12
M M Ă Ă RILE, OCEANELE RILE, OCEANELE ŞI ŞI APELE OCEANICE APELE OCEANICE

M Ă RILE, OCEANELE ŞI APELE OCEANICE

Embed Size (px)

DESCRIPTION

M Ă RILE, OCEANELE ŞI APELE OCEANICE. I. APELE OCEANICE / MARITIME OCEANUL: întindere mare de apă sărată, delimitată de continente; MAREA: spaţiu întins de apă, de dimensiuni mult mai mici decât oceanul, situat între două continente, în interiorul sau la exteriorul acestora;. - PowerPoint PPT Presentation

Citation preview

Page 1: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

MMĂĂRILE, OCEANELE RILE, OCEANELE ŞIŞI APELE OCEANICE APELE OCEANICE

Page 2: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Marea Galbenă(mare extracontinentală)

Oceanul IndianCel mai cald ocean al Terrei

I. APELE OCEANICE / MARITIME

OCEANUL: întindere mare de apă sărată, delimitată de continente;

MAREA: spaţiu întins de apă, de dimensiuni mult mai mici decât oceanul, situat între două continente, în interiorul sau la exteriorul acestora;

Page 3: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

SUPRAFAŢASUPRAFAŢA(milioane km(milioane km22))

VOLUMULVOLUMUL(milioane km(milioane km33))

ADÂNCIMEA ADÂNCIMEA MEDIEMEDIE

OCEANEOCEANE 321,1321,1 1322,21322,2 41174117

MĂRI MEDITERANEMĂRI MEDITERANE 31,831,8 41,141,1 12891289

MĂRI MARGINALEMĂRI MARGINALE 8,18,1 7,17,1 874874

TOTALTOTAL 361,1361,1 1370,41370,4 37953795

COMPONENTELE OCEANULUI COMPONENTELE OCEANULUI PLANETARPLANETAR

Page 4: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Caracteristicile oceanelor

adâncimea medie a Oc. Pl.: peste 3700 m, iar cea maximă – de 11.033 m (în Gr. Marianelor).

salinitatea: concentraţia de săruri din apă;- se măsoară promile (‰) – între 35-37‰;

suprafaţa Oc. Pl: 361 mil. km², ¾ din supr. Terrei;

Page 5: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

mareele: oscilaţii ale nivelului oceanului, care prezintă ridicări (flux) şi coborâri (reflux);

curenţii oceanici: deplasări ale imense mase de apă care se produc la suprafaţă;

t◦ scade de la Ecuator spre Poli;

Page 6: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

valul:valul: unda formată la suprafaţa unda formată la suprafaţa mărilor sau oceanelor prin mişcarea apei, mărilor sau oceanelor prin mişcarea apei, datorită vântului sau cutremurelor.datorită vântului sau cutremurelor.

Page 7: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Caracteristicile mărilor

au legătură cu oceanele;

se află peste platformele continentale; curenţii marini: mase de apă în

mişcare, la suprafaţa mărilor (pe orizontală sau pe verticală) cauzaţi de vânturi, maree, presiune atmosferică, etc.

Page 8: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Mări ale Terrei

Marea Mediterană suprafaţa: 2.5 milioane km² adâncimea medie 1370 m. salinitatea: cca. 38%. cele mai importante insule: Cipru, Creta,

Malta, etc.

Page 9: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Marea Marmara Marea Egee

Marea Marmara suprafaţa: 11,350 km²; salinitatea medie a apei este de 22,1‰; insule: Avsa, Insula Prinţilor, Imrali etc.

Marea Egee adâncimea maximă: 2.591 m suprafaţa: 180.000 km²; aparţine de Marea Mediterană;

Page 10: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Marea Caraibelor

Marea Japoniei

Marea Japoniei e aproape izolată de ocean; mareele sunt foarte mici; suprafaţa: 978.000 km²; adâncimea medie de 1.752 m;

Marea Caraibelor suprafaţa. 2.78 milioane km2; adâncimea medie: 2.491 m, salinitatea de aproximativ 36 %; principlele insule: Cuba, Hispaniola (Haiti şi

Republica Dominicană), Jamaica, Puerto Rico;

Page 11: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Marea Caspică(Lacul Caspic)

Portul Aktau

Marea Caspică suprafaţa: 371.000 km² adâncimea maximă: 1.025

m; situată la – 28 m faţă de

nivelul Oceanului Planetar; nivelul Marii Caspice e supus

unor frecvente fluctuaţii în 1980 avea 361.000 mii

km², nivelul apelor fiind cu 29 m mai jos decât nivelul Oceanului Planetar;

importante porturi sunt: Baku Astrahan, Aktau, Lenkoran, Kras- novodsk.

Page 12: M Ă RILE,  OCEANELE  ŞI  APELE OCEANICE

Realizare:Realizare:

Prof.Prof. Horaţiu TudorHoraţiu Tudor

Liceul Teoretic “Axente Sever” Liceul Teoretic “Axente Sever” MediaşMediaş

20092009