cel mai mare risc de deces ca urmare a șocului caloric și a tulburărilor cardiovasculare, renale, respiratorii și metabolice (Matthies et al, 2008). În timp ce numărul total al deceselor este strâns legat de dimensiunea populației, modificarea ratei mortalității poate fi mult mai accentuată în regiunile în care încălzirea se manifestă mai puternic.

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

Arad

Ar

ges

Baca

u Bi

hor

Bist

rita

Nas

aud

Boto

sani

Br

aila

Ca

ras S

ever

in

Cala

rasi

Cluj

Co

nsta

nta

Cova

sna

Da

mbo

vita

Do

lj Ga

lati

Gorj

Harg

hita

Hu

nedo

ara

Ialo

mita

Ilf

ov

Mar

amur

es

Meh

edin

ti

Mur

es

Olt

Prah

ova

Sala

j Sa

tu M

are

Sibi

u Su

ceav

a Te

leor

man

Tu

lcea

Va

lcea

Va

slui

Vran

cea

R= rata calculata la 100.000 de decese prin boli cardio-vasc.

R Mortalitate prin afectiuni cardio - vasculare

2011 2010 2009 2008 2007

0

20

40

60

80

100

120

Arad

Ar

ges

Baca

u Bi

hor

Bist

rita

Nas

aud

Boto

sani

Br

aila

Ca

lara

si Cl

uj

Cons

tant

a Co

vasn

a

Dam

bovi

ta

Dolj

Gala

ti Go

rj Ha

rghi

ta

Hune

doar

a Ia

lom

ita

Ilfov

M

aram

ures

M

ehed

inti

M

ures

O

lt Pr

ahov

a Sa

laj

Satu

Mar

e Si

biu

Suce

ava

Tele

orm

an

Tulc

ea

Valc

ea

Vaslu

i Vr

ance

a

R= rata calculata la 100.000 de decese prin boli respiratorii

R Mortalitate prin afectiuni respiratorii 2011 2010 2009 2008 2007

Page 13: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

13

Din analiza graficelor de mai sus se observa ca in general tendinta indicatorilor specifici de mortalitate prin boli respiratorii si cardiovasculare in toate judetele din Romania , in ultimii cinci ani, nu a cunoscut variatii semnificative, lucru imbucurator. BIBLIOGRAFIE 1.Igiena – coordonator Prof.Dr.Sergiu Manescu – Editura Medicala,Bucuresti 1991 2.Tratat de Igiena – sub redactia Prof.Dr.Sergiu Manescu – vol.I Editura Medicala , Bucuresti,1984 3.Measuring Deasease – Ann Bowling – Open University Press-Buckingham – Philadelphia , 1995 4.Health and Disease – A.Reader – Edited by Basiro Davey,Alastair Gray and clive Seale – Open University Press – Buckingham – Philadelphia,1995. 5. Mediul European -Starea şi Perspectiva 2010- Agenţia Europeană de Mediu 6. Bulletin epidemiologique hebdomadaire – institute de Veille Sanitaire, martie 2012, nr 12-13 7. IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) Fourth Assessment Report (SPM) 8. Carta Verde privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice 9. EU Green Paper on Adaptation 10. EU White Paper on Adaptation 11. O.M. 1170/29.09.2008 - Ghid privind Adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC) Deasemenea se gasesc informatii si pe urmatorul link : . http://climate-adapt.eea.europa.eu/web/guest/home

Page 14: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

14

CAPITOLUL III

MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA

• CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITE IN SISTEM CENTRALIZAT LA PESTE 5000 DE LOCUITORI SI/SAU IN CANTITATE MAI MARE DE 1000mc/zi Dr Anca TUDOR, medic primar Igiena, CPIII, coordonator national ; Cătălin STAICU, analist IT - RAPORT SINTETIC TRIANUAL 2008, 2009, 2010 -

Institutul National de Sanatate Publica, prin CNMRMC, este coordonatorul raportului de tara privind indeplinirea obligatiilor definite de DIRECTIVA CONSILIULUI Europei din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE). Aceasta atributie decurge din stabilirea prin cadrul legislativ reprezentat de Legea apei potabile 458/2002. Directiva 98/83/CE a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 458 (r1) din 08/07/2002 , Republicata in M.O., partea I nr. 875 din 12/12/2011, privind calitatea apei potabile. Prin Hotarârea de Guvern nr. 974/2004 se stabilesc Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi Procedura de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile. Raportul de tara trianual privind calitatea apei potabile distribuite in sistem centralizat in zonele de aprovizionare cu peste 5000 de locuitori si/sau in care volumul de apa distribuit este de peste 1000mc/zi, se bazeaza pe datele care au fost furnizate de catre responsabilii desemnati de DSP teritoriale pentru intocmirea Raportarii catre Comisia Europeana. Baza de date cuprinde raportarile efectuate conform cerintelor legislative in vigoare privind Monitorizarea de control/ obligatia Operatorului de apa potabila si conform cerintelor Monitorizarii de audit/ obligatie ce intra in atributia Directiei de Sanatate Publica Judeteana si a Municipiului Bucuresti. La nivelul INSP-CNMRMC s-a realizat centralizarea datelor in Baza centrala de date si prelucrarea acestora conform Ghidului de Raportare al Comisiei Europene, versiunea octombrie 2011.Modalitatea de colectare şi prezentare a datelor privind calitatea apei potabile distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu apă, a utilizat pentru anii 2008, 2009 si 2010 o formă tabelară, conformă cu cerinţele Directivei 98/83/EC şi ale WISE – Water Information System of Europe/ Sistemul de Informaţii referitoare la Apă din Europa (detalii în capitolul Principii de Raportare). Metodologia prin care au fost furnizate datele necesare intocmirii acestui raport a fost intocmita de noi pe baza Ghidului de raportare al CE din mai 2007

.(ec.europa.eu/environment/water/water-drink/pdf/2007_05_09_guidance_doc_reporting.pdf). In luna octombrie 2011, CE a revizuit formatul de raportare, incluzand noi tabele si eliminand informatii specifice nationale. In acest sens, nu au mai fost incluse in noul format de raportare datele referitoare la parametrii specifici, ce se regasesc doar in legislatia nationala (ex. Clor rezidual, duritate, sulfuri si H2S, zinc, substante tensioactive, indicatorii de radioactivitate: activitatea alfa si beta globala).Mentionam ca termenul de incarcare a raportului trianual pe site-ul eionet a fost 29 februarie 2012, conform Ghidului de Raportare versiunea octombrie 2011.

Page 15: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

15

Documentele care au stat la baza integrarii informatiilor transmise de DSP teritoriale, au fost urmatoarele:

- Metodologia de culegere a datelor elaborata de catre noi - Ghidul de Raportare CE - versiunea octombrie 2011 - User manual v 1.0 – informatii privind fluxul informational de postare a raportului

trianual – ghid tehnic IT.

REZULTATE SINTETICE

In perioada 2008-2010 sursele de aprovizionare cu apa au variat foarte putin , astfel incat din punct de vedere procentual variatiile sunt nesemnificative.

0 2 4 6 8

10 12 14 16 18 20 22

2008 2009 2010

(mil.)

Populaţie România Populaţie Totală Populaţie Aprovizionată

53% 47%

Repartizare Populatie Totala - Romania 2010

Populatie Aprovizionata Populatie Neaprovizionata

Page 16: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

16

65%

32%

3% 0%

Procent sursă de apă România - 2008 A.Suprafata A.Profunzime A.Filtrate prin banc Alte surse

66%

32%

2% 0%

Procent sursă de apă România - 2009 A.Suprafata A.Profunzime A.Filtrate prin banc Alte surse

67%

30%

3% 0%

Procent sursă de apă România - 2010 A.Suprafata A.Profunzime A.Filtrate prin banc Alte surse

Page 17: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

17

Astfel pentru anul 2010, sursa de aprovizionare cu apa pentru populatia Romaniei este in procent de 67% sursa de suprafata. Acest lucru nu este imbucurator, datorita faptului ca apa de suprafata poate avea o calitate mai putin buna , astfel incat ,pentru a ajunge la consumator, necesita mai multe procedee de imbunatatire a parametrilor necesari pentru a nu determina modificari nedorite asupra starii de sanatate a populatiei. Situatia zonelor de aprovizionare cu apa din Romania ,pentru fiecare judet si Municipiul Bucuresti, si tendintele pentru perioada 2008-2010 sunt prezentate in graficul de mai jos:

Conform Biroului de presa al Administratiei Nationale “APELE ROMANE”, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei 2011, resursele de apă ale României sunt relativ sărace si neuniform distribuite în timp si spatiu. Acestea însumează teoretic 134,6 mld mc (fiind constituite din apele de suprafată- râuri, lacuri, fluviul Dunărea - si ape subterane), din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice este cca. 40 mld. mc. Resursele endogene specifice ale României raportate la populatie sunt de 1.894 m³/an/loc, România fiind una din tările cu cele mai scăzute resursele de apă din Europa. Ca urmare este deosebit de important ca apa sa fie folosita in mod judicious de catre populatie dar si de catre celelalte sectoare ale economiei nationale.

În perioada de raportare numarul zonelor de aprovizionare cu apa pentru fiecare judet este reprezentat in figura de mai jos. Zonele sunt cele in care populatia deservita este de peste 5000 de locuitori si/sau volumul de apa distribuit in sistem centralizat este de peste 1000mc/zi.

Page 18: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

18

Page 19: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

19

Evolutia numarului parametrilor monitorizati pentru fiecare judet, in Romania , in perioada 2008-2010 se poate observa in graficul de mai sus. In vederea supravegherii calitatii apei potabile sunt monitorizati parametrii in cadrul preceselor de monitorizare de control si monitorizare de audit. Pentru anul 2010 situatia rezultatelor acestor parametrii este reprezentata in graficele de mai jos.

Page 20: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

20

Ce am constatat, printre altele : - Supravegherea calitatii apei potabile din punct de vedere microbiologic s-a derulat

conform prevederilor legale in majoritatea judetelor tarii iar media analizelor neconforme s-a situat sub 1,8%. Acest fapt s-a concretizat si in lipsa episoadelor de epidemie hidrica prin defect de aductiune sau prin deteriorarea calitatii microbiologice a apei la consumator (robinet) din alte varii motive.

- Supravegherea calitatii apei din punct de vedere al contaminarii cu elemente chimice este inca departe de a fi cea care poate asigura eliminarea totala a potentialilor factorilor de risc chimici din apa potabila. Un exemplu in acest sens poate fi

Page 21: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

21

urmatorul : numerosi operatori de apa folosesc drept unica solutie de tratare a apei dezinfectia prin produsi pe baza de clor. Dat fiind ca in Romania sursa de apa este preponderent de suprafata, iar in unele cazuri forajele care capteaza sursa de profunzime sunt de adancimi moderate/mici, incarcatura organica a apei este consistenta. Daca nu sunt folosite si alte trepte de tratare anterioara a apei, folosindu-se doar pentru dezinfectia FINALA produsele pe baza de clor, cele doua aspecte mentionate anterior (clor + incarcatura organica)pot actiona sinergic in sensul formarii sub-produsilor de dezinfectie (trihalometani - THM). Mentionam ca nu am introdus in ecuatie si prezenta inca a sistemelor de distributie a apei vechi, colmatate, ce prezinta biofilm. Reiteram importanta factorilor chimici in economia calitatii apei potabile, dat fiind ca spre deosebire de cei microbiologici (infectiosi) care dau fenomene ACUTE de afectare a starii de sanatate, cei chimici determina afectarea sanatatii in mod insidos,efectul putand fi constatat in timp, iar gravitatea imbolnavirilor asociate acestora este la fel de mare ca a celor determinate de factorii microbiologici. Masurile de preventie tin si de identificarea in timp util a potentialului factor de risc chimic pentru sanatatea populatiei, caci toata lumea bea apa.

• CALITATEA APEI DE IMBAIERE Dr Anca TUDOR, Cătălin STAICU, analist IT

Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin CNMRMC, este coordonatorul naţional al elaborării Raportului sezonier referitor la EVALUAREA CALITĂŢII APEI DE ÎMBĂIERE. Raportul este efectuat in colaborare si pe baza datelor furnizate de DSP teritoriale, conform metodologiei transmise in anul precedent raportarii. Raportarea calitatii apei de imbaiere catre Comisia Europeana reprezinta o obligatie pe care Romania o are din momentul aderarii la U.E. Calitatea apei de imbaiere este reglementata prin:

• Directiva Europeana 76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere (in revizuire); • H.G. nr. 459/2002 – privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele

naturale amenajate pentru imbaiere, si care reprezinta transpunerea prevederilor incluse in Directiva EEC 76/160; aceasta transpune Directiva Europeana 76/160/EEC

• HG nr. 88/2004 – pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere;

• Legea Apelor nr.107/1996, modificata prin Legea nr.310/2004; Directiva Europeana 76/160/EEC, privind calitatea apei de imbaiere, a stabilit obiectivele privind protectia sanitara si conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca zonele naturale amenajate si folosite pentru imbaiere. Din anul 2007 suntem punct focal pentru Raportarea catre Comisia Europeana a calitatii apei de imbaiere conform acestei Directive.

Prin apa de imbaiere se intelege orice tip de apa de suprafata, curgatoare (rau, fluviu), sau statatoare (lac) inclusiv apa marina, in care este permisa de catre autoritatile locale imbaierea, prin amenajarea acestor zone sau prin folosinta unor zone neamenajate, dar utilizate in mod

Page 22: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

22

traditional de un numar mare de persoane. Apa din aceste zone pentru imbaiere este monitorizata de catre autoritatile locale autorizate, conform reglementarilor in vigoare. Directiva nu se aplica:

• apei utilizate in scopuri terapeutice; • apei din bazinele de inot/piscine.

Statele membre UE au urmatoarele obligatii generale privind calitatea apei de imbaiere: • Sa stabileasca valorile aplicabile apei de imbaiere pentru parametrii:

- microbiologici: coliformi fecali (Escherichia Coli),enterococi/streptococi fecali; - fizico-chimici: uleiuri minerale, substante tensioactive si fenoli; - alte substante: pesticide, metale grele, cianuri, nitrati.

• Sa se asigure ca apa de imbaiere este in conformitate cu valorile stabilite. • Sa raporteze Comisiei Europene anual, in format standardizat, situatia referitoare la

implementarea directivei. Comisia publica un raport referitor la calitatea apei de imbaiere la nivel comunitar.

Supravegherea, evaluarea şi inspecţia sanitară a zonei naturale amenajate şi utilizate în scop de îmbăiere se fac în conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare. Conform prevederilor Ministerului Sănătăţii din cadrul Metodologiei de monitorizare şi evaluare a zonelor de îmbăiere (M.O. Nr.199 din 22 martie 2011): –Primele probe de monitorizare se iau cu 5-15 zile înainte de începerea sezonului de îmbăiere. –În timpul sezonului de îmbăiere, probele de apă de îmbăiere se prelevează din fiecare punct de monitorizare la fiecare două săptămâni. –În condiţiile în care calitatea apei de îmbăiere a fost corespunzătoare timp de 2 ani consecutiv, probele se pot preleva cu o frecvenţă mai redusă, adică o dată pe lună, prelevandu-se un număr total de minimum 4 probe/sezon.

Zona naturală amenajată pentru îmbăiere necesită autorizare sanitară conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populatiei, cu modificările ulterioare.

Conform HG nr. 389/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 546/2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere (M.O. Nr. 290 din 26 aprilie) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în colaborare cu administraţiile bazinale de apă, elaborează şi actualizează profilul apelor de îmbăiere în conformitate cu prevederile anexei 3.

Consultarea potenţialilor utilizatori ai apelor de îmbăiere se efectuează de către Ministerul Sănătăţii şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, înaintea luării deciziilor privind apele de îmbăiere, prin afişarea informaţiilor pe pagina web a instituţiilor menţionate şi organizarea de dezbateri publice, conferinţe, seminare, cu participarea şi consultarea publicului . In urma aplicarii metodologiei elaborate de catre noi, REZULTATELE au fost urmatoarele :

- In anul 2010 si in anul 2011 numărul zonelor de îmbăiere raportate la CE a fost de 49, după cum urmează: 48 de zone costiere cu apă de îmbăiere Marea Neagră, situate în

Page 23: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

23

judeţul Constanţa şi 1 zonă de îmbăiere costieră cu apă de îmbăiere Marea Neagră, situată în judeţul Tulcea.

- In anul 2010 sezonul de îmbăiere s-a derulat în perioada 1.06.2010 – 15.09.2010. - In anul 2011 durata sezonului de imbaiere a fost 1 iunie – 15 septembrie 2011 - Frecventa de prelevare a probelor a fost respectata. - Parametrii evaluaţi au fost următorii: parametrii microbiologici: coliformi totali/100ml;

coliformi totali/100ml; streptococi fecali/100ml; salmonella; parametrii fizico – chimici: ph; substanţe tensio-active; oxigen dizolvat; CBO5; grad de saturaţie în oxigen; temperatura.

- Cerinţele de calitate pentru apa de mare monitorizată în cele 49 de puncte de monitorizare au fost in concordanta cu prevederile valorilor din legislatia actuala.

INSP prin CNMRMC este punct focal pentru Raportarea calitatii apei de imbaiere in Romania la nivelul Comisiei Europene.

Rapoartele calitatii apei de imbaiere pentru sezonul 2010 si sezonul 2011se regasesc pe site-ul www.eionet.europa.eu.

Page 24: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

24

• APA DE FANTANA

Dr Oana Iacob SUPRAVEGHEREA CAZURILOR DE METHEMOGLOBINEMIE ACUTĂ INFANTILĂ GENERATE DE APA DE FÂNTÂNĂ - 2010-2011

Methemoglobinemia acută infantilă (cunoscută şi sub denumirea de intoxicaţie acută infantilă cu nitraţi sau boala albastră a noului născut) este o afecţiune caracterizată de o creştere anormală a concentraţiei sangvine de methemoglobină (metHb), o moleculă incapabilă să transporte oxigenul. Methemoglobina este un compus similar hemoglobinei, doar că ionul feros (Fe2+) (ion central al hemoglobinei) a fost ionizat la ionul feric (Fe3+), incapabil să asigure transportul oxigenului în sânge. Methemoglobinemia poate fi cauzată de stresul oxidativ, precum şi de numeroase substanţe toxice precum vopsele bazate pe anilină, unele antibiotice (sulfonamidele), unele anestezice locale (articaina), nitrații, bromații, etc. În cazul apei de fântână, substanţa toxică implicată în generarea methemoglobinemiei este reprezentată de nitrat, boala apărând aproape exclusiv în mediul rural, cu precădere la copii 0-1 an care sunt hrăniţi cu lapte praf preparat cu apă de fântână bogată în nitraţi. Ca surse ale prezenţei substanţelor azotoase în apa de fântână pot fi luate în consideraţie: compoziţia solului, contaminarea fecaloidă a apei prin nerespectarea condiţiilor de amplasare a fântânilor şi a condiţiilor igienico-sanitare, dar şi utilizarea pe scară largă a substanţelor fertilizante în agricultură Situaţia României, cu particularităţile de structură demografică in ceea ce priveşte nivelul natalităţii cu variaţii în diferite zone, cu particularităţi socio-economice (ruralizare, pauperizare, condiţii igienico-sanitare – inclusiv ale aprovizionării cu apă – precare în mediul rural) se caracterizează prin existenţa unor teritorii rurale cu importante frecvenţe şi contaminări ale apei potabile cu nitriţi-nitraţi. Dacă în perioada 1984-1995, se înregistrau, la nivel naţional, 2346 cazuri de methemoglobinemie la copii sub 1 an şi 80 de decese, ulterior se constată o scădere a incidenţei în teritoriul ţării. Astfel, în perioada 1997-2005, la nivel naţional s-au înregistrat 3314 cazuri, cu o rată medie anuala de 368 cazuri; pentru cea mai mare parte a intervalului amintit: 1997-1999 şi 2002-2006, s-au înregistrat între 206-290 cazuri pe an, în timp ce anul 2000 a înregistrat un vârf de morbiditate, cu 453 cazuri, urmat de anul 2001, cu 334 cazuri. (Fig. 1)

Page 25: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

25

Fig. 1 Evoluţia numărului de cazuri de methemoglobinemie acută infantilă în România în perioada

1997-2005 *)

*) Sursa : Lupulescu D. – Rev. Ig. şi Săn. Publ. 58(3) 2008, p.30

Luând în considerare ultimii 2 ani, în anul 2010 s-a înregistrat un număr de 73 cazuri în 17 judeţe (majoritatea în mediul rural), iar în 2011 s-au înregistrat 84 de cazuri în 21 judeţe, restul judeţelor raportând 0 cazuri. (Tab. nr. 1)

Tab. 1 Evoluţia numărului de cazuri de methemoglobinemie acută infantilă în România în perioada 2010-2011

Judeţ 2010 (c.a.) 2011 ( c.a.) Alba 1 1 Arad - 0 Argeş - 0 Bacău 7 9 Bihor 1 1 Bistriţa-Năsăud - 0 Botoşani 8 4 Braşov 0 0 Brăila - 5 Buzău - 3 Caraş-Severin 0 0 Călăraşi 5 5 Cluj 1 0 Constanţa - 1 Covasna 2 2 Dâmboviţa 1 0 Dolj 3 2 Galaţi - 0 Giurgiu - 0 Gorj 0 2 Harghita - 0

0

100

200

300

400

500

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

206 210 171

453

334

234 293

259 241

an

Page 26: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

26

Judeţ 2010 (c.a.) 2011 ( c.a.) Hunedoara - 0 Ialomiţa 1 1 Iaşi 20 24 Ilfov 1 0 Maramureş 0 0 Mehedinţi 5 4 Mureş - 1 Neamţ 3 0 Olt - 3 Prahova 1 3 Satu Mare 1 4 Sălaj - 0 Sibiu 0 1 Suceava 0 0 Teleorman 0 0 Timiş 0 0 Tulcea - 2 Vaslui - 6 Vâlcea 12 0 Vrancea 0 0 Mun. Bucureşti 0 0 TOTAL 73 84

În ceea ce priveşte distribuţia cazurilor pe regiuni, se constată că numărul cazurilor în judeţele Moldovei reprezintă în continuare majoritatea la nivel naţional – 69 % în 2010 şi 60% în 2011 din total cazuri în România.(Fig. 2), de altfel distribuţia păstrându-se constantă în ambii ani. Cauza este reprezentată în primul rând de compoziţia solului, care în mod natural se caracterizează prin concentraţii crescute de nitraţi/nitriţi în teritoriu Moldovei (în special în nord), la care se adaugă nerespectarea condiţiilor igienico-sanitare şi de amplasare a fântânilor, precum şi utilizarea pe scară largă a substanţelor fertilizante pe bază de azot în agricultură.

Fig. 2 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie infantilă pe regiuni în perioada 2010-2011

69% 16%

15%

2010

Moldova Muntenia Transilvania

60% 24% 16%

2011

Moldova Muntenia Transilvania

Page 27: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

27

Cu toate acestea, studiile de specialitate realizate în teritoriul Moldovei au arătat că, începând cu anul 2007, se conturează o tendinţă de scădere a numărului de cazuri, pe fondul căreia judeţele Moldovei se comportă diferit, în unele înregistrându-se croşete de creştere anuală. (Fig. 3)

MOLDOVA - c.a - - incidenţa -

Fig. 3 Număr de cazuri, incidenţa şi tendinţa acestora pentru perioada 2007-2011 în Moldova

La nivel naţional, distribuţia cazurilor pe sexe relevă o situaţie mai particulară pentru 2010, cu frecvenţă mai mare la fete, deşi în literatură se prezintă risc mai mare la sexul masculin (Fig. 4):

Fig. 4 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie acută la nivel naţional, pe sexe pentru anii 2010- 201

Forma clinică a bolii a fost aproape în egală măsură, uşoară sau medie-gravă; fără a pune sub semnul întrebării diagnosticul şi încadrarea realizată în spital privind forma clinică (deoarece nu există criterii standardizate pentru acest aspect) pot exista unele diferenţe între medici/clinici în încadrarea bolii. Mai mult de 1/3 din cazuri s-au asociat cu boli diareice acute sau boli respiratorii, ceea ce poate reprezenta un aspect favorizant al producerii intoxicaţiei sau aspect de gravitate în evoluţia bolii.(Fig. 5)

32 34

64

50 50

y = 5.2x + 30.4

0

25

50

75

100

2007 2008 2009 2010 2011

0.58

3.72

0.78 1.08

0.45

y = -0.29x + 2.192

0

1

2

3

4

5

2007 2008 2009 2010 2011

47% 53%

2010

Masculin Feminin

51% 49%

2011

Masculin Feminin

Page 28: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

28

Fig. 5 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie acută la nivel naţional, funcţie de forma

clinică, pentru anii 2010-2011

În funcţie de tipul de alimentaţie al copilului predomină, după cum era şi de aşteptat, situaţia copiilor alimentaţi artificial sau mixt:

Fig. 6 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie acută la nivel naţional, funcţie de tipul de alimentaţie, pentru anii 2010-2011

44% 46% 48% 50% 52% 54%

uşoară gravă

53%

47%

2010

30% 31% 32% 33% 34% 35% 36%

uşoară medie grava

36%

32% 32%

2011

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

natural artificial mixt diversificat

3%

51% 45%

1%

2010

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

natural artificial mixt neprecizat

5%

55%

37%

3%

2011

Page 29: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

29

În ceea ce priveşte calitatea apei, se constată că fântânile sunt în special individuale, de mică adâncime, cu întreţinere incorectă prin lipsa perimetrului de protecţie. (Fig.7) Trebuie însă luat în consideraţie numărul mare de fântâni publice cu acest risc, deoarece de regulă, de la acestea se aprovizionează un număr mai mare de persoane aflate în diferite stări fiziologice sau patologice, cu diferite grade de vulnerabilitate.

Fig. 7 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie infantilă în funcţie de prezenţa/absenţa

perimetrului de protecţie, la nivel naţional: 2010-2011 Vorbind despre contaminarea chimică a apei, se constată că cele mai multe cazuri sunt generate de situaţiile de impurificare a apei cu cantităţi de peste 100 mg nitraţi/litru (Fig.8). Din acest punct de vedere situaţia Moldovei este mai precară: atât în 2010 cât şi în 2011, din numărul total de fântâni analizate în această regiune, mai mult de jumătate prezintă cantităţi de nitraţi de peste 2 ori CMA.

Fig. 8 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie infantilă în funcţie de concentraţia de nitraţi (mg/l), la nivel naţional: 2010-2011

Din punct de vedere microbiologic, se constată, după cum era de aşteptat, contaminarea cu E. Coli a apei de fântână, cu o distribuţie asemănătoare celei a concentraţiei de nitraţi (Fig.9):

Fig.9 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie infantilă în funcţie de gradul de

contaminare cu E. Coli, la nivel naţional:2010-2011

0% 20% 40% 60% 80%

da nu neprecizat

33%

67%

0%

2010

0% 10% 20% 30% 40% 50%

da nu neprecizat

29%

48%

23%

2011

0%

10%

20%

30%

40%

50%

0-50 51-100 101-500 >500

11%

37% 42%

10%

2010

0%

10%

20%

30%

40%

50%

0-50 51-100 101-500 >500 np

6%

19%

50%

7% 18%

2011

0%

10%

20%

30%

40%

<2/cm3 >2/cm3 >10/cm3 neprecizat

27%

37% 33%

3%

2010

0% 5%

10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

<2/cm3 >2/cm3 >10/cm3 np

21% 15%

24%

40% 2011

Page 30: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

30

În concluzie: Dacă în perioada 1997-2005, la nivel naţional se înregistrau 3314 cazuri de methemoblobinemie acută infantilă, cu o rată medie anuală de 368 cazuri, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere semnificativa a numărului de cazuri, pentru 2010 şi 2011, acesta fiind sub 100. Această evoluţie poate fi explicată ca fiind urmare a acţiunilor de reabilitare a unor surse de apă în rural, prin diferite programe europene, dar şi datorită măsurilor intensive de comunicare a riscului şi conştientizare a populaţiei, prin conlucrarea medicilor de familie şi a celor din DSP judeţene pentru educarea populaţiei din zonele cu risc.

• PROGRAM DE EVALUARE A CALITATII APEI SI A RISCULUI PENTRU SANATATE A CONSUMATORILOR IN CAZUL EXPUNERII LA APA POTABILA POLUATA NATURAL CU ARSEN

Dr Ioana Lupsa – CRSP Timisoara

Promovarea unui program privind combaterea consumului de apă potabilă cu substanţe cancerigene (As) este in scopul asigurării securităţii şi sănătăţii cetăţeanului in conformitate cu priorităţile strategice europene de mediu şi siguranţă. Evaluarea şi monitorizarea calităţii şi cantităţii apei potabile reprezintă o prioritate a Comisiei Europene. Astfel, prin The Drinking Water Directive (DWD), Council Directive 98/83/EC, obligă statele membre UE să monitorizeze regulat apa potabilă pentru a furniza consumatorilor informaţii adecvate şi de actualitate despre calitatea acesteia, obligativitate transpusă şi in Legea apei nr.458/2002 , şi modificările ulterioare. Nu toţi parametrii prevăzuţi in această lege sunt respectaţi de unii producători de apă, astfel că pană la remedierea situaţiei trebuie evaluat de către DSP-urile judeţene şi CRSP-uri oportunitatea. acordării unei derogări. Conform Metodologiei din Ordinul MS nr. 299/ 2010 de acordare a derogărilor pentru parametrii chimici, in conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002, respective OG 11/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002, privind calitatea apei potabile, impune condiţia ca o astfel de derogare să nu constituie un risc potenţial pentru sănătatea populaţiei rezidente. Efectele expunerii la orice substanţă periculoasă depind de doză, durată, mod de expunere, caracteristici şi obiceiuri personale, cat şi de prezenţa altor substanţe chimice. Arsenul anorganic se găseşte in mod natural in sol şi in mai multe tipuri de minereuri. Mulţi compuşi comuni ai arsenului se dizolvă in apă. Astfel, arsenul poate ajunge in lacuri, rauri,sau in apele subterane prin dizolvare in ploaie sau zăpadă sau prin deversarea apelor uzate din industrie. Dizolvarea lui in apă se accelerează odată cu schimbările climatice prin creşterea semnificativă a temperaturii pe glob. Cercetări in jumătatea de vest a ţării au demonstrat faptul că temperatura va creşte in zonă şi datorită particularităţii de a fi geologic activă; aceasta va duce la o creştere şi mai mare a temperaturii care va avea ca consecinţă eliberarea unei cantităţi mai mari de As din combinaţiile chimice existente şi trecerea lui in stare liberă in apa de adancime. Astfel există posibilitate existenţei unor concentraţii mari de As in apa de profunzime a altor zone geologic active din ţară. Arsenul din apa potabilă este toxicul care a cunoscut cea mai drastică scădere a CMA la nivel mondial incepand cu anul 2000 (de la 50 μg/L la 10 μg/L). Aceată scădere drastică a fost o decizie care a insemnat o mare responsabilitate pentru instituţiile care au făcut recomandarea (OMS, US ,EPA), ca de altfel şi a instituţiilor care au implementat-o: US EPA, UE, Romania.

Page 31: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

31

In ciuda acestei norme stricte şi exprese, există cateva zone in Europa care sunt cuprinse in programe de conformare cu noua reglementare. Din nefericire, una din aceste zone, este parţial localizată in Romania (cea mai mare parte a zonei este localizată in Ungaria). Acest contaminant nu este monitorizat in Romania la aceste surse şi nu se cunoaşte riscul pentru sănătatea grupurilor populaţionale expuse. In cazul unei posibile expuneri la arsen prin ingestia de apa , mai mulţi factori pot fi incriminaţi pentru determinarea patologiilor viitoare. Aceşti factori includ doza ( cantitatea;), durata (pentru cat timp), şi calea de expunere. In anul 2011 , metodologia a implicat structurile Institutului National de Sanatate Publica si Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti. In perioada mai-iunie şi septembrie-octombrie 2011 s-au recoltat 10 probe de apă din forajele selectate. Astfel ,in anul 2011, CRSP Timisoara ,in calitate de coordonator al metodologiei, a organizat recoltarea de probe de apă din foraje publice şi/sau private cu adancime de peste 50 m din diferite localităţi din Romania pentru a catagrafia zonele cu posibile concentraţii crescute de As in apele de profunzime, de etiologie geologică. In vederea armonizării datelor obţinute specialiştii din CRSP Timişoara au elaborat protocoale de operare standard pentru DSP-uri privind activităţile repartizate acestora:

1. Prelevarea, conservarea şi transportul probelor de apă in vederea determinării conţinutului de As;

2. Colectarea conform unei machete a următoarelor informaţii: catagrafierea tuturor forajelor cu adancimea peste 100 m, iar pentru unele judeţe peste 50 m; valorile concentraţiei de As monitorizate din momentul executării forajului; descrierea amplasamentului forajului; depistarea posibilelor surse de poluare; capacitatea staţiei/forajului; numărul populaţiei deservite; date demografice din localitatea unde se află forajul; date de morbiditate specifică pe o perioadă de 15 ani pentru imbolnăviri prin cancer (număr total, rinichi, vezică urinară, piele – exceptand melanomul, plămani, san) şi boli cardiovasculare cronice (hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, boli crerbrovasculare).

3. Completarea „Fişei de prelevare a probei de apă in vederea determinării conţinutului de As” cu următoarele date: codificarea probei, consemnarea exactă a locaţiei forajului (inclusiv coordonatele GPS), condiţiile de recoltare, caracterizarea sursei, amplasamentul sursei, posibile surse de poluare, capacitatea staţiei/debitul, numărul populaţiei deservite. Centrele Regionale de Sanatate Publica din cadrul Institutului National de Sanatate Publica , au recepţionat probele de apă recoltate de către specialiştii din DSP-urile arondate conform Procesului verbal de recepţie a probelor de apă (codificarea probelor, datele probelor, etc.), in vederea determinării conţinutului de As şi TOC. Analizele au fost efectuate utilizand metode standardizate pentru AAS şi ICP-MS, respectiv TOC. In vederea obţinerii unei baze de date comparabile – ca şi o măsură specifică a unui program naţional – datele / probele / rezultatele raportate de către fiecare CRSP au fost supuse unui control de calitate interlaboratoare prin analiza probei duble. Rezultatele obţinute au fost introduse intr-o bază de date. Aceste date au fost utilizate pentru calcularea dozei de expunere la As, a dozei zilnice ingerate de As şi a riscului de cancer, utilizand metodologia ATSDR. Valorile crescute ale acestor date au fost utilizate pentru realizarea unor hărţi digitale cu distribuţia spaţială a forajelor / localităţi cu valori crescute de As in apa potabilă, a distribuţiei dozelor de expunere, a dozelor zilnice ingerate şi a riscului de cancer. Probe de apă prelevate şi analizate

Page 32: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

32

Fig. 1 Harta digitală a României/judeţelor, cu localizarea coordonatelor prin GPS a forajelor din care s-au recoltat probe de apă pentru determinarea concentraţiei de As. Probele de apă recoltate, in numar de 323, au fost analizate de către Laboratorul National de Referinta pentru Supravegherea Calitatii Apei şi de catre laboratoarele de specialitate din cadrul Centrelor Regionale de Sanatate Publica din Cluj-Napoca, Targu-Mureş şi Timişoara, toate facand parte integranta din Institutul National de Sanatate Publica. Probe de apa cu CMA As >10μg/L s-au determinat in 8 dintre judetele care au participat la studiu (19,04% din cele care au trimis probe). Valori ale concentraţiilor de As peste CMA in probele de apă recoltate au fost depistate in 4 judeţe din vestul ţării (TM, AR, BH şi SM) şi in 4 judeţe din exteriorul arcului Carpatic (VL, DB, VN şi VS). In ultima perioadă de timp se poate constata o creştere a numărului de foraje. Această problema pote scapa de sub controlul autorităţilor fiind vorba mai ales de cresterea numarului forajelor private. Acest fenomen se petrece cu preponderenţă in localităţi unde autorităţile locale au fost nevoite să inchidă sursele publice de distribuţie a apei, acestea avand concertaţii foarte mari de As şi acestea neputand fi supuse acordării derogărilor temporare din cauza riscului enorm pentru sănătatea populaţiei generale, dar mai ales a copiilor şi gravidelor.Rapoartele solicitate Directiilor de Sanatate Publica teritoriale au cuprins si o descriere generală a zonei, inclusiv date meteoroclimatice şi de relief, amplasarea spaţială a surselor de apă şi a posibilelor surse de poluare,conform cerinţelor descrise in metodologia transmisă. Au fost specificate capacitatea staţiilor de tratare a apei şi populaţia pe care o deservesc (inclusiv cerinţe şi necesar de apă potabilă). Gradul de expunere a populaţiei şi doza acumulată a diverselor noxe din factorii de mediu, depinde de mai mulţi factori: fiziologici (varsta, sex, genetici), comportamente, natura agentului (chimică, fizică, biologică), intensitatea expunerii (concentraţia), durata expunerii şi frecvenţa contactului. Evaluarea expunerii are drept scop prevenirea unei expuneri care să poata avea impact asupra sanatatii populatiei. Relaţia matematică a expunerii este o funcţie a concentraţiei şi timpului. Calculele efectuate privind doza de expunere, doza ingerată de As, in funcţie de cantitatea de apă ingerată, greutatea corporală şi durata consumului de apă (cu concentraţia respectivă de As), au fost conform formulelor ATSDR.

Page 33: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

33

Conform acestor calcule doza de expunere variază direct proporţional cu concentraţia de As din apă şi cantitatea de apă ingerată pe zi şi invers proporţional cu greutatea corporală a subiectului. Valorile de referinţă utilizate sunt cele din ATSDR Public Health Assessment Guidance Manual unde pentru As, MRL cronic pe cale orală este de 3E-04 mg/kg/zi. Pentru concentraţia de As de 2 μg/L doza de expunere calculată a fost de 5.89E-05 mg/kg/zi. Elementul probabilistic din cadrul riscului poate fi introdus odata cu procesul de expunere, sau efect sau ambele. Riscul de apariţie a cancerului a fost calculat conform ATSDR la persoanele normoponderale, pentru o perioadă de ingestie a apei de 1, 15 şi 25 de ani, la diverse concetraţii de arsen determinate in probele analizate. Valorile calculate pentru riscul de cancer (RC) şi reprezentările grafice evidenţiază creşterea RC in funcţie de concentraţia de As, perioada de timp şi cantitatea de apă ingerată (Fig.2).

Fig.2 Riscul de cancer pentru persoanele care consumă timp de un an 2L apă/zi cu concentraţia de As peste 10 μg/L, şi au greutatea de 70 kg Privind clasificarea arsenului in clasele cancerigene el se incadrează conform IARC in clasa „(1) carcinogen uman (cu evidenţe umane suficiente)”, iar conform EPA in clasa „(A) carcinogen uman”. Din rezultatele obtinute, se poate constata ca in 8 judeţe poate exista o expunere la valori peste CMA a arsenului in apa , in cazul in care aceasta nu este tratata corespunzator in vederea potabilizarii ei , in special datorita particularitatilor geologice existente. Astfel s-a realizat un model care se poate extrapola şi la alţi contaminaţi din apa potabilă, atat din cadrul sistemelor publice de aprovizionare cu apă (diverse surse, şi alte tipuri de apovizionare cu apă, fantani individuale, publice, etc.). Acest model permite trecerea de la o monitorizare simplă a factorilor de mediu (in cazul de faţă de As in apa de profunzime) la o abordare integrată de mediu şi sănătate care permite

Page 34: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

34

obţinerea unor informaţii suplimentare extrem de valoroase privind evaluarea expunerii calculate a riscului specific şi a condiţiilor de expunere. Rezultatele obtinute atentioneaza asupra unor posibile efecte negative asupra sanatatii populatiei in cazul consumului de apă cu concentraţii crescute de As (peste CMA),impunandu-se implementarea unor startegii de diminuare a posibilei expuneri şi a riscurilor asociate pentru populaţiile din zonele cu valori crescute ale Arsenului in apa de profunzime, datorita particularitatilor geologice.

• APELE POTABILE IMBUTELIATE - ALTELE DECAT APELE MINERALE NATURALE SAU DECAT APELE DE IZVOR Dr. Orban Antonia - CRSP Mures

Conform prevederilor HG 1388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anul 2011, cât şi HG 1591/1110/2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012 Centru Regional de Sănătate Publică Mures a coordonat aplicarea metodologiei “Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor”. Apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât cele de izvor produse în ţară sau importate şi comercializate sub denumirea de apă de masă, se supun Normelor de igienă şi Procedurii de notificare, reglementate de Ordinul Ministerului Sănătăţii 341/2007 şi se înregistrează la Ministerul Sănătăţii în „Registrul apelor potabile îmbuteliate”. Confrom prevederilor (art.5.) a acestui Ordin, apa potabilă îmbuteliată este considerată un aliment, iar calitatea trebuie să corespundă cerinţelor de calitate prevăzute în tabelele 1B, 2 şi 3 din anexa 1. la Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările aduse. Producţia şi distribuţia apei potabile îmbuteliate se autorizează sanitar de către autoritatea teritorială de sănătate publică (Anexa II. la HG 974/2004). Calitatea apei se monitorizează permanent conform prevederilor art.1.b) şi cap.II. al HG 974/2004, se realizează numai de către laboratoare înregistrate în acest scop la Ministerul Sănătăţii, (art.15.), costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă potabilă pentru monitorizarea de control şi de audit fiind suportate de către producătorul/distribuitorul de apă potabilă (art.17.).

Legislaţie aferentă: 1. Lege 458/2002 - privind calitatea apei potabile 2. Lege 311/2004 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind

calitatea apei potabile 3. Hotarâre Guvern 974/2004 – pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie

sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile

4. Ordin al Ministerului Sanatatii 341/2007 - pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă

5. Hotarâre Guvern 1020/2005 - pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale cu modificările ulterioare

6. HG 1388/2010 - privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anul 2011

7. HG 1591/1110/2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012

In perioada 2010-2011 s-a urmarit

Page 35: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

35

1) Catagrafierea unităţilor producătoare/importatoare şi a produselor de apă potabilă îmbuteliată pe teritoriul ţării.

2) Evaluarea implementării legislaţiei în domeniu: autorizarea sanitară a producţiei şi distribuţiei; notificarea produselor; înregistrarea produselor în Registrul apelor potabile îmbuteliate; aplicarea principiilor din sistemul HACCP de producţie a alimentelor

3) Evaluarea calităţii apelor potabile îmbuteliate prin culegerea informaţiilor referitoare la sursele de apă folosite, şi la tipul de apă îmbuteliată.

4) Evaluarea monitorizării calităţii apelor potabile îmbuteliate prin culegerea informaţiilor referitoare la analizele de control şi de audit efectuate, şi referitoare la laboratoarele care efectuează aceste analize.

5) Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin determinarea concentraţiei de metale -As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se – din sortimentele îmbuteliate, în anul 2011.

Activităţile s-au derulat prin structurile Institutului National de Sanatate Publica – Sectiile Sanatate in Relatie cu Mediul – in colaborare cu Directiile de Sanatate Publica teritoriale si a Municipiului Bucuresti. I. Catagrafierea unităţilor producătoare, a produselor, evaluarea implementării legislaţiei în domeniu În anul 2010 in urma raportarilor DSP judeţene s-au identificat 27 de produse de la 26

unităţi producătoare, toţi fiind producători si nu s-a raportat nici un importator de apă potabilă îmbuteliată. În anul 2011 s-au raportat 37 produse de la 32 producători, toţi fiind producători si nu s-a

raportat nici un importator de apă potabilă îmbuteliată. In urma aplicarii fisei de raportare si a caracteristicilor indeplinite pentru fiecare produs s-au

putut identifica urmatoarele :

0

20

40

60

80

100

2010 2011

84.62 87.5

15.38 12.5

%

Operatori economici raportati in functie de autorizatia sanitara

Cu autorizatie

Fara autorizatie

0

50

100

2010 2011

76.92 87.5

23.08 12.5 %

Operatori economici raportati in functie de implementarea HACCP

Cu HACCP

Fara HACCP

Page 36: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

36

0

20

40

60

2010 2011

44.44

56.76 55.56 43.24

%

Produse raportate in functie de notificare

Produse notificate Produse fara notificare

0

20

40

60

2010 2011

44.44 48.65 55.56 51.35

%

Produse raportate in functie de inregistrare

Produse inregistrate

Produse neinregistrate

0

20

40

60

80

100

2010 2011

85,18 86.48

14.81 13.51

%

Produse raportate in functie de proprietatea sursei

Privata Publica

0 20 40 60 80

100

2010 2011

96,29 91.89

3.7 8.1

%

Produse raportate in functie de originea sursei

Fantana Arteziana

privata 23

publică 4

Page 37: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

37

II. Monitorizarea calităţii apei îmbuteliate

Monitorizarea calităţii apei îmbuteliate se desfăşoară prin monitorizarea de control şi de audit, iar parametri analizaţi şi numărul de probe de prelevat anual se stabileşte în funcţie de cantitatea medie anuală îmbuteliată conform tabelului 5. şi 6. din Anexa la Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile din HG 974/2004.

În anul 2010 s-au raportat în totalitate 13 analize neconforme la 6 parametri din 4 produse. În tabelul de mai jos se prezintă centralizat parametrii şi numărul analizelor neconforme raportate în cadrul monitorizării calităţii apei îmbuteliate.

În anul 2011 s-au raportat în totalitate 10 valori neconforme la 3 parametri din 3 produse, şi anume: 7 valori neconforme la 2 parametri (la parametrii Fier total şi Nr.col. la 22°C şi 37° C) din 2 produse în cadrul monitorizării de control, 3 valori neconforme la 1 parametru (la parametrul Pseudomonas aeruginosa) din 1 produs în cadrul monitorizării de audit.

0

20

40

60

80

2010 2011

77.77

37.83

14.81

54.05

3.7 2.7 3.7 2.7 0 2.7

%

Produse raportate in functie de prepararea apei

Nespecificat Nepreparat Osmoza inversa Distilare Deionizare

0

10

20

30

40

50

60

2010 2011

29.62

40.54

51.85

21.62

11.11 13.51

3.7 8.1

0 8.1

3.7 2.7 0 2.7 0 2.7

%

Produse raportate in functie de tratarea apei

Tratament antimicrobian fizic Tratament nespecificat

Netratat Adaugare CO2

Reducere elemente in exces Mineralzare

Reducere constituenti instabili Nespecificat

privata 23

publică 4

Page 38: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

38

Număr produse, parametri şi nr. valorilor neconforme în cadrul monitorizării calităţii apei potabile îmbuteliate

Monitorizare 2010 2011

Nr.produse Parametri Nr.valori neconforme Nr.produse Parametri Nr.valori

neconforme Monitorizare control înainte de îmbuteliere

- - - 2 Fe total 6

Monitorizare control după îmbuteliere

1 Nr.col la 22

şi 37° C 1 1 Nr.col la 22 şi

37° C 1 Turbiditate 1

Monitorizare audit la sursă 3

Cd 1

1 Pseudomonas aeruginosa 1 Cloruri 1

Mn 3 Fe total 3

Monitorizare audit înainte de îmbuteliere

1 Cd 1 1 Pseudomonas aeruginosa 1

Monitorizare audit după îmbuteliere

2 Nr.col la 22

şi 37° C 1 1 Pseudomonas aeruginosa 1

Cd 1 Total 4 6 13 3 3 10 III. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate.

În anul 2011, în afară de datele raportate s-a efectuat si un control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări, prin determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate. Determinarea cantitativă a 11 metale -As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se – din fiecare sortiment îmbuteliat s-a efectuat în Laboratoarele de analiză a apei din Centrele Regionale de Sănătate Pubică ale Institutului National de Sanatate Publica 20 Directii de Sanatate Publica Judetene, au trimis 42 probe la Centrele Regionale de Sanatate Publica ale INSP , pentru determinarea conţinutului de metale. Astfel s-au efectuat un numar de 447 determinari si din cele 42 probe controlate , 4 probe (9,52% din probe) au prezentat neconformitati. Deci din cele 447 analize efectuate doar 4 (0,89% din analize) au fost neconforme. Nr. produse şi analizele neconforme în cadrul controlului de calitate

Nr. Produse Parametru neconform Valoare CMA 1 Fe 378,68 µg/l 200 µg/l 1 Fe 546,96 µg/l 200 µg/l 1 Mn 222 µg/l 50 µg/l 1 Cu 1,896 mg/l 0,1 mg/l

Rezultatele, respectiv rapoartele de încercare au fost trimise către DSP-urile judeţene în vederea aplicării sancţiunilor conform Ord.M.S. nr.1030/2009 şi Ord.M.S. nr.251/2012 pentru modificarea şi completarea Ord.M.S. nr.1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei.

Page 39: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

39

• MONITORIZAREA CALITATII APEI BALNEARE DIN STATIUNILE BALNEARE SI CENTRE DE TRATAMENT

Dr. Domahidi Ioan – CRSPMures

Dezvoltarea balneologiei ca o ramură a medicinii curative şi preventive precum şi dezvoltarea turismului, includ şi dezvoltarea staţiunilor balneare, a bazelor de tratament cu apă balneară. Pentru acest motiv trebuie acordată, din punct de vedere a sănătăţii ,o deosebită atenţie pentru urmărirea şi depistarea factorilor care influenţează negativ starea de sănătate a celor care fac cure cu apă balneară sau a celor care utilizează pentru recreere apele balneare. Metodologia a urmarit crearea unei baze de date privind staţiunile balneare, bazele de tratament cu ape balneara, precum şi cu parametrii apei balneare (fizico-chimici, bacteriologici), creand astfel un preambul in vederea crearii unui ghid de supraveghere si control a apelor balneare si a legislatiei privind calitatea şi monitorizarea apei balneare din punct de vedere igienico-sanitar (parametrii fizici, chimici şi microbiologici) Pentru culegerea datelor privind staţiunile balneare, bazele de tratament cu ape balneare, s-a întocmit un chestionar bazat pe legislaţia existentă în vigoare privind staţiunile şi bazele de tratament balneare. Pentru a cunoaşte compoziţia apei balneare s-au determinat parametrii microbiologici (la nivelul laboratorului Directiilor de Sanatate Publica –judeţene ), metale grele (la nivelul laboratorului CRSPMures) din probe de apă balneară recoltate din surse de apă balneare, bazine şi vane de tratament de către DSP-urile judeţene. În anul 2011 s-au luat în studiu:

• 13 judeţe: Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa Năsăud, Covasna, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Timiş ;

• 15 staţiuni balneare, • 56 baze de tratament.

Date despre baze de tratament ( 56 baze de tratament) Forma de proprietate a bazelor de tratament:

• privat la un număr de 39 (69,69 %), • de stat 16 (28,57%), • mixtă stat – privat 1 (1,78 %).

Gradul de acoperire a bazelor de tratament cu medici: • 51(91,10%) sunt deserviţi de medici, • 5 (8,92%) funcţionează fără medic.

69,64%

28,57%

1,78%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

privată de stat stat+ privat

Forma de proprietate a bazelor de tratament balnear

Page 40: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

40

Acte legale de funcţionare a bazelor de tratament Plan de urbanism:

• 26 (46.42%) dispun de plan de urbanism, • 19 (33,92%) nu dispun de plan de urbanism, • 11 (19,64%) nu sunt specificate.

Autorizaţia sanitară de funcţionare: • 50 (89,28%) baze de tratament dispun de autorizaţie, • 3 (5,38% ) nu dispun, • la 3 (5,38% ) nu sunt specificate.

Autorizaţia de utilizare terapeutică a factorilor naturali: • 32 (57,11%) baze de tratament dispun de această autorizaţie, • 15 (26,78%) nu dispun, • la 9 (16,07%) nu sunt specificate.

Autorizaţie de funcţionare medico – balneară:

• 36 (64,28%) baze de tratament dispun de autorizaţie de funcţionare, • 14 (25%) nu dispun, • 6 (10,71) nu sunt specificate.

Utilităţi de tratament pentru cură externă

91,10%

8,92%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%

cu medic fără medic

Gradul de acoperire a bazelor de tratament cu medici

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

45,00%

50,00%

dispun de plan deurbanism

nu dispun de plande urbanism

nu sunt specificate

Plan de urbanism a bazelor de tratament

89,28%

5,38% 5,38%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

dispun de autorizaţie

sanitară

nu dispun de autorizaţie

sanitară

nu sunt specificate

Autorizaţia sanitară de funcţionare a bazelor de tratament

Page 41: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

41

Starea actuală a bazinelor exterioare din numărul total de 20 a bazinelor exterioare: • 6 (30%) bazine sunt în stare foarte bună de funcţionare, • 5 (25%) în stare bună, • 6 (30%) funcţionale, • 2 (10%) uzate • la 1(5%) bazin nu este specificat starea de funcţionare.

Starea actuală a bazinelor interioare din numărul total de 64 bazine interioare: • 7 (10,92%) bazine cu starea actuală foarte bună de funcţionare, • 24 (37,5 %) cu stare bună, • 21 (32,81%) funcţionale, • 6 (9,37%) uzate, • la 6 (9,37%) bazine nu este specificată.

Starea actuală a vanelor din numărul total de 492 de vane: • 133 (27,07%) vane sunt în stare foarte bună, • 176 (35,77%) în stare bună, • 99 (20,12%) în stare de funcţionare, • 2 (0,40%) satisfăcător, 3 vane în curs de amenajare, • la 79 de vane nu dispunem de date.

Date despre igienizarea bazinelor şi vanelor Igienizarea bazinelor exterioare (nr. total de bazine 20) se face:

• zilnic la 10 (50%) bazine, • la 2 zile la 5 (25%) bazine, • la 10 zile la 2 (10%) bazine, • nespecificat la 3 (15%) bazine.

f. bună bună funcţional uzat ns. exterioare 30 25 30 10 5 interioare 10.92 37.5 32.81 9.37 9.37

0

20

40

Starea actuală a bazinelor interioare exterioare, comparare (%)

bună

f. bună

funcţional

satisfăcător

ns.

35.77%

27.03%

20.12%

0.40%

16.05% Starea actuală a vanelor

Page 42: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

42

Igienizarea bazinelor interioare (nr. total de bazine 64) se face: • zilnic la 48(75%) bazine, • la 2 zile la 5 (7,81 %) • la 3 zile la 2 (3,12 %), • la 5 zile la 1 (1,56%) • la 7 zile la 6 (9,38%) • ns. la 2 (3,12 %) bazine.

Igienizarea vanelor: • se face după fiecare pacient la toate bazele de tratament

Igienizarea (schimbarea) apei balneare din bazinele exterioare (nr. total de bazine 20) la:

• 6 bazine (30%) igienizarea se face zilnic, • 5 bazine (25%) se face la 2 zile, • 8 bazine (40%) igienizarea apei se face prin curgerea apei în flux continuu şi

eliminarea supraplinului, • 8 bazine (40%) bazine igienizarea se face cu clorizare (apele termale), • 1 (5%)bazin nu este specificat igienizarea.

Igienizarea(schimbarea) apei balneare din bazinele interioare (nr. total de bazine 64): • la 40 (62,5%) bazine igienizarea apei se face zilnic, • la 3 (4,68 %) igienizarea se face la 2 zile, • la 5 (7,81 %) igienizarea se face la 3-5 zile, • la 5 (7,81 %) igienizarea la 7 zile • la 1 (1,56 %) igienizarea se face de 3 ori pe an., • la 8 (12,5%) bazine igienizarea se face prin curgerea apei continu şi eliminarea

supraplinului, • la 2 bazine (3,12%) nu este specificat modul de igienizare.

Igienizarea(schimbarea) apei balneare din vane: • se face după fiecare pacient la toate bazele de tratament.

Sursa de apă balneară, zona de protecţie, parametrii apei balneare pentru cură externă Sursa de apă balneară din numărul total de 69 surse:

• 26 (37,68%) reprezintă foraje de mare adâncime, • 15 (21,78%) izvor, • 12 (17,39%) foraje de mică adâncime, • 12 (17,39%) apă geotermală, • 3 (4,34%) lac natural, • 1 (1,44) apă salină.

Zona de protecţie sanitară în jurul sursei utilizate pentru cură externă • în mare majoritatea cazurilor este prezentă.

Determinarea parametrilor apei balneare utilizata pentru cură externă Periodicitatea determinărilor parametrilor din sursa de apă pentru cură externă, din 51 baze de tratament la:

• 15 (29,41%) determinările s-au făcut la un interval de 5 ani , • 5 (9,80%) la un interval de 2 ani, • 2 (3,92%) anual, • 1 (1,96%) semestrial, • 7 (13,72%) lunar. • 21 (41,17%) ns.

Page 43: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

43

Determinarea parametrilor a apei balneare din lacuri din cele trei lacuri naturale utilizate ca sursă de apă balneară, la:

• 2 lacuri parametrii s-au determinat la nivelul laboratorului INRMFB Bucureşti, periodicitatea determinării la un lac este de 3 ani , la două lacuri nu este specificata periodicitatea. Parametri determinaţi sunt fizici, chimici şi microbiologici.

Periodicitatea determinărilor parametrilor apei balneare din bazine Din cele 47 baze de tratament care dispun de bazine la:

• 16 (34,04% ) baze de tratament parametrii se determină trimestrial /semestrial, • 6 (12,76%) lunar, • 4 (8,51%) la 5 ani, • 1 (2,12 %) la 2 ani, • 20 (42,55% ) nu sunt specificate.

Periodicitatea determinărilor parametrilor a apei balneare din vanedin cele 53 baze de tratament care dispun de vane la:

• 7 (13,20%) baze de tratament parametrii s-a determinat trimestrial • 7 (13,20% ) semestrial • 4 (7,54% ) la interval de 5 ani, • 4 (7,54%) săptămânal, • 1 (1,88 % ) lunar, • 27 (50,94% ) periodicitatea determinărilor parametrilor nu sunt specificate.

Sursa de apă balneară

• felul sursei de apă balneară: în cea mai mare proporţie sunt surse de foraj de mare şi mică adâncime,

• debitul şi temperatura sursei: variază în funcţie de felul sursei, • zona de protecţie sanitară: în jurul sursei în majoritatea cazurilor este prezentă, • determinarea parametrilor apei balneare: în cele mai multe cazuri s-au determinat

parametrii chimici urmate de cele microbiologice, • periodicitatea determinărilor parametrilor: se face anual, la un interval de 2 ani şi 5 ani, • laboratorul unde s-au determinat parametrii: în proporţia cea mai mare este indicat

laboratorul INRMFB Bucureşti şi DSP judeţene. Parametrii apei balneare recoltate de către DSP - uri judeţene Datorită faptului că nu există legislaţie privind calitatea apei balneare din punct de vedere igienico-sanitar (parametrii fizici, chimici şi microbiologici),prelucrarea datelor privind rezultatele probelor de apă balneară s-a făcut pe baza OAP 536/1997 (pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei). OAP 536/1997 Art. 69. - Bazinele de înot, acoperite sau descoperite, vor fi umplute numai cu apa din reţea sau cu apa de mare, care să îndeplinească condiţiile prevăzute în standardul de stat în vigoare nr. 12.585/1987. STAS 12585-87 ( Apa din bazine de înot şi din zone naturale amenajate pentru înot) se referă la apa din bazine de înot şi la apa din zone naturale amenajate pentru înot pe râuri lacuri Marea Neagră. Prezentul standard precum şi OAP 536/1997 nu se referă la apele terapeutice şi la apele cu salinitate ridicată din bazinele de înot sau din lacuri. Prelucrarea rezultatelor chimice a probelor de apă balneară recoltate de către DSP-uri judeţene Parametrii determinaţi au fost : Cl rezidual liber, NO3

-, NO2-, NH4

+, CCOMn, conductivitatea.

Page 44: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

44

Conform STAS-ului nr. 12.585/1987: din 39 de probe de apă recoltate din surse, 4 probe (10,25%) au fost necorespunzatoare ; din 34 de probe de apă recoltate din vane 9 (26,47%) au fost necorespunzatoare; din 30 probe de apă recoltate din bazine 19 (63,33%) au fost necorespunzatoare . Indicatorul cu frecvenţă cea mai mare care depăşeşte valoarea admisă este CCOMn ,urmată de NO2.

Prelucrarea rezultatelor Toxicologice a probelor de apă balneară recoltate de DSP-uri judeţene Parametrii determinaţi: cadmiu, crom, cupru, plumb, zinc, arsen, mercur Conform L 458/ 2002 Legea apei potabile ( STAS-ului nr. 12.585/1987indică CMA numai două metale grele cadmiu şi mercur) se constată că arsenul, cadmiul, cromul şi cuprul depăşesc CMA la câte o probă de apă recoltată din surse de apă, cromul şi cupru la câte o probă de apă recoltate din vane iar în bazine cromul la o probă de apă. Prelucrarea rezultatelor bacteriologice a probelor de apă balneară recoltate de DSP-uri judeţene Parametrii determinaţi: UFC 220C, UFC 370C, nr. bac. colif., nr. E coli., nr. Ent. intest, nr. Pseu. aerugin. Conform STAS-ului nr. 12.585/1987 s-au inregistrat valori necorespunzatoare la : 3 (7,69%) din 32 probe de apă recoltată din sursă de apă balneară; la 5 (15,15%) din 33 de probe de apă recoltata din vane ; si la 7(21,87%) din 32 de probe de apă recoltate din bazine. Indicatorul bacteriologic cu frecvenţă cea mai mare care depăşeşte valoarea admisă este Nr. bacterii la 370C, urmată de nr. bacterii coliforme totale. Aceste rezultate insa nu pot fi interpretate corespunzator tocmai datorita lipsei legislatiei in domeniu privind Concentratiile Maxime Admise ale parametrilor apei balneare din punct de vedere igienic: indicatorii de poluarea apei balneare cu substanţe organice, parametrii toxicologici şi microbiologici. Astfel interpretarea s-a facut dupa norme legislative care nu se refera neaparat la aceste categorii de ape, asa cum s-a mentionat anterior. Totuşi rezulta faptul că procentajul poluării (chimice şi microbiologice) a probelor de apă balneară recoltată din bazine este mai mare faţă de probele de apă recoltată din vane. De asemenea procentajul poluării (chimice şi microbiologice) probelor de ape balneare recoltate din vane este mai mare faţă de probele de ape recoltate din sursele de apă balneară.

10,25%

26,47%

63,33%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

Sursa de apă Vane Bazin

Rezultate chimice a probelor de apă balneară cu valori depăşite conform OAP 536/1997

( STAS 12585-87)

Page 45: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

45

Astfel datorita concluziilor obtinute care au aratat ca :

• nu toate bazele de tratament balneare sunt acoperite de medici, • mai mult de jumătate din numărul total al bazelor de tratament nu dispun de Plan de urbanism, • un număr mic de baze de tratament: o funcţionează fără Autorizaţie sanitară de funcţionare, o nu dispun de Autorizaţia de utilizare terapeutică a factorilor naturali şi de Autorizaţie de

funcţionare medico – balneară, • un număr mic de bazine (interioare şi exterioare) funcţionează în stare uzată, • igienizarea apei balneare din bazine (exterioare şi interioare) nu este unitară la toate bazele de

tratament, nu există o schemă de igienizare standardizată, • nu se determină cei trei parametrii (chimice, toxicologice, microbiologice) din fiecare probă de

apă recoltată din sursa de apă balneară, bazine, vane, • frecvenţa periodicităţii determinărilor parametrilor din sursa de apă balneară, bazine, vane diferă

mult de la o bază de tratament la alta, nu este unitară, • sunt indicate mai multe laboratoare la nivelul cărora se determină parametrii probelor de apă

recoltată din sursa de apă balneară, bazine şi vane. • se constata importanta alcătuirii ghidului de supraveghere şi de control al calităţii apei balneare

si a unei legislaţii privind calitatea apelor balneare din punct de vedere igienic

POLUANTII ATMOSFERICI

• POLUANTII IRITANTI Dr Andra Neamtu; Ing. Angelica Voinoiu; analist IT Staicu Catalin

Prin poluare se intelege modificarea calitatii aerului atmosferic, rezultata in urma unor fenomene naturale, dar mai ales antropice, care depasesc mecanismele de autoepurare ale aerului. Sursele naturale de poluare sunt specifice anumitor zone, sunt cunoscute si se pot lua masuri de protectie ale populatiei, printr-o informare permanenta si un sistem de interventie eficient.

7,69%

15,15%

21,87%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

Sursa de apă Vane Bazine

Rezultate bacteriologice a probelor de apă balneară cu valori depăşite conform OAP

536/1997 ( STAS 12585-87)

Page 46: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

46

Dintre aceste surse fac parte: eruptiile vulcanice, incendiile padurilor, eroziunea solului de catre curentii de aer, intinderile de desert. In afara acestora mai sunt fenomene naturale generale, care apar in anumite perioade (in functie de conditiile atmosferice si geografice) si se refera la descompunerea substantelor organice cu degajarea unor gaze (CH4, H2S , NH3, CO2), disconfortante prin miros, la suspensia in aer a anumitor alergeni in perioada de polenizare, etc.,care se pot cumula uneori la valori periculoase. Daca primele surse de poluare antropica (de orgine umana) ale aerului au fost considerate sistemele de incalzire locala, treptat pe masura dezvoltarii comunitatilor umane au aparut surse noi ca cele industriale, precum si cele de trafic. De aceea legislatia s-a adresat initial supravegherii emisiilor rezultate din sursele industriale, apoi a vizat si sursele de trafic. La aceasta data principala sursa de poluare a aerului este considerata traficul. Poluarea aerului , prin emisiile in atmosfera de gaze cu efect de sera,este principala cauza care determina modificarea unor caracteristici climatice si geografice ale unor teritorii care se traduc prin notiunea de „schimbari climatice” . Impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii umane se concretizează în creşterea valorilor mortalităţii şi morbidităţii, a numărului de cazuri de maladii cardiovasculare, de afecţiuni respiratorii, de alergii, de boli oportuniste, a cazurilor de infecţii plurifactoriale , în reaparitia unor boli eradicate. Acestea se pot traduce prin creşterea costurilor de tratament si a numărului zilelor de spitalizare. Pe fondul încălzirii globale a climei, o serie de boli grave se vor extinde din zonele tropicale şi subtropicale, către zonele temperate, extinderea lor fiind favorizată şi de circulaţia tot mai intensă a persoanelor şi a mărfurilor. Monitorizarea principalilor poluanti ai aerului, in paralel cu o montorizare a unor indicatori de sanatate care pot fi influentati de poluarea aerului si/sau de aparitia procesului de “schimbari climatice” este o prioritate , datorita faptului ca ne pot da informatii cu privire la evolutia acestui fenomen greu sesizabil si practic nemasurabil pe o perioada scurta de timp, astfel incat ,putem urmari si fenomenul de adaptare a populatiei la acest fenomen si/sau putem lua masuri in vederea educarii populatiei in vederea adaptarii precum si de micsorare a posibilelor surse de poluare. Poluarea aerului s-a redus, dar nu suficient pentru a asigura o calitatea bună a aerului în toate zonele urbane. Expunerea pe scară largă la poluanţi multiplii şi produse chimice, precum şi preocupările legate de daunele pe termen lung asupra sănătăţii umane, presupun împreună nevoia de mai multe programe de prevenire a poluării pe scară largă şi utilizarea abordărilor din punct de vedere preventiv. Iritantii respiratori includ oxizii de sulf si de azot, ozonul, clorul , formaldehida , acroleina si amoniacul . Alti iritanti ca Nichelul si Cromul au si efecte cancerigene care sunt considerate prioritare. Fiecare iritant respirator actioneaza prin mecanisme proprii si la niveluri diferite ale tractului respirator: dioxidul de sulf si alti iritanti cu proprietati acide cresc aciditatea tesutului respirator ; ozonul determina procese oxidative intense si iritatii ; amoniacul scade aciditate continutului alveolar etc. POSIBILE EFECTE ALE POLUANTILOR IRITANTI ASUPRA UNOR INDICATORI DE SANATATE ÎN ROMANIA Putem clasifica efectele poluantilor iritanti in efecte acute ( imediate) si efecte cronice (tardive). In cazul primei categorii acestea apar ca urmare a modificarilor patologice care apar la scurt timp dupa expunerea populatiei la agenti iritanti in general la concentratii relativ ridicate. Acestea se traduc prin : • intoxicatii acute ( care pot apare numai in conditii accidentale necesitand interventie

medicala de urgenta).Ele se caracterizeaza prin leziuni conjunctivale si sindromul traheo – bronsic caracteristic

Page 47: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

47

• cresterea morbiditatii si mortalitatii populatiei – prin boli cardiovasculare si respiratorii • agravarea bronsitei cronice Efectele cronice ,care pot apare in urma actiunii prelungite a poluantilor iritanti asupra aparatului respirator, se traduc prin influenta asupra frecventei si gravitatii infectiilor respiratorii acute, precum si asupra bronho-pneumoniei cronice nespecifice. Poate ca actiunea cea mai grava pe care o au poluantii iritanti asupra sanatatii populatiei se refera la actiunea lor prelungita in special incepand de la varstele mici, atunci cand apararea imunitara este deficitara si organismul este intr-o continua solicitare. In Romania nivelele poluantilor in aer sunt monitorizate de catre Agentiile teritoriale de Protectia Mediului, in general prin sisteme automate de masurare.Prin colaborarea DSP teritoriale cu agentiile locale de protectia mediului au rezultat urmatoarele :

Cel mai important poluant atmosferic, care in prezent poate determina cele mai multe efecte asupra sanatatii populatiei, in special asupra aparatului respirator sunt pulberile in suspensie, in special cele cu un diametru sub 10 microni.

Page 48: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

48

Astfel se observa ca nivelul pulberilor in suspensie si a NO2 in cele mai multe cazuri nu depasesc limita maxima.

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

Arad

Ar

ges

Baca

u Bi

hor

Bist

rita

Nas

aud

Boto

sani

Bu

cure

sti

Buza

u Ca

lara

si Cl

uj

Cova

sna

Dam

bovi

ta

Harg

hita

Hu

nedo

ara

Ialo

mita

Ia

si Ilf

ov

Meh

edin

ti M

ures

N

eam

t O

lt Sa

tu M

are

Sibi

u Te

leor

man

Tu

lcea

Va

slui

Valc

ea

Vran

cea

µg/mc

Concentraţia poluantului atmosferic PM10 în aerul ambiant (conc. medie/an)- 2011

PM10µg/mc CMA 40µg/mc

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

Arad

Arge

s

Baca

u

Bist

rita

Nas

aud

Boto

sani

Bucu

rest

i

Buza

u

Cala

rasi

Cluj

Cova

sna

Dam

bovi

ta

Harg

hita

Hune

doar

a

Ialo

mita

Iasi

Ilfov

Meh

edin

ti

Mur

es

Nea

mt

Olt

Satu

Mar

e

Sibi

u

Tele

orm

an

Tulc

ea

Vaslu

i

Valc

ea

Vran

cea

µg/mc

Concentraţia poluantului atmosferic NO2 în aerul ambiant (conc. medie/an)- 2011 NO2µg/mc CMA 40µg/mc

Page 49: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

49

Toate acestea nu inseamna ca , mai ales in orase nu au existat perioade sau zile in care si in functie de conditiile meteorologice nu au fost depasite limitele admise. Mortalitatea prin afectiuni respiratorii continua sa ocupe un procent semnificativ din mortalitatea generala . Se observa ca in acest caz, pentru mediul urban reprezinta o pondere mai mare decat in cazul totalului pe judet (populatia din mediul rural este in general mai crescuta decat cea din mediul urban ). Explicabil prin faptul ca aerul din mediul urban este mult mai poluat, mai ales avand ca principala sursa traficul rutier, astfel incat si indicatorii de sanatate sunt influentati printr-un procent crescut.

0.00 2.00 4.00 6.00 8.00

10.00 12.00 14.00 16.00 18.00

Arad

Ar

ges

Baca

u Bi

hor

Bist

rita

Nas

aud

Boto

sani

Br

aila

Bu

zau

Cala

rasi

Cluj

Co

vasn

a

Dam

bovi

ta

Gala

ti Ha

rghi

ta

Ialo

mita

Ia

si Ilf

ov

Mar

amur

es

Meh

edin

ti

Mur

es

Nea

mt

Sala

j Si

biu

Suce

ava

Tele

orm

an

Tulc

ea

Vaslu

i Va

lcea

Vr

ance

a

R=rata calculata la 1.000 de locuitori

R Mortalitate generala-respiratorie - 2011- judete

Mortalitate prin afectiuni respiratorii Mortalitate generala-total

Page 50: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

50

Poluarea aerului si in special cea cu poluanti iritanti, continua sa reprezinte o problema datorita posibilului efect asupra sanatatii populatiei .Este de remarcat mai ales actiunea cumulativa si cronica, la niveluri mici sau considerate obisnuite ale poluantului , dar care pot avea efecte asupra sanatatii populatiei, in special asupra populatiei care se afla la extreme de varsta, copii si batrani.

• POLUANTII TOXICI SISTEMICI – SCREENING-UL BIOLOGIC AL POPULATIEI IN EXPUNEREA LA PLUMB

Dr Anca Moldoveanu; Chim Dana Rusea – CNMRMC- INSP

Plumbul este cunoscut încă din antichitate, de când se încerca transformarea lui în aur (alchimie); tot de atunci era cunoscută şi toxicitatea lui, descrisă ca“delirium”. În zilele noastre sursele de plumb sunt numeroase. Este utilizat în aliajele din care se fabrică conductele de aducţiune ale apei şi conductele de canalizare, la fabricarea acumulatoarelor acide, a ecranelor de protecţie, împotriva radiaţiilor penetrante, a containerelor pentru transportul substanţelor radioactive, dar mai ales la aliajele antifricţiune pentru lagăre, a celor de lipit, uşor fuzibile şi tipografice, la confecţionarea utilajelor sau ambalajelor cu care se lucrează sau în care se păstrează acid fluorhidric şi sulfuric. Oxizii săi se folosesc ca pigmenţi la fabricarea sticlei cristal şi a sticlei optice, a emailurilor pentru porţelan etc. Prin arderea benzinei în motoarele cu indice de compresie mare, plumbul organic folosit ca antidetonant se transformă în plumb mineral; riscul pe termen scurt nu este important, dar ţinând cont că plumbul se cumulează în organism, orice aport suplimentar (prin aer, apă sau alimente) reprezintă un risc potenţial. Până la anumite concentraţii, plumbul este tolerat de organism. El este un poluant omniprezent în mediul ambiant ceea ce face ca absorbţia lui să fie inevitabilă. Testele paraclinice care arată încărcarea organismului cu plumb sunt plumbemia, plumburia, plumbul din păr şi din dinţi. Efectele asupra sănătăţii depind de nivelul plumbemiei, ele fiind diferite la copii faţă de adulţi. Toxicitatea subcronică a plumbului la cei fără expunere profesională constă din interferarea sintezei mitocondriale a hemului cu apariţia unei anemii hipocrome microcitare.

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00 Ba

cau

Baia

Mar

e

Bist

rita

Boto

sani

Brai

la

Buft

ea

Buza

u

Cluj

Nap

oca

Focs

ani

Iasi

M. C

iuc

Ora

dea

Sf. G

heor

ghe

Sibi

u

Slob

ozia

Suce

ava

Targ

ovist

e

Tg. M

ures

Tulc

ea

Vaslu

i

Rm. V

alce

a

Zala

u

Municipii

R

Mortalitate generala- respiratorie - 2011- orase capitala de judet

Mortalitate prin afectiuni respiratorii Mortalitate generala-total

Page 51: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

51

Examinările paraclinice care indică afectarea sintezei hemoglobinei de către plumb, sunt concentraţiile urinare ale acidului deltaaminolevulinic şi ale coproporfirinelor, precum şi concentraţiile sanguine ale ALA dehidrazei şi a protoporfirinelor libere. Efectele antienzimatice ale plumbului in biosinteza hemului:

Succinil CoA + piridoxal fosfat acid β ceto - adipic

Acid β ceto-adipic ALA sintetaza Acid delta – amino – levulinic (ALA)

ALA ALA dehidraza porfobilinogen (PBg) Pb

PBg PBg dezaminaza uroporfirinogen

Uroporfirinogenul decarboxilaza coproporfirinogen

Coproporfirinogen oxidaza protoporfirinogen Pb

Protoporfirinogenul oxidaza protoporfirine

Protoporfirine Fe chelataza Hem Pb

Hem + globina Hemoglobina La copii, grupa populaţională cu risc maxim în expunerea la plumb, toxicitatea acestui metal

prezintă aspecte particulare, manifestându-se predominant asupra sistemului nervos central (ameţeli, iritabilitate, insomnii, cefalee, vomă). La copiii mici expunerea la plumb produce o deteriorare mentală progresivă după vârsta de 18 luni, cu incoordonare motorie şi tulburări cognitive. Copiii reprezinta grupul cu risc maxim pentru efectele asupra SNC, deoarece apar disfuncții

cognitive, scăderea coeficientului de inteligenta, deficit al coordonarii mana-ochi, tulburari de atentie, deficit auditiv. S-a observat o scădere de 2-4 puncte ale IQ pentru fiecare µg/100ml peste valoarea de protecție a plumbemiei, precum si scaderea funcției cognitive. Datorita riscului neuropsihic la copii Federal Center for Disase Control (CDC) a propus ca valoare de protectie a plumbemiei la copii 10µg/100ml sânge. Silbergerd si colaboratorii (1992) au studiat efectele plumbului asupra fatului in perioada intrauterina, punând in evidența urmatoarele modificari neurologice:

• induce o diferențiere precoce a tesutului glial,

Page 52: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

52

• inlocuiește Ca si Zn la nivel sinaptic, • activeaza proteinkinaza C in creier, • inlocuiește Ca si inhiba trecerea Na si K dependente de ATPaza • interfera cu eliberarea mitocondriala a calciului si intervine in metabolismul

energetic.

La nivel celular plumbul afectează fosforilarea oxidativă şi sinteza mitocondrială a ATP-ului, având ca rezultat creşterea fragilităţii hematiilor. În expunere cronică, celulele tubulare renale se necrozează; în interiorul lor se formează corpusculi intranucleari prin legarea plumbului de proteine. La nivel fetal, toxicitatea plumbului este dependentă de nivelul expunerii materne. Toate metalele grele au capacitatea de a traversa bariera feto-placentară astfel încât produsul de concepţie este expus riscului de intoxicaţie. În expunere cronică, celulele tubulare renale se necrozează; în interiorul lor se formează corpusculi intranucleari prin legarea plumbului de proteine. La nivel fetal, toxicitatea plumbului este dependentă de nivelul expunerii materne. Toate metalele grele au capacitatea de a traversa bariera feto-placentară astfel încât produsul de concepţie este expus riscului de intoxicaţie. La concentratii mari ale Pb-ului in aer, relatia intre expunere si nivelul plumbemiei urmeaza o curba lineara. Se considera ca, la o creștere a concentrației cu 1µg/m3 aer nivelul plumbemiei creste cu10-20 µg/100ml. Plumbemia reprezinta cel mai bun indicator al expunerii curente la Pb si destul de bun indicator al incărcării totale a organismului cu Pb și se corelează foarte bine cu efectele biologice. In tabelul urmator sunt prezentate efectele hematologice si neurologice la copii in funcție de nivelul plumbemiei (LOAEL):

LOAEL Pb in singe

(µg/100 ml) la copii Efecte hematologice Efecte neurologice

80-100 Simptome de encefalopatie

60-70 Anemie franca

40-50 Cresterea urinara a ALA si

coproporfirinelor Deficit cognitiv, disfunctii periferice

nervoase (scade viteza de conducere)

25-30 Scaderea sintezei de hemoglobina

10-20 Cresterea protoporfirinelor eritrocitare Modificari electro-fiziologice asupra SNC

10 Inhibarea ALAD

Norma propusă de OMS(AQG 2000) pentru expunerea pe termen lung la plumbul din aerul atmosferic este de 0,5 micrograme/m3/an. EPA stabilește o limită a nivelului de plumb în aer de 0,15 micrograme/m3/ aer ca o medie a valorilor pe 3 luni, limitare care a intrat în vigoare în octombrie 2008 și este stipulat în Clean Air Act ( pe teritoriul SUA). În Romania nivelul expunerii la Plumb in aerul ambiant este specificat in Legea Atmosferei nr 104/2011. OBIECTIVELE metodologiei au constat in: evaluarea riscului în expunerea la plumbul din mediu de viață a populaţiei, identificarea grupurilor populaţionale cu risc crescut ,elaborarea de recomandări și măsuri menite să protejze și să îmbunătățească sănătatea populației.

Page 53: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

53

CADRU LEGISLATIV: Ordinul MSP nr.1727/20.12.2006, publicat in Monitorul Oficial nr.26/16.01.2007, Ordinului MSP nr. 41/16.01.2008, publicat in Monitorul Oficial nr. 64/28.01.2008,

Cele doua Ordine Ministeriale transpun Directiva 77/312/CEE din 29 martie 1977 privind screeningul biologic al populației in expunerea la plumb,

Zonele luate in studiu au fost: Baia Mare - zonă cu poluare istorică și București – oraș cu trafic foarte intens. Loturile de studiu au fost reprezentate de : femei gravide sau lăuze și nou –născuți. Numărul de subiecți : câte 100 de subiecți pentru fiecare din cele două loturi de studiu. Din totalul determinărilor, o parte dintre subiecți a fost eliminată prin nerespondența la toate cele trei etape de studiu. Evaluarea a cuprins : determinarea nivelelor de plumb în sângele venos al gravidelor sau lăuzelor cuprinse în lotul de studiu, a nivelelor de plumb în sângele recoltat din cordonul ombilical al nou-născuților si aplicarea unui chestionar de anchetă pentru determinarea impactului plumbului asupra sănătății. Metodologia de determinare a plumbului din sângele periferic și din sângele din cordonul ombilical al noului născut

• Metodele analitice utilizate au fost conform ORDIN MS 41/6.01.2008 • Metoda de referinţă pentru determinare plumbemiei - spectrofotometrie de absorbţie

atomică – aparatura-spectrometru de absorbție atomica cu cuptor de grafit, – proba biologică - sânge venos.

Metodologia de determinare a activităţii dehidratazei acidului delta-aminolevulinic (ALA-DH):

• Principiul metodei: dupa hemoliza eritrocitelor, proba conținând ALA-DH este incubata la un pH de 6,7 in prezența acidului delta aminolevulinic. Porfobilinogenul format este determinat cantitativ prin reacția Ehrlich la lungimea de undă 553 nm.

• Aparatura –spectrofotometru UV-VIS, • Proba biologică - sânge venos.

Metodologia de investigare a impactului asupra sănătatii și a condițiilor de viață Acesta s-a făcut prin aplicarea unui chestionar cuprinzând date de identificare ale subiectului, întrebări generale, întrebări referitoare la locuință și locatari, întrebări referitoare la o serie de deprinderi igienice, întrebări referitoare la expunerea profesională, la consumul de alimente contaminate cu plumb și întrebări referitoare la starea de sănătate a subiecților. Fiecare chestionar și recoltare de sânge de la mamă și de la nou-născut au fost însoțite de acordul scris al mamei ( certificat de consimtamant) pentru utilizarea datelor personale și recoltarea de probe biologice. Analiza statistică: a inclus determinarea valorilor minime, maxime și media parametrilor investigați. S-a folosit programul EPI-INFO. S-au efectuat teste Anova, testul Bartlett, testul Mann-Whitney/Wilcoxon Two-Sample (testul Kruskal-Wallis).

Page 54: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

54

REZULTATELE STUDIULUI A. Participarea la studiu din cele două orașe (număr subiecți):

B. Evaluarea biologică Nivelul plumbului (μg/dLsânge) în sângele subiecților (gravide) - evaluare pe întreg lotul de studiu

Nivelul plumbului în sângele subiecților nou-născuți – sânge (μg/dLsânge) prelevat din cordonul ombilical - evaluare pe orase

Nivelul plumbului din sânge per total lot, în proporție de 97%, s-a situat sub valoarea de referință OMS. Nivelul de ALAD (μg/dL sânge) din sângele subiecților – femei gravide - București

62 94

0

50

100

Bucuresti Baia Mare

Distribuția pe orașe

Distribuția pe Orașe

97%

1% 1% 1%

Plumbemie Categorie total

0 - 10

10 - 20

20 - 30

> 35

65%

1%

4%

30%

Plumb in cordon ombilical - pe orașe

Baia Mare 0 - 10

Baia Mare 10 - 20

Baia Mare > 35

Bucuresti 0 - 10

Page 55: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

55

Nivelul de ALAD (μg/dLsânge) din sângele subiecților – femei gravide București – distribuție în funcție de concentrație

Nivelul enzimei ALAD măsurată numai în București s-a situat între o valoare minimă de 10 μg/dl și 83 μg/dl. Majoritatea valorilor s-au situat între 40 -50 μg/dl. C. Răspunsurile la întrebările chestionarului : Chestionarul a cuprins intrebari care se refereau la : conditiile de locuit ; amplasarea locuintei ; conditiile de igiena ale locuintei ; conditii de igiena personala ,etc. D. In urma analizei intrebarilor din chestionar si a nivelelor determinarilor in sangele

subiectilor s-au gasit urmatoarele corelații statistice semnificative: Între vechimea clădirii în care locuiesc subiecții și nivelul de plumb în sânge

la gravide – pe întreg lotul. Între vechimea clădirii în care locuiesc subiecții și nivelul de plumb

identificat la nivelul cordonului ombilical în orașul Baia Mare. Între nivelul plumbemiei întregului lot și tipul de stradă pe care se află

locuința, Între nivelul plumbemiei și tipul de autovehicule ce circulă în zona

rezidențială în orașul Baia Mare respectiv o corelație pozitivă pentru autoturisme.

Între nivelul plumbului din cordonul ombilical în orașul Baia Mare în corelație cu circulația autoturismelor.

Între nivelul plumbemiei și circulația microbuzelor și autobuzelor – pe întreg lotul.

0

50

100

10.6

83.16

44.75

Valoare minimă Valoare Maximă Media

0

5

10

15

10 - 20 20 - 30 30 - 40 40 - 50 50 - 60 60 - 70 70 - 80 > 80

Frec

venț

a

Nivelul de ALAD din sânge

ALAD

Page 56: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

56

Între nivelul plumbemiei și tipul de autovehicule ce circulă în zona rezidențială în orașul Baia Mare respectiv o corelație pozitivă pentru autoturisme.

Între nivelul plumbului din cordonul ombilical în orașul Baia Mare în corelație cu circulația autoturismelor.

Între nivelul plumbemiei și circulația microbuzelor și autobuzelor – pe întreg lotul.

Între nivelul de ALAD în București și orientarea camerelor spre strada cu trafic intens,

Între nivelul plumbemiei și modalitatea de realizare a curățeniei în locuință - pe întreg lotul precum și în lotul din orașul Baia Mare,

Între plumbul din cordonul ombilical și modalitatea de realizare a curățeniei în locuință - pe întreg lotul precum și la subiecții din orașul Baia Mare,

Între nivelul plumbemiei și frecvența ștergerii prafului în locuință - pe întreg lotul.

Între nivelul plumbemiei și consumului de legume și fructe cultivate în gospodăria proprie - pe întreg lotul.

Între nivelul plumbemiei în Baia Mare și obiceiul de a se spăla pe mâini a subiecților investigați,

Între nivelul plumbemiei și obiceiul de a se spăla pe mâini înainte de fiecare masă - pe întreg lotul, în București și în Baia Mare individual.

BIBLIOGRAFIE : • Carmen Ionuț (sub redacția) : Compediu de Igienă, Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu Cluj- Napoca, 2004, • Doina Lupulescu : Sanatatea in relatie cu mediul, Ed.Tempus Dacoramana Bucuresti, 2005. • Sergiu Mănescu : Igiena, Editura Medicală , 2000, • Sergiu Mănescu: Tratat de Igienă, Editura Medicală, 1984, • WHO, Air Quality Guideline, 2000.

• POLUAREA FONICA

Dr Mihaela Fulga; Arh Monica Iancu – CNMRMC-INSP Zgomotul este o componenta foarte importanta a factorului stres si poate deveni nu numai disconfortant, dar si factor de risc in producerea sau agravarea unor afectiuni. Disconfortul creat de zgomot produce o serie de nemultumiri, care vizeaza atat activitatile diurne, cat si odihna si nu in ultimul rand somnul. Rezultatele unui studiu European efectuat in sase tari (Conferinta de la Parma 2010) au pus in evidenta faptul ca zgomotul de trafic se situeaza pe locul doi in lista factorilor stresori prezenti in mediul de viata. In plus tendinta nivelurilor de zgomot ambiental este in crestere in Europa comparativ cu alti factori de stres, de exemplu fumatul pasiv, expunerea la dioxina si benzen, care sunt in scadere. In perioada 2010 - 2011 s-a efectuat un studiu privind “Impactul poluarii sonore asupra starii de sanatate a populatiei “, care a urmarit perceptia subiectiva a disconfortului creat de zgomot, in 9 localitati urbane cu populatie de peste 250.000 de locuitori (Bucuresti, Brasov, Cluj, Craiova, Constanta, Galati, Iasi, Ploiesti, Timisoara). In fiecare localitate s-a aplicat un numar de 50 chestionare de simptome, 25 pentru locatari din zone cu trafic intens si 25 in zone cu trafic redus, zone alese conform hartilor de zgomot existente pentru localitatile incluse in studiu.In studiul efectuat in anul 2011 esantionul a fost constituit dintr-un numar de 1.669 persoane din 564 locuinte (373 apartamente bloc si 191 case individuale). Repartitia subiectilor intervievati pe sexe a fost apropiata, 51% din

Page 57: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

57

persoanele investigate fiind de sex feminim si 49% de sex masculin cu varsta cuprinsa intre 19 ani si 84 ani. Mentionam ca din rezultatele obtinute prin prelucrarea chestionarelor aplicate in acelasi localitati,in anul 2010 comparativ cu anul 2011, nu au rezultat diferente semnificative privind perceptia disconfortului si a riscului asupra sanatatii indus de zgomotul ambiental. Rezultate privind disconfortul creat de sursele de zgomot, exterioare cladirilor de locuit (Tabel nr. 1). 1. Procentul persoanelor deranjate de zgomotul de trafic auto detine primul loc cu o

frecventa de 90%, locatarii intervievati acuza deranjul produs de circulatia rutiera a autoturismelor sau a masinilor de transport utilitar.

2. In zonele cu trafic intens procentul persoanelor deranjate de traficul auto este de 66% fata de procentul locatarilor din zona cu trafic redus (33%), care acuza traficul auto ca si disconfortant.

Tabel nr.1. Procentul persoanelor deranjate de surse de zgomot exterior/total esantion

Nr. crt.

Surse 2010-2011 Trafic intens

%

Trafic redus

%

TOTAL %

1. Trafic auto 56 33 89 2. Troleibuze 12 4 16 3. Tramvaie 15 4 19 4. Trafic feroviar 5 1 6 5. Trafic aerian 6,9 0,1 7 6. Port naval 3 - 3 7. Activitati de constructie si demolari 24 3 27 8. Activitati comerciale 20 4 24 9. Industrie 2,9 0,1 3 10. Parcari auto 31 10 41 11. Parcuri de distractie, etc. 5 1 6 12. Zg.restaurante, discoteci 7 1 8 13. Curse masini/motorete 4 7 11

3. Parcarile auto amenajate in apropierea cladirilor de locuit, dar si lipsa spatiului de parcare

creaza disconfort populatiei in procent de 41%, iar in zonele cu trafic intens un procent de 31% persoane acuza deranjul produs de numarul mare de autoturisme parcate necorespunzator in zona.

4. Activitatile de constructie sau de demolare a cladirilor reprezinta o alta sursa de deranj reclamata in procent de 27% din esantionul studiat. Cu cea mai mare pondere aceste activitati au loc in zonele in care si traficul rutier este intens si doar un procent de 3% din locatari acuza deranjul produs de aceste activitati, in zona cu trafic redus.

5. In procentaj aproape asemanator cu activitatile de constructie sunt reclamate si activitatile comerciale, astfel din totalul esantionului 24% din locatari acuza zgomotul produs de aceste activitati. Cu cea mai mare pondere activitatile comerciale cu efect disconfortant au loc in zonele cu trafic intens.

6. Sursele interioare de zgomot sunt reprezentate in Tabel nr.2. si se observa ca un procent de 25% din locatari sunt deranjati de zgomotul produs de vecini, datorita unei izolari

Page 58: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

58

fonice insuficiente a materialelor de constructie, dar si de comportamentul necivilizat al acestora.

Tabel nr.2. Surse interioare de zgomot/total esantion

SURSA Numar persoane %

Lift 90 16,0

Instalatii sanitare si

incalzire

73 12,9

Sisteme de climatizare 19 3,4

Aparatura electro-casnica 66 11,7

Joc copii 63 11,2

Animale de companie 63 11,2

Mers pe scari 57 10,1

Zgomotul produs de vecini 141 25,0

Alte surse 43 7,6

7. Existenta si persistenta unei ambiante sonore puternice poate induce o gama larga

de efecte, constand in reducerea sau intreruperea unor activitati precum: invatare, lectura, relaxarea. Doar 11% din persoanele incluse in esantion nu au raportat deranj provocat de sursele externe de zgomot . In Grafic nr.1 sunt prezentate activitatile deranjate de zgomot pe localitati in zonele cu trafic intens.

33 23 17 3 9 19 12 19 6

90 26 22 10

13 30 22 21

8

85 24 30 27 21

33 23

20 20

37 24 18

7 11

8 9

17 6

24 23 15 0

9 0 4 13 4

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

100%

Buc

ures

ti

Bra

sov

Clu

j

Con

stan

ta

Cra

iova

Gal

ati

Iasi

Ploi

esti

Tim

isoa

ra

Grafic 1. Disconfortul creat de zgomotul urban pentru diferite activitati (Zona TRAFIC INTENS)

Alte activ conversatie odihna lectura invatare

Page 59: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

59

8. Niveluri crescute de zgomot exterior la care se adauga si zgomotul interior determinat de diverse surse din mediul de locuit, determina dificultati in comunicare, precum si simptome nespecifice,ca: irascibilitate, cefalee, palpitatii, tulburari de somn, zgomotul fiind o importanta componenta a factorului stres. In grafic nr.2 se prezinta procentul persoanelor, care acuza aceste simptome, la adulti si copii.

9. Cele mai multe persoane acuza zgomotul ca principala sursa de de producere a tulburarilor de somn, frecventa la adulti fiind de 21%, iar la copii de 8% (grafic nr.2).

10.Profilul morbiditatii bolilor cronice, in care expunerea la zgomotul ambiental a fost investigata, prin includerea in chestionar a urmatoarelor afectiuni: hipoacuzie, boli psihice, afectiuni cardio-vasculare, boli endocrine (Grafic nr.3). Se observa ca bolile cardiovasculare au cea mai mare frecventa 13%, urmate de bolile psihice care au o frecventa de doua ori mai mica 6%. Hipoacuzia si bolile endocrine au frecventa asemanatoare 4%.

Grafic nr. 2. Prevalenta simptomelor induse de zgomot , in raport cu varsta

In urma analizarii rezultatelor obtinute au rezultat urmatoarele: 1. Prin masurile de reabilitare termica a cladirilor de locuit, procentul caselor

individuale, care asigura si confort acustic, pe langa cel termic este mai mare cu 10% fata de apartamentele din blocuri de locuit (77% fata de 66%).

21

52 76

37 28 36

103

16

0 20 40 60 80

100 120

Hip

oacu

zie

Bol

i psi

hice

Bol

i ca

rdio

vasc

ula

re

Bol

i en

docr

ine

Nr. Cazuri Grafic nr.3. Numar cazuri boli cronice / esantion

< 60 ani > 60 ani

Page 60: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

60

2. Disconfortul sonor in locuinta este determinat de mai multi factori : - amplasarea in zona de locuit ; - distanta fata de arterele de circulatie rutiera ; - gradul de izolare acustica a materialelor de constructie, etc.

3. Procentul persoanelor deranjate de zgomotul produs de traficul rutier, din zone rezidentiale cu trafic intens, este de doua ori mai mare decat cel din zone rezidentiale cu trafic redus.

4. Aproximativ o treime din locatari acuza disconfortul produs de activitati de constructie si demolare ale cladirilor, precum si cu aceeasi pondere este reclamat zgomotul produs de activitatile comerciale.

5. Analiza simptomelor inregistrate in raport cu varsta persoanelor intervievate releva pentru copii frecvente crescute ale tulburarilor de atentie, oboseala, dificultati de invatare. Pentru adulti se manifesta un profil diferit, concretizat in tulburari de somn, oboseala, irascibilitate, stres.

6. Bolile cardio-vasculare au cea mai mare frecventa la persoanele adulte peste 60 ani (18%), iar bolile psihice declarate, desi au o frecventa de doua ori mai mica detin o pondere mult mai mare la adulti cu varsta sub 60 de ani (9%). Pentru aceste afectiuni zgomotul poate fi considerat ca un factor de risc, asociat cu rol de declansare sau agravare in evolutia acestora.

7. Calitatea factorilor de mediu influenteaza starea de sanatate a populatiei, de aceea monitorizarea factorilor de risc si evaluarea impactului zgomotului asupra sanatatii populatiei reprezinta o componenta esentiala a activitatilor profilactice.

Ca o concluzie generala, putem spune ca urmarind in dinamica (perioada 2008- 2011) disconfortul produs de zgomot asupra locatarilor din orasele mari cu o populatie de peste 250.000 locuitori, principala sursa de poluare sonora este reprezentata de traficul rutier, deranjand 90% din persoanele intervievate. Diferentele pe ani sunt nesemnificative, ca urmare in studiile viitoare, privind perceptia riscului generat de zgomotul ambiental alegerea esantionului se va face tinand cont de numarul populatiei din localitate si nu de intensitatea traficului rutier. La nivel local vor fi identificate zonele in care zgomotul reprezinta un factor disconfortant pentru sanatatea populatiei rezidente.

• EVALUAREA RISCULUI PENTRU SĂNĂTATE ÎN EXPUNEREA LA SOLUL POLUAT CHIMIC ȘI MICROBIOLOGIC

Dr. Anca Maria Moldoveanu, Dr. Andra Neamtu Analizei nivelului de poluare al solului din punct de vedere chimic si bacteriologic i se acorda in prezent o atentie mult mai mica fată de celelalte elemente ale mediului. Cu toate acestea, poluarea solului poate influenta anumiti indicatori de sănătate (in special pentru boli digestive) atât prin contaminare directă (mâini murdare,etc.) cât si indirect (mai ales pentru poluantii chimici) prin consumarea unor plante cu un continut crescut de produse chimice. Diminuarea efectelor multiple ale contaminării solului se poate realiza doar prin elaborarea unor proceduri de investigatie uniforme si fundamentate stiintific in vederea stabilirii unor standarde de calitate care pot să asigure o protectie a sănătătii cetăteanului. Legislatia actuala pentru calitatea solului este in curs de elaborare si dezbatere atât la nivel European cât si national.

Page 61: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

61

Consideratii teoretice: A. Contaminarea biologică a solului

Contaminarea bacteriană si virală a solului;Calea de transmitere a germenilor numită calea om – sol –om Germenii sunt de provenientă intestinală. Se recunoaste si o cale de transmitere indirectă prin apă sau alimente contaminate de pe sol. De obicei, în transmiterea germenilor pe aceasta cale de transmitere se uită rolul solului. Germenii au rezistentă scăzută pe sol. Dintre acestia se pot aminti: Bacilul tific, Bacili paratifici, Bacili dizenterici, Vibrionul holeric, Virusurile polio, Virusul hepatitic, Germeni conditionat patogeni, Strepto-stafilococi, Micrococi. Calea de transmitere a germenilor numită calea animal – sol – om Transmiterea se face si direct prin intermediul solului si indirect prin apă sau alimente (leptospire, brucele, pasteurele). Germenii au rezistentă 4- 10 săptămâni. Pe această cale se transmit o serie de boli la cei ce lucrează în zootehnie (Ricketsia burneti care dă Febra Q) rezistentă mare – peste 30 zile. De asemenea, se pot transmite germeni producători de sporulati – anaerobi - Clostridium tetani, Clostridium botulinum, Clostridium welchii (perfringens), Bacilul antracis. Germenii au rezistentă foarte mare în sol. Transmiterea germenilor se face în contact direct cu solul.O serie de germeni induc gangrena gazoasă (Cl. Perfringens).Cl. Botulinum produc exotoxină neurotropă. Calea de transmitere sol – om: Pe această cale se transmit micoze: Coccidioidomicoza, Geotricoza, Tricomicoza, Histoplasmoza, Criptococoza, Sprotricoza, Aspergiloza. Contaminarea cu paraziti a solului

Prin sol se pot transmite: • Biohelminti- Tenia solium – porcul, Tenia saginata – bovinele. • Geohelminti - Ascaris lumbricoides, Tricocefalus trichiura, Strongiloidoza,

Ankilostoma duodenalis. Solul are si rol activ si pasiv în transmiterea paraziilor. Acestia sunt foarte rezistenti pe sol. Modalitatea de transmitere este sub forma ouă. Solul are numai rol pasiv - Oxiurus.

B. Poluarea chimică a solului

• Poluarea organică - Pe sol se produce degradarea lipidelor, proteine, hidrocarbonate. • Poluarea industrială este data de industria siderurgică, metalurgică, petrochimică, etc.

Poluarea indusă este cu metale grele, (Pb, Cd, Hg, etc.), fluor. • Poluarea datorită agriculturii, poluarea cu îngrăsăminte azotoase duce la poluare cu

nitrati, poluarea cu biostimulatori, poluarea cu pesticide. C. Poluarea radioactive a solului • Radionuclizi de viată lungă: Strontiu - 90 (28 ani), Cesiu - 137 (30 ani). • Radionulizi cu timp de înjumătătire scut: Iod 131 – 9 zile. • Pot să mai apară: Bariu – 140, Ceriu – 144, Ruteniu – 160. • Alti radionuclizi emisi de reactoare nucleare si care contribuie la radiatia gama

globală.

• Radiatia cosmică: C14.

Page 62: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

62

Legislatie : - Directive 2004/35/CE– privind protectia solului, - Directiva 1991/676/CE – privind nitratii, - Comunicarea Comisiei Europene COM 232/2006 privind protectia solului. - HG nr. 1408 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi

subsolului publicat in MO nr. 802 / 23.XI.2007 - Partea I - HG nr. 1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre

au fost afectate publicat în MO nr. 804 / 26.XI.2007 - Partea I. Scopul actualei sinteze este: 1.Inventariere ariilor cu risc potential pentru sănătatea umană ca urmare a contaminării solului: microbiologică, parazitară si chimică din orasele resedinte de judet. 2. Efectuarea unei corelatii între indicatorii de sănătate specifici si poluarea solului. 3. Cresterea nivelului de constientizare a autoritătilor si populatiei si modificarea comportamentului operatorilor economici si a populatiei. Obiectivele etapei actuale de evaluare a poluării solului:

1. Monitorizarea efectelor poluării microbiologice si chimice a solului asupra sănătătii populatiei, in special a grupelor populationale cu risc crescut (ex : colectivităti de copii), 2. Evaluarea riscului pentru sănătate în expunerea la solul poluat chimic si microbiologic.

Evaluarea poluarii biologică a solului – consideratii teoretice Determinarea contaminării bacteriologice a solului Bacteriile mezofile sunt bacterii care se dezvoltă la 370C. Bacteriile psihrofile sunt bacterii care intră în flora normală a solului. Ele se dezvoltă la 22 0C. Nu există limite cu care numărul acestora per gram sol să fie comparat. Ceea ce se poate comenta este că umărul lor trebuie să fie cât mai mic. Astfel, raportul germeni mezofili/germeni psihrofili va include un număr mai redus de germeni patogeni. Bacteriile termofile sunt bacterii specifice solului care se dezvoltă la o temperatură de 600C. Bacteriilor coliforme indică originea fecală a contaminării solului. Bacteriile coliforme reprezintă un indicator care arată faptul ca este posibilă prezenta germenilor patogeni cu origine intestinală pe suprafata solului. Prezenta bacteriei Esherichia Coli arată clar potentialul patogen al contaminării solului cu provenientă intestinală. Enterococilor sau a streptococilor de lant D arată o posibilă contaminare ce reprezintă un indicator care arată faptul ca este posibilă prezenta germenilor patogeni cu origine intestinală pe suprafata solului cu rol patogen. Germenii sporulati arată contaminarea solului cu germeni foarte rezistenti. Germeni sulfito - reducători includ germenii anaerobi inclusiv Clostridiile. Contaminarea parazitară a solului Aceasta încărcătură apare în proportie foarte mare în sol. Nivele de referintă în poluarea microbiologică a solului În ceea ce priveste evaluarea gradului de poluare biologică a solului, se poate face o comparatie cu o serie de limite orientative găsite în literatură si anume:

Caracteristicile solului

Nr. mezofili/g

Nr. Bacterii termofile/g

Titru coli/g

Titru sulfito-red./g Geohelminti

Intens impurificat Peste 1 000 000

Peste 100000 Peste 10-

3 Peste 10-4 Peste 100/g

Mijlociu impurificat

100 000 Între 50000-100000

Între 10-

2-10-3 Între 10-3- 10-4 Sub 100/g

Slab impurificat 10 0000 Între 1000-50000

Între 1 -10-2

Între 10-2-10 -3 Sub 10/g

Page 63: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

63

Caracteristicile solului

Nr. mezofili/g

Nr. Bacterii termofile/g

Titru coli/g

Titru sulfito-red./g Geohelminti

Neimpurificat Sub 10 000 Între 100-1000 Peste 1 Peste 10-1 0/g Metodologia de lucru Identificarea ariilor care au potential de a fi poluate microbiologic, parazitar(2012) si ulterior si chimic ; analiza morbiditătii specifice în orasele resedință de judet, Pentru anul 2011 s-a făcut prelevarea de sol din două puncte diferite din unități școlare și preșcolare. Fiecare prelevare a fost însoțită de o fișă de analiză .Prelevarea s-a efectuat în perioada 15 sept.-15 0ct. – perioada secetoasă.Prelevarea s-a efectuat de DSP-teritorial și prelucrarea s-a efectuat de CRSP teritorial. REZULTATELE OBȚINUTE In urma raspunderii la chestionare de catre specialistii DSP teritoriale s-au centralizat urmatoarele : Poate exista o posibila contaminarea microbiologică a solului, avand in vedere istoricul

zonelor, in : • În 756 unităti de copii (crese, grădinite, scoli), • În 280 parcuri și locuri de joacă pentru copii, • În 68 terenuri sportive și zone de agrement, • În 47 cartiere rezidențiale.

Inventarul zonelor cu posibila poluare microbiologica a solului

Poate exista o posibila contaminarea chimică a solului, avand in vedere istoricul zonelor,

in : • 389 unităti de copii (crese, grădinite, scoli), • În 54 parcuri și locuri de joacă pentru copii, • În 44 terenuri sportive și zone de agrement, • În 39 cartiere rezidențiale.

Inventarul zonelor cu posibila poluare chimica a solului

Unități de copii (creșe, grădinițe,

școli), 756

Parcuri și locuri de joacă pentrr copii,

280

Terenuri sportive și zone de agrement,

68

Cartiere rezidențiale, 47

Page 64: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

64

Rezultatele obtinute în ceea ce priveste contaminarea bacteriană a solurilor cercetate In laboratoarele CRSP urilor au fost efectuate 74 de probe de sol din 37 de judete urmarindu-se urmatorii parametrii : bacterii aerobe mezofile; bacterii aerobe psihrofile; bacterii aerobe sporulate; bacterii aerobe termofile; bacterii coliforme; E.coli; enterococi; sulfito-reducatori; clostridium; geohelminti. În ceea ce priveste contaminarea cu bacterii mezofile (bacterii ce se dezvoltă la 370C) s-au constatat urmatoarele : din totalul de probe analizate s-au constatat un numar de 7 locatii in care se se poate afirma că avem de a face cu un sol intens impurificat, toate celelalte incadrandu-se in categoria solurilor slab impurificate ( soluri curate) . Bacteriile psihrofile (bacterii ce se dezvoltă la 220C) au înregistrat cele mai ridicate valori in trei locatii insa trebuie mentionat faptul ca bacteriile psihrofile sunt bacterii care intră în flora normală a solului. Ele se dezvoltă la 22 0C. Nu există limite cu care numărul acestora per gram sol să fie comparate. Ceea ce se poate comenta este că umărul lor trebuie să fie cât mai mic. Astfel raportul germeni mezofili/germeni psihrofili va include un număr mai redus de germeni patogeni. Bacteriile termofile – bacterii ce se dezvoltă la 600C si sunt specifice solului. Rezultatele arată acest indicator ne poate da informatii despre categoria de puritate a solului, astfel incat in urma analizarii se pot include doar 5 locatii din totalul analizelor efectuate, restul fiind considerate soluri curate sau mediu impurificate. Din punct de vedere al contaminării cu bacterii aerobe sporulate se poate mentiona faptul că a fost identificat un grad mare de contaminare in 6 locatii restul avand caracteristica zonelor mediu impurificate din punct de vedere a contaminării bacteriologice a solului. Bacteriile coliforme au fost prezente majoritatea locatiilor cercetate. In 4 dintre locatii au fost identificate valori crescute ( pana la 25000 germeni /g sol) Esherichia coli a fost identificată în majoritatea locatiilor cercetate.Enterococilor sau a streptococilor de lant D. – au fost identificati pana la valoarea de 2400 germeni/g sol.Din punct de vedere al contaminării cu germeni sulfito-reducători, germeni care arată poluarea cu germeni anaerobi (foarte întâlnită în sol), aceasta este prezentă în toate locatiile cercetate. Evaluarea a inclus si cercetarea încărcării parazitare a solului. Astfel a fost evidentiată prezenta geohelmintilor , Ascaris lumbricoides, Giardia lamblia, Toxocara Canis, conform graficelor de mai jos:

Unități de copii (creșe, grădinițe,

școli), 384

Parcuri și locuri de joacă pentrr

copii, 54

Terenuri sportive și zone de

agrement, 44

Cartiere rezidențiale, 39

Page 65: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

65

Poluarea solului cu geohelminti în zonele investigate

Poluarea solului cu Ascaris lumbricoides în zonele investigate

Poluarea solului cu Giardia lamblia în zonele investigate

Poluarea solului cu Toxocara Canis

CONCLUZII 1. Din analiza datelor obtinute se observă că nivelul de infestare bacteriologică

este mediu. Se poate spune, însă, că la aprox. un sfert din locatiile cercetate, solul poate fi încadrat în categoria solurilor cu încărcătura bacteriană ridicată atât cu germeni mezofili cât si cu germeni termofili.

Număr total de județe, 20

Județe în care s-au evidențiat

prezența contaminării …

Număr total de județe, 20

Județe în care s-au evidențiat

prezența contaminării …

Număr total de județe, 20

Județe în care s-au evidențiat

prezența contaminării cu

Giardia …

Număr total de județe, 20

Județe în care s-au evidențiat

prezența contaminării cu

Toxocara …

Page 66: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

66

2. Se remarcă de asemenea prezenta infestării cu Ascaris lumbricoides într-un număr mare de judete.

3. Prezenta Esherichiei Coli ridică problema potentialului de infestare cu germeni patogeni de origine intestinală..

4. Prezenta germenilor ce arată potentiala contaminare de origine intestinală a solului dovedeste faptul că ar trebui întărite măsurile de igienă în locatiile unde s-a evidentiat acest tip de contaminare a solului.

5. De asemenea, evidentierea contaminării parazitare precum si aparitia îmbolnăvirilor digestive arată faptul că măsurile de igienă dintre care o măsură de bază este spălatul mâinilor trebuie aplicată cu multă rigurozitate. Asigurarea unei bune sănătăti rezultă si din deprinderile igienice care vor urmări copilul toată viata si care se învată în unitătile de copii.

• RADIATIILE IONIZANTE Dr Alexandra Cucu - CRSP Bucuresti

Activitatile de supraveghere a sanatatii in relatie cu radiatiile ionizante se realizeaza sub coordonarea Laboratoarelor de Igiena Radiatiilor Ionizante care functioneaza la nivelul Centrelor Regionale de Sanatate Publica Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara din cadrul Institutului National de Sanatate Publica. Activitaţile principale derulate prin aceste laboratoare, de programare metodologica si coordonare a realizarii responsabilitatilor sistemului de sanatate in domeniul protejarii sanatatii populatiei fata de efectul radiatiilor ionizante, naturale si modificate tehnologic, se caracterizează prin garanţia calităţii, laboratoarele fiind acreditate atât de catre CNCAN cât şi de RENAR. Structurile care realizeaza implementarea activitatilor si monitorizarea nemijlocita a expunerii sunt cele 18 laboratoare de Igiena Radiatiilor Ionizante, care functioneaza in structura Directiilor de Sanatate Publica judetene si a Municipiului Bucuresti, conform prevederilor Ordinului ministrului sanatatii nr. 431/2004 privind organizarea si functionarea laboratoarelor si compartimentelor de igiena radiatiilor ionizante in reteaua Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, acoperind un numar de judete care variaza intre 1 si 5. Acestea asigura supravegherea factorilor care pot influenta starea de sanatate a populatiei in relatie cu radiatiile ionizante de pe teritoriul judetelor arondate. Activitatile derulate in anul 2010-2011 s-au realizat in cadrul Programului naţional al Ministerului Sanatatii privind sanatatea in relatie cu factorii determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, obiectivul privind prevenirea efectelor asociate radiatiilor ionizante. Activitatile derulate asigura implementarea nationala a prevederilor de protejare a sanatatii populatiei in relatie cu radiatiile ionizante, conform cerintelor Directivei 96/29 Euratom privind standardele de baza de protectie a sanatatii populatiei generale si a lucratorilor fata de radiatiile ionizante, Directivei 97/43 Euratom privind protecţia sănătăţii persoanelor împotriva pericolelor pe care le prezintă radiaţiile ionizante rezultate din expunerea în scopuri medicale si Recomandarii 2000/473 Euratom privind monitorizarea nivelurilor de radioactivitate a mediului in vederea evaluarii expunerii populationale (monitorizare apa si aliment). Cadrul juridic al activitati este reprezentat de:

• Legea nr. 95, privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul I, Sanatatea publica, articolele 5 si 6 care prevad ca functie esentiala a sanatatii publice domeniu prioritar de interventie protejarea sanatatii populatiei impotriva riscurilor din mediu

Page 67: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

67

• Legea nr. 111, privind desfãsurarea în sigurantã a activitãtilor nucleare, modificata, completata si republicata prevede, in articolele 38 si 39, ca: “Art 38 (1) Ministerul Sănătăţii Publice autorizează: a) introducerea în circuitul economic şi social, în vederea utilizării sau consumului de către populaţie, a produselor care au fost supuse iradierii sau care conţin materiale radioactive; b) introducerea în domeniul medical, pentru diagnostic şi tratament medical, a surselor închise, deschise, a dispozitivelor generatoare de radiaţii ionizante şi a produselor farmaceutice care conţin materiale radioactive. (2) Cererea de autorizare se face de către persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1). (3) Ministerul Sănătăţii Publice elaborează reglementări proprii de autorizare şi de control în acest scop, cu respectarea prevederilor art. 5 şi cu consultarea Comisiei şi a ministerelor interesate; Art 39 (1) Ministerul Sănătăţii Publice organizează: a) potrivit legii, reţeaua de supraveghere a contaminării cu materiale radioactive a produselor alimentare, pe întregul circuit alimentar, inclusiv a surselor de apă potabilă, precum şi a altor bunuri destinate folosirii de către populaţie. Se va asigura astfel activitatea de supraveghere a gradului de contaminare radioactivă a acestor bunuri şi produse din ţară sau provenite din import, destinate utilizării pe teritoriul României; b) sistemul epidemiologic de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus profesional şi a condiţiilor de igienă în unităţile în care se desfăşoară activităţile nucleare. De asemenea, urmăreşte influenţa acestor activităţi asupra sănătăţii populaţiei şi emite avizele prevăzute de reglementările în vigoare. (2) Ministerul Sănătăţii Publice informează, ori de câte ori este necesar, Comisia şi alte ministere interesate asupra celor constatate în activitatea de supraveghere şi colaborează cu acestea pentru stabilirea măsurilor comune ce se impun.

Rezultatele activitatilor derulate în anul 2010-2011, centralizate si analizate in cursul anului 2012 sunt urmatoarele:

• EXPUNEREA MEDICALA A POPULATIEI LA RADIATII IONIZANTE

Fiz Olga Garjoaba; Dr Cristina May- CRSP Bucuresti Expunerea medicala constituie cea mai importanta sursă de expunere a populatiei la radiatia ionizanta. In aceste conditii este necesara monitorizarea şi inregistrarea nivelurilor acestei expuneri, in vederea asigurării protecţiei individuale şi la nivel sistemic în raport cu aceasta tehnologie, aflata in continua extindere, tinand seama de beneficiile sale medicale certe. Sinteza naţională intitulată: “Monitorizarea radioprotecţiei pacientului în expunerea medicala“, are drept scop reducerea riscului asociat expunerii medicale diagnostice cu radiatii X, prin optimizarea calităţii actului radiologic, constand in obtinerea unei imagini radiologice de buna calitate, din punct de vedere a medicului radiolog, cu minimum de expunere la radiatia ionizanta a pacientului si terapie, prin asgurarea livrarii unei doze corespunzatoare. Aceasta balanta beneficiu/risc, poate fi analizata si din punct de vedere al relatiei beneficiu/risc/cost, in cost intrand costurile procedurii, costurile eventualelor efecte negative, cat si costurile masurilor de radioprotectie implementate. Obiectivul principal al sintezei este estimarea nivelului expunerii populaţiei datorata radiologiei de diagnostic, radiologiei interventionale si terapeutic, exprimat în termeni de doză colectivă anuală. El este evaluat pornind de la frecvenţele anuale ale diferitelor tipuri de examene radiologice si terapeutice utilizand radiatii ionizante, repartizate pe grupe de vârstă şi sex ca şi prin cunoasterea dozelor medii per pacient, per procedură. Multiple alte obiective exista, cum ar fi : realizarea unei baze nationale de date privind expunerea medicala a

Page 68: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

68

populatiei, care va putea evidentia tendintele negative si va oferi elemente obiective pentru dezvoltarea viitoare a practicii, asigurarea posibilitatii raportarii corecte a datelor solicitate de UE si UNSCEAR. Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu prevad obligativitatea si responsabilitatea retelei de sanatate publica fata de protectia radiologica a pacientului în cazul expunerii medicale la radiatii ionizante. In acest sens au fost promovate Ordinul MSP nr. 1542/2006 si Ordinul M.S. nr. 1003/2008 privind înregistrarea şi raportarea dozelor de radiatii primite de pacienţi ca urmare a expunerilor medicale la radiatii ionizante. Indicatorii analizati in cadrul sintezei: numar personal medical calificat pentru efectuarea procedurilor medicale cu radiatii ionizante; numãrul de echipamente radiologice; numãrul de pacienti per fiecare tip de procedurã medicala; frecvenţa an uală a diferitelor tipuri de expuneri medicale de diagnostice si de tratament; frecvenţa relativă a diferitelor tipuri de expuneri medicale; numărul examenelor radiologice si de tratament pe cap de locuitor în România; consumul radiologic anual şi contribuţia principalelor expuneri medicale la consumul radiologic total; doza efectivã medie pe tip de examen diagnostic sau procedurã de tratament; consumul radiologic pe grupe de vârstă. Informaţiile necesare pentru estimarea dozei colective efective produsă de 1 an de practică diagnostică sunt: frecvenţa anuală a diferitelor examinări diagnostice (medicale, dentare şi medicină nucleară); dozele efective pe tip de examen diagnostic. Eşantionul statistic s-a constituit din datele raportate in anul 2010 de Laboratoarele de Igiena Radiatiilor teritoriale din 28 de judeţe, pentru 47,8% din numarul total de instalatii radiologice. RADIOLOGIE GENERALA: Au fost raportate un numar de 2.843.256 de examene radiografice si radioscopice (pacienti) din 28 judeţe, dozele medii si contributiile acestora la doza colectiva fiind calculate pe un esantion de 64% din numarul celor raportate.

Fig. 1. Numarul examinarilor de radiografie in functie de tipul de examinare

7811

17285

31069

71741

78586

107946

111894

126354

222123

291473

575208809695

Explorare colon

Tract gastrointestinal

Urografie

Abdomen

San

Coloana toracica

Pelvis si sold

Coloana cervicala

Craniu

Coloana lombara

Membre

Torace

Page 69: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

69

Fig. 2. Numarul examinarilor de radioscopie in functie de tipul de examinare Analiza distributiei consumului radiologic anual pe tipuri de examinari, releva faptul ca atat radiografia cat si radioscopia toracica raman expunerile la radiatii ionizante cu frecventa cea mai mare, urmata de radiografia extremitatilor. De remarcat este faptul ca cea mai mare frecventa a examinarilor este pentru grupa de varsta de peste 40 de ani, cu exceptia examenelor radiografice a coloanei lombare care au o pondere de aproximativ 65% pentru grupa de varsta 16-40 ani. Frecventa examinarilor in cazul copiilor (grupa de varsta sub 15 ani) nu depaseste 12% din numarul total al expunerilor raportate decat in cazul radiografiei extremitatilor (Fig. 3 si Fig. 4). Frecventa examinarilor radiografice/radioscopice in functie de sexul pacientilor este echilibrata, cu o singura exceptie (Fig. 5 si Fig. 6).

Fig. 3. Distributia procentuala a examenelor radiografice in functie de varsta pacientilor

294300

77416

20355

Torace

Gastroduoden

Colon

Distributia examenelor radiografice in functie de varsta pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Craniu

Torace

San

Membre

Coloana cervicala

Coloana toracica

Coloana lombara

Pelvis si sold

Abdomen

Tract gastrointestinal

Explorare colon

Urografie

< 15 ani16 - 40 ani > 40 ani

Page 70: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

70

Fig. 4. Distributia procentuala a examenelor radioscopice in functie de varsta pacientilor

Fig. 5. Distributia procentuala a examenelor radiografice in functie de sexul pacientilor

Fig. 6. Distributia procentuala a examenelor radioscopice in functie de sexul pacientilor TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA: Esantionul datelor a fost realizat pe 7 categorii de expuneri: cap, coloana cervicala, coloana lombara, torace, abdomen, pelvis si extremitati, cuprinzand un numar de 209.551 examinari, raportate din 28 de judete. Raportarea s-a

Distributia examenelor radioscopice in functie de varsta pacientilor

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Torace

Gastroduoden

Colon

< 15 ani16 - 40 ani > 40 ani

Distributia procentuala in functie de sexul pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Craniu

Torace

San

Membre

Coloana cervicala

Coloana toracica

Coloana lombara

Pelvis si sold

Abdomen

Tract gastrointestinal

Explorare colon

Urografie

MasculinFeminin

Distributia procentuala in functie de sexul pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Torace

Gastroduoden

Colon

MasculinFeminin

Page 71: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

71

realizat pe un numar de 78 instalatii radiologice (CT-uri) dintr-un numar total de 215 (36.3 %). In ceea ce priveste contributia fiecarui tip de expunere, se constata ca examinarile CT in regiunea capului au frecventa cea mai mare, de peste 50% din totalul expunerilor CT (Fig. 7). De remarcat frecventa expunerilor CT pe grupe de varsta unde se constata ca indiferent de localizare, grupa de varsta cu frecventa cea mai mare este cea a adultilor de peste 40 de ani (Fig. 8). Pentru grupa de varsta 0-15 ani, se constata o frecventa mai ridicata in cazul examinarilor CT a extremitatilor (14.7%) si capului (4,7%). In ceea ce priveste frecventa examinarilor CT in functie de sexul pacientilor se constata o frecventa usor mai ridicata in cazul pacientilor de sex masculin, cu o singura exceptie (Fig. 9).

Fig. 7. Numarul examinarilor CT in functie de regiunea examinata

Fig. 8. Distributia procentuala a examenelor CT in functie de varsta pacientilor

Numar examinari raportate / tip examinare

5433

6800

8773

16221

24658

37147

110519

Extremitati

Coloana cervicala

Coloana lombara

Pelvis

Torace

Abdomen

Cap

Distributia procentuala in functie de varsta pacientilor

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Cap

Coloana cervicala

Coloana lombara

Torace

Abdomen

Pelvis

Extremitati

< 15 ani16 - 40 ani > 40 ani

Page 72: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

72

Fig. 9. Distributia procentuala a examenelor CT in functie de sexul pacientilor RADIOLOGIA INTERVENTIONALA: Radiologia interventionala reprezinta procedurile cu expunerile cele mai mari. Din analiza frecventelor procedurilor in radiologia interventionala, se observa ca ponderea cea mai mare o are coronografia, 49% din numarul de proceduri raportate, urmata de angioplastia coronariana (25%). Din toate expunerile raportate, preponderente sunt expunerile pentru grupa de varsta mai mare de 40 de ani (peste 93% din cazuri) si sub 1% pentru grupa de varsta 0-15 ani. Se remarca in cazul grupei de varsta 16-40 ani o frecventa de aproximativ 40% din toate expunerile raportate pentru angiografia pelvina.

Fig 10. Distributia frecventelor procedurilor in radiologia interventionala

Distributia procentuala in functie de sexul pacientilor

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Cap

Coloana cervicala

Coloana lombara

Torace

Abdomen

Pelvis

Extremitati

MasculinFeminin

49%

25%

9%

6%

5%3%

2% 1%Coronarografie

Angioplastiecoronariana (PTCA)

Ventriculografie

Angiografie abdominala(renala, mezenterica,aortografie)Angiografie membreinferioare

Angiografie pelvina

Angiografie cerebrala

Altele

Page 73: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

73

Fig. 11. Distributia procedurilor radiologice interventionale in functie de varsta pacientilor RADIOLOGIA DENTARA: Au fost raportate un numar de 436.486 de examinari radiologice dentare (pacienti) din 28 de judeţe, examene efectuate pe un numar de 516 instalatii radiologice dentare ceea ce reprezinta aproximativ 37 % din numarul total de instalatii. Se constata o frecventa ridicata pentru radiografiile dentare intraorale, acestea reprezentand aproximativ 80% din totalul examinarilor raportate (Fig. 12), iar din punctul de vedere al distributiei examinarilor radiologice dentare in functie de varsta pacientilor, se remarca o frecventa mai ridicata pentru grupa de varsta 16-40 ani, atat pentru examinarile intraorale cat si pentru cele panoramice (Fig. 13)

Fig. 12. Numarul examinarilor de radiografie dentara in functie de tipul de examinare

Distributia procentuala in functie de varsta pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Coronarografie

Ventriculografie

Angiografie cerebrala

Angiografie abdominala(renala, mezenterica,

aortografie)

Angiografie pelvina

Angiografie membreinferioare

Angioplastie coronariana(PTCA)

16 - 40 ani > 40 ani

Numar examinari radiologice dentare

348774

87712

Intraorale

Panoramice

Page 74: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

74

Fig. 13. Distributia procentuala a examenelor radiologice dentare in functie de varsta pacientilor

Dozele efective medii calculate pentru principalele proceduri radiologice pe baza datelor raportate sunt prezentate in Tabelul nr. 1

Examinari Esantion Proceduri radiologice

Doza efectiva medie (mSv)

RADIOGRAFIE Torace 809.695 0.10 Coloana cervicala 126.354 0.09 Coloana toracica 107.946 0.14 Coloana lombara 291.473 1.27 Mamografie 78.586 0.12 Abdomen 71.741 0.22 Pelvis si sold 111.894 0.29 Membre si articulatii 575.208 0.20 DENTARE Intraoral 348.774 0.23 Panoramice 87.712 0.50 RADIOSCOPIE Torace 294.300 1.39 Gastroduoden 77.416 12.61 Colon 20.355 9.89 TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA Cap 110.519 3.92 Coloana cervicala 6.800 2.51 Coloana lombara 8.773 2.38 Torace 24.658 2.03 Abdomen 37.147 2.61 Pelvis 16.221 2.15 INTERVENTIONALE 4.785 4.91 Coronarografie 2.793 4.83

Tabelul. 1. Dozele efective medii pentru principalele proceduri radiologice Pentru optimizarea expunerilor medicale, respectiv stabilirea nivelelor de referinta si reducerea dozei pacientului in procedurile de radiologie de diagnostic si interventionala fara a se pierde calitatea informatiei de diagnostic, din perspectiva sanatatii publice este necesara

Distributia procentuala in functie de varsta pacientilor

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Intraorale

Panoramice

< 15 ani16 - 40 ani > 40 ani

Page 75: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

75

evaluarea dozei efective colective. Aceasta tine cont de expunerea la radiatii ionizante a tuturor persoanelor dintr-un grup (esantion) si reprezinta un instrument pentru evaluarea masurilor de radioprotectie in radiologie. Se constata din graficul structurii contributiei la doza efectiva ca ponderea cea mai mare o inregistreaza examinarile radioscopice gastroduodenale, urmate de examinarile CT in regiunea capului, examinarile radioscopice toracice si radiografiile coloanei lombare.

Fig. 14. Contributia la doza efectiva colectiva MEDICINA NUCLEARA: Din analiza datelor raportate pentru anul 2010 privind procedurile de medicina nucleara, se constata utilizarea radiofarmaceuticelor preponderent adulţilor de peste 40 ani şi sexului feminin, distribuţia in functie de tipul procedurilor de medicină nucleară, indică tiroida drept organul cel mai frecvent investigat (aproximativ 50% din total procedurilor), urmat de os (37%).

Fig. 15. Distributia procentuala a procedurilor de medicina nucleara Dozele efective medii calculate pe baza datelor raportate pentru principalele tipuri de proceduri de medicina nucleara sunt prezentate in Tabelul 2.

Tip examinare Radionuclid (forma chimica) Doza efectiva medie (mSv)

Scintigrafie osoasa Tc-99m (fosfati si fosfanati) 2.69

30%

13%

12%

11%

7%

6%

4%

3%

3%2%

2%1%1%1% Radioscopie gastroduoden CT CapRadioscopie torace Radiografie coloana lombaraAlte CTRadioscopie colon Radiografie extremitatiUrografieCT AbdomenRadiografie torace CT ToraceCT PelvisRadiografie pelvis si soldAngiografieCT Coloana lombaraCT Coloana cervicalaRadiografie abdomenRadiografie coloana toracicaCoronografiaRadiografie coloana cervicalaMamografie

37%

36%

14%

6%

4%2%

1%

Scintigrafie osoasa

Scintigrafie tiroidiana

Scintigrafie functie tiroidiana(iodocaptare)Alte scintigrafii

Scintigrafie cardiovasculara

Scintigrafie pulmonara perfuzie

Scintigrafie renala

Page 76: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

76

Scintigrafie tiroidiana Tc-99m (pertechenat) 1.52 I-131 (NaI) 0.96

Scintigrafie cardiovasculara Tc-99m (MIBI) 5.18 Tc-99m (tetrofosmin) 3.04

Scintigrafie pulmonara Tc-99m 1.09 Scintigrafie renala Tc-99m 0.70

Tabelul 2. Dozele efective medii per examinare

Se constata, din punctul de vedere al contributiei la doza efectiva colectiva a procedurilor de medicina nucleara (Fig. 16), o pondere ridicata pentru scintigrafia osoasa (51%), urmata de scintigrafia tiroidiana (35%).

Fig. 16. Contributia la doza efectiva colectiva a procedurilor de medicina nucleara

RADIOTERAPIE: Au fost raportate un numar de 7.610 proceduri de radioterapie (pacienti) din 12 judeţe pentru 21 de instalatii radiologice de radioterapie (telecobaltoterapie, acceleratoare liniare, RX-terapie), ceea ce reprezinta aproximativ 35% din numarul total de instalatii, doza efectiva medie calculata pe baza datelor raportate fiind de 65,17 Gy. In ceea ce priveste distributia procentuala in functie de sexul pacientilor, se constata o pondere de 54% pentru femei si respectiv 46% pentru barbati, iar din punctul de vedere al grupei de varsta, 96% dintre pacienti au varsta de peste 40 de ani. Tinand cont de localizarea tumorilor ce au beneficiat de tratament prin telecobaltoterapie, acceleratoare liniare sau RX-terapie, se constata o pondere ridicata pentru tumorile de cap si gat (35%), urmate de tumorile la san (30%) si tumorile ginecologice (20%).

• SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A POPULATIEI DIN JURUL OBIECTIVELOR NUCLEARE MAJORE

Dr Cristina May; Dr Alexandra Cucu - CRSP Bucuresti Orice obiectiv nuclear reprezintă, în cazul unei funcţionări defectuoase sau al unui accident, un potenţial risc pentru sănătatea umană. Uneori, incidentele/accidentele au loc, în ciuda planurilor de securitate. Frecvenţa îmbolnăvirilor de cancer este în continuă creştere, în România şi în întreaga lume. Desigur, nu radiaţiile sunt principalul factor cancerigen, dar acestea sunt probabil cele mai temute, pentru că nu sunt obişnuite (ca alimentele sau tutunul) şi pentru că nu pot fi simţite.

51%

28%

11%

7%2% 1%

Scintigrafie osoasa

Scintigrafie tiroidiana

Scintigrafie cardiovasculara

Scintigrafie functie tiroidiana(iodocaptare)Alte scintigrafii

Scintigrafie pulmonara perfuzie

Page 77: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

77

Pentru a putea aprecia eventualul impact asupra populaţiei, este esenţială existenţa unui nivel de referinţă – un tablou general al stării de sănătate a populaţiei înainte de incident şi în perioada de funcţionare normală a instalaţiei nucleare. La apariţia oricărei probleme de sănătate mai puţin obişnuită, oamenii, organizaţiile ecologiste, sau politicienii, solicită investigaţii cu privire la posibilitatea ca radioactivitatea din mediu să fi cauzat respectiva problemă. Ţinând cont de faptul că nu există date centralizate la nivel de localităţi, fără o supraveghere permanentă şi activă a acestui tip de informaţii ar fi imposibil de răspuns la aceste solicitări. În activitatea reţelei de igiena radiaţiilor a fost adoptată o metodologie de supraveghere a stării de sănătate a populaţiilor care locuiesc în vecinătatea unor obiective nucleare. Conform metodologiei, în Laboratorul Igiena Radiatiilor din CRSPB sunt analizate anual o serie de date demografice şi de morbiditate referitoare la aceste populaţii – date culese şi raportate de către laboratoarele teritoriale de igiena radiaţiilor. În paralel se desfăşoară şi o activitate de supraveghere a contaminării radioactive a mediului, prin analiza apei potabile şi a unor alimente recoltate din aceste zone. Prin monitorizarea stării de sănătate a populaţiei din jurul unor obiective nucleare se realizează nu numai un tablou momentan al indicatorilor de morbiditate şi mortalitate, dar se poate urmări şi în dinamică evoluţia acestor indicatori. Acest lucru este important mai ales în cazurile în care posibilele modificări ale stării de sănătate pot apărea după perioade lungi de timp (10 – 20 de ani). Monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu asigură depistarea în cel mai scurt timp a oricăror depăşiri ale valorilor normale. Metodologia de lucru include următoarele componente: - Analiza stării de sănătate a populaţiilor supravegheate - Supravegherea epidemiologică a frecvenţei neoplasmelor în zonele de influenţă ale

obiectivelor nucleare majore Populaţie

Supravegherea interesează toţi locuitorii cu domiciliul stabil în localităţile din vecinătatea obiectivelor nucleare din ţara noastră, precum şi locuitorii rezidenţi în zona de influenţă a centralei nucleare din ţara vecină, Bulgaria. Aceste zone sunt: Zona Bechet, aflata în aria de influenţă a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui Zona Cernavodă - în jurul centralei nuclearo-electrice Zona Feldioara – în vecinătatea Uzinei R. Zona Mioveni - în aria de influenţă a FCN Piteşti Analiza datelor Sunt urmărite o serie de variabile: structura populaţiei pe grupe de vârsta şi sexe; mortalitatea generală şi specifică (tumori maligne solide şi leucemii); incidenţa tumorilor şi a leucemiilor. Datele sunt colectate de către laboratoarele teritoriale de igiena radiaţiilor de la medicii de familie din zonele respective, de la Cabinetele teritoriale de oncologie, de la Registrul unic teritorial de cancer (acolo unde acesta funcţionează), precum şi de la laboratoarele judeţene de statistică sanitară şi direcţiile judeţene de statistică.Datele comparative pentru întrega ţară au fost preluate din Anuarul de statistică sanitară din anul 2010, precum şi de la Centrul Naţional de Statistică şi Informatică pentru Sănătate Publică (CNSISP) al Ministerului Sănătăţii. Analiza datelor are la bază calcularea de rate standardizate pentru parametrii urmăriţi, baza datelor raportate în Anuarul Statistic 2010. Indicatorii stării de sănătate a populaţiilor din zonele supravegheate au fost derivaţi din datele culese pe centralizatoare, cazurile de cancer

Page 78: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

78

fiind raportate de către medicii de familie din teritoriu. Conform metodologiei modificate din anul 2008, pentru fiecare caz nou de tumori solide sau leucemie/limfom, se completează o fişă individuală, cu date culese de la Cabinetul Judeţean de Oncologie şi de la Registrul teritorial de cancer (acolo unde acesta funcţionează). Pentru compararea mortalităţii prin leucemii şi limfoame între zonele supravegheate, au fost calculate rate standardizate prin metoda directă, aplicând mortalitatile specifice pe grupe de vârstă în populaţiile studiate, la structura populaţiei pe ţară. 1. ZONA CERNAVODA: Numărul total de persoane raportate pentru zona de supraveghere din jurul CNE-Cernavoda este de 91879, cuprinzând oraşele Cernavoda, Medgidia şi o serie de localităţi rurale situate pe o rază de 30 de km în jurul obiectivului. Distribuţia pe grupe de vârstă a populaţiei evidenţiază predominenţa grupelor de copii şi tineri 0-19 ani şi a populatiei de vârsta activă 40 - 49 de ani faţă de structura populaţiei pe întreaga ţară (Fig. 1).

Fig. 1. Structura populaţiei în zona Cernavoda

Mortalitatea generală: Pe parcursul anului 2011 au fost înregistrate un număr de 621 de decese prin toate cauzele, rata standardizată a mortalităţii generale pentru zona Cernavoda fiind de 7,18/1000 locuitori, cu mult sub valorile mortalităţii pentru întreaga ţară (mortalitatea generală la nivelul întregii ţări în anul 2010 a fost de 12,12/1000 de locuitori). Pe tot parcursul perioadei de supraveghere (1999 – 2011) valorile mortalităţii generale s-au situat la nivele puţin mai mari decât jumătate din valorile pentru întreaga ţară. Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2011 numărul total înregistrat de decese prin tumori solide a fost de 127, rata mortalităţii prin tumori în zona Cernavoda fiind de 136,28/100.000 (în anul 2010, mortalitatea prin tumori în România a fost de 221,7/100.000). Valoarea reprezintă o foarte uşoară creştere faţă de nivelul anului precedent, paralelă cu creşterea înregistrată la nivelul întregii ţări. Mortalitatea prin leucemii: Cu un număr de 5 decese prin leucemii/limfoame înregistrate în anul 2011 la populaţia din zona Cernavoda, rata standardizată a mortalităţii prin leucemii şi limfoame este de 5,40/100.000 de locuitori. După cum se poate observa în graficul de mai jos, în anii 2009 şi 2010, mortalitatea prin leucemii prezintă o creştere importantă faţă de anii precedenţi, iar în anul 2011 valoarea scade.

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00

0-1

5-9

15-19

25-29

35-39

45-49

55-59

65-69

75-79RO

CT

Page 79: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

79

Fig. 2. Evoluţia mortalităţii prin leucemii şi limfoame în perioada 2002 - 2011 Comparativ cu celelalte obiective nucleare supravegheate, în anul 2011 mortalitatea prin leucemii/limfoame raportată în zona Cernavoda este mai mare decât în zonele Bechet şi Feldioara, dar mai mică decât valoarea înregistrată pentru zona Mioveni.

Fig. 3. Evoluţia mortalităţii prin leucemii/limfoame în cele patru obiective nucleare supravegheate, în perioada 2002-2011

Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011 au fost raportate de către medicii de familie din zona supravegheată Cernavoda un număr de 109 cazuri noi (52 bărbaţi şi 57 femei) de tumori solide, ceea ce înseamnă o rată standardizată a incidenţei de 115,6/100.000 locuitori (incidenţa tumorilor solide pentru întreaga ţară, calculată de CNSISP pe baza raportărilor de la medicii de familie din teritoriu, a fost de 217,37/100,000). Dacă modelul de incidenţă valabil pentru întreaga ţară s-ar fi aplicat la populaţia din zona supravegheată, ar fi fost de aşteptat să se înregistreze un număr de 195,86 cazuri noi de cancer. Raportul standardizat calculat al incidenţelor tumorilor solide (cazuri observate/cazuri aşteptate) este de 0,55. De altfel, acest raport a fost cu mult subunitar pe tot parcursul perioadei de supraveghere. Frecvenţa îmbolnăvirilor prin cancer este mai mare la bărbaţi: 56% dintre cazuri (pentru analiza epidemiologică a cazurilor, am lucrat cu date culese activ de către personalul din DSP Constanţa). Grupa de vârstă la care s-au înregistrat cele mai multe cazuri este 75-79 de ani, dar numărul de cazuri creşte începând de la 40 de ani. Aproape toate cazurile înregistrate la tineri cu vârste sub 30 de ani sunt la femei. Vârsta medie la diagnostic pentru femei a fost de 63,02 ani (mediana 65, dev.st. 14,75), iar pentru bărbaţi 62,2 ani (mediana 62, dev.st. 11,4).

0

2

4

6

8

10

12

14

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

0

5

10

15

20

25

30

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

CERNAVODAFELDIOARABECHETMIOVENI

Page 80: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

80

În ceea ce priveşte localizarea tumorilor solide, neoplaziile pulmonare sunt cele mai frecvente localizări, reprezentând peste 22% din totalul cazurilor de cancer. Acestea includ şi două cazuri noi de mezoteliom pleural, ambele din Medgidia. Mezoteliomul pleural este un tip de malignitate frecvent asociat expunerii la fibre de azbest. A doua localizare ca frecvenţă este aparatul genito-urinar, cu peste 13% din totalul cazurilor de cancer. Este de menţionat şi frecvenţa tumorilor cu localizare renală (7,12% din totalul cazurilor). Incidenţa leucemiilor: În decursul anului 2011, au fost raportate de către medicii de familie din teritoriu un număr de 14 cazuri noi de leucemie şi limfom, ceea ce înseamnă o rată a incidenţei de 15,32/100.000 de locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezultă (pe baza raportărilor de la medicii de familie din România), pentru anul 2010, o incidenţă a leucemiilor şi limfoamelor de 13,03/100.000 pentru întreaga ţară. Dacă modelul de incidenţă rezultat pentru toată populaţia României s-ar aplica la populaţia de studiu, ar fi de aşteptat să apară un număr de 11,93 cazuri (faţă de cele 14 cazuri observate în populaţia supravegheată); astfel, raportul între numărul de cazuri observate şi cel al cazurilor aşteptate este supraunitar (O/A = 1,17). Această valoare reprezintă o creştere faţă de toţi anii precedenţi, fiind cea mai mare valoare înregistrată la populaţia din zona Cernavoda din anul 1999, când a fost iniţiată supravegherea. În ceea ce priveşte vârsta la diagnostic, datorită numărului mic din punct de vedere statistic, nu putem aprecia dacă există sau nu deplasări faţă de modelul de fond din populaţia generală.

Fig.4. Evoluţia incidenţei leucemiilor şi limfoamelor în zona Cernavoda în perioada 1999-2011 Comparativ cu celelalte obiective supravegheate, valoarea înregistrată în anul 2011 pentru zona Cernavoda este cea mai mare valoare a incidenţei leucemiilor şi limfoamelor dintre cele patru zone supravegheate.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

CERNAVODA

0

5

10

15

20

25

30

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

BECHETCERNAVODAMIOVENIFELDIOARA

Page 81: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

81

Fig. 5. Evoluţia incidenţei leucemiilor/limfoamelor în cele patru obiective nucleare

supravegheate, în perioada 1999-2011 2. ZONA FELDIOARA: Populaţia supravegheată în zona de influenţă a FCN Feldioara cuprinde 12.961 de locuitori, cu domiciliul în trei localităţi situate pe o rază de 30 de km în jurul obiectivului nuclear. Structura pe grupe de vârstă arată o populaţie mai tânără în zona supravegheată faţă de populaţia întregii ţări, cu predominenţă a copiilor şi adulţilor tineri şi proporţii mai mici de persoane peste 40 de ani (Fig. 6).

Fig. 6. Structura populaţiei în zona supravegheată Feldioara, 2011 Mortalitatea generală: Numărul total de decese prin toate cauzele înregistrat în anul 2011 în zona Feldioara a fost de 59, adică o rată a mortalităţii de 5.47/1000 de locuitori (mortalitatea pe ţară în anul 2010 a fost de 12,12/1000), valoare cu mult mai mică decât cea înregistrată în anul precedent. Din 1999 şi până în prezent, mortalitatea generală în zona de influenţă a Uzinei R Feldioara s-a situat constant sub nivelele înregistrate pentru întreaga ţară, cu excepţia unui maxim înregistrat în anii 2004 şi 2005, când mortalitatea a atins nivele mai mari decât cele naţionale. Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2011 a fost raportat în zona supravegheată Feldioara un număr de 15 decese prin tumori solide, adică o rată a mortalităţii prin tumori de 146,88/100.000 locuitori. Rata de mortalitate prin tumori pentru întreaga ţară a fost de 221,7/100.000. Mortalitatea prin tumori solide în această zonă a variat foarte mult de-a lungul timpului. Dacă la începutul intervalului (1999-2001) valorile se situau aproximativ la valorile pentru întreaga ţară, în anul 2002 aceste valori înregistrează un maxim, valori ridicate menţinându-se până în anul 2005. După anul 2006, în mod paradoxal, aceste valori menţin constant o tendinţă descrescătoare, opusă tendinţei ascendente la nivel naţional. Cu toate acestea, o comparaţie între mortalităţile prin tumori solide între cele patru obiective supravegheate arată că, în zona Feldioara, valorile au fost constant mai mari decât în toate celelalte zone. Mortalitatea prin leucemii: În anul 2011, în zona Feldioara nu s-au raportat decese prin leucemii/limfoame. Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011 au fost raportate de către medicii de familie din zona Feldioara 12 cazuri noi de tumori solide, adică o rată a incidenţei de 115,26/100.000 locuitori (rata pe ţară 217,37/100.000). Dacă modelul de incidenţă al întregii ţări s-ar aplica populaţiei din zona supravegheată, ar fi de aşteptat să se înregistreze un număr de 24 de

0.00 0.02 0.04 0.06 0.08 0.10 0.12

0-1

5-9

15-19

25-29

35-39

45-49

55-59

65-69

75-79

ROBV

Page 82: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

82

cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numărul de cazuri observate şi cele aşteptate este O/A = 0,49, adică o incidenţă de circa o jumătate din media pe ţară. Ca şi ceilalţi indicatori, incidenţa tumorilor solide în zona Feldioara prezintă fluctuaţii importante de-a lungul timpului. Incidenţa tumorilor a avut valori cu mult mai mari decât media pe ţară până în anul 2006. Începând cu anul 2007 valorile au înregistrat o scădere până în anul 2010, când creşterea incidenţei este paralelă cu cea a valorii pe întreaga ţară, egalând valorile înregistrate în celelalte obiective supravegheate. Incidenţa leucemiilor: În anul 2011 nu s-a raportat nici un caz nou de leucemie/limfom la populaţia supravegheată în zona Feldioara. 3. ZONA BECHET: Populaţia supravegheată în zona de influenţă a CNE Kozlodui cuprinde 77.197 de locuitori, cu domiciliul în mai multe localităţi rurale situate pe o rază de 30 de km pe teritoriul judeţelor Dolj şi Olt. Structura pe grupe de vârstă arată o populaţie vârstnică, cu procente mult mai mari ale persoanelor cu vârste peste 60 de ani decât populaţia întregii ţări (Fig. 7).

Fig. 7. Structura populaţiei în zona Bechet, 2011

Mortalitatea generală: Numărul total de decese prin toate cauzele înregistrat în anul 2011 în zona Bechet a fost de 1187, adică o rată standardizata a mortalităţii de 10,87/1000 de locuitori, în timp ce mortalitatea standardizata pe ţară în anul 2010 a fost de 12,12/1000. Nivelul mortalităţii generale este similar cu nivelul pentru întreaga ţară, aşa cum a fost pe parcursul întregii perioade în care populaţia din zona Bechet a fost supravegheată (începând cu anul 1999). Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2011 s-au înregistrat în zona supravegheată Bechet un număr de 162 decese prin tumori solide, adică o rată standardizata a mortalităţii prin tumori de 157,10/100.000 locuitori. Rata standardizata de mortalitate prin tumori pentru întreaga ţară a fost de 221,7/100.000, prezentând o uşoară creştere faţă de valoarea înregistrată în anul precedent, similară cu creşterea înregistrată la nivel naţional. Pe tot parcursul perioadei de supraveghere valorile înregistrate s-au situat sub valoarea medie pentru întreaga ţară. Mortalitatea prin leucemii: Numărul de decese prin leucemii/limfoame raportate în zona Bechet în anul 2011 a fost de 3, rata mortalităţii prin leucemie/limfom fiind de 2,89/100.000 locuitori, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât cea din anul precedent. De altfel, de-a lungul întregului interval de supraveghere mortalitatea prin leucemii în zona de influenţă a CNE Kozlodui a evoluat fără diferenţe spectaculoase.

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00

0-1

5-9

15-19

25-29

35-39

45-49

55-59

65-69

75-79

RODJ

Page 83: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

83

Fig.8. Evoluţia mortalităţii prin leucemii/limfoame în zona Bechet în perioada 2002-2011 Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011, in urma validarii datelor raportate, au fost înregistrate 195 de cazuri noi de tumori solide. Rata incidenţei tumorilor solide a fost 197,11/100.000 (rata pe ţară 217,37/100.000). Dacă modelul de incidenţă al întregii ţări s-ar aplica populaţiei din zona supravegheată, ar fi de aşteptat să se înregistreze un număr de 196,06 cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numărul de cazuri observate şi cele aşteptate este aproape unitar (O/A = 0,99), adică o incidenţă similară cu media pe ţară. Cea mai mare frecvenţă a îmbolnăvirilor se înregistrează la bărbaţi (65% din totalul cazurilor). Cea mai mică vârstă la care se înregistrează cazuri noi de tumori solide este 34 de ani, iar grupa de vârstă la care se înregistrează cele mai multe îmbolnăviri este 70-74 de ani. Vârsta medie la diagnostic pentru femei a fost de 64,05 ani (mediana 67, dev.st. 12,10), iar pentru bărbaţi de 65 de ani (mediana 67, dev.st. 10,29). Localizările cele mai frecvente sunt la nivelul aparatelor genital şi urinar (cca. 24% din totalul cazurilor), urmate de cele la nivelul colonului (11,68%) şi pulmonar (10,15%). Unele dintre cele mai frecvente localizări sunt la nivelul căilor digestive superioare (limbă, faringe, esofag, laringe), cu o frecvenţă egală cu localizarea tegumentară. Comparativ cu celelalte zone supravegheate, zona Bechet a avut, începând cu anul 2002, a doua cea mai mare frecvenţă a îmbolnăvirilor prin cancer, după Feldioara, însă fără a prezenta valorile maxime înregistrate în această zonă. Incidenţa leucemiilor: În decursul anului 2011, au fost raportate de către medicii de familie din teritoriu un număr de 3 cazuri noi de leucemie şi limfom, ceea ce înseamnă o rată a incidenţei de 3,92/100.000 de locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezultă (pe baza raportărilor de la medicii de familie din România), pentru anul 2010, o incidenţă a leucemiilor şi limfoamelor de 13,03/100.000 pentru întreaga ţară. Dacă modelul de incidenţă rezultat pentru toată populaţia României s-ar aplica la populaţia din zona supravegheată, ar fi de aşteptat să apară un număr de 11,39 cazuri (faţă de cele 3 cazuri observate); astfel, raportul între numărul de cazuri observate şi cel al cazurilor aşteptate este O/A = 0,26. În Fig. 9 este reprezentată evoluţia incidenţei leucemiilor şi limfoamelor în zona Bechet, pe parcursul perioadei în care a fost supravegheată.

MORTALITATE LEUCEMII BECHET

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Page 84: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

84

Fig. 9. Incidenţa leucemiilor/limfoamelor în zona Bechet în perioada 1999-2011 4. ZONA MIOVENI: Populaţia supravegheată în zona de influenţă a FCN Piteşti cuprinde 78.755 de locuitori, cu domiciliul în mai multe localităţi rurale situate pe o rază de 30 de km în jurul FCN Piteşti (Mioveni). Structura pe grupe de vârstă arată o populaţie cu o uşoară predominenţă a grupelor tinere şi a grupelor adulte 40-49 de ani şi cu vârste de peste 50 de ani în proporţii ceva mai mici decât populaţia întregii ţări (Fig. 10).

Fig. 10. Structura populaţiei în zona supravegheată Mioveni, 2011 Mortalitate generală: Numărul total de decese prin toate cauzele înregistrat în anul 2011 în zona Mioveni a fost de 501, adică o rată a mortalităţii de 7.47/1000 de locuitori (mortalitatea pe ţară în anul 2010 a fost de 12,12/1000), ceea ce nu este surprinzător având în vedere populaţia mai tânără decât cea generală. Pe tot parcursul perioadei de supraveghere mortalitatea generală în zona Mioveni s-a situat sub valorile pentru întreaga ţară. Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2011 a fost raportat zona supravegheată Mioveni un număr de 106 decese prin tumori solide, adică o rată a mortalităţii prin tumori de 145,82/100.000 locuitori. Rata de mortalitate prin tumori pentru întreaga ţară a fost de 221,7/100.000.

INCIDENTA LEUCEMII BECHET

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1

0-1

5-9

15-19

25-29

35-39

45-49

55-59

65-69

75-79

RO

AG

Page 85: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

85

Pe parcursul intervalului 1999-2011, ratele mortalităţii prin tumori au prezentat variaţii destul de mari la începutul acestui interval, culminând cu un maxim atins în anul 2004, când de altfel a fost şi singurul an în care mortalitatea prin tumori pentru zona Mioveni a atins valoarea medie pe întreaga ţară. Între anul 2005 şi 2010, variaţiile în timp au fost mult mai discrete, iar tendinţa a fost uşor descendentă, contrar tendinţei naţionale ascendente. În 2011, evoluţia tinde să se alinieze cu tendinţa ascendentă înregistrată la nivel naţional. Mortalitatea prin leucemii: Numărul de decese prin leucemii/limfoame raportate în zona Mioveni în anul 2011 a fost de 4, rata mortalităţii prin leucemie/limfom fiind de 6,14/100.000 locuitori. În decursul anului 2011 rata mortalităţii prin leucemie/limfom a avut cea mai mare valoare dintre toate zonele supravegheate. Până în anul 2010 atât mortalitatea, cât şi incidenţa afecţiunilor maligne ale sângelui şi sistemului hematoformator în zona Mioveni s-au menţinut la cele mai scăzute valori dintre toate cele patru obiective nucleare supravegheate.

Fig.11. Evoluţia mortalităţii şi a incidenţei leucemiilor/limfoamelor în intervalul 1999-2011 Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011 au fost raportate de către medicii de familie din zona Mioveni 71 de cazuri noi de tumori solide, adică o rată a incidenţei de 94,48/100.000 locuitori (rata pe ţară 217,37/100.000). Dacă modelul de incidenţă al întregii ţări s-ar aplica populaţiei din zona supravegheată, ar fi de aşteptat să se înregistreze un număr de 174,67 cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numărul de cazuri observate şi cele aşteptate este cu mult sub 1 (O/A = 0,40), adică o incidenţă de circa o treime din media pe ţară. Vârsta medie la diagnostic a fost de 60,16 ani pentru femei (mediana 64, dev.st. = 13,69) şi de 60,09 ani pentru bărbaţi (mediana 61, dev.st. = 11,63). În ceea ce priveşte localizările, cele mai frecvente sunt la nivelul aparatelor genital şi urinar (aproape 20% din totalul cazurilor de cancer diagnosticate în anul 2011), urmate de colon (13,6%), mamar (circa 12%) şi pulmonar (9,88%). Cu excepţia perioadei de la începutul intervalului (1999 – 2002), incidenţa tumorilor solide în zona Mioveni a evoluat într-un paralelism aproape perfect cu tendinţa la nivelul întregii ţări, situându-se constant cu mult sub valorile naţionale.

MIOVENI

0

2

4

6

8

10

12

14

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

MORTALITATEINCIDENTA

Page 86: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

86

Incidenţa leucemiilor: În decursul anului 2011, au fost raportate de către medicii de familie din teritoriu un număr de 9 cazuri noi de leucemie şi limfom, ceea ce înseamnă o rată a incidenţei de 12,91/100.000 de locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezultă (pe baza raportărilor de la medicii de familie din România), pentru anul 2010, o incidenţă a leucemiilor şi limfoamelor de 13,03/100.000 pentru întreaga ţară. Dacă modelul de incidenţă rezultat pentru toată populaţia României s-ar aplica la populaţia din zona supravegheată, ar fi de aşteptat să apară un număr de 12,3 cazuri (faţă de cele 9 cazuri observate); astfel, raportul între numărul de cazuri observate şi cel al cazurilor aşteptate este O/A = 0,84.

• EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE A PERSONALULUI MEDICAL

Ing Anca Sorescu; Dr Cristina May – CRSP Bucuresti Personalul expus profesional la radiatii ionizante este reprezentat de o categorie profesionala cat mai diversa, cu personal din variate domenii de activitate, de la medicina pana la industria nucleara. Acesta isi desfasoara activitatea in medii de inalta tehnologie, cu surse de radiatii ionizante si este supus riscurilor specifice acestora. In aceasta categorie intra medicii radiologi, radioterapeuti si de medicina nucleara, asistentii si tehnicienii de radiologie, lucratorii din sectorul energeticii nucleare si din cercetarea nucleara, precum si cei din industrie, agricultura si alte domenii. Rezultatele supravegherii au evidentiat: • Cresterea numărului unităţilor nucleare din domeniul medical la 3287 in anul 2011. Din

perspectiva distributiei teritoriale cele mai multe unitati nucleare medicale se afla in zona de asistenta a DSP Bucuresti, peste 1000 de unitati, conform ilustrarii de mai jos.

Fig. 1. Distributie unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical, 2011

• Din perspectiva personalului din unitatile medicale, se remarca o crestere a personalului din sectorul medical: de la 7059 in 2009 la 9345 in anul 2010, respectiv la 9759 in anul 2011; Distributia acestora evidentiaza un plus de activitate pentru Laboratoarele de Igiena

1105

71 79 79 114 51

211

110

257 217

57

243

73

187 193

90 75 75

0

200

400

600

800

1000

1200

B AG BC BH BV CS CJ CT DJ GL HR IS MM MS PH SB SV TM

UN medicale 2011

Page 87: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

87

Radiatiilor din teritoriul de competenta al DSP Bucuresti, Arges si Dolj, conform ilustrarii din graficul de mai jos

Fig. 2. Distributie personal unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical, 2011

De asemenea au fost raportate 4 cazuri de supraexpunere a personalului medical expus la radiatii ionizante de catre serviciile de dozimetrie fotografica ( in Brasov, Galati, Braila, iar altul in Vrancea); persoanele expuse la radiatii ionizante sunt supravegheate medical conform legislatiei in vigoare(conform directivei 96/29/EURATOM); Rezultatele unui studiu pilot derulat in perioada noiembrie- decembrie 2011 care a vizat evaluarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor curente de radioprotectie, efectuat pe un lot de profesionisti din servicile de radiologie, radioterapie si medicina nucleara, provenind dintr-un grup santinela de 89 de unitati sanitare a evidentiat urmatoarele aspecte:

● Din perspectiva cunoştinţelor se observă ponderi crescute ale raspunsurilor corecte la toate categoriile profesionale pentru responsabilitatile proprii ale practicianului, respectiv optimizarea expunerii, inregistrarea datelor privind expunerea, eliberarea fisei individuale privind nivelul expunerii. Rezultate mai putin bune s-au obtinut in ceea ce priveste decizia finala a efectuarii sau neefectuarii unui examen in absenta prescriptiei ordonatorului, conform ilustrarii din graficul de mai jos:

Page 88: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

88

Fig. 3. Distributie raspunsuri corecte cunostinte responabilitati legale practician

● Din perspectiva atitudinilor se observa ponderi crescute ale raspunsurilor in acord cu aspectele privind utilitatea cursurilor de radioprotectie si utilitatea protocoalelor scrise. Principalele aspecte care au inregistrat si opozitie, procentul de dezacord al respondentilor variind intre intre 10 si 20%, sunt cele legate de raportarea dozei pacientilor in modalitatea actuala si, in procente mai mici, cele legate de claritatea reglementarilor existente, conform graficului de mai jos:

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele Ju

stifi

care

a pr

oced

uril

or d

e di

agno

stic

si

inte

rven

tiona

le

Eval

uare

a do

zei

Intr

etin

ere

a,

verif

icar

ea,

repa

rare

a in

stal

atiil

or

radi

olog

ice O

ptim

izare

a ex

pune

rii Ra

port

are

a in

cide

ntel

or s

i ac

cide

ntel

or

radi

olog

ice

resp

onsa

bilu

lui c

u se

curit

atea

ra

diol

ogic

a

Inre

gist

rar

ea d

atel

or

priv

ind

expu

nere

a m

edic

ala

a po

pula

tiei

la R

I

Rapo

rtar

ea

date

lor

priv

ind

expu

nere

a m

edic

ala

Deci

zia

efec

tuar

ii ex

pune

rii

med

ical

e in

abs

enta

pr

escr

ierii

or

odna

tor

ului

Deci

zia d

e a

nu

efec

tua

o pr

oced

ura

radi

olog

ica

, chi

ar

daca

a fo

st

pres

crisa

de

cat

re

un

ordo

nato

r

Elib

erar

ea

"Fise

i pe

ntru

in

regi

stra

rea

dat

elor

pr

ivin

d ex

pune

rea

med

ical

a in

divi

dual

a la

radi

atii

ioni

zant

e"

Corect Incorect Lipsa Nu stiu

Page 89: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

89

Fig. 4. Distributie raspunsuri atitudini privind instrumentele de radioprotectie disponibile

● In privinta aplicarii in practica a celor afirmate anterior observam ponderi crescute ale raspunsurilor pentru practicile de radioprotectie privind: informarea asupra riscurilor si beneficiilor examinarii, afisarea avertismentelor pentru gravide, completarea acordului scris ca si pentru eliberarea si solicitarea fisei dozelor pacientului. Practici pozitive, dar cu ponderi ceva mai reduse se inregistreaza si pentru aspectele privind efectuarea examinarilor fara prescriptie. Un raport egal se inregistreaza insa pentru cei care efecteaza sau nu un examen pe care nu il considera corect justificat, conform ilustrarii din graficul de mai jos.

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Ma

cons

ider

co

rect

info

rmat

pr

ivin

d ce

rinte

le

de ra

diop

rote

ctie

Perf

ectio

nare

a in

do

men

iul

radi

opro

tect

iei

este

util

a

Regl

emen

taril

e in

cide

nte

prot

ectie

i pa

cine

tulu

i sun

t cl

are

Prot

ocoa

lele

scris

e si

tehn

icile

st

anda

rdiza

te

pent

ru fi

acre

pr

actic

a ra

diol

ogic

a su

nt

utile

pen

tru

asig

urar

ea

prot

ectie

i pa

cien

tulu

i si a

pe

rson

alul

ui

Ghid

ul d

e ut

iliza

re

a ex

amen

elor

ra

diol

ogic

e si

imag

istic

e m

edic

ale

elab

orat

e de

So

ciet

atea

de

Radi

olog

ie si

Im

agist

ica

Med

ical

a es

te u

til

med

icilo

r or

dona

tori

Cons

ider

util

a ap

licar

ea ra

port

arii

doze

i pac

ient

ului

in

form

a ac

tual

a

Lipsa Nu stiu Dezacord Acord

Page 90: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

90

Fig. 5. Distributie raspunsuri practici privind instrumentele de radioprotectie disponibile

In privinta nivelurilor masurate ale expunerii, din rezultatatele activitatii de dozimetrie fotografica individuala in anul 2011 pentru un numar de de 4587 expusi monitorizati prin metoda film-dozimetrica, din care 4375 persoane din sectorul sanitar, observam ca frecventa mai mare a dozelor mari se inregistraeza in radioterapie si medicina nucleara. Rezultatele au evidentiat urmatoarea distributie expusilor in functie de nivelul de doza si domeniul de activitate, astfel:

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele Ce

r ac

ordu

l sc

ris a

l pa

cien

tei

fert

ile

pent

ru

efec

tuar

ea

exam

inar

ii.

Insc

riu

data

ul

timei

m

estr

uatii

Efec

tuez

in

vest

igat

ii ra

diol

ogic

e in

abs

enta

pr

escr

ierii

de

cat

re u

n m

edic

or

dona

tor.

Daca

ra

spun

sul

este

DA,

ca

t de

frec

vent

Refu

z o

inve

stig

ati

e ra

diol

ogic

a at

unci

ca

nd

cons

ider

ca

acea

sta

nu

se ju

stifi

ca.

Daca

ra

spun

sul

este

DA,

ca

t de

frec

vent

In fi

xare

a po

zitie

i pa

cien

tulu

i ce

r sp

rijin

ul

asist

ente

i

Info

rmez

pa

cien

tul

priv

ind

riscu

rile

si be

nefic

iile

exam

inar

ii

Afise

z vi

zibil

oblig

ativ

itate

a pa

cien

telo

r de

a in

form

a pe

rson

alul

m

edic

al d

e ra

diol

ogie

as

upa

unei

po

sibile

ar

cini

Solic

it pa

cien

tulu

i "F

isa

pent

ru

inre

gist

rar

ea d

atel

or

priv

ind

expu

nere

a m

edic

ala

indi

vidu

ala

la ra

diat

ii io

niza

nte"

Elib

erez

"F

isa

pent

ru

inre

gist

rar

ea d

atel

or

priv

ind

expu

nere

a m

edic

ala

indi

vidu

ala

la ra

diat

ii io

niza

nte"

Foarte rar Rar Deseori Intotdeauna Nu stiu Lipsa

DENUMIRE ACTIVITATE ACTIVITATE

<0.17

0,17-0,2

0,2-0,5 0,5-1 1-2 2-5

Nr.tot.expusi

RADIOLOGIE DIAGNOSTIC M10 P 3404 6 30 16 19 4 3479

D 0 1,08 8,8 11,4

3 24,3

3 10

RADIOLOGIE INTERVENTIONALA M11 P 5 1 6

D 0 0,23

Page 91: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

91

Tabel 1. Evidenta expusilor profesional la radiatii ionizante din sectorul sanitar in perioada 01.01.2011 - 31.12.2011 monitorizati la LIR CRSPB Observatii: 1. Conform art. 1.1.6.1, din anexa nr.13 a Normelor de dozimetrie individuala, sunt inregistrate in fisele de dozimetrie individuala numai valorile mai mari decat nivelul de inregistrare, respectiv 0.17 mSv.

• PROTEJAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎMPOTRIVA EXPUNERII LA RADON

Irina Popescu – CRSP Iasi

În anul 2011 INSP a demarat (conform HG nr. 261/264/2010) în cadrul Programelor Naţionale de sănătate publica II. Programul Naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă. Obiectiv 2: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante Sinteza Naţională: „Protejarea stării de sănătate a populaţiei împotriva expunerii la radiaţii ionizante din surse naturale – radon”, în coordonarea CRSP Iaşi.Obiectivul acestei SN este de a asigura constituirea bazei de date privind expunerea

RADIOLOGIE CHIRURGICALA M13 P 9 1 10

D 0 0,47

RADIOLOGIE+TERAPIE SPITALE M15 P 8 8

D 0

RADIOTERAPIE M20 P 116 12 8 5 3 1 145

D 0 2,09 2,26 3,47 4,03 2,81

MEDICINA NUCLEARA M30 P 80 2 10 1 5 98

D 0 0,35 2,97 0,69 5,31

RADIOLOGIE DENTARA M40 P 383 383

D 0

RADIOLOGIE VETERINARA M50 P 28 28

D 0

ALTE UTILIZARI MEDICALE M90 P 68 1 2 71

D 0 0,18 0,51

SERVICE E0 P 5 5

D 0

EDUCATIE NIVEL SUPERIOR E1 P 26 26

D 0

CERCETARE RADIATIE SECURITATE SI INSPECTIE E2 P 108 5 3 116

D 0 0,87 3,74

Page 92: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

92

populaţiei la radiaţii ionizante din surse naturale – radon şi are ca scop dimensionarea acestei surse naturale majore de expunere, estimare a riscului asociat precum şi implementarea unor măsuri de protecţie radiologică specifice acestei expuneri. Informaţiile necesare pentru derularea Sintezei Naţionale (SN): evaluarea capacităţii tehnico-organizatorice la nivelul LIRI din reţeua de igiena radiaţiilor şi evaluarea tipurilor de investigaţii, (chestionar conform ghidurilor europene de bune practici, privind capacitatea tehnică şi organizatorică şi tipurile de măsurători necesare desfăşurării (SN). Indicatorii propuşi a fi analizati in cadrul sintezei: concentraţiile radioactivităţilor în aerul din interiorul locuinţei (mediu rural şi urban) şi în aerul liber; statistica măsurătorilor (Bq/mc)/tip de locaţie (media concentraţiilor, media geometrică, deviaţia standard, valorile minime şi maxime măsurate; identificarea locaţiilor pentru măsuratorile de radioactivitate în aer (urban, rural) şi în apă; precizarea locaţiei exacte şi a numărului de măsurători/locaţie; perioada de măsurare, anotimpul, tipul materialului de construcţie şi anul construcţiei clădirilor; informaţii privind starea de sănătate a populaţiei expusă la radon- număr persoane expuse, număr de persoane ce au prezentat modificări ale stării de sănătate în relaţie cu expunerea la radon, număr decese înregistrate prin cancer pulmonar (la nefumători) în ultimii 15 ani; caracteristicile tehnice ale măsurătorilor din sol; statistica măsurătorilor (Bq/mc)/tip de locaţie (media concentraţiilor, media geometrică, deviaţia standard, valorile minime şi maxime măsurate) - conform ghidurilor de practică europeană. În primul an de derulare a SN, 2011, nu s-au raportat indicatori specifici de evaluare dat fiind etapele de desfăşurare a SN, conform metodologiei de aplicare. Analiza datelor privind capacitatea tehnică, de determinare a radionuclizilor solicitaţi şi organizatorică a LIRI la nivel naţional a evidenţiat: o lipsă acută a dotării cu aparatură specifică atat pentru determinări în aer cat şi în apă; la nivelul LIRI din DSP BC, GL, IS există aparatură dar şi aceasta este uzată moral şi fizic astfel încat nu se pot efectua toate măsurătorile pentru tipurile de radionuclizi necesari a fi investigaţi, conform ghidurilor europene; absenţa personalului calificat din unele LIRI. În aceste condiţii etapele concrete de desfăşurare ale acestei SN nu se pot realiza la nivel naţional, în mod unitar. Această SN şi-a propus ca finalitate realizarea cartografierii zonelor cu expunere la Radon, identificarea regiunilor susceptibile de existenţa concentraţiilor mari ale Rn, dimensionarea acestei surse naturale majore de expunere (campanii de prelevare de probe şi determinări ale concentraţiilor în sol şi interiorul locuinţelor), estimare a riscului asociat precum şi implementarea unor măsuri de protecţie radiologică specifice acestei expuneri. Prin derularea acestei evaluări, pentru prima dată concepută a fi efectuată la nivel naţional, Romania s-a angajat în proiectul care se desfăşoară deja la nivelul Comisiei Europene (Joint Research Centre), de transmitere a datelor şi hărţii corespunzătoare concentraţiilor medii anuale de Rn. Pentru a continua această SN este imperios necesară achiziţionarea aparaturii specifice determinării Radonului (Rn) şi descendenţilor săi în probe de aer, apă şi sol, precum şi angajarea de personal specializat în LIRI cu mari deficienţe, avand în vedere importanţa majoră a acestui radionuclid în protejarea stării de sănătate a populaţiei Romaniei. Precedentele evaluări în acest domeniu au fost derulate la nivel regional - sub coordonarea ISP Iaşi, Laborator Igiena radiaţiilor, avand colaboratori colegii din reţeaua de igiena radiaţiilor de la nivelul DSP-urilor arondate (Bacău, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava) în cadrul Sintezei naţionale: „Expunerea populaţiei prin inhalarea radonului in locuinţe şi reducerea riscului asociat”, pe o perioadă de 3 ani (1999 – 2002) şi sub coordonarea prof. dr. C. Cosma, Universitatea Babeş-Bolyai - Cluj-Napoca, Facultatea de ştiinţa mediului pentru regiunea Transilvaniei (mediu urban şi rural – jud. Cluj, Bistriţa Năsăud, Alba, Sibiu) precum şi în zonele miniere Ştei-Băiţa (campanii de măsurători în perioada 2003-2007, 2008).

Page 93: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

93

• SUPRAVEGHEREA CONTINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE SI EVALUAREA EFECTULUI ASUPRA STARII DE SANATATE

Chim Edda Prodan, Dr Burkhardt Rita – CRSP Cluj

În anul 2011 INSP a demarat în cadrul Programelor Naţionale de sănătate publica în coordonarea CRSP Cluj activitatea de supraveghere a continutului radioactiv al apelor minerale in relatie cu starea de sanatate. Scopul acestei sinteze este protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate radiatiilor ionizante prin determinarea continutului radioactiv al apelor minerale si evaluarea dozei interne datorata consumului acestora. Activitatea de monitorizare a radioactivitatii apelor minerale destinate consumului uman contribuie la mentinerea dozei efective prin ingestie in limitele prevazute de norme . Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu, prevede obligativitatea supravegherii radioactivitatii apelor minerale: Cadrul legislativ comunitar: Directiva 2009/54/EC din 18 iunie 2009 privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale, Directiva 2003/40/EC privind apele minerale naturale îmbuteliate, Directiva 96/29 Euratom privind standardele de baza de protectie a sanatatii populatiei in general si a lucratorilor fata de radiatiile ionizante – Art. 45 ; Cadrul legislativ naţional: Hotărâre nr. 1.020 din 1 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale , Hotărâre Nr. 1.176 din 13 noiembrie 1996 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare, valorificare şi comercializare a apelor minerale de consum alimentar, Legea nr. 111, privind desfãsurarea în sigurantã a activitãtilor nucleare, modificata, completata si republicata, art 39. Obiectivul principal al sintezei este evaluarea expunerii populatiei Romaniei la radiatii ionizante prin ingestia apelor minerale imbuteliate. Sinteza implica analiza radioactivitatii alfa si beta globale a apelor minerale naturale destinate consumului uman, exploatate pe teritoriul Romaniei, analiza compoziţiei radionuclidice pentru apele care prezintă activitate αglobală>0,1 Bq/L şi/sau βglobală>1 Bq/L, respectiv verificarea realizarii unei doze efective sub 0,1mSv/an. Radiometria globala ofera doar aprecierea gradului de contaminare, iar pentru aprecierea radiotoxicitatii elementelor radioactive prezente in apa si estimarea efectelor asupra sanatatii populatiei este necesara analiza radiochimica si calculul dozei efective. In anul 2011 in cadrul acestei sinteze au fost analizate 18 ape minerale naturale imbuleliate si 19 ape minerale naturale brute exploatate in scopul imbutelierii si respectiv comercializarii . Rezultatele obtinute pentru activitatea alfa si beta globala a apelor minerale imbuteliate analizate arata ca acestea prezinta activitati alfa globale sub 0,1 Bq/L, activitati beta globale sub 1 Bq/L, ceea ce asigura o doza efectiva totala anuala sub 0,1 mSv, astfel fiind indeplinite conditiile de potabilitate prevazute in Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile si HG 1020/2005 privind apele minerale imbuteliate. Rezultatele obtinute pentru activitatea alfa si beta globala a apelor minerale naturale brute analizate arata ca prezinta activitati ce permit exploatarea acestor ape (imbuteliere si comercializare) in scopul consumului de catre populatie, asigurand o doza efectiva totala anuala sub 0,1 mSv, astfel fiind indeplinite conditiile de potabilitate prevazute in HG 1020/2005 privind apele minerale imbuteliate (fig. 1.)

Page 94: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

94

Fig. 1. Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute pentru activitatea a alfa si beta globala a apelor minerale naturale imbuteliate.

Observatie: Pentru apele care au prezentat valori sub limita de detectie s-a reprezentat valoarea activitatii minime detectabile. Valorile obtinute asigura o doza efectiva totala anuala sub 0,1 mSv/an, fiind indeplinite conditiile de potabilitate recomandate in cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu.

• AUDITUL CLINIC AL ACTIVITATII MEDICALE CU RADIATII IONIZANTE Fiz Loredana Bogdan ; Dr Burkhardt Rita

Utilizarea radiaţiilor ionizante în medicină contribuie cu peste 95% la expunerea artificială la radiaţii a omului, ca sursă de expunere a populaţiei fiind depăşită doar de fondul natural de radiaţii, (UNSCEAR,2000). La nivel mondial există tendinta implemetării sistemelor de calitate in radiologie şi introducerii auditurilor de calitate corespunzătoare pentru îmbunătăţirea şi menţinerea calităţii procedurilor medicale radiologice. Prin Directiva Consiliului 97/43/Euratom (articolul 6, alineatul 4) din 30 iunie 1997, privind protecţia sănătăţii persoanelor împotriva pericolelor pe care le prezintă radiaţiile ionizante rezultate din expunerea în scopuri medicale, a fost introdus conceptul de audit clinic în cazul procedurilor radiologice medicale. Aceasta directiva recomandă punerea în aplicare a auditurilor clinice în conformitate cu procedurile naţionale. Prin definiţie, conform directivei 97/43/EURATOM, auditul clinic este o examinare sistematică sau o revizuire a procedurilor medicale radiologice, care urmăreşte îmbunătăţirea calităţii şi rezultatelor îngrijirii pacientului printr-o analiză structurată prin care practicile radiologice, procedurile şi rezultatele sunt examinate comparativ cu standardele acceptate privind procedurile

ACTIVITATEA ALFA SI BETA GLOBALA A APELOR MINERALE NATURALE IMBUTELIATE

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1

ALPINA

AMFITEATRU

AQUATIQUE

BIBORTENI

BORSEC

BILBOR

CERTEZEKEIA

Izvoru

l Minu

nilor

HERAOAS

PERLA HARGHITEI

SPRING H

ARGHITA

STANCENI

TUSNAD

SANTAQUA

Denumire

Activ

itate

(Bq/

l)

Activitate alfa globala (Bq/l) Activitate beta globala (Bq/l)

Page 95: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

95

radiologice medicale, implicând modificări ale practicilor radiologice în urma indicaţiilor şi aplicarea noilor standarde dacă este necesar. Activitatea de audit clinic: • urmăreşte standardele şi normele general acceptate bazate pe reglementările legale

internaţionale, naţionale sau locale sau pe liniile directoare elaborate de către societăţi internaţionale, naţionale sau locale din domeniu;

• este o activitate sistematică şi continuă, în urma căreia recomandările formulate în rapoartele de audit sunt puse in aplicare;

• nu reprezintă o activitate de cercetare, audit privind sistemul calităţii, acreditare sau reglementare.

• implică evaluarea de date, documente şi resurse pentru a verifica performanţa în raport cu standardele de bună practică.

• oferă un instrument eficient pentru a monitoriza şi a îmbunătăţi calitatea practicilor medicale.

Obiectivele generale ale auditului clinic sunt: • îmbunătăţirea calităţii îngrijirii pacienţilor; • promovarea utilizării eficiente a resurselor materiale si umane; • dezvoltarea organizării serviciilor clinice şi furnizării acestora către pacient; • educaţia şi formarea profesională. În anul 2011 INSP a demarat în cadrul Programelor Naţionale de sănătate publica în coordonarea CRSP Cluj activitatea de sistematizare a modalitatii de derulare a auditurilor clinice in practicile cu radiatii ionizante. Scopul Sintezei Naţionale: Auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante, consta in elaborarea procedurii nationale şi implementarea auditului clinic în unităţile radiologice conform recomandarilor atât a Directivei europene, cât şi a Normelor CNCAN: NSR-04, art.6.4; NSR-11, art.19.j) si NSR-38, art.1(2). Avand in vedere ca abordarea acestei tematici este noua pe plan national am considerat utila elaborarea unei forme preliminare a procedurii de audit clinic pe parcursul anului 2011 si aplicarea ei in cadrul unui studiu pilot, in cateva unitati medicale reprezentative din Cluj incepand din 2012, urmand ca in 2013 auditul clinic sa fie efectuat la nivel national. In scopul elaborarii formei preliminare a procedurii nationale de audit clinic, in anul 2011, s-au selectat standardele de buna practică pe baza cerinţelor legale nationale şi internaţionale, s-au stabilit criteriile de audit clinic pe tipuri de practici radiologice si s-au elaborat chestionarele de audit clinic pentru practica de radiodiagnostic.

• MONITORIZAREA RADIOACTIVITATII APEI POTABILE SI ALIMENTELOR

Mihaela Bragea; Toro Laszlo – CRSP Timisoara Activitatea de monitorizare a radioactivitatii apei potabile si alimentelor, factori de mediu al caror continut radioactiv contribuie la expunerea la radiatii a populatiei, asigura mentinerea dozei efective prin ingestie in limitele prevazute de norme si face parte din responsabilitatile sistemului de sanatate publica. Obiective: Obiectivul principal il constituie evaluarea expunerii populatiei Romaniei la radiatii ionizante prin ingestia alimentelor si apei potabile si evitarea expunerilor suplimentare prin contaminari accidentale ale acestora. Obiectivele specifice: • Realizarea unei supravegheri la nivel national a continutului radioactiv natural al

alimentelor si al apei potabile si depistarea eventualelor contaminari radioactive.

Page 96: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

96

• Identificarea tipului de contaminare si cuantificarea nivelului de contaminare in vederea evaluarii dozelor implicate in iradierea populatiei si a instituirii unor masuri de protectie radiologica

Necesitate si baza legala: Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu prevad obligativitatea si responsabilitatea retelei de santate publica de a asigura supravegherea radiologica a apei potabile si alimentului. Metodologia a inclus recomandarile CE (EURATOM) si OMS (apa potabila) in domeniu. Participarea laboratoarelor de igiena radiatiilor din DSP-urile teritoriale cu determinari ale radioactivitatii alimentului si apei potabile raspunde obligativitatii si responsabilitatii retelei de sanatate publica de a asigura supravegherea radiologica a apei potabile si alimentului pe teritoriul Romaniei, fiind concretizata in analize pe 2870 probe din care: 1901 probe de apa potabila si 630 aliment, 241 probe de lapte si 97 dietă mixtă, cu următoarele observatii: numai 5 dintre laboratoare au avut structura (amenajare laborator, personal specializat si posibilităti financiare) să execute determinări radiochimice specifice în identificarea si cuantificarea radionuclizilor; altele 13 au efectuat numai determinări globale de screening. Estimarea dozelor prin ingestie pe baza rezultatelor determinarilor radioactivitatii alimentelor si apei potabile nu au indicat depasiri ale valorile limita pentru populatie. CONTINUTUL RADIOACTIV IN APA POTABILA

Supravegherea radioactvitatii apei potabile se face in functie de sursele de apa de consum pentru populatie, si anume:

A. Apa potabila din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa in sistem centralizat; B. Apa din fantani particulare si izvoare cu apa potabila; C. Apa imbuteliata (minerala de izvor sau de masa);

Pentru supravegherea radioactivitatii apei au fost recoltate in medie 4 probe de apa/ZAP, una in fiecare trimestru. Nivelurile valorilor rezultate din determinarile alfa si beta global, considerate ca parametri de screening, pentru care exista valori limite in legislatia nationala, s-au situat in general sub valorile considerate a fi limite in evaluarea calitatii apei potabile, si in aceleasi ordine de marime ca anul trecut. Nu au fost evidentiate depasiri ale parametrilor indicatori de calitate de baza: doza medie anuala de 0.1 mSv si concentratia de H-3 de 100 Bq/m3.

0.1 Bq/l

0.00 0.02 0.04 0.06 0.08 0.10 0.12

arge

s va

lcea

ba

cau

biho

r br

asov

co

vasn

a cl

uj

suce

ava

cara

s sev

erin

hu

nedo

ara

cons

tant

a tu

lcea

do

lj go

rj m

ehed

inti olt

gala

ti br

aila

vr

ance

a ha

rghi

ta

Iasi

vaslu

i ne

amt

bucu

rest

i ca

lara

si gi

urgi

u ia

lom

ita

tele

orm

an

mar

amur

es

mur

es

bist

rita …

pr

ahov

a bu

zau

dam

bovi

ta

sibiu

al

ba

suce

ava

boto

sani

tim

isoar

a ar

ad

Apa potabila de retea: alpha global - valori medii

alfa global (Bq/l) valoarea medie pe tara

Page 97: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

97

Fig. 1. Valori medii ale activitatii alfa globale/judete

Fig. 2. Valori medii ale activitatii beta globale/judete Dupa cum se observa si din graficul de mai jos, nu s-au inregistrat depasiri ale parametrilor indicatori

de calitate de baza: doza medie anuala de 0.1 mSv si concentratia de H-3 de 100 Bq/m3.

Fig. 3. Valori medii ale radioactivitatii apei potabile pe radionuclizi APĂ ÎMBUTELIATĂ DESTINATĂ CONSUMULUI ALIMENTAR Prin apa imbuteliata destinata consumului alimentar se intelege orice apa imbuteliata si comercializata (apa minerala, apa de izvor sau apa de masa). In Romania sunt 44 de izvoare care pot fi exploatate ca sursa de apa minerala imbuteliata. Conform statisticilor nationale, dat fiind tendinta crescatoare din ultimii ani a consumului de apa imbuteliata, de la 26.3 l/cap de locuitor/an in 2000 la 46.5 l/cap de locuitor/an, apa

1 Bq/l

0.00 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00 1.20

arge

s va

lcea

ba

cau

biho

r br

asov

co

vasn

a cl

uj

suce

ava

cara

s sev

erin

hu

nedo

ara

cons

tant

a tu

lcea

do

lj go

rj m

ehed

inti olt

gala

ti br

aila

vr

ance

a ha

rghi

ta

Iasi

vaslu

i ne

amt

bucu

rest

i ca

lara

si gi

urgi

u ia

lom

ita

tele

orm

an

mar

amur

es

mur

es

bist

rita …

pr

ahov

a bu

zau

dam

bovi

ta

sibiu

al

ba

suce

ava

boto

sani

tim

isoar

a ar

ad

Apa potabila de retea: beta globa - valori medii

beta global (Bq/l) valoare de interventie = 1Bq/l

valoarea medie pe tara

Page 98: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

98

imbuteliata trebuie luata in considerare in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii apei destinata consumului uman. Mai mult, mai ales in zonele urbane, apa imbuteliata este utilizata exclusiv de anumite categorii din populatie, inlocuind astfel consumul apei din reteaua de distributie. O grupa aparte care trebuie urmarita din aceasta perpectiva sunt sugarii hraniti artificial, pentru care se utilizeaza apa imbuteliata. In anul 2010 au fost prelevate si analizate un numar de 47 de probe de la 18 tipuri diferite de apa imbuteliata (minerala sau de izvor).

Fig. 4. Radioactivitatea globala – apa imbuteliata RADIOACTIVITATEA IN ALIMENTE Rezultatele determinarilor pentru alimente pentru care nu exista, in situatii normale, normari in termeni de concentratii maxim admise, constituie la nivelul Romaniei, din 2005, considerat nivelul ‘0”. Acest nivel a devenit nivelul de referinta pentru depistarea eventualelor contaminari, in programul de supraveghere radiologica a alimentului, pentru fiecare laborator implicat in activitatea de supraveghere a alimentului si apei potabile. Valorile parametrului beta global sunt date, in lipsa unor contaminanti naturali sau artificiali, de radionuclidul natural 40K. Atunci cand valorile beta global sunt peste valorile de referinta ale laboratorului este obligatorie determinarea K-40 pentru a se elimina contributia lui si a se evidentia eventualele contaminari. Prezenta radionuclizilor artificiali Cs-137 si Sr-90 sunt consecinta depunerilor radioactive in Romania in urma accidentului de la Cernobal. Ei sunt in acelasi timp si radionuclizii urmariti si in zonele de impact a centralelor nucleare CNE Cernavoda si CNE Kozlodui. Analiza radioactivitatii in laptele de consum si produselor derivate din lapte. Laptele este un aliment esential in dieta, in special in cea a copiilor sub 2 ani. In acelasi timp, categoria din populatie cu riscul cel mai mare in caz de contaminare prin ingestie este grupa de varsta 0-2 ani. Acesta este unul din motivele pentru care in cadrul Recomandarii 2000/473/Euratom, laptele este alimentul indicat in mod special pentru supraveghere. In anul 2011, au fost prelevate si analizate peste 241 de probe de lapte si produse derivate din lapte. Indicatori globali de radioactivitate raman activitatile afa si beta global.

• Media pe tara a activitatii globale in lapte in 2011 este aproximativ similara cu cea obtinuta in 2010, cu o usoara scadere;

• Mediile pe judete ale activitatii beta global din probele de lapte sunt relativ uniform distribuite geografic, dupa cum se poate vedea in harta de mai jos, cu valori maxime

Page 99: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

99

in Covasna si Teleorman, si minime in Cluj si Salaj; • Au fost determinate concentratiile in lapte ale radionuclizilor naturali si artificiali in

probe prelevate in 13 judete

Fig.5: Valorile concentratiilor de radionuclizi naturali si artificiali în lapte

ANALIZA RADIOACTIVITATII IN ALIMENTE Modalitatea de a evalua cantitatea de radionuclizi ingerata, este aceea in a analiza continutul radioactiv in dieta mixta zilnica in conformitate cu recomandarile CE. Din analiza rezultatelor obtinute, dieta mixta poate fi inlocuita cu meniul complet (3 mese) din cantine, cu

Page 100: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

100

conditia ca meniul sa fie reprezentativ pentru o dieta mixta, medie. Ca si pentru lapte, si din aceleasi motive, trebuie urmarite valorile in timp ale concentratiilor pentru Cs-137 si Sr-90 in alimente si meniu.

Fig. 6. Doza medie ingestie 2011 Calitatea apei potabilă a fost monitorizată prin parametrii α si β global care păstrându-se sub valorile de 0.1 Bq/l si 1 Bq/l respectiv, asigură conformitatea cu valoarea parametrului indicator de calitate, doza totala de 0.1 mSv/an, stipulata în lege. Deasemeni valorile concentratiilor de tritiu, în zona de impact a CNE Cernavoda s-au situat mult sub 100 Bq/l. Laptele, produsul cu ponderea cea mai mare în dieta copilului 1-2 ani, categorie ce constituie de fapt si grupul la risc în cazul unei contaminări a alimentului, este alimentul indicat în mod special de Recomandarea 2000/473/Euratom, în a fi monitorizat si raportat. Din datele analizate rezulta ca principalii contributori la iradiere in cazul unei contaminari sunt mult sub valorile de interventie. Concentratiile radionuclizilor naturali se incadreaza in variatiile normale. Nivelele maxime pentru radionuclizi artificali sunt obtinute în judete fără centrale nucleare, indicând astfel că acesti radionuclizi provin din accidentul de la Cernobâl si nu din centralelele nucleare. Un alt indicator de expunere prin ingestie este dieta mixtă, indicându-se analizarea amestecului de alimente în ponderea stabilită a fi contributia zilnică la dietă, a fiecărei categorii de aliment. Având în vedere complexitatea analizării unei diete mixte zilnice, în cadrul metodologiei a fost indicată înlocuirea acesteia cu meniul complet provenit de la cantine sau restaurante (3 mese). Actiunea de supraveghere a radioactivitatii apei potabile si alimentului permite:

• Evaluarea expunerii populatiei prin ingestie, supravegherea radiologică permanentă a unei importante căi de expunere.

• Evaluarea iradierii prin ingestie ca factor de risc asupra sănătătii. • Indeplinirea responsabilitătilor atribuite prin legislatia natională si începând din 2007

a obligatiilor si recomandărilor CE (EURATOM) privind supravegherea radiologică a alimentului si apei potabile ca factori de mediu si a raportării datelor către CE.

• Permite îmbunătătirea permanenta a metodologiei utilizate.

Doza medie ingestie categoria de varsta >18ani 0.0278mSv/an

0,0019 0,0004

0,0123

0,0032

0,0092Cs totSr-90Pb-210Ra-226Po-210

Page 101: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

101

• RADIATIILE NEIONIZANTE Fiz.Violeta Calota ; Dr Cristina Bunghez – CNMRMC

Radiatiile neionizante ocupa prima parte a spectrului electromagnetic care cuprinde: • campuri electrice si magnetice statice (0 hertzi), • campuri electrice si magnetice variabile in timp (pana la 100 kHz, campuri de joasa

frecventa), • campuri electromagnetice (radiofrecventa, 100 kilohertzi - 300 gigahertzi), • radiatia infrarosie (300 gigahertzi - 400 terahertzi sau in functie de lungimea de unda, intre

1 mm - 750 nm, divizate de obicei in IR-A (0.78 –1.4 micrometri), IR-B (1.4–3 micrometri) si IR-C (3 micrometri – 1 mm)

• radiatia vizibila (luminoasa) intre 790 – 400 terahertzi sau intre 380 nm - 760 nm ) si • radiatiile ultraviolete (315 nm – 100 nm). Spectrul ultraviolet este impartit in alte 3 benzi

spectrale: ultraviolete C (100-280 nm), ultraviolete B (280-315 nm) si ultraviolete A (315-400 nm).

Pentru ultimile trei tipuri de radiatii este mai uzuala clasificarea in functie de lungimea de unda. Dupa radiatiile ultraviolete urmeaza radiatiile cu energie foarte mare – radiatiile ionizante. Radiatiile neionizante nu au suficienta energie ca prin interactiunea cu materia vie sa rupa legaturile dintre molecule sau sa rupa un electron din atom. In continuare ne vom referi la campurile electromagnetice cu frecvente intre 0-300 GHz si la radiatiile ultraviolete. Sursele artificiale de campuri electromagnetice fac parte din viata noastra cotidiana si sunt folosite pe o scala din ce in ce mai mare: in domeniul de joasa frecventa – aparatura electrocasnica, liniile de transport si distributie de energie; in domeniul de radiofrecventa – emitatoare radio si tv, antene de telecomunicatii, dispozitive anti-furt si multe altele. Sursa principala generatoare de ultraviolete este Soarele (in principal UVA si UVB). Sursele artificiale sunt aparatele: de bronzat - solare, lampile bactericide, lampile cu vapori de mercur, tuburi florescente, arcuri electrice, unele tipuri de laser. Numai sursele de lumina artificiale emit in banda UVC care este cea apropiata de radiatiile ionizante. Aceasta utilizare de amploare a tehnologiilor care folosesc campuri electromagnetice a condus la derularea unor studii in cautarea posibilelor efecte pe care le-ar putea avea asupra sanatatii umane. In prezent exista o clasificare a Agentiei Internationale pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer - IARC) cu privire la campurile electromagnetice si radiatiile ultraviolete: • Campurile magnetice de extrem de joasa frecventa (50 Hz) sunt clasificate ca “posibil

carcinogene pentru oameni” – grupa 2B • Campurile electromagnetice de radiofrecventa sunt clasificate ca “posibil carcinogene

pentru oameni” – grupa 2B • Radiatiile UV sunt clasificate drept « carcinogene pentru oameni » - grupa 1, la fel si

radiatia solara • Radiatiile UV provenite de la aparatele de bronzat sunt tot in grupa 1 – carcinogene pentru

oameni.

Page 102: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

102

In anul 2011 sub indrumarea CNMRMC s-a efectuat un STUDIU DE PERCEPTIE A POPULATIEI PRIVIND RADIATIILE ULTRAVIOLETE DIN MEDIUL NATURAL SI ARTIFICIAL SI CAMPURILE ELECTROMAGNETICE CU FRECVENTE INTRE 0 - 300 GHZ

Studiul a avut urmatoarele obiective: • cunoasterea nivelului de informare a populatiei cu privire la sursele de radiatii

ultraviolete si de campuri electromagnetice cu frecvente intre 0 - 300 GHz, la expunerea generata de acestea si posibilele efecte asupra sanatatii

• scop educativ prin elaborarea unei metode pentru eficientizarea diseminarii informatiei catre populatie si pentru solutionarea unor posibile alte probleme semnalate de rezultatele studiului

• elaborarea in urma concluziilor a unui ghid privind expunerea populatiei la radiatii UV naturale si artificiale si adoptarea unor masuri de profilaxie si protectie.

La studiu au participat 2061 de subiecti (60% femei) din toate cele 41 de judete si din Bucuresti, incadrandu-se in urmatoarele categorii de varsta: 15 – 24 ani (10 %), 25 - 34 ani (19 %), 35 - 44 ani (34 %), 45 - 54 ani (27%) si 55 - 87 ani (10%). Frecventa cea mai mare a fost pentru categoria de varsta intre 35 si 44 ani. Distributia intre mediul rural si cel urban a fost foarte apropiata (51 % din mediul rural). 99% dintre cei chestionati au completat nivelul studiilor, astfel ca a rezultat ca 11% au absolvit doar scoala generala, 46 % au terminat liceul si restul de 43% au absolvit facultatea. Campuri electromagnetice La intrebarea « In ce masura considerati ca va afecteaza starea de sanatate urmatorii factori”, cei mai multi dintre subiectii chestionati, 72%, au considerat ca substantele chimice pot afecta in mare masura starea de sanatate, pe locul doi, 57 % au bifat calitatea alimentelor, 54 % calitatea apei de baut, 49 % calitatea aerului exterior, 38 % bronzatul la solar si 32 % expunerea la soare. Antenele de telefonie mobila sunt pe locul 7, adica 31 % dintre subiecti considera ca acestea pot afecta intr-o mare masura starea de sanatate. Telefonul mobil, liniile de inalta tensiune sau calculatorul au fost selectate de un procent mai mic de 25 % de persoane. La intrebarile care testeaza cunostintele generale despre sursele de campuri electromagnetice : • 41% nu stiu daca telefoanele mobile folosesc acelasi tip de radiatie electromagnetica ca si

aparatura de radiologie iar 31 % considera ca da. Insumand, rezulta un procent foarte mare, de 72 % persoane care nu sunt informate in privinta acestui aspect important, pentru ca este vorba de a face diferenta intre radiatiile ionizante si cele neionizante (campuri electromagnetice cu frecvente intre 0 si 300 GHz). Dintre persoanele chestionate, nu au raspuns corect la aceasta intrebare 86 % dintre cei care au absolvit doar scoala generala, 75 % dintre cei care au terminat doar liceul si 65 % dintre cei cu studii superioare.

• 76 % stiu ca telefoanele mobile nu pot functiona fara existenta statiilor de baza dar 17 % nu cunosc acest aspect.

• La intrebarea, foarte importanta, referitor la directia in care antenele de telefonie mobila emit, 61 % au raspuns “In toate directiile” ceea ce este fals, iar 21% au declarat ca nu stiu. Doar 7 % au stiut raspunsul corect: antenele emit directional, in fata acestora.

• 75 % dintre chestionati considera ca pot sa-si construiasca locuinta la mai mult de 100 m de liniile electrice aeriene dar 10% (9 % dintre cei din urban si 11 % dintre cei din mediul rural) cred ca nu are importanta distanta.

Page 103: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

103

• Antenele parabolice pentru receptionarea programelor TV nu emit campuri electromagnetice; totusi, 46% cred ca acestea emit campuri iar 39% nu stiu. Insumand, rezulta ca 85 % dintre persoane nu sunt informate.

• Cu cat semnalul telefonului mobil este mai puternic – numarul de linii afisate pe ecran, cu atat acesta functioneaza la o putere mai mica, deci expunerea utilizatorului este mai mica. 33% nu cunosc acest aspect iar 43 % cred exact invers, adica doar 24% sunt informati corect si pot evita expunerea inutila.

Perceptia cu privire la posibilele efecte ale campurilor electromagnetice asupra sanatatii este influentata de nivelul de educatie primit. Astfel, 10 % din cei care au terminat doar scoala generala sunt foarte ingrijorati de acest aspect, la fel, 17 % din cei care au terminat liceul si 22 % dintre cei care au urmat studii superioare. 48 % dintre cei cu varste intre 35 – 44 ani si 41 % dintre cei intre 15 si 24 ani sunt ingrijorati in privinta efectelor asupra sanatatii datorate expunerii la campuri electromagnetice. Doar 31 % dintre subiectii investigati au obtinut informatii despre posibilele efecte ale campurilor electromagnetice, 59% sunt cei care nu dispun de astfel de informatii si 10 % nu au o opinie in aceasta privinta. Dintre cei care au primit informatii, 4 % sunt foarte multumiti, 53 % sunt destul de multumiti, 38 % sunt nemultumiti, 3 % sunt foarte nemultumiti. 2% nu au avut o opinie. Este evidenta influenta studiilor in cautarea si obtinerea de informatii. Dintre cei care dispun de astfel de informatii, 4% au terminat scoala generala, 36 % au liceul si 60 % au studii superioare. De asemenea, mediul are o influenta semnificativa: 62 % dintre cei care au informatii in acest domeniu traiesc in mediul urban. Pe primul loc ca motiv de nemultumire, asa cum reiese si din graficul de mai jos, este « informatia nu este suficienta » (61 %), urmata de « informatia nu este bine explicata »(33 %) si « informatia este incompleta » (44 %). 11% dintre cei care sunt foarte nemultumiti de informatiile primite nu au bifat nici un motiv.

Modalitatile prin care persoanele chestionate doresc sa li se ofere informatii sunt : televiziune (78%), internet (49%) si ziare si reviste (46%), asa cum reiese din graficul de mai jos.

Motive de nemultumire (procente)

28

61

2233

44

11

33 00

nu este de incredere

nu este suficienta

nu este obiectiva

nu este bine explicata

este incompleta

nu este interesanta

nu este comunicata intr-unmod potrivit Altele

nu stiu

Page 104: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

104

Indiferent de varsta persoanelor chestionate, televiziunea isi pastreaza primul loc, locurile doi

si trei difera insa in functie de categoria de varsta, rezultat care era de asteptat.

Radiatii Ultraviolete

1678 persoane din 2039 (82 %) cunosc momentele benefice ale expunerii la radiatiile UV naturale, adica orele matinale 7-10. Distributia raspunsurilor pe judete arata ca raspunsul corect este cunoscut de peste 80 % dintre cei chestionati. Semnalam totusi ca in judetul Covasna, de exemplu, 55 % au raspuns corect iar 29% au considerat recomandabile orele 14 – 16. In judetul Constanta, 71 % au raspuns corect si 8 % nu stiu, in Dambovita 12 % nu stiu, in judetul Gorj, 10 % cred ca tot timpul este benefica expunerea la radiatiile UV iar 15 % nu stiu ce sa raspunda. In judetul Harghita 18 % dintre cei chestionati aleg orele 14-16, in Maramures 55 % au ales corect, 21 % au ales orele 10 -14 si 16% orele 14-16. Situatii similare sunt si in Mehedinti (16 % nu stiu), Timis (16 % aleg orele 14 – 16) , Vrancea (16 % aleg orele 10-14, 10 % aleg 14-16). Raspunsurile cu privire la efectele nesatisfacatoare ale expunerii prelungite la soare si la ore necorespunzatoare (arsuri de diferite tipuri ale pielii, leziuni canceroase, leziuni ale ochilor) refelecta un grad destul de mare de cunoastere. Un numar de 855 din 2052 (42 %) au raspuns corect, bifand toate cele 3 posibile raspunsuri, deci sunt bine informati. Majoritatea celor chestionati, 1680 persoane (82 %), au declarat ca nu au fost informati voluntar de catre medicul de familie despre modul de actiune al radiatiilor UV asupra organismului uman. Folosirea unor tratamente medicamentoase pentru boli psihice, cardiovasculare (diuretice), antibiotice poate fi influentata de expunerea la soare, in sensul potentarii actiunii medicamentului cu aparitia de efecte adverse fototoxice, fotoalergice (eriteme, eruptii ale pielii). 65 % nu cunosc acest aspect, doar 6 % au raspuns bifand toate raspunsurile corecte. 89 % au raspuns corect ca fiind necesara protejarea pielii cu crema cu efect de protectie solara impotriva radiatiilor UV, 92 % dintre cei din mediul urban si 85 % dintre persoanele din mediul rural. 6 % dintre femei si 9 % barbati nu au stiut sa raspunda, in total 143 de persoane.

Modalitatile prin care persoanele chestionate doresc sa li se ofere informatii (procente)

46

49

78

35

20

5

13

265

61

2 ziare si reviste internet televiziune radio informatii la locul de munca discutii cu prietenii publicatii stiintifice cartea tehnica a unui aparat carti corespondenta personala altele nu stiu

Page 105: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

105

Cremele antisolare se pot folosi inainte de expunerea la soare dar recomandabila este folosirea lor in tot timpul expunerii la soare. 1287 dintre chestionati (63%), deci un procent ridicat, au indicat un raspuns corect.Un numar relativ mare de persoane (1439; 70 %) stiu ca este necesara purtarea ochelearilor de soare pentru protectia ochilor pe tot parcursul expunerii la radiatiile UV (73 % dintre femei si 65 % dintre barbati). Cu privire la existenta mai multor categorii de piele (alba, inchisa, neagra) si legatura cu expunerea la UV si nivelul de bronzare, 17 % dintre femei si 19 % dintre barbati au considerat ca nu are nici un fel de legatura tipul pielii cu nivelul de bronzare. Doar un numar redus de persoane (204; 10%) au raspuns corect, iar cei mai multi (71%) au ales doar raspunsul evident (riscul de imbolnavire este cel mai mare la cei cu piele deschisa).Dintre acestia, 20 % au terminat scoala generala, 20 % au terminat liceul si 14 % au studii superioare.86% stiu ce este solarul, deci sunt informati cu privire la acest aparat. 10 % nu stiu despre ce este vorba si pe 4 % nu ii intereseaza. Dintre cei pe care nu ii intereseaza subiectul, 35 % au varste intre 45 – 54 ani si doar 4 % au varste mai mici de 24 ani. Este recomandabil ca persoanele care s-au expus la solar sa evite soarele pe cat posibil deoarce efectele nocive ale utilizarii solarului se vor adauga celor obtinute prin expunerea la soare. 23 % nu sunt de acord, 26 % nu stiu si pe 18 % nu ii intereseaza.32% dintre cei cu varste mai mici de 24 ani considera ca pot sta la soare dupa ce folosesc solarul in comparatie cu 21 -25 % din celelalte categorii de varsta. In graficul urmator sunt redate raspunsurile persoanelor chestionate cu privire la efectele negative ale expunerii la solar.

Doar un procent infim de 4 % dintre cei chestionati considera ca nu exista contraindicatii pentru expunerea la solar. Cei mai multi, 76% respectiv 65%, cunosc ca afectiunile cutanate preexistente precum si starea de gravidie sunt contraindicatii. Un aspect important de semnalat este ca 42% dintre chestionati nu considera ca este nerecomandabil ca tinerii sub 16 ani sa foloseasca solarul. Astfel analiza rezultatelor a dus la concluzia ca nivelul de informare a populatiei referitor la sursele generatoare de campuri electromagnetice – echipamente/instalatii/aparate care fac parte din ce in ce mai mult din viata noastra de zi cu zi, este scazut, doar 31 % dintre persoanele chestionate au primit informatii in acest domeniu. Modalitatile prin care cetatenii doresc sa fie informati sunt, in ordinea preferintelor : televiziune, internet si prin intermediul ziarelor si revistelor.

Efectele negative ale expunerii la UV de la solar (procente)

44 %22 %

46 %

5 %

37 %

Determina o imbatranireprecoce a pieliiDetermina afectiuni aleochilorFavorizeaza aparitiacanceruluiToate acestea

Nici una

Page 106: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

106

Urmatorul obiectiv este elaborarea unor strategii in vederea eficientizarii diseminarii informatiei catre populatie. Rezultatele studiului vor fi folosite pentru structurarea acestei informatii. In ceea ce privesc radiatiile ultraviolet analiza studiului reflecta un grad relativ mare de cunoastere a notiunilor elementare legate de radiatiile UV, in special cele naturale. Pentru cele emise artificial, de la solar, procentul populatiei interesate este mai mic (este interesat preponderent sexul feminin, mediul urban) iar cunoasterea modalitatilor de expunere si a contraindicatiilor legate de folosirea solarului este superficiala. Consideram ca este nevoie de o informare si educare a populatiei in ceea ce priveste efectele biologice si efectele pe termen scurt (acut) si lung (cronic) asupra sanatatii datorate expunerii la radiatiile UV, adoptarea unor masuri de profilaxie si protectie fata de radiatiile UV si elaborarea unui ghid privind expunerea populatiei la radiatii UV naturale si artificiale, mai ales in scop educativ.

CAPITOLUL IV

• HABITATUL UMAN Dr Doina Lupulescu – CNMRMC

Conditiile de locuit afecteaza in mod clar sanatatea, desi dovezile asupra efectelor diverse ale acestora asupra sanatatii sunt departe de a fi complete si prin urmare subestimate atat de locatari, constructorii de case cat si de cei ce elaboreaza legislatia in domeniu.

Ecosistemul urban, sigur si durabil, are ca principii universale: Asigurarea unei surse adecvate de apa din reteaua hidrografica regionala, fara a crea un

deficit pentru alte sisteme urbane; Asigurarea unor conditii adecvate, pentru dezvoltarea florei si faunei din acel areal; Folosirea pe cat posibil a solului de cea mai buna calitate in agricultura, pentru a asigura

hrana populatiei , iar solul de calitate inferioara in urbanizare, constructia de cladiri si infrastructura;

Crearea unui mediu urban dupa anumite standarde, care sa asigure conditii pentru o viata agreabila cu diversitate socio-culturala si economica,

Asigurarea unor servicii, care sa satisfaca nevoile locuitorilor din zona, iar arhitectura si amenajarea orasului sa fie in concordanta cu necesitatile locuitorilor.

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A POPULATIEI IN RAPORT CU CALITATEA HABITATULUI UMAN SI SISTEMUL DE GESTIONARE A

DESEURILOR MENAJERE

Investigarea conditiilor de habitat si a starii de sanatate a locatarilor din mediul urban s-a efectuat in anul 2010 -2011, in perioada sezonului rece. Alegerea esantionului din mediul urban s-a realizat pentru majoritatea localitatilor pe criterii statistice de reprezentativitate, iar prelucrarea datelor s-a facut in programul Epi Info version 3.5.1. S-au aplicat:

1. chestionare privind conditiile de locuit si starea de sanatate a locatarilor; 2. fisa privind gestionarea deseurilor menajere

Page 107: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

107

Rezultate si discutii Chestionarele privind conditiile de locuit, confortul si starea de sanatate a locatarilor au fost aplicate in 19 localitati urbane cu o populatie de peste 100.000 locuitori. Persoanele intervievate au format un esantion de 1002 locatari, cu urmatoarea componenta pe sexe: 61,4% femei si 38,6% barbati, iar varsta persoanelor din esantion a fost cuprinsa intre 14 si 84 ani, prezentand o valoare medie de 46,56 ani pentru barbati si de 44,41 ani pentru femei. Aprecierea conditiilor de confort din locuinta si impactul asupra sanatatii au fost apreciate pe o scala cu note de la 1 la 5 si se prezinta astfel:

1. foarte nemultumiti de conditiile de locuit sunt 3,3% din locatari; 2. nemultumiti de locuinta lor este un procent de 8,5%; 3. conditii satisfacatoare de locuit apreciaza 27,6 % din numarul total de respondenti; 4. conditii bune de locuit se intalnesc cu o pondere de 34% ; 5. sunt foarte multumiti de conditiile de locuit, 237 de persoane, fiind aproximativ un

sfert din numarul locatarilor (24,6%). Grafic nr. 1. Procentul persoanelor in functie de aprecierea conditiilor de locuit (note 1-5)

Numărul maxim al persoanelor dintr-o locuinta se admite a fi cu 1 mai mare decat numarul camerelor acesteia, iar cubajul de aer minim pentru o persoana ar trebui sa depaseasca 30 m3. Supraaglomerarea incaperilor genereaza un fenomen complex manifestat prin senzatie de caldura sufocanta, transpiratie, cefalee, vertij, greata, oboseala, somnolenta, lipotimie, simptome nespecifice, determinate de vicierea aerului.

Cel mai mare numar de persoane, care locuiesc permanent intr-o locuinta, este zece si aceasta densitate de locuire este intalnita in trei locuinte.

Cele mai multe locuinte 298 sunt ocupate de doua persoane sau trei. Valoarea medie de ocupare pe o locuinta este de 2,8 pentru intreg esantionul.

Aprecierile locatarilor fata de eficienta sistemului de incalzire in asigurarea unor conditii corespunzatoare de confort termic, in sezonul rece sunt prezentate urmatoarele:

• Un procent de 9,1% dintre locatari sunt nemultumiti, chiar forte nemultumiti de functionarea sistemului de incalzire din locuinta.

• Din numarul total de locatari un procent de 26,3% apreciaza ca satisfacatoare calitatea sistemului de incalzire din locuinte.

3% 8%

26%

35%

24%

4%

1 2 3 4 5 Nu raspund

Page 108: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

108

• Cea mai mare pondere o reprezinta locatarii care sunt foarte multumiti, in procent de 33% la care se adauga procentul de 30% cu aprecieri de conditii bune de functionare a sistemului de incalzire.

• In concluzie se poate spune ca 63% din locatari sunt multumiti si foarte multumiti de conditiile de microclimat din locuinta pe perioada iernii

In functie de sistemul de incalzire folosit in locuintele investigate situatia este prezentata in tabel nr.1. Se observa astfel ca in 494 locuinte ce reprezinta aproape jumatate din esantion (49,3%) incalzirea se face cu centrala proprie de apartament. Intr-un studiu similar efectuat la nivel national, in urma cu zece ani, ponderea acestui sistem de incalzire era doar de 11%. Pe locul doi ca frecventa se plaseaza termoficarea prezenta in 259 din locuinte, apoi incalzirea cu sobe in 117 locuinte. Un sistem de incalzire bazat pe folosirea centralelor de bloc este prezent in numar redus de 98 de centrale , in procent de 10%.

Tabel nr. 1. Sisteme de incalzire in locuinta

Sistem de incalzire Numar % 2001

Centrala proprie de apartament 494 49,3% 11 %

Centrala termica de bloc 98 9,8% -

Termoficare 259 25,8% 73 %

Sobe 117 11,7% 16 %

Nu raspund 34 3,4% -

Total 1002 100% 100%

Combustibilul folosit la incalzire se prezinta astfel:

• Cu cea mai mare frecventa pentru incalzirea locuintei se folosesc gazele naturale, in 56% din cazuri.

• Combustibil solid (carbuni, lemne) se folosesc in 122 cladiri de locuit, ceea ce reprezinta un procent de 16%.

• Un sistem electric pentru incalzire este prezent in 39 locuinte cu o pondere doar de 5,13%.

Orice locuinta trebuie sa asigure un iluminat corespunzator activitatii desfasurate pe parcursul intregii zile. Realizarea unui iluminat adecvat este legata de necesitatea asigurarii unor conditii optime pentru folosirea luminii solare cu toate proprietatile acesteia cat si pentru asigurarea unei vizibilitati corespunzatoare fara suprasolicitarea analizatorului vizual. Efectul caloric al radiatiilor infrarosii, si actiunea asupra aeromicroflorei prin efectul bacteriostatic si bactericid al radiatiei ultra violete solare se insumeaza efectului de iluminare in cladiri. Mai mult de o treime din locuinte nu asigura confortul vizual optim in timpul zilei necesitand folosirea iluminatului artificial. Umiditatea aerului interior este un important factor de microclimat, deoarece poate accentua disconfortul termic al organismului prin modificarea mecanismelor termolitice, dar si prin favorizarea aparitiei condensului si a mucegaiului in incaperi. Pentru persoanele cu teren

Page 109: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

109

atopic, mucegaiurile reprezinta factori favorizanti in producerea de: conjunctivite, rinite, astm bronsic.

Tabel nr. 2. Prezenta condensului in locuinta

Condens in locuinta Numar locuinte %

Permanent 27 2,7%

Cateodata 361 36%

Absent 608 60,7%

Nu raspund 6 0,6%

Total 1002 100%

Tabel nr. 3. Prezenta mucegaiului in locuinta

Mucegai in locuinta Numar locuinte %

Permanent 21 2,1

Cateodata 732 73,1

Absent 216 21,6

Nu raspund 33 3,3

Total 1002 100%

Nemultumirile determinate de calitatea aerului interior se coreleaza cu urmatorii factori, care sunt prezenti astfel :

• Aer poluat 299 locuinte. • Prezenta prafului in 279 locuinte. • Prezenta unor mirosuri dezagreabile in150. • Umiditate crescuta in 128 locuinte. • Aer uscat 102. • Curenti de aer in 74. • Fum 48. • Aer inchis in 47 locuinte.

Prezenta in locuinta in ultimile 12 luni a rozatoarelor si a unor insecte, care pot fi vectori in transmiterea unor boli infectioase si parazitare, este ilustrata in tabel nr. 4.

Page 110: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

110

Tabel nr. 4. Prezenta rozatoarelor si insectelor in locuinta

Daunatori Nr. locuinte %

Sobolani 10 1%

Soareci 29 2,9%

Gandaci 134 13,4%

Pureci 16 1,6%

Furnici 155 15,5%

Muste 388 38,8%

Insecte 310 31%

In ultimele 12 luni actiuni de dezinsectie sau deratizare in locuinta s-au fectuat in 1/3 din numarul total de locuinte investigate.Prezenta animalelor de companie in locuinta este semnalata in 337 locuinte si au o pondere de 33,6% dupa cum urmeaza:

Tabel nr. 5. Animale de companie in locuinta

Animale de companie Numar locuinte

Pisica 139

Caine 133

Pasari 37

Pesti 37

Hamster/porc de guinea 20

Nu 665

Da 337

Fumatul este un factor de autoexpunere cu impact asupra starii de sanatate, dar prezinta un risc si asupra fumatorilor pasivi si in special al copiilor. Pe baza studiilor epidemiologice este unanim acceptata corelatia, care se face intre fumat si bolile cardiovasculare, precum si cancerul pulmonar. Fumatul reprezinta din pacate pentru multe persoane un mijloc de relaxare, subestimand riscurile asupra sanatatii, de multe ori fumatorii cunoscand aceste riscuri. In fumul de tutun s-au identificat sute de substante nocive din care amintim: nicotina, oxidul de carbon, acroleina, acid cianhidric, amoniac, alcool metilic, acid acetic, acid formic, izotopi radioactivi si altii. Prin fumarea a doua tigarete pe zi se produc urmatoarele efecte:

cresterea rezistentei in caile respiratorii, prin iritarea receptorilor din mucoasa, de catre particolele arse de carbon;

stimularea circulatiei cu vasoconstrictie cutanata;

Page 111: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

111

cresterea tensiunii arteriale; cresterea concentratiei acizilor grasi in sange; cresterea adezivitatii plachetare.

In studiul prezent, ponderea persoanelor care nu au fumat niciodata, este de 40,8% la care putem adauga persoanele care au renuntat la fumat si care sunt in procent de 23,2% ( aproape egal procentul femeilor si barbatilor 11,4% si 11,8%). Situatia fumatorilor se clasifica astfel:

Cea mai mare pondere 12 % sunt persoanele care fumeaza peste 15 tigarete pe zi, 6,5% barbati si 5,5% femei.

Fumatorii a 5-10 tigari pe zi apar cu o frecventa de 10,6% cea mai mare pondere avand-o femeile de 6,5% din totalul de fumatori, iar barbatii in procent de 4,1%.

Procentul celor care fumeaza sub 5 tigari pe zi este de 3,4% cu o frecventa aproape tripla a femeilor fata de barbati.

Fumatorii ocazionali apar cu o frecventa de 10,3% si in aceasta categorie femeile detin un procent mai mare 5,8% fata de 3,8% barbati, anturajul este un prilej favorabil fumatului.

Daca luam in considerare numarul total al nefumatorilor, in momentul efectuarii studiului “nu am fumat niciodata” si cei care afirma “am fumat dar nu mai fumez” cifra obtinuta este de 641 nefumatori si reprezinta 64% din esantion. Dar daca luam in calcul faptul ca este posibil ca un numar dintre cei care au renuntat ar putea sa reia fumatul numarul nefumatorilor “n-am fumat niciodata” este de 409 ceea ce are o pondere de 40,8% .In cazul consumului de bauturi alcoolice, exprimat in unitati de alcool pe zi, analizat doar in randul persoanelor care specifica si cantitatea de alcool consumata zilnic, se observa ca din numarul total de 67 persoane, un numar de:

23 persoane consuma o unitate alcool pe zi 32 persoane consuma doua unitati alcool pe zi 9 persoane consuma trei unitati alcool pe zi 3 persoane consuma patru unitati alcool pe zi.

Starea de sanatate apersoanelor intervievate se prezinta astfel:

Grafic nr. 2. Locatari (%) dupa aprecierea starii generale pe total esantion

Grafic nr. 3. Procentul persoanelor cu deficiente fizice sau handicap

73.60%

18.20%

7.80% 0.50%

Buna Foarte buna Nesatisfacatoare Nu raspund

Page 112: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

112

La intrebarea “ considerati ca starea dvs psihica este determinata de conditiile de locuit?” raspunsurile sunt prezentate in continuare:

• Un procent mare de locatari 7,5% nu au raspuns la aceasta intrebare. • 14,3% din persoanele intervievate considera ca starea lor psihica este conditionata si

influentata de conditiile de locuit. • Aproximativ 10% dintre femei fac aceasta relationare intre locuinta si starea psihica,

iar dintre barbati aproximativ 5%. Patologia cronica la sexul feminin reprezinta 69,5% din numarul total de cazuri de

boli cronice, iar la sexul masculin bolile cronice au o frecventa mult mai mica si anume de 30,5%. In acest studiu se poate spune ca bolile cronice au o frcventa de trei ori mai mare la sexul feminin si anume 69,5% comparativ cu barbatii, pentru care afectiunile cronice au o frecventa de 30,5%.

- Dispersia pe tip de afectiuni a bolilor cronice indica: 1. Hipertensiunea arteriala apare cu cea mai mare frecventa in esantion, cel mai mare numar de cazuri 217 , reprezentand un procent de 21,7% din numarul total de cazuri, iar daca insumam si cazurile de hemoragie cerebrala, frecventa este de 22%. Astfel, putem spune ca HTA si complicatiile ei de tip hemoragie cerebro vasculara, au cea mai mare pondere, ca patologie cronica in acest esantion.

Din numarul total de cazuri cu H.T.A: 141 cazuri sunt femei, 76 cazuri sunt diagnosticate la barbati. 2. Pe locul doi ca frecventa sunt intalnite migrena si durerile frecvente de cap inregistrate la 138 persoane. Reparitia pe sexe arata o frecventa foarte mare a acestor forme de boala , la femei de 11,5% compartiv cu 2,3% la barbati. Si la acest tip de patologie pot fi luate in calcul probleme de tip vascular (spasm vascular cerebral, tromboze vasculare, hipertensiune). 3. Patologia cronica reumatismala, artozele au o frecventa mare si ponderea este de 12% din numarul total de cazuri de boli cronice in esantion. Artrozele detin o frecventa mare, modificarile articulare, cronice si degenerative fiind influentate de conditiile de microclimat din locuinta. 4. Afectiuni cronice, pentru care ponderea in cadrul esantionului este sub 10%.

5.40%

93.40%

1.20%

DA NU Nu raspund

Page 113: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

113

Alergiile reprezinta o importanta problema de sanatate publica, fiind implicati atat alergeni naturali, cat si compusi chimici prezenti in materiale de constructie, finisaje interioare, detergenti, cosmetice. Supraaglomerarea si ventilatia necorespunzatoare determina o umiditate crescuta a aerului interior, ce favorizeaza dezvoltarea fungilor. Speciile frecvent intalnite in Europa sunt: Cladosporium, Aspergillus, Penicillium, Alternaria, care emit compusi organici volatili, realizeaza spori, produc micotoxine. In acest studiu prin insumarea diferitelor forme ale manifestarilor alergice (astm bronsic, conjunctivite, dermatite alergice) ajung sa detina un procent de 11,6% din numarul de cazuri.

Grafic nr. 6. Numar cazuri de boala pe sexe

Grafic nr. 7. Cazurile de boli acute (%)

DESEURI URBANE

Obiectivele care trebuie urmarite intr-un studiu privind managementul deseurilor sunt: • Dezvoltarea unei strategii de gestiune a deşeurilor. • Imbunatatirea sistemului de colectare si transport al deseurilor. • Reorganizarea sistemului de depozitare a deseurilor.

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

100 110 120 130 140 150

barbati femei

76

141

23

115

26

94

28

70

33 49

7

65

39 29 29

37

15 26

8 25

10 15 5

13 2

12 3

13 1 2

HTA

Migrene

Artroze

Af Alergice

Cardiopat ischem

Osteoporoza

Ulcer

Diabet

Br. Cr.

Anxietate

Cataracta

78%

13%

9%

IACRS BAP BDA

Page 114: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

114

• Reducerea cantitatii de deseuri depozitate prin colectare selectiva si tratarea deseurilor prin compostare.

• Construirea unui depozit controlat de deseuri. • Constientizarea populatiei in ceea ce priveste gestiunea deseurilor la nivelul standardelor

europene. • Elaborarea si introducerea unui nou sistem economic de gestiune a deseurilor. • Monitorizarea toturor informatiilor care stau la baza unui sistem european de gestiune a

deseurilor. • Informarea populatiei despre efectul daunator al deseurilor solide municipale. In anul 2010, cantitatea totala a deseurilor menajere in localitatile incluse in studiu, a fost de 1.436.081,18 tone. Insumand populatia fiecarei localitati, a rezultat o cantitate medie pe persoana si pe an egala cu 477,77 kg ceea ce inseamna un indice de generare a deseurilor menajere in medie de 1,30 kg / persoana /zi .

Cantitatea de deseuri menajere (kg/persoana/zi)

Ponderea (%) componentelor deseurilor menajere

0.398

1.149

2.151

0

0.5

1

1.5

2

2.5

minima media maxima

kilo

gram

e

Cantitatea de deseuri menajere (kg/persona/zi)

68.78%

4.38% 6.20% 5.22% 2.87% 2.45%

36%

5%

26%

7% 10% 5%

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00%

Materie organica

Textile Hartie Plastice Sticle Metale

Ponderea (%) componentelor deseurilor menajere

Esantion

CEE

Page 115: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

115

Din situatia comparativa se desprind urmatoarele aspecte: • componenta organica a deseurilor menajere are o pondere foarte mare 68,78%, in cea mai

mare parte fiind vorba de resturi alimentare rezultate din prelucrarea hranei, valoarea fiind aproape dubla fata de media europeana. Acesti compusi organici sunt un substrat nutritiv favorabil dezvoltarii germenilor patogeni, a rozatoarelor si insectelor cu rol de vectori. Prin descompunerea acestor substante organice in special in sezonul cald se degaja mirosuri neplacute datorita compusilor emisi prin procese de fermentatie sau putrefactie a resturilor organice.

• Deseurile de hartie au o pondere de peste patru ori mai mica 6,20% fata de media inregistrata in tarile CEE de 26%.

• Colectarea sticlelor se face de asemenea in procent de 2,87%, aproape trei ori mai mic fata de media europeana de 10%.

Colectarea metalelor este sub media din tarile europene, inregistrand o valoare de doua ori mai mica Colectarea selectiva a deseurilor se face in toate localitatile , cele mai multe puncte fiind in orasul Cluj, in numar de 903, comparativ cu Constanta unde sunt 130 puncte. Populatia in cele doua localitati inregistreaza valori diferite, fiind cu 20.000 locuitori mai multi in Constanta. • In Cluj densitatea populatiei este de 340 locuitori/ un punct colectare selectiva deseuri. • In Constanta revin 2510 locuitori/ un punct colectare selectiva deseuri. • In Oradea este o repartitie buna 100 puncte la 210 000 locuitori (1 punct la 2100 locuitori). • Focsani 3433 locuitori la un punct colectare selectiva deseuri. • In restul localitatilor din pacate nu se specifica numarul punctelor in care deseurile se

colecteaza selectiv. Morbiditatea prin boli infectioase si parazitare se coreleaza cu insalubrizarea factorilor de mediu, si in special a solului si surselor de apa. Cele mai grave efecte ale unui management defectuos al deseurilor, constau in poluarea chimica si contaminarea surselor de apa, folosite in scop potabil sau recreational, ceea ce conduce la cresterea riscului de imbolnavire prin agenti patogeni. Manifestarile in populatie pot fi uneori epidemice. Frecventa bolilor infectioase si parazitare, transmise pe cale digestiva in esantionul format din cele 18 localitati, este prezentata in graficul de mai jos si se observa ca :

• pe primul loc cu cele mai multe cazuri de boala sunt bolile diareice acute nespecifice, in numar de 14 504 din acest total 3 045 cazuri s-au inregistrat in Oradea reprezentand mai mult de ¼ din numarul total de cazuri /esantion;

• giardioza inregistreaza 12 180 de cazuri de boala inregistrate , iar in Brasov sunt cele mai multe cazuri 3 264. Prezenta chistilor de giardia intestinalis in mediu, denota insalubrizare si risc de reinfestare permanenta a organismului, atat in familie, cat si in colectivitati. Giardia este implicata etiologic in “diareea turistilor”care nu au imunitate specifica si ajung in zone insalubre, in care eliminarea deseurilor si aprovizionarea cu apa, prezinta probleme;

• pe locul trei sunt cazurile de hepatita A, in numar de 1 813 din care 1478 in Oradea, care inregistreaza cel mai mare numar / esantion;

• dizenteria, prin cele 104 cazuri diagnosticate nu reflecta morbiditatea reala, deoarece legislatia sanitara nu prevede obligatoriu examenul coproparazitologic pentru fiecare caz de boala cu tulburari ale tranzitului intastinal. Astfel se considera ca la un caz de dezenterie diagnosticata prin laborator, se asociaza 3-4 cazuri nediagnosticate;

• leptospiroza cu 24 cazuri, transmise prin imbaiere in ape contaminate de rozatoare.

Page 116: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

116

Pe baza unor studii recente europene s-au identificat cateva prioritati, care sunt valabile si in Romania. Acestea includ:

Confortul termic /energie Prezenta insectelor in locuinta Locuinta si bolile psihice Facilitati necesare populatiei in varsta Siguranta locuintelor si accidentele casnice Calitatea mediului residential si activitatile fizice Calitatea aerului interior si starea de confort a locatarilor.

In studiul privind impactul asupra sanatatii si mediului, generat de conditiile de habitat si sistemul de gestionare, al deseurilor menajere, s-au desprins urmatoarele concluzii:

Numarul de ore petrecute in zilele libere, in afara spatiului de locuit, pentru 75% dintre locatari este: pentru femei aproximativ 8 ore, iar pentru barbati este de aproximativ 10 ore. In concluzie se poate spune ca femeile au o expunere mai mare la compusii nocivi din aerul interior din locuinta, comparativ cu barbatii.

Din raspunsunsurile privind disconfortul termic in locuinta observam ca aproximativ un sfert din total locuinte nu asigura conditii de confort termic atat in sezonul cald, cat si pe perioada iernii.

In aproape jumatate din numarul de locuinte incalzirea se face cu centrala proprie de apartament, fata de situatia existenta in urma cu 10 ani, cand intr-un studiu similar efectuat la nivel national, ponderea acestui sistem de incalzire era doar de 11%. Pe locul doi ca frecventa se plaseaza termoficarea prezenta in 1/4 din locuinte.

In ceea ce priveste managementul deseurilor urbane si impactul asupra sanatatii si mediului gestionarea deseurilor la noi in tara prezinta deficiente in ceea ce priveste colectarea, inpunandu-se alinierea la reglementarile Uniunii Europene, care prevad colectarea diferentiata pe tipuri de deseuri, prin sortarea lor in faza de precolectare.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000 14504

12180

1813 184 104 24

nr. cazuri

Numar cazuri boala / esantion

BDA

Giardioza

Hepatita A

Trichineloza

Dizenteria

Leptospiroza

Page 117: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

117

Astfel : • Depozitarea in amestec a deşeurilor (menajere, industriale, stradale, comerciale),

conduce la producerea unui levigat incarcat cu substante nocive, care prin infiltrare polueaza apele de suprafata si subterane, solul, vegetatia.

• Transportul deseurilor nu se face in toate localitatile cu utilaje standard, existand riscul diseminarii lor, contaminarea mediului si o expunere mare a lucratorilor din salubritate.

• Depozitarea deseurilor pe rampe, nu este conforma legislatiei europene, Romania pana in anul 2017 trebie sa renunte la acest sistem de depozitare a deseurilor cu finantarea unor rampe ecologice. In cazul depozitelor vechi este necesara finantarea unor proiecte si masuri de remediere a poluarii produse.

• Lipsa canalizarii in unele zone reprezinta o importanta sursa de disconfort a populatiei si de contaminare a mediului.

• Gestionarea incorecta a deseurilor se reflecta in starea de sanatate a populatiei si in primul rand a lucratorilor din salubritate.

• Colectarea selectiva a deseurilor este o problema la nivel national si trebuie extinsa pentru toata populatia unei localitati prin amplasarea in spatii amenajate a unor recipiente , care sa asigure cuprinderea integrala a deseurilor cu un ritm optim de ridicare. In Cluj, densitatea populatiei este de 340 locuitori/ un punct colectare selectiva deseuri, fiind cea mai buna situatie din localitatile, care au specificat numarul punctelor de colectare selectiva.

• Cel mai bun sistem este cel de sortare la sursa a deseurilor si acest lucru depinde de comportamentul uman, dar si de existenta unor recipiente in numar corespunzator, dar mai ales in apropierea locuintei.

• Sortarea deseurilor trebuie sa fie urmata de colectare si depozitare separata a deseurilor in functie de tipul lor.

Unele boli infectioase sunt in relatie directa cu indepartarea sau depozitarea inadecvata a deseurilor, populatia este afectata in principal de:

• pericolul imbolnavirii datorita rozatoarelor si insectelor care se dezvolta in punctele de precolectare deschise, din zonele de locuit,

• pericole de imbolnavire prin contaminarea apei de baut sau a alimentelor, • mirosuri neplacute din puncte de precolectare, din apropierea depozitelor sau in

timpul colectarii deseurilor. Zilnic fiecare dintre noi arunca un sfert de kg deseuri. In mod sigur, nu toata cantitate este colectata din cosuri, asa cum exista persoane, care arunca deseurile menajere in cosurile sau containerele destinate colectarii deseurilor stradale in conditiile in care nu platesc taxa pentru colectarea deseurilor menajere.

Page 118: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

118

CAPITOLUL V

• GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA

Ing Oana Curea, Ing Ana Maria Bratu – CNMRMC

Deseurile rezultate din activitatea medicala reprezinta deseurile periculoase si nepericuloase generate de unitatile sanitare, indiferent de forma de organizare. Din cantitatea totala de deseuri generata, intre 75-90% sunt deseuri nepericuloase si doar 10-25% deseuri periculoase. Deseurile periculoase medicale, chiar daca sunt generate intr-o proportie relativ mica, ne duc cu gandul la riscul de contaminare, infectare, in situatia in care acestea nu sunt gestionate intr-o maniera corecta. Atat cantitatile cat si tipurile de deseuri rezultate din activitatea medicala variaza in functie de mai multi factori, cum ar fi: marimea unitatii medicale, specificul activitatii si al serviciilor prestate, numarul de pacienti asistati sau internati la un moment dat, perioada anului. Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala sunt acele deseuri care prezinta un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si cuprind deseurile infectioase, deseurile intepatoare-taietoare, deseurile anatomo-patologice si partile anatomice, deseurile chimice si farmaceutice si deseurile speciale. Deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distributie a hranei. Aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza in acelasi mod ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai fie nepericuloase atunci cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase.

Structura deseurilor rezultate din activitatea medicala

* citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de medicina nucleara

Riscurlei posibile ale deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala asupra sanatatii populatiei a) – directe, in urma manipularii deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala Persoanele care vin in contact cu deseurile medicale periculoase prezinta un risc potential de imbolnavire. Sunt expusi cei care lucreaza in cadrul unitatilor sanitare, precum si cei din afara acestor unitati, care, fie manipuleaza aceste deseuri, fie vin in contact cu acestea ca urmare a unei gestionari incorecte. Principalele grupe de risc sunt: • medici, asistente medicale, personal auxiliar si de intretinere a unitatii sanitare; • pacienti; • vizitatori;

80%

15% 1%

3% 1% Deseuri nepericuloase

Deseur infectioase si anatomo-patologice deseuri intepatoare-taietoare Deseuri chimice si farmaceutice Deseuri speciale*

Page 119: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

119

• lucratori din serviciile auxiliare: spalatorie, depozitul de materiale sanitare, cei insarcinati cu colectarea si transportul deseurilor; • lucratori din serviciile ce se ocupa cu neutralizarea deseurilor periculoase in unitatea sanitara. O persoana se poate imbolnavi in urma contactului cu deseurile potential infectioase prin: • intepare, zgariere sau taiere; • intermediul membranelor mucoase de la nivelul ochilor, gurii si nasului; • inhalarea agentilor infectiosi; • ingerarea agentilor infectiosi. Riscurile generate de deseurile medicale care creaza cea mai mare ingrijorare sunt reprezentate de posibilitatea contactarii hepatitei B sau C sau SIDA, in urma inteparii cu ace contaminate sau in urma contactului cu sangele sau alte fluide ce contin sange contaminat cu rani deschise sau membrane mucoase. La nivelul anului 2010 ,au fost colectate si raportate date privind cazurile noi de boală la personalul unităţilor sanitare sanitare investigate (390). S-au înregistrat 231 cazuri noi de îmbolnăvire la personalul implicat în gestionarea deşeurilor în cadrul unităţilor sanitare. 190 cazuri sunt reprezentate de plăgi tăiate/înţepate, 12 cazuri sunt reprezentate de Hepatita non A si B, 26 cazuri de Hepatita B si 3 cazuri de Hepatita A. Comparativ cu anul precedent, in anul 2011, s-au înregistrat doar 56 cazuri noi de îmbolnăvire, semnificativ mai putine, la personalul implicat în gestionarea deşeurilor medicale, în cadrul unităţilor sanitare. 47 cazuri sunt reprezentate de plăgi tăiate/înţepate, 4 cazuri sunt reprezentate de Hepatita non A si B, 4 cazuri de Hepatita B si 1 cazuri de Hepatita A.

Cazuri noi de imbolnavire la personalul medical implicat in gestionarea

deseurilor medicale, la nivelul anului 2011 (%)

84 %

7 % 7 % 2 %

Plagi intepate/taiate

Hepatita nonA nonB

Hepatita B

Hepatita A

Page 120: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

120

Date comparative privind cazurile noi de imbolnavire la personalul medical implicat in gestionarea deseurilor medicale, la nivelul anilor 2009, 2010 si 2011

De asemenea, exista riscuri si pericole ce pot fi asociate tehnologiilor si implicit echipamentelor de neutralizare utilizate pentru decontaminarea deseurilor periculoase medicale, care decurg din dezavantajele pe care le prezinta sau/si din exploatarea necorespunzatoare. Multe tratamente de neutralizare bazate pe caldura umeda sau uscata genereaza aer/vapori de apa la temperaturi inalte. Temperatura vaporilor poate atinge valori cuprinse intre 95-500oC. Operatorii trebuie informati asupra pericolelor ce pot fi generate de aceste temperaturi inalte. Suprafetele echipamentelor vor fi izolate cu materiale speciale in scopul protejarii lucratorilor. Anumite echipamente de neutralizare pot produce zgomot care depaseste de multe ori nivelul admis legal. De cele mai multe ori zgomotul este asociat utilajului de procesare mecanica a deseurilor (maruntire, tocare, pisare, etc.) indiferent daca acesta este integrat in echipamentul de neutralizare sau este independent acestuia. Pentru echipamentele de conceptie noua, producatorii se preocupa pentru reducerea pe cat posibil a zgomotului, acest lucru implicand totodata si protectia operatorilor la locul de munca. Si aici, echipamentele de protectie sunt foarte importante. Este de asemenea importanta supravegherea starii de sanatate a celor ce lucreaza in incintele unde au loc aceste procese. Pentru infectiile grave cum sunt hepatita B sau C, personalul medical (in special cei care manipuleaza direct deseurile) prezinta cel mai mare risc de infectie prin ranirea cu ace contaminate. Multe din aceste rani se produc ca urmare a recapisonarii acelor hipodermice inainte de indepartarea lor in recipientele speciale de colectare. Dar si personalul care deserveste un echipament/statie de neutralizare se poate accidenta in momentul deschiderii recipientelor de colectare a deseurilor infectioase medicale, un lucru de altfel interzis. De asemenea, utilizarea unor materiale nerezistente la actiuni mecanice, in confectionarea recipientelor pentru colectarea deseurilor periculoase medicale (in special a celor intepatoare-taietoare) pot produce multiple accidente in randul personalului.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2009 2010 2011

165

190

47

3 3 1 7

26

4 0 12

4

Plagi intepate/taiate

Hepatita A

Hepatita B

Hepatita non A non B

Page 121: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

121

Toate persoanele expuse la risc fie prin manipularea directa a deseurilor rezultate din activitatea medicala, fie prin faptul ca opereaza echipamentele de neutralizare prin sterilizare termica, trebuie sa fie informate cu privire la modul de transmitere, simptomatologie, aparitia anumitor semnale de alarma referitoare la o posibila contaminare si procedura ce trebuie urmata in cazul contaminarii. b) – indirecte, rezultate in urma tratarii prin incinerare a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala si posibilul impact asupra mediului si asupra sanatatii populatiei Factorii de mediu ce pot fi afectati sunt: aerul, apa solul. Aerul atmosferic poate fi afectat prin arderea deseurilor periculoase in instalatii necorespunzatoare, improvizate, dar si in instalatii de incinerare performante, daca echipamentele de retinere si purificare a gazelor de ardere nu functioneaza adecvat. In situatia unei statii de incinerare deseuri periculoase, un aspect important il constituie inaltimea cosului de fum a instalatiei, modul de operare si intretinere, precum si timpul de functionare.Avand in vedere faptul ca incinerarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea se produce la temperaturi ridicate (850oC), rezulta deopotriva emisii de gaze in aerul atmosferic, cat si cenusa. Cenusa este considerata un produs secundar in urma procesului de incinerare, cu o structura granulata fina ce se poate raspandi foarte usor in atmosfera. De aceea, cenusa trebuie colectata in conditii de siguranta si depusa in depozitul de deseuri. Daca nu se respecta conditiile de colectare, iar depozitul de deseuri este necorespunzator din punct de vedere constructiv, cenusa poate afecta panza freatica. Emisiile de gaze in atmosfera sunt reprezentate de poluanti care pot afecta avea un impact negativ asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei. Principalii poluanti ce pot rezulta in urma proceselor de incinerare sunt reprezentati de: particule in suspensie, metale grele (plumb, mercur, arsenic, beriliu, cadmiu, crom, etc.), gaze acide (HCl, HF, HBr, SO2, Nox, NH3), compusi carbonati (dioxine si furani), hidrocarburi aromatice policiclice, bifenilipoliclorurati, dioxid de carbon. Poluantii deosebit de toxici si persistenti in mediul inconjurator sunt dioxine si furanii. Acesti poluanti se formeaza in urma proceselor de combustie. Dioxinele si furanii prezinta un inalt grad de toxicitate, sunt putin solubili in apa, lipofili, fiind foarte stabili si persistenti in mediul inconjurator. Dioxinele si furanii pot fi absorbite de catre plante, animale salbatice si oameni, acestea depozitandu-se in grasime. Apa poate fi poluata prin depozitarea necontrolata a deseurilor in apropierea cursurilor de apa, sau prin evacuarea apelor uzate provenite de la echipamentele de purificare a gazelor de ardere ale statiilor de incinerare. O alta cale de afectare a apei este reprezentata de evacuarea in sistemul de canalizare municipal a deseurilor periculoase lichide. Un alt mod de afectare a apei este reprezentat de evacuarea deseurilor chimice lichide in sistemul de canalizare, ceea ce poate avea impact negativ asupra starii de sanatate a populatiei. Aceleasi probleme pot fi cauzate si de evacuarea neadecvata a deseurilor farmaceutice, reprezentate de antibiotice si alte medicamente, metale grele cum ar fi mercurul, fenoli si derivatii sai, dezinfectanti si antiseptici. Solul poate fi poluat, fie direct prin depozitarea deseurilor pe sol fara utilizarea masurilor de protectie specifice unui depozit controlat, fie prin depozitarea cenusii rezultate in urma proceselor de incinerare. O problema grava de poluare a solului si implicit a mediului poate fi reprezentata de evacuarea necontrolata a deseurilor periculoase rezultate din activitatea unitatilor sanitare, in natura. Datorita acestor incidente vor fi afectate apa freatica, solul in general, vegetatia, precum si starea de sanatate a comunitatii.

Page 122: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

122

O evaluare mai buna a riscurilor si efectelor expunerii poate permite imbunatatirea managementului deseurilor medicale si de asemenea planificarea masurilor de protectie adecvata.

Generarea si modul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala

Din analiza datelor colectate si raportate in cadrul sintezei nationale „Monitorizarea si inspectia modului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala” elaborata de Institutul National de Sanatate Publica la nivelul anilor 2010 si 2011, reiese faptul că unităţile sanitare investigate realizează o separare corectă a deşeurilor. Deficienţa legata de colectarea deşeurilor înţepătoare/tăietoare, în special în ceea ce priveşte lipsa ambalajulului specific modului de colectare a acestei categorii de deşeuri (recipient confecţionat din polipropilenă, prevăzut cu sistem de închidere temporară şi definitivă) este prezentata intr-un procent foarte mic, atat la nivelul anului 2010, cat si la nivelul anului 2011. Acest lucru s-ar putea datora modului incorect de gestionare a deşeurilor periculoase înţepătoare/tăietoare, care poate prezenta riscuri majore de contaminare pentru personalul medical şi nu numai. Din analiza datelor, la nivelul anului 2010, privind transportul intern al deşeurilor, reiese că această activitate se realizează în mare parte (70%) manual. In anul 2011, acest procent scade cu 6%, utilizandu-se mai mult mijloacele speciale de transport (cărucioare, lift, containere mobile). Chiar daca pana in anul 2010, chestionarele completate nu au evidentiat existenta unui traseu separat al deseurilor rezultate din activitatea medicala, faţă de cel al pacienţilor şi vizitatorilor, in anul 2011 aceasta situatie s-a imbunatatit in majoritatea cazurilor, deoarece spitalele investigate au raportat intr-un procent de 76% existenta unui circuit separat al deseurilor fata cel al pacientilor si vizitatorilor. In ceea ce priveşte depozitarea temporară a deşeurilor in anul 2010, există spaţii special amenajate în majoritatea unităţilor sanitare investigate (92%), procentul crescand in 2011 cu 4%. De asemenea procentul privind utilizarea containerelor mobile in aceste spatii, creste cu 3% in 2011, comparativ cu 2010 (91% spitale).

Eliminarea finală a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala

Inca din anul 2008, in Romania au fost inchise toate crematoriile unitatilor sanitare, utilizate pentru arderea deseurilor periculoase medicale. Unitatile sanitare au externalizat serviciile de tratare prin sterilizare termica/incinerare a deseurilor periculoase medicale. Cantitatea de deseuri periculoase medicale incinerata la nivelului anului 2010 este de 5461.56 tone/an, iar la nivelul anului 2011 este de 5131.84 tone/an. O altă alternativă privind tratarea deseurilor este reprezentată de neutralizarea prin sterilizare termică a deşeurilor periculoase medicale in statii de neutralizare ce functioneaza in sistem centralizat sau echipamente de capacitate relativ mica, amplasate la nivelul unităţii sanitare (echipamente proprii). Dupa tratare, in ambele cazuri, deseurile sunt apoi depozitate in depozitul de deseuri nepericuloase din regiunea respectiva. Prin derularea proiectului PHARE in domeniul deseurilor rezultate din activitatea medicala, de catre Ministerul Sanatatii, in anul 2009, au fost achizitionate 28 de echipamente de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor periculoase medicale pentru spitalele din Romania, acest lucru contribuind la buna desfasurare a tratarii termice la temperaturi scazute a deseurile infectioase rezultate din activitatea medicala. Cantitatea totala de deseuri periculoase rezultate din activitatea medicala tratata prin sterilizare termica in anul 2010, a fost de 3886,12 tone/an (din aceasta cantitate totala, 3466 tone/an au fost tratate in statii de neutralizare ce functioneaza in sistem centralizat, iar 420,12 tone/an au fost tratate in echipamente de neutralizare de capacitate relativ mica, la nivelul spitalului). In anul 2011 datele rezultate privind cantitatea de deseuri periculoase medicale tratate prin sterilizare termica este de 2831.36 tone/an (din aceasta cantitate totala, 2565.92 tone/an au fost tratate in

Page 123: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

123

statii de neutralizare ce functioneaza in sistem centralizat, iar 265.44 tone/an au fost tratate in echipamente de neutralizare de capacitate relativ mica, la nivelul spitalului). Exista unitati sanitare care utilizeaza doua alternative de eliminare finala (contract incinerare/contract statie neutralizare prin sterilizare termica/echipament propriu). Atat incinerarea, cat si neutralizarea prin sterilizare termica sunt doua alternative acceptate si recomandate pentru tratarea termica a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. Incinerarea este adresata unei game largi a deseurilor periculoase medicale, iar neutralizarea prin sterilizare termica se recomanda doar anumitor categorii de deseuri periculoase medicale, si anume deseurile infectioase si intepatoare-taietoare.

În anul 2010, la nivelul unităţilor sanitare cu paturi din România, cantitatea de deşeuri periculoase medicale estimată la nivel naţional pentru anul 2010 a fost de 10669 tone/an, iar in anul 2011 de 10800 tone/an.

Estimări privind cantităţile de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală în anii 2009, 2010 si 2011

Anul Nivelul de estimare Cantităţi medii estimate

(t/an)

Valori medii

(t/an)

2009 41 judeţe 6607

11862 Municipiul Bucureşti 5255

2010 41 judeţe

9030 10669 Municipiul Bucureşti 1639

2011

41 judeţe 8801 10800

Municipiul Bucureşti 1999

Page 124: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

124

CAPITOLUL VI

• INTOXICATII ACUTE NEPROFESIONALE CU PESTICIDE Dr Mihaela Purcarea

Pesticidele sunt substante biologic active destinate utilizarii in agricultura, silvicultura, spatii de depozitare, in scopul prevenirii, diminuarii, indepartarii sau distrugerii daunatorilor, agentilor fitopatogeni, buruienilor, insectelor si rozatoarelor. Anterior utilizarii, ele sunt testate din punct de vedere toxicologic. Utilizarea lor inadecvata poate fi daunatoare sanatatii omului, animalelor precum si mediului inconjurator. Pesticidele obţinute în urma unor sinteze chimice constituie exemple de compuşi ai căror aplicare este riscantă, deoarece, ca produse introduse nemijlocit în mediu se răspândesc în toate elementele acestuia. Cu toate că producerea lor este concentrată doar în câteva ţări, datorită exportului aplicarea acestora a devenit mondială. Principalul beneficiar al pesticidelor este agricultura, unde se aplică în scopul protecţiei plantelor în timpul vegetaţiei, precum şi a produselor agricole după recoltare (în mijloacele de transport şi în depozite). Mult mai mic este consumul de pesticide în silvicultură şi în serviciile sanitare, însă, în unele ţări, aplicarea pesticidelor în combaterea bolilor molipsitoare transmise de ţânţari devine încă una din cauzele principale directe de poluare a mediului. În mod indirect, contribuţia la această poluare o au industria textilă, industria pielăriei şi a obţinerii de mase plastice unde pesticidele sunt aplicate pentru prevenirea invaziei de ciuperci şi insecte. De asemenea, pentru dezinsecţie pesticidele se utilizează şi în industria vopselelor, în aviaţie, în navigaţia maritimă, în transportul feroviar şi în cel auto. Un rol analog îndeplinesc gospodăriile casnice în care pesticidele sunt aplicate sub formă de aerosoli contra moliilor şi muştelor, precum şi ca mijloace de îndepărtare a tânţarilor şi în scopul protecţiei plantelor ornamentale. Din păcate, pesticidele se caracterizează prin lipsa acţiunii selective; ele pot provoca intoxicaţii acute oamenilor, mai ales celor care lucrează la producerea şi aplicarea lor. De exemplu, în afară de insectele care distrug plantele în timpul vegetaţiei şi după recoltare, pot să piară sub influenţa pesticidelor şi albinele folositoare, iar la combaterea buruienilor pot fi afectate chiar şi plantele a căror protecţie se urmăreşte. Asemenea situaţii sunt agravate de aplicarea incorectă a pesticidelor. De aceea, cunoaşterea puterii şi a direcţiei acţiunii “la distanţă” a pesticidelor este indispensabilă pentru a preîntâmpina introducerea în practică a anumitor pesticide sau pentru a limita sfera de aplicare a altora.Expunerea populatiei la pesticide poate fi accidentala ( profesionala si neprofesionala ) si voluntara ( sinucideri si omucideri ). Intoxicatiile neprofesionale cu pesticide pot fi acute (accidentale sau voluntare) si cronice in urma expunerii cronice prin reziduuri din apa si alimente. In anul 2010 s-au înregistrat: - 260 cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide o 86 cazuri accidentale (33,07%) o 164 cazuri voluntare (63,07%) o 10 cazuri de intoxicatii neprecizate (3,84%) - 15 cazuri mortale (5,76%) din care 14 cazuri (93,71%) au fost voluntare.

În 2011 s-au inregistrat: - 185 cazuri de intoxicatii o 76 cazuri accidentale (41,08 %)

Page 125: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

125

o 106 cazuri voluntare (57,92 %) o 3 cazuri neprecizate (1,62 %) - 19 cazuri mortale (10,27 %) din care 16 cazuri voluntare (84,21%)

Intoxicatiile acute neprofesionale cu pesticide pot fi provocate prin ingestie, inhalare sau expunere dermala Calea de pătrundere în organism a toxicului a fost preponderent orală, prin ingestie, în 234 cazuri, in 2010 si 157 in 2011 Intoxicatiile aparute prin ingestia toxicului sunt cele mai severe si se pot produce fie voluntar(in scop suicidar) fie accidental prin ingerarea produsului depozitat necorespunzator,

0

50

100

150

200

accidentale voluntare

INTOXICATII ACCIDENTALE SI VOLUNTARE

2010 2011

0

50

100

150

200

250

300

2010 2011

NUMAR CAZURI INTOXICATII- DECESE

Nr.cazuri

Nr.decese

Page 126: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

126

in ambalaje fara eticheta sau in ambalaje utilizate pentru produsele alimentare, prin omiterea spalarii mainilor dupa manipularea pesticidelor si contaminarea alimentelor ce vor fi ingerate. Din cele 260 cazuri de intoxicacaţii înregistrate in 2010 majoritatea pacienţilor au fost adulţi 209, 30 copii şi 21 adolescenţi iar in 2011 din 185 cazuri 153 au fost adulti, 23 copii si 9 adolescenti Este necesara o atentie sporita pentru prevenirea ingestiei in special la copii care nesupravegheati pot ingera accidental produsele depozitate impropriu precum si interzicerea prezentei copiilor in locurile unde sunt depozitate pesticidele si in zonele de lucru.

După gravitatea cazurilor de intoxicaţii au fost înregistrate in 2010 - 95 cazuri de forme uşoare, 54 cazuri de forme medii, 69 cazuri de forme grave. 2011 - 66 forme usoare, 52 medii, 33 forme grave

0

50

100

150

200

250

Copii Adulti Adolescenti

INTOXICATII PE GRUPE DE VARSTA

2010

2011

0

50

100

Cazuri usoare Cazuri medii

Cazuri grave

INTOXICATII FUNCTIE DE GRADUL DE SEVERITATE

2010 2011

Page 127: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

127

Pesticidele se clasifica in functie de structura chimica (organoclorurate, organofosforice, carbamati, piretroizi etc), de starea de agregare (lichide, solide), de domeniul de utilizare (insecticide, ierbicide, raticide etc) În ceea ce priveşte domeniul de utilizare al produselor ce au determinat intoxicaţiile acute neprofesionale cu pesticide, ponderea o deţin insecticidele, prezente în 175 cazuri in 2010 si 120 in 2011 fiind urmate în ordine de erbicide în 18 cazuri in 2010 si 2011, rodenticide în 12 cazuri in 2010 si 16 cazuri in 2011.

Cele mai multe cazuri de intoxicaţii inregistrate au fost cu carbofuran 24 cazuri in 2010 si 19 cazuri in 2011. Carbofuranul este unul dintre cele mai toxice pesticide din grupa carbamatilor (neurotoxic) folosit ca insecticid. Intoxicatia cu acest produs este din cele mai grave, gravitate ce depinde de calea de patrundere in organism, timpul de expunere, doza. Desi substanta este interzisa in UE, in Romania se mai foloseste ca insecticid iar provenienta toxicului ramane in cele mai multe cazuri necunoscuta. Se impune un control mai riguros în privinţa respectării dispoziţiilor legale ce reglementează regimul pesticidelor de către organele responsabile ce ar trebui să elucideze modul în care unele produse au ajuns la îndemâna populaţiei. Este necesară o supraveghere atentă a copiilor în familie în anul 2010 au fost raportate 30 cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide la copii si 23 in 2011, precum şi o mai bună informare şi educare a adulţilor ce folosesc produse pesticide în agricultură şi profilaxia sanitar-umană. Si in 2010 si 2011 au fost 7 judete care au raportat 0 intoxicatii in ambii ani (Alba, Arad, Brasov, Buzau, Caras Severin, Olt si Teleorman). In 2010 cele mai multe cazuri au fost raportate de DSP Bucuresti 39 urmata de DSP Prahova 33 si DSP Dolj 23 cazuri. In 2011 DSP Bucuresti a raportat doar pe primele doua trimestre ale anului 8 cazuri, DSP Prahova 33 si DSP Mures 24 cazuri de intoxicatii.

0

50

100

150

200

Insecticide Erbicide Rodenticide

INTOXICATII FUNCTIE DE DOMENIUL DE UTILIZARE AL PRODUSELOR

2010

2011

Page 128: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

128

CAPITOLUL VII

• UTILIZAREA PRODUSELOR COSMETICE Biochim Irina Tanase – CNMRMC

Cosmeticele reprezintă o categorie de produse de larg consum, cu următoarele riscuri specifice pentru starea de sănătate a populatiei generale:

- patologie diversă asociată etiologic de contaminarea chimică /microbiologică - expunere cumulativă pe căi multiple: dermală, inhalare şi orală ; - compoziţie variabilă, formată din numeroase substanţe a căror profil toxicologic este

uneori incomplet cunoscut; - frecvenţa mare de utilizare pentru toate grupele de vârstă ; - număr crescut de indivizi expuşi, inclusiv grupuri populaţionale sensibile (ex.

imunitate scăzută sau compromisă, alergii, alte patologii pre-existente); Problemele tipice asociate cu folosirea cosmeticelor implică iritaţiile şi alergiile. Reacţiile alergice sau de sensibilizare pot fi asociate cu un ingredient, fiind generate de sensibilizarea anterioară la un anumit chimical sau la unul similar din punct de vedere structural. Reacţiile alergice nu prezintă o relaţie obişnuită doză-răspuns. Pentru existenţa unei reacţii alergice este necesar ca un chimical sau un metabolit al acestuia să se combine cu o proteină a organismului pentru a forma un antigen; organismul produce anticorpi, iar interacţiunea antigen-anticorp provoacă alergia. La cosmetice, răspunsurile obişnuite cuprind dermatite însoţite de prurit al pielii sau inflamarea membranelor oculare. Unele probleme sunt incidente izolate, precum aplicarea produselor pe pielea lezată sau folosirea sensibilizanţilor slabi care afectează o parte foarte mică a populaţiei. Studiile evidenţiază numai o parte a reacţiilor adverse care au loc în realitate, deoarece un consumator care suspectează că un produs îi cauzează o problemă va înceta să îl mai folosească, fără a-l raporta autorităţilor în sănătate. În consecinţă, raportele tind să evidenţieze produse care determină dermatoze acute sau cronice, capabile să creeze dizabilităţi. Astfel la nivel naţional, în anul 2010 au fost înregistrate 12522 cazuri de dermita seboreică şi 104013 cazuri de dermită alergică de contact, incidenţa cea mai crescută fiind la populaţia cu vârsta sub 1 an : 1176,13/100000 vs. media pe ţară de 58,43/100000 pentru dermita seboreică şi respectiv 4841,55/100000 vs. 485,33/100000 media pe ţară de pentru dermita alergică de contact (Sursa: Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică (CNSISP). Cele mai grave reacţii sunt cele care au loc în zona perioculară, manifestate prin senzaţie de arsură în ochi, pleoape sau în mucoase, persistente şi uneori fără a fi însoţite de iritaţie evidentă, fiind cauzate de evaporarea substanţelor volatile sau potenţialii iritanţi. Cel mai frecvent, dermatitele de contact ale pleoapelor şi zonei periorbitale sunt cauzate de cosmeticele aplicate pe faţă, unghii cu toate că reacţiile pot să apară şi în alte locuri. Sunt posibile dermatite de contact iritante sau alergice care implică produse cosmetice sau materiale pe care sunt aplicate cosmetice. Infecţia datorată produselor contaminate sau incorect conservate poate determina conjunctivite cronice si blefarite (inflamarea pleoapelor). Cheratitele si ulcerele corneale (în special cele cauzate de Pseudomonas aeruginosa) pot determina piederea vederii. Înafară de Pseudomonas, există şi alte organisme comune precum, Staphylococcus epidermis, Staphylococcus aureus, şi fungul numit Fusarium solanae. La nivelul României în anul 2010

Page 129: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

129

s-au înregistrat 1467 cazuri de cheratită, având o incidenţă de 6,85/100000 (Sursa: Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică (CNSISP). Deoarece sunt produse care circulă liber pe piaţă, informaţiile privind siguranţa cosmeticelor se obţin doar prin supraveghere, inspecţie şi monitorizare, iar măsurile de reducere a riscurilor se aplică numai după stabilirea cauzalităţii efectelor adverse. Din aceste motive şi pentru coerenţa activităţilor, Comisia Europeana în colaborare cu autorităţile din Statele Membre au stabilit priorităţile în cadrul Programului de Lucru [ENTR/F/3/BM/bl D(2007)] pentru Platforma Europeană a Autorităţilor de Supraveghere a Pieţei Cosmeticelor (PEMSAC). În relaţie cu expunerea consumatorului, au fost derulate în 2010 şi 2011 şase campanii tematice de supraveghere, pentru care au fost selectaţi indicatori de monitorizare chimică/microbiologică prevalenţi pentru riscul generat de respectiva categorie de produs: - monitorizarea acidului mercaptoacetic (acid tioglicolic), şi a amoniacului liber din produsele de uz profesional pentru ondularea/îndreptarea pãrului - monitorizarea nitriţilor din din şampoanele si gelurile de duş destinate copiilor 0-3 ani - monitorizarea numãrului de bacterii aerobe mezofile, şi a patogenilor: Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, Candida albicans din produsele de igienã (serveţele umede), alte produse destinate copiilor 0-3 ani (şampon şi cremă), produsele de protecţie solară şi din cremele de ras - monitorizarea metalelor grele (plumb, cadmiu) din produsele pentru machiaj şi produsele destinate aplicãrii pe buze Totodată, în colaborare cu Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stãrii de Sãnãtate s-au desfãsurat doua campanii naţionale pentru modelarea comportamentului consumatorilor în materie de sănătate, faţă de riscurile generate de utilizarea tatuajelor negre pe baza de henna având conţinut ridicat de p-fenilendiamina (PPD) şi utilizarea corectă a produselor pentru protecţie solarǎ. Factori de mediu monitorizaţi şi implicaţiile acestora asupra stării de sănătate Acidul mercaptoacetic (acid tioglicolic) şi derivatii acestuia, precum şi amoniacul liber din produsele de uz profesional pentru ondularea/îndreptarea pãrului

Există rapoarte conform cărora utilizarea produselor comerciale de ondulare permanentă poate determina înroşire conjunctivală. Doar în conditii oculzive, aceşti ingredienţi pot fi iritanţi cumulativi şi posibil sensibilizanţi slabi. La unii pacienţi (în special persoanele care lucrează în saloane de coafură), tioglicolatul de gliceril a indus reacţii alergice la concentraţii mai mici de 0,25%, motiv pentru care s-a considerat că aceşti ingredienţi cosmetici ar putea fi folosiţi în siguranţă prin creşterea duratei intervalului între două utilizări, iar persoanele expuse profesional trebuie să evite contactul cu pielea. 0+66 Hidroxidul de amoniu (amoniacul) poate cauza iritarea ochilor şi a pielii. Agenţii de ajustare ai pH-ului pe baza de amoniac pot vătăma grav ochii, în special soluţiile concentrate, deoarece amoniacul prezintă o tendinţă specială de a penetra corneea şi de a leza structurile profunde ale ochiului. Soluţiile concentrate de amoniac pot determina arsuri ale pielii, iar cele diluate (în special după expuneri repetate) pot irita pielea. Iritarea la acidul tioglicolic din soluţiile de ondulare permanentă a părului poate creşte alergia la coloranţi. De exemplu, persoanele expuse profesional din saloanele de coafură care au folosit sistemul de ondulare ‘la rece’ timp de câteva luni nu au mai putut manipula coloranţi pe care anterior pielea îi tolera. În cadrul programului de monitorizare a amoniacului liber şi a acidului mercaptoacetic (acidului tioglicolic) din produsele profesionale de ondulare/îndreptare a parului, au fost

Page 130: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

130

prelevate randomizat 37 probe (dublu eşantionate) pe a căror etichetă erau menţionate ca ingrediente aceste substanţe. Ordinul MS nr. 1448/2005 cu modificarile şi completarile ulterioare prevede pentru amoniacul liber o concentraţie maxim admisă de 6% (calculata în amoniac) şi respectiv pentru acidul mercaptoacetic (acidul tioglicolic) de 11% la utilizare cu pH între 7-9,5 în produsele de uz profesional. Rezultatele au evidenţiat urmatoarele :

- valoarea pH-ului la un produs a fost de 10,58 (înafara domeniului de admisibilitate). - Concentraţia de acid tioglicolic a depăşit la 2 produse valoarea c.m.a. - valoarea medie a concentraţiei de amoniac liber determinat în eşantioanele analizate a

fost de 0,38%) (3800 ppm) (DS+/- 0,02 ; p>0,05), ceea ce arată o valoare mult scazută faţa de limită,

- valoarea medie a concentraţiei de acid mercaptoacetic (acid tioglicolic) a fost de 5,88% (58800 ppm) (DS+/- 0,08 ; p>0,05), ceea ce arată o valoare foarte scazută faţa de limită

Nitriţii din produsele cosmetice destinate copiilor 0-3 ani - precursori in situ responsabili de formarea nitrozaminelor cu potential cancerigen pentru sanatate

Nitritii reactioneaza cu aminele secondare si formeaza nitrozaminele in mediu cu valori de pH mai mici ca 7 (mediu acid). N-Nitrozamineele implica ric pentru sanatate avand in vedere carcinogenitatea lor. Din anul 1992, reglementarile care restrictioneaza prezenta N-nitrozaminelor in cosmetice au devenit operationale in Uniunea Europeana. Problemele legate de contaminarea cosmeticelor sunt legate de NDELA (N-nitrozodietanolamina) si NMPABAO (2-etilhexil 4-(N-nitrozo-N-metilamino)benzoatul). Conform ordinului MS nr. 1448/2005 cu modificarile si comlpetarile ulterioare nitritii sunt interzisi in produsele cosmetice, cu exceptia nitritului de sodiu care este permis pana la o concentratie de 0,2%. Aceasta interzicere este motivata de faptul ca exista posibilitatea de formare a nitrozaminelor – clasa de compusi considerata cancerigena – prin reactie in situ cu alcanolaminele (ingrediente prezente frecvent in produsele de spalare precum sampoanele sau gelurile de dus). In cadrul programului de monitorizare nitritilor, au fost prelevate randomizat 44 de probe de şampon sau creme(dublu esantionate) in vederea determinarii acestui contaminant al apei din fluxul tehnologic. Rezultatele determinarilor analitice calitative si cantitative nu au evidenţiat prezenta nitritilor peste limita de detectie a metodei. Contaminarea bacteriană

Organismele izolate din produsele care conţin apă şi sunt insuficient conservate cuprind specii de Klebsiella, Enterobacter, Staphylococcus si Bacillus, Pseudomonas, inclusiv P. aeruginosa, Burkholderia cepacia, Penicillium si Candida albicans. Germenii gram-negativi sunt cei mai întâlniţi, deoarece prezintă capacitate metabolică foarte diversificată, fiind capabili de supravieţuire în medii cu condiţii variabile. Sursa de contaminare o reprezintă apa.

Consecinţe clinice ale contaminării

Cele mai vulnerabile segmente populaţionale sunt nou-născuţii, vârstnicii, persoanele bolnave debile sau cele care care urmează tratament medicamentos, prezentând un risc crescut de patologie infecţioasă.

Page 131: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

131

Contaminarea cosmeticelor poate fi generată de apă şi nutrienţii prezenţi, care fac aceste produse susceptibile la creşterea microbiana, cu toate că există puţine rapoarte care o asociază cu afecţiuni. Cel mai adesea, microorganismele reprezintă cauza alterărilor organoleptice, cum ar fi mirosul, consistenţa şi culoarea. Situaţia la nivel naţional din anul 2010 arată că au existat 47088 cazuri de candidoză, incidenţa cea mai crescută fiind la populaţia cu vârsta sub 1 an : 2160,89/100000 vs. media pe ţară de 219,72/100000 (Sursa: Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică (CNSISP). Produsele destinate copiilor sub 3 ani, aplicării pe piele, aplicării perioculare şi aplicării pe mucoasă fac parte din categoria 1 de risc microbiologic - pentru care sunt acceptabile mai puţin de 10 -2 bacterii aerobe şi fungi pe gram sau mililitru pentru materiile prime sau produs finit, iar tulpinile patogene reprezentative precum Staphylococcus aureus, Pseudomonas species, Enterobacteriaceae, Candida albicans trebuie să fie absente. În cadrul programului de monitorizare din anul 2010 şi 2011 a contaminanţilor patogeni din produsele de igienă destinate copiilor 0-3 ani (2010), creme de ras şi produse de protecţie solară (2011) comercializate către populatie, au fost prelevate randomizat 46 probe (dublu eşantionate)/an, din 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Rezultatele au evidenţiat următoarele :

- la toate produsele analizate numărul total de bacterii aerobe mezofile a fost <10 -2

- la toate produsele analizate, contaminanţii patogeni (bacterii şi levuri) au fost absenţi;

Metale grele

Numeroase metale grele sunt interzise ca ingrediente în produsele cosmetice comercializate în Uniunea Europeana. Cu toate acestea, impurităţile există datorită naturii persistente a acestor substanţe şi a faptului că se găsesc în mediul înconjurător. Scopul monitorizării a fost acela de a determina şi comunica nivelele şi limitele acestor impurităţi în produsele cosmetice, focalizat pe metalele grele cu proprietăţi toxicologice semnificativ cunoscute: plumbul şi cadmiul. În România, autorităţile au implementat numeroase măsuri pentru reducerea cantităţii de metale grele la care populaţia este expusă, inclusiv interzicerea lor în cosmetice. Plumbul, arsenul, cadmiul, mercurul, stibiul şi cromul sunt ingrediente interzise în cosmeticele vândute în Romania şi Uniunea Europeană. În consecinţă, aceste elemente, sau compuşi ce conţin aceste elemente, nu pot fi adăugate în mod intenţionat în produsele cosmetice, fiind prevăzute ca ingrediente interzise în Anexa II a Ordinului nr. 1448/2005. Metalele prioritare din punct de vedere toxicologic în cosmetice sunt plumbul, arsenul, cadmiul, mercurul şi stibiul. Calea dermală este predominantă în expunerea la cosmetice, deoarece majoritatea este aplicată pe piele. Absorpţia dermală a metalelor grele este aproape minimală, absorpţia elementelor individuale fiind influenţată de o serie de factori precum proprietăţile fizico-chimice ale amestecurilor. Expunerea orală poate avea loc la cosmeticele folosite perioral, precum şi după contactul gurii cu mâna pe care au fost aplicate produse cu impurităţi de metale grele. Expunerea prin inhalare este considerată de obicei neglijabilă. Nu există prevederi specifice pentru stabilirea unor limite de concentraţie ale plumbului si cadmiului. Prevederile incidente impun aplicarea principiilor de buna practica de fabricatie (GMP sau BPF), iar prezenţa neintenţionată a unei mici cantităţi a unei substanţe interzise, provenind din impurităţile componentelor naturale sau sintetice, din procesul de fabricare, depozitare, migrare din ambalaje, care este tehnic inevitabilă în condiţii de bune practici de

Page 132: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

132

fabricaţie, este admisă numai în cazul în care această prezenţă este în conformitate cu cerintele de siguranţa ale produsului cosmetic, prevazute la art.5 de la Legea nr. 178/2000. Ţinand cont de cele prezentate anterior, s-au admis următoarele valori de concentraţie maximă pentru metalele grele:Plumb:20 ppm şi Cadmiu:5 ppm

Plumb

Plumbul exercită efecte adverse asupra a numeroase organe şi sisteme incluzând sistemul nervos central (SNC), rinichilor şi sistemului hematopoietic. Copiii sunt expuşi în mod special riscului de efecte adverse subtile ale expunerii cronice de doze mici de plumb, întocmai ca femeile însărcinate şi fetuşii. Aceştia absorb aproape 50% din plumbul ingerat. Identificarea relaţiei cauzale între expunere şi efecte este complicată datorită diferenţelor între timpul de expunere şi timpul de apariţie a efectelor. Expunerea mai mare la plumb generată de folosirea cosmeticelor a avut loc în trecut ca urmare a folosirii preparatelor de colorare progresivă a părului pe baza de acetat de plumb, însă în prezent plumbul este interzis spre a fi folosit în compoziţia tuturor cosmeticelor. Organizaţia Mondială Sănătăţii (OMS) a stabilit 25 μg Pb/kg corp/săptamâna ca fiind consumul tolerabil provizoriu acceptat (PTWI) la copii.

Cadmiu

Cadmiul este clasificat ca fiind carcinogen pentru om. Absorpţia cadmiului prin piele este joasă (0,5%) şi ar trebui să constituie o problemă doar situaţiile unor soluţii concentrate în contact cu pielea timp de cel puţin câteva ore. Limitele orale acceptabile pentru cadmiu includ de la 0.09 μg/kg corp/zi până la 3 ppm . OMS a stabilit un consum zilnic tolerabil provizoriu acceptat pentru cadmiu de 1 μg/kg corp/zi. În cadrul programului de monitorizare a contaminanţilor chimici, in anul 2010 au fost prelevate cu ocazia inspecţiei - 41 probe, (dublu eşantionate), iar in 2011 – 46 probe (dublu eşantionate), din 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti, pentru determinările analitice de plumb şi cadmiu din trusele de machiaj. Determinările cantitative şi calitative prin metoda mineralizării umede sulfonitrică urmată de determinare spectrofotometrică de absorbţie atomică în flacară, limita de detecţie a metodei fiind de 1 ppb. Rezultatele au evidenţiat următoarele :

- valoarea medie a nivelului de plumb determinat în eşantioanele analizate a fost de 0,18 ppm (DSr+/- 0,02)

- valoarea medie a nivelului de cadmiu din eşantioanele analizate a fost de 0,004 ppm (DSr+/- 0,001) ;

- Media concentraţiei de plumb la eşantioanele analizate a fost de cca 100 ori mai scăzută decât cea considerată ca inevitabilă din punct de vedere tehnic în condiţiile respectării bunei practici de fabricaţie (20 ppm)

- Media concentraţiei de cadmiu la eşantioanele analizate a fost de cca 1250 ori mai scăzută decât cea considerată ca inevitabilă din punct de vedere tehnic în condiţiile respectării bunei practici de fabricaţie (5 ppm)

Produsele selectate randomizat au fost analizate în privinţa conţinutului de metale grele, toate valorile fiind semnificativ mai scăzute decât limitele autoimpuse de industrie (ghidurile COLIPA) în condiţiile respectării bunei practici de fabricaţie ale produselor cosmetice. Astfel, valorile totale măsurate nu furnizează motive de îngrijorare pentru sănătate. Raportarea reactiilor adverse: în anul 2010 nu au fost raportate reacţii adverse generate de produsele cosmetice, iar în anul 2011, au fost raportate două reacţii adverse, ambele înregistrate în municipiul Bucureşti - după cum urmează:

Page 133: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

133

- o reacţie generată de un balsam pentru păr, fabricat în Bulgaria şi distribuit în România, manifestată prin existenţa unor reziduuri pe firul de păr, după clătire, degresarea şi încâlcirea firelor de păr;

- o reacţie generată de o vopsea pentru păr, de provenienţă necunoscută, manifestată prin prurit la nivelul scalpului;

Ambele reacţii au fost tranzitorii, pacienţii fiind recuperaţi în totalitate, fără a fi necesară spitalizarea, tratamentul aplicat fiind simptomatic.

Henna cu conţinut ridicat de p-fenilendiamina (PPD) Se cunoaşte că p-fenilendiamină (PPD) este o componentă de sensibilizare frecventă în produsele de colorare a părului permanentă şi în tatuajele temporare pe bază de henna ; expunerea la aceasta în produsele de colorare a părului poate cauza dermatite acute cu edem facial sever. Reacţiile locale severe la PPD pot să apară în tatuaje henna neagră la adulţi şi copii. Datele epidemiologice indică faptul că prevalenţa mediană a reacţiilor pozitive de testare prin patch-uri a PPD în rândul pacienţilor este dermatită 4.3% (în creştere) în Asia, 4% (platou) în Europa, şi 6.2% (în descreştere) în America de Nord. Reglementãri aplicabile :

Naţionale:

• Legea 178/2000 privind produsele cosmetice, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

• Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice şi listele cuprinzând substanţele ce pot fi utilizate în compoziţia produselor cosmetice, cu modificarile si completarile ulterioare;

• Ordin MS/ANPC 1223/512/18.XI.2005 privind aprobarea limitelor de competenţã in efectuarea controlului pe piaţã al produselor cosmetice;

Comunitare :

• Directiva 76/768/CEE a Consiliului cu privire la produsele cosmetice; • Regulamentul (CE) Nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9

iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93

Evaluarea riscului pentru sanatate in relaţie cu expunerea consumatorului la substanţele monitorizate Ghidurile pentru evaluarea expunerii sunt prevăzute în Documentul de Ghid Tehnic al UE (TGD) (European Commission, 2003) şi Ghidurile SCNNFP (SCCNFP 0690, 2003).

Valoarea MoS (Marginea de Siguranţa) standard de100 este aplicată pentru evaluarea riscului. Este general acceptat că valoarea MoS trebuie să fie de cel puţin 100 pentru ca o substanţă să fie declarată ca sigură. În cazul în care există disponibil un studiu credibil la animale de experiment se poate justifica folosirea unui factor 10 pentru diferenţele dintre specii (extrapolare de la animal la om) şi un factor 10 pentru a include grupurile populaţionale sensibile– în total un factor 100. Scenariul de expunere calculat pentru acidul mercaptoacetic (tioglicolic) este scenariul cel mai defavorabil, în acord şi cu valorile de ajustare din TGD (Apendix II, Tabel 14) şi factorii de retenţie din SCCMFP 0690 (2003). Factorul de retenţie este introdus de SCCNFP pentru a lua în considerare produsele care sunt diluate atunci când sunt folosite (clătire după utilizare). Marginea de Siguranta (MoS)

Page 134: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

134

Marginea de Siguranţa se calculează prin compararea relaţiei dintre valoarea NOAEL critică observată la cea mai sensibilă specie folosită în studiile corespunzătoare pe animale cărora li s-au administrat doze repetate şi expunerea sistemică a omului în timpul folosirii produsului de îndreptare/ondulare a părului. CALCULUL MARGINEI DE SIGURANTA Cantitatea maxima de ingredient aplicat (mg) I Greutatea tipică a corpului omenesc(kg) 60 Absorpţia maxima prin piele (%) A Doza de Expunere Sistemica (mg/kg/corp) SED

I x A

Marginea de Siguranţa NOAEL este egal cu nivelul la care nu se observă niciun efect advers, exprimat în mg/kg/corp, de la un studiu adecvat de administrare orală repetată Nota: această abordare prezumă că valoarea NOAEL derivată de la un studiu de administrare orală este rezultatul a 100% absorpţie prin tractul gastrointestinal. Frecvent, aceasta va fi o supra-estimare a cantitaţii absorbite şi astfel expunerea sistemică ar putea fi sub-estimată. Pentru produsele care se îndepartează prin clătire, s-a considerat rezonabilă prezumţia unui coeficient de clătire de10%,adică 10% retenţie (fiind astfel disponibil pentru absorpţia prin piele). Acidul tioglicolic (acidul mercaptoacetic) Evaluarea expunerii la acid tioglicolic (acid mercaptoaceatic) şi amoniac liber a fost efectuată pe o determinare exactă a concentraţiei din produsele analizate. Au fost analizate un total de total 20 produse in privinţa conţinutului cantitativ de acid mercaptoacetic. Limita de detecţie a fost 2,3mg/kg. Deviaţia standard relativa (RSD%) a fost < 0,1. Concentraţia maxim permisă de acid tioglicolic în produsele cosmetice este 11%. Indiferent de tipul de produs, s-a acceptat luarea în considerare a unui coeficient de partiţie de 0,1, ceea ce reprezintă cantitatea de produs aplicată pe scalp (COLIPA 16.01.97 BB-97/007).

Valoare NOAEL (şobolan, cronic 90 zile, oral, acid mercaptoacetic) = 100 mg/kgcorp/zi. [Sursa: Christina L. Burnett, C.L., Bergfeld W., Belsito D., Klaassen D, Marks J, Shank G., Slaga T., Snyder P., Cosmetic Ingredient Review Expert Panel si Andersen J, Final Amended Report on the Safety Assessment of Ammonium Thioglycolate, Butyl Thioglycolate, Calcium Thioglycolate, Ethanolamine Thioglycolate, Ethyl Thioglycolate, Glyceryl Thioglycolate, Isooctyl Thioglycolate, Isopropyl Thioglycolate, Magnesium Thioglycolate, Methyl Thioglycolate, Potassium Thioglycolate, Sodium Thioglycolate, and Thioglycolic Acid.International Journal of Toxicology July 2009 vol. 28 no. 4 suppl 68-133 Expunerea zilnica medie (SED) a consumatorului la acid mercaptoacetic (acid tioglicolic) din produsele profesionale de pe piaţa analizate şi evaluarea riscului În calculul expunerii consumatorului, s-a luat în considerare un scenariu de caz cel mai defavorabil, în care aplicarea produselor profesionale de îndreptare/ondulare a părului se realizează o dată pe lună în cazul loţiunilor permanente şi 1 dată pe săptamână în cazul loţiunilor semi-permanente. Expunerea zilnică la acid mercaptoacetic atunci când se foloseşte o loţiune pentru ondularea/îndreptarea permanentă/semipermanentă profesională a părului calculată după

Page 135: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

135

media concentraţiilor determinate la produsele controlate pe piaţa este prezentată în tabelul de mai jos:

Tip de produs

Suprafaţa de piele expusa (dupa RIVM)

Cant aplicată/

utilizare (in kg)

Frecvenţa de

aplicare/zi

Factor de

retenţie

(Rf)

Expunerea zilnică

(calculata)

Conc. în produs (mg/kg)

SED (mg/kg/zi)

MoS

Suprafata (cm²)

Parameteri

Loţiune de păr permanentă

580 1/2 aria capului

0,1 1 / luna

(30 min.) = 0,03 aplic/zi

0.1 0,33 g/zi = 0,00033 kg/zi

58800 0,00097 (~0,001)

100.000

Loţiune de păr semi-permanentă

580 1/2 aria capului

0,035 1 / săptămână

(20 min.) 0,14 aplic/zi

0.1 0,5 g/zi = 0,0005 kg/zi

0,0068 14705

Calculul arată că marginile de siguranţă situate foarte mult peste 100 chiar în cazul în care calculul se realizează pentru cel mai defavorabil scenariu de expunere (care are o probabilitate foarte scăzută de a exista în viaţa reala). Cu toate acestea, trebuie subliniat că MoS nu este calculat pentru alergie (reacţie acuta) ci pentru un alt efect critic (reacţie sistemica). Evaluarea riscului generat de acidul mercaptoacetic (tioglicolic), derivaţii şi sărurile acestuia, care au fost analizaţi în eşantioane randomizate de produse profesionale de ondulare/îndreptare a părului arată că există o margine de siguranţa de 10-1000 ori mai mare faţă de cea stabilită în ghidurile UE.

Metale grele (plumb, cadmiu) Produsele selectate randomizat au fost analizate în privinţa conţinutului de metale grele, toate valorile fiind semnificativ mai scăzute decât limitele autoimpuse de industrie (ghidurile COLIPA) în condiţiile respectării bunei practici de fabricaţie ale produselor cosmetice. Astfel, valorile totale măsurate nu furnizează motive de îngrijorare pentru sănătate. 7.4. Managementul riscului la substanţele monitorizate Educaţia consumatorului cu privire la:

- selectarea produselor care nu conţin ingrediente pentru care individul dezvoltă sensibilitate (alergie);

- încurajare pentru raportare către personal medical specializat a oricăror reacţii adverse generate de utilizarea cosmeticelor;

- derularea campaniilor de informare asupra riscurilor generate de utilizarea incorectă a unor categorii de produse/ingrediente cosmetice pentru care există îngrijorare ;

- informarea consumatorului asupra posibilităţii de substituire a unor cosmetice, precum:

o selectarea produselor care conţin uleiuri vegetale protective o folosirea cosmeticelor având conservanţi diferiţi, o reducerea utilizării produselor conservate cu parabeni, agenţi care eliberează

formaldehida,

Page 136: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

136

o utilizarea amestecurilor sinergice precum combinaţiile de alcool, glicoli şi fenoxietanol;

o preferinţă pentru produsele cosmetice lipsite de coloranţi, sau cu coloranţi minerali (nu organici) şi/sau fără parfum

- evitarea folosirii cosmeticelor pe pielea lezată sau iritată - evitarea contactului cu membranele conjunctivale - înlocuirea frecventă a produselor

Instruirea utilizatorului profestional:

- purtarea echipamentului de protecţie la manipulare/ utilizare a produselor care prezintă potenţial de iritare şi/sau sensibilizare (amoniac, acid tioglicolic şi derivaţii săi, peroxid de hidrogen;

- asigurarea aceesului rapid la sursele de apă curentă, deoarece viteza de spălare a ochilor cu apă curată este esenţială în limitarea riscurilor (amoniac);

- evitarea contaminării cosmeticelor; - utilizarea testului screening de 48 h pentru controlul prealabil al potenţialului de

reacţie a consumatorului la alergeni De asemenea se impune un control riguros al apei demineralizate folosite în procesul tehnologic de obţinere al produselor în privinţa conţinutului de nitraţi şi nitriţi astfel încât să se evite formarea in situ a nitrozaminelor prin reacţia acestor contaminanţi cu alcanolaminele introduse deliberat în formula produsului.

În anul 2011, România a notificat prin sistemul de informare rapidă al Comunităţii asupra produselor cu risc grav pentru sănătate (Art 22- Regulamentul (CE) nr. 765/2008) un numar de 3 produse cosmetice

Concluzii

Cel mai semnificativ impact previzionat asupra sănătătii consumatorului este riscul la alergie datorat în principal prezenţei conservanţilor şi a parfumurilor care fac parte din compoziţia produselor de machiaj destinate copiilor precum si de colorare, însă acesta nu este susţinut de raportări ale reacţiilor adverse. Aspecte prioritare viitoare

- consolidarea capacităţii administrative pentru realizarea unui înalt nivel de siguranta a consumatorilor;

- Optimizarea actiunilor de supraveghere si inspectie in relatie cu siguranta produselor cosmetice;

- Crearea unui sistem rapid pentru inregistrarea si gestionarea reactiilor adverse datorate produselor cosmetice;

Page 137: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

137

CAPITOLUL VIII

• FACTORII DE RISC ALIMENTARI SI SANATATEA (coordonator dr Camelia Parvan – CNMRMC)

Pentru prevenirea bolilor cauzate de alimente sau alimentatia necorespunzatoare , organismele internationale cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii , Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura , furnizeaza recomandari generale privind aportul de nutrienti la nivel populational si recomanda elaborarea de politici de prevenire a bolilor prin evaluarea si monitorizarea calitatii si sigurantei alimentelor . In acest sens Comisia Europeana a lansat in 2007 Strategia Europeana privind problemele de sanatate legate de nutritie la care Romania ca membru al UE , participa prin politicile sale nationale . Activitati incluse in programe ca :

- Strategia europeana privind nutritia, supraponderalitatea si obezitatea. - Incurajarea alaptarii la san a nou-nascutului si adoptarea Codului de marketing pentru

substitutele de lapte matern, - Planul de Acţiune pentru Alimentaţie şi Nutriţie al Organizatiei Mondiale a Sanatatii - Monitorizarea riscurilor cu impact pe siguranta alimentelor , sunt cuprinse la nivel

national , in cadrul Planului National Unic de Control Integrat pentru Romania - Programelor Nationale de Sanatate al Ministerului Sanatatii - Monitorizarea factorilor

determinanti din mediul de viata si de munca – obiectivul « Protejarea sanatatii publice si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc alimentari «

Aceste activitati sunt incluse in :

1. Evaluarea starii de nutritie a populatiei in relatie cu consumul alimentar. 2. Protejarea sanatatii şi prevenirea îmbolnăvirilor printr-o alimentatie sanatoasa -

reducerea consumului de sare din produsele alimentare , incurajarea consumului de sare iodata , reducerea numarului cazurilor de toxiinfectii alimentare ,

3. Evaluarea unor factori de risc din alimente ( biologic, chimic ) ca alimentele cu destinatie nutritionala speciala, , suplimentele alimentare , apele minerale naturale imbuteliate , aditivilor alimentari, , ambalajelor, alimentelor iradiate , a adaosului de vitamine si minerale in alimente.

• EVALUAREA STARII DE NUTRITIE A POPULATIEI IN

RELATIE CU CONSUMUL ALIMENTAR Dr Mariana Vlad – CRSP Cluj

Starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, şi de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte. Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali. Specialiştii în nutriţie au convenit că o dietă sănătoasă şi echilibrată în nutrienţi esenţiali organismului poate influenţa în mod benefic bolilele de nutritie, aceasta având rol atât în prevenirea, cât şi în ameliorarea lor. Regimul alimentar corect, combinat cu un stil de viaţă sănătos (în care exerciţiile fizice sunt foarte importante) poate reduce semnificativ riscul de

Page 138: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

138

apariţie a bolilor cardiace, coronariene, a infarctului miocardic şi accidentelor vasculare cerebrale. Prin scăderea nivelului de colesterol se scad şi posibilităţile de a dezvolta sindroame metabolice, hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate sau sindroame dislipidemice severe. De asemenea, o dietă corespunzătoare conferă organismului protecţie împotriva osteoporozei şi chiar împotriva unor forme de cancer (de exemplu, cancerul de colon). In prezent este unanim admis că, alimentaţia îşi pune profund amprenta pe patologia omului contemporan, ca urmare a dezechilibrului dintre aportul şi necesarul de substanţe biologic active. Componentele care conditioneaza starea de nutritie si starea de sanatate aflate in interrelarie sunt : aporturile nutritionale si trebuintele nutritionale. Poate cel mai important factor care conditioneaza starea de sanatate, legat de nutritie, o reprezinta relatia dintre aportul nutritional si trebuintele, necesitatile nutritionale. Pastrarea echilibrului intre aceste doua componente pare a fi probabil esentiala pentru mentinerea starii de sanatate si poate fi chiar un factor de sanogeneza. Indicatorii de risc sunt acele elemente sau caracteristici care deşi sunt asociate statistic cu riscul viitor al cardiopatiei ischemice sau al altor boli cardiovasculare, nu au o legătură cauzală încă demonstrată cu acestea. Alimentaţia bogată în calorii, în special sub formă de grăsimi animale saturate şi glucide rafinate constituie un factor principal de risc al obezităţii. Obezitatea creşte morbiditatea şi mortalitatea din cauze cardiovasculare. Creşterea greutăţii corporale cu 15% produce creşteri de 3-4 ori a mortalităţii cardiovasculare.

Factorii alimentari de risc pentru diferite boli.

Cancer Hiper-

tensiune

Diabet Osteo-poroză

Atero - scleroză

Obezitate

Dietă bogată în grăsimi

√ √ √ √ √

Consum excesiv de alcool

√ √ √ √ √

Consum scăzut de carbohidraţi

√ √ √ √

Aport scăzut de fluor √

Aport crescut de zahăr

√ √ √

Aport scăzut de calciu

Aport scăzut de vitamine sau minerale

√ √ √ √

Page 139: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

139

Consum crescut de sare şi condiment

√ √

In anul 2010 pentru evaluarea dietei si a starii de nutritie in legatura cu starea de sanatate s-au evaluat urmatoarele: ► Estimarea consumului alimentar la nivel national ►Estimarea consumului alimentar la nivel individual S-a realizat interviul cu privire la totalitatea alimentelor si bauturilor consumate pe 24 de ore, trecute cronologic de dimineata pana seara toate mesele, inclusiv retetele de preparare. In continuare cantitatile de nutrienti si aportul energetic al ratiei s-au calculat cu ajutorul tabelelor de compozitie al alimentelor. ►Investigatia alimentatiei este efectuata pe o perioada de cate 24 de ore. ►Investigatia consumului alimentar s-a facut prin metoda interviului prin aplicarea unui chestionar pentru fiecare persoana in parte in mediul familial. Gospodariile care au fost investigate au fost alese in mod aleatoriu. ► In fisa de ancheta s-au inscris: numele, sexul si varsta implinita la data investigatiei. De asemenea s-a consemna profesiunea si intensitatea efortului. Numarul persoanelor investigate a fost conform metodologiei intre 50 si 100 de persoane pe judet , la care se adauga cei 120 de subiecti investigati de catre Centrul Regional de Sanatate Publica Cluj . Anchetele alimentare s-au aplicat la un esantion populational la nivel national de 836 de subiecti, din care 503 au fost femei (60 %) si 333 barbati (40 %) in anul 2010 si 1071 de subiecţi in anul 2011 din care 619 au fost femei ( 57,8% ) si 452 barbati ( 42,2%) . Persoanele incluse in studiu au fost structurate pe categorii de varsta ( 20-45 de ani , 45-62 de ani si peste 62 de ani la barbati si 20-45 de ani, 45-60 de ani si peste 60 de ani la femei ) si de efort (usor, mediu si mare) . Frecvenţa consumului pe grupe de alimente: La ora actuală, situaţia alimentaţiei populaţiei din diferite ţări se caracterizează prin două aspecte limită: pe de-o parte starea de subnutriţie din ţările slab dezvoltate, iar pe de altă parte, problema supraalimentaţiei din ţările dezvoltate, ambele la fel de alarmante. La intersecţia acestor două laturi trebuie să se situeze obiectivele politicilor alimentare şi nutriţionale, care trebuie să vizeze eliminarea dezechilibrelor alimentare datorate insuficienţei sau excesului. Industria alimentară trebuie să susţină şi să vină în întâmpinarea acestor obiective prin lărgirea sortimentului de produse, prin fabricarea unor produse care să corespundă necesităţilor bine fundamentate de consum alimentar ale populaţiei, respectiv a aşa numitelor produse funcţionale: produse îmbogăţite nutriţional sau produse modificate, “sărăcite” nutriţional (produse hipocalorice, hipoglucidice ş.a.). Studiul obiceiurilor alimentare la lotul luat în studiu s-a realizat prin cercetarea frecvenţelor alimentelor folosite uzual în alimentaţie. Astfel s-au folosit chestionare cu liste de alimente (27 de poziţii), şi cu un set de posibilităţi de frecvenţă a consumului, frecvenţă cu care o serie de alimente sunt consumate. Frecvenţele investigate au fost: rar, o dată pe săptămână, de 2-3 ori pe săptămână, 1 dată pe zi şi de 2-3 ori pe zi.

Frecvenţa consumului de carne şi de preparate de carne. Consumul de carne de porc :

- in 2010 este menţionat la 30% dintre subiecti ca fiind de 2-3 ori pe săptămână. Un procent de 34% dintre subiecti consumă carne de porc 1 dată pe săptămână si 27,5% o consuma zilnic.

Page 140: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

140

- in 2011 este mentionat la 30,7 % dintre subiecţi ca fiind de 2-3 ori pe săptămână. Un procent de 28,2 % dintre subiecţi a consumat carne de porc 1 dată pe săptămână şi 2,6 % au consumat-o zilnic. Carnea de pasare:

- in 2010 este consumata de 9% o data/saptamana, de 21% de 2-3 ori/saptamana si de 61% dintre subiecti 1 data/zi.

- in 2011 a fost consumată de 21,6 % dintre subiecţi o dată pe săptămână , de 64,4 % de 2-3 ori pe săptămână şi de 6,6 % dintre subiecţi zilnic;

- Consumul de carne de vita si oaie este rar. În schimb aşa cum reiese din analiza consumului pe grupe de alimente, in 2010 preparatele de carne şi mai ales cele semiafumate, s-au consumat frecvent, şi anume: 32% de 2-3 ori pe săptămână, 23 % o dată pe săptămână si 25% dintre subiecti consuma zilnic preparate din carne. Ce trebuie subliniat, este consumul redus de carne de peşte şi anume rar în proporţie de peste 13 %, o dată pe săptămână de 36,5 %. In 2011 analiza consumului pe grupe de alimente, arată că preparatele de carne şi în mod deosebit cele semiafumate, au fost consumate destul de frecvent: 23 % dintre subiecţi le-au consumat de 2-3 ori pe săptămână, 28,0 % o dată pe săptămână şi 4,5% zilnic. De remarcat si in acest an consumul redus de carne de peşte: rar la 43,7 % dintre subiecţi, şi o dată pe săptămână la 37,5 %. Preferinţa pentru carnea roşie şi în special pentru cea de porc nu este o noutate, ea fiind un obicei alimentar puternic înrădăcinat în cultura noastra. Benefic pare să fie totuşi o relativă scădere a consumului cărnii de porc şi o înlocuire parţială cu carne de vită şi mai ales cu carne de pasăre. În schimb creşte frecvenţa consumului de preparate de carne şi asta probabil şi din cauză că o mare parte din populaţie recurge la hrana gata preparată sau semi-preparată, ori la fast-food-uri şi restaurante. Dacă punem în balanţă şi consumul puţin frecvent de peşte care ar putea contrabalansa efectele hipercalorice, hiper şi dislipidemiante şi colesterolemiante, ale consumului de carne roşie şi de preparate de carne, putem afirma că acest obicei alimentar reprezintă un serios factor de risc, determinat de alimentaţia lotului în mai multe stări patologice, de la bolile cardiovasculare şi diabet până la afecţiuni neoplazice. Frecvenţa consumului de grăsimi. În această categorie s-a investigat frecvenţa consumului de unt, de untură unde s-a luat în calcul şi consumul de slănină şi de ulei, unde s-a luat în calcul şi consumul de margarină. In anul 2010 consumul de untură, a avut următoarele variaţii rar (31 %), o dată pe săptămână (44 %), de 2-3 ori/saptamana (13%) si 1 data/zi (9%). Untul este preferat de subiectii noastre in procent de 14% o dată pe zi, 12% de 2-3 ori pe săptămână si 43% de 1 data/saptamana. Analiza consumului de grăsimi vegetale, ulei, arată un consum zilnic si de mai multe ori/zi la 86 % dintre subiectii interogati. In anul 2011 consumul de untură a avut următoarele variaţii- rar la 68,3 % dintre subiecţi, o dată pe săptămână la 15,4 %, de 2-3 ori pe săptămână la 12,4% şi zilnic la 4% dintre aceştia. Untul a aparut în raţia subiecţilor chestionaţi, zilnic în procent de 11,2%, de 2-3 ori pe săptămână la 17,9 % şi o dată pe săptămână la 20,3 % dintre aceştia Analiza consumului de grăsimi vegetale, ulei, arată un consum zilnic la 78 % dintre subiecţii interogaţi. Frecvenţa consumului de grăsimi la lotul în studiu nu se încadrează în recomandările nutriţioniştilor care indică consumul cât mai rar al grăsimilor saturate datorită pericolului pe

Page 141: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

141

care acestea îl reprezintă pentru sănătatea umană şi înlocuirea acestora, pe cât posibil, cu grăsimi mono şi polinesaturate conţinute în uleiurile vegetale. Frecvenţa consumului de lapte şi produse lactate Un alt grup de alimente care poate interveni în menţinerea stării de sănătate sau dimpotrivă să agraveze unele manifestări patologice, este laptele şi produsele lactate. În această categorie s-au inclus: laptele care s-a sumat cu consumul de iaurt, sana şi alte produse similare şi brânzeturile unde s-au inclus brânzeturi fermentate, proaspete, topite, etc. Consumul de lactate, ne arată că este un aliment destul de preferat în alimentaţia subiectilor. Frecvenţa consumului a fost destul de bună, majoritatea încadrându-se la frecventa de 2-3 ori pe săptămână 39 % şi zilnic 27,6 %-23 % dintre subiecti. In cei doi ani de studii s-a constatat ca brânzeturile sunt consumate cu o frecvenţă de 2-3 ori pe săptămână de un procent de 48 % in 2010 si respectiv 42 % dintre subiecti in 2011 şi zilnic consumă brânzeturi 28 % respectiv 38,4 % dintre aceştia. Frecvenţa consumului de ouă Oul s-a dovedit a fi un alt aliment preferat de subiecti. În calculele noastre s-a luat atât oul consumat ca atare dar s-a ţinut cont şi de folosirea acestuia la prepararea anumitor meniuri. Consumul de ouă a fost de 2-3 ori pe săptămână la 22 % din subiecti in 2010 crescind la 63 % dintre subiecţi in 2011, o dată pe săptămână la 7 % respectiv 21 % dintre subiecti si zilnic la 57% respectiv la 8 % dintre subiecţi.

Frecvenţa consumului de legume şi fructe Legumele şi fructele sunt alimentele care nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic al fiecărui subiect, ele fiind furnizorii esenţiali de vitamine, săruri minerale, acizi organici, fibre alimentare şi completează cu macronutrienţi de calitate, raţia alimentară. Având în vedere aceste considerente, frecvenţa optimă de consum al acestor produse ar fi zilnic, sau chiar de mai multe ori pe zi. În studiul nostru, s-a folosit plasarea legumelor şi fructelor în mai multe grupe folosite de nutriţionişti şi anume: legume cu 5 % hidraţi de carbon (HC), legume cu 10% HC, leguminoase uscate, cartofi, fructe, fructe oleaginoase, conserve de legume, compoturi, bulion şi sucuri naturale de fructe şi legume. Consumul de legume 5 % HC a avut frecvenţa maximă la itemul 2-3 ori pe săptămână anume 41 % in 2010 si 37,3% in 2011 , el apărând în raţia alimentară zilnic la 19% respectiv 27,4% dintre subiecţi, si o dată pe săptămână 21% -16,5%. Legumele cu 10 % HC, sunt consumate de 2-3 ori pe săptămână de 11 % , zilnic de 45 % si de 34% de mai multe ori pe zi in 2010, respectiv de 2-3 ori pe săptămână de 38,6 % , zilnic de 46,5 % şi o dată pe săptămână de 9 % dintre subiectii chestionati in 2011 . Cartofii, au fost consumaţi în proporţie de 15 %- 19,6 % cu frecvenţa de 2-3 ori pe săptămână şi zilnic de 60 %- 62,8 % dintre subiecti. Leguminoasele uscate (fasolea, mazărea, lintea, soia) au fost folosite în alimentaţia lotului investigat 1 data pe saptamina de 41 % - 37 %dintre subiecţi, urmată de cea de 2-3 ori pe săptămână cu 35 % - 14 % si rar de 11%-47,9 % dintre subiecti . Frecvenţa consumului de fructe a fost incurajatoare, lotul de subiecti a avut un consum mai frecvent de fructe, dar tot insuficient cantitativ, astfel cei mai mulţi, 79% respectiv 62,3 % consumă zilnic si de mai multe ori pe zi . În concluzie, lotul de subiecti desi au un consum destul de frecvent legume şi fructe , cantitatile consumate sunt mai mici decât cele recomandate.

Page 142: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

142

Frecvenţa consumului de produse cerealiere Un alt grup de alimente cu pondere importantă în alimentaţia lotului studiat, a fost reprezentat de produsele cerealiere, pe le-am grupat în următoarele produse pâine, mălai şi derivate cerealiere, care au cuprins gris, orez, paste făinoase şi fulgi de cereale.

Pâinea rămâne alimentul ce se consumă cel mai frecvent faţă de toate celelalte alimente, astfel pâinea s-a consumat de mai multe ori pe zi în 86 %- 93,2% din cazuri . Mălaiul, se consumă mult mai ponderat de 2-3 ori pe săptămână 27 % -29,1 % dintre subiecţi şi o dată pe săptămână în procent de 31%. Derivatele cerealiere se consumă destul de frecvent de către subiectii investigati, astfel zilnic de 25%- 12,6 %, de 2-3 ori pe săptămână de către 29% - 27,7% , o dată pe săptămână de 29 % -22,5% şi rar de 37,2 % - 12 % dintre subiecti. Ca şi frecvenţă consumul de derivate cerealiere se înscrie în recomandările nutriţioniştilor, marea majoritate a subiecţilor, consumă cereale si derivate de mai multe ori pe săptămână. Problema care se pune este ce fel de cereale se consumă. După cum ştim se preferă încă pâinea albă, pastele din făină albă, orezul decorticat şi în general formele rafinate ale cerealelor. Ori acestea sunt chiar ele incriminate de către cercetători în exacerbarea bolilor de nutriţie, a diabetului în special şi prin aportul calorigen în bolile cardiovasculare, ele comportându-se ca şi zahărul, aduc calorii goale, au efecte metabolice adverse şi cresc valorile glicemiei. Recomandările sunt pentru existenţa în dieta zilnică a cerealelor, dar a celor din făină de grâu integrală, din ovăz sau din orez brun. Frecvenţa consumului de zahăr şi produse zaharoase. Un alt grup de alimente investigat este zahărul şi produsele zaharoase, unde s-au inclus ca frecvenţă toate grupele de produse zaharoase indiferent de conţinutul în zahăr. Consumul de zahăr şi produse zaharoase a fost de cel puţin o dată pe zi în 15 % din cazuri, de mai multe ori pe zi au fost 60 % - 64,9% din cazuri , rar si de 2-3 ori pe săptămână se consumă zahăr în 21 % - 22,3 % din cazuri. Deşi ar trebui să limităm consumul de zahăr la 10 linguriţe (160 de calorii) sau mai puţin pe zi, numeroşi oameni consumă cel puţin dublu. Mulţi tineri consumă până la 35 de linguriţe de zahăr pe zi. Consumul de băuturi alcoolice. La lotul luat în studiu s-a investigat frecvenţa consumului de alcool pentru trei tipuri de băuturi alcoolice şi anume pentru bere, vin şi distilate şi s-au considerat 4 tipuri de frecvenţe în consum şi anume: rar sau deloc, lunar, săptămânal şi zilnic. In anul 2010 : La bărbaţi consumul de bere a avut cea mai mare frecvenţă cea de rar sau deloc 40% , cea săptămânală în 29 % din cazuri, urmată de cea zilnică la 17 %, si de cea lunară la 14 % . Consumul de vin la bărbaţi cunoaşte cam aceeaşi distribuţie ca cea de bere şi anume: rar sau deloc la 50 %, săptămânal la 27% dintre subiecţi, lunar la 14 % şi zilnic la 10%. În ce priveşte consumul de băuturi distilate la bărbaţi consumul ramine mare si anume: 57 % dintre ei le consumă rar, 11 % lunar, 17 % săptămânal dar şi 14 % dintre ei consumă zilnic băuturi alcoolice distilate. La femei consumul de alcool este mult mai putin frecvent marea majoritate consumind rar sau de loc alcool , ramine totusi un procent in jur de 3% care consuma zilnic cele 3 tipuri de bauturi analizate.

Page 143: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

143

Alcoolul consumat în cantităţi mari, creşte riscul de cardiopatie ischemică, moarte subită şi boală cerebrovasculară, creşte prevalenţa la HTA. Însă consumat în cantităţi mici (10-30g/zi, în special vinul roşu), are un efect protector în ateroscleroză, prin creşterea HDL - colesterolului, prin efectul antiagregant şi prin efectul favorabil pe factorii fibrinolitici. În ceea ce priveşte consumul de alcool la lotul luat în studiu, putem spune că este moderat, cu excepţia a celor 10-17 % dintre bărbaţi şi a celor 3 % dintre femei, care îl consumă zilnic şi care probabil nu se opresc la acele cantităţi care ar avea efect protector. In anul 2011 : La barbati consumul de bere a fost rar sau deloc la 43% , săptămânal la 28,8 % din cazuri, zilnic la 16.4 %, şi lunar la 11,7 % Consumul de vin la bărbaţi cunoaşte aceeaşi frecvenţă ca cea înregistrată pentru bere: rar sau deloc la 49 %, săptămânal la 24,3% dintre subiecţi, lunar la 16,4 % şi zilnic la 10%. În ce priveşte consumul de băuturi distilate, la bărbaţi, consumul rămâne mare: 59 % dintre ei le consumă rar, 11,3 % lunar, 17,3 % săptămânal dar 12,4 % dintre ei le consumă zilnic. La femei consumul de alcool este mult mai puţin frecvent marea majoritate consumând rar sau de loc alcool. Rămîne totuşi un procent de 1,2 % care consuma zilnic cele 3 tipuri de bauturi mai sus menţionate. Frecventa consumului de sare, la nivelul lotului studiat arată că doar 4% adaugă rar sare in mancare, în schimb 92,8% dintre subiecţi o folosesc zilnic.

PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR PRINTR-O ALIMENTATIE SANATOASA

• REDUCEREA CONSUMULUI DE SARE DIN PRODUSELE

ALIMENTARE Dr Corina Zugravu – CNMRMC

Hipertensiunea arteriala reprezinta o problema importanta de sanatate publica. Si in Romania, ea afecteaza un mare numar de adulti si batrani, iar varsta la care aceasta afectiune se instaleaza este din ce in ce mai redusa. Cazurile noi de hipertensiune arteriala esentiala depistate de medicii de familie sunt in crestere, in 2009 ele fiind in numar de 245060, iar in 2010, de 256158. Incidenta hipertensiunii a fost si ea in crestere ( 1,141.41 in 2009, fata de 1,195.25 in 2010), ceea ce trage un semnal de alarma referitor la masurile de profilaxie care se impun. Printre numerosii factori de risc ai hipertensiunii arteriale esentiale, consumul de sare este recunoscut ca fiind un factor important, care are avantajul de a putea fi modificat prin ameliorarea aportului alimentar. In acest context, Consiliul Europei prin European Salt Action Network (ESAN) a aratat necesitatea reformularii produselor si atragerii atentiei populatiei asupra consumului de sare, ca si asupra necesitatii monitorizarii si evaluarii ingestiei de sare, ca elemente de pornire in orice tara in care se doreste implementarea unui program care are ca scop reducerea respectivului consum. ESAN a evaluat care este volumul minim de date necesare a fi adunate de statele membre din comunitate in asa fel incat pe de-o parte acestea sa isi poata evalua singure progresul in directile mai sus amintite, si pe de alta parte sa se poata evalua respectivul progres la nivel comunitar si al Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Page 144: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

144

Evaluarea aportului de sare in Romania s-a facut prin metoda jurnalului alimentar, autocompletat, aplicata pe un esantion reprezentativ din punct de vedere al varstei si mediului de provenineta (rural, urban) pentru tara noastra. In prima etapa a desfasurarii acestui proiect, in anul 2010 a fost evaluata ingestia de sare din populatia a 15 judete, numarul total de persoane incluse fiind de 664. A rezultat ca cea mai mare parte din cei inclusi in esantion folosesc in pregatirea mancarii adaosuri alimentare de tipul amestecului de legume deshidratate cu pana la 80% sare si adauga sare si in timpul mesei. O alta constatare interesanta este ca exista persoane hipertensive, care fac un tratament medicamentos pentru aceasta afectiune, dar care nu tin regim hiposodat (nu li s-a spus ca acest lucru este necesar). Din acest motiv, ei nu au fost eliminati din studiu.

Datele obtinute in urma centralizariii jurnalelor alimentare au permis tragerea urmatoarelor concluzii:

- Consumul mediu de sare pe cap de locuitor in cele 15 judete este de 11.25 g, cu valori mai mari pentru barbati si mai mici pentru femei.

- Consumul, raportat la obiectivul Organizatiei Mondiale a Sanatatii de 5g/zi, este mare (dublu), desi calculul nostru nu a luat in seama eventuala cantitate de sare care se adauga in timpul meselor si nici probabilitatea ca jurnalele alimentare sa nu oglindeasca cu fidelitate alimentatia reala a indivizilor. Se poate presupune ca omisiunile din jurnale ca si sarea adaugata la masa pot ridica aportul zilnic catre valoarea de 11,5-12 g/zi.

- Cea mai mare parte din sarea consumata in Romania provine din mancaruri preparate in casa (supe/ciorbe/mancare gatita) - 56%, urmate de carne pregatita in casa (13%) si paine (11%). Spre deosebire de alte tari, in Romania baza alimentatiei zilnice este reprezentata de produse gatite la domiciliu, si nu de semipreparate sau de mancare consumata in unitati de alimentatie publica.

- Produsele cu cel mai ridicat nivel de sare sunt branzeturile, gustarile sarate si mezelurile, dar toate sunt consumate in cantitati modice, mici sau foarte mici, asa incat contributia lor neta este scazuta.

In a doua etapa, in 2011 s-au prelucrat jurnalele alimentare din alte 25 de judete numarul de jurnale analizate fiind de 880. A rezultat un consum mediu de 11 g sare/locuitor, deci un consum relativ mai mic decat cel rezultat in analiza efectuata in anul 2010. Diferenta se datoreaza faptului ca am beneficiat de date actualizate referitoare la sarea prezenta in mancarea de catering/restaurant si mancarea preparata la domiciliu. Prin centralizarea rezultatelor obtinute in 2010, cat si in 2011, consumul mediu de sare, in functie de sex, mediu de provenienta si provincie, in cele 41 de judete ale tarii si orasul Bucuresti este cel prezentat in figura urmatoare. Numarul total de persoane care au intrat in aceasta analiza a fost de 1457.

Page 145: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

145

Consumul de sare(g/zi) in functie de sex, mediu de provenienta si provincie. (41 de judete si municipiul Bucuresti).

• PREVENIEA DEFICITULUI DE IOD PRIN INCURAJAREA CONSUMULUI DE SARE IODATA

Dr Daniela Nuta – CNMRMC

Plecand de la constatarea ca principalul factor etiologic al gusei endemice il reprezinta carenta iodata, profilaxia de baza se sprijina pe suplimentarea aportului de iod in alimentatia omului.

Carenta de iod este legată indisolubil de guşa endemică sau de sindromul deficienţei de iod. Ca factori adjuvanţi la apariţia acestor sindroame intervin şi unii factori adjuvanţi nutriţionali ca fluorul, fenolii, unii glicozizi, tiocianaţii, hemaglutininele, progoitrina care inhibă fixarea sau utilizarea iodului in organism . Conform raportărilor OMS, aproape 1 miliard de oamenii sunt cu risc, 200 de milioane au guşă, 15 milioane prezintă diferite stadii de suferinţă mentală şi peste 5 milioane prezintă cretinism . Dintre metodele de suplimentare a aportului de iod folosirea sarii iodate s-a dovedit a fi metoda cea mai eficace, prin consumul zilnic relativ constant si prin efortul financiar si organizatoric relativ redus pe care il solicita acest procedeu. In anul 2010 s-au evaluat rezultatele privind controlul sarii iodate la nivel national ( 42 de judete ) adica un numar de 3086 probe sare iodata. Sarea iodata analizata in anul 2010 provine fie din import 24,7% probe sare din Ucraina, Belarus si Grecia, Turcia, Austria, Italia, fie din productia interna din care 22,5 % de la Salina Slanic Prahova, 21,7 % Salina Cacica , 20,8 % de la de la Salina Ocna Dej, 8,7 %.de la Salina Tg. Ocna si 1 % de la Salina Ocna Mures.

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

16.00

Ardeal MunteniaMoldovaDobrogeaMedii

Ardeal 10.25 10.30 10.25 10.00 10.20Muntenia 11.35 11.20 10.25 10.25 10.76Moldova 13.95 13.90 9.40 10.80 12.01Dobrogea 13.60 13.50 9.90 9.90 11.73Medii 12.29 12.23 9.95 10.24 11.18

urban rural urban rural total

barbati femei medii

Page 146: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

146

Recoltarea probelor s-a facut fie din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva (93,4 % ) fie direct din saline (6,6 %) . Se constata ca procentul de probe de sare iodata corespunzatoare conform HGR nr. 1904/2006 este de 95,6 % pentru probele provenite direct din saline si de 69,8 % pentru probele de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva. In anul 2011 au raportat rezultatele controlului sarii iodate toate judetele din tara si Municipiul Bucuresti, cuprinzand un numar de 3182 de probe. Sarea iodata analizata si raportata in anul 2011 provine : 28,5 % probe sare import Ucraina, Belarus si Grecia, Turcia, Austria, Italia, 22,8 % de la Salina Slanic Prahova, 17 % de la Salina Cacica , 19,7 % de la de la Salina Ocna Dej, 9,6 %.de la Salina Tg. Ocna, 2,2 % de la Salina Ocna Mures si 0,2 % fara a se mentiona salina. Recoltarea probelor s-a facut in procent de 93,2 % din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva si 6,8 % direct din saline. Se constata ca procentul de probe de sare iodata corespunzatoare conform HGR nr. 1904/2006 este de 99,5 % pentru probele provenite direct din saline si de 72,4 % pentru probele de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva.

Procentul probelor de sare cu un continut mai mic de iodat de potasiu , analizate in 2011

Page 147: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

147

• ANALIZA CAZURILOR DE TOXIINFECTII ALIMENTARE Dr Rodica Ferezan – CRSP Bucuresti

Scopul monitorizarii toxiinfectiilor alimentare (TIA ) in Romania consta in identificarea cauzelor care duc la aparitia bolilor transmise prin consumul de alimente contaminate ( evidentierea rolului alimentelor contaminate in aparitia izbucnirilor TIA si al agentilor etiologici ai TIA ) , in vederea prevenirii acestora si implicit a scaderii morbiditatii generale In vederea elaborarii unor programe eficiente de educatie sanitara , cu scop final imbunatatirea starii de sanatatea a populatiei , lucrarea evidentieaza practicile neigienice in randul populatiei (familie sau unitati de alimentatie publica) privind achizitionarea, pregatirea, consumul si depozitarea alimentelor . In anul 2010 au fost inregistrate pe teritoriul Romaniei 71 de focare de toxiinfectii alimentare (TIA), in care au fost implicati 2147 consumatori de alimente suspecte a fi contaminate cu agentii patogeni ai TIA. Din numarul consumatorilor cu risc , a fost comunicat un numar de 576 bolnavi (26,83% din totalul consumatorilor ) , iar dintre acestia 410 internati in spitalele de specialitate (71,18% din totalul bolnavilor) . In anul 2010 s-au inregistrat 2 decese in focarele TIA .

Procentul probelor de sare cu continut mai mic de 42 mg KIO3/Kg in 2010

30,7 29,9

26

9,6

22,7 24,6

0

5

10

15

20

25

30

35

Import Slanic Prahova

Ocna Dej Cacica Targu Ocna

Total

% probe subiodate

Import Slanic Prahova Ocna Dej Cacica Targu Ocna

Total

Page 148: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

148

Alimentele cel mai frecvent incriminate in izbucnirile TIA din anul 2010 au fost reprezentate de: - lapte, preparate din lapte si branzeturi ( lapte, lapte batut, branza telemea de vaca, branza telemea de oaie, branza de capra, burduf , cas de oaie, cas de vaca); grupa de alimente reprezentate de lapte si produse lactate au fost implicate in aparitia a 27 de focare , reprezentand 38,03% din totalul focarelor din 2010. - preparate din carne de porc (mezeluri, carnati, sarmale, carne tocata) ; in 9 focare TIA, au fost incriminate preparatele din carne de porc , reprezentand 12,68% din totalul focarelor. - prajituri (prajitura cremes, tort, inghetata, coliva) ; in 7 focare TIA ( 9,86 % din totalul focarelor) au fost implicate prajiturile. - oua ( omleta, maioneza din ou ) ; in 7 focare TIA ( 9,86 %), alimentul implicat a fost reprezentat de oua, maioneza din ou. In proportii mai mici au fost incriminate urmatoarele alimente contaminate:

- preparate din carne de pasare ( snitel, friptura, chebab), - mancare gatita tip alimentatie familiala, - peste (prajit) - preparate din carne de vitel(caltabos).

Intr-un procent mare de focare (12,68%) alimentul incriminat nu a putut fi depistat. Din punct de vedere al locului de producere si contaminare al alimentului, in anul 2010 a fost inregistrata urmatoarea situatie : - in 9 focare alimentul contaminat a fost achizitionat de la magazin ( magazin de vanzare cu amanuntul, hipermarket, tonete ambulante, chioscuri alimentare, etc.) reprezentand 12,68%.

- in 29 de focare , alimentul incriminat a fost achizitionat de la surse particulare ( stana, cioban, ferma, piata agro-alimentara, etc.) reprezentand 40,85%. - in 15 focare , alimentul contaminat a provenit din gospodaria proprie (21,13%) - in 6 focare , alimentul a provenit de la restaurant (8,45%) - in restul de 12 focare , sursa de provenienta a alimentului implicat a fost necunoscuta

(16,90%). Din punct de vedere al locului de consum al alimentelor incriminate, situatia este urmatoarea:

- in 47 de focare TIA , alimentele au fost consumate in gospodaria proprie (66,20%); - in 13 focare TIA , consumul a fost raportat la restaurant/cantina/catering (18,31%)

- in 6 focare TIA consumul a fost realizat stradal (alimente cumparate de la chioscul alimentar, vanzatori ambulanti)), reprezentand 8,45%%;

- in 2 focare , consumul a fost efectuat la picnic, reprezentand 2,82%; - in 1 focar TIA alimentele au fost consumate la gradinita de copii( 1,41%); - in restul de 2 focare , locul consumatiei alimentelor nu a putut fi precizat (2,82%).

Agentii patogeni cel mai frecvent implicati sunt germeni din genul Staphylococcus si genul Salmonella (cate 17 focare reprezentand cate 23,94%), urmate de Escherichia Coli ( 5 focare reprezentand 7,04%), apoi de asocierea Staphylococus si Escherichia Coli ( 2 focare reprezentand 2,82%) si de Clostridium Botulinum (2 focare reprezentand 2,82%) si in final Proteus, Citrobacter si Rotavirus (cate 1 focar reprezentand cate 1,41%). Intr-un numar foarte mare de focare nu au fost depistati germenii cauzali – 25 de focare cu germeni necunoscuti , reprezentand 35,21%. Germenii patogeni implicati in izbucnirile TIA au fost identificati prin izolare de la bolnavi ( materii fecale, lichid de varsatura) pozitiva in 50,70% din focare , din alimentul incriminat in 29,58% din focare, de la personalul care manipuleaza alimentele in 8,45% din focare si prin examen serologic in 2,82% din focarele TIA.

Page 149: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

149

Numarul mare de focare izbucnite in mediul familial 66,20 % , respectiv 47 de focare familiale ne furnizeaza informatii despre nivelul de educatie sanitara al celor implicati in aceste focare TIA si despre necesitatea efectuarii programelor de educatie sanitara eficiente la nivel de mase . Factorii ce au favorizat aparitia focarelor familiale de TIA sunt reprezentati de lipsa conditiilor igienice la prepararea alimentelor, de lipsa spatiilor frigorifice corespunzatoare si de greseli elementare in timpul prepararii alimentelor, ca de exemplu: folosirea oualor la prepararea maionezei sau a cremei de prajitura neprelucrata termic si pastrarea alimentului in conditii neadecvate, depozitare si refrigerare neadecvate. In cadrul alimentatiei publice/colective (restaurante, cantine, cofetarii, gradinite, tabere pentru copii, fast-food, etc.) numarul de focare aparute in anul 2010 este mai mic decat cele familiale, respectiv 24 de focare colective ( 33,80% ) . Dupa cum se poate vedea din tabelul de mai sus, in luna august a anului 2010 s-a inregistrat un varf numeric de 5 focare TIA (reprezentand 7,04 % din totalul focarelor TIA), aceste focare colective furnizandu-ne informatii referitoare la nivelul de pregatire sanitara al personalului implicat in prepararea, manipularea , servirea produselor alimentare . De asemenea, aparitia focarelor colective ne ofera si indicii asupra eficientei programelor de prevenire a TIA , dar si a eficientei controalelor igienico-sanitare efectuate la nivelul acestor unitati de alimentatie publica si colectiva . In anul 2010 au predominat focarele TIA aparute in mediul rural : 38 de focare TIA , reprezentand 53,52 % din totalul focarelor TIA/2010. Frecventa maxima a fost inregistrata in luna august a anului 2010 , 8 focare TIA (21,05 % din totalul focarelor rurale), urmata de lunile mai si iunie in care au aparut cate 7 focare ( respectiv cate 18,42 % din totalul focarelor rurale) si luna iulie cu 6 focare TIA(15,79% din totalul focarelor rurale) . In mediul urban au fost inregistrate 33 de focare TIA, reprezentand 46,48 % din totalul focarelor TIA izbucnite in anul 2010. Varful numeric al focarelor urban se mentine tot in lunile calde: in luna august s-au inregistrat 7 focare TIA ( 21,21 % din totalul focarelor urbane) , urmata de luna iunie in care s-au raportat 6 focare TIA (18,18 % din totalul focarelor urbane). Din analiza fiselor de raportare a focarelor TIA din anul 2010 se poate observa faptul ca majoritatea formelor clinice de boala a constat din forme usoare , cu evolutie de scurta durata in 40 de focare implicand 203 bolnavi internati in spital si forme cu durata medie in 24 de focare implicand 132 de bolnavi internati in spital . O evolutie grava (de lunga durata) a bolii s-a raportat in 7 focare, implicand 75 de bolnavi internati. In majoritatea focarelor TIA din anul 2010 factorii favorizanti au fost reprezentati de pastrarea/ depozitarea neadecvate ale alimentelor dupa preparare ; de asemenea, in multe focare TIA s-a raportat folosirea alimentelor nesigure ca provenienta, sau folosirea neadecvata a ingredientelor, gatire sau preparare neadecvata a alimentelor, fapt ce a favorizat aparitia focarelor TIA. Au fost de asemenea raportate focare TIA in care s-au depistat persoane contaminate care manipulau alimentele.

Page 150: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

150

Situatia Focarelor TIA in 2011- conform fiselor de raportare (OMS)

NR.

TOTAL

FOCARE TIA

NR. TOTAL CONSUMATORI

CU RISC

NR. TOTAL

BOLNAVI

NR. TOTAL

INTERNATI

103 3461 628 482

In tabelul precedent se remarca existenta unui numar mare al consumatorilor cu risc raportati in anul 2011, comparativ cu numarul de bolnavi inregistrati in focarele respective. Nu a fost raportat nici un deces in anul 2011. In functie de frecventa maxima cu care au aparut alimentele contaminate in izbucnirile focarelor TIA din 2011 , se remarca urmatoarea situatie: 1)- laptele si preparatele din lapte ( laptele de baut, smantana, cascaval, casul de oaie, de vaca, de capra, cas indulcit , branza telemea de vaca si de oaie, branza fermentata, branza “Merisor”) au determinat aparitia a 47,57% dintre focarele TIA/2011.

In cele 49 de focare TIA declansate de consumul de lapte si preparate , au fost identificati germeni din genul Staphylococcus (Aureus) depistat in 18 focare , Escherichia Coli depistat in 3 focare, Salmonella depistat in 2 focare , asocierea Staphylococcus si Escherichia Coli in 1 focar, iar factorii favorizanti in contaminarea alimentului au fost constituiti in majoritatea focarelor de pastrarea si prepararea prealabila neadecvata a alimentelor , dar si de depozitarea nepotrivita a alimentelor, precum si alimente nesigure ca provenienta.

In 25 de focare TIA declansate de consumul de lapte si preparate , nu au fost identificati germenii etiologici.

2) - consumul de carne de porc si preparatele din porc( salam, sunca/slanina, toba, parizer, carnati/caltabosi, mici, cremwursti, muschi prajit , etc.) care au determinat aparitia a 14,56 % dintre focarele TIA/2011.

In cele 15 focare TIA declansate de consumul de carne de porc si preparate, au fost identificati germeni din genul Salmonella( B, C ) depistat in 3 focare TIA/2011 , Staphylococcus (Aureus) depistat in 2 focare, iar in 10 focare TIA declansate de consumul carnii de porc agentul etiologic a ramas necunoscut.

3) - carnea de pasare si preparate din pasare (shaorma, curcan, pui prajit) au dus la izbucnirea a 8,74 % dintre focarele TIA/2011. In cele 9 focare TIA declansate de consumul de carne de pasare si preparate, au fost identificati in mod egal germeni din genul Salmonella , asocierea Staphylococcus si Escherichia Coli si Pseudomonas Aeruginosa in cate 1 focar , iar in 6 focare TIA declansate de consumul carnii de pasare agentul etiologic a ramas necunoscut.

4) - consumul de prajituri cu crema , Dobos, prajitura “Foret Noir”, tort cu frisca, bomboane, inghetata au determinat aparitia a 7,77% dintre focarele TIA/2011 In cele 8 focare TIA declansate de consumul de prajituri au fost identificati germeni din genul Salmonella( DO ) depistat in 4 focare TIA/2011 , Staphylococcus (Aureus) depistat in 2 focare, iar in 2 focare TIA declansate de consumul de prajituri agentul etiologic a ramas necunoscut.

Page 151: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

151

5) - consumul de ou si salatele cu maioneza din ou au determinat izbucnirea a 7,77% dintre focarele TIA/2011. In cele 8 focare TIA declansate de consumul de oua si preparate /sosuri cu ou au fost identificati germeni din genul Salmonella( D) depistat in 4 focare , Staphylococcus (Aureus) depistat in 1 focar, iar in 3 focare TIA declansate de consumul de ou si maioneza agentul etiologic a ramas necunoscut.

6)- mancarea gatita (ciorba, tocana) de tip familial a determinat aparitia a 5,83% dintre focarele TIA/2011. In cele 6 focare TIA declansate de consumul de mancare gatita tip familial au fost identificati germeni din genul Salmonella( C, DO ) depistat in 4 focare si Staphylococcus (Aureus) depistat in 2 focare TIA /2011.

7) - pestele si preparatele ( peste prajit, macrou la gratar, icre) au determinat izbucnirea a 2,91% dintre focarele TIA/2011 . In cele 3 focare TIA declansate de consumul de peste, au fost identificati germeni din genul Staphylococcus (Aureus) depistat in 1 focar, iar in 2 focare TIA agentul etiologic a ramas necunoscut.

8) - alimentatia tip catering ( aperitive, etc.) a dus la aparitia a 1,94% dintre focarele TIA/2011. In cele 2 focare TIA au fost identificati germeni din genul Staphylococcus (Aureus) depistat in 1 focar, iar in 1 focar TIA agentul etiologic a ramas necunoscut.

9) - un focar TIA ( 0,97%) a fost raportat ca fiind determinat de consumul de fructe nespalate nu s-au izolat germeni patogeni in focar si nu se cunosc factorii favorizanti in contaminarea alimentului incriminat .

10) - alimentul contaminat a ramas necunoscut in 2 focare TIA, reprezentand 1,94% din totalul focarelor TIA/2011. In 1 focar s-au identificat germeni din genul Staphylococcus (Aureus) de la persoanele care au manipulat alimentele , iar in 1 focar germenii au ramas necunoscuti.In continuare exista un numar mare de focare TIA in care factorii favorizanti in aparitia izbucnirii TIA au ramas nedepistati.

• ALIMENTELE CU DESTINATIE NUTRITIONALA SPECIALA Dr Mariana Vlad - CRSP Cluj

Produsele alimentare destinate unei alimentaţii speciale sunt produse alimentare care, datorită compoziţiei lor speciale sau procesului de fabricaţie, se disting net de produsele alimentare de consum curent şi corespund unor scopuri nutritive speciale, fiind comercializate într-o formă care indică faptul că ele corespund acestui obiectiv. Se consideră alimentaţie specială alimentaţia care răspunde unor cerinţe nutritive speciale ale: a) anumitor categorii de persoane al căror metabolism sau procese de asimilare sunt perturbate; sau b) anumitor categorii de persoane care sunt într-o stare fiziologica specială şi care pot obţine un avantaj deosebit din consumul controlat al unor substanţe din alimente; sau c) sugarilor ori copiilor de vârstă mică sănătoşi

Monitorizarea eficientă a acestui grup de alimente are ca scop protejarea populaţiei împotriva efectelor datorate consumului inadecvat, depistarea precoce şi înlaturarea sau limitarea factorilor de risc care ar putea modifica calitatea acestui tip de produse si eliminarea celor considerate inacceptabile faţa de siguranţa şi securitatea consumatorilor.

Page 152: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

152

Ca urmare s-au monitorizat : - nitraţii si nitritii , - metalele grele : Pb si Cd , - contaminarea microbiologică , - reziduurile de pesticide (organoclorurate, organofosforice) .

S-au luat în studiu: 1. Preparatele pentru sugari si preparatele de continuare (infant formulae and follow-on formulae ) 2. Produsele alimentare pe baza de cereale prelucrate si alimentele pentru sugari si copiii de varsta mica 3. Alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale

Nitraţii si Nitritii

In anul 2010 din cele 228 probe de alimente cu destinaţie nutriţională specială prelevate de DSP jud. s-au analizat şi raportat concentraţiile de nitraţi şi nitriţi pentru un număr de 25 formule de început şi de continuare, 123 alimente pe bază de cereale prelucrate pentru sugari şi copii de vârstă mică, un număr de 74 alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică şi 6 alimente pentru scopuri dietetice şi medicale.

Rezultatele concentratiilor de Nitrati din alimentele cu destinatie nutritionala speciala – 2010

Rezultatele concentratiilor de Nitriti din alimentele cu destinatie nutritionala speciala -2010

Valorile medii pe regiuni ale concentraţiilor de NITRAŢI

în alimente cu destinaţie nutriţională specială

14,418,5

29,525,1

61,4

0

10

20

30

40

50

60

70

Muntenia Transilvania Moldova Banat TOTAL

mg/kg

Valorile medii pe regiuni ale concentraţiilor de NITRIŢI

în alimente cu destinaţie nutriţională specială

0,152

2,362

11,536

2,582

4,388

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

Muntenia Transilvania Moldova Banat TOTAL

mg/kg

Page 153: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

153

Valorile individuale ale produselor analizate şi raportate precum şi valorile medii arată că acest tip de produse, cu excepţia celor 3 produse, sunt sigure pentru consumatori din punctul de vedere al conţinutului de nitraţi. In anul 2011din 266 probe de alimente cu destinaţie nutriţională specială s-au analizat si raportat concentraţiile de nitraţi si nitriţi pentru un număr de 37 formule de început si de continuare (14%), 146 alimente pe bază de cereale prelucrate pentru sugari si copii de vârstă mică (55%), un număr de 77 alimente pentru sugari si copii de vârstă mică (29%) si 6 alimente pentru scopuri dietetice si medicale (2%). Rezultatele concentratiilor de Nitrati din alimentele cu destinatie nutritionala speciala -2011

Rezultatele concentratiilor de Nitriti din alimentele cu destinatie nutritionala speciala 2011

Page 154: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

154

Metalele Grele : Plumbul si Cadmiul

Cel mai previzionat impact asupra sănătăţii consumatorului este riscul legat în principal de prezenţa în factorii de mediu (alimente, apă) a metalelor grele, în limite care chiar dacă nu depaşesc LMA sunt periculoase prin cumulare. Din totalul de 258 probe de alimente cu destinaţie nutriţională specială , in anul 2011, s-au analizat si raportat concentraţiile de plumb si cadmiu pentru un număr de 38 formule de început si de continuare (15%), 144 alimente pe bază de cereale prelucrate pentru sugari si copii de vârstă mică (56%) si un număr de 76 alimente pentru sugari si copii de vârstă mică (29%).

Calitatea microbiologica

În 2010 au fost analizate microbiologic 197 de probe de ADNS pentru un număr total de 718 parametrii în funcţie de criteriile microbiologice stabilite: 327 analize conform criteriilor de siguranţă a produselor alimentare şi 390 pentru criteriile de igienă a procesului

0 50 100 150 200

Enterobacterii

B. cereus

Salmonella

Listeria

Ent. sakazakii

180

144

183

144

67

Număr analize microbiologice efectuate pentru ADNS, 2010

Page 155: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

155

Pentru toate probele analizate nu au fost înregistrati parametrii microbiologici necorespunzători, toate categoriile de ADNS luate în studiu fiind conforme pentru caracteristicile microbiologice prevăzute de metodologie şi de legislaţia în vigoare. Din totalul de 197 de probe de ADNS luate în studiu, 144 de probe au fost analizate pentru Bacillus cereus prezumtiv; dintre acestea doar pentru 3 probe au fost înregistrate valori pozitive, fără însă a fi depăşită limita minimă. În cadrul monitorizării calităţii alimentelor cu destinaţie nutriţională specială, în anul 2011 au fost analizate microbiologic 251 de probe. Toate categoriile de ADNS luate în studiu au fost conforme pentru caracteristicile microbiologice prevăzute de metodologie si de legislaţia în vigoare. Din totalul de 251 de probe de ADNS luate în studiu, au fost înregistrate 7 probe cu valori pozitive pentru Bacillus cereus prezumtiv, fără însă a fi depăsită limita minimă Reziduurile de pesticide

In cursul anului 2010 au fost analizate reziduurile de pesticide organoclorurate si organofosforice în cereale prelucrate destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică (Baby Food) in 183 de probe. Conţinutul reziduurilor de pesticide organoclorurate analizate în cele 183 de probe de alimente pe bază de cereale prelucrate destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică s-au încadrat în limitele maxime admise legislaţiei în vigoare în Romania şi Comunitatea Europeană (CMA = 0.01 mg/kg). Conţinutul reziduurilor de pesticide organofosforice analizate în 183 de probe „baby food”, (Pesticide Mix 154 - 23 substante active), (Pesticide Mix 155 - 23 substante active), precum si in 92 probe „baby food” (Pesticide Mix 168 - 9 substante active) s-au încadrat în limitele maxime admise de legislaţia în vigoare în Romania. În cursul anului 2011 au fost analizaţi un număr de 80 de compusi (25 pesticide organoclorurate si 55 pesticide organofosforice) pentru a fi raportaţi la solicitarea EFSA. Conţinutul de reziduuri de pesticide analizate în cele 203 probe de alimente pe bază de cereale prelucrate, destinate sugarilor si copiilor de vârstă mică s-au încadrat în limitele maxime admise legislaţiei în vigoare în Romania si Comunitatea Europeană (CMA = 0.01 mg/kg)

Pesticidelor organoclorurate, valorile maxime obtinute

Page 156: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

156

Valorile maxime ale reziduurilor de pesticidelor organofosforice

Toate categoriile de ADNS luate în studiu au fost conforme privind reziduurile de pesticide analizate.

• SUPLIMENTELE ALIMENTARE Dr Gabriela Garban – CRSP Timisoara

Protejarea consumatorilor împotriva practicilor frauduloase de producere şi/sau de comercializare a unor produse care nu respectă prevederile legale referitoare la securitatea şi sănătatea lor s-a realizat prin efectuarea de analize microbiologice şi toxicologice. In anul 2010 analize microbiologice au fost efectuate la un număr de 149 probe de suplimente alimentare achiziţionate de la diverşi distribuitori, fie din magazine de produse naturiste, fie de la farmacii, fie din supermarketuri. Toate rezultatele ale probele analizate s-au încadrat în limite admisibile. Au fost efectuate analize privind concentraţia de plumb şi cadmiu în 149 suplimente alimentare. S-au raportat valori depăşite atât pentru Pb cât şi pentru Cd în cazul a două suplimente alimentare. In 2010 s-au analizat un număr de 120 suplimente alimentare din 31 judeţe în vederea determinării concentraţiei de nitraţi/nitraţi. Valori depăşite, adică peste 200 mg/kg, au fost raportate pentru şapte (5%) tipuri de suplimente alimentare . In 2011 :

• au fost efectuate analize microbiologice la un număr total de 140 probe de suplimente alimentare achiziţionate de la diverşi distribuitori, fie din magazine de produse naturiste, fie de la farmacii, fie din supermarketuri. Rezultatele analizelor microbiologice au relevat doar trei suplimente alimentare cu valori depăşite ale limitelor admisibile.

• in laboratoarele a 35 (83 %) de DSP-uri judeţene au fost efectuate analize privind concentraţia de plumb şi cadmiu în suplimentele alimentare . Au fost analizate un

Page 157: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

157

număr de 143 suplimente alimentare. Referitor la cantitatea de Pb şi Cd în produsele analizate, se menţionează că 5 suplimente alimentare au prezentat depăşiri ale limitelor admise pentru Pb şi unul pentru Cd.

• au fost prelevate un număr de 117 probe de suplimente alimentare din 29 judeţe (69%) în vederea determinării concentraţiei de nitraţi/nitraţi.

Nu au fost semnalate depăşiri ale maximelor admise.

• APELE MINERALE NATURALE IMBUTELIATE Dr Klara Jeszensky – CRSP Tg Mures

Monitorizarea unor factori de risc din apele minerale naturale imbuteliate privind concentraţiile elementelor componente ale apelor minerale naturale, condiţiile de utilizare a aerului îmbogăţit cu ozon pentru tratarea apelor minerale naturale, informaţiile privind tratamentele apelor minerale naturale, determinarea absenţei contaminării , verificarea caracteristicilor microbiologice ale apelor minerale naturale, are ca scop protejarea sănătăţii publice faţă de consumul de apă minerală naturală îmbuteliata în România. Ca urmare s-au monitorizat 24 parametri indicatori de calitate :

• parametri indicatori fizico-chimici de mineralizare, • parametri indicatori de poluare, • parametri indicatori cu potenţial toxic • parametri indicatori de contaminare bacteriologică, • parametri indicatori de contaminare radiologică,

In anul 2010 s-a îmbuteliat apă minerală naturală din 46 de surse. În ianuarie 2011 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a emis un Ordin de Administraţie Publică nr. 12 privind aprobarea Listei apelor minerale naturale recunoscute în România. Conform OAP 12/2011 în România sunt recunoscute oficial 60 de sortimente de apă minerală naturală, îmbuteliate din 63 surse. DSP-urile judeţene au raportat 61 de sortimente, 1 sortiment în plus faţă de Lista din OAP 12/2011. Indicatorii fizico-chimici de mineralizare: Fierul nu este considerat a avea consecinţe pentru sănătate.şi nu are concentraţie maximă admisă stabilită. Totuşi OMS recomandă monitorizarea concentraţiei de fier în apa potabilă pentru a evita depozitarea excesivă a fierului în organism. În apele minerale analizate concentraţia fierului s-a situat între valorile de 0,10 şi 9,421 mg/l, dar toate unităţile de producţie cu valori ridicate ale concentraţiei fierului în apa de la sursă aplică procedee de deferizare înainte de îmbuteliere. Amoniu – Amoniul reprezintă primul stadiu de descompunere al substanţelor organice cu conţinut de azot, de aceea ne indică o poluare recentă (ore-zile) şi în consecinţă este foarte periculoasă. Depăşiri ale CMA s-au constatat la 3 surse (Procentajul probelor neconforme datorită concentraţiei de amoniu peste 0,5 mg/l a fost de 6,82 %). Indicatorii cu potenţial toxic: Oxidabilitate (sau consumul chimic de oxigen CCO) – Creşterea oxidabilităţii sau apariţia lor la un moment dat reprezintă un indicator al poluării apei cu germeni.

Depăşiri ale CMA s-au constatat la 2 probe, (4,54 %). Nitraţii – în cazul surselor de profunzime conţinutul crescut de nitraţi poate fi datorat conţinutului natural al solului în nitraţi care se mobilizează în apă dar şi poluării sursei prin

Page 158: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

158

intermediul activităţilor umane, care include şi utilizarea fertilizatorilor pe bază de azot. Nu s-au constatat ,depăşiri ale CMA de 50 mg/l. Arsenul - provine de obicei din surse naturale şi se găseşte în concentraţie mai mare în apele subterane, dacă apa de profunzime traversează roci sedimentare bogate în arsen.

Intoxicaţia cronică cu arsen la om are efect cancerigen pentru piele, plămâni, rinichi şi ficat.. Printre efecte necancerigene se numără: afecţini cardiovasculare (infarct miocardic, aritmii cardiace, boala piciorului negru) hepatice (ciroză; hipertrofia), neurologice (parestezii, polinevrită senzorială şi motorie, tetraplegie), dermatologice (hipercheratoză, melanoză). Depăşiri ale CMA s-a constatat la o singură sursă, a cărei îmbuteliere la sfârşitul anului 2010 a fost sistată. Bariul - Toate combinaţiile bariului solubile în apă sunt toxice. Ingestia cronică de concentraţii mari de bariu solubil în apă duce la depunerea acestuia în muşchi, plămâni şi oase, deoarece seamănă cu calciul, dar se absoarbe mai repede. Poate cauza creşterea tensiunii arteriale, tulburări ale ritmului cardiac. Depăşiri ale CMA s-a constatat la 2 surse (4,54 %). Cadmiul – sursele de cadmiu din apa minerală sunt reprezentate de eroziunea depozitelor naturale, coroziunea ţevilor, rezervoarele zincate, a unor garnituri metalice. Ingestia cronica a acestui metal determină leziuni renale, perturbarea metabolismului osos cu osteomalacie, osteoporoză şi risc crescut de fracturi spontane. Depăşire al CMA s-a constatat la 1 sursă. Cromul – Contaminarea externă se produce prin deversarea apelor reziduale industriale. Nu s-au constatat depăşiri ale CMA la nici o sursă. Cuprul – contaminarea cu cupru a apelor minerale naturale se datorează coroziunii conductelor din cupru, mai ales dacă pH-ul apei este acid sau apa alcalină conţine cantităţi mari de carbonat. Consumul îndelungat al apei cu concentraţie crescută de cupru poate duce la afecţiuni gastro-intestinale (greţuri, vărsături, dureri abdominale, diaree). Nu s-au constatat depăşiri ale CMA la nici una din surse. Plumbul – se găseşte în apa minerală doar ocazional, datorită eroziunii depozitelor naturale. Contaminarea externă cu plumb se datorează coroziunii conductelor din plumb, a sudurilor cu aliaje de plumb, mai ales dacă pH-ul apei este acid sau apa alcalină conţine cantităţi mari de carbonat. Nu s-au constatat depăşiri ale CMA de 0,01 mg/l la nici una din surse

Mangan – concentraţiile mari de mangan din sursele subterane au fost asociate cu poluarea industrială. Manganul este un microelement esenţial în toate formele de viaţă, fiind un cofactor al multor clase de enzime Toxicitatea majorității combinațiilor de mangan este redusă şi efecte toxice asupra sănătăţii umane nu s-au înregistrat. Depăşiri ale CMA s-au măsurat la 6 surse, dar unităţile de producţie cu valoarea manganului măsurată la sursă care depăşeşte CMA aplică procedee de demanganizare. Mercurul – se găseşte în apele subterane ca urmare a eroziunii depozitelor naturale. Contaminarea externă se produce de pe suprafeţele agricole tratate cu substanţe pe bază de mercur şi din evacuarea apelor uzate industriale. Ingestia cronică a unei cantităţi crescute de mercur poate provoca afecţini ale sistemului nervos central. Nu s-au constatat depăşiri ale CMA la nici una din surse. Nichelul –Contaminarea externă se produce ca urmare a contaminării mediului prin arderea combustibililor fosili şi din evacuarea apelor uzate industriale. Ingestia cronică a unei cantităţi crescute de nichel are efect nefrotoxic. Depăşiri ale CMA s-a observat la 1 sursă. Seleniu – Diferite studii au arătat ca, pe termen lung, dacă se creşte doza până la 500 - 750 μg pe zi nu apar semne de toxicitate la oameni. Dovezile par să indice că toxicitatea la oameni apare la doze foarte mari.

Page 159: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

159

Nu s-au constatat depăşiri ale CMA la nici una din surse.

Floruri – Nivelul optim de fluor de 0,7-1,5 mg/l în apa potabilă previne degradarea dentinei, reduce incidenţa cariilor dentare şi intervine în dezvoltarea oaselor şi dinţilor. Efectele adverse ale aportului excesiv de fluor sunt fluoroza dentară, care reprezintă mai degrabă o problemă estetică şi fluoroza scheletală. Valorile măsurate în sursele monitorizate nu depăşesc valoarea de 1,5 mg/l, valoare peste care concentraţia de fluor trebuie specificată pe etichetă ”Conţine mai mult de 1,5 mg/l. Produs nerecomandat consumului regulat al sugarilor şi copiilor sub 7 ani”.

Indicatorii de contaminare bacteriologică:

1. Escherichia coli indicator al contaminării fecale a apei. Parametrul a fost determinat la toate sursele şi nu s-au constatat depăşiri ale valorilor

limită admise. 2. Enterococi intestinali - indicator al contaminării fecale.

Parametrul a fost analizat la 95,45 % din surse şi nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită admise. 3. Număr total de bacterii la 22 oC – indică nivelul bacteriilor heterotrofe în sistemul de

colectare şi/sau îmbuteliere. Aceste organisme nu sunt considerate a fi un risc pentru sănătate, dar creşterea semnificativă numărului lor indică poluarea externă şi cauza acesteia trebuie investigată.

Parametrul a fost determinat la 93,18 % din surse , nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită admise. 4. Număr total de germeni la 37oC – Un număr mare poate indica probleme de gestionare

a sistemului de colectare şi/sau de îmbuteliere a apei minerale. O modificare bruscă indică o posibilă problemă, cum ar fi o contaminare externă sau antrenarea biofilmului.

Depăşiri ale valorilor admise s-au constatat la 2 surse (4,54 %).+93 5. Pseudomonas aeruginosa: indicator de salubritate a apelor minerale naturale şi a apelor

de masă livrate îmbuteliat. Parametrul a fost determinat la 88,63 % din surse, depăşire a valorii admise s-a observat la 1 sursă.

Indicatorii de contaminare radiologică:

Activitatea alfa şi beta globală a fost analizata la 88,63 % din surse. Substanţele radioactive, radionuclizii, radioizotopii şi izotopii radioactivi sunt unele dintre cele mai periculoase substanţe toxice. Radiaţiile emise în mod obişnuit de radionuclizi sunt: particule alfa, particule beta şi fotoni gamma. În apă sunt prezenţi şi alţi radionuclizi din seriile uraniului şi toriului: plumb-210 şi poloniu-210. Potasiu-40 este introdus în corp o dată cu alimentele şi reprezintă sursa majoră de iradiere internă, cu excepţia produselor de dezintegrare ale radonului.+ Efectele substanţelor radioactive asupra organismelor depind atât de concentraţiile radionuclizilor, cât şi de modul cum acestea acţionează, din exteriorul sau din interiorul organismului, sursele interne fiind cele mai periculoase. Efectele biologice care apar în urma iradierii, sunt dependente de: doza de radiaţii şi debitul dozei.) în sensul că este imposibil de evidenţiat o relaţie cauzală directă - probabilitatea producerii unui efect este proporţională cu doza de iradiere. Valorile obţinute în urma monitorizării activătăţii alfa şi beta globale se păstrează sub valorile de referinţă de 0,1 Bq/l şi respectiv 1 Bq/l, pentru toate probele analizate.

Page 160: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

160

• ADITIVII ALIMENTARI Antonia Orban – CRSP Tg Mures

Monitorizarea ingestiei de aditivi are ca scop de a descoperi dacă expunerea consumatorilor la anumiţi aditivi depăşeşte ingestia zilnică acceptabilă (ADI). Aceste informaţii se pot folosi în reglementările ulterioare privind reevalurea aditivilor, respectiv în recomandările de folosire în siguranţă a acestora. Datele naţionale de ingestie alimentară s-au adunat prin metoda evaluărilor bazate pe înregistrările individuale dietetice - completarea unui jurnal alimentar săptămânal de către un eşantion reprezentativ pentru populaţia ţării. Valorile de aditivi alimentari sunt calculate pe cap de locuitor, pe mg/zi/kg corp (60 kg), şi comparate procentual faţă de ADI. Estimările astfel calculate sunt aproximative având în vedere că presupun folosirea fiecărui aditiv în cantitate maximă în fiecare aliment, iar categoriilor de alimente identificate sunt alocate toţi aditivii alimentari care sunt permişi a se utiliza în acestea - conducând astfel la supraevaluarea ingestiei. In 2010 s-au prelucrat 437 jurnale alimentare săptămânale din 10 judeţe. Prin prelucrarea jurnalelor alimentare s-au identificat 73 aditivi alimentari permişi a se utiliza în categoriile de alimente consumate , cu nivelele maxime admise precizate în cursul procesării alimentelor. Din cei 73 aditivi alimentari identificaţi 37 aditivi s-au comparat procentual faţă de ADI, 21 aditivi apar cu “ADI nespecificat”, iar 15 aditivi nu au date ADI în raportul menţionat. Dintre cei 37 aditivi luaţi în studiu, la un singur aditiv – E321 Butil hidroxitoluen (BHT) – s-a constatat depăşirea ADI cu 214,17%, ingestia medie fiind de 0,11 mg/zi/kg corp, iar ADI fiind 0,05 mg/zi/kg corp. Acest rezultat de depăşire a ADI privind aditivul alimentar BHT este în concordanţă cu rezultatele furnizate de celelalte ţări care au efectuat şi au raportat evaluarea ingestiei de aditivi alimenatri. Concluzia Comisiei Europene a fost că este improbabil depăşirea ADI pentru BHT în cele 10 ţări raportoare. Ingestia reală a BHT depinde de fapt de proporţia relativă a antioxidanţilor folosiţi, şi proporţia produselor în fiecare categorie de alimente care conţin în realitate acest aditiv. In anul 2011 s-au prelucrat 1586 jurnale alimentare săptămânale din 39 judeţe (655 jurnale din mediul rural, 931 jurnale din mediul urban). Prin prelucrarea jurnalelor alimentare s-au identificat 107 categorii de alimente care conţin aditivi alimentari. Din cele 107 categorii de alimente sus menţionate s-au identificat 76 aditivi alimentari permişi a se utiliza în categoriile de alimente identificate cu nivelele maxime admise precizate în cursul procesării alimentelor, ingestia medie calculată în mg/zi/kg corp pe cap de locuitor fiind prezentată în tabelele 1, 2, 3. Tabel 1.

Aditivi comparaţi procentual faţă de ADI

Nr. crt.

Aditiv Cod E Ingestie mg/kgC

/zi

ADI mg/kgC

/zi % ADI

1 sunset yellow FCF 110 0,48 2,5 19,2%

2 carmines 120 1,07 5 21,4%

3 ponceau 4R 124 0,32 4 8,0%

4 erythrosine 127 0,00 0,1 2,5%

Page 161: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

161

5 allura red AC 129 0,27 7 3,9%

6 indigotine 132 0,32 5 6,4%

7 brilliant blue FCF 133 0,23 10 2,3%

8 chlorophylls and chlorophyllins, copper complexes

141(i),(ii) 0,15 15 1,0%

9 caramel III 150c 12,91 200 6,5%

10 caramel IV 150d 1,76 200 0,9%

11 carotens beta 160a(ii) 1,85 5 37%

12 carotenoids 160a(i),(iii),e,f 0,13 5 2,6%

13 annato extracts, bixin-based 160b(i) 0,00 0,065 1,8%

14 sorbates 200-203 0,19 25 0,8%

15 benzoates 210-213 0,81 5 16,2%

16 hydroxybenzoates para 214,218 0,00 10 0,0%

17 sulfites 220-225,227,

228,539 0,35 0,7 50,0%

18 nisin 234 0,00 0,13 0,6%

19 propyl gallate 310 0,11 0,5 22,0%

20 butylated hydroxianisole 320 0,12 0,5 24,7%

21 butylated hydroxitoluene 321 0,11 0,05 214,2%

22 tartrates 334-337 0,31 30 1,0%

23 phosphates 338-343,450-

452,542 2,16 70 3,1%

24 ethylene diamine tetra acetates 385,386 0,12 2,5 4,8%

25 polysorbates 432-436 11,33 10 113,3%

26 ammonium salts of phosphatidic acid 442 0,52 30 1,7%

27 glycerol ester of wood rosin 445 0,05 12,5 0,4%

28 diacetyltartaric and fatty acid esters of glycerol

472e 6,89 25 27,6%

Page 162: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

162

29 sucroglycerides 474 3,01 40 7,5%

30 propylene glycol esters of fatty acid 477 4,98 25 19,9%

31 thermally oxidized soya bean oil interacted with mono- anddiglycerides of fatty acids

479 0,18 25 0,7%

32 stearoyl lactylates 481(i),482(i) 0,35 20 1,8%

33 aluminium ammonium sulfate 523 0,01 7 0,1%

34 ferrocyanides 535,536,538 0,00 0,03 0,0%

35 polydimethylsiloxane 900a 0,02 1,5 1,3%

36 acesulfame potassium 950 0,35 9 3,9%

37 aspartame 951 0,69 40 1,7%

38 cyclamates 952(i),(ii),(iv) 0,30 7 4,3%

39 saccharins 954(i)-(iv) 0,54 5 10,8%

Dintre cei 39 aditivi luaţi în studiu s-a găsit depăşirea ADI la doi aditivi alimentari: - E321 - Butil hidroxitoluen (BHT) – s-a găsit depăşirea ADI cu 214,2%, ingestia

medie fiind de 0,11 mg/zi/kg corp, iar ADI fiind 0,05 mg/zi/kg corp; - E432-436 – Polisorbaţi - s-a găsit depăşirea ADI cu 113,3%, ingestia medie fiind de

11,33 mg/zi/kg corp, iar ADI fiind 10 mg/zi/kg corp;

E321 Butil hidroxitoluen (BHT) – este antioxidant, întârzie alterarea alimentelor datorată oxidării. Poate provoca reacţii alergice la unele persoane, poate induce hiperactivitate, există posibilitatea creşterii riscului de cancer şi efecte legate de nivelul de estrogen, poate fi toxic pentru sistemul nervos şi ficat. Acest rezultat de depăşire a ADI privind aditivul alimentar BHT este în concordanţă cu rezultatele furnizate de celelalte ţări care au efectuat şi au raportat evaluarea ingestiei de aditivi alimenatri, şi apare în ghidul de raportare a datelor (Food additives – Guidelines for the preparation of working papers on intake of food additives for the Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives, Geneva, January 2001). Toate evaluările bazate pe modele de diete sau pe înregistrările individuale dietetice combinând datele naţionale de ingestie alimentară cu nivelele maxime admise de GSFA pentru utilizarea aditivilor alimentari arată depăşirea consistentă a BHT. Ingestia medie a BHT a fost estimată între 0,7-0,99 mg/zi/kgc (230-240% ADI) pentru China şi USA. Evaluările ingestiei bazate pe alte metode (folosind nivele naţionale de utilizare a aditivului) au arătat nivele mult mai scăzute de ingestie BHT: prin metoda “poundage” valorile s-au situat între 0-30% ADI, prin metoda “supravegherii gospodăriilor casnice” sau “date de comercializare” între 20-40% ADI, iar prin metoda “modele de diete” între 10-30% ADI. Polisorbaţii, respectiv: E 432 - Sorbitan monolaurat de polioxietilenă (Polisorbat 20)

Page 163: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

163

E 433 - Sorbitan monooleat de polioxietilenă (Polisorbat 80) E 434 -Sorbitan monopalmitat de polioxietilenă (Polisorbat 40) E 435 - Sorbitan monostearat de polioxietilenă (Polisorbat 60) E 436 - Sorbitan tristearat de polioxietilenă (Polisorbat 65) - sunt compuşi sintetici, derivaţi din acizi graşi posibil şi de origine animală; obţinut din oxid etilenic (o substanţă sintetică), sorbitol (E420) şi acizi graşi naturali (acid lauric, acid oleic, acid palmitic, acid stearic). Sunt folosiţi ca emulsificatori, agenţi de dispersare, dar şi ca aromatizanţi sintetici, agenţi de suprafaţă, precum şi la prelucrarea aluaturilor. Determină asimilarea substanţelor toxice liposolubile din tractul digestiv, poate mări absorbţia acestora, fiind potenţial cancerigen. Acest rezultat de depăşire a ADI privind ingestia polisorbaţilor depăşeşte datele raportate de către ţările membre în raportul CE (Report from The Commission to the European Parliament and the Council on Dietary Food Additive Intake in the EU, Brussels, 01.10.2001. COM(2001)542 final), evaluări folosind la fel Treapta 2 bazate pe modele de diete sau pe înregistrările individuale dietetice combinând datele naţionale de ingestie alimentară cu nivelele maxime admise de GSFA pentru utilizarea aditivilor alimentari. Ingestia medie a polisorbaţilor a fost estimată între 2-78% ADI pentru Danemarca, Spania, Franţa, Italia, Olanda, Anglia. Metodologia dealtfel, propune examinarea ulterioară a grupului de aditivi alimentari - E 432-436 Polisorbaţi – folosind Trepta 3, chiar dacă ingestia nu a depăşit ADI în ţările raportoare, şi pentru faptul că în unele cazuri folosirea lui nu este reglementată prin nivelele maxime admise de GSFA pentru utilizarea aditivilor alimentari, folosirea lui este permisă în doze „quantum satis”. Tabel 2.

Aditivi alimentari cu “ADI nespecificat” Nr. crt.

Aditiv Cod E Ingestie

mg/kgC/zi ADI

mg/kgC/zi % ADI

1 riboflavins 101(i),(ii) 0,73 ns*

2 grape skin extract 163(ii) 0,17 ns

3 iron oxides 172(i)-(iii) 0,42 ns

4 ortho-phenilphenols 231,232 0,00 ns

5 natamicina(piramicina) 235 0,00 ns

6 hexamethylene tetramine 239 0,00 ns

7 dimethyl dicarbonate 242 0,09 ns

8 ascorbyl esters 304,305 0,46 ns

9 tocopherols 307abc 0,02 ns

10 citric acid 330 0,29 ns

11 cyclodextrin beta 459 0,02 ns

Page 164: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

164

12 stannous chloride 512 0,00 ns

13 ferrous gluconate 579 0,00 ns

14 ferrous lactate 585 0,00 ns

15 carnauba vax 903 0,42 ns

16 microcristalline wax 905c(i) 0,03 ns

17 mineral oil, high vicosity 905d 0,94 ns

18 mineral oil, medium and low vicosity (class I) 905e 7,59 ns

19 azodicarbonamide 927a 0,01 ns

20 lysozyme 1105 0,18 ns

21 polyvinylpyrrolidone 1201 0,02 ns

*ADI nespecificat

Tabel 3. Aditivi alimentari care nu au date ADI

Nr. crt.

Aditiv Cod E Ingestie

mg/kgC/zi ADI

mg/kgC/zi % ADI

1 fast green FCF 143 0,05 -*

2 guaiac resin 314 0,2 -

3 tertiary buthylhydroquinone 319 0,6 -

4 ferric ammonium citrate 381 0,0 -

5 isopropyl citrates 384 0,13 -

6 thiodipropionates 388,389 0,05 -

7 stearyl citrate 484 0,01 -

8 chlorine 925 0,07 -

9 chlorine dioxide 926 0,72 -

10 benzoyl peroxide 928 0,02 -

11 sucralose 955 0,33 -

Page 165: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

165

12 alitame 956 0,03 -

13 neotame 961 0,05 -

14 aspartame-acesulfame salt 962 0,12 -

15 castor oil 1503 0,02 -

16 polyethylene glycol 1521 0,01 -

* nu au date ADI

• MATERIALE CARE VIN IN CONTACT CU ALIMENTELE Chim Gabriela Cilinca –CNMRMC

În prezent, aproape toate alimentele care se găsesc pe piaţă sunt ambalate. Caracteristica principală a materialului ce vine în contact cu produsul alimentar, în vederea păstrarea calităţii şi securităţii alimentului, este stabilitatea sa faţă de produsul cu care vine în contact, care se exprimă prin migrarea de componenţi din ambalaj în produs, în cantităţi care să nu prezinte un pericol pentru sănătatea omului şi să nu cauzeze modificări ale compoziţiei produsului sau ale proprietăţilor sale organoleptice. Principiul migrării globale stă la baza metodelor de control igienico-sanitar a materialelor ce vin în contact cu produsele alimentare.

Obiectivul general al studiului naţional constă în verificarea respectării limitelor de migrare globală pentru materialele şi obiectele din material plastic care vin în contact cu alimentele, şi a limitelor de migrare ale plumbului şi cadmiului din obiecte din ceramică ce vin în contact cu produse alimentare. In cursul anului 2010, din totalul de 129 probe de materiale ce vin in contact cu băuturi ne-alcoolice sau alcoolice de concentraţie alcoolică mai mică de 5% vol. 82.94% au venit in contact cu polietilentereftalat, 6.2% cu polietilena, 3.87 cu sticlele cu capac de PE, 2.32% cu polipropilena, 1.55% cu policarbonatul, 1.55% cu policlorura de vinil si 1.55% cu material a carui compozitie nu este cunoscuta ( a se vedea figura 1).

Figura 1 Distribuţia procentuală a materialelor plastice ce vin în contact direct cu băuturi ne-alcoolice sau alcoolice de concentraţie alcoolică mai mică de 5% vol.

Distributia procentuala a tipurilor de materiale testate, in anul 2010, ce vin in contact bauturile nealcoolice

82%

2%6% 2% 2% 4% 2%

polietilentereftalat policarbonat polietilenapoliclorura de v inil polipropilena sticle cu capac PEmaterial necunoscut (xxx)

Page 166: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

166

Figura 2 Distribuţia procentuală a tipurilor de materiale utilizate pentru contactul direct cu laptele fermentat cum sunt iaurtul, zară şi produsele similare

Din totalul de 202 probe de materiale ce vin in contact cu laptele fermentat cum sunt iaurtul, zară şi produsele similare, 25.74% (52) din acestea vin în contact cu polipropilena – material deosebit de stabil, 20.79% (42) cu polistirenul, 17.82% (36) cu polietilena de diferite sorturi, 13.36% (27) cu polietilentereftalatul, 5.94% (12) cu polietilena multistrat, 2.97% (6) cu poliamida/polietilena, 2.97%(6) cu policlorura de vinil, 0.49% (1) cu cartonul + PE si 9.90% (20) din material necunoscut (xxx) ( a se vedea figura 2). Valoarea migrărilor globale de componenţi din masa plastica, înainte şi după contactul cu direct cu băuturi ne-alcoolice sau alcoolice de concentraţie alcoolică mai mică de 5% vol si cu laptele fermentat cum sunt iaurtul, zară şi produsele similare folosind diversi simulanti alimentari, timp de contact 10 zile şi temperatura de testare – temperatura camerei şi 5o C nu depăşesc limitele impuse de legislaţie de 10 mg/dm2, respectiv 60 mg/kg.

Monitorizarea factorilor de risc: plumb si cadmiu in obiecte de ceramica.

Plumbul a fost extras si folosit in industrie si pentru produsele de uz casnic din cele mai vechi timpuri. Populatia este expusa la plumb in primul rand prin vopsele, cutii de conserve, racorduri plumbuite si benzina cu plumb. Plumbul ca element sau compusii anorganici ai plumbului sunt absorbiti prin ingestie sau inhalare. Intoxicatia cu plumb simptomatica la copii se dezvolta, in general, la nivele de peste 10 μg/dl si se caracterizeaza in primul rand prin modificari ale performantelor intelectuale(tardiv prin scaderea coeficientului de inteligenta), prin dureri abdominala si iritabilitate, urmate de letargie, anorexie, paloare (rezultand din anemie) si vorbire dificila.

La adulti, intoxicatia cu plumb simptomatica se dezvolta, in general, la nivele de peste 10 μg/dl, timp de cateva saptamani si se caracterizeaza prin durerere abdominala, cefalee, iritabilitate, dureri articulare, astenie, anemie, neuropatie motorie periferica si deficiente ale memoriei de scurta durata si ale abilitatii de concentrare. Cadmiul . Multe studii au încercat să stabilească consumul mediu zilnic de cadmiu care rezultă din produsele alimentare, în general, aceste studii arată că dieta medie zilnică pentru non-fumatori care locuiesc în zone necontaminate este, în prezent, la limita inferioară a intervalului de 10 - 25 micrograme de cadmiu ( Elinder 1985 , OCDE 1994, ATSDR 1997). This general trend is confirmed by decreasing blood cadmium levels in the general population in several countries during this time period ( Ducoffre 1992 , MURL 1989). Majoritatea cadmiului absorbit se concentreaza in ficat si rinichi, in eritrocite si tesuturile moi, cadmiul este legat sub forma de metalotioneina, o proteina cu greutate moleculara mica, care reduce toxicitatea ionului nelegat. Acest complex este filtrat la nivel glomerular, dar ulterior este reabsorbit la nivelul tubilor proximali. Absenta unei cai de eliminare eficiente este responsabila pentru timpul de injumatatire biologic al cadmiului de 10-30 de ani.

Distributia procentuala a tipurilor de materiale testate, in anul 2010, ce vin in contact cu laptele fermentat

26%

21%18%

13%

6%3%

3%0% 10%

polipropilena polistiren polietilenapolietilentereftalat polietilena multistrat poliamida/polietilenapoliclorura de vinil cartonul +PE material necunoscut (xxx)

Page 167: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

167

Expunerea acuta prin ingestie poate cauza greata, varsaturi, salivatie, crampe abdominale si diaree severe. Efectele cronice ale expunerii la cadmiu sunt dependente de doza si includ: anosmie, ingalbenirea dintilor, emfizem, modificari minime in functia hepatica, anemie hipocroma microcitara ce nu raspunde la tratamentul cu fier, disfunctie tubulara renala caracterizata prin proteinurie si cresterea excretiei urinare de (32-microglobulina si (in intoxicatia prelungita) osteomalacie, care duce la leziuni osoase si pseudofracturi. In cursul anului 2010, s-a realizat catagrafierea operatorilor economici, respectiv producatorii si importatorii de obiecte de ceramica (a se vedea figura 3) .

Figura 3 Distribuţia numarului de producatori/imporatori de obiecte de ceramica ce vin in contact cu alimentele, in anul 2010

În cursul anului 2010, s-au analizat 40 probe dintre care: 57,5% din obiecte de ceramică au provenit din România (23), 37,5% din China (15) şi 5% din U.E (2) ( a se vedea figura 4).

Distributia procentuala a originii obiectelor din ceramica testate in anul 2010

57%

37%

3% 3%

Romania China Italia Bulgaria

Page 168: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

168

Figura 4 Distribuţia procentuală a originii obiectelor de ceramică, testate in anul 2010, ce vin în contact cu alimentele

Conţinutul de plumb (mg/l) cedat de obiectele din ceramică ce vin în contact cu alimentele. Plumbul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE are valori medii cuprinse intre 0,00 si 0,01167 mg/l, dar cu mult sub limita admisă de legislaţie – 4,0 mg/l. În ceea ce priveşte plumbul cedat de obiectele din ceramică traditionala provenita din Romania, acesta este de 0, 26824 mg/l, cea mai mare valoare, dar care nu depaseste limita impusa prin legislatie. Cadmiul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE are valoarea cea mai mare pentru obiectele importate din China, si anume de 0.000018 mg, dar cu mult sub limita admisă de legislaţie – 0,3 mg/l. În general, valoarea cadmiului cedat de obiectele din ceramică, este nesemnificativa, chiar sub limita de detectie. În cursul anului 2011, s-au analizat 37 probe dintre care: 62% din obiecte de ceramică au provenit din România (23) si 38% (14) din China. În figura de mai jos este reprezentată procentual distribuţia originii obiectelor de ceramică ce vin în contact cu alimentele, obiecte testate în anul 2011.

Distribuţia procentuală a originii obiectelor de ceramică, testate in anul 2011, ce vin în contact cu alimentele

Probele de obiecte din ceramica s-au recoltat din depozitele unitatilor ce fabrica sau comercializeaza astfel de produse sau utilizeaza astfel de produse daca s-a putut identifica tara de origine a producatorului.

Metoda utilizata pentru testarea obiectelor din ceramica: SR EN 1388-1:2002 - Materiale şi articole în contact cu produsele alimentare. Suprafeţe acoperite cu silicaţi. Partea 1: Determinarea emisiei de plumb şi de cadmiu de către articolele de ceramică În tabelul urmator sunt prezentate valorile medii ale migrărilor de plumb şi cadmiu din obiectele de ceramică (μg/l) pentru obiectele ceramica ce vin în contact direct cu alimentele. În tabelul urmator sunt prezentate valorile medii ale migrărilor de plumb şi cadmiu din obiectele de ceramică (μg/l) pentru materialele ce vin în contact direct cu alimentele. Este menţionat că aceste valori sunt orientative deoarece furnizorii/producătorii pentru fiecare obiect din ceramică sunt diferiţi.

Distributia procentuala a originii obiectelor din ceramica, testate in anul 2011, care vin in contact cu alimentele

62%

0%

38%

Romania China

Page 169: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

169

Valorile migrărilor medii de plumb şi cadmiu din obiectele de ceramică (mg/l) pentru materialele testate in cursul anului 2011, ce vin în contact direct cu alimentele

Tara Nr.

probe

Plumb

val.medie

(μg /l)

Cadmiu

val.medie

(μg /l)

%

Romania 23

0.67

0.03

(fara ceramica traditionala)

0.016

62

China 14 0.197 0.040 38

Limita admisa 4,0 mg/l 0,3 mg /l

Conţinutul de plumb (mg/l) cedat de obiectele din ceramică ce vin în contact cu alimentele. Plumbul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE are valori medii cuprinse intre 0,03 si 0,197 μg/l, dar cu mult sub limita admisă de legislaţie – 4,0 mg/l. În ceea ce priveşte plumbul cedat de obiectele din ceramică traditionala provenita din Romania, acesta este de 14.82 μg/l, cea mai mare valoare, dar care nu depaseste limita impusa prin legislatie. Cadmiul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE are are valoarea cea mai mare pentru obiectele importate din China, si anume de 0.185 μg/l, dar cu mult sub limita admisă de legislaţie – 0,3 mg/l. În general, valoarea cadmiului cedat de obiectele din ceramică, este nesemnificativa, chiar sub limita de detectie. In anul 2011 s-au supus verificării materialele şi obiectele din material plastic ce intră în contact cu preparatele din carne si cu branzeturile.

Rezultate

Materialele şi obiectele din material plastic ce intră în contact cu preparatele din carne.

(1) (2) (3)

Număr de referintă

Descrierea alimentelor Simulanti alimentari

A B C D1 D2 E

06 Produse de origine animală și ouă

06.03 Carnea tuturor speciilor zoologice (inclusiv pasăre si vânat):

Page 170: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

170

B. Produse prelucrate din carne (precum suncă, salam, bacon, cârnati si altele) sau sub formă de paste si creme

X X/4(**)

Migrarea globală de componenţi s-a efectuat în conformitat cu Regulamentul Comisiei nr. 10/2011 din 14 ianuarie 2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 12 din 15.01.2011. In principal, s-au utilizat ca simulanti alimentari pentru testare apa distilata si solutia de acid acetic 3%. Din totalul de 165 probe de materiale ce vin in contact cu preparatele din carne, 32.12% au venit in contact cu poliamida, 16.96% cu colagen, 16.5% cu polietilena, 7.87% cu membrana celulozica, 6.66% cu poliamida/polietilena, 3.6% cu polistiren, 3.03% cu polipropilena, 1.81% cu poliamida/EVOH 1.21% cu policlorura de vinil, 0.6% cu polietilentereftalat si 20% cu material a carui compozitie nu este cunoscuta.

In figura este reprezentata distribuţia materialelor utilizate pentru contactul direct preparatele din carne, materiale testate in anul 2011. Se observa, ca materialul cel mai des utilizat pentru contactul cu preparetele din carne este poliamida in proportie de 32.12%. În prezent, aproape toate alimentele care se găsesc pe piaţă sunt ambalate. O dată ales materialul de ambalare, este esenţial să se cunoască dacă există vreo interacţiune între aliment şi materialul care vine în contact.

Distributia procentuala a tipurilor de materiale testate, in anul 2011, ce vin in contact cu preparatele din carne

3% 3%15%

1%

15%

6%1%29%

18%

7% 2%

polipropilena polistiren polietilenapolietilentereftalat colagen poliamida/polietilenapoliclorura de vinil poliamida material necunoscut (xxx)membrana celulozica poliamida/EVOH

Page 171: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

171

Substanţele care migrează rapid sunt substanţele cu greutate mică şi volatile. Cu toate că interacţiunile mici pot fi acum detectate prin metode analitice sofisticate, monitorizarea migrării este relativ uşoară.

Materialele şi obiectele din material plastic ce intră în contact cu branzeturile:

(1) (2) (3)

Număr de referință

Descrierea alimentelor Simulanti alimentari

A B C D1 D2 E

07 Produse din lapte

07.04 Brânzeturi:

A. Întregi, cu crustă necomestibilă

X

B. Brânză naturală fără crustă sau cu crustă comestibilă (gouda, camembert si produse similare) si brânză topită

X/3(**)

C. Brânză prelucrată (brânză moale, brânză cottage și produse similare)

X(*) X

Migrarea globală de componenţi s-a efectuat în conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 10/2011 din 14 ianuarie 2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 12 din 15.01.2011. In principal, s-au utilizat ca simulanti alimentari pentru testare apa distilata si solutia de acid acetic 3%. Foarte putine testari au avut ca simulant alimentar, simulantul D. În figura de mai jos este reprezentată procentual distribuţia materialelor utilizate pentru contactul direct cu branzeturile.

Page 172: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

172

Din totalul de 155 probe de materiale ce vin in contact cu branzeturile, 23.22% (36) din acestea vin în contact cu poliamida – material deosebit de stabil, 12.9% (20) cu poliamida/polietilena, 11.61% (18) cu polietilena, 11.61% (18) cu polipropilena, 5.16% (8) cu polistiren, 3.87% (6) cu policlorura de vinil, 1.29% (2) cu PE/Tie/PA/EVOH/PE si 30.32% (47) din material necunoscut (xxx). Valoarea migrărilor globale de componenţi din polietilenă, înainte şi după contactul cu branzeturile folosind ca simulant apa distilată si solutie de acid acetic 3%, in principal, , timp de contact 10 zile şi temperatura de testare – temperatura camerei şi 5o C nu depăşeste limitele impuse de legislaţie de 10 mg/dm2.

• ALIMENTELE IRADIATE Dr Campeanu Cristina – CRSP Iasi

Iradierea alimentelor reprezintă tratarea alimentelor cu radiaţii ionizante. Procesul de iradiere implică expunerea alimentelor (ambalate sau vrac) la cantităţi de energie controlate, pentru un timp specific fiecărui aliment, pentru obţinerea anumitor obiective. Ea face parte din metodele neconvenţionale de conservare a alimentelor, fiind cunoscută şi sub denumirea de “pasteurizare la rece” sau “pasteurizare prin iradiere”. Alături de metodele tradiţionale de tratare şi conservare a alimentelor, tehnologia iradierii câştigă în prezent un interes din ce în ce mai mare la nivel mondial. Produsele alimentare tratate cu radiaţii ionizante, pot avea inscripţionat pe etichetă, pe lângă cuvintele “iradiat” sau “tratat cu radiaţii ionizante”, simbolul internaţional al iradierii Radura

Distributia procentuala a materialelor plastice, testate in anul 2011, care vin in contact cu branzeturile

23%

12%

13%12%5%

4%

30%

1%

poliamida polietilena poliamida/polietilenapolipropilena polistiren policlorura de vinilmaterial necunoscut (xxx) PE/Tie/PA/EVOH/PE

Page 173: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

173

In 2010 s-a urmărit verificarea respectării în special la nivel de piaţă de desfacere, a prevederilor legislative comunitare şi naţionale referitoare la tratarea alimentelor cu radiaţii ionizante, în vederea asigurării calităţii şi siguranţei produselor alimentare furnizate către consumatori. Acest aspect se bazează pe faptul că, dacă se realizează în condiţii corespunzătoare, iradierea anumitor categorii alimentare cu doze specifice de iradiere, nu produce efecte negative din punct de vedere nutriţional, chimic, microbiologic şi toxicologic asupra alimentelor supuse acestui tratament şi în consecinţă, nu determină un impact negativ asupra stării de sănătate a consumatorilor. Lista produselor alimentare permise a fi iradiate în Comunitatea Europeană cuprinde în prezent doar plantele aromatice uscate, condimentele şi ingredientele vegetale, până la o doză totală medie de 10 kGy. În 2010, prin verificarea etichetării, s-a identificat pe piaţa de desfacere autohtonă prezenţa unor ceaiuri antiadipoase chinezeşti pe a căror etichetă şi documente însoţitoare a fost menţionat tratamentul cu radiaţii ionizante; produsele respective au respectat prevederile legale în vigoare, fiind iradiate în România. În acest caz, consumatorii au beneficiat de o corectă informare, fiindu-le asigurat dreptul de a alege liber şi în cunoştinţă de cauză alimentele cumpărate: aliment iradiat versus aliment neiradiat. Restul controalelor privind etichetarea nu a evidenţiat menţionarea tratamentului de iradiere. De asemenea, au fost efectuate analize de detecţie a iradierii la 50 de probe de ceaiuri antiadipoase, constatându-se că 11 probe au fost iradiate nerespectându-se prevederile legale în vigoare şi 5 probe au fost neconcludente. Toate probele neconforme precum şi cele neconcludente au provenit din China, ţară care nu deţine nicio unitate de iradiere autorizată de Comisia Europeană, în consecinţă, acestea putând reprezenta un potenţial pericol pentru sănătatea consumatorilor, necunoscându-se condiţiile şi modul de efectuare a tratamentului de ionizare. În anul 2011, în urma controalelor de verificare a etichetării, specialiştii Departamentului de supraveghere în sănătate publică din DSP nu au evidenţiat prezenţa unei menţiuni privind tratamentul cu radiaţii ionizante pe etichetele produselor. Cu toate acestea, specialiştii Serviciului de control în sănătate publică din judeţele Dolj, Sălaj şi Vaslui au recoltat (în vederea analizei detecţiei iradierii) probe de ceaiuri antiadipoase pe a căror etichetă exista menţiunea tratamentului cu radiaţii ionizante: “produs tratat cu radiaţii ionizante”. În urma investigaţiilor efectuate, s-a constatat că loturile respective au fost iradiate la Centrul de Iradieri Tehnologice IRASM din cadrul IFIN-HH Măgurele, România, loturile respectând prevederile legale în vigoare. În urma analizelor de detecţie a iradierii efectuate la 52 de probe, 4 probe (ceaiuri antiadipoase import China) au fost detectate ca fiind iradiate. Din cele 4 probe, 3 au fost probe conforme şi una neconformă (DSP Maramureş). Comparând rezultatele sintezei din anul 2010 cu cele din 2011, am constatat o reducere semnificativă a numărului de probe neconforme (în anul 2010 – din 50 de probe de ceaiuri antiadipoase, 11 au fost neconforme şi 5 neconcludente). Acest aspect sugerează faptul că în anul 2011, importatorii/distribuitorii s-au conformat prevederilor legale în vigoare.

Page 174: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

174

CAPITOLUL IX

CE ESTE MEDICINA MUNCII ?

Îmbolnăvirile legate de practicarea unei meserii au fost cunoscute dintotdeauna. Intoxicaţia cu oxid de carbon trebuie să fi fost des observată în atelierele şi forjele primitive, unde se prelucra fierul încă cu 4.000 ani Î.C. În cartea autorului Diodor Sicules există o descriere impresionantă a muncii sclavilor şi a bolilor lor în minele de aur din Nubia, în epoca Ptolomeilor. Istoria îndeletnicirilor antice (ceramică, sticlă, bronz, fier, coloranţi, piele) este plină de date interesante, din care se pot deduce riscurile pentru sănătatea muncitorilor. La autorii antici, istorici sau naturalişti, ca: Herodot, Aristotel, Plinius, se găsesc descrieri ale bolilor profesionale. Aceste observaţii sunt referiri la cazuri izolate şi nu pot fi considerate ca fundamente ale medicinei muncii. Prima lucrare care face legătura între condiţiile de muncă şi bolile profesionale apare în secolul al XVI-lea şi aparţine cunoscutului filozof, medic şi chimist Georg Bauer cunoscut şi sub numele de Georgius Agricola. Acesta se stabileşte în 1526 în Boemia, unde se găseau minele, celebre pe atunci, pentru exploatarea argintului, şi mai târziu, prin descoperirea în minereuri a uraniului şi a radiului. După 30 de ani de activitate, în 1556, publică lucrarea „De re Metalica”, adică despre „muncile metalifere”. În această lucrare, el descrie amănunţit muncile desfăşurate de mineri, accidentele de muncă din mină, suferinţele reumatice, ale ochilor şi ale plămânilor la mineri. În descrierile sale, suferinţele pulmonare la mineri apar ca o boală pulmonară supurativă, însoţită de slăbire progresivă şi accentuată, care nu este altceva, decât ceea ce denumim azi silicoza, silico-tuberculoza sau poate chiar cancerul plmonar. El denumeşte dispneea acestor bolnavi drept „astm”. Descrierea acestor boli este însoţită de interpretări mistice legate de credinţe mitologice germanice. În „De animantibus subterraneis”, Agricola vorbeşte despre demonii şi vârcolacii minelor care sunt duhuri ce se ţin de ghiduşii, între care, cea mai obişnuită, era să sufle sau să stingă lampa minerilor. Cu siguranţă că prezenţa gazelor de mină (dioxidul de carbon, oxidul de carbon, metanul, hidrogenul sulfurat) era adevărata cauză a acestor ghiduşii. Un alt spirit universal al acelor vremuri a fost renumitul medic Paracelsus. El a introdus tratamentul cu mercur al sifilisului şi a făcut o descriere exactă a pulberilor de mină. Din cartea sa reiese că bolile sunt de natură alchimică. De la el ne-a rămas prima monografie asupra bolilor profesionale ale minerilor intitulată „Von der Bersucht und anderen Bergkrankheiten” în care descrie viaţa minerilor şi munca acestora din ţările unde a călătorit: Austria, Ungaria, Danemarca şi Suedia. Fără îndoială, părintele de necontestat al medicinei muncii este Bernard Ramazzini, profesor în 1671 la Modena şi în 1700 la catedra de medicină din Padova. La vârsta de 67 de ani, în 1700 el publică lucrarea,,De morbis artificum diatriba’’. Ramazzini scrie: ,,Medicina, ca şi dreptul, trebuie să dea o contribuţie la bunăstarea muncitorilor şi să vadă atât cât poate mai bine, dacă ei pot să lucreze meseriile lor fără neajunsuri. Astfel, eu, din partea mea, am făcut ce am putut şi nu am socotit nepotrivit să intru şi în cele mai mizerabile ateliere, pentru a studia misterele artelor mecanice. Când un doctor vizitează o casă a unui muncitor, să fie mulţumit a sta pe un scaun cu trei picioare, dacă acolo nu există un scaun cu spetează. Să ştie să aibe timp pentru examinare şi la întrebările recomandate de Hippocrat, să mai adauge una: „care este ocupaţia dumitale?”. Cu aceste cuvinte simple s-a deschis un nou orizont medical şi medico-social. Într-o revistă păstrată la Biblioteca Academiei Române, intitulată: „Memoires pour l’Histoire des sciences”, din 1705, găsim o analiză a operei lui Ramazzini „De morbis artificum

Page 175: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

175

diatriba”. La numai 5 ani de la apariţia lucrării, aceasta era cunoscută de medicii din Ţara Românească, ceea ce era un lucru remarcabil pentru acea vreme. Autorul anonim al recenziei acestei opere spune că: „pentru a vindeca un artizan, nu este atâta nevoie să-i luăm pulsul, cum se procedează de obicei cu bolnavii, cât de a cunoaşte care este felul lui de viaţă şi munca pe care o exercită, pentru a şti ce remedii trebuie să-i prescriem”. În Ţara Românească apare, în 1859, lucrarea lui Iuliu Baras „Boalele unor meserii”. El trece în revistă noxele şi bolile profesionale din peste 50 de meserii. În Transilvania, o descriere amănunţită a noxelor profesionale din sec. al XVIII-lea, atât ale meseriaşilor cât şi ale minerilor, precum şi descrierea a cca. 25 afecţiuni cu caracter profesional, apar în lucrările lui Istvan Matyus (1725-1802) şi Vasile Pop (1785-1852). În aceste lucrări se fac deseori referiri la opera lui Ramazzini şi au constituit, probabil, izvorul principal al paragrafelor dedicate patologiei profesionale. În Moldova, prima lucrare monografică asupra unei probleme de medicina muncii o constituie teza de doctorat a lui Mihail Zoza: “Dissertatio inauguralis medico-practica de Colica Saturnina”, Viena, 1827. De asemenea, apare lucrarea lui Obregia „Ocnele Moldovei”, în care se descriu condiţiile de muncă, accidentele de muncă, cât şi suprasolicitarea fizică a muncitorilor care cărau sarea. În Banat, medicul iluminist Pavel Vasici-Ungureanu (1805-1881), cunoaşte şi el opera lui Ramazzani şi abordează problemele de patologie profesională. Primele instrucţiuni privind igiena muncii şi salubrizarea întreprinderilor au apărut o dată cu unificarea serviciului sanitar din Moldova şi Ţara Românească. În 1874 şi 1884 se publică legea sanitară şi, respectiv, regulamentul industriilor insalubre. În România, un început organizatoric de mare importanţă l-a constituit crearea în 1920 a Departamentului Muncii şi Ocrotirii Sociale, cu preocupări în domeniul „medicinei asigurărilor şi igienei industriale”. Legea sanitară din 1930 şi următoarele din acest domeniu aduc îmbunătăţiri organizatorice în raport cu problemele concrete de sănătate ale salariaţilor din întreprinderi. În domeniul învăţământului de medicina muncii, dr. Constantin Poenaru-Căplescu a fost cel care a susţinut primele cursuri. În 1934 el publică o lucrare de referinţă „Accidentele muncii, bolile profesionale şi asigurările sociale”. Prima lucrare din România despre silicoză, a fost o teză de doctorat publicată în 1943 de doctorul Ion Vidraşcu din Brad care acorda asistenţă medicală la mina auriferă din acest bazin minier. El a studiat silicoza pe 2 500 de cazuri. În 1951 se organizează centrele sanitare şi antiepidemice în toată ţara, având şi o secţie de igienă industrială. În perioada imediat următoare se reglementează declararea obligatorie a bolilor profesionale, reorganizarea asistenţei medicale în întreprinderi, obligativitatea examenului medical la angajare şi periodic, participarea financiară, precum şi asigurarea bazei materiale de către întreprinderi. În acelaşi timp, apar primele servicii încadrate cu medici de specialitatea medicina muncii în întreprinderile mari. Prin stabilirea, începând cu 1970, a unui concept unitar de activitate de medicina muncii se creează premizele sistemului actual în acest domeniu. Rolul noilor generaţii de medici specialişti de medicina muncii este de a se implica în prevenirea bolilor profesionale ca acţiune de primă importanţă şi armonizarea cu concepţiile medicinei muncii din ţările Uniunii Europene. Conceptul şi orientările generale privind medicina muncii în România se axează pe concluziile Conferinţei Internaţionale a Muncii cuprinse în „Convenţia nr. 161” şi „Recomandarea nr.171”, adoptate în 1985, precum şi pe programul elaborat de către Biroul Regional pentru Europa al O.M.S ,,Scopurile strategiei regionale europene privind sănătatea pentru toţi”.

Page 176: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

176

• STAREA DE SANATATE IN RELATIE CU MEDIUL DE MUNCA Dr Adriana Todea , Dr Felicia Popescu – CNMRMC; Dr Eugenia Herlea; Dr Dana Mates; Dr Corneliu Neagu – CRSPB În domeniul medicinei muncii s-au urmărit tendinţele evolutive ale morbidităţii profesionale în România sub forma incidenţei cazurilor de boli profesionale, interrelaţia acestora cu expunerea la factorii de risc profesionali din mediul de muncă, dinamica modificărilor în timp ale structurii clasice, precum şi preocupările medicilor de medicina muncii privind depistarea acestor boli. Schimbările ivite în tabloul patologiei specifice profesionale sunt legate de schimbările econimice din România, de modificările apărute în profilul şi distribuţia forţei de muncă, evoluţia şomajului, ca şi de alte aspecte specifice. Morbiditatea profesională a cunoscut variaţii semnificative în ultimii 20 de ani conform graficului următor:

Grafic 1 Evoluţia numărului de boli profesionale declarate în perioada 1989-2011

Se observă că numărul cazurilor noi declarate de boală profesională are o tendinţă de scădere.Astfel, în anul 2011 s-a înregistrat o scădere cu 13% a numărului cazurilor noi de îmbolnăvire profesională faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Situaţia bolilor profesionale pe entităţi morbide a avut următoarea structură:

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Page 177: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

177

Grafic 2.: Repartiţia cazurilor noi de boli profesionale pe entităţi morbide

Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor s-au situat la un nivel la fel de ridicat în anul 2011 comparativ cu anul 2010, totalizând 301 cazuri, pe primul loc în structura morbidităţii şi în concordanţă cu tendinţele mondiale. Silicoza înregistrează o scădere (ca număr total de cazuri) şi se situează pe locul al doilea în structura morbidităţii în timp ce azbestoza înregistrează o creştere şi ocupă locul trei. Analiza repartiţiei numerice a cazurilor pe ramuri de producţie arată că în România, în 2011, cele mai multe cazuri de îmbolnăvire au fost declarate în industria prelucrătoare (504 cazuri – 54%)., în ramura transport şi depozitare (131 cazuri – 14%). şi în industria extractivă (98 cazuri – 10,5%). Repartiţia cazurilor de boli profesionale pe judeţe arată faptul că judeţele cu cea mai mare morbiditate profesională au fost: Bucureşti, Prahova şi Argeş.

Grafic 3. : Repartiţia cazurilor noi de boli profesionale pe judeţe

Variaţiile mari numerice ale cazurilor noi de îmbolnăvire profesională declarate pot fi explicate prin următoarele criterii obiective:

• există diferenţe ale nivelului de industrializare între judeţe; • există trăsături proprii ramurii şi tipului de industrie din fiecare judeţ; • judeţe fără medici specialişti de medicina muncii la nivel de D.S.P;

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2009 2010 2011

125

73

148

22

25

33

54

5

5

53

199

0 250

Argeş

Dolj

Prahova

Mehedinţi

Olt

Maramureş

Hunedoara

Bistriţa-Năsăud

Suceava

Gorj

Bucuresti

Numar cazuri noi

An 2009 An 2010

An 2011

Page 178: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

178

• în condiţiile unor schimbări rapide la nivel economic, a devenit extrem de dificilă posibilitatea unor evidenţe corecte a angajaţilor expuşi la noxe profesionale.

Alte acţiuni ale specialiştilor de medicina muncii s-au axat pe supravegherea respectării cerinţelor minime legislative privind sănătatea şi securitatea în muncă a lucrătorilor expuşi zgomotului profesional. Astfel, au fost luate în studiu 477 de obiective industriale provenind de la 23 de DSP-uri judetene, respectiv aproximativ 55% din DSP-urile din ţară. Distribuţia locurilor de muncă pe ramuri industriale a fost următoarea: CON = construcţii (construcţii de maşini, metalurgie, construcţii propriu-zise şi construcţii metalice; L = industria lemnului; E = industria energetica ( extractiva-minerit şi gaze naturale şi centrale electrice);TR = transporturi; TE = telecomunicatii; AG = domeniul agro-alimentar (agricultura şi industria alimentara); T = industria textila; I = industria icaltamintei; C = industria chimica; AD = alte domenii sau domenii diverse (fabricare de hartie şi carton, distributia apei, fabricare produse din sticla şi ceramice, mase plastice, domeniul sanitar, artistic şi altele) 15,8%. Grafic 4.

În conformitate cu prevederile legale din HG 493/2006 erau necesare a fi efectuate evaluari de risc la toate locurile de munca din obiectivele industriale, atât la începutul activităţii în acea unitate, cat şi la orice modificare a procesului tehnologic. La cele 447 obiective industriale doar 93,7% au făcut aceste evaluari în perioada 2005 – 2011. Tipul zgomotului de la locurile de muncă unde există niveluri care depăşesc limita maximă admisă de 87 dB(A) a fost predominant variabil, în 354 obiective studiate, respectiv 74,2% din cazuri şi în 132 de obiective economice a fost constant (27,7%). În 60 de obiective economice au fost comunicate valori cu componente de impuls, respectiv 12,6% şi în 31 de obiective economice s-au găsit ambele tipuri, constant şi variabil, ceea ce reprezintă 6,5%. Secţiile în care s-au gasit valori ale zgomotului între 80-85 dB(A) au un număr de 10.053 lucrători, ceea ce reprezintă 21,7% din totalul lucrătorilor; cele cu 85-87 dB(A) au un număr de 7647 lucrători, ceea ce reprezintă 16,5% din totalul lucrătorilor; cele cu niveluri de > de 87 dB(A) au 28457 lucrători, reprezentând 61,4% din totalul expuşilor. Lucrătorii expuşi la niveluri de zgomot care depăşesc 80 dB(A) au fost în număr de 46341. Declanşarea acţiunii angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în conformitate cu prevederile legale (HG 439/ 2006), începând cu nivelul de 80 dB(A) a fost efectuată în 444 obiective economice, respectiv 93,1%. Având în vedere acţiunea cumulativă, de potenţare a efectelor negative ale altor noxe asociate zgomotului, noxe capabile şi să inducă independent hipoacuzia şi surditatea profesională (noxe chimice: monoxid de carbon, plumb, mangan, sulfură de carbon, tetraclorură de carbon şi noxe fizice) ne-au interesat informaţii legate de existenţa lor la locurile de muncă. Astfel, noxe fizice apar în 112 unităţi, respectiv 23,5% din obiectivele luate în studiu, noxe fizico-chimice în 214 unitaţi, respectiv 44,9% şi cele chimice apar în 149 unităţi, respectiv 31,2%.

Page 179: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

179

În ceea ce priveşte accidentele de munca în perioada 2008 – 2010, s-au înregistrat la 53 obiective economice (11,1%) şi boli profesionale induse de expunerea la zgomot, respectiv hipoacuzii şi surdităţi de percepţie s-au înregistrat la 32 unităţi, respectiv 6,7%. Numărul lucrătorilor expuşi a evoluat atfel: 56134 în 2009 la 55125 în 2010 şi respectiv 58368 în 2011. Numărul fişelor de expunere completate a avut următoarea evoluţie în perioada luata în studiu, astfel: 52129 în 2009, 50594 în 2010 şi 56452 în 2011. Supravegherea medicala a fost solicitată în 84,7% din cazuri de catre angajator. Numărul de controale clinice efectuate în perioada 2009-2011 au fost, în ordine: 55664, 54889 şi respectiv 56853. Acestea s-au desfăşurat pentru expuneri la următoarele niveluri: a)80 – 85 dB(A) - număr de lucrători investigaţi: 13713 în 2009, 14322 în 2010 şi 12983 în 2011; b)85 – 87 dB(A) – număr de lucrători investigaţi: 8061 în 2009, 7880 în 2010 şi 7483 în 2011; c) > 87 dB(A) – număr de lucrători învestigaţi: 25102 în 2009, 23751 în 2010 şi 25852 în 2011. Manifestări extraotice (legate de tensiunii arteriale, funcţie pulmonară, secreţii exocrine, endocrine, ritm veghe-somn) au fost înregistrate în intervalul propus la: 2990 de persoane în 2009, 3279 în 2010 şi 1758 în 2011. Schimbarea locului de muncă s-a produs pentru 83 de persoane în 2009, pentru 71 în 2010 şi pentru 94 lucrători în 2011. Departamentul de evaluare al DSP-urilor judeţene a completat chestionarul anexa A3 în 21 de judeţe. Aceste aspecte au fost analizate din punct de vedere cantitativ: număr de boli profesionale declarate în perioada 2009 – 2011 şi calitativ: în funcţie de ramura industrială din care provenea lucrătorul cu boala profesională declarată. Grafic 5.

Grafic 6.

În domeniul supravegherii expunerii profesionale la fibre de azbest, în anul 2011, au continuat acţiunile de inspecţie la agenţii economici din judeţele care nu au desfăşurat aceste

Page 180: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

180

acţiuni în anul 2008, 2009, 2010; acţiunile de inspecţie s-au desfăşurat în 4 judeţe, la 12 agenţi economici. Tabel 1.

Judet Unitate

ARGES HOLCIM – CIMENT CAMPULUNG

GALATI Nici un agent economic cu azbest

DOLJ FORD ROMANIA

SC HELIOS MEDICA

SC OMV PETROM ASSET

SC PAN GROUP SA

SC CRAIOVA Complex Energetic

SISSE Electrica

SC ELECTROPUTERE

CARAS SEVERIN SUCURSALA HIDROCENTRALE CARANSEBES

SC CAROMET

Din cei 12 agenti economici inspectaţi 4 au raportat existenţa materialelor de construcţie cu azbest – azbociment sub forma de placi, materiale de etanşare (garnituri), snur. 2 agenţi economici au raportat activitati de eliminare/îndepărtare a materialelor cu conţinut de azbest efectuate sporadic/la cerere de către subcontractori (firme specializate). Cele mai frecvente materiale cu conţinut de azbest sunt plăcile de azbociment (plăci drepte de răcire, ondulate, de acoperire). Majoritatea agenţilor economici care mai deţin azbest desfaşoară acţiuni de eliminare a acestuia contractate cu firme specializate. Alţi agenţi economici au dezafectat instalaţiile unde mai există azbest cu evitarea oricărei expuneri a lucrătorilor. Evaluarea riscului de expunere la azbest nu a fost raportată decât de 1 agent economic dintre cei de mai sus. Prin formularul de colectare a datelor de supraveghere medicală a personalului cu risc de expunere la azbest, s-a solicitat semnalarea existenţei registrului de expunere, în conformitate cu prevederile HG 1875. Din cei 12 agenţi economici controlaţi, numai doi au raportat întocmirea şi păstrarea registrului de expuşi profesional la azbest. Tot prin formularul de raportare a datelor medicale s-a solicitat medicului de medicina muncii responsabil cu supravegherea medicală să prezinte situaţia expuşilor la azbest şi a controlului medical de medicina muncii. La un agent economic din judeţul Dolj numărul de expuşi la azbest a fost de 8/2006, 7/2007, 7/2008, 10/2009, 9/2010. tot în Dolj, un alt agent economic a raportat 20 de expuşi în anul 2006.

Page 181: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

181

În domeniul supravegherii şi monitorizării efectelor expunerii lucrătorilor la agenţi chimici din mediul de muncă, s-a urmărit cunoaşterea expunerilor profesionale la nivel naţional, în vederea stabilirii unor metode eficiente şi selective pentru determinarea noxelor în atmosfera locurilor de munca precum şi a celor mai specifici indicatori biologici. Cadrul legislativ al acţiunii este asigurat de H.G. 1218/2006, H.G.1093/2006, H.G. 355/2007, H.G. 1169/2011 şi H.G. 1/2012

Specialiştii de medicina muncii au efectuat în prima fază documentarea şi culegerea de date de la DSP-urile judeţene pentru stabilirea listelor actualizate cuprinzând:

evidenţa noxelor la care există expuneri; numărul expuşilor la noxe; listarea tipurilor de determinări în mediul de muncă; listarea indicatorilor biologici utilizaţi.

Date obţinute din partea D.S.P.-urilor au fost următoarele: au trimis datele solicitate 23 de judeţe; expunerile cele mai răspândite şi cu cel mai mare număr de

salariaţi expuşi sunt la pulberi (în special pulberi textile şi organice) urmate de: expunerile la monoxid de carbon, gaze şi vapori iritanţi, solvenţi organici, uleiuri minerale, compuşi nitro şi aminoderivaţi, pesticide, metale.

CONCLUZII În vederea prevenrii îmbolnăvirilor profesionale apărute ca urmare a expunerii l zgomot profesional acolo unde măsurarea şi evaluarea expunerii la zgomot este peste limita maxima admisă se recomandă aplicarea de măsuri tehnico-organizatorice generale şi individuale cum ar fi reducerea zgomotului la sursă, paravane acustice, antifonarea pereţilor, utilizarea antifoanelor externe şi/sau interne. Acestea au fost luate în 34 societăţi, respectiv 7,1%. Lucrătorii utilizează antifoane la locurile de munca unde nivelurile de zgomot depăşesc 80 dB(A) în proporţie de 89,1% (425 unităţi). Considerăm utilă întocmirea unui ghid reactualizat cu metodologia de investigaţie a noxelor profesionale şi a indicatorilor biologici.

În supravegherea stării de sănătate a expuşilor la azbest propunem: -Instruirea specialiştilor pentru acţiunea de supraveghere/inspecţie specifică domeniului (expunerea profesionala la azbest); -Întocmirea unui format de Registru unic de expunere deoarece în prezent forma sa este diferita de la un angajator la altul iar datele diferă de la date de tip numeric (număr de angajaţi expuşi/an) la date de tip nominal (nume angajat/CNP, secţie/loc de muncă, informaţii despre expunere).

Pentru a rezolva disfunctionalitatile registrelor de expuşi propunem: - standardizarea registrelor de expuşi dupa un model recomandat de specialisti; - instruirea personalului care face completarea registrelor; - schimbul de date dintre registrul de expuşi şi dosarele individuale de medicina

muncii. Pentru optimizarea activităţii în anul 2012 propunem:

- imbunatatirea metodologiei prin modificarea colectarii datelor şi definirea mai clara a activitatilor din DSP;

Page 182: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

182

- instruirea personalului care colecteaza datele în vederea aplicarii corecte a metodologiei;

- crearea şi promovarea unui ghid de practic de aplicare a prevederilor HG 1875 pentru inspectorii de sanatate publica şi medici

- colaborarea cu medicii din cabinetele judeţene de oncologie pentru evaluarea efectelor expunerii asupra sanatatii luând ca indicator incidenţa cancerelor aflate în relaţie cu expunerea la azbest (mezoteliom pleural, cancer pulmonar);

- elaborarea unui protocol de colaborare cu Inspecţia Muncii în sensul schimbului reciproc de informaţii şi a unor direcţii comune de acţiune.

În domeniul monitorizării expunerii la agenţi chimici, în urma sugestiilor din teritoriu, a concluziilor extrase din datele transmise şi din obligaţiile ce decurg din legislaţia existenta, am concluzionat următoarele: Efectuarea determinărilor cât mai complete privind expunerea la: nitro şi aminoderivati, uleiuri minerale, metale grele, izocianaţi cât şi a indicatorii biologici: carboxihemoglobina, metaboliţi ai solventilor organici şi ai HPA, metale grele, pesticide. Pentru unele dintre acestea exista metode analitice de determinare perfect functionale ce pot fi aplicate (de exemplu pentru carboxihemoglobina, nitro şi aminoderivati, unele metale, etc.) Este necesara stabilirea unor metode analitice la fel de functionale şi pentru:

Benzen: acid S-fenilmercapturic – în urină; acid trans,transmuconic – în urină;

Pesticide: Carbamati – carbofuran - urina şi ser; o Piretroizi - cipermetrin - urina şi ser;

Glicoli: acid oxalic – în urină o acid glicolic – în ser

N-hexan: 2,5 hexandiona – în urina; Hidrocarburi aromatice policiclice hidroxipiren – în urina; Toluen: ortocrezol – în urina; Toluilendiizocianatul: toluendiamina – în urina; Stiren: acid fenilglioxalic – în urina, Stiren – în sânge

Anul 2011, aduce modificări importante şi tendinţe noi în tabloul morbidităţii profesionale: − un fapt îmbucurător este acela că numărul cazurilor de silicoze ca şi cele de bronşite

cronice a scăzut; − există o preocupare din partea colegilor de medicina muncii de a surprinde apariţia unor

noi boli profesionale determinate de alte noxe decât cele „tradiţionale”. Astfel şi în ţara noastră a crescut numărul cazurilor de boli profesionale provocate de suprasolicitarea osteo-musculo-articulară, aceste trecând pe locul I în structura pe entităţi morbide;

− numărul cazurilor de boli profesionale provocate de expunerea la zgomot a scăzut de la 90 la 67 (cu aproximativ 26%) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Este important să fie imprimată în conştiinţa publică şi, în primul rând, a celor expuşi unor factori de risc, necesitatea unor preocupări constante pentru sănătate, prezentarea la examenele medicale periodice fiind un mijloc de depistare incipientă a bolilor, de evitare a apariţiei formelor grave de îmbolnăvire, de cele mai multe ori ireversibile.

Page 183: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

183

• SUPRAVEGHEREA EXPUNERII LA AZBEST ; MASURI PENTRU PROTEJAREA SANATATII FATA DE ACEST RISC

Dr Dana Mates- CRSPB

Azbestul se găseşte în zăcăminte exploatate prin minerit de adâncime sau de suprafaţă. Cele mai productive exploatări sunt în Rusia (750 000 tone), China (450 000 tone), Canada (241 000 tone), Kazakhstan (235 000 tone), Brazilia (195 000 tone) şi Zimbabwe (135 000 tone). Canada a dominat exporturile mondiale. Peste 70% din producţia mondială este folosită în ţările din Europa de Est şi Asia. Cea mai mare utilizatoare de azbest este Rusia cu un consum de 447 000 tone anual (3,1 kg/locuitor/an), urmată de China (410 000 tone anual, 0,4 kg/locuitor/an). În România se consumau 10 200 tone anual adică 0,4 kg/locuitor/an. În Europa de Vest şi America de Nord consumul nu depăşeşte 0,1 kg/locuitor/an. Azbestul este folosit de mii de ani pentru proprietăţile sale de excepţie printre care rezistenţa mare la temperaturi înalte, rezistenţa la produse acide şi alcaline, rezistenţa la fricţiune; există dovezi privind utilizarea azbestului cu 4000 de ani î.e.n. pentru confecţionarea urnelor funerare, fitilelor de opaiţ. Utilizarea pe scară industrială începe abia din secolul XIX şi ia avânt după al doilea război mondial când producţia a crescut de 10 ori. În anii 1970 producţia mondială depăşea 5 milioane tone în timp ce astăzi ea a scăzut la 2 milioane tone. În prezent se cunosc aproape 3000 de utilizări ale azbestului şi produselor ce conţin azbest. Cea mai cunoscută utilizare a azbestului în construcţii este sub forma produselor de azbociment (plăci, tuburi, conducte). Azbocimentul este format prin amestecarea cimentului cu 10-15% fibre de azbest care au rolul de a conferi rezistenţă mai mare produselor şi o impermeabilitate sporită (chiar dacă produsul absoarbe umezeala apa nu poate străbate materialul). Azbestul este folosit într-o multitudine de alte elemente constructive şi cele mai tipice locuri unde poate fi găsit sunt:

- pereţi (panouri izolatoare din pereţii despărţitori) - straturi de acoperire şi vopsele texturate - dale de pardoseală - izolaţiile ignifuge de pe structurile de oţel ale construcţiilor - tubulatura de ventilaţie - plafoane (plăci ignifuge din plafoanele false) - instalaţii electrice - plăci şi dale pentru acoperişuri - faţade de clădiri, scafe, protecţii - conducte de apă şi canalizare - sisteme de încălzire (izolaţii termice la conducte, radiatoare şi boilere) - robineţi, flanşe, garnituri încadrate sau etanşate cu azbest.

Fibrele de azbest pot fi ţesute şi utilizate la obţinerea de ţesături foarte rezistente din care se confecţionau sacii poştali, îmbrăcăminea ignifugă. Din fibrele de azbest se pot obţine şnururi pentru etanşare, sfoară. Rezistenţa mare la fricţiune a fibrelor a dus la folosirea lor în compoziţia garniturilor de frânare şi ferodourilor. Garniturile de frână sunt confecţionate din marsit (material sub formă de plăci comprimate obţinute prin calandrarea unui amestec de fibre de azbest – crizotil – polimeri de cauciuc, material de umplutură cu sau fără coloranţi în amestec sau de suprafaţă). Ferodoul este o împletitură de fibre metalice şi azbest. În prezent, pe plan mondial se mai foloseşte doar crizotilul. Importul, producţia şi comercializarea azbestului şi produselor ce conţin azbest au fost interzise în 30 de ţări.

Page 184: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

184

În România au existat mai multe surse de expunere profesională la azbest. La sfârşitul anilor 1970 s-a deschis o exploatare minieră pentru crizotil la Dubova, în judeţul Mehedinţi. Calitatea azbestului era inferioară iar cantităţile exploatate erau mici ceea ce a dus la închiderea minelor. Cea mai mare parte a azbestului a provenit din Rusia şi Ucraina (amozit, crocidolit) dar şi din Canada (crizotil). Utilizarea azbestului s-a făcut în mai multe activităţi industriale: piese şi elemente de frânare (pe bază de crizotil), sisteme de etanşare de tipul garniturilor, şnurului, produse şi materiale prefabricate pentru construcţii (azbociment, plăci de azbociment, conducte din azbociment cu conţinut mixt de crizotil şi crocidolit în proporţie de 5:1), ţesături ignifuge (crizotil). Multe din aceste activităţi s-au redus sau au dispărut treptat, mai ales după anul 1990. In Romania producerea, comercializarea si utilizrea azbestului au fost interzise cu incepere de la data de 01.01.2007, cu exceptia unor categorii de activitati prevazute in HG 1875/2005. In acest fel, expunerea la azbest a lucratorilor a fost semnificativ diminuata dar nu a fost complet eliminata. Din datele obtinute de Inspectia Muncii, prin campania de prevenire a expunerii la azbest, a reiesit urmatoarea evolutie a cantitatilor de azbest utilizate in Romania:

- importul de crisotil a scazut de la 10 260 tone in 2001 la 4800 tone in 2004;

- productia proprie de carton azbest a scazut de la 418,685 tone in 2002 la 289,22 tone in 2004;

- productia proprie de snur de azbest a scazut de la 55 tone (2002) la 8,4 tone (2004);

- productia proprie placi ondulate de azbociment a crescut de la 87.621 tone (2001) la cca.97.000 tone (2004)

- importul de placi ondulate de azbociment a crescut de la 104.813 tone (2002) la cca. 107.880 tone (2004);

- productia proprie de garnituri de marsit a scazut de la 3.211.389 bucati (2002) la 343.400 bucati (2004);

- productia proprie de panza azbest - 3000 metri liniari (2002); - productia proprie de manusi azbest - 2202 perechi(2002);

Ca urmare a reglementarilor legislative recente s-au intensificat activitatile de tratare si eliminare a deseurilor provenite din materiale cu continut de azbest sau din demolari. Toate aceste materiale diverse, cu continut variabil de azbest, continua sa existe in mediul de munca reprezentand un pericol potential pentru starea de sanatate a angajatilor in functie de natura materialelor si tipul activitatilor. Orice activitate care implica manipularea unor materiale cu continut de azbest trebuie considerata in continuare un risc potential pentru sanatate.

SEMNIFICATIA EXPUNERII LA AZBEST DIN PUNCT DE VEDERE AL SANATATII

Inhalarea fibrelor de azbest din aer duce la aparitia unor boli cronice (azbestoza) si a unor boli maligne foarte grave (cancerul pulmonar, mezoteliomul) care au rata mica de vindecare si mortalitate foarte ridicata. Datorita perioadei mari de latenta, imbolnavirile apar tarziu, chiar si la 40 de ani de la prima expunere. Pe baza dovezilor stiintifice existente se poate afirma ca nu exista o valoare limita sigura care poate asigura protectia lucratorilor fata de actiunea nociva a fibrelor de azbest. Din acest motiv, expunerea trebuie evitata.

Page 185: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

185

Bolile maligne induse de azbest se manifesta clinic dupa 20-40 de ani de la expunere. S-a constatat ca in tarile care au interzis utilizarea azbestului in anii 1970 incidenta acestor boli continua sa creasca. Anual, in lume, se raporteaza 100 000 cazuri de cancere noi datorate azbestului. Scaderea incidentei in Europa este asteptata abia dupa anul 2030. Riscul cancerigen creste in cazul fumatorilor, riscul lucratorilor care fumeaza este mai mare decat cel al lucratorilor care nu fumeaza. Supravegherea expunerii la azbest si inspectia masurilor pentru protejarea sanatatii fata de acest risc fac parte din activitatile de protejare a sanatatii si prevenirii imbolnavirilor asociate factorilor de risc ocupationali, se desfasuara anual/bianual incepand din anul 2007 si sunt fundamentate de cerintele impuse de Directiva 89/391/CEE, Directiva 2009/148/CE (transpusa prin HG 1875/2005, cu modificari si completari ulterioare), strategia CE pentru sanatate si securitate in munca pe perioada 2007-201, Legea 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca. Pentru a raspunde acestor cerinte, in anul 2008 a fost initiata supravegherea expunerii la azbest si monitorizarea masurilor pentru protejarea sanatatii fata de acest risc desfasurata conform metodologiei elaborate de CRSPB si implementata la nivel national prin intermediul directiilor de sanatate publica locale.

Scopul principal este de a urmari punerea in aplicare a legislatiei specifice si de a evalua dificultatile propunand masuri relevante de sprijin pentru autoritatile de sanatate publica cu competente in implementarea legislatiei. Au fost luate in supraveghere toate unitatile economice (136) care in anul 2007 erau inregistrate pentru utilizarea/comercializarea azbestului/produselor cu continut de azbest pana la data interzicerii acestuia (01.01.2007). Pina in anul 2011 au fost efectuate activitati de supraveghere si control la 83 dintre acestia aflati inca in activitate. Obiectivele au fost:

• inspectia modului de supraveghere a sanatatii lucratorilor expusi la azbest, a modului de evaluare a riscurilor, a modului de notificare in activitatile care implica materiale cu continut de azbest (produse/deseuri)

• initierea registrului national al expusilor la azbest pe baza colectarii datelor din registrele de expunere ale lucratorilor si a datelor din dosarele de medicina muncii

• identificarea dificultatilor intampinate in implementarea legislatiei cu privire la supravegherea starii de sanatate a lucratorilor expusi.

Majoritatea agentilor economici au eliminat complet azbestul dupa interzicerea acestuia in 2007 (grafic 1). Altii, continua sa detina materiale cu continut de azbest sub forma deseurilor sau a elementelor de constructie diverse (placi de acoperire, izolatii diverse, tubulaturi de ventilatie etc). Indepartarea elementelor de constructie nu este obligatorie prin lege dar atunci cand este necesara trebuie facuta cu firme specializate. Au fost identificate 6 societati care pe langa indepartarea azbestului preiau deseurile si le depoziteaza in conditii speciale in judetele Neamt, Ialomita, Valcea, Ilfov, Bihor, Mures.

Page 186: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

186

Grafic 1: Situatia agentilor economici care mai detin azbest/materiale cu continut de azbest

Evaluarea expunerii profesionale pe baza numarului de expusi aflati in evidentele angajatorului si supravegheati medical a intampinat dificultati In cazul de fata, “expus profesional la azbest” reprezinta orice persoana care a lucrat/lucreaza cu materiale cu continut de azbest si a avut/are risc de a inhala fibre de azbest. Din acest motiv, monitorizarea expusului profesional si supravegherea starii sale de sanatate trebuie facuta si dupa ce expunerea a incetat/a fost eliminata. Monitorizarea se face pe baza registrului de expunere care permite trasabilitatea expunerii, la nivel individual, pe o durata de 40 de ani. Din pacate, angajatorii nu pastreaza aceste documente dupa ce expunerea a fost eliminata. Din datele obtinute, doar 4 agenti economici au mentinut registrele de expunere dupa ce azbestul a fost eliminat conform HG 124. Din datele privind supravegherea medicala a reiesit ca numarul expusilor a scazut. Chiar daca eliminarea expunerii este cauza evidenta a scaderii numarului de expusi, rata de reducere a expusilor (100% in trei ani) depaseste cu mult rata de reducere a expunerii (78% in trei ani) (grafic 2). Aceasta observatie ridica suspiciunea calitatii indicatorului ”expus profesional la azbest”. Grafic 2: Evolutia nr. de angajati expusi la azbest

Identificarea azbestului in materiale diverse si caracterizarea tipului de azbest conform prevederilor legale este posibila doar la CRSP Bucuresti si Cluj. Pentru masurarea concentratiei de fibre de azbest in aer HG 1875 a prevazut aplicarea metodei OMS/1997 dar exista doar 8 laboratoare de toxicologie profesionala abilitate care pot face aceste determinari. Trei dintre ele se afla la centrele regionale de sanatate publica din Bucuresti, Iasi, Cluj. Capacitatea celor 8 laboratoare este de 110 probe/luna.

0

1

2

3

4

5

6

7

8 A

G

BH

BT

BR

BV

BZ

CS

CJ

CV

DTA

DJ

GL

GJ IF

MH

MS

NT

OT SJ

SM

SB

SV

TM

TL

VL

VN

B

nr. a

gent

i eco

nom

ici c

u Az

judete

2007 2010 2011

0 200 400 600 800

1000 1200 1400

2006 2007 2008 2009

nr e

xpus

i

ani

Page 187: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

187

• EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE 22001111 Dr. Felicia Popescu, Dr. Lavinia Calugareanu - CNMRMC

Expunerea profesionala la radiatii ionizante reprezinta toate expunerile lucrătorilor ce apar în cursul muncii lor, cu excepţia expunerilor excluse de Standardele de Bază de Securitate şi expunerile din practici sau surse exceptate de Standarde. Principalele grupe de persoane expuse profesional la radiaţii ionizante sunt: muncitorii din domeniul industriei nucleare, nu numai cei din centralele nucleare energetice ci şi cei implicaţi în activităţile legate de diferitele faze ale ciclului combustibilului nuclear; muncitorii din minele uranifere şi din uzinele de procesare a minereului, unde sunt prezente cantităţi semnificative de minereuri radioactive; profesiile medicale, care însumează aproximativ 75% din persoanele expuse profesional (medici, mai ales radiologi, specialişti în medicină nucleară, cardiologi, oftalmologi şi ortopezi, echipele asociate ale acestora şi alţii, implicaţi în tehnici radiologice speciale); personalul din centre de cercetare ce utilizează radiaţii sau materiale radioactive; utilizatorii de surse de radiaţii în scopuri industriale, scopuri militare. Enumerarea de mai sus demostreaza ca personalul expus profesional la radiatii ionizante constituie o categorie profesionala heterogena, cu personal din variate domenii de activitate, de la medicina pana la industria nucleara. Activitatea de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante, este una specifica, interdisciplinara, la interfenţa igienei radiaţiilor si a medicinii muncii.

Scopul metodologiei este de a culege date necesare pentru a avea o privire de ansamblu, la nivel national a urmatoarelor aspecte:

I. Evidenta personalului expus profesional la radiatii ionizante II. Analiza starii de sanatate a personalului expus profesional la radiatii ionizante III. Evidenta datelor de dozimetrie individuala, a situatiilor de supraexpunere, anchete

si raportari. Limitele de doză în expunerea profesională sunt: Limita dozei efective pentru personalul expus profesional este de 20 mSv pe an; Sunt valabile şi următoarele limite de doză echivalentă: 150 mSv pe an pentru cristalin; 500 mSv pe an pentru piele; limita se aplică pentru valoarea medie a dozei pe 1 cm2, pe cea mai puternic iradiată zona a pielii; 500 mSv pe an pentru extremităţile mâinilor şi picioarelor (conform Normelor fundamentale de securitate radiologica).

Metodologia se bazeaza pe trei categorii mari de informatii: I. Date privind evidenta expusilor profesional la radiatii ionizante la nivelul cabinetelor

de medicina muncii abilitate de către Ministerul sănătăţii şi la nivelul laboratoarelor de igiena radiaţiilor ionizante din ţară

II. Date rezultate din supravegherea dozimetrică a expuşilor profesional la radiatii ionizante

III. Date privind inregistrarea situatiilor de supraexpunrere la radiatii ionizante (dozimetrie, medicale). Niveluri de investigare, stabilite in Normele fundamentale de securitate radiologica sunt: Valori lunare mai mari de 0.5 mSv (pentru dozimetrele purtate sub şortul de plumb) trebuie investigate., Valori mai mari de 5 mSv într-o lună la nivelul dozimetrului exterior al şortului sau al celor de la nivelul mâinilor sau degetelor trebuie investigate în vederea aplicării măsurilor de optimizare.

Activitatea de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante, face parte din responsabilităţile legale ale sistemului de sănătate publică, concordante aquis-ului comunitar şi practicii europene, prevăzute de legislaţia naţională armonizata, reprezentata de:

Page 188: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

188

- Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul I, Sănătatea Publică; - Legea nr 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea,

autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, cu modificarile si completarile ulterioare, care in art 39(1), prevede că Ministerul Sănătăţii organizează sistemul epidemiologic de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus profesional şi a condiţiilor de igienă în unităţile în care se desfăşoară activităţile nucleare;

- Normele fundamentale de securitate radiologica (2000) – Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă şi HG nr. 1425/2006

privind Normele de aplicare ale acestei legi cu modificările şi completările din HG 955/2010.

Aşa cum se prevede în Directiva Cadru Europeană 89/391/CEE, având corespondent în legislaţia românească Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă (Capitolul III, Art.7): – Hotărârea de Guvern nr. 355/2007, privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, reglementează cerinţele examenelor medicale profilactice la angajare, de adaptare, la examenul medical periodic, la reluarea activităţii, ca şi noul concept de promovare a sănătăţii la locul de muncă; – Hotărârea de Guvern nr. 1414/2009 reglementează organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti şi Ordinul 261/2010 privind aprobarea organigramei şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti; Ordinul nr. din 30 martie 2010 privind aprobarea organigramei şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti – Ordinul ministrului sănătăţii nr. 431/2004 privind organizarea şi funcţionarea laboratoarelor şi compartimentelor de igiena radiaţiilor ionizante aflate în reţeaua Ministerului Sănătăţii; – Ordinul ministrului sănătăţii nr. 944/2001, privind supravegherea stării de sănătate a

personalului expus profesional la radiaţii ionizante Aspectele urmarite

Sunt urmărite o serie de variabile: - structura populaţiei de expusi profesional la radiatii ionizante pe grupe de vârsta,

profesii (conform Codului Ocupatiilor din Romania), sexe si domeniul de activitate - clasificarea lor pe tipuri de practici radiologice (medical si nemedial);

- modalitatile de supraveghere a starii de sanatate a expusilor profesional la radiatii ionizante;

- distributia in tara a medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea starii de sanatate a expusului profesional la radiatii ionizante.

- datele dozimetrice inregistrate, - datele medicale inregistrate (prin medicii de medicina munci abilitaţi şi prin

cabinetele medicale abilitate în supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante),

- situaţiile de supraexpunere (depistarea, anchetarea, investigarea medicală şi raportarea lor).

Colectarea datelor

Datele sunt colectate de către laboratoarele teritoriale de igiena radiaţiilor si colectivele de medicina muncii din Directiile de Sanatate Publica judetene si a Municipiului Bucuresti.

In acest sens este necesara completarea tabelelor din metodologie, dupa cum urmeaza:

Page 189: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

189

- Evidenta personalului expus profesional la radiatii ionizante cuprinde: Registrul judeţean al expusilor profesional la radiatii ionizante conform COR (HG nr.1352 / 23.12. 2010), privind aprobarea structurii Clasificarii Ocupatiilor din Romania – nivel grupa de baza, conform Clasificarii internationale standard a ocupatiilor – ISCO 08, publicata in Monitorul Oficial nr. 894 din 30 decembrie 2010); Evidenta instalaţiilor radiologice pentru diverse practici (conform Normele CNCAN de dozimetrie individuală din 2002, anexa 13; reunirea datelor la nivel judetean;

- Analiza starii de sanatate a personalului expus profesional la radiatii ionizante, cuprinde: lista reactualizata anual a medicilor de medicina muncii abilitati pentru supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante, distribuirea pe judete; lista cabinetelor medicale in care se desfasoara supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante; date privind bolile profesionale semnalate si declarate; date privind bolile legate de profesiune semnalate; date rezultate din supravegherea medicală a expuşilor profesional la radiaţii ionizante.

- Evidenta datelor de dozimetrie individuala, a situatiilor de supraexpunere, anchete si raportari, cuprinde: evidenta situatiilor de supraexpunere si raportarea lor, anchetarea si Dispensarizarea; date privind dozele individuale inregistrate in situatii normale si de supraexpunere.

Rezultate inregistrate

Numarul obiectivelor in care se regasesc expusi la radiatii ionizante prin activitatea pe care o desfasoara si evolutia acestui numar 2002-2011 se regaseste in graficele de mai jos :

Page 190: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

190

Numarul total al expusilor professional la radiatii ionizante si evolutia acestuia in perioada 2002-2011 se observa in graficele de mai jos :

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500

2002

2003

2006

2008

2009

2011

Numar unitati in care se lucreaza cu expunere la radiatii ionizante - Romania

Page 191: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

191

Repartitia medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea medicala a expusului profesional la radiatii ionizante pe judete este urmatoarea :

Conform evidentelor reiese ca sunt 10 judete in care nu exista medici de medicina muncii abilitati in supravegherea medicala speciala a expusilor profesional la radiatii ionizante. In aceste judete exista 943 de expusi profesional. Acesti lucratori expusi profesional la radiatii ionizante sunt supravegheati medical de catre medici din alte judete, de unde si controlul deficitar si raportarea incompleta a datelor solicitate in metodologie. Lucrarea de faţă ilustrează sinteza comentată a datelor primite din partea Directiilor de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti. Astfel in anul 2011 s-au raportat un numar total obiective in evidenta laboratoarelor de igiena radiatiilor: 3691, un numar total de expusi profesional la radiatii ionizante de 14853, din care 8135 femei si 6709 barbati. Pentru 4550 de expusi profesional la radiatii ionizante am primit

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000

2002

2006

2008

2009

2011

Numar expusi profesional la radiatii ionizante Romania

Page 192: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

192

si clasificarea pe domenii: 3674 domeniu medical (80,74%) si 876 domeniu nemedical (19,26%). La nivel mondial profesiile medicale reprezinta 75% din expunerile profesionale. Analiza completitudinii si relevantei datelor a evidentiat:

• necesitatea completarii informatiilor generale privind dimensiunile fenomenului, in acest sens metodologia de colecatre a datelor a fost reactualizata si reorientata astfel incat sa evite raportarile duplicative si sa furnizeze informatii specifice privind caracteristicile si efectele expunerii profesionale.

• necesitatea cresterii numarului de medici abilitati astfel incat sa se asigure acoperirea intregii populatii de expusi profesional, cu precadere in judetele in care nu se inregistreaza nici un medic abilitat.

Nu avem inca date complete cu privire la supravegherea starii de sanatate a expusilor profesional la radiatii ionizante. Din datele primite reiese ca in domeniul medical sunt cele mai multe fise de aptitudine neincheiate.

CAPITOLUL X

MEDIUL SI SANATATEA – PERSPECTIVE

Din CAPITOLELE anterioare reiese faptul ca exista o stransa interdependenta intre schimbarile din mediul de viata si munca in care ne desfasuram activitatea si starea noastra de sanatate , care implicit ne poate oferi o calitate a vietii mai mult sau mai putin satisfacatoare. Ritmul de dezvoltare a societatii moderne si ritmul de exploatare a resurselor pe care ni le ofera mediul , au dus la schimbari in modul de adaptare si reactionare a populatiei din punct de vedere al constientizarii asupra pastrarii valorilor de mediu, pentru a putea avea o stare de sanatate cat mai optima. Astfel cresterea nivelului de cunoastere a impactului pe care factorii din mediul de viata si munca il au asupra sanatatii populatiei, a dus in ultima perioada, la nivel international , la o crestere a importantei acestui domeniu, la o constientizare a acestui lucru si la unirea tuturor domeniilor cu o posibila implicare in vederea scaderii degradarii mediului si implicit a starii de sanatate a populatiei. Experientele trecute , ale tuturor celor care au studiat domeniul , au demonstrat ca din pacate este nevoie cateodata de perioade mai lungi, de mai multi ani, pana cand sa se poata demonstra legatura dintre un anumit factor de mediu si influenta asupra sanatatii sau pana cand sa poti concluziona asupra unei anumite tendinte specifice a unui indicator de sanatate care poate sau nu sa fie influentat de un anumit factor de mediu. In acelasi timp schimbarea si actualizarea continua a legislatiei in acest domeniu, necesita un efort suplimentar din partea tuturor care lucreaza in acest domeniu. Astfel devine un pilon indispensabil stabilirea si intarirea mecanismelor existente, care constuie garntia implementarii effective, prin promovarea implementarii locale a tuturor mecanismelor existente si viitoare , printr-o colaborarea optima cu alte sectoare, prin aplicarea ,actualizarea si imbunatatirea legislatiei si prin cresterea performantei sistemelor de sanatate si mediu. Se pot contura mai multe directii principale :

Page 193: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

193

CONTINUAREA ACTIVITATILOR PENTRU PROTEJAREA SANATATII POPULATIEI, prin toate mijloacele de monitorizare si supraveghere a principalilor indicatori de sanatate care pot fi influentati de factorii de mediu – prevenirea imbolnavirilor prin imbunatatirea calitatii aerului interior si ambiental; prin imbunatatirea calitatii apei potabile , a apei de imbaiere si a accesului la apa sigura si sanitatie; prevenirea imbolnavirilor determinate de factori chimici, biologici si fizici din mediu de viata si munca; prevenirea imbolnavirilor prin imbunatatirea calitatii alimentelor si educarea pentru o alimentative sanatoasa. PROTEJAREA SANATATII POPULATIEI FATA DE SCHIMBARILE CLIMATICE prin integrarea aspectelor de sanatate in toate masurile de prevenire a impactului acestora asupra calitatii vietii; prin identificarea si monitorizarea indicatorilor de sanatate care pot fi influentati de acestea si prin implementarea unor programe de informare si educatie pentru sanatate legate de schimbarile climatic.

In acelasi timp recunoasterea rolului important in promovarea starii de sanatate cat si reflectarea nefavorabila in morbiditatea generala a greselilor alimentare, explica preocuparea deosebita atat a nutritionistilor si a cercurilor medicale , cat si a factorilor economici si politici statali si mondiali, care ar trebui sa aiba ca obiectiv prioritar – PROMOVAREA UNEI ALIMENTATII CORECTE SI PREVENIREA IMPACTULUI CALITATII ALIMENTARE ASUPRA STARII DE SANATATE A POPULATIEI. Prin ameliorarea condiţiilor de viaţă, prin măsuri ample de educaţie sanitară la nivel populaţional, dar şi în cadrul consultaţiilor de cabinet, persoanele expuse factorilor de risc cauzali şi predispozanţi trebuie îndrumate către adoptarea de comportamente sanogenetice, evitarea sedentarismului şi utilizarea unei diete corespunzatoare. Rezultatele obtinute in 2010 si 2011 creeaza premizele pentru corectarea deficientelor aparute in activitatea de monitorizare si evaluare a unor factori din mediul de viata si munca si a unor factori alimentari ce pot influenta starea de sanatate . Ca urmare consideram ca urmatorele obiective trebuie avute in vedere in urmatorii ani :

• Actualizarea prioritatilor de actiune ale programului national pentru sanatate si mediu , in accord cu prioritatile de interventie ale Declaratiei de la Parma adoptata la cea de a cincea Conferinta Ministeriala de la Parma din 2010, in vederea reducerii riscului impactului potentialilor factori de mediu asupra sanatatii populatiei

• Protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc din mediu de viata si munca ( aer, apa, sol, zgomot, habitat, radiatii )prin monitorizarea acestora si evaluarea riscului pentru sanatate.

• Supravegherea si monitorizarea calitatii apei potabile furnizata prin sistem centralizat prin cresterea numarului de parametrii monitorizati conform legii 458/2002 in vederea asigurarii si imbunatatirii accesului la apa potabila sigura si sanitatie.

• Propunerea de actiuni in vederea evaluarii calitatii aerului interior , in vederea crearii bazei unor politici inersectoriale si a cadrului legislativ pentru reducerea poluarii interioare

• Evaluarea si monitorizarea potentialului impact asupra sanatatii populatiei dat de poluarea aerului ambiental si schimbari climatice

• reducerea continuă, durabilă şi omogenă a bolilor profesionale la nivel naţional prin masuri preventive privind sănătatea în muncă

• depistarea precoce a cazurilor de boli profesionale prin examene medicale profilactice pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de

Page 194: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

194

agenţi nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă

• implicarea in siguranta alimentara prin monitorizarea factorilor de risc din aliment ce pot proveni din: materiale ce vin in contact cu alimentul, adaos neadecvat de aditivi alimentari, diversi contaminanti chimici (pesticide, metale, etc) si factori de risc microbiologici, minimalizandu-se sau evitandu-se astfel consecintele asupra sanatatii consumatorilor.

• Evaluarea continua a actiunilor intreprinse in vederea elaborarii de politici nationale de imbunatatire a starii de sanatate printr-o alimentatie corecta si prevenirea contaminarii alimentelor .

• Activitati de informare, educare, comunicare in rindul populatiei privind sănătatea in relaţie cu determinanţii alimentari .

• Educaţie continua, instruirea şi formarea profesionala a personalului implicat in domeniul alimentului şi nutriţiei.

• Armonizarea tuturor normativelor in vigoare, in domeniul de competenta , cu cele ale UE

Page 195: mail.insp.gov.ro · 3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA • CALITATEA APEI POTABILE

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

195

ISBN: 978 – 973 – 708 – 649 - 5

EDITURA UNIVERSITARĂ “CAROL DAVILA”

BUCUREŞTI, 2012