0

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA CATEDRA „CONTABILITATE”

Maia GRÎU

F I S C A L I T A T E

(NOTE DE CURS)

Chişinău 2013

1

CUPRINS TEMA 1. IMPOZITE - NOŢIUNI GENERALE 1. Conţinutul social economic al impozitelor …………………………………..… 3 2. Elementele impozitului ………………………………………………………… 5 3. Principii şi metode de impunere ……………………………………….............. 6 4. Modalităţi de percepere a impozitelor ……………………………………….… 7 TEMA 2. SISTEMUL FISCAL AL REPUBLICII MOLDOVA 1. Sistemul fiscal al R. Moldova ……………………………………………….… 8 2. Sistemul impozitelor şi taxelor în R. Moldova ………………………………... 9 3. Administrarea fiscală şi organele fiscale ……………………………………... 10 4. Legislaţia fiscală a R. Moldova ………………………………….………….... 11 TEMA 3. IMPOZITUL PE VENIT 1. Noţiuni generale privind impozitul pe venit …………………………….… 12 2. Veniturile impozabile şi neimpozabile ……………….…………………….… 12 3. Scutirile la plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice …………….. 13 4. Determinarea impozitului pe venit din plăţile salariale …..…………….……. 14 5. Modul de completare şi prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venitul persoanelor fizice ……………………………………………………. 15 TEMA 4. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 1. Taxa pe valoarea adăugată – noţiuni generale ………..………………………. 16 2. Înregistrarea subiecţilor impozabili ……….………………………………….. 18 3. Determinarea obiectului impozabil ………………...………………………… 20 4. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a TVA ……….....……………………. 20 5. Trecere in cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciilor procurate ………… 23 TEMA 5. A C C I Z E L E 1. Accizele – caracteristica generală ……………….……………………………. 25 2. Obiectul impunerii şi cotele accizelor ……………….……………………….. 25 3. Marcarea cu timbre de acciz ………………….……………………...……….. 26 4. Modul de calcul şi termenii de achitare ………………….…………………… 27 5. Modul de restituire a accizului ……………………………………………….. 28 6. Declararea şi achitarea accizului la import de marfă ………….……...……… 28 TEMA 6. TAXELE VAMALE 1. Taxele vamale – caracteristica generală ……………….……………………. 29 2. Aplicarea taxelor vamale …………….……………………………...………. 29 3. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor ………………………. 31 4. Facilităţi tarifare ……………………………………………………...……… 31

1

CUPRINS TEMA 1. IMPOZITE - NOŢIUNI GENERALE 1. Conţinutul social economic al impozitelor …………………………………..… 3 2. Elementele impozitului ………………………………………………………… 5 3. Principii şi metode de impunere ……………………………………….............. 6 4. Modalităţi de percepere a impozitelor ……………………………………….… 7 TEMA 2. SISTEMUL FISCAL AL REPUBLICII MOLDOVA 1. Sistemul fiscal al R. Moldova ……………………………………………….… 8 2. Sistemul impozitelor şi taxelor în R. Moldova ………………………………... 9 3. Administrarea fiscală şi organele fiscale ……………………………………... 10 4. Legislaţia fiscală a R. Moldova ………………………………….………….... 11 TEMA 3. IMPOZITUL PE VENIT 1. Noţiuni generale privind impozitul pe venit …………………………….… 12 2. Veniturile impozabile şi neimpozabile ……………….…………………….… 12 3. Scutirile la plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice …………….. 13 4. Determinarea impozitului pe venit din plăţile salariale …..…………….……. 14 5. Modul de completare şi prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venitul persoanelor fizice ……………………………………………………. 15 TEMA 4. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 1. Taxa pe valoarea adăugată – noţiuni generale ………..………………………. 16 2. Înregistrarea subiecţilor impozabili ……….………………………………….. 18 3. Determinarea obiectului impozabil ………………...………………………… 20 4. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a TVA ……….....……………………. 20 5. Trecere in cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciilor procurate ………… 23 TEMA 5. A C C I Z E L E 1. Accizele – caracteristica generală ……………….……………………………. 25 2. Obiectul impunerii şi cotele accizelor ……………….……………………….. 25 3. Marcarea cu timbre de acciz ………………….……………………...……….. 26 4. Modul de calcul şi termenii de achitare ………………….…………………… 27 5. Modul de restituire a accizului ……………………………………………….. 28 6. Declararea şi achitarea accizului la import de marfă ………….……...……… 28 TEMA 6. TAXELE VAMALE 1. Taxele vamale – caracteristica generală ……………….……………………. 29 2. Aplicarea taxelor vamale …………….……………………………...………. 29 3. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor ………………………. 31 4. Facilităţi tarifare ……………………………………………………...……… 31

2

TEMA 7. TAXELE FONDULUI RUTIER 1. Sistemul taxelor rutiere ………………………………………...…………….. 32 2. Sursele de constituire a Fondului Rutier ……………………..……………. 34 3. Destinaţia Fondului Rutier. Modul de calcul al taxelor în Fondul Rutier .... 34 TEMA 8. IMPOZITUL PRIVAT 1. Impozitul privat - noţiuni generale ………………………………...…..… 36 2. Subiectul, obiectul şi cotele impozitului privat ………...……..…………… 36 3. Administrarea impozitului privat ……….………………………...………… 36 TEMA 9. IMPOZITUL PE BUNURILE IMOBILIARE 1. Caracteristica generală a impozitului pe bunurile imobiliare ………...…… 37 2. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice şi fizice ……………………………………………………………………..… 39 3. Înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare ……………...………. 39 TEMA 10. IMPOZITUL PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE 1. Resursele naturale: caracteristica generală ………………….………………. 42 2. Determinarea taxei pentru apă ……………………………………………….. 42 3. Determinarea taxei pentru folosirea resurselor minerale …………….……... 43 4. Determinarea taxei pentru lemnul eliberat la picior …………….……...…… 44 TEMA 11. TAXELE LOCALE 1. Sistemul taxelor locale. Noţiuni generale ……………….………………….. 45 2. Stabilirea şi punerea în aplicare a taxelor locale ……………...…………. 45 3. Subiecţii impunerii şi taxa impozabilă …………………………………….. 46 4. Modul de calcul şi de plată a taxelor locale …………………………….. 48 5. Înlesniri la plata taxelor locale …………………………………………….. 49 BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………...……….. 51

3

TEMA 1. IMPOZITE - NOŢIUNI GENERALE 1. Conţinutul social economic al impozitelor 2. Elementele impozitului 3. Principii şi metode de impunere 4. Modalităţi de percepere a impozitelor 1. Conţinutul social economic al impozitelor Pentru satisfacerea necesităţilor, precum şi asigurarea continuă a activităţii, atât a statului, cât şi a societăţii, în ansamblu, este nevoie de multe resurse financiare. Acumularea acestor fonduri urmează a fi asigurate de către stat prin intermediul organelor competente în domeniu. Aceste circulaţii băneşti, în cele mai dese cazuri, îmbracă forma impozitelor şi taxelor. Instituirea impozitelor şi taxelor va duce la apariţia relaţiei stat-societate, deoarece statul este privit ca locul de acumulare şi repartizare a finanţelor, pe când societatea – sursă de colectare şi direcţia de repartizare. Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi definitivă, nerambursabilă, fără o contraprestaţie directă şi imediată. Conform Codului Fiscal al RM, impozitul reprezintă o plată obligatorie, cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de persoana cu funcţie de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat această plată. Plata impozitului se efectuează în cuantumul şi termenul precis stabilit prin lege. Principalele trăsături ale impozitului sunt : Legalitatea impozitelor presupune că instituirea de impozite se face în baza

autorizării conferite prin lege. Fiecare act normativ, prin care se stabileşte un impozit, trebuie să conţină dispoziţii clare, precise şi obligatorii privind plata impozitului respectiv. Instituirea unui tip de impozit le revine organelor puterii centrale ( Parlamentul) şi celor locale de stat. Obligativitatea impozitelor înseamnă că plata nu este benevolă, ci are

caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor supuse impozitării conform legilor în vigoare. În cazul în care un impozit nu se achită în termenul legal de plată, statul recurge la executarea silită, respectiv, la recuperarea sumelor pe care le are de încasat prin preluarea unor bunuri din patrimoniul persoanei respective şi vânzarea acestora, până la recuperarea integrală a drepturilor sale.

3

TEMA 1. IMPOZITE - NOŢIUNI GENERALE 1. Conţinutul social economic al impozitelor 2. Elementele impozitului 3. Principii şi metode de impunere 4. Modalităţi de percepere a impozitelor 1. Conţinutul social economic al impozitelor Pentru satisfacerea necesităţilor, precum şi asigurarea continuă a activităţii, atât a statului, cât şi a societăţii, în ansamblu, este nevoie de multe resurse financiare. Acumularea acestor fonduri urmează a fi asigurate de către stat prin intermediul organelor competente în domeniu. Aceste circulaţii băneşti, în cele mai dese cazuri, îmbracă forma impozitelor şi taxelor. Instituirea impozitelor şi taxelor va duce la apariţia relaţiei stat-societate, deoarece statul este privit ca locul de acumulare şi repartizare a finanţelor, pe când societatea – sursă de colectare şi direcţia de repartizare. Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi definitivă, nerambursabilă, fără o contraprestaţie directă şi imediată. Conform Codului Fiscal al RM, impozitul reprezintă o plată obligatorie, cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de persoana cu funcţie de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat această plată. Plata impozitului se efectuează în cuantumul şi termenul precis stabilit prin lege. Principalele trăsături ale impozitului sunt : Legalitatea impozitelor presupune că instituirea de impozite se face în baza

autorizării conferite prin lege. Fiecare act normativ, prin care se stabileşte un impozit, trebuie să conţină dispoziţii clare, precise şi obligatorii privind plata impozitului respectiv. Instituirea unui tip de impozit le revine organelor puterii centrale ( Parlamentul) şi celor locale de stat. Obligativitatea impozitelor înseamnă că plata nu este benevolă, ci are

caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor supuse impozitării conform legilor în vigoare. În cazul în care un impozit nu se achită în termenul legal de plată, statul recurge la executarea silită, respectiv, la recuperarea sumelor pe care le are de încasat prin preluarea unor bunuri din patrimoniul persoanei respective şi vânzarea acestora, până la recuperarea integrală a drepturilor sale.

4

Nerestituirea impozitelor prevede că prelevările de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de impozite făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective necesare tuturor membrilor societăţii, şi nu unor interese individuale. Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit. Taxele reprezintă plata efectuată de persoane fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de către instituţiile publice. Taxele sunt reglementate ca obligaţii bugetare datorate de persoanele fizice sau juridice, reprezentând plata neechivalentă pentru serviciile solicitate. După natura lor, taxele pot fi : - Taxe judecătoreşti – pentru acţiunile efectuate spre judecată - Taxe de notariat - pentru eliberarea, legalizarea sau autentificarea actelor, copiilor,etc. - Taxe consulare - pentru acordare de vize, certificate de origine, - Taxe de stat – pentru eliberarea permiselor, autorizaţii etc. Trăsăturile specifice ale taxelor sunt: Plata neechivalentă pentru servicii sau lucrări efectuate de instituţiile, ce

primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, rezolvă anumite interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Conform dispoziţiilor legale plata serviciilor (taxa) poate fi mai mare sau mai mică, comparativ cu valoarea prestaţiilor efectuate de organele sau instituţiile de stat. Subiectul plătitor este precis determinat din momentul când acesta solicită

efectuarea unei activităţi din partea instituţiei de stat. Dreptul de a institui un impozit sau o taxă îl are statul, drept care este exercitat de autoritatea publică – Parlamentul. Activitatea executivă în domeniul impozitelor revine Guvernului, care o exercită prin intermediul aparatului fiscal . Deosebirea între impozite şi taxe este evidentă: În cazul impozitului, prestarea unui serviciu direct şi imediat din partea statului lipseşte cu totul, în timp ce pentru taxe se prestează de către stat anumite servicii direct şi, pe cât posibil, imediat. În cazul impozitelor, termenele de plată se stabilesc în prealabil, în timp ce termenele de plată ale taxelor se stabilesc în momentul solicitării, sau chiar după prestarea serviciilor.

5

Cuantumul impozitului se determină în funcţie de natura şi volumul venitului impozabil, în timp ce mărimea taxei depinde de felul şi costul serviciului prestat. Pentru toate statele,impozitele constituie o necesitate, atât în scopul acumulării de venituri, dar şi ca instrumente de intervenţie în viaţa economică şi socială. Impozitele la care sunt obligaţi subiecţii plătitori îndeplinesc următoarele funcţii : 1. Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii ( funcţia fiscală) Aceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanţarea de obiective şi acţiuni cu caracter general, cum ar fi: finanţarea instituţiilor publice, constituirea rezervelor de stat, acţiuni şi obiective cu caracter economic şi social. 2. Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (funcţia socială) este operaţiunea de preluare a unor resurse în vederea repartizării lor pentru finanţarea unor necesităţi acceptate în folosul altora decât posesorii iniţiali ai resurselor. 3. Reglarea unor fenomene economice sau sociale (funcţia economică) acţionează în mod diferit în cazul unităţilor economice sau a persoanelor fizice. La unităţile economice - prin impozite şi taxe, se influenţează preţurile mărfurilor şi tarifelor de executare a lucrărilor, serviciilor publice, rentabilitatea, eficienţa economico-financiară etc. La persoanele fizice - prin impozite şi taxe, se stimulează utilizarea cât mai productivă a terenurilor agricole şi a altor bunuri, pe care le au în patrimoniul personal, se limitează realizarea de venituri exagerate etc. 4. Funcţia de control – reflectă corectitudinea derulării din punct de vedere cantitativ şi calitativ a procesului de distribuţie, permite de a verifica dacă încasările fiscale sunt colectate la timp, corect şi complet. Poate determina necesitatea şi direcţiile efectuării reformei fiscale 2. Elementele impozitului Elementele impozitului sunt caracteristici care se precizează atunci, când acestea se instituie şi se reflectă la persoanele în sarcina cărora cade impozitul, cuantumul acestuia, modul de percepere, căile de urmărire în caz de neplată, sancţiunile pentru încălcarea prevederilor legale. Cunoaşterea acestor elemente este importantă atât pentru contribuabil, pentru a şti cât şi când are de plătit, dar şi pentru organele fiscale care trebuie să stabilească, să perceapă şi să urmărească încasarea impozitului. Elementele comune ce caracterizează impozitele sau taxele sunt:

5

Cuantumul impozitului se determină în funcţie de natura şi volumul venitului impozabil, în timp ce mărimea taxei depinde de felul şi costul serviciului prestat. Pentru toate statele,impozitele constituie o necesitate, atât în scopul acumulării de venituri, dar şi ca instrumente de intervenţie în viaţa economică şi socială. Impozitele la care sunt obligaţi subiecţii plătitori îndeplinesc următoarele funcţii : 1. Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii ( funcţia fiscală) Aceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanţarea de obiective şi acţiuni cu caracter general, cum ar fi: finanţarea instituţiilor publice, constituirea rezervelor de stat, acţiuni şi obiective cu caracter economic şi social. 2. Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (funcţia socială) este operaţiunea de preluare a unor resurse în vederea repartizării lor pentru finanţarea unor necesităţi acceptate în folosul altora decât posesorii iniţiali ai resurselor. 3. Reglarea unor fenomene economice sau sociale (funcţia economică) acţionează în mod diferit în cazul unităţilor economice sau a persoanelor fizice. La unităţile economice - prin impozite şi taxe, se influenţează preţurile mărfurilor şi tarifelor de executare a lucrărilor, serviciilor publice, rentabilitatea, eficienţa economico-financiară etc. La persoanele fizice - prin impozite şi taxe, se stimulează utilizarea cât mai productivă a terenurilor agricole şi a altor bunuri, pe care le au în patrimoniul personal, se limitează realizarea de venituri exagerate etc. 4. Funcţia de control – reflectă corectitudinea derulării din punct de vedere cantitativ şi calitativ a procesului de distribuţie, permite de a verifica dacă încasările fiscale sunt colectate la timp, corect şi complet. Poate determina necesitatea şi direcţiile efectuării reformei fiscale 2. Elementele impozitului Elementele impozitului sunt caracteristici care se precizează atunci, când acestea se instituie şi se reflectă la persoanele în sarcina cărora cade impozitul, cuantumul acestuia, modul de percepere, căile de urmărire în caz de neplată, sancţiunile pentru încălcarea prevederilor legale. Cunoaşterea acestor elemente este importantă atât pentru contribuabil, pentru a şti cât şi când are de plătit, dar şi pentru organele fiscale care trebuie să stabilească, să perceapă şi să urmărească încasarea impozitului. Elementele comune ce caracterizează impozitele sau taxele sunt:

6

1. Subiectul impozabil (contribuabilul) este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata acestuia. 2. Obiectul impozabil îl reprezintă materia supusă impunerii (venitul, averea, terenul, bunurile imobile etc.) 3. Sursa impozitului indică sursa din care anume se plăteşte impozitul, care poate fi din venit(salariu, profit, dividende, tentă) sau din avere (bunuri mobile, imobile sau de capital). 4. Unitatea de impunere se foloseşte pentru exprimarea unităţii de măsură a obiectului impozabil exprimată fie în unităţi valorice (leu), fie în unităţi naturale (m2 de suprafaţă utilă, ha de teren, bucată, Kg, litru etc.) 5. Cota impozitului sau cota de impunere reprezintă impozitul aferent unei unităţi de impunere. Impozitul poate fi stabilit în cote fixe sau în cote procentuale. 6. Termenul de plată indică data până la care impozitul trebuie achitat la buget 7. Perioada fiscală este perioada de timp pe parcursul căreia se calculează obligaţia fiscală. Pentru diferite impozite perioada fiscală este diferită. TVA- 1 lună, Impozitul pe venit – trimestru(lună), Impozitul pe imobil pers. jur. – 1 trimestru etc. 8. Înlesnirile fiscale se referă la reduceri, scutiri, amânări şi eşalonări ale plăţii la buget, prevăzute în actele normative. 9. Sancţiunile au scopul de a întări odată în plus caracterul obligatoriu de plată a impozitelor şi taxelor. Ele survin sub formă de amenzi, penalităţi, majorări de întârziere, confiscarea unor bunuri, punerea sechestrului asupra unor bunuri. 3. Principii şi metode de impunere ale impozitului Impunerea reprezintă totalitatea acţiunilor efectuate în baza legii, care au drept scop stabilirea impozitului ce revine în sarcina unei persoane fizice sau juridice. În funcţie de elementul ales, se disting mai multe metode de impunere: În funcţie de momentul evaluării materiei impozabile, impunerea poate fi:

- Provizorie (efectuată pe parcursul anului); - Definită (efectuată la finele anului). Drept exemplu poate servi impozitul pe venit al persoanelor juridice, al cărui calcul şi achitare trimestrială se consideră provizorie, iar cel calculat şi achitat în baza declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit este definitiv. În funcţie de sursa impozitului, impunerea se realizează:

7

- Parţial, efectuată pe fiecare sursă de venit obţinută de contribuabil separat; - Global, prin însumarea şi totalizarea tuturor surselor de venit. Ca exemplu serveşte impozitul pe venit al persoanelor fizice, şi anume, când contribuabilul obţine venit doar din salariu, va avea loc o impunere parţială, iar în cazul când acelaşi contribuabil obţine venit din mai multe surse (salariu, dobânzi, royalty, creştere de capital etc.), impunerea va fi globală. În funcţie de numărul deţinătorilor obiectului impozitului, distingem

impunerea - Individuală; - Colectivă. Exemplu poate servi impozitul pe venit calculat pentru întreprinzătorii individuali, în cazul când există un singur fondator, va fi individuală, iar în cazul când sunt mai mulţi fondatori va fi colectivă. În dependenţă de modul în care se face evaluarea obiectului impozabil, se

cunoaşte impunerea: - Directă (bazată pe probe); - Indirectă (bazată pe presupunere). În funcţie de cotele utilizate la stabilirea impozitului, impunerea poate avea

următoarele forme: - Fixă; - Procentuală (proporţională, progresivă, regresivă). Procedeul de impunere trebuie să fie realizat în concordanţă cu anumite cerinţe, reguli, care mai sunt numite şi principii ale impunerii. Există principii clasice ce au o permanentă actualitate ale impunerii şi principii moderne de impunere. I. Principiile clasice sunt: a) Principiul justiţiei constă în aceea că supuşii fiecărui stat trebuie să contribuie pe cât posibil, cu impozite în funcţie de veniturile pe care le obţin. b) Principiul certitudinii impunerii presupune că mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană să fie certă şi nu arbitrară, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie clare pentru fiecare plătitor. c) Principiul comodităţii perceperii impozitelor cere ca impozitele să fie percepute la termenele şi modul cel mai convenabil pentru contribuabili. d) Principiul randamentului impozitelor urmăreşte ca sistemul fiscal să asigure încasarea impozitelor cu minimum de cheltuieli şi să fie cât mai puţin apăsător

7

- Parţial, efectuată pe fiecare sursă de venit obţinută de contribuabil separat; - Global, prin însumarea şi totalizarea tuturor surselor de venit. Ca exemplu serveşte impozitul pe venit al persoanelor fizice, şi anume, când contribuabilul obţine venit doar din salariu, va avea loc o impunere parţială, iar în cazul când acelaşi contribuabil obţine venit din mai multe surse (salariu, dobânzi, royalty, creştere de capital etc.), impunerea va fi globală. În funcţie de numărul deţinătorilor obiectului impozitului, distingem

impunerea - Individuală; - Colectivă. Exemplu poate servi impozitul pe venit calculat pentru întreprinzătorii individuali, în cazul când există un singur fondator, va fi individuală, iar în cazul când sunt mai mulţi fondatori va fi colectivă. În dependenţă de modul în care se face evaluarea obiectului impozabil, se

cunoaşte impunerea: - Directă (bazată pe probe); - Indirectă (bazată pe presupunere). În funcţie de cotele utilizate la stabilirea impozitului, impunerea poate avea

următoarele forme: - Fixă; - Procentuală (proporţională, progresivă, regresivă). Procedeul de impunere trebuie să fie realizat în concordanţă cu anumite cerinţe, reguli, care mai sunt numite şi principii ale impunerii. Există principii clasice ce au o permanentă actualitate ale impunerii şi principii moderne de impunere. I. Principiile clasice sunt: a) Principiul justiţiei constă în aceea că supuşii fiecărui stat trebuie să contribuie pe cât posibil, cu impozite în funcţie de veniturile pe care le obţin. b) Principiul certitudinii impunerii presupune că mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană să fie certă şi nu arbitrară, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie clare pentru fiecare plătitor. c) Principiul comodităţii perceperii impozitelor cere ca impozitele să fie percepute la termenele şi modul cel mai convenabil pentru contribuabili. d) Principiul randamentului impozitelor urmăreşte ca sistemul fiscal să asigure încasarea impozitelor cu minimum de cheltuieli şi să fie cât mai puţin apăsător

8

pentru plătitori. Astfel, impozitul trebuie să aibă un randament fiscal ridicat, să fie stabil şi elastic (flexibil). II. Principiile moderne ale impunerii: a) Principii de echitate fiscală - stabilirea minimului neimpozabil - fixarea sarcinilor fiscale în funcţie de capacitatea de plată - instalarea parităţii fiscale b) Principii de politică financiară - randamentul financiar ridicat - stabilitatea impozitului - elasticitatea impozitului c) Principii de politică economică - instrument de stimulare economică - instrument de reglementare economică d) Principii social - politice - instrument de protejare economică - instrument politic Principiile impunerii, având un caracter universal, au anumite particularităţi de la o ţară la alta, în diferite perioade de timp, de la o guvernare la alta. 4. Modalităţi de percepere a impozitelor După determinarea mărimii impozitului, organele fiscale purced la perceperea acestuia. Perceperea impozitelor este una din principalele acţiuni în procesul de impozitare. Această acţiune presupune încasarea propriu-zisă a impozitului în mărimea şi termenele de plată stabilite. Încasarea impozitului poate fi realizată prin mai multe modalităţi. Metoda dominantă de percepere a impozitelor şi taxelor se efectuează de către aparatul fiscal al statului. Aceasta înseamnă că funcţia de colectare a impozitelor este exercitată de către un specialist cu funcţie în domeniul finanţe al administraţiei publice. Perceperea impozitelor prin intermediul aparatului fiscal se realizează în mai multe forme, şi anume: - direct de la plătitor (TVA); - prin reţinere la sursa de plată (impozitul pe venit); - prin aplicarea de timbru fiscal (accize).

9

Procedeele moderne de percepere a impozitelor trebuie să fie bine organizate, automatizate, pentru a putea asigura comoditatea contribuabililor şi a asigura oportunitatea vărsămintelor la buget.

9

Procedeele moderne de percepere a impozitelor trebuie să fie bine organizate, automatizate, pentru a putea asigura comoditatea contribuabililor şi a asigura oportunitatea vărsămintelor la buget.

10

TEMA 2: SISTEMUL FISCAL AL REPUBLICII MOLDOVA 1. Sistemul fiscal al Republicii Moldova 2. Sistemul impozitelor şi taxelor în R. Moldova 3. Administrarea fiscală şi organele fiscale 4. Legislaţia fiscală a R. Moldova 1. Sistemul fiscal al Republicii Moldova Sistemul fiscal reprezintă o componentă a sistemului financiar al Republicii Moldova şi include următoarele elemente: Legislaţia fiscală Sistemul de impozite şi taxe Administrarea fiscală şi organele fiscale

Toate aceste verigi sânt strâns legate între ele, deoarece, în baza legislaţiei fiscale, organele fiscale administrează procedurile fiscale, având ca scop colectarea impozitelor şi taxelor, acestea din urmă constituind surse de venit ale statului. Conform Codului Fiscal, sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea: - impozitelor şi taxelor - principiilor - formelor - metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora, prevăzute de Codul Fiscal - precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor. Scopul sistemului fiscal constă în determinarea corectă a venitului impozabil, a impozitului pe venit şi a altor impozite şi taxe, transferarea completă şi la timp a acestora la buget. Sarcinile de bază ale Sistemului Fiscal sunt: - colectarea, reflectarea şi prelucrarea sistematică a informaţiei privind datoriile fiscale ale entităţilor; - administrarea, verificarea şi controlul corectitudinii calculelor şi transferurilor către bugetul de stat; - prezentarea informaţiei privind soldul creanţelor sau datoriilor fiscale a agenţilor economici în vederea asigurării resurselor necesare la buget. Baza normativă a Sistemului Fiscal cuprinde: - Legea privind bazele sistemului fiscal - Codul fiscal - Legea bugetului pe anul respectiv

11

- Regulamentele, instrucţiunile şi scrisorile Min finanţelor. Utilizatorii de informaţie sunt: - Organele fiscale - Instituţiile financiar-creditare - Organe de stat de control Etalonul de măsură - valoric Evidenţa se ţine în registre elaborate de Serviciul Fiscal de Stat Principiile de bază - universalitatea, stabilitatea, - echitatea, elasticitatea - obligativitatea, egalitatea - teritorialitatea, nediscriminarea - simplitatea etc. Componenţa rapoartelor : - declaraţiile fiscale - rapoartele pe tipuri de impozite - notele de informare - fişele personale - borderouri de calcul, etc. Modul de reflectare a operaţiunilor economice : ţinerea evidenţei analitice în registre speciale fără utilizarea dublei înregistrări. Perioada de raportare : - lunar, trimestrial, anual – în funcţie de termenele indicate de serviciul Fiscal de Stat. Regulile fiscale apără interesele statului şi stimulează unele activităţi. 2. Sistemul impozitelor şi taxelor în Republica Moldova Sistemul impozitelor şi taxelor percepute în R. Moldova corespunde structurii administraţiei publice din Republica Moldova, care este constituită din : 1. Administraţia publică centrală 2. Administraţia publică locală ,care la rândul său cuprinde două niveluri : - Nivelul I - întruneşte 32 raioane, Gagauz Yeri şi 5 municipii - Nivelul II - întruneşte 65 oraşe,911 comune şi sate . În conformitate cu Codul Fiscal al R. M. şi alte acte normative există : - Impozitele şi taxele generale de stat

11

- Regulamentele, instrucţiunile şi scrisorile Min finanţelor. Utilizatorii de informaţie sunt: - Organele fiscale - Instituţiile financiar-creditare - Organe de stat de control Etalonul de măsură - valoric Evidenţa se ţine în registre elaborate de Serviciul Fiscal de Stat Principiile de bază - universalitatea, stabilitatea, - echitatea, elasticitatea - obligativitatea, egalitatea - teritorialitatea, nediscriminarea - simplitatea etc. Componenţa rapoartelor : - declaraţiile fiscale - rapoartele pe tipuri de impozite - notele de informare - fişele personale - borderouri de calcul, etc. Modul de reflectare a operaţiunilor economice : ţinerea evidenţei analitice în registre speciale fără utilizarea dublei înregistrări. Perioada de raportare : - lunar, trimestrial, anual – în funcţie de termenele indicate de serviciul Fiscal de Stat. Regulile fiscale apără interesele statului şi stimulează unele activităţi. 2. Sistemul impozitelor şi taxelor în Republica Moldova Sistemul impozitelor şi taxelor percepute în R. Moldova corespunde structurii administraţiei publice din Republica Moldova, care este constituită din : 1. Administraţia publică centrală 2. Administraţia publică locală ,care la rândul său cuprinde două niveluri : - Nivelul I - întruneşte 32 raioane, Gagauz Yeri şi 5 municipii - Nivelul II - întruneşte 65 oraşe,911 comune şi sate . În conformitate cu Codul Fiscal al R. M. şi alte acte normative există : - Impozitele şi taxele generale de stat

12

- Impozitele şi taxele locale Sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat includ: Impozitul pe venit Taxa pe valoare adăugată Accizele Impozitul privat Taxa vamală Taxele rutiere

Sistemul impozitelor şi taxelor locale includ: Impozitul pe bunurile imobiliare Impozitul pentru folosirea resurselor naturale Taxa pentru amenajarea teritoriului Taxa de organizare a licitaţiei şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-

teritoriale Taxa de amplasare a publicităţii(reclamei) Taxa de aplicare a simbolicii locale Taxa pentru unităţile comerciale, de prestări servicii sociale Taxa de piaţă Taxa pentru cazare Taxa balneară Taxa pentru prestarea serv de transport auto de călători pe rutele municipale,

orăşeneşti şi săteşti Taxa pentru parcare Taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor Taxa pentru dispozitivele publicitare

3. Administrarea fiscală şi organele fiscale În conformitate cu Codul Fiscal administrarea fiscală reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite şi responsabile de: - asigurarea colectării depline şi la termen a impozitelor şi taxelor,a penalităţilor şi amenzilor în bugetele de toate nivelurile. - efectuarea acţiunilor de cercetare penală în caz de existenţă a unor circumstanţe ce atestă comiterea infracţiunilor fiscale. Organele care exercită atribuţii de administrare fiscală sunt: Organele fiscale ale Serviciului Fiscal de Stat sânt constituite din:

13

- Inspectoratul Fiscal Principal de stat de pe lângă Ministerul Finanţelor - Inspectorate fiscale de stat teritoriale Structura organizatorică a Serviciului Fiscal de Stat se aprobă de Guvern. Inspectoratele Fiscale au statut de persoană juridică şi sânt finanţate de la bugetul de stat,activează în baza Constituţiei R. Moldova, a Codului Fiscal şi a altor legi. Sarcina de bază a organului fiscal constă în exercitarea controlului asupra: respectării legislaţiei fiscale, calculării corecte, vărsării depline şi la timp a sumelor obligaţiilor fiscale la buget. Centrul Naţional Anticorupţie este un organ de ocrotire a normelor de drept,

specializat în contracararea infracţiunilor economico-financiare, fiscale, precum şi a corupţiei. Centrul reprezintă un organ centralizat, constituit dintr-un aparat central şi subdiviziuni teritoriale. Organele vamale constituie un sistem unic format din birouri şi posturi

vamale. Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sânt determinate de Guvern. Serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale funcţionează în cadrul

primăriilor cu excepţia Primăriei mun. Chişinău şi Bălţi Organele cu atribuţii de administrare fiscală au dreptul să colaboreze cu organele competente din alte ţări şi să fie membre ale organizaţiilor internaţionale de specialitate. 4. Legislaţia fiscală a Republicii Moldova În conformitate cu Codul fiscal, legislaţia fiscală se constituie din: 1. Codul Fiscal 2. Alte acte normative adoptate în conformitate cu Codul fiscal Codul Fiscal al R. Moldova a fost adoptat prin legea republicii Moldova, la 24.04.1997 Codul Fiscal al R. Moldova a fost de multe ori completat şi modificat. Actualmente Codul Fiscal întruneşte 9 titluri: - Titlul I „DISPOZIŢII GENERALE” - Titlul II „IMPOZITUL PE VENIT” - Titlul III „TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ” - Titlul IV „ACCIZELE” - Titlul V „ADMINISTRAREA FISCALĂ”

13

- Inspectoratul Fiscal Principal de stat de pe lângă Ministerul Finanţelor - Inspectorate fiscale de stat teritoriale Structura organizatorică a Serviciului Fiscal de Stat se aprobă de Guvern. Inspectoratele Fiscale au statut de persoană juridică şi sânt finanţate de la bugetul de stat,activează în baza Constituţiei R. Moldova, a Codului Fiscal şi a altor legi. Sarcina de bază a organului fiscal constă în exercitarea controlului asupra: respectării legislaţiei fiscale, calculării corecte, vărsării depline şi la timp a sumelor obligaţiilor fiscale la buget. Centrul Naţional Anticorupţie este un organ de ocrotire a normelor de drept,

specializat în contracararea infracţiunilor economico-financiare, fiscale, precum şi a corupţiei. Centrul reprezintă un organ centralizat, constituit dintr-un aparat central şi subdiviziuni teritoriale. Organele vamale constituie un sistem unic format din birouri şi posturi

vamale. Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sânt determinate de Guvern. Serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale funcţionează în cadrul

primăriilor cu excepţia Primăriei mun. Chişinău şi Bălţi Organele cu atribuţii de administrare fiscală au dreptul să colaboreze cu organele competente din alte ţări şi să fie membre ale organizaţiilor internaţionale de specialitate. 4. Legislaţia fiscală a Republicii Moldova În conformitate cu Codul fiscal, legislaţia fiscală se constituie din: 1. Codul Fiscal 2. Alte acte normative adoptate în conformitate cu Codul fiscal Codul Fiscal al R. Moldova a fost adoptat prin legea republicii Moldova, la 24.04.1997 Codul Fiscal al R. Moldova a fost de multe ori completat şi modificat. Actualmente Codul Fiscal întruneşte 9 titluri: - Titlul I „DISPOZIŢII GENERALE” - Titlul II „IMPOZITUL PE VENIT” - Titlul III „TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ” - Titlul IV „ACCIZELE” - Titlul V „ADMINISTRAREA FISCALĂ”

14

- Titlul VI „IMPOZITUL PE BUNURILE IMOBILIARE” - Titlul VII „TAXELE LOCALE” - Titlul VIII „TAXELE PENTRU RESURSELE NATURALE” - Titlul IX „TAXELE RUTIERE” Codul Fiscal reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ce priveşte impozitele şi taxele generale de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare şi percepere a impozitelor şi taxelor locale. Actele normative adoptate de către Guvern, Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal, precum şi de către autorităţile publice locale, în temeiul şi pentru executarea Codului Fiscal, nu trebuie să contravină prevederilor lui sau să depăşească limitele acestuia. În cazul apariţiei unor discrepanţe între actele normative şi prevederile Codului Fiscal, se aplică prevederile Codului. Acordurile (convenţiile ) internaţionale privind evitarea dublei impuneri completează legislaţia fiscală.

15

TEMA 3: IMPOZITUL PE VENIT 1. Noţiuni generale privind impozitul pe venit 2. Veniturile impozabile şi neimpozabile 3. Scutirile la plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice 4. Determinarea impozitului pe venit din plăţile salariale 5. Modul de completare şi prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venitul persoanelor fizice 1. Noţiuni generale privind impozitul pe venit Impozitul pe venit este o parte componentă a sistemului impozitelor şi taxelor generale de stat şi constituie o sursă de reglementare a veniturilor sistemului bugetar. Subiecţi ai impunerii sânt persoanele juridice şi fizice, care obţin pe parcursul anului fiscal venit din orice surse aflate în R. Moldova,precum şi persoanele juridice şi fizice rezidente care obţin venit investiţional şi financiar din surse aflate în afara R. Moldova. Obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv facilităţile ) obţinut din toate sursele de către orice persoană juridică sau fizică ,exceptând deducerile şi scutirile la care are dreptul această persoană. Cotele de impozitare (pentru anul 2014 )sânt stabilite: a) pentru persoanele fizice şi întreprinzători individuali în mărime de: - 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 27852 lei (2321 lunar) - 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 27852 lei b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12 % din venitul impozabil . c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 2251 – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic. e) pentru notarul privat - în mărime de 18% din venitul lunar impozabil. 2. Veniturile impozabile şi neimpozabile Surse de venit impozabile ce se include în venitul brut constituie: - Venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte activităţi similare ;

15

TEMA 3: IMPOZITUL PE VENIT 1. Noţiuni generale privind impozitul pe venit 2. Veniturile impozabile şi neimpozabile 3. Scutirile la plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice 4. Determinarea impozitului pe venit din plăţile salariale 5. Modul de completare şi prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venitul persoanelor fizice 1. Noţiuni generale privind impozitul pe venit Impozitul pe venit este o parte componentă a sistemului impozitelor şi taxelor generale de stat şi constituie o sursă de reglementare a veniturilor sistemului bugetar. Subiecţi ai impunerii sânt persoanele juridice şi fizice, care obţin pe parcursul anului fiscal venit din orice surse aflate în R. Moldova,precum şi persoanele juridice şi fizice rezidente care obţin venit investiţional şi financiar din surse aflate în afara R. Moldova. Obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv facilităţile ) obţinut din toate sursele de către orice persoană juridică sau fizică ,exceptând deducerile şi scutirile la care are dreptul această persoană. Cotele de impozitare (pentru anul 2014 )sânt stabilite: a) pentru persoanele fizice şi întreprinzători individuali în mărime de: - 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 27852 lei (2321 lunar) - 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 27852 lei b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12 % din venitul impozabil . c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 2251 – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic. e) pentru notarul privat - în mărime de 18% din venitul lunar impozabil. 2. Veniturile impozabile şi neimpozabile Surse de venit impozabile ce se include în venitul brut constituie: - Venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte activităţi similare ;

16

- Venitul provenit din activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor - Venitul obţinut de către acţionarii fondurilor de investiţii - Plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile ), facilităţile acordate de patron, onorariile,primele şi alte retribuţii; - Venitul din chirie, ( arendă ) - Creşterea de capital - Venitul obţinut sub formă de dobândă; - Royalty (redevenţe) - Alte venituri conform Codului Fiscal art. 18. Surse de venit neimpozabile sânt considerate: - Sumele şi despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare - Despăgubirile şi indemnizaţiile unice primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali - Plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, traumatisme, incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate. - Indemnizaţiile unice acordate tinerilor specialişti angajaţi la lucru conform repartizării,în localităţile rurale. - Mijloacele băneşti plătite sub formă de ajutor material unic - Bursele elevilor, studenţilor, - Pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii; - Compensaţiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate,social vulnerabile - Patrimonial (averea) primită ca donaţie sau ca moştenire; - Veniturile de la primirea gratuită a proprietăţii, inclusive a mijloacelor băneşti, conform deciziei Guvernului sau a autorităţilor competente ale APL - Sumele care le primesc donatorii de sânge de la instituţiile medicale de stat - Veniturile persoanelor fizice obţinute din activitatea în baza patentei de întreprinzător - Solda bănească a militarilor în termen - Alte venituri specificate în art. 20 al codului fiscal.

17

3. Scutirile la plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice Scutire reprezintă suma care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al contribuabilului (persoană fizică). Conform art.33-35 CF persoanele fizice au dreptul la următoarele scutiri: Scutire personală – de această scutire poate beneficia fiecare contribuabil

(persoană fizică rezidentă). Suma scutirii personale constituie 9516 lei pe an (793 lei lunar) Scutire personală majoră – care constituie 14148 lei pe an pentru orice

persoană care: - S-a îmbolnăvit în consecinţele avariei de la Cernobîl; - Este invalid şi s-a stabilit că are legătură cu avaria de la Cernobîl, - Este părintele sau soţia unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cât şi din Afganistan; (invalid în urma acestor acţiuni ) - Este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II sau pensionar-victimă a represiunilor politice. Scutire pentru soţ(soţie) în mărime de 9516 lei pe an, cu condiţia că soţia

(soţul) nu beneficiază de scutire personală. Scutire pentru persoane întreţinute constituie 2124 lei anual (177 lei lunar)

pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia copiilor invalizi din copilărie pentru care scutirea constituie 9516 lei anual (793 lei lunar). În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii, care urmează a fi acordată lucrătorului, acesta la momentul angajării trebuie să prezinte patronului o „Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu”, anexând la ea documentele ce confirmă acest drept. Categoriile corespunzătoare scutirilor solicitate: Scutire personală P Scutire personală majoră M Scutire pentru soţ(soţie) S Scutire pentru persoane întreţinute ,cu excepţia invalizilor din copilărie N Scutire pentru persoane întreţinute invalizi din copilărie H Exemplu : Lucrătorul a depus cererea privind acordarea scutirilor: personală, pentru soţie şi pentru 2 persoane întreţinute, dintre care una invalid din copilărie. Suma scutirii anuale totale, în acest caz, este de ………..lei (………………………………………) şi corespunde categoriei PSNH.

17

3. Scutirile la plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice Scutire reprezintă suma care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al contribuabilului (persoană fizică). Conform art.33-35 CF persoanele fizice au dreptul la următoarele scutiri: Scutire personală – de această scutire poate beneficia fiecare contribuabil

(persoană fizică rezidentă). Suma scutirii personale constituie 9516 lei pe an (793 lei lunar) Scutire personală majoră – care constituie 14148 lei pe an pentru orice

persoană care: - S-a îmbolnăvit în consecinţele avariei de la Cernobîl; - Este invalid şi s-a stabilit că are legătură cu avaria de la Cernobîl, - Este părintele sau soţia unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cât şi din Afganistan; (invalid în urma acestor acţiuni ) - Este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II sau pensionar-victimă a represiunilor politice. Scutire pentru soţ(soţie) în mărime de 9516 lei pe an, cu condiţia că soţia

(soţul) nu beneficiază de scutire personală. Scutire pentru persoane întreţinute constituie 2124 lei anual (177 lei lunar)

pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia copiilor invalizi din copilărie pentru care scutirea constituie 9516 lei anual (793 lei lunar). În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii, care urmează a fi acordată lucrătorului, acesta la momentul angajării trebuie să prezinte patronului o „Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu”, anexând la ea documentele ce confirmă acest drept. Categoriile corespunzătoare scutirilor solicitate: Scutire personală P Scutire personală majoră M Scutire pentru soţ(soţie) S Scutire pentru persoane întreţinute ,cu excepţia invalizilor din copilărie N Scutire pentru persoane întreţinute invalizi din copilărie H Exemplu : Lucrătorul a depus cererea privind acordarea scutirilor: personală, pentru soţie şi pentru 2 persoane întreţinute, dintre care una invalid din copilărie. Suma scutirii anuale totale, în acest caz, este de ………..lei (………………………………………) şi corespunde categoriei PSNH.

18

4. Determinarea impozitului pe venit din plăţile salariale Aprecierea venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ,ce urmează a fi reţinut la sursa de plată, se efectuează prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau în cazurile când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent – de la data angajării. Scutirile la impozitul pe venit reţinut din salariu (Inclusiv prime şi facilităţi) se acordă la locul de muncă de bază lucrătorilor rezidenţi ai R. Moldova. Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea, instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare, se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucrătorului. În scopul determinării venitului impozabil, suma scutirilor, calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plată ,patronul deschide ,pentru fiecare lucrător angajat al său, „Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi ,precum şi a impozitului pe venit reţinut”. Fişa personală se completează de către patron anual de la începutul anului fiscal sau (de la data angajării). Impozitul pe venit la sursa de plată se calculează şi se reţine la momentul îndreptării venitului spre plată din venitul impozabil în felul următor:

V impozabil = V brut - S scutiri - CAS(6%) - CAM(3,5%) Patronul este obligat până la 01 martie a anului fiscal următor celui în care au fost efectuate plăţile să remită angajatului, în folosul căruia au fost achitate plăţi salariale, „Informaţia privind veniturile calculate în folosul persoanei fizice şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste venituri”. Exemplu : Cetăţeanul Bunescu Ion în baza ordinului administraţiei, a fost angajat la SRL „Omega" la 28 ianuarie 2014 în calitate de şofer. La data angajării el a depus o cerere privind scutirea personală şi scutirea pentru o persoană întreţinută, dat fiind faptul că avea un fiu. Suma lunară a scutirilor a constituit __________lei şi corespunde categoriei P1N . 5. Modul de completare şi prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venitul persoanelor fizice Obligaţiunea de declarare a veniturilor apare din cauza că există mai multe surse de venit, iar pentru fiecare tip de venit se aplică diferite cote. În aceste condiţii, globalizând veniturile la finele anului de gestiune şi aplicând cotele impozitului pe venit stabilite de legislaţie,obţinem situaţia în care contribuabilul

19

trebuie să mai achite suplimentar impozit pe venit, sau a efectuat o supraplată a impozitului. Conform Codului Fiscal dreptul de a prezenta Declaraţia pe venit o au toţi contribuabilii,dar sânt obligate următoarele categorii de cetăţeni: 1. Persoanele fizice rezidente care au obligaţii de achitarea impozitului. 2. Persoanele fizice rezidente, care nu au obligaţiunea de a achita impozitul pe venit, dar care pe parcursul anului fiscal: a) Au obţinut din surse impozabile, altele decât salariul, un venit ce depăşeşte suma scutirii personale de 9516 lei pe an; b) Au obţinut venit sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 27852 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care au obţinut un astfel de venit la un singur loc de muncă; c) Au obţinut un venit din salariu, cât şi din alte surse, dacă acest venit depăşeşte 27852 lei pe an; d) Intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară; e) Administrează succesiunea proprietarului decedat. Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă până la data de 31 martie a anului următor după anul de gestiune.

19

trebuie să mai achite suplimentar impozit pe venit, sau a efectuat o supraplată a impozitului. Conform Codului Fiscal dreptul de a prezenta Declaraţia pe venit o au toţi contribuabilii,dar sânt obligate următoarele categorii de cetăţeni: 1. Persoanele fizice rezidente care au obligaţii de achitarea impozitului. 2. Persoanele fizice rezidente, care nu au obligaţiunea de a achita impozitul pe venit, dar care pe parcursul anului fiscal: a) Au obţinut din surse impozabile, altele decât salariul, un venit ce depăşeşte suma scutirii personale de 9516 lei pe an; b) Au obţinut venit sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 27852 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care au obţinut un astfel de venit la un singur loc de muncă; c) Au obţinut un venit din salariu, cât şi din alte surse, dacă acest venit depăşeşte 27852 lei pe an; d) Intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară; e) Administrează succesiunea proprietarului decedat. Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă până la data de 31 martie a anului următor după anul de gestiune.

20

TEMA 4. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 1. Taxa pe valoarea adăugată – noţiuni generale 2. Înregistrarea subiecţilor impozabili 3. Determinarea obiectului impozabil 4. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a TVA 5. Trecere in cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciilor procurate 1. Taxa pe valoarea adăugată – noţiuni generale Taxa pe valoarea adăugată este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova. Subiecţii impozabili cu TVA (conform art.94 CF) sunt: a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care sunt înregistraţi sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.; b) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare; c) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care importă servicii, indiferent de faptul dacă sunt sau nu sunt înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A. Obiectele impozabile constituie: a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice; c) importul serviciilor în Republica Moldova.

21

Livrarea mărfurilor se consideră transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, în baza contractului de leasing financiar etc. Livrare de servicii – activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, activitate de executare a lucrărilor de construcţii şi montaj de reparaţie, de cercetări ştiinţifice etc. Importul de mărfuri constituie introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală. Importul de servicii reprezintă prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi R. Moldova. Nu constituie obiecte impozabile: a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere sau în cadrul regimului de antrepozit vamal; b) venitul sub formă de dobândă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing; c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vânzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vânzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare; d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic. Cotele T.V.A. (art. 96 al CF) se stabilesc in următoarele mărimi: a) cota-standard in mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republica Moldova; b) cotă redusă in mărime de 8% din valoarea livrărilor impozabile pentru: pâine şi produsele de panificaţie lapte şi produsele lactate, livrate pe teritoriul ţării, cu excepţia produselor

alimentare pentru copii care sunt scutite de TVA în conformitate cu art. 103 alin.(1)pct.2 medicamente livrate pe teritoriul ţării şi importate gazele naturale şi gazele lichefiate, atât la cele importate cât şi la cele livrate

pe teritoriul Republicii Moldova

21

Livrarea mărfurilor se consideră transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, în baza contractului de leasing financiar etc. Livrare de servicii – activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, activitate de executare a lucrărilor de construcţii şi montaj de reparaţie, de cercetări ştiinţifice etc. Importul de mărfuri constituie introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală. Importul de servicii reprezintă prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi R. Moldova. Nu constituie obiecte impozabile: a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere sau în cadrul regimului de antrepozit vamal; b) venitul sub formă de dobândă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing; c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vânzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vânzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare; d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic. Cotele T.V.A. (art. 96 al CF) se stabilesc in următoarele mărimi: a) cota-standard in mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republica Moldova; b) cotă redusă in mărime de 8% din valoarea livrărilor impozabile pentru: pâine şi produsele de panificaţie lapte şi produsele lactate, livrate pe teritoriul ţării, cu excepţia produselor

alimentare pentru copii care sunt scutite de TVA în conformitate cu art. 103 alin.(1)pct.2 medicamente livrate pe teritoriul ţării şi importate gazele naturale şi gazele lichefiate, atât la cele importate cât şi la cele livrate

pe teritoriul Republicii Moldova

22

producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova; zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul

Republicii Moldova; c) cotă zero (in conformitate cu art.104 al Codului fiscal) pentru: mărfurile şi serviciile pentru export; toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri şi pasageri; energia electrică şi termică, apa caldă livrată populaţiei; importul şi livrările pe teritoriul ţării a mărfurilor şi serviciilor destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice; importul şi livrările pe teritoriul ţării a mărfurilor şi serviciilor pentru organizaţiile internaţionale, in limitele acordurilor la care Republica Moldova este parte; mărfurile şi serviciile livrate către agenţii economici înregistrați in zonele economice libere; serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul RM, in cadrul contractelor de prelucrare in regimul vamal de perfecţionare activă; mărfurile livrate in magazinele duty-free. Valoarea impozabilă a livrării impozabile reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA). Valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu legislaţia vamală, precum şi impozitele, taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri, cu excepţia TVA. În cazul absenţei documentelor care confirmă valoarea mărfurilor importate, valoarea impozabilă a mărfurilor este determinată de către autorităţile vamale în modul stabilit şi în conformitate cu drepturile acordate acestor autorităţi de legislaţie. Subiecţii impozabili sânt obligaţi să declare şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală suma TVA, care se determină ca diferenţa dintre sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate de către consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă.

23

Persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător achită TVA până la, sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică până la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul R. Moldova. Data obligaţiei fiscale privind TVA este data livrării. Pentru mărfuri data livrării se consideră data predării mărfurilor consumatorului sau dacă mărfurile sunt transportate, data livrării se consideră data la care începe transportarea, cu excepţia mărfurilor de export pentru care data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul R. Moldova. În cazul livrării de bunuri imobiliare, construirii unui obiect pe terenul consumatorului, data livrării se consideră data trecerii bunurilor imobiliare, a obiectului de construcţie în proprietatea consumatorului. Pentru servicii data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil. Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii. În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui contract de leasing (financiar sau operaţional), data livrării se consideră data specificată în contract pentru plata ratei de leasing. În cazul încasării ratei de leasing în avans, data livrării se consideră data încasării avansului. Pentru mărfurile importate utilizate în desfăşurarea activităţii de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră. 2. Înregistrarea subiecţilor impozabili Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, instituţiilor medico-sanitare publice şi private şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial organul fiscal, completând formularul respectiv, şi să se înregistreze nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a

23

Persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător achită TVA până la, sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică până la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul R. Moldova. Data obligaţiei fiscale privind TVA este data livrării. Pentru mărfuri data livrării se consideră data predării mărfurilor consumatorului sau dacă mărfurile sunt transportate, data livrării se consideră data la care începe transportarea, cu excepţia mărfurilor de export pentru care data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul R. Moldova. În cazul livrării de bunuri imobiliare, construirii unui obiect pe terenul consumatorului, data livrării se consideră data trecerii bunurilor imobiliare, a obiectului de construcţie în proprietatea consumatorului. Pentru servicii data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil. Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii. În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui contract de leasing (financiar sau operaţional), data livrării se consideră data specificată în contract pentru plata ratei de leasing. În cazul încasării ratei de leasing în avans, data livrării se consideră data încasării avansului. Pentru mărfurile importate utilizate în desfăşurarea activităţii de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră. 2. Înregistrarea subiecţilor impozabili Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, instituţiilor medico-sanitare publice şi private şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial organul fiscal, completând formularul respectiv, şi să se înregistreze nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a

24

avut loc depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depăşirea. Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA dacă el, într-o oarecare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări impozabile de mărfuri, servicii (cu excepţia celor de import) în sumă ce depăşeşte 100000 lei, cu condiţia că achitarea pentru aceste livrări se efectuează de cumpărători sub formă de decontare prin virament la conturile bancare ale subiectului activităţii de întreprinzător, deschise în instituţiile financiare ce au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă la organul fiscal cererea de înregistrare. La înregistrarea subiectului impozabil, organul fiscal este obligat să-i elibereze certificatul de înregistrare, aprobat în modul stabilit, cu indicarea: a) denumirii (numelui) şi adresei juridice ale subiectului impozabil; b) datei înregistrării; c) codului fiscal al subiectului impozabil. Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care beneficiază de servicii de import a căror valoare, fiind adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri, servicii, efectuate pe parcursul oricăror 12 luni consecutive, depăşeşte 600000 de lei este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. În cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta organul fiscal. Anularea înregistrării ca contribuabil al T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat. Organul fiscal este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea contribuabilului T.V.A. în cazul în care: a) valoarea totală a livrărilor impozabile ale subiectului impunerii într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive nu a depăşit plafonul de 100000 lei; b) subiectul impunerii nu a prezentat declaraţie privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală; c) informaţia prezentată, în conformitate cu art.8 alin.(2) lit. b), de către subiectul impunerii este neveridică. În momentul anulării înregistrării contribuabilului T.V.A., el se consideră ca subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, T.V.A. a fost trecută în cont şi trebuie să achite datoria la T.V.A. pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piaţă.

25

anulării înregistrării ca contribuabil al TVA se consideră data întocmirii actului de control în a cărui bază este emisă decizia şefului ( şef adjunct) al organului fiscal privind anularea înregistrării. În cazul suspendării activităţii subiectului impozabil în conformitate cu legislaţia în vigoare, înregistrarea în calitate de contribuabil al T.V.A. nu se anulează, iar perioada de suspendare a activităţii nu se ia în calcul la aprecierea plafonului stabilit la alin.(2) lit. a). În cazul efectuării livrărilor în perioada de suspendare a activităţii, obligaţiile şi drepturile contribuabilului T.V.A. se restabilesc din prima zi a lunii în care au fost efectuate aceste livrări 3. Determinarea obiectului impozabil Determinarea obiectului impozabil este efectuat cu scopul stabilirii valorii livrărilor impozabile achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA). Obiectul impozabil la T.V.A. reprezintă valoarea livrărilor impozabile. În valoarea livrărilor se include şi costul transportului, suma tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate pentru livrările respective, cu excepţia TVA. Valoarea livrărilor constituie acea valoare care urmează a fi primită pentru livrările efectuate cu excepţia T.V.A. Valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală, sumată cu totalitatea costurilor de transport-aprovizionare suportate până la devamare, conform documentelor de însoţire, precum şi impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri, cu excepţia T.V.A. Documentarea operaţiilor de import sunt justificate în baza invoice-ului. În cazul absenţei documentelor care confirmă valoarea mărfurilor importate, valoarea impozabilă a mărfurilor este determinată de către autorităţile vamale în modul stabilit şi în conformitate cu drepturile acordate acestor autorităţi de legislaţie. Data obligaţiei fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor. Pentru livrările efectuate pe teritoriul R.M. livrarea devine obiect impozabil la data eliberării mărfii sau prestării serviciului. Pentru mărfuri ,data livrării se consideră data transmiterii mărfii în posesia consumatorului. Pentru servicii , data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data primirii de către subiectul impozabil a plăţii.

25

anulării înregistrării ca contribuabil al TVA se consideră data întocmirii actului de control în a cărui bază este emisă decizia şefului ( şef adjunct) al organului fiscal privind anularea înregistrării. În cazul suspendării activităţii subiectului impozabil în conformitate cu legislaţia în vigoare, înregistrarea în calitate de contribuabil al T.V.A. nu se anulează, iar perioada de suspendare a activităţii nu se ia în calcul la aprecierea plafonului stabilit la alin.(2) lit. a). În cazul efectuării livrărilor în perioada de suspendare a activităţii, obligaţiile şi drepturile contribuabilului T.V.A. se restabilesc din prima zi a lunii în care au fost efectuate aceste livrări 3. Determinarea obiectului impozabil Determinarea obiectului impozabil este efectuat cu scopul stabilirii valorii livrărilor impozabile achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA). Obiectul impozabil la T.V.A. reprezintă valoarea livrărilor impozabile. În valoarea livrărilor se include şi costul transportului, suma tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate pentru livrările respective, cu excepţia TVA. Valoarea livrărilor constituie acea valoare care urmează a fi primită pentru livrările efectuate cu excepţia T.V.A. Valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală, sumată cu totalitatea costurilor de transport-aprovizionare suportate până la devamare, conform documentelor de însoţire, precum şi impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri, cu excepţia T.V.A. Documentarea operaţiilor de import sunt justificate în baza invoice-ului. În cazul absenţei documentelor care confirmă valoarea mărfurilor importate, valoarea impozabilă a mărfurilor este determinată de către autorităţile vamale în modul stabilit şi în conformitate cu drepturile acordate acestor autorităţi de legislaţie. Data obligaţiei fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor. Pentru livrările efectuate pe teritoriul R.M. livrarea devine obiect impozabil la data eliberării mărfii sau prestării serviciului. Pentru mărfuri ,data livrării se consideră data transmiterii mărfii în posesia consumatorului. Pentru servicii , data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data primirii de către subiectul impozabil a plăţii.

26

Pentru mărfurile importate, utilizate în activitate de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iar data achitării – data depunerii de către importator a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la conturile respective Trezoreriei Centrale a Ministerului de Finanţe, confirmată printr-un extras din contul bancar. Pentru mărfurile exportate, data efectuării livrării se consideră data când mărfurile trec frontiera Republicii Moldova. 4. Modul de calculare şi achitare a TVA Subiecţii impozabili stipulaţi sunt obligaţi să declare şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală, suma T.V.A., care se determină ca diferenţă dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv T.V.A. la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ținându-se cont de dreptul de trecere în cont conform art.102. Dacă suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale, serviciilor depăşeşte suma T.V.A. primită sau care urmează să fie primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte a sumei T.V.A. ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această perioadă. Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către întreprinderile ce produc pâine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de pâine, produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile. Subiecţii impozabili care importă servicii achită T.V.A. la data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul de import. Dacă depăşirea sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se impozitează la cota zero, acesta are dreptul la restituirea sumei cu care a fost depăşită T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate achitată prin intermediul contului bancar

27

şi/sau al stingerii sumelor din contul restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile codului fiscal în limitele cotei-standard a T.V.A., stabilite la art.96 lit. a), sau cotei reduse a T.V.A., stabilite la art.96 lit. b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se impozitează la cota zero. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen care nu depăşeşte 45 de zile. Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi/sau la serviciile procurate de către întreprinderile ce desfăşoară activitate de leasing depăşeşte suma T.V.A. la livrările de bunuri sau servicii efectuate în cadrul contractelor de leasing financiar şi/sau operaţional, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A. înmulţite cu valoarea acestor livrări de bunuri sau servicii. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile. Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător achită T.V.A. până la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică până la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro achită T.V.A. în funcţie de valoarea impozabilă a mărfurilor (limita neimpozabilă nu micşorează valoarea impozabilă a mărfurilor). Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului economic. Perioada fiscală privind T.V.A. constituie o lună calendaristică, începând cu prima zi a lunii. În cazul anulării înregistrării, ultima perioadă fiscală începe în prima zi a lunii în care a avut loc anularea şi se termină în ultima zi a lunii când a intrat în vigoare actul cu privire la anularea înregistrării. Fiecare subiect impozabil, este obligat să prezinte declaraţia privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la organul fiscal nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale. Declaraţia privind T.V.A. se prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21). impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

27

şi/sau al stingerii sumelor din contul restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile codului fiscal în limitele cotei-standard a T.V.A., stabilite la art.96 lit. a), sau cotei reduse a T.V.A., stabilite la art.96 lit. b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se impozitează la cota zero. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen care nu depăşeşte 45 de zile. Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi/sau la serviciile procurate de către întreprinderile ce desfăşoară activitate de leasing depăşeşte suma T.V.A. la livrările de bunuri sau servicii efectuate în cadrul contractelor de leasing financiar şi/sau operaţional, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A. înmulţite cu valoarea acestor livrări de bunuri sau servicii. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile. Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător achită T.V.A. până la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică până la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro achită T.V.A. în funcţie de valoarea impozabilă a mărfurilor (limita neimpozabilă nu micşorează valoarea impozabilă a mărfurilor). Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului economic. Perioada fiscală privind T.V.A. constituie o lună calendaristică, începând cu prima zi a lunii. În cazul anulării înregistrării, ultima perioadă fiscală începe în prima zi a lunii în care a avut loc anularea şi se termină în ultima zi a lunii când a intrat în vigoare actul cu privire la anularea înregistrării. Fiecare subiect impozabil, este obligat să prezinte declaraţia privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la organul fiscal nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale. Declaraţia privind T.V.A. se prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21). impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

28

Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod. Factura fiscală nu se eliberează pentru livrările impozitate conform art.104 lit. a). Pentru vânzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate, cu plata în numerar şi/sau cu card bancar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor când este solicitată de cumpărător), dacă sunt respectate următoarele condiţii: a) subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate în numerar şi/sau cu card bancar la fiecare punct comercial şi de prestări servicii cu utilizarea maşinilor de casă şi de control. Înscrierea se efectuează în momentul primirii sau achitării sumei în numerar şi/sau cu card bancar. La sfârșitul fiecărei zile de lucru în registrul maşinii de casă şi control se înscriu datele raportului de închidere zilnică a maşinii de casă şi control; b) la sfârșitul fiecărei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă este înscrisă suma totală a T.V.A. pe livrările efectuate, iar în documentul de evidenţă a valorilor materiale procurate se introduc datele din facturile fiscale care au fost achitate în numerar şi/sau cu card bancar. Dările de seamă privind mărfurile, serviciile livrate şi valorile materiale, serviciile procurate trebuie întocmite în termen de o lună de la încheierea perioadei fiscale privind TVA.Calcularea, trecerea in cont şi achitarea T.V.A. este reglementată de titlul III al Codului fiscal. Contribuabilul este obligat să calculeze şi să prezinte declaraţia privind T.V.A pentru fiecare perioadă fiscală. Perioada fiscală privind T.V.A. constituie o lună calendaristică, începând cu prima zi a lunii. Pentru determinarea T.V.A. ce trebuie achitată la buget pentru fiecare perioadă fiscală, este necesar de calculat: 1. T.V.A. aferentă tuturor livrărilor impozabile numită T.V.A. colectată (TVA col.); 2. T.V.A. aferentă tuturor procurărilor de mărfuri şi servicii pe teritoriul RM şi pentru valorile materiale şi serviciile importate, numită T.V.A. deductibilă (TVA ded). Obligaţia fiscală privind T.V.A. se determină in modul următor:

TVA buget=TVA col.- TVA ded. TVAcol. se calculează in baza Registrului de evidenţă a livrărilor. TVAded. se calculează in baza Registrului de evidenţă a procurărilor. Aceste registre se completează in baza:

29

- facturilor fiscale pentru livrările şi procurările efectuate pe teritoriul ţării, - declaraţiilor vamale pentru importuri şi exporturi, - ordinelor de plată pentru serviciile importate. Dacă suma TVA ded. depăşeşte TVAcol. intr-o perioadă fiscală, adică TVA deductibilă > TVA colectată, atunci diferenţa se raportează in următoarea perioadă fiscală. Ea devine o parte componentă a sumei T.V.A ce urmează a fi dedusă din T.V.A colectată pentru perioada următoare. In cazurile in care agenţii economici au creanţe cu bugetul (TVA ded. > TVA col,), din cauza livrărilor efectuate la cota zero sau la cote reduse, atunci T.V.A se restituie in conformitate cu Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată. 5. Trecere în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciilor procurate. La momentul procurării valorilor materiale sau achiziţionării serviciilor ce constituie livrarea impozabilă, cumpărătorul obţine de la vânzător documentul numit factură fiscală. Acesta confirmă calcularea de către vânzător a T.V.A. În baza facturii fiscale, cumpărătorul are dreptul de a atribui suma T.V.A. la decontările cu bugetul, micşorând datoriile faţă de aceasta. Operaţiunea poartă denumirea de trecere în cont a T.V.A. aferentă mărfurilor, serviciilor procurate. Deci, suma T.V.A. trecută în cont reprezintă suma scăzută din impozitul care urmează a fi achitat. Se permite trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciilor procurate doar în următoarele cazuri: - livrarea impozabilă este efectuată către subiectul impozabil de furnizor, care a eliberat factura fiscală; - factura fiscală este procurată în modul stabilit de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat; - valorile materiale sunt importate de către subiectul impozabil şi T.V.A. a fost achitată până la efectuarea procedurilor de vămuire a lor; - plătitorul de T.V.A. are dreptul de a trece în cont suma achitată la buget a T.V.A. pentru serviciile importate. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate, care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de T.V.A., nu se trece în cont. Ea se raportează la consumuri sau la cheltuieli. Aceste prevederi nu vizează livrările de mijloace fixe (bunuri cu valoarea mai mare de

29

- facturilor fiscale pentru livrările şi procurările efectuate pe teritoriul ţării, - declaraţiilor vamale pentru importuri şi exporturi, - ordinelor de plată pentru serviciile importate. Dacă suma TVA ded. depăşeşte TVAcol. intr-o perioadă fiscală, adică TVA deductibilă > TVA colectată, atunci diferenţa se raportează in următoarea perioadă fiscală. Ea devine o parte componentă a sumei T.V.A ce urmează a fi dedusă din T.V.A colectată pentru perioada următoare. In cazurile in care agenţii economici au creanţe cu bugetul (TVA ded. > TVA col,), din cauza livrărilor efectuate la cota zero sau la cote reduse, atunci T.V.A se restituie in conformitate cu Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată. 5. Trecere în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciilor procurate. La momentul procurării valorilor materiale sau achiziţionării serviciilor ce constituie livrarea impozabilă, cumpărătorul obţine de la vânzător documentul numit factură fiscală. Acesta confirmă calcularea de către vânzător a T.V.A. În baza facturii fiscale, cumpărătorul are dreptul de a atribui suma T.V.A. la decontările cu bugetul, micşorând datoriile faţă de aceasta. Operaţiunea poartă denumirea de trecere în cont a T.V.A. aferentă mărfurilor, serviciilor procurate. Deci, suma T.V.A. trecută în cont reprezintă suma scăzută din impozitul care urmează a fi achitat. Se permite trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciilor procurate doar în următoarele cazuri: - livrarea impozabilă este efectuată către subiectul impozabil de furnizor, care a eliberat factura fiscală; - factura fiscală este procurată în modul stabilit de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat; - valorile materiale sunt importate de către subiectul impozabil şi T.V.A. a fost achitată până la efectuarea procedurilor de vămuire a lor; - plătitorul de T.V.A. are dreptul de a trece în cont suma achitată la buget a T.V.A. pentru serviciile importate. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate, care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de T.V.A., nu se trece în cont. Ea se raportează la consumuri sau la cheltuieli. Aceste prevederi nu vizează livrările de mijloace fixe (bunuri cu valoarea mai mare de

30

6000 lei şi cu termen de exploatare mai mare de 1 an), destinate includerii în capitalul statutar în modul şi termenii stabiliţi de legislaţie. Suma T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate, care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor, atât impozabile, cât şi scutite de T.V.A., se trece în cont, dacă se referă la livrările impozabile. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate, care nu sunt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, precum şi pe valorile materiale procurate, care în procesul activităţii de întreprinzător au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormativ conform legislaţiei, nu se trece în cont. Ea se raportează la cheltuielile perioadei. Suma T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul impozabil, în scopul organizării activităţilor distractive, ce nu ţin de domeniul activităţii sale de întreprinzător, nu se trece în cont. Ea se raportează la cheltuieli. Întreprinzătorii, a căror activitate constă în organizarea distracţiilor şi timpului liber, iar valorile materiale, serviciile procurate, sunt folosite nemijlocit pentru desfăşurarea acestei activităţi, au dreptul la trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale şi serviciile procurate.

Scutiri şi facilităţi fiscale privind T.V.A. T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi livrărilor de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova: - locuinţa, pământul şi terenul pe care se găseşte locuinţa, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora, cu excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective; - produsele alimentare şi nealimentare pentru copii; - serviciile financiare (acordarea sau transmiterea creditelor, garanţiilor de credit etc.); - serviciile ce ţin de autentificarea drepturilor deţinătorilor de teren; - timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor; - serviciile livrate de cooperativele agricole de prestări servicii (se referă doar la cooperative înfiinţate în conformitate cu art. 87 al Legii nr. 73 din 12 aprilie 2001 privind cooperativele de întreprinzător) membrilor acestor cooperative, cu condiţia că cel puţin 75% din valoarea totală a livrărilor cooperativei constituie valoarea mărfurilor şi serviciilor livrate membrilor cooperativei şi valoarea mărfurilor livrate cooperativei de către membrii acesteia;

31

- activele materiale a căror valoare depăşeşte 6000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, plasate în capitalul statutar al agentului economic; - mărfurile şi serviciile finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale, destinate realizării proiectelor. T.V.A. nu se aplică la mărfurile introduse pe teritoriul vamal şi plasate sub regimurile vamale de tranzit, transformate sub control vamal. Declaraţia privind T.V.A. se prezintă la Serviciul Fiscal de Stat, nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale. Contribuabilul achită T.V.A. până la data stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe această perioadă.

31

- activele materiale a căror valoare depăşeşte 6000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, plasate în capitalul statutar al agentului economic; - mărfurile şi serviciile finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale, destinate realizării proiectelor. T.V.A. nu se aplică la mărfurile introduse pe teritoriul vamal şi plasate sub regimurile vamale de tranzit, transformate sub control vamal. Declaraţia privind T.V.A. se prezintă la Serviciul Fiscal de Stat, nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale. Contribuabilul achită T.V.A. până la data stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe această perioadă.

32

TEMA 5. A C C I Z E L E 1. Accizele – caracteristica generală 2. Obiectul impunerii şi cotele accizelor 3. Marcarea cu timbre de acciz 4. Modul de calcul şi termenii de achitare 5. Modul de restituire a accizului 6. Declararea şi achitarea accizului la import de marfă 1. Accizele – caracteristica generală Acciz – impozit indirect care este impus asupra mărfurilor de larg consum. Suma accizelor este inclusă în preţul mărfii sau serviciilor. În prezent acest impozit este aplicat în toate ţările cu economie de piaţă. El este impus unui şir de mărfuri şi poate fi privit sub două aspecte: în primul rând ca sursă principală de venit a bugetului şi în al doilea rând ca mod de limitare a consumurilor unor mărfuri supuse accizelor (de regulă mărfuri dăunătoare sănătăţii). Conform Codului Fiscal al R.M., accizele sunt parte componentă a sistemului de impozite şi taxe generale de stat şi se stabilesc pentru unele mărfuri de consum; Subiecţii impunerii, în funcţie de caracterul şi tipul activităţii, sunt: 1.persoanele fizice şi juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul R. Moldova. 2.persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accizelor,cu excepţia mărfurilor care sunt scutite de plata impozitului dat. Subiecţii impunerii care produc sau preconizează să producă marfa accizată sunt obligaţi să se înregistreze ca plătitori de accize şi să primească certificatul de acciz. Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat de organul Serviciului Fiscal de Stat subiectului impunerii,care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor. Pentru obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sunt obligaţi de a se înregistra ca subiecţi impozabili se adresează la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial în raza căruia activează cu o cerere de solicitare a certificatului de acciz.

33

2. Obiectul impunerii şi cotele accizelor Ca obiecte ale impunerii cu acciz sunt mărfurile supuse accizelor şi licenţele pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc,specificate în anexa la Titlul IV a CF al RM Baza impozabilă o constituie pentru mărfurile supuse accizelor: - volumul în expresie naturală (litru,tonă,litru alcool absolut, bucăţi, cm3),dacă cotele accizelor,inclusiv în cazul importului, sunt stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii. - valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA,dacă pentru aceste mărfuri sunt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor. - valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate în momentul importului, fără a ţine cont de accize şi TVA, dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor La calcularea accizelor se aplică următoarele cote: 1. în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii(se aplică în situaţiile când baza impozabilă pentru mărfurile supuse accizelor este volumul în extensie naturală) 2. ad valorem în procente de la valoarea de piaţă a mărfii(se aplică în situaţiile când baza impozabilă pentru mărfurile supuse accizelor este valoarea mărfii) fără a ţine cont de TVA şi accize,sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, luând în consideraţie impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate în momentul importului, fără a ţine cont de accize şi TVA. Mărimea cotelor, în funcţie de tipul mărfurilor, este stabilită în anexa 1 a Titlului IV al CF. Conform Codului Fiscal, sunt prevăzute următoarele înlesniri la plata impozitului: Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau

consum personal a căror valoare nu depăşeşte 300 euro sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare. Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri:

- definite ca ajutor umanitar, stabilite de Guvern - destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul R. Moldova de către organizaţiile internaţionale în limita acordurilor la care aceasta este parte. - destinate folosirii oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni similare lor în R. Moldova.

33

2. Obiectul impunerii şi cotele accizelor Ca obiecte ale impunerii cu acciz sunt mărfurile supuse accizelor şi licenţele pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc,specificate în anexa la Titlul IV a CF al RM Baza impozabilă o constituie pentru mărfurile supuse accizelor: - volumul în expresie naturală (litru,tonă,litru alcool absolut, bucăţi, cm3),dacă cotele accizelor,inclusiv în cazul importului, sunt stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii. - valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA,dacă pentru aceste mărfuri sunt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor. - valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate în momentul importului, fără a ţine cont de accize şi TVA, dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor La calcularea accizelor se aplică următoarele cote: 1. în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii(se aplică în situaţiile când baza impozabilă pentru mărfurile supuse accizelor este volumul în extensie naturală) 2. ad valorem în procente de la valoarea de piaţă a mărfii(se aplică în situaţiile când baza impozabilă pentru mărfurile supuse accizelor este valoarea mărfii) fără a ţine cont de TVA şi accize,sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, luând în consideraţie impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate în momentul importului, fără a ţine cont de accize şi TVA. Mărimea cotelor, în funcţie de tipul mărfurilor, este stabilită în anexa 1 a Titlului IV al CF. Conform Codului Fiscal, sunt prevăzute următoarele înlesniri la plata impozitului: Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau

consum personal a căror valoare nu depăşeşte 300 euro sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare. Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri:

- definite ca ajutor umanitar, stabilite de Guvern - destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul R. Moldova de către organizaţiile internaţionale în limita acordurilor la care aceasta este parte. - destinate folosirii oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni similare lor în R. Moldova.

34

Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision. Accizele nu se achită la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul

vamal şi plasarea acestora în regimurile vamale de tranzit,depozit vamal,precum şi magazin duty free,cu excepţia ţigărilor cu filtru de import etc. 3. Marcarea cu timbre de acciz Timbrul de acciz este un marcaj tipărit de unitatea specializată autorizată de Ministerul de Finanţe. Mărfurile supuse accizelor, cum ar fi votca, lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vinurile, divinurile şi alte băuturi spirtoase, articolele de tutun comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul R. Moldova, precum şi importate sunt pasibile marcării obligatorii cu timbre de acciz. Marcare se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, până la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul R. Moldova – până în momentul expedierii (transportări) acestora din încăperea de acciz. Nu sunt marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumante şi spumoase, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea până la 0,25 litri,de la 1.5,3,6 litri,mărfurile supuse accizelor plasate în regimurile vamale de tranzit,depozit vamal,admitere temporară,magazin duty free, precum şi mărfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriul R. Moldova şi destinate exportului. Valoarea timbrelor de acciz nu include accizele datorate bugetului de stat,achiziţionarea lor de către agenţii economici producători şi importatori făcându-se la un preţ ce reprezintă costul şi profitul aferent tipăririi. Timbrele de acciz procurate nu se vând, nu se transmit altor persoane şi nu se înstrăinează în alt mod,cu excepţia restituirii lor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. 4. Modul de calcul şi termenele de achitare Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu volumul impozabil. Pentru aceasta se calculează produsul dintre volumul sau valoarea mărfurilor supuse accizelor, în expresie naturală sau valorică şi cotele accizelor la care acestea se impun. Dacă volumul impozabil este stabilit în unităţi de măsură, ce nu corespund cotelor stabilite ale accizelor, impozitarea se efectuează în baza cotelor aprobate recalculându-se volumele în unitate de măsură dată.

35

Persoanele fizice şi juridice care prelucrează sau fabrică mărfuri supuse accizelor, înregistrate ca subiecţi ai impunerii, au dreptul la trecerea în cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor. Trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor, folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor, expediate ulterior din încăperea de acciz, în cazul prezenţei documentelor confirmative cu privire la achitarea accizelor la buget pentru materia primă utilizată. Suma trecerii în cont a accizelor se determină de subiectul impunerii de sine stătător, în momentul expedierii mărfurilor din încăperea de acciz. Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii (clădiri, încăperi,teritorii terenuri) determinate în certificatul de acciz ,unde mărfurilor supuse accizelor se prelucrează / fabrică şi se expediază (transportă) de către subiecţii impunerii. Suma trecerii în cont a accizelor este formată din sumele accizelor achitate de subiectul impunerii: - pentru materia primă accizată,utilizată pentru producerea mărfurilor supuse accizelor - la importul materiei prime accizate, utilizate la producerea mărfurilor supuse accizului Pentru persoanele fizice şi juridice, subiecţi ai impunerii cu accize, obligaţia fiscală cu privire la calcularea şi achitarea accizelor la buget apare în momentul expedierii mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. Expedierea – deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. Obligaţia de achitare la buget a accizelor nu apare în cazul când entitatea efectuează mişcarea internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează dintr-un loc al încăperii de acciz în altul. Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supse accizelor, obligaţia fiscală apare concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea taxelor vamale. Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt nişte livrări scutite de acciz. Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina plătitorilor de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de mărfuri.

35

Persoanele fizice şi juridice care prelucrează sau fabrică mărfuri supuse accizelor, înregistrate ca subiecţi ai impunerii, au dreptul la trecerea în cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor. Trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor, folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor, expediate ulterior din încăperea de acciz, în cazul prezenţei documentelor confirmative cu privire la achitarea accizelor la buget pentru materia primă utilizată. Suma trecerii în cont a accizelor se determină de subiectul impunerii de sine stătător, în momentul expedierii mărfurilor din încăperea de acciz. Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii (clădiri, încăperi,teritorii terenuri) determinate în certificatul de acciz ,unde mărfurilor supuse accizelor se prelucrează / fabrică şi se expediază (transportă) de către subiecţii impunerii. Suma trecerii în cont a accizelor este formată din sumele accizelor achitate de subiectul impunerii: - pentru materia primă accizată,utilizată pentru producerea mărfurilor supuse accizelor - la importul materiei prime accizate, utilizate la producerea mărfurilor supuse accizului Pentru persoanele fizice şi juridice, subiecţi ai impunerii cu accize, obligaţia fiscală cu privire la calcularea şi achitarea accizelor la buget apare în momentul expedierii mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. Expedierea – deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz. Obligaţia de achitare la buget a accizelor nu apare în cazul când entitatea efectuează mişcarea internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează dintr-un loc al încăperii de acciz în altul. Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supse accizelor, obligaţia fiscală apare concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea taxelor vamale. Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt nişte livrări scutite de acciz. Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina plătitorilor de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de mărfuri.

36

Declaraţia privind accizele este alcătuită dintr-un singur compartiment, numit "Volumul impozabil" şi se completează pe un formular oficial, aprobat de Ministerul de Finanţe. Declaraţia privind accizele se semnează de către conducătorul şi contabilul şef ai subiecţilor impozabili şi se prezintă IFS într-un exemplar unic. 5. Modul de restituire a accizelor Restituirea de la buget a accizelor se realizează in cazul exportului mărfurilor supuse accizelor de proprietarul lor sau in baza contractului de comision. Dreptul la restituirea accizului, in cazul efectuării exportului in condiţiile contractului de comision, apare la subiectul impunerii – comitentul, in condiţiile repatrierii mijloacelor. Restituirea se va înfăptui in baza prezentării organelor Serviciului Fiscal a următoarelor documente: - contractul de vânzare-cumpărare pentru livrarea mărfurilor supuse accizelor, încheiat cu partenerul străin; - documentul de plată şi extrasul băncii ce confirmă încasarea de facto pe contul contribuabilului; - declaraţia vamală a încărcăturii sau copia ei. Persoanele care nu sunt subiecţi ai impunerii cu accize, nu au dreptul la restituirea accizelor din buget in cazul exportului mărfurilor fabricate cu utilizarea mărfurilor supuse accizelor. Suma accizelor achitate la mărfurile expediate (cu excepţia exportului) se restituie in contul stingerii datoriilor faţă de bugetul de stat. In lipsa datoriilor, se transferă la contul de decontare al agentului economic. 6. Declararea şi achitarea accizelor la import de marfă Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de către subiecţi odată cu achitarea taxelor vamale. In cazul in care pentru importul de mărfuri nu se percepe taxa vamală, mărfurile se consideră importate, ca şi cum ar fi fost supuse taxei vamale. Cu respectarea reglementărilor stabilite de legislaţia vamală pentru regimul de import. Subiecţii impunerii sunt obligaţi să prezinte declaraţia privind achitarea accizelor cel târziu în ultima zi a lunii care urmează după cea in care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor.

37

TEMA 6. TAXELE VAMALE 1. Taxele vamale – caracteristica generală 2. Aplicarea taxelor vamale 3. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor 4. Facilităţi tarifare 1. Taxele vamale – caracteristica generală Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea mărfurilor pe teritoriul R. Moldova , sau la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal. Subiecţii impunerii ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care importă, exportă sau tranzitează mărfuri pe teritoriul R. Moldova. Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tariful vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale aplicate acestor mărfuri. În funcţie de obiectul impunerii, deosebim: Taxe vamale la import; Taxe vamale la export; Taxe vamale de tranzit. Scopul aplicării tarifului vamal este: - Optimizarea structurii importului de mărfuri ; - Echilibrarea importului de mărfuri, protecţia producătorilor autohtoni ; - Crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei R.M. în economia mondială. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională. Obiectele impunerii cu taxe vamale sânt mărfurile importate, exportate sau care sânt în tranzit pe teritoriul R. Moldova. Valoarea în vamă a mărfii este valoarea mărfii introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite. Reglementarea în domeniul vamal este bazată pe Codul Vamal, în care se stipulează regimurile vamale, vămuirea şi controlul vamal. La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia autorităţii vamale şi întocmeşte Declaraţia vamală.

37

TEMA 6. TAXELE VAMALE 1. Taxele vamale – caracteristica generală 2. Aplicarea taxelor vamale 3. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor 4. Facilităţi tarifare 1. Taxele vamale – caracteristica generală Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea mărfurilor pe teritoriul R. Moldova , sau la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal. Subiecţii impunerii ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care importă, exportă sau tranzitează mărfuri pe teritoriul R. Moldova. Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tariful vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale aplicate acestor mărfuri. În funcţie de obiectul impunerii, deosebim: Taxe vamale la import; Taxe vamale la export; Taxe vamale de tranzit. Scopul aplicării tarifului vamal este: - Optimizarea structurii importului de mărfuri ; - Echilibrarea importului de mărfuri, protecţia producătorilor autohtoni ; - Crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei R.M. în economia mondială. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională. Obiectele impunerii cu taxe vamale sânt mărfurile importate, exportate sau care sânt în tranzit pe teritoriul R. Moldova. Valoarea în vamă a mărfii este valoarea mărfii introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite. Reglementarea în domeniul vamal este bazată pe Codul Vamal, în care se stipulează regimurile vamale, vămuirea şi controlul vamal. La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia autorităţii vamale şi întocmeşte Declaraţia vamală.

38

2. Aplicarea taxelor vamale Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care R. Moldova este parte. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de acordurile internaţionale, la care R. Moldova este parte. Taxele vamale se aplică în conformitate cu anexa 1 la legea R. Moldova „Cu privire la tariful vamal”. Spre exemplu în conformitate cu prevederile tarifului vamal, sunt prevăzute următoarele taxe vamale : - Pentru peşte viu sau refrigerat - 10% - Pentru carne de bovine, porcine,proaspătă sau congelată – 20% ‚+200 euro/t - Pentru suc de tomate,de mere,de struguri – 15 % - Suc de citrice 10% - Miere naturală – 15 % - Pentru bere fabricată din mal – 0,25 euro/litru - Pentru ţigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate), trabucuri şi ţigarete ,din tutun sau din înlocuitori de tutun – 3 euro/1000 bucăţi etc. Sunt scutite de taxa vamală: a) Mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale b) Mărfurile introduse sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, cu titlu gratuit(donaţii) sau în scopuri filantropice c) Publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţământului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţământ şi curative. Concomitent cu taxa vamală, determinată în baza valorii în vamă a mărfurilor şi taxei vamale prevăzute de tariful vamal, organele vamale calculează şi taxele pentru efectuarea procedurilor vamale (anexa 2 la legea R.M.„Cu privire la tariful vamal",nr.1380-XIII din 20.11.97.) Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale. Sunt prevăzute următoarele tipuri de proceduri vamale pentru efectuarea acestora :

39

1. Înregistrarea mărfurilor în vamă (vămuirea): - 4 euro ,în cazul când valoarea în vamă a mărfurilor constituie de la 100 la 1000 euro. - 0,4% din valoarea în vamă a mărfii, în cazul când valoarea mărfii în vamă depăşeşte 1000 euro, dar nu mai mult de 1800 euro. 2. Eliberarea adeverinţei pentru înregistrarea mijlocului de transport introdus pe teritoriul ţării – 7 euro 3. Păstrarea bunurilor în depozitele ce aparţin organelor vamale – de fiecare kg pentru fiecare zi de păstrare : - Pentru primele 30 de zile calendaristice – 0,01 euro - Pentru următoarele 30 de zile calendaristice – 0,02 euro - Pentru următoarele zile calendaristice – 0,05 euro 4. Aplicarea sigiliului vamal – 4 euro de sigiliu etc. Exemplu : Agentul economic a importat suc de portocale în valoare de 235212 lei. Taxa vamală = 10% ,taxa pentru efectuarea procedurilor vamale =0,4%. Să se determine toate impozitele datorate la trecerea frontierei.

1.taxa vamală : 235212 x 10% = 23521,20lei 2.taxa p-u efectuarea procedurile vamale :235212 x 0,4% = 940,85lei 3.T.V.A. (235212 + 23521,20+ 940,85) x 20% = 51934,81lei

3. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse sau scoase de pe teritoriul vamal. Valoarea în vamă a mărfii se determină prin următoarele metode: - În baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ,ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit - În baza valorii tranzacţiei cu marfă identică ; - În baza valorii tranzacţiei cu marfă similară ; - În baza costului unitar al mărfii , - În baza valorii calculate a mărfii ; - Prin metoda de rezervă . Principala metodă este Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă . În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Conform metodei principale, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:

39

1. Înregistrarea mărfurilor în vamă (vămuirea): - 4 euro ,în cazul când valoarea în vamă a mărfurilor constituie de la 100 la 1000 euro. - 0,4% din valoarea în vamă a mărfii, în cazul când valoarea mărfii în vamă depăşeşte 1000 euro, dar nu mai mult de 1800 euro. 2. Eliberarea adeverinţei pentru înregistrarea mijlocului de transport introdus pe teritoriul ţării – 7 euro 3. Păstrarea bunurilor în depozitele ce aparţin organelor vamale – de fiecare kg pentru fiecare zi de păstrare : - Pentru primele 30 de zile calendaristice – 0,01 euro - Pentru următoarele 30 de zile calendaristice – 0,02 euro - Pentru următoarele zile calendaristice – 0,05 euro 4. Aplicarea sigiliului vamal – 4 euro de sigiliu etc. Exemplu : Agentul economic a importat suc de portocale în valoare de 235212 lei. Taxa vamală = 10% ,taxa pentru efectuarea procedurilor vamale =0,4%. Să se determine toate impozitele datorate la trecerea frontierei.

1.taxa vamală : 235212 x 10% = 23521,20lei 2.taxa p-u efectuarea procedurile vamale :235212 x 0,4% = 940,85lei 3.T.V.A. (235212 + 23521,20+ 940,85) x 20% = 51934,81lei

3. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse sau scoase de pe teritoriul vamal. Valoarea în vamă a mărfii se determină prin următoarele metode: - În baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ,ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit - În baza valorii tranzacţiei cu marfă identică ; - În baza valorii tranzacţiei cu marfă similară ; - În baza costului unitar al mărfii , - În baza valorii calculate a mărfii ; - Prin metoda de rezervă . Principala metodă este Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă . În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Conform metodei principale, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:

40

1. cheltuielile aferente asigurării, costul transportului, costul încărcării-descărcării 2. cheltuielile suportate de cumpărător: comisioanele pentru brokeri, costul containerelor, ori alt ambalaj de folosinţă repetată, ce nu sunt considerate un tot întreg cu marfa, costul materialelor şi al lucrărilor de ambalaj etc. 4. Facilităţi tarifare

Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri, de reducere a taxei vamale, de scutire de taxă, de restituire a taxei plătite anterior.

Facilităţile tarifare se stabilesc prin prezenta lege şi nu pot avea caracter individual, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.28.

Facilităţile tarifare se acordă în modul prevăzut de legislaţie şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Sînt scutite de taxa vamală: a) mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi

de bagaje, de mărfuri, precum şi obiectele de aprovizionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare;

b) mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţeni străini, în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte;

c) valuta naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;

d) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;

e) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii) sau în scopuri filantropice pe linia statului, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;

f) mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală în cadrul destinaţiilor vamale respective;

g) mărfurile plasate sub regimurile vamale de tranzit şi antrepozit vamal şi sub destinaţiile vamale de distrugere şi abandon în folosul statului;

41

h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

i) mărfurile autohtone anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare şi produsele compensatoare după perfecţionarea pasivă conform reglementărilor vamale;

j) publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative.

k) mărfurile plasate şi comercializate în magazinele duty-free; l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul

teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere, precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;

l1) mărfurile şi serviciile importate de către rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi de către rezidenţii incubatoarelor de inovare. Modul de aplicare a scutirii se stabileşte de Guvern. În cazul încetării activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice, a incubatoarelor de inovare sau în cazul revocării statutului de rezident al acestora, taxa vamală se aplică la valoarea iniţială a stocurilor de mărfuri neutilizate în procesul activităţii rezidenţilor;

m) mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, exceptînd mărfurile supuse accizelor, carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată (poziţia tarifară 0201), carnea de bovine congelată (poziţia tarifară 0202), carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0203), carnea de ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0204), organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catîri, asini, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0206), carnea şi organele comestibile ale păsărilor de la poziţia tarifară 0105, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0207), slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă, proaspătă, refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată (poziţia tarifară 0209 00), laptele şi smîntîna din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi) (poziţia tarifară 0402), feculele de cartofi (poziţia tarifară 1108 13 000), grăsimile de animale din specia bovină, ovină sau caprină, altele decît cele de la poziţia tarifară

41

h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

i) mărfurile autohtone anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare şi produsele compensatoare după perfecţionarea pasivă conform reglementărilor vamale;

j) publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative.

k) mărfurile plasate şi comercializate în magazinele duty-free; l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul

teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere, precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;

l1) mărfurile şi serviciile importate de către rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi de către rezidenţii incubatoarelor de inovare. Modul de aplicare a scutirii se stabileşte de Guvern. În cazul încetării activităţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice, a incubatoarelor de inovare sau în cazul revocării statutului de rezident al acestora, taxa vamală se aplică la valoarea iniţială a stocurilor de mărfuri neutilizate în procesul activităţii rezidenţilor;

m) mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, exceptînd mărfurile supuse accizelor, carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată (poziţia tarifară 0201), carnea de bovine congelată (poziţia tarifară 0202), carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0203), carnea de ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0204), organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catîri, asini, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0206), carnea şi organele comestibile ale păsărilor de la poziţia tarifară 0105, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0207), slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă, proaspătă, refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată (poziţia tarifară 0209 00), laptele şi smîntîna din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi) (poziţia tarifară 0402), feculele de cartofi (poziţia tarifară 1108 13 000), grăsimile de animale din specia bovină, ovină sau caprină, altele decît cele de la poziţia tarifară

42

1503 (poziţia tarifară 1502 00) şi zahărul brut din trestie de zahăr (poziţia tarifară 1701 11). Taxa vamală achitată pentru mărfurile plasate în regim vamal de perfecţionare activă, la care se aplică taxa vamală, se restituie, în modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un termen ce nu va depăşi 10 zile;

n) mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;

o) utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea mişcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui utilaj, echipament şi atribute de gratificaţie;

p) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;

q) activele materiale a căror valoare depăşeşte 3000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar (social), în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. Modul de aplicare a facilităţii fiscale respective se stabileşte prin regulamentul aprobat de Guvern;

r) utilajul tehnologic, echipamentul, instalaţiile şi mijloacele circulante importate de către organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, pentru activitatea din sfera ştiinţei şi inovării, conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova şi limitei propuse anual de Guvern şi aprobate de Parlament;

s) mărfurile importate cu scopul efectuării investiţiilor capitale în cadrul şi în condiţiile Acordului de investiţii "Cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"";

t) produsele petroliere importate în cadrul şi în condiţiile Acordului de investiţii "Cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"", destinate comercializării prin unităţile de comercializare a produselor petroliere stabilite în acordul menţionat;

43

u) mărfurile introduse în Republica Moldova de către persoanele juridice în scopuri necomerciale şi plasate sub regimul vamal de import, a căror valoare în vamă nu depăşeşte 50 de euro;

v) bunurile mobile a căror valoare depăşeşte 3000 de lei şi a căror durată de funcţionare este mai mare de un an, importate de către întreprinderile ce desfăşoară activitatea de leasing, în scopul onorării obligaţiilor contractuale ale acestora, rezultate din contractele de leasing încheiate cu persoane fizice sau juridice din Republica Moldova.

43

u) mărfurile introduse în Republica Moldova de către persoanele juridice în scopuri necomerciale şi plasate sub regimul vamal de import, a căror valoare în vamă nu depăşeşte 50 de euro;

v) bunurile mobile a căror valoare depăşeşte 3000 de lei şi a căror durată de funcţionare este mai mare de un an, importate de către întreprinderile ce desfăşoară activitatea de leasing, în scopul onorării obligaţiilor contractuale ale acestora, rezultate din contractele de leasing încheiate cu persoane fizice sau juridice din Republica Moldova.

44

TEMA 7. TAXELE FONDULUI RUTIER 1. Sistemul taxelor rutiere 2. Sursele de constituire a Fondului Rutier 3. Destinaţia Fondului Rutier. Modul de calcul al taxelor în Fondul Rutier 1. Sistemul taxelor rutiere Taxele rutiere sânt taxe percepute pentru folosirea drumurilor şi/sau a zonelor de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor. Sistemul taxelor rutiere include: a) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova; b) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova; c) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise; d) taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj; e) taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare; f) taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere. Subiecţii impunerii achită taxele rutiere la conturile trezoreriale de venituri ale bugetului de stat, conform clasificaţiei bugetare. Taxele rutiere plătite se includ în componenţa cheltuielilor ce vor fi deduse în conformitate cu titlul II al prezentului cod. Subiecţi ai impunerii sânt persoanele fizice şi persoanele juridice posesoare de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova. Obiect al impunerii sânt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în Republica Moldova: motociclete, autoturisme, autocamioane, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autoturism sau de microbuz, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autocamion, autoremorchere, remorci, semiremorci, microbuze, autobuze, tractoare, orice alte autovehicule cu autopropulsie. Nu constituie obiect al impunerii: a) tractoarele şi remorcile folosite în activitatea agricolă; b) autovehiculele pentru transportul în comun pe fir electric.

45

Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.1 la prezentul titlu. Pentru autovehiculele reutilate, cota taxei se stabileşte conform anexei nr.1 la prezentul titlu, pornind de la categoria autovehiculului reutilat şi caracteristicile tehnice ale acestuia, specificate în certificatul de înmatriculare. Perioada fiscală este anul calendaristic. Taxa se achită pentru perioada fiscală printr-o plată unică şi în volum deplin, cu excepţia cazului stabilit la art.341 alin.(9). Subiecţii impunerii achită taxa: a) la data înmatriculării de stat a autovehiculului; b) la data înmatriculării de stat curente a autovehiculului, dacă până la această dată taxa nu a fost achitată; c) la data efectuării testării tehnice obligatorii anuale a autovehiculului, dacă până la această dată taxa nu a fost achitată. Înmatricularea,precum şi testarea tehnică obligatorie a autovehiculului, fără prezentarea documentului de plată ce confirmă achitarea taxei pentru anul curent, nu se efectuează. Taxa se calculează de către subiectul impunerii de sine stătător, în funcţie de obiectul impunerii şi de cota impunerii. Taxa se achită de către subiectul impunerii, cu întocmirea documentului de plată. Taxa se calculează ţinându-se cont de caracteristicile tehnice ale autovehiculului, specificate în certificatul de înmatriculare al acestuia, şi se indică în documentul de plată. Taxa se achită pentru autovehiculele care se află în posesia subiectului impunerii la data apariţiei obligaţiei de achitare a taxei. Taxa nu se achită pentru: - autovehiculele rebutate, precum şi pentru cele neexploatate provizoriu, scoase din circulaţie sau cele radiate din evidenţa organelor abilitate cu ţinerea evidenţei autovehiculelor; - autovehiculele nefolosite de către persoanele fizice cetăţeni. Dacă pentru aceste autovehicule taxa a fost achitată până la data radierii din evidenţă/scoaterii din circulaţie, taxa achitată nu se restituie. În cazul înstrăinării autovehiculului pentru care taxa pe perioada fiscală curentă a fost achitată, noul posesor nu achită taxa, iar fostului posesor nu i se restituie taxa achitată.

45

Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.1 la prezentul titlu. Pentru autovehiculele reutilate, cota taxei se stabileşte conform anexei nr.1 la prezentul titlu, pornind de la categoria autovehiculului reutilat şi caracteristicile tehnice ale acestuia, specificate în certificatul de înmatriculare. Perioada fiscală este anul calendaristic. Taxa se achită pentru perioada fiscală printr-o plată unică şi în volum deplin, cu excepţia cazului stabilit la art.341 alin.(9). Subiecţii impunerii achită taxa: a) la data înmatriculării de stat a autovehiculului; b) la data înmatriculării de stat curente a autovehiculului, dacă până la această dată taxa nu a fost achitată; c) la data efectuării testării tehnice obligatorii anuale a autovehiculului, dacă până la această dată taxa nu a fost achitată. Înmatricularea,precum şi testarea tehnică obligatorie a autovehiculului, fără prezentarea documentului de plată ce confirmă achitarea taxei pentru anul curent, nu se efectuează. Taxa se calculează de către subiectul impunerii de sine stătător, în funcţie de obiectul impunerii şi de cota impunerii. Taxa se achită de către subiectul impunerii, cu întocmirea documentului de plată. Taxa se calculează ţinându-se cont de caracteristicile tehnice ale autovehiculului, specificate în certificatul de înmatriculare al acestuia, şi se indică în documentul de plată. Taxa se achită pentru autovehiculele care se află în posesia subiectului impunerii la data apariţiei obligaţiei de achitare a taxei. Taxa nu se achită pentru: - autovehiculele rebutate, precum şi pentru cele neexploatate provizoriu, scoase din circulaţie sau cele radiate din evidenţa organelor abilitate cu ţinerea evidenţei autovehiculelor; - autovehiculele nefolosite de către persoanele fizice cetăţeni. Dacă pentru aceste autovehicule taxa a fost achitată până la data radierii din evidenţă/scoaterii din circulaţie, taxa achitată nu se restituie. În cazul înstrăinării autovehiculului pentru care taxa pe perioada fiscală curentă a fost achitată, noul posesor nu achită taxa, iar fostului posesor nu i se restituie taxa achitată.

46

Suma taxei plătită în plus se trece în contul taxei pasibile de achitare în perioada fiscală următoare sau se restituie subiectului impunerii în modul stabilit. Darea de seamă privind achitarea taxei se prezintă organelor fiscale de la sediul /domiciliul contribuabilului de către următorii subiecţi ai impunerii: a) persoane juridice; b) persoane fizice care practică activitate de întreprinzător. Darea de seamă privind achitarea taxei se prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21). Darea de seamă privind achitarea taxei se prezintă de către subiecţii menţionaţi până la data de 31 decembrie a perioadei fiscale de gestiune. Întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sânt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, până la 31 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată. Organele şi întreprinderile care efectuează testarea tehnică obligatorie a autovehiculelor sânt obligate să ţină computerizat evidenţa autovehiculelor care au fost supuse testării tehnice obligatorii şi să transmită Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor informaţia necesară pentru completarea Registrului de stat al transporturilor. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor asigură accesul Serviciului Fiscal de Stat la datele Registrului de stat al transporturilor în modul stabilit de comun acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanţelor. 2. Sursele de constituire a Fondului Rutier Sursele de constituire a fondului rutier sunt: Defalcările de la accizele la benzină şi motorină Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule neînmatriculate în R.

Moldova. Taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de vehicule

înmatriculate în Republica Moldova. Taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru circulaţia vehiculelor a căror masă

totală, sarcină masică pe osie şi gabarite depăşesc limitele admise.

47

Mijloacele provenite de la eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale, taxele pentru transporturi rutiere internaţionale (taxe adecvate), achitate de persoanele fizice şi juridice. Amenzile pentru nerespectarea regulilor transportului de călători,deteriorarea

drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere,a plantaţiilor aferente drumurilor Taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului

localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj. Taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului

localităţii pentru amplasarea publicităţii exterioare. 3. Destinaţia Fondului Rutier. Modul de calcul al taxelor în Fondul Rutier Fondul rutier are o destinaţie specială fiind utilizat pentru finanţarea: Întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor publice naţionale şi locale. Proiectării de drumuri Dezvoltării bazei de producţie a unităților care deservesc drumurile Producerii de materiale de construcţie rutieră Procurării de tehnică şi utilaj pentru întreţinerea drumurilor Lucrărilor de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi construcţie în domeniu Administrării gospodăriei drumurilor

Taxa se calculează: - Pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova – de către organul abilitat al administraţiei publice centrale, conform anexei nr.3 - Pentru autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova – de către Serviciul Vamal, conform anexei nr. 4 Modul de calculare a masei totale şi a gabaritelor se stabileşte de Guvern. Modul de distribuire a mijloacelor fondului pentru drumurile publice naţionale şi locale se aprobă anual de Guvern, ținându-se cont de faptul că cel puţin 50 la sută din ele se vor utiliza pentru finanţarea drumurilor naţionale. Mijloacele pentru întreţinerea drumurilor se determină conform normativelor stabilite pentru un kilometru de drum şi lungimii lor. Volumul mijloacelor necesare pentru reparaţia şi reconstrucţia drumurilor se aprobă de Guvern în conformitate cu nomenclatorul acestor drumuri. Cuantumul mijloacelor pentru întreţinerea drumurilor se stabileşte luându-se ca bază normativele pentru un kilometru de drum şi lungimea lor totală.

47

Mijloacele provenite de la eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale, taxele pentru transporturi rutiere internaţionale (taxe adecvate), achitate de persoanele fizice şi juridice. Amenzile pentru nerespectarea regulilor transportului de călători,deteriorarea

drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere,a plantaţiilor aferente drumurilor Taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului

localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj. Taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului

localităţii pentru amplasarea publicităţii exterioare. 3. Destinaţia Fondului Rutier. Modul de calcul al taxelor în Fondul Rutier Fondul rutier are o destinaţie specială fiind utilizat pentru finanţarea: Întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor publice naţionale şi locale. Proiectării de drumuri Dezvoltării bazei de producţie a unităților care deservesc drumurile Producerii de materiale de construcţie rutieră Procurării de tehnică şi utilaj pentru întreţinerea drumurilor Lucrărilor de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi construcţie în domeniu Administrării gospodăriei drumurilor

Taxa se calculează: - Pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova – de către organul abilitat al administraţiei publice centrale, conform anexei nr.3 - Pentru autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova – de către Serviciul Vamal, conform anexei nr. 4 Modul de calculare a masei totale şi a gabaritelor se stabileşte de Guvern. Modul de distribuire a mijloacelor fondului pentru drumurile publice naţionale şi locale se aprobă anual de Guvern, ținându-se cont de faptul că cel puţin 50 la sută din ele se vor utiliza pentru finanţarea drumurilor naţionale. Mijloacele pentru întreţinerea drumurilor se determină conform normativelor stabilite pentru un kilometru de drum şi lungimii lor. Volumul mijloacelor necesare pentru reparaţia şi reconstrucţia drumurilor se aprobă de Guvern în conformitate cu nomenclatorul acestor drumuri. Cuantumul mijloacelor pentru întreţinerea drumurilor se stabileşte luându-se ca bază normativele pentru un kilometru de drum şi lungimea lor totală.

48

Normativele se elaborează de organul abilitat al administraţiei publice centrale şi se avizează de Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului şi Ministerul de Finanţe. Felul lucrărilor aferente întreţinerii,reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor se stabileşte prin Instrucţiunile cu privire la clasificarea lucrărilor, aprobate de organul abilitat al administraţiei publice centrale de comun acord cu Ministerul Finanţelor, în baza prescripţiilor tehnice de întreţinere şi de reparaţie a drumurilor. Necesarul de mijloace pentru anul planificat se determină ținându-se cont de necesităţile asigurării integrităţii drumurilor, menţinerii lor într-o stare corespunzătoare desfăşurării în siguranţă a circulaţiei rutiere. Taxa se calculează conform cotelor indicate în anexa 1 la Legea Fondului Rutier, utilizându-se formula : M = 45 + 15 x (P – 36) x 0,05 x S , În care: M - indică taxa plătită P - masa brută a vehiculului S - distanţa de transport. Pentru transportarea încărcăturilor periculoase ,taxa se majorează cu 200%. Gradul de pericol al încărcăturilor se stabileşte conform instrucţiunilor cu privire la asigurarea siguranţei la transportarea pe teritoriul R. Moldova a încărcăturilor periculoase cu mijloace de transport auto ,aprobate de Ministerul Afacerilor Interne în consens cu Departamentul Situaţii Excepţionale, precum şi cu Departamentul de Standardizare şi Metrologie.

49

TEMA 8. IMPOZITUL PRIVAT 1. Impozitul privat - noţiuni generale 2. Subiectul, obiectul şi cotele impozitului privat 3. Administrarea impozitului privat 1. Impozitul privat - noţiuni generale Codul fiscal prevede in lista impozitelor şi taxelor generale de stat şi impozitul privat. Calcularea şi achitarea impozitului privat sunt reglementate de Legea bugetului pentru anul respectiv. Impozitul privat este inclus în sistemul impozitelor generale de stat. Impozitul privat este o plată încasată până la semnarea contractului de vânzare-cumpărare a patrimoniului public, inclusiv a acţiunilor, şi este vărsat de către cumpărătorul patrimoniului, în bugetul de stat. Modul de achitare a acestuia se reglementează prin Legea bugetului de stat. Impozitul privat nu se achită în cazul primirii gratuite în proprietate privată a bunurilor domeniului public de către persoanele fizice rezidente ce nu practică activitate de întreprinzător. În cazul rezilierii contractului de vânzare-cumpărare generată de neexecutarea de către cumpărător a obligaţiilor asumate, sumele achitate ale impozitului privat nu se restituie. 2. Subiectul, obiectul şi cotele impozitului privat Obiectul calculării impozitului privat sânt bunurile domeniului public, inclusiv acţiunile. Subiecţii (plătitorii) impozitului privat sânt persoanele fizice şi juridice din R. Moldova, precum şi persoanele juridice şi fizice străine, cărora în procesul privatizării li se transmit în proprietate privată bunuri ale domeniului public. Cota impozitului privat se stabileşte în conformitate cu Legea bugetului de stat, în mărime de 1% din valoarea de achiziţionare a bunurilor domeniului public supuse privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor supuse privatizării. Evaluarea obiectelor supuse privatizării şi determinarea preţului se efectuează conform actelor normative în vigoare şi standardelor naţionale.

49

TEMA 8. IMPOZITUL PRIVAT 1. Impozitul privat - noţiuni generale 2. Subiectul, obiectul şi cotele impozitului privat 3. Administrarea impozitului privat 1. Impozitul privat - noţiuni generale Codul fiscal prevede in lista impozitelor şi taxelor generale de stat şi impozitul privat. Calcularea şi achitarea impozitului privat sunt reglementate de Legea bugetului pentru anul respectiv. Impozitul privat este inclus în sistemul impozitelor generale de stat. Impozitul privat este o plată încasată până la semnarea contractului de vânzare-cumpărare a patrimoniului public, inclusiv a acţiunilor, şi este vărsat de către cumpărătorul patrimoniului, în bugetul de stat. Modul de achitare a acestuia se reglementează prin Legea bugetului de stat. Impozitul privat nu se achită în cazul primirii gratuite în proprietate privată a bunurilor domeniului public de către persoanele fizice rezidente ce nu practică activitate de întreprinzător. În cazul rezilierii contractului de vânzare-cumpărare generată de neexecutarea de către cumpărător a obligaţiilor asumate, sumele achitate ale impozitului privat nu se restituie. 2. Subiectul, obiectul şi cotele impozitului privat Obiectul calculării impozitului privat sânt bunurile domeniului public, inclusiv acţiunile. Subiecţii (plătitorii) impozitului privat sânt persoanele fizice şi juridice din R. Moldova, precum şi persoanele juridice şi fizice străine, cărora în procesul privatizării li se transmit în proprietate privată bunuri ale domeniului public. Cota impozitului privat se stabileşte în conformitate cu Legea bugetului de stat, în mărime de 1% din valoarea de achiziţionare a bunurilor domeniului public supuse privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor supuse privatizării. Evaluarea obiectelor supuse privatizării şi determinarea preţului se efectuează conform actelor normative în vigoare şi standardelor naţionale.

50

3. Administrarea impozitului privat Responsabilitatea pentru corectitudinea calculării impozitului şi plata acestuia la timp aparţine atât organelor răspunzătoare de organizarea privatizării, cât şi contribuabililor. Darea de seamă pe impozitul privat se prezintă la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) de către persoana ce achiziţionează patrimoniul public, în corespundere cu forma Impozitul Privat stabilită de IFPS. Termenul prezentării dării de seamă este până la ultima zi a lunii ce urmează trimestrului în care a avut loc întocmirea contractului de vânzare – cumpărare. Pentru neachitarea la termen a impozitului privat, contribuabilii sânt traşi la răspundere conform Titlului V al Codului Fiscal.

51

TEMA 9. IMPOZITUL PE BUNURILE IMOBILIARE 1. Caracteristica generală a impozitului pe bunurile imobiliare 2. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice şi fizice 3. Înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare 1.Caracteristica generală a impozitului pe bunurile imobiliare Impozitul pe bunurile imobiliare reprezintă un impozit local şi o plată obligatorie la buget din valoarea bunurilor imobiliare. Impozitul pe bunurile imobiliare este reglementat de Titlul VI al CF. Subiecţii impunerii sunt: 1. Persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai R. Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel. Pentru bunurile imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, transmise în arendă sau locaţiune, subiecţi ai impunerii sânt arendaşii sau locatarii. 2. Faptul că persoanele specificate la alin.(1) lit. a) nu deţin un document ce ar atesta dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare, precum şi faptul neexecutării obligaţiei de înregistrare a drepturilor patrimoniale prevăzute de legislaţie nu pot constitui temei pentru nerecunoaşterea acestor persoane în calitate de subiecţi ai impunerii privind bunurile imobiliare respective, în cazul în care aceste persoane exercită, de fapt, dreptul de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra acestor bunuri. 3. În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate (în folosinţă) comună în diviziune a mai multor persoane, subiect al impunerii este considerată fiecare dintre aceste persoane, în cota-parte care îi revine. 4. În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate comună în devălmăşie, subiect al impunerii este considerată, în baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari). în acest caz toţi proprietarii (coproprietarii) poartă o răspundere solidară pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

51

TEMA 9. IMPOZITUL PE BUNURILE IMOBILIARE 1. Caracteristica generală a impozitului pe bunurile imobiliare 2. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice şi fizice 3. Înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare 1.Caracteristica generală a impozitului pe bunurile imobiliare Impozitul pe bunurile imobiliare reprezintă un impozit local şi o plată obligatorie la buget din valoarea bunurilor imobiliare. Impozitul pe bunurile imobiliare este reglementat de Titlul VI al CF. Subiecţii impunerii sunt: 1. Persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai R. Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel. Pentru bunurile imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, transmise în arendă sau locaţiune, subiecţi ai impunerii sânt arendaşii sau locatarii. 2. Faptul că persoanele specificate la alin.(1) lit. a) nu deţin un document ce ar atesta dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare, precum şi faptul neexecutării obligaţiei de înregistrare a drepturilor patrimoniale prevăzute de legislaţie nu pot constitui temei pentru nerecunoaşterea acestor persoane în calitate de subiecţi ai impunerii privind bunurile imobiliare respective, în cazul în care aceste persoane exercită, de fapt, dreptul de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra acestor bunuri. 3. În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate (în folosinţă) comună în diviziune a mai multor persoane, subiect al impunerii este considerată fiecare dintre aceste persoane, în cota-parte care îi revine. 4. În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate comună în devălmăşie, subiect al impunerii este considerată, în baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari). în acest caz toţi proprietarii (coproprietarii) poartă o răspundere solidară pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

52

5. În cazul contractului de leasing financiar, subiect al impunerii este considerat locatarul bunurilor imobiliare. Obiecte ale impunerii sunt: bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinaţie agricolă, terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile cu alte destinaţii speciale) din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile, casele de locuit individuale, apartamentele şi alte încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie. Conform Codului Fiscal, baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri. Valoarea estimată este valoarea bunurilor imobiliare ,calculată la o dată anumită cu utilizarea metodelor de evaluare prevăzute de legislaţie . Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale în baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul şi în termenele stabilite de legislaţie. Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează pe calea evaluării în masă – în cazul obiectelor-tip ce constituie bunuri imobiliare şi pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice (ne tipice). Metoda evaluării individuale a bunurilor imobiliare poate fi aplicată şi în baza deciziei instanţei judecătoreşti. La evaluarea bunurilor imobiliare, în dependenţă de destinaţia acestora, se aplică următoarele metode de determinare a valorii de piaţă: a) metoda analizei comparative a vânzărilor; b) metoda veniturilor; c) metoda cheltuielilor. Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani în modul stabilit de Guvern. Finanţarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobiliare se efectuează de la bugetul de stat. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare: a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) ce nu se află în componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi; pentru garajele şi terenurile pe

53

care acestea sânt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele: - cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; - cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale; a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele: - cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; - cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale; b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decât cea locativă sau agricolă, inclusiv exceptând garajele şi terenurile pe care acestea sânt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. 2.Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice şi fizice Perioada fiscală este anul calendaristic. Calcularea impozitului (1) Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sânt înregistrate în calitate de întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) se calculează anual pentru fiecare obiect al impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare, calculată conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale. (11) înştiinţarea subiecţilor impunerii specificaţi la alin.(1) cu privire la suma impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată se realizează de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor, cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, prin intermediul avizelor de plată a impozitului pe bunurile imobiliare. (12) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare, pornindu-se de la baza

53

care acestea sânt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele: - cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; - cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale; a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele: - cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; - cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale; b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decât cea locativă sau agricolă, inclusiv exceptând garajele şi terenurile pe care acestea sânt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. 2.Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice şi fizice Perioada fiscală este anul calendaristic. Calcularea impozitului (1) Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sânt înregistrate în calitate de întreprinzător, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) se calculează anual pentru fiecare obiect al impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare, calculată conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale. (11) înştiinţarea subiecţilor impunerii specificaţi la alin.(1) cu privire la suma impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată se realizează de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor, cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, prin intermediul avizelor de plată a impozitului pe bunurile imobiliare. (12) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare, pornindu-se de la baza

54

impozabilă a acestora, conform situaţiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective. (2) în caz de schimbare, după începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul subiect al impunerii impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul stabilirii faptului exercitării de către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare. (3) în cazul în care subiectul impunerii primeşte bunurile imobiliare prin moştenire sau prin donaţie, obligaţia fiscală neexecutată de către subiectul precedent al impunerii este pusă în întregime pe seama noului subiect. Dacă obligaţia fiscală neexecutată depăşeşte valoarea estimată a bunurilor imobiliare primite prin moştenire, noul subiect al impunerii execută obligaţia fiscală în limite ce nu depăşesc valoarea estimată a acestui bun imobiliar. (4) în cazul în care, după începerea perioadei fiscale, au apărut noi obiecte ale impunerii, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor de proprietate sau din momentul stabilirii faptului exercitării de către subiectul impunerii a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare. În cazul în care obiectul impunerii existent a fost lichidat, demolat sau distrus complet, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează până la momentul radierii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare din registrul bunurilor imobile sau până la momentul încetării exercitării de către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare. Termenele de prezentare a calculului impozitului (1) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), sânt obligate să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare până la 1 iulie inclusiv a perioadei fiscale respective. Pentru bunurile imobiliare dobândite după 1 iulie a perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai târziu de 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune. (2) întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sânt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, până la 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune, o dare de seamă unificată.

55

(3) Calculul impozitului pe bunurile imobiliare specificat la alin.(1) al prezentului articol se prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21). Termenele achitării impozitului (1) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent. (2) Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs până la 30 iunie a anului respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat. (3) Prin derogare de la prevederile alin.(1), întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sânt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile imobiliare până la 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune. (4) Prin derogare de la prevederile alin.(1), persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), care dobândesc bunurile imobiliare după 1 iulie a perioadei fiscale respective achită impozitul pe bunurile imobiliare nu mai târziu de 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune. (5) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la locul amplasării obiectelor impunerii. Pentru persoanele fizice ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, calcularea sumelor anuale ale impozitului pe bunurile imobiliare pe care le au în proprietate şi perfectarea avizelor de plată se efectuează de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea organelor fiscale teritoriale. Avizele de plată a impozitului pe bunurile imobiliare se înmânează subiecţilor impunerii cel târziu cu 60 de zile până la expirarea termenului de plată a impozitului. Persoanele menţionate achită impozitul pe bunurile imobiliare în bugetul UAT în părţi egale, cel târziu la 15 august şi 15 octombrie ale anului fiscal de gestiune . Pentru persoanele fizice costul bunurilor imobiliare impozabile se determină în modul stabilit de Guvern în baza : - documentelor care se păstrează în arhivele organelor cadastrale. Exemplu: Obligaţia fiscală (suma calculată ) a persoanei fizice „X” la impozitul pe BI pentru anul 2013 constituie 4240 lei. Restanţă sau supraplată

55

(3) Calculul impozitului pe bunurile imobiliare specificat la alin.(1) al prezentului articol se prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21). Termenele achitării impozitului (1) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent. (2) Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs până la 30 iunie a anului respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat. (3) Prin derogare de la prevederile alin.(1), întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sânt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile imobiliare până la 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune. (4) Prin derogare de la prevederile alin.(1), persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), care dobândesc bunurile imobiliare după 1 iulie a perioadei fiscale respective achită impozitul pe bunurile imobiliare nu mai târziu de 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune. (5) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la locul amplasării obiectelor impunerii. Pentru persoanele fizice ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, calcularea sumelor anuale ale impozitului pe bunurile imobiliare pe care le au în proprietate şi perfectarea avizelor de plată se efectuează de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea organelor fiscale teritoriale. Avizele de plată a impozitului pe bunurile imobiliare se înmânează subiecţilor impunerii cel târziu cu 60 de zile până la expirarea termenului de plată a impozitului. Persoanele menţionate achită impozitul pe bunurile imobiliare în bugetul UAT în părţi egale, cel târziu la 15 august şi 15 octombrie ale anului fiscal de gestiune . Pentru persoanele fizice costul bunurilor imobiliare impozabile se determină în modul stabilit de Guvern în baza : - documentelor care se păstrează în arhivele organelor cadastrale. Exemplu: Obligaţia fiscală (suma calculată ) a persoanei fizice „X” la impozitul pe BI pentru anul 2013 constituie 4240 lei. Restanţă sau supraplată

56

pentru anii precedenţi la acest impozit, contribuabilul nu are. Persoana „X” intenţionează să achite acest impozit până la 30 iunie a anului curent. Soluţia : Beneficiind de o reducere în mărime de 15 % ,care constituie 636 lei ( 4240 lei x 0,15), contribuabilul va achita până la data menţionată doar 3604 le (4240 – 636) lei. Cotele impozitului funciar se stabilesc de Parlamentul R.M. pentru o unitate de teren în dependenţă de calitatea şi destinaţia acestora sub formă de plăţi stabile pe un termen de 3 ani, precizându-se anual ,odată cu adoptarea Bugetului de Stat pe anul respectiv. Cotele concrete ale impozitului funciar se stabilesc anual de către autorităţile administraţiei publice locale la aprobarea bugetului local. Impozitul funciar se calculează separat pe fiecare tip de teren ca produs dintre cota concretă a impozitului şi: a) suprafaţa terenurilor ce aparţin persoanei fizice sau juridice b) valoarea cadastrală în grad-ha sau hectare. Persoanele juridice şi fizice, care sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător ,cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti ,calculează de sine stătător suma anuală a impozitului funciar şi prezintă Inspectoratului Fiscal Teritorial calculul impozitului funciar până la data de 1 iulie a anului fiscal. Pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi pentru gospodăriile ţărăneşti, calcularea impozitelor şi întocmirea avizelor se efectuează de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea IFT. Avizele de plată se înmânează subiecţilor impunerii până la data de 15 iunie, adică cu 60 de zile până la expirarea termenului. Persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător urmează să achite impozitul funciar în bugetul UAT în părţi egale nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie a anului fiscal în curs. Modul de calculare a impozitului funciar pentru terenurile utilizate în scopuri agricole se reprezintă pe categorii de terenuri (teren agricol şi păşune). 3. Înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare

De impozitul pe bunurile imobiliare sunt scutiţi: a) autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile; b) societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru

realizarea scopurilor statutare ale acestor societăţi;

57

c) întreprinderile penitenciarelor; d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi

Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; e) obiectivele de protecţie civilă; f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de

cult; g) misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora, precum şi

organizaţiile în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

h) persoanele de vârstă pensionară, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie, invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate);

i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

k) familiile care au copii invalizi în vârstă de până la 18 ani şi membrii familiilor care au la întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dezabilităţi;

l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

m) instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale; o) Banca Naţională a Moldovei; p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe

perioada rechiziţiei, conform legislaţiei; r) persoanele fizice deţinătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit

(folosite ca locuinţă de bază) în locaţiune ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

s) organizaţiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52, în cadrul cărora funcţionează instituţiile de asistenţă socială.

57

c) întreprinderile penitenciarelor; d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi

Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; e) obiectivele de protecţie civilă; f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de

cult; g) misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora, precum şi

organizaţiile în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

h) persoanele de vârstă pensionară, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie, invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate);

i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

k) familiile care au copii invalizi în vârstă de până la 18 ani şi membrii familiilor care au la întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dezabilităţi;

l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

m) instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale; o) Banca Naţională a Moldovei; p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe

perioada rechiziţiei, conform legislaţiei; r) persoanele fizice deţinătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit

(folosite ca locuinţă de bază) în locaţiune ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

s) organizaţiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52, în cadrul cărora funcţionează instituţiile de asistenţă socială.

58

Categoriile de persoane indicate la alin.(1) lit. h)- l) beneficiază de scutire la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe, pentru loturile de pe lângă locul de trai (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale ca loturi de pe lângă locul de trai şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan), precum şi pentru bunurile imobiliare (clădiri, construcţii, apartamente) de pe acestea în limita costului imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia – reşedinţă) de până la 30 mii lei, exceptând bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) ce nu se află în componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi, pentru care scutirea de plata impozitului pe bunurile imobiliare se acordă în limita valorii imobilului – domiciliu (în lipsa acestuia – reşedinţă), conform anexei la prezentul titlu.

În cazul în care dreptul la scutire de impozitul pe bunurile imobiliare se naşte sau se stinge pe parcursul anului fiscal, recalcularea impozitului se efectuează, începând cu luna din care persoana are sau nu are dreptul la această scutire.

De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pământ) sunt scutiţi proprietarii şi beneficiarii ale căror terenuri şi loturi de pământ:

a) sunt ocupate de rezervaţii, parcuri dendrologice şi naţionale, grădini botanice;

b) sunt destinate fondului silvic şi fondului apelor, în cazul în care nu sunt antrenate în activitate de producţie;

c) sunt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil agricol şi silvic în scopuri ştiinţifice şi instructive;

d) sunt ocupate de plantaţii multianuale până la intrarea pe rod; e) sunt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografie, de

învățământ, de ocrotire a sănătăţii; de complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate de instituţiile balneare), precum şi de monumentele naturii, istoriei şi culturii, a căror finanţare se face de la bugetul de stat sau din contul mijloacelor sindicatelor;

f) sunt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi pistelor de decolare;

g) sunt atribuite zonelor frontierei de stat; h) sunt de uz public în localităţi;

59

i) sunt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute distruse, dar ulterior restabilite – pe o perioadă de 5 ani;

j) sunt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură dacă Guvernul a stabilit restricţii privind practicarea agriculturii pe aceste terenuri.

Scutirea de impozit acordată de autorităţile administraţiei publice locale Autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale sunt

în drept să acorde persoanelor fizice şi juridice scutiri sau amânări la plata impozitului pe bunurile imobiliare pe anul fiscal respectiv, în caz de:

a) calamitate naturală sau incendiu, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi plantaţiile multianuale au fost distruse sau au fost deteriorate considerabil;

b) atribuire a terenurilor pentru evacuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra mediului înconjurător. În acest caz pot fi acordate scutiri de impozit pe durata normativă a lucrărilor de construcţie;

c) boală îndelungată sau deces al proprietarului bunurilor imobiliare confirmate prin certificat medical sau, respectiv, prin certificat de deces.

(2) Decizia adoptată de autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale privind acordarea de scutiri sau de amânări la plata impozitului pe bunurile imobiliare este remisă, în termen de 10 zile, autorităţilor fiscale teritoriale.

(3) Mărimea prejudiciilor cauzate de calamităţi naturale sau incendii se determină de către o comisie specială. Structura şi mecanismul de funcţionare a acestor comisii se stabilesc de Guvern.

59

i) sunt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute distruse, dar ulterior restabilite – pe o perioadă de 5 ani;

j) sunt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură dacă Guvernul a stabilit restricţii privind practicarea agriculturii pe aceste terenuri.

Scutirea de impozit acordată de autorităţile administraţiei publice locale Autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale sunt

în drept să acorde persoanelor fizice şi juridice scutiri sau amânări la plata impozitului pe bunurile imobiliare pe anul fiscal respectiv, în caz de:

a) calamitate naturală sau incendiu, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi plantaţiile multianuale au fost distruse sau au fost deteriorate considerabil;

b) atribuire a terenurilor pentru evacuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra mediului înconjurător. În acest caz pot fi acordate scutiri de impozit pe durata normativă a lucrărilor de construcţie;

c) boală îndelungată sau deces al proprietarului bunurilor imobiliare confirmate prin certificat medical sau, respectiv, prin certificat de deces.

(2) Decizia adoptată de autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale privind acordarea de scutiri sau de amânări la plata impozitului pe bunurile imobiliare este remisă, în termen de 10 zile, autorităţilor fiscale teritoriale.

(3) Mărimea prejudiciilor cauzate de calamităţi naturale sau incendii se determină de către o comisie specială. Structura şi mecanismul de funcţionare a acestor comisii se stabilesc de Guvern.

60

TEMA 10. IMPOZITUL PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE

1. Resursele naturale: caracteristica generală 2. Determinarea taxei pentru apă 3. Determinarea taxei pentru folosirea resurselor minerale 4. Determinarea taxei pentru lemnul eliberat la picior 1. Resursele naturale: caracteristica generală Resursele naturale sunt obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili în trecut, prezent şi viitor pentru consum direct sau indirect, au valoare de consum şi contribuie la crearea de bunuri materiale şi spirituale. Resursele naturale se folosesc ca mijloace de muncă, surse de energie, de materie primă şi materiale, nemijlocit ca obiecte de consum,sursă de informaţii despre lumea înconjurătoare . Resursele naturale care se regenerează sau pot fi întregite artificial într-o perioadă de timp sunt resurse naturale renovabile (pământul, pădurile, flora, fauna, apele freatice şi subterane) etc. Resursele naturale care nu se regenerează în timp sunt resurse naturale nerenovabile (petrol, gaze naturale, substanţe minerale solide etc.). Resursele naturale atrase(folosite) în circuitul economic sunt resursele naturale destinate exploatării. Resursele naturale destinate exploatării (resursele utilizabile), dar nefolosite în procesul de activitate economică sunt resursele naturale de rezervă . Resursele naturale care prezintă o valoare deosebită pentru menţinerea echilibrului ecologic şi care nu pot fi atrase în procesul de activitate economică sunt resurse naturale protejate. Resursele naturale care marchează, traversează frontierele dintre două sau mai multe ţări ori îşi au amplasamentul la frontieră, sunt resurse naturale transfrontaliere. Plătitorii pentru folosirea resurselor naturale sunt persoanele fizice şi juridice ,indiferent de tipul de proprietate şi forma de gospodărire, care în activitatea lor folosesc resurse naturale cu extragerea sau ne extragerea acestora din mediul natural. Cuantumul plăţii pentru folosirea resurselor naturale depinde de starea şi de valoarea lor de consum, de cheltuielile pentru restabilirea sau menţinerea lor în stare utilizabilă.

61

Cuantumul plăţii pentru folosirea resurselor naturale se stabileşte, la propunerea Guvernului, prin Legea bugetului de stat pe anul respectiv. 2. Determinarea taxei pentru apă Subiecţi ai taxei pentru apă sunt persoanele fizice şi juridice înregistrate în calitate de întreprinzător , care extrag apă din fondul apelor şi cele care utilizează apa la hidrocentrale. Obiectul impunerii este volumul apei extrase din fondul apelor sau volumul de apă utilizată la hidrocentrale. Mărimea taxei pentru anul 2014 este stabilită: a) Pentru fiecare 1m3 de apă extrasă din fondul apelor = ____ lei b) Pentru fiecare 1m3 de apă minerală naturală extrasă ,de altă apă extrasă destinată îmbutelierii, = _______ lei c) Pentru fiecare 10m3 de apă utilizată la hidrocentrale ,taxa se percepe în mărime de _______lei . Limitele consumului de apă se stabilesc de Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor „Apele Moldovei" în comun cu Ministerul de Finanţe. Termenul de prezentare a calculului taxei pentru apă se consideră termenul stabilit pentru efectuarea acestei plăţi. Plătitorii taxei pentru apă, care pe parcursul anului consumă până la 100m3 de apă achită taxa pentru apă şi prezintă darea de samă respectivă o dată pe an, până la 31 decembrie a anului de gestiune. Conform Legii bugetului de stat se scutesc de plata taxei: - pentru apa extrasă pentru prevenirea (lichidarea) acţiunilor dăunătoare ale acestor ape - apa extrasă şi livrată populaţiei ,autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, - apa extrasă pentru stingerea incendiilor sau livrată pentru aceste scopuri, - apa extrasă de întreprinderile Societăţii Orbilor, Surzilor, Invalizilor şi instituţiile medico-sanitare publice sau livrată acestora. - apa extrasă de întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar sau livrată acestora. 3. Determinarea taxei pentru folosirea resurselor minerale Plătitorii taxei pentru folosirea resurselor minerale sunt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare şi persoanele

61

Cuantumul plăţii pentru folosirea resurselor naturale se stabileşte, la propunerea Guvernului, prin Legea bugetului de stat pe anul respectiv. 2. Determinarea taxei pentru apă Subiecţi ai taxei pentru apă sunt persoanele fizice şi juridice înregistrate în calitate de întreprinzător , care extrag apă din fondul apelor şi cele care utilizează apa la hidrocentrale. Obiectul impunerii este volumul apei extrase din fondul apelor sau volumul de apă utilizată la hidrocentrale. Mărimea taxei pentru anul 2014 este stabilită: a) Pentru fiecare 1m3 de apă extrasă din fondul apelor = ____ lei b) Pentru fiecare 1m3 de apă minerală naturală extrasă ,de altă apă extrasă destinată îmbutelierii, = _______ lei c) Pentru fiecare 10m3 de apă utilizată la hidrocentrale ,taxa se percepe în mărime de _______lei . Limitele consumului de apă se stabilesc de Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor „Apele Moldovei" în comun cu Ministerul de Finanţe. Termenul de prezentare a calculului taxei pentru apă se consideră termenul stabilit pentru efectuarea acestei plăţi. Plătitorii taxei pentru apă, care pe parcursul anului consumă până la 100m3 de apă achită taxa pentru apă şi prezintă darea de samă respectivă o dată pe an, până la 31 decembrie a anului de gestiune. Conform Legii bugetului de stat se scutesc de plata taxei: - pentru apa extrasă pentru prevenirea (lichidarea) acţiunilor dăunătoare ale acestor ape - apa extrasă şi livrată populaţiei ,autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, - apa extrasă pentru stingerea incendiilor sau livrată pentru aceste scopuri, - apa extrasă de întreprinderile Societăţii Orbilor, Surzilor, Invalizilor şi instituţiile medico-sanitare publice sau livrată acestora. - apa extrasă de întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar sau livrată acestora. 3. Determinarea taxei pentru folosirea resurselor minerale Plătitorii taxei pentru folosirea resurselor minerale sunt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare şi persoanele

62

fizice care folosesc în activitatea lor resurse minerale extrase de ele din mediul natural. Plătitorii prezintă darea de seamă şi achită taxa pentru folosirea resurselor minerale trimestrial, până la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. Taxa pentru folosirea resurselor minerale vizează: - taxa pentru dreptul de a efectua explorări geologice - taxa pentru dreptul de a efectua prospecţiuni geologice - taxa pentru dreptul de a extrage minerale utile (anexa 2) - taxa pentru dreptul de a folosi spaţii subterane pentru construcţii subterane - taxa pentru dreptul de a folosi spaţii subterane în alte scopuri, decât cele destinate extracţiei minerale utile. 4. Determinarea taxei pentru lemnul eliberat la picior Plătitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din pădurile din cadrul fondului forestier, precum şi din vegetaţia forestieră di afara acestuia, sunt beneficiarii forestieri, persoanele juridice şi fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare şi beneficiarii forestieri persoane fizice rezidente care nu practică activitate de întreprinzător. Obiect al impunerii este volumul lemnului eliberat pe picior la tăierile din pădurile fondului forestier şi din vegetaţia forestieră din afara acestuia . Cotele taxei se stabilesc în funcţie de specia forestieră, grupa materialului lemnos şi destinaţia lemnului eliberat pe picior potrivit anexei 3 la prezentul titlu. Beneficiarii forestieri persoane juridice şi fizice, indiferent de tipul de proprietate, calculează desinestătător taxa şi o achită în bugetul UAT în termenele stabilite (art.301 CF) Beneficiarii forestieri persoane fizice rezidente care nu practică activitate de întreprinzător achită taxa până la obţinerea autorizaţiei corespunzătoare (autorizaţia de exploatare a pădurii sau biletul silvic), eliberate de organele gospodăriei silvice. Taxa pentru eliberarea lemnului pe picior nu se aplică în cazul în care acesta a fost recoltat: - de către întreprinderile silvice la efectuarea tăierilor de reconstrucţie ecologică, la efectuarea amenajamentului silvic, de lichidare a efectelor calamităţilor naturale, precum şi alte lucrări silvice legate de îngrijirea pădurilor.

63

Pentru lemnul de foc din coroană, cuantumul taxei constituie 40 la sută, iar pentru nuiele 20 la sută din taxa pentru lemnul de foc din speciile respective. Pentru lemnul din cioturi şi rădăcini defrişate destinate folosirii ca combustibil pentru foc, cuantumul taxei constituie 20 la sută din taxa stabilită pentru lemnul de foc din speciile respective.

63

Pentru lemnul de foc din coroană, cuantumul taxei constituie 40 la sută, iar pentru nuiele 20 la sută din taxa pentru lemnul de foc din speciile respective. Pentru lemnul din cioturi şi rădăcini defrişate destinate folosirii ca combustibil pentru foc, cuantumul taxei constituie 20 la sută din taxa stabilită pentru lemnul de foc din speciile respective.

64

TEMA 11. TAXELE LOCALE 1. Sistemul taxelor locale. Noţiuni generale 2. Stabilirea şi punerea în aplicare a taxelor locale 3. Subiecţii impunerii şi taxa impozabilă 4. Modul de calcul şi de plată a taxelor locale 5. Înlesniri la plata taxelor locale 1. Sistemul taxelor locale . Noţiuni generale. Legea privind taxele locale a fost adoptată la 19 iulie 1994 în vederea asigurării unor surse de venituri suplimentare în bugetele unităţilor administrativ - teritoriale. Din an în an, acumularea taxelor locale pe teritoriul R. Moldova se află în ascendenţă. Practica a demonstrat că taxele locale sunt surse de venit importante ale bugetelor locale. În conformitate cu Titlul VII al Codului Fiscal, sistemul taxelor locale include: - Taxa pentru amenajarea teritoriului - Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale (UAT) - Taxa de amplasare a publicităţii - Taxa de aplicare a simbolicii locale - Taxa pentru unităţile comerciale / sau de prestări servicii de deservire socială - Taxa de piaţă - Taxa pentru cazare - Taxa balneară - Taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători - Taxa pentru parcare, etc. În baza art. 288 al Codului Fiscal al R. M. pot fi definite mai multe noţiuni generale, cum ar fi: Taxa locală - plată obligatorie efectuată la bugetul UAT Producător de publicitate - persoana care conferă informaţiei publicitare

forma necesară plasării şi difuzării Difuzor de publicitate – persoană care asigură plasarea şi difuzarea publicităţii

prin orice mijloc de informare Numărul mediu scriptic de salariaţi – efectiv de personal pentru o perioadă

gestionară

65

Servicii de piaţă - servicii prestate de pieţe contra plată Simbolica locală – stema unui oraş sau a unei localităţi, denumirea lui.

2. Stabilirea şi punerea în aplicare a taxelor locale Conform art.7 al Codului Fiscal al R. Moldova, taxele locale se stabilesc, se modifică şi se anulează prin modificarea şi completarea Codului Fiscal. Mărimea maximă a taxelor locale se aprobă de către Parlamentul R. Moldova. Cota maximă este stabilită prin anexa la Titlul VII. Taxele locale sunt puse în aplicare de către autorităţile administraţiei publice locale, în limitele competenţei lor şi în conformitate cu legea cu privire la taxele locale. Autorităţile administraţiei publice locale (consiliile săteşti, orăşeneşti, municipale), stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare: - lista taxelor locale - cotele concrete(se stabilesc în funcţiile de caracteristicile obiectelor impunerii) - înlesnirile fiscale, - modul de plată a taxelor Pe parcursul anului fiscal, deciziile autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la: - punerea în aplicare, - modificarea cotelor, a modului şi termenelor de achitare, cât şi - aplicarea înlesnirilor, pot fi adoptate numai concomitent cu modificările corespunzătoare ale bugetelor locale. 3. Subiecţii impunerii şi taxa impozabilă În conformitate cu art.290 al CF al R.M., subiecţi ai impunerii în cazul taxelor locale sunt considerate persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzători. Obiectul impunerii îl constituie în dependenţă de taxă: 1. – salariaţii 2. – bunurile declarate la licitaţie sau biletele de loterie emise 3. – serviciile de plasare sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul cinema, video, reţele telefonice, prin intermediul mijloacelor de transport, precum şi afişele, panourile,prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară 4. – produsele fabricate cărora li se aplică simbolica locală 5. – unităţile de comerţ sau de prestări servicii de deservire socială

65

Servicii de piaţă - servicii prestate de pieţe contra plată Simbolica locală – stema unui oraş sau a unei localităţi, denumirea lui.

2. Stabilirea şi punerea în aplicare a taxelor locale Conform art.7 al Codului Fiscal al R. Moldova, taxele locale se stabilesc, se modifică şi se anulează prin modificarea şi completarea Codului Fiscal. Mărimea maximă a taxelor locale se aprobă de către Parlamentul R. Moldova. Cota maximă este stabilită prin anexa la Titlul VII. Taxele locale sunt puse în aplicare de către autorităţile administraţiei publice locale, în limitele competenţei lor şi în conformitate cu legea cu privire la taxele locale. Autorităţile administraţiei publice locale (consiliile săteşti, orăşeneşti, municipale), stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare: - lista taxelor locale - cotele concrete(se stabilesc în funcţiile de caracteristicile obiectelor impunerii) - înlesnirile fiscale, - modul de plată a taxelor Pe parcursul anului fiscal, deciziile autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la: - punerea în aplicare, - modificarea cotelor, a modului şi termenelor de achitare, cât şi - aplicarea înlesnirilor, pot fi adoptate numai concomitent cu modificările corespunzătoare ale bugetelor locale. 3. Subiecţii impunerii şi taxa impozabilă În conformitate cu art.290 al CF al R.M., subiecţi ai impunerii în cazul taxelor locale sunt considerate persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzători. Obiectul impunerii îl constituie în dependenţă de taxă: 1. – salariaţii 2. – bunurile declarate la licitaţie sau biletele de loterie emise 3. – serviciile de plasare sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul cinema, video, reţele telefonice, prin intermediul mijloacelor de transport, precum şi afişele, panourile,prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară 4. – produsele fabricate cărora li se aplică simbolica locală 5. – unităţile de comerţ sau de prestări servicii de deservire socială

66

6. – serviciile de piaţă prestate de administratorul pieţei la acordarea de locuri pentru comerţ 7. - serviciile prestate de structurile cu funcţii de cazare 8. – biletele de odihnă şi tratament 9. – unitatea de transport, în funcţie de numărul de locuri 10. – parcarea 11. – autobuzele, microbuzele, camioanele etc., care intră sau ies din R. Moldova Baza impozabilă şi cotele maxime ale taxelor locale diferă de la un caz la altul, după cum urmează. 1. Taxa pentru amenajarea teritoriului Baza impozabilă o constituie numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor Cota maximă a taxei constituie ____ lei anual pentru fiecare salariat. Termenul de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economice - trimestrial, până la ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar 2. Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul UAT Baza impozabilă o reprezintă venitul din vânzări a bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise . Cota maximă a taxei este de ____ % Termenele de virare a taxei şi de prezentare a dării de seamă fiscale de către perceptorul de impozite şi taxe locale din cadrul primăriei - trimestrial, până la ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. 3. Taxa de amplasare a publicităţii Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă : a) venitul din vânzări ale serviciilor de plasare a anunţurilor publicitare prin intermediul TV, radioului, presei periodice, serviciile cinematografice, video, prin reţele telefonice, prin mijloace de transport, prin alte mijloace, cu excepţia amplasării publicităţii exterioare b) metrul pătrat de suprafaţă publicitară a obiectului de publicitate exterioară. Cota maximă a taxei – a) 5 % din baza impozabilă ; b) 500 lei la amplasare Termenele de plată în cazul: a) – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. 4. Taxa de aplicare a simbolicii locale Baza impozabilă o reprezintă venitul din vânzări a producţiei fabricate ,căreia i se aplică simbolica locală .

67

Cota maximă a taxei este de ____% Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. 5.Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială Baza impozabilă o reprezintă suprafaţa ocupată de întreprinderile de comerţ şi /sau de prestări servicii de deservire socială ,amplasarea lor ,tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate . Cota maximă a taxei constituie: a) în mun. Chişinău – ________lei anual pentru fiecare unitate de comerţ b) în mun. Bălţi - _________ lei anual pentru fiecare unitate de comerţ c) în oraşe, comune (sate) – _________lei anual pentru fiecare unitate de comerţ Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economici - trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare a trimestrului de gestiune. 6. Taxa de piaţă Baza impozabilă o reprezintă venitul din vânzarea serviciilor de piaţă prestate de administratorul pieţei la acordarea de locuri pentru comerţ. Cota maximă a taxei constituie _________din baza impozabilă. Termenele de virare a taxei şi de prezentare a dării de seamă fiscale de către perceptorul de impozite şi taxe locale din cadrul primăriei –trimestrial, până la ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. 7. Taxa pentru cazare Baza impozabilă o reprezintă venitul din vânzări a serviciilor prestate de structurile cu funcţii de cazare. Cota maximă a taxei constituie ________ din baza impozabilă. Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economici - trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. 8.Taxa balneară Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă venitul din vânzări a biletelor de odihnă şi tratament. Cota maximă a taxei balneare este _____din baza impozabilă.

67

Cota maximă a taxei este de ____% Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. 5.Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială Baza impozabilă o reprezintă suprafaţa ocupată de întreprinderile de comerţ şi /sau de prestări servicii de deservire socială ,amplasarea lor ,tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate . Cota maximă a taxei constituie: a) în mun. Chişinău – ________lei anual pentru fiecare unitate de comerţ b) în mun. Bălţi - _________ lei anual pentru fiecare unitate de comerţ c) în oraşe, comune (sate) – _________lei anual pentru fiecare unitate de comerţ Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economici - trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare a trimestrului de gestiune. 6. Taxa de piaţă Baza impozabilă o reprezintă venitul din vânzarea serviciilor de piaţă prestate de administratorul pieţei la acordarea de locuri pentru comerţ. Cota maximă a taxei constituie _________din baza impozabilă. Termenele de virare a taxei şi de prezentare a dării de seamă fiscale de către perceptorul de impozite şi taxe locale din cadrul primăriei –trimestrial, până la ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. 7. Taxa pentru cazare Baza impozabilă o reprezintă venitul din vânzări a serviciilor prestate de structurile cu funcţii de cazare. Cota maximă a taxei constituie ________ din baza impozabilă. Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economici - trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. 8.Taxa balneară Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă venitul din vânzări a biletelor de odihnă şi tratament. Cota maximă a taxei balneare este _____din baza impozabilă.

68

Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. 9. Taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă unitatea de transport ,în funcţie de numărul de locuri. Cota maximă a taxei pentru prestarea serviciilor auto de călători este: a) lunar, _______lei pentru fiecare autoturism cu capacitate de până la 8loc.inclusiv b) lunar, ________lei pentru fiecare autovehicul(microbuz) de la 9 la 16 locuri inclusiv c) lunar, ________lei pentru fiecare autobuz cu capacitatea de la 17 locuri până la 24inclusiv d) lunar, ________ lei pentru fiecare autobuz cu capacitatea de peste 25-35 locuri . e) lunar ________ lei pentru fiecare autobuz cu capacitatea de peste 35 de locuri. Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economici –trimestrial, până la ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. 10.Taxa pentru parcare Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă venitul din serviciile de parcare prestare. Cota maximă a taxei este de ______din baza impozabilă . Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. 11. Taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră, care au posturi vamale de trecere a frontierei Baza impozabilă este numărul unităţilor de transport Cota maximă este de _______lei pentru un autobuz, microbuz, camion sau tractor cu remorcă, la fiecare intrare sau ieşire din R. Moldova Termenul de plată trimestrial, până la ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. Notă: În lipsa obiectului impunerii în perioada de gestiune, nu se prezintă darea de seamă fiscală.

69

4. Modul de calcul şi de plată a taxelor locale Pentru asigurarea încasării mai eficiente a taxelor locale este necesară corelarea deciziilor autorităţilor administraţiei publice locale privind modul de calculare şi achitarea a taxelor locale cu metode de administrare a plăţilor utilizate de organele fiscale şi uniformizarea termenelor de prezentare a calculelor şi achitare a taxelor locale pe întreg teritoriul republicii. În practica fiscală naţională, se utilizează următoarele modele de calcul a taxelor locale: 1. Când calculul şi plata taxelor se efectuează individual de către subiecţii impunerii în funcţie de baza impunerii şi de cota concretă Conform acestui model se efectuează calculul următoarelor taxe : - Taxa pentru amenajarea teritoriului - Taxa de amplasare a publicităţii(cu excepţia celei amplasate total în zona de protecţie a drumurilor), când baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă valoarea (fără TVA) a serviciilor de plasare, difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul TV, radio, presei periodice, serviciilor cinematografice, video, reţele telefonice, prin mijloace de transport, etc. - Taxa de aplicare a simbolicii locale - Taxa pentru unităţile comerciale şi /sau de prestări servicii de deservire socială - Taxa pentru cazare - Taxa balneară - Taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători - Taxa pentru parcare 2. Când calculul taxelor se efectuează de către perceptorul de impozite şi taxe locale din cadrul primăriei Conform acestui model se efectuează calculul următoarelor taxe: - Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul UAT - Taxa de piaţă (în cazul când primăria administrează nemijlocit piaţa) - Taxa de amplasare a publicităţii (cu excepţia celei plasate total în zona de protecţie a drumurilor), când baza impozabilă o constituie valoarea (fără TVA) a serviciilor de confecţionare, amplasare a publicităţii exterioare. 3. Cazuri speciale, în cazul în care obiectul - Taxei de amplasare a publicităţii (cu excepţia celei plasate total în zona de protecţie a drumurilor), când baza impozabilă o constituie valoarea (fără TVA) a serviciilor de confecţionare şi/sau amplasare a publicităţii exterioare.

69

4. Modul de calcul şi de plată a taxelor locale Pentru asigurarea încasării mai eficiente a taxelor locale este necesară corelarea deciziilor autorităţilor administraţiei publice locale privind modul de calculare şi achitarea a taxelor locale cu metode de administrare a plăţilor utilizate de organele fiscale şi uniformizarea termenelor de prezentare a calculelor şi achitare a taxelor locale pe întreg teritoriul republicii. În practica fiscală naţională, se utilizează următoarele modele de calcul a taxelor locale: 1. Când calculul şi plata taxelor se efectuează individual de către subiecţii impunerii în funcţie de baza impunerii şi de cota concretă Conform acestui model se efectuează calculul următoarelor taxe : - Taxa pentru amenajarea teritoriului - Taxa de amplasare a publicităţii(cu excepţia celei amplasate total în zona de protecţie a drumurilor), când baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă valoarea (fără TVA) a serviciilor de plasare, difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul TV, radio, presei periodice, serviciilor cinematografice, video, reţele telefonice, prin mijloace de transport, etc. - Taxa de aplicare a simbolicii locale - Taxa pentru unităţile comerciale şi /sau de prestări servicii de deservire socială - Taxa pentru cazare - Taxa balneară - Taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători - Taxa pentru parcare 2. Când calculul taxelor se efectuează de către perceptorul de impozite şi taxe locale din cadrul primăriei Conform acestui model se efectuează calculul următoarelor taxe: - Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul UAT - Taxa de piaţă (în cazul când primăria administrează nemijlocit piaţa) - Taxa de amplasare a publicităţii (cu excepţia celei plasate total în zona de protecţie a drumurilor), când baza impozabilă o constituie valoarea (fără TVA) a serviciilor de confecţionare, amplasare a publicităţii exterioare. 3. Cazuri speciale, în cazul în care obiectul - Taxei de amplasare a publicităţii (cu excepţia celei plasate total în zona de protecţie a drumurilor), când baza impozabilă o constituie valoarea (fără TVA) a serviciilor de confecţionare şi/sau amplasare a publicităţii exterioare.

70

- Taxei pentru unităţile comerciale şi /sau de prestări servicii de deservire socială(cu excepţia celor care se află total în zona de protecţie a drumurilor. Dacă este amplasat parţial în zona de protecţie a drumurilor (ZPD), taxa se calculează proporţional suprafeţei aflate pe teritoriul administraţiei publice locale. ZPD este creată în scopul protecţiei, asigurării condiţiilor de întreţinere a drumurilor şi circulaţiei pe ele pe terenurile adiacente drumurilor se creează o zonă de protecţie, ale cărei limite se stabilesc prin hotărârea Guvernului. Lăţimea ZPD de stat se stabileşte în dependenţă de destinaţia şi amplasarea lor, dar nu mai mică de 20 m. pe ambele părţi ale axei drumului. Subiecţii impunerii achită taxele locale la contul trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ – teritoriale. 5. Înlesniri la plata taxelor locale Se scutesc de plata: 1. tuturor taxelor locale: - autorităţile publice şi instituţiile financiare de la bugetele de toate nivelurile - misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora, precum şi organizaţiile internaţionale, în conformitate cu tratatele internaţionale la care R. Moldova este parte. - BNM 2. taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul UAT : - organizatorii licitaţiilor desfăşurate în scopul asigurării rambursării datoriilor de credite, acoperirii pagubelor, achitării datoriilor la buget, vânzării patrimoniului de stat şi patrimoniul unităţilor administrativ – teritoriale. 3. taxei de amplasare a publicităţii: - producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile poştale. 4. taxei pentru amenajarea teritoriului: - fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), care au atins vârsta de pensionare. 5. taxei pentru unităţile comerciale şi /sau de prestări servicii de deservire socială : - persoanele care practică activităţi de pompe funebre şi acordă servicii similare, inclusiv care confecţionează sicrie, coroane, flori artificiale etc. 6. taxa pentru amenajarea localităţii din zona de frontieră

71

- vehiculele care transportă ajutor umanitar În afară de aceste scutiri, concomitent cu modificările corespunzătoare în bugetul UAT, autorităţile administraţiei publice locale pot : - Să acorde subiecţilor impunerii scutiri în plus faţă de cele enunţate mai sus. - Să admită amânări la plata taxelor pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.

PROBLEMĂ – TIP Numărul mediu scriptic al salariaţilor S.A. „Floare" pentru I trimestru al anului 2014, constituie 100 persoane. Administraţia UAT, pe teritoriul căreia îşi desfăşoară S.A."Floare", a stabilit cota concretă, care corespunde cotei maxime. Să se determine obligaţia fiscală a S.A."Floare " privind taxa pentru amenajarea teritoriului pentru I trimestru al anului 2013. Rezolvare : 100 pers. x 80 lei/pers. x 3/12(un trimestru) = 2000 lei. Răspuns : Obligaţia fiscală privind taxa pentru amenajarea teritoriului a S.A."Floare" pentru I trimestru al anului 2014 constituie 2000 lei.

71

- vehiculele care transportă ajutor umanitar În afară de aceste scutiri, concomitent cu modificările corespunzătoare în bugetul UAT, autorităţile administraţiei publice locale pot : - Să acorde subiecţilor impunerii scutiri în plus faţă de cele enunţate mai sus. - Să admită amânări la plata taxelor pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.

PROBLEMĂ – TIP Numărul mediu scriptic al salariaţilor S.A. „Floare" pentru I trimestru al anului 2014, constituie 100 persoane. Administraţia UAT, pe teritoriul căreia îşi desfăşoară S.A."Floare", a stabilit cota concretă, care corespunde cotei maxime. Să se determine obligaţia fiscală a S.A."Floare " privind taxa pentru amenajarea teritoriului pentru I trimestru al anului 2013. Rezolvare : 100 pers. x 80 lei/pers. x 3/12(un trimestru) = 2000 lei. Răspuns : Obligaţia fiscală privind taxa pentru amenajarea teritoriului a S.A."Floare" pentru I trimestru al anului 2014 constituie 2000 lei.

72

BIBLIOGRAFIE I. ACTE NORMATIVE 1. Codul Fiscal al RM (titlurile I-VIII). Legea RM Nr.1163-XII din 24.04.97. (MO al RM nr. 62/522 din 18.09.97 (modificat şi republicat)); 2. Codul Vamal. Legea RM nr.1149-XIV din 20.07.2000 (MO al RM din 26.12.2000, nr.160-162); 3. Legea Bugetului de stat pe anul 2013. 4. Legea RM cu privire la Centrul pentru Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, nr.1104-XV din 6.06.2002 ( MO al RM nr.91-94 din 27.07.2002); 5. Legea nr. 732-XV din 13.12.2010 cu privire la introducerea şi punerea în circulaţie a facturilor fiscale; 6. Legea RM “Cu privire la punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal “ Nr. 1164-XIII din 24.04.1997; 7. Concepţia reformei fiscale Nr.1165-XIII din 24.04.1997; 8. Legea RM „Cu privire la punerea în aplicare a titlului VI al Codului Fiscal”; 9. Legea pentru punerea în aplicare a titlului III a Codului fiscal Nr.1417 – XIII din 17.12.1997; 10. Legea cu privire la modificarea şi completarea actelor legislative Nr. 112-XIV din 29.07.98; 11. Legea cu privire la modificarea art. 103 al CF “Legii cu privire la activitatea farmaceutică” Nr. 251 XIV din 24. 12.98 (MO al RM Nr. 10-11 04.02.98.); 12. Instrucţiunea MF “ Cu privire la modul de calculare şi achitare a accizelor” Nr.03 din 16.08.2002; 13. Regulamentul „Cu privire la instituirea sistemului de marcare cu timbre de acciz a mărfurilor din ţară (indigene) şi din import pasibile accizelor” din 19.03.2001; 14. Regulamentul „Cu privire la ordinea perfectării actelor şi perceperii plăţilor vamale la importul în RM a mărfurilor supuse accizelor” din 25.05.1998; 15. Codul vamal. Legea RM Nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (MO al RM al RM din 23.12.2000; 16. Legea RM “Cu privire la tariful vamal” Nr. 1380 – XIII din 20.11.1997; 17. Hotărârea Guvernului RM Nr.998 din 29.09.2000 cu privire la privatizarea Patrimoniului Public;

73

18. Regulamentul concursurilor investiţionale şi comerciale şi negocierilor directe privind privatizarea Patrimoniului Public – anexă la Hotărârea Guvernului RM Nr.998 din 29.09.2000; 19. Legea RM “Cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal” Nr. 1164-XIII din 24.04. 1997 (MO al RM nr.62 1997); 20. Legea “Cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative” nr.112-XIV din 29.07.98 (MO al RM nr.84, 10.09.98). 21. Instrucţiunea „Cu privire la modul de prezentare de către persoanele fizice a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit” nr.4 din 29.01.2001(MO al RM nr.21-24 din 27.02.2001; 22. Instrucţiunea “Cu privire la reţinere a impozitului pe venit la sursa de plată” nr.14 din 19.12.2001(MO al RM nr.5-8 din 10.01.2001); 23. Legea RM “Cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal” Nr. 1164-XIII din 24.04. 1997 (MO al RM nr.62 1997); 24. Hotărârea Guvernului nr.130 din 06.02.98 “Cu privire la limitarea unor tipuri de cheltuieli permise spre deducere din venitul brut”( MO al RM nr.26-27 din 26.03.98); 25. Hotărârea Guvernului nr.484 din 04.05.98 “Cu privire la limitarea cheltuielilor de asigurare ale persoanelor juridice, permise ca deduceri de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător pentru scopuri fiscale”( MO al RM nr. 62-65 din 09.07.98); 26. Hotărârea Guvernului nr. 485 din 04.05.98 “Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate documentar” (MO al RM nr. 62-65 din 09.07.98); 27. Regulamentul “Cu privire la calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării” nr.05/1-CF-07/92 din 25.12.97; 28. Regulamentul “Cu privire la limitarea unor tipuri de cheltuieli permise spre deducere din venitul brut”( MO al RM nr. 26-27 din 26.03.97); 29. Instrucţiunea cu privire la modul de prezentare de către persoanele ce practică activitate de întreprinzător a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit; 30. Legea RM “Cu privire la zonele antreprenorialului; 31. Legea RM “Cu privire la susţinerea micului business”; 32. Legea RM ”Cu privire la investiţiile străine”;

73

18. Regulamentul concursurilor investiţionale şi comerciale şi negocierilor directe privind privatizarea Patrimoniului Public – anexă la Hotărârea Guvernului RM Nr.998 din 29.09.2000; 19. Legea RM “Cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal” Nr. 1164-XIII din 24.04. 1997 (MO al RM nr.62 1997); 20. Legea “Cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative” nr.112-XIV din 29.07.98 (MO al RM nr.84, 10.09.98). 21. Instrucţiunea „Cu privire la modul de prezentare de către persoanele fizice a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit” nr.4 din 29.01.2001(MO al RM nr.21-24 din 27.02.2001; 22. Instrucţiunea “Cu privire la reţinere a impozitului pe venit la sursa de plată” nr.14 din 19.12.2001(MO al RM nr.5-8 din 10.01.2001); 23. Legea RM “Cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal” Nr. 1164-XIII din 24.04. 1997 (MO al RM nr.62 1997); 24. Hotărârea Guvernului nr.130 din 06.02.98 “Cu privire la limitarea unor tipuri de cheltuieli permise spre deducere din venitul brut”( MO al RM nr.26-27 din 26.03.98); 25. Hotărârea Guvernului nr.484 din 04.05.98 “Cu privire la limitarea cheltuielilor de asigurare ale persoanelor juridice, permise ca deduceri de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător pentru scopuri fiscale”( MO al RM nr. 62-65 din 09.07.98); 26. Hotărârea Guvernului nr. 485 din 04.05.98 “Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate documentar” (MO al RM nr. 62-65 din 09.07.98); 27. Regulamentul “Cu privire la calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării” nr.05/1-CF-07/92 din 25.12.97; 28. Regulamentul “Cu privire la limitarea unor tipuri de cheltuieli permise spre deducere din venitul brut”( MO al RM nr. 26-27 din 26.03.97); 29. Instrucţiunea cu privire la modul de prezentare de către persoanele ce practică activitate de întreprinzător a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit; 30. Legea RM “Cu privire la zonele antreprenorialului; 31. Legea RM “Cu privire la susţinerea micului business”; 32. Legea RM ”Cu privire la investiţiile străine”;

74

II. LITERATURĂ TEORETICĂ 33. Brezeanu Petre „Fiscalitate: concepte, modele, teorii, mecanisme şi practici fiscale”, editura Economica, Bucureşti 1999; 34. N. Grigorie – Lăcriţă „Conţinutul impozitelor”, Impozite şi taxe, nr. 4, 2002; 35. N. Grigorie – Lăcriţă „Tribuna economică revistă lunară 36. T. Manole „Principiile impunerii şi problemele presiunii fiscale în R. Moldova”,2004 37. N. Grigorie – Lăcriţă „Elasticitatea impozitului” 38. Ioniţa N., Călin – Dinga E. „Presiunea fiscală în economia de piaţă” Finanţe, credit, contabilitate, Vol. III, Bucureşti 1997; 39. Şaguna Dan Drosu. Drept financiar şi fiscal. Bucureşti 2004; 40. Şaguna Dan Drosu. Procedura fiscală. Bucureşti2004; 41. Armeanic A. „Drept fiscal: teoria generală privind impunerea. Administrarea fiscală. Reglementarea juridică a impozitului pe venit”, Editura ASEM, 2007; 42. Brezeanu Petre “Fiscalitate: concepte, modele, teorii, mecanisme şi practici fiscale”, editura Economica, Bucureşti2009; 43. Hîncu R., N.Chicu „Metode şi tehnici fiscale”, editura:ASEM, Chişinău, 2007 44. N. Grigorie – Lăcriţă „Conţinutul impozitelor” 45. T. Manole „Principiile de impozitare şi politica fiscală” Chişinău 2005 46. Ştahovschi A., Chicu N. „ Bazele fiscalităţii” (note de curs), USM 2007 47. T. Manole „Principiile impunerii şi problemele presiunii fiscale în Republica Moldova”, Chişinău 2009 48. Balaban Ecaterina, „Fiscalitatea agenţilor economici” Chişinău 2008 49. Brezeanu Petre „Fiscalitate: concepte, modele, teorii, mecanisme şi practici fiscale”, editura Economica, Bucureşti 2009; 50. Oleg Stratulat „ Impozite indirecte” Chişinău 2009 51. Oleg Stratulat „ Impozitele: abordarea teoretică” Chişinău 2009 52. Boşcaneanu N., Mariana Iovu-Carauş „Fiscalitate”, editura: ASEM, Chişinău, 2012