LUMEA MEDIEVALĂ

LUMEA MEDIEVALĂ

SE DĂ URMĂTORUL TEXT:

Imperiul de neam Germanic al lui Carol ------------- a fost creat pa rǎmǎşiţele vechiului Imperiu---------------- Aici s-a dezvoltat în formǎ tipicǎ, din punct de vedere social------------------, iar din punct de vedere religios s-a rǎspândit creştinismul -----------, avându-l în frunte pe ------------ .

Spre deosebire de apus, în Estul Europei s-a format-------------------- pe urma vechiului ---------------, având capitala la ------------------ Acest imperiu era condos de ----- având puteri absolute. Creştinismul existent aici se numea-------------, biserica fiind condusǎ de --------------------- Atât Occidentul cât şi Orientul au fost atacate de popoarele------------------, care au format o serie de state: -------------------------------------------

Pe lângǎ aceste douǎ zone de civilizaţie, a apǎrut şi s-a dezvoltat un nou imperiu numit---------------------, având ca principal oraş--------------------- Musulmanii au intrat în conflict cu------------------------ .

COMPLETAŢI ACEST TEXT CU TERMENII CORECŢI

1

OMUL ŞI MEDIUL (SEC. XI-XV)

1. SE DĂ URMĂTORUL TEXT:

,,Unul dintre factorii care au dus la creşterea producţiei agricole a fost extinderea suprafeţei cultivate, o datǎ cu perfecţionarea uneltelor agricole. Fertilizarea pǎmântului cu îngrǎşǎminte naturale s-a folosit împreunǎ cu tehnica asolamentului Ţǎranii au observat cǎ recolta obţinutǎ pe un lot scǎdea de la un an la an. Treptat, au început sǎ lase pǎmântul ,, sǎ se odihneascǎ” o perioadǎ de timp între douǎ culturi de acelaşi fel. Asolamentul putea fi bienal sau trienal.”

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:

1. Care au fost progresele tehnice din perioada sec. XI-XV? 2. Transcrieţi din text definiţia datǎ asolamentului.3. Ce urmǎri a avut introducerea asolamentului şi creşterea numǎrului de animale?

2. REALIZAŢI UN SCURT TEXT CU TITLUL ,,TRANSPORTURILE PE APĂ ŞI PE USCAT”, FOLOSIND TEXTUL DIN MANUAL DE LA p. 12-13

2

SATUL ŞI ORAŞUL MEDIEVAL (SEC. XI-XV)

1. SE DĂ URMĂTORUL TEXT:,,În oraş vede… tarabele negustorilor pline de monede de aur, de argint şi

de mǎrunţiş. În pieţe şi pe strǎzi vede lucrǎtori harnici care se ocupau de tot felul de meserii: într-un loc se fǎceau coifuri şi cǎmǎşi de zale, dincolo şei şi scuturi, în altǎ parte harnaşamente de piele şi pinteni. Unii lustruiau sǎbii , alţii ţeseau, bǎteau postavuri, alţii topeau aur şi argint. Altundeva se fǎceau vase frumoase şi scumpe… S-ar fi zis, pe bunǎ dreptate cǎ în oraş era târg tot timpul, cǎci era plin de bogǎţie: cearǎ, piper, seminţe, blǎnuri de nurcǎ şi jder şi toate mǎrfurile ce se pot închipui….

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:1. Care au fost cauzele revigorǎrii oraşelor?2. Numiţi, cu ajutorul textului, câteva din meseriile existente în oraşele medievale 3. Transcrieţi din text produsele vândute la piaţǎ4. Definţi urmǎtorii termeni: breaslǎ, hansǎ, iarmaroc

2. CU AJUTORUL TEXTULUI DIN MANUAL (P. 16-17) CARACTERIZAŢI ORAşELE ROMA ŞI ALBA-IULIA

3

EVALUARE SECVENŢIALĂ

1. DESCRIEŢI LA ALEGERE UNA DINTRE CELE TREI MARI ZONE DE CIVILIZAŢIE DE LA ÎNCEPUTUL EVULUI MEDIU (OCCIDENTUL EUROPEAN, EUROPA RĂSĂRITEANĂ SAU ORIENTUL MUSULMAN)2. PROGRESELE TEHNICE3. MUNCA PĂMÂNTULUI ÎN EVUL MEDIU4. SATUL MEDIEVAL5. VIAŢA ECONOMICĂ A ORAŞELOR

4

SOCIETATE MEDIEVALĂ

1. EXPILCAŢI URMĂTORII TERMENI: senior, vasal, cavaler, cleric, feud, bresle hanse

2. CARE A FOST CAUZA APARIŢIEI SISTEMULUI FEUDAL?3. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ŢĂRANILOR LIBERI ŞI ŢĂRANILOR

DEPENDENŢI4. SE DĂ URMĂTORUL TEXT:

,, În primul rând ei au depus omagiul în felul urmǎtor: contele îl întreba pe fiecare în parte dacǎ vrea sǎ devinǎ omul sǎu, iar acesta rǎspundea: ,,Eu vreau”, apoi îşi împreuna mâinile sale între ale contelui. În al doilea rând cel ce a depus omagiu fǎgǎduia credinţa sa, declarând urmǎtoarele: ,,Eu promit pe credinţa mea de a fi din acest moment credincios contelui şi de a-l apǎra contra tuturor, cu bunǎ credinţǎ şi fǎrǎ înşelǎtorie”. În al treilea rând contele, cu varga pe care o ţinea în în mânǎ, la dǎdea investitura.”

PORNIND DE LA ACEST TEXT RĂSPUNDEŢI LA URMĂTOARELE ÎNTREBĂRI:

1. Între cine se petrecea acest ritual şi cu ce ocazie?2. Transcrieţi din text cuvintele celui ce a depus omagiu. 3. Din cine era alcǎtuitǎ nobilimea?4. Unde locuiau nobilii?

5

BISERICA ÎN EVUL MEDIU

1.Numiţi principalele popoare migratoare convertite la catolicism şi popoarele migratoare convertite la ortodoxie2. Care au fost primele mitropolii româneşti ?3. Se dă următorul text :

,,Neînţelegerea regelui (henric al IV-lea) cu papa (Grigore al VII-lea a fost următoarea : papa l-a acuzat pe regele Henric că nu dădea gratuti bisericile sale, ci le vindea pentru bani, că acorda demnitatea episcopală unor nevrednici de ea şi îl învinovăţea din pricina acestora. La rândul său, regele Germaniei l-a acuzat pe papă de uzurpare, pentru că luase tronul apostolic fără încuviinţarea sa . ’’

Răspundeţi următoarelor întrebări :1. Între cine are loc conflictul relatat de autor ?2. Transcrieţi din text cauzele conflictului.3. Cum se încheie pacea între cei doi ?4. Unde şi-au avut sediul conducătorii Bisericii Catolice între sec. XIV-

XV ?

6

CRUCIADELE

1 CITEŞTE TEXTUL ŞI COMPLETEAZĂ APOI TABELUL , PRECIZÂND DIN CE MOTIVE AU PĂRĂSIT CRUCIAŢII OCCIDENTUL PENTRU ,,PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI”

,,De ici, de colo, de pretudindeni creştea numǎrul cruciaţilor, şi… întreaga lume se afla în fierbere, era zguduitǎ sau mai degrabǎ pǎrea cǎ se transformǎ în vederea acestei expediţii.

Francii apuseni au putut fi uşor convinşi sǎ-şi pǎrǎseascǎ ogoarele, cǎci timp de câţiva ani Franţa fusese greu lovitǎ, când de viscole, când de foamete. De curând aceastǎ plagǎ a pricinuit groazǎ şi deznǎdejde. Norodul sau oamenii singuratici din alte neamuri mǎrturiseau cǎ, pe lǎ chemarea apostolicǎ, unii fuseserǎ îndemnaţi sǎ meargǎ pe ,,pǎmântul fǎgǎduinţei” de cǎtre prooroci iviţi printer ei sau prin semen cereşti, iar alţii de anumite necazuri sǎ facǎ asemenea legǎminte.

Dar chemarea acestora nu a gǎsit deloc rǎsunet la francii rǎsǎriteni, la saxoni şi turingieni, la bavarezi şi alamani, din pricina mai ales a rupturii dintre imperiu şi populaţie.”

Frutolf, Cronica universalǎ, cca 1130)

Motive religioase

Motive politice

Motive economice

Motive psihologice

3. CITIŢI TEXTUL ŞI RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:,,…Prefer sǎ-mi pun viaţa în pericol pentru a elibera locurile sfinte (Ierusalimul)

decât sǎ command universului. Veniţi, fii ai lui Cristos, şi mǎ veţi vedea în fruntea voastrǎ… Crucea care va strǎluci pe armele şi stindardele voastre… sǎ vǎ aminteascǎ fǎrǎ încetare cǎ Iisus Cristos a murit pentru voi şi cǎ voi trebuie sǎ muriţi pentru El.”

1. Din îndemnul cui au fost organizate cruciadele?2. Cine când şi unde s-a adresat celor care au participat la prima cruciadǎ?

7

3. Care a fost scopul urmǎrit de cruciade?4. Ce rezultate a obţinut?

EVALUARE SECVENŢIALĂBISERICA ÎN EVUL MEDIU

1. ÎNCERCUIŢI RĂSPUNSUL CORECT:1. Împǎrţirea creştinilor în catolici şi ortodocşi s-a numit: a)Marea Afacere b) Marea Schismǎ c) Marele Joc d) Mica Schismǎ2. Românii vor adera la:a) ortodoxie b) catolicism c) iudaism d) Islamism3. Statul Bisericii avea capitala la:a) Paris b) Roma c) Madrid d) Veneţia4. Cruciadele au avut loc între anii: a) 1000-1050 b)1100-1300 c) 1050-1290 d) 1095-12705. Principalele ordine cavalereşti au fost:a) templieri, ioaniţi, dominicani, teutoni b) musulmani, templieri, ioaniţic) templieri, evrei, greci d) greci arabi ioaniţi

2. SE DĂ URMĂTORUL TEXT:,,Privitor la acest lucru vǎ rog nu eu ci D-zeu pe voi, heralzi ai lui Hristos

sǎ convingeţi pe toţi, de orice ran, cavaleri şi pedeştri, bogaţi şi sǎraci, sǎ se strǎduiascǎ cǎ alunge acel neam blestemat din ţinuturile noastre creştine…”

Rǎspundeţi urmǎtoarelor întrebǎri:1. Ce sunt cruciadele? Când au avut loc?2. Transcrieţi din text cum erau numiţi cruciaţii şi motivul organizǎrii cruciadelor3. Ce state vor forma cruciaţii în Orient?4. În urma cǎrei cruciade a fost cucerit Constantinopolul?

3. COMPLETAŢI URMĂTORUL TEXT CU TERMENII CORESPUNZĂTORI:

Ţǎrile Române vor adera în timp la………………., religie condusǎ de un ……………………. . Alǎturi de români au mai aderat la ortodoxie …………………

Primele mitropolii apǎrute în Ţǎrile Române au fost cele de la………………………….

4. NUMIŢI:- state ce au aderat la religia catolicǎ

8

- state ce au aderat la ortodoxie- reşedinţa papei între sec. XIV-XV- state ale Inchiziţiei

CULTURA MEDIEVALĂ

SE DĂ URMĂTORUL TEXT: ,,O NUNTĂ ÎN SOCIETATEA MEDIEVALĂ”

,,Ziua era luminoasǎ, frumoasǎ era dimineaţa. Clopotele erau ca şi cum Dumnezeu ar fi coborât pa pǎmânt. Casele erau împodobite cu mǎtase brocatǎ şi purpurǎ; drumurile erau presǎrate cu flori , la rǎscruci fumegau cǎdelniţe… În frunte cǎlǎreau (mirele şi mireasa) Guillaume şi Guiburuc, a cǎrei centurǎ, incrustatǎ cu pietre scumpe, strǎlucea. Ea poartǎ în jurul capului un mic voal prins într-un cerc de aur; pe spate şi-a aruncat o hainǎ a cǎrei agrafǎ era un topaz. Guillaume şi-a fixat haina pe umǎr cu o piatrǎ preţioasǎ roşie; el şi-a pus, ca şi ea un cerc de aur în jurul tânplelor… în pragul bisericii stǎ episcopul, îmbrǎcat şi împodobit. Este foarte bǎtrân, are barbǎ albǎ. El binecuvânteazǎ inelul şi-l dǎ lui Guillaume, zicându-i: ,,Sǎ trǎiţi împreunǎ, întru domnul” …. ,,Sorǎ, (zice Guillaume, prin acest inel mǎ cǎsǎtoresc cu tine”….,,Sire, (zice ea) îţi sunt sortitǎ ţie, la bine şi la rǎu”.

La prise d´Orange

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR CERINŢE:

1. Transcrieţi din text numele celor doi soţi2. Cum erau împodobite casele şi drumurile în ziua nunţii?3. Transcrieţi îmbrǎcǎmintea celor doi4. Care au fost cuvintele celor doi din timpul ceremoniei religioase?5. Este asemǎnǎtoare aceastǎ nuntǎ cu o nuntǎ din zilele noastre? De ce?

9

ARHITECTURA MEDIEVALĂ

1. ÎN MANUAL, LA PAGINA 57, ESTE REPRODUS UN VITRALIU. PORNIND DELA ACESTA COLOREAZĂ IMAGINILE DE MAI JOS.

Aceste vitralii reprezintǎ scene din viaţa lui Iisus. Citeşte textele de mai jos şi indicǎ, pentru fiecare, vitraliul cǎruia îi corespunde

a) ,,…Iisus a luat cu El pe Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui,şi i-a dus la o parte pe un munte înalt. El s-a schimbat la faţǎ înaintea lor; faţa Lui a strǎlucit ca soarele şi hainele I s-au fǎcut albe ca lacrima.”

b) ,,Pe când coborau de pe munte, Iisus le-a dat porunca urmǎtoare: «Sǎ nu spuneţi nimǎnui de aceasta, pânǎ va învia Fiul omului din morţi».”

c) ,,Apoi a turnat apǎ într-un lighean şi a început sǎ spele picioarele sǎracilor şi sǎ le şteargǎ cu ştergarul…”

d) ,,Pe când mâncau, El a zis: «Adevǎrat vǎ spun cǎ unul din voi mǎ va vinde.» “

10

LITERATURA MEDIEVALĂCÂNTECUL LUI ROLAND

PREZENTARE GENERALĂ A POEMULUI

Pentru a alunga victorioasele armate france din Spania, Califul Saragosei, Marsil, prefǎcându-se cǎ acceptǎ supunerea, trimite sol la Carol cel Mare. Acesta ţine sfat cu vasalii sǎi:XII ,,Seniori baroni- zise-mpǎratul- mie,

Marsil, sǎ ştiţi cǎ mi-a trimis solie.Din bunul sǎu ne face mare parte,Lei, urşi, precum şi câini de vânǎtoareŞoimi la o mie şi cǎmile multe, Catâri cu aur arab vreo patru sute,Peste cinzeci de care sǎ-ncǎrcǎm.Dar ne-a cerut în Franţa sǎ plecǎm.Marsil la mine acasǎ va veniŞi legea noastrǎ sfântǎ va primi.Iar creştinat, vasalul meu va fi.Dar ştiu eu, oare-n suflet ce-o gândi?”Spuserǎ francii: ,,Bine-i sǎ ne temem”.Unii, inclusiv Roland, nepot al lui Carol, susţin continuarea rǎzboiului, în timp ce alţii,

între care Ganelon, tatǎl vitreg al acestuia şi cumnatul regelui, vor înţelegerea cu arabii. Se impune ideea pǎcii, la propunerea lui Roland, singura acceptatǎ de Carol. Ganelon duce solie de pace.

Misiunea era foarte periculoasǎ, cǎci alţi soli franci fuseserǎ ucişi de arabi. La plecare, Ganelon jurǎ sǎ se rǎzbune pe Roland. Apoi se adreseazǎ lui Carol şi ulterior vasalilor sǎi, care doreau sǎ-l însoţeascǎ în misiune:

XXII ,, Mǎ duc la Saragosa, dar ştiu bine Cǎ cine pleacǎ acolo nu mai vine

Mi-e soaţǎ sora ta, o ştii anume, Şi am un fiu cum nu e altu-n lume. Este Baudouin, ce un viteaz va fi Moşia mea el o va moşteni

11

Sǎ-l ocroteşti, eu nu-l voi mai vedea.” ………………………………………

XXVII ,, În dulcea Franţǎ, seniori plecaţi Pe Baudouin, care mi-e fiu, cum ştiţi, Vǎ e senior şi sǎ îl ocrotiţi”

Deşi curajos şi fidel cât timp prezentase mesajul regal arabilor, Ganelon unelteşte pedepsirea lui Roland

Speculându-i sentimentele, Marsil îl întreabǎ:XLIV ,,Cinstite conte ai putea sǎ-mi spui

Cum pe Roland va fi sǎ îl rǎpui?”Ganelon îşi prrezintǎ planul: în timp ce Carol pǎrǎsea Spania, încrezǎtor în promisiunile

de supunere ale lui Marsil, arabii ar trebui sǎ atace ariergerda francǎ aflatǎ sub conducerea lui Roland.

Asigurat de Ganelon cǎ victoriile francilor i se datoreazǎ lui Roland şi prieteniloe sǎi, Marsil acceptǎ.

Astfel, Ganelon îi adduce lui Carol cheile oraşului Saragosa, bunuri şi ostatici, ca semn al bunelor intenţii ale lui Marsil. Totodatǎ, îl propune pe Roland sǎ preia conducerea ariergǎrzii.

Înainte de plecarea spre Franţa,LXIII ,, Carol pe nepotul sǎu îl chemǎ: ,,Nepoate dragǎ, Sire, sǎ iei seamǎ,

Jumǎtate oaste eu îţi lasSǎ te ajute ea la greu impas”Roland rǎspunse: ,,Nici numǎ gândescSe fac aşa eu neamu-mi umilesc!Din cei viteji vreau douǎzeci de miiDu-te spre porţi şi liniştit sǎ fiCât eu trǎiesc nu ai de ce te teme.”

LXIV Roland acum pe cal s-a şi suitOlivier e cu el nedespǎrţitArhiepiscopul Turpin: ,,Nu voi lipsi!”Iar Gautier de l´Hum: ,,Alǎturea voi fiSunt omul lui şi plec bineînţeles”!Ostaşii mii douǎzeci ei au ales

LLVX Roland chemǎ pe Gautier de l´Hum:O mie franci din Franţa noastrǎ, vezi,

În trecǎtori, pe culmi sǎ îi aşezi,Sǎ n-aibǎ regale vre-o stricǎciune,Şi Gautier: Va fi cum spui anume!”

Pregǎtirile lor erau înaintate.Marsil în fruntea unei oştiri uriaşe este gata de atac în defileul de la Roncevaux. Olivier

îl sfǎtuieşte pe Roland:LXXXIV ,,Roland prietene, sunǎ-n corn odatǎ

Aude Carol, marea lui armatǎŞi toţi baronii se întorc îndatǎ!Roland rǎspunde: ,,Doamne, ar fi pǎcatDin vina mea sǎ-mi necinstesc pǎrinţii,

12

Franţei sǎ-i dau ruşinea umilinţii…LXXXVIII ,, Pentru senior i-e omului menit

Sǎ-ndure rele, cald ori frig cumplitSǎ-şi piardǎ sângele şi trupul chiarTu dǎ cu lancea, eu cu Durendal, Ce-mi dete Carol, spada mea cea bunǎDe mor, oricine va putea sǎ spunǎCǎ afost spada unui bun vasal”Roland e brav, Olivier înţelept.

Arhiepiscopul dǎ binecuvântarea armatei, iar Roland o îmbǎrbǎteazǎ, fiind convins de obţinerea unei mari victorii:

CXI ,,Cu sete mare francii au lovitMulţime de pǎgâni au prǎpǎdit.Doi n-au rǎmas din suta cea de mii.Turpin: ,,O cât de bravi ai noştri sunt, Nu-I rege s-aibǎ alţii pe pǎmânt,Si este scris în Gesta FrancilorCǎ împǎratul nostru-i un viteaz.”

CXIII ,,Marsil prǎpǎdul alor sǎi îl vedeCeru sǎ sune corni, trompete,Apoi Marsil cu oastea sa porneşte.În frunte e Absime pe calul sǎu;Din toţi pǎgânii, este cel mai rǎu, Plin de pǎcate, mare ticǎlos,Nu crede în Maria şi-n Christos…Şi lui Turpin deloc nu-I este drag.De cum îl vede, sǎ-l loveascǎ-I vineŞi-şi spune-ncet, aşa ca pentru sine:,,E un eretic, un necredincios.De îl ucid, va fi mai de folos”.

Lupta se reia, Turpin îl ucide pe Absime, dar încrârcenarea sporeşte. Când constatǎ decimarea francilor, Roland zice:

CXXX ,,E bǎtǎlia noastrǎ foarte crudǎEu sun din corn şi Carol o s-audǎ”.Olivier: ,,Nu-I faptǎ de baron!Când te-am rugat n-ai vrut sǎ suni din corn.De regel venea eram scǎpaţi.Cei care sunt aici, nu-s vinovaţi.”

CXXXII ,,Turpin (aşa rosti)De suni din corn nu n e va folosiÎnsǎ de suni, oricum mai bine o fi.Carol ne-o rǎzbuna cu oştirea toatǎSǎ nu se bucure pǎgâna gloatǎ…

LXLI Sǎ fie-un cavaler, drept se cuvine,Când are calul bun şi e-narmat,Sǎ se arate mândru, neînfricat,

13

Altfel, nu preţuieşte o para;”Rǎmas ultimul printre ai sǎi, rǎpus de nenumǎrate lovituri, Roland gândea astfel despre

spada sa Durendal:CLXXIII ,,Sfântǎ, frumoasǎ eşti, rosti fierbinte,

Mânerul tǎu e plin de moaşte sfinte…Carol cel Mare se afla-n MorianaCând printr-un înger Domnul îl vestiCǎ-a unui conte de ai sǎi vei fi:Cu tine Împǎratul m-a încinsŞi-Anjou-ul şi Bretania- am învinsAm cucerit Poitou-l, Maina am luat;Normandia de-a-ntregul s-a predat,Provenţa, Aquitania cǎzândLombardia şi Romagnia, la rând,Apoi Bavaria şi Flandra-n lupte grele,…Constantinopolul I s-a smerit,Saxonia ce-n plin a stǎpânit.Islanda, Scoţia am luat la felSi Englitera unde avea castel…De spada asta greu şi-amar mi-e mie,N-o las pǎgânilor, sǎ mor mai bine,Fereşte Doamne, Franţa de ruşine!”

În curând Roland moare. Revenit la Roncevaux, Carol urmǎreşte oastea arabǎ, care, în ciuda întǎririlor primate este nimicitǎ.

Marsil piere în luptǎ, iar soţia sa Bramidona, ajunsǎ ostaticǎ, acceptǎ în timp sǎ se creştineze.

CCLXVIII Din Spania, la Aix e Carol iarǎ,În locul cel mai minunat din ţarǎ.Se urcǎ în palat în sala mare…

CCLXXI Acolo, mulţi vasali el a chematSpre a judeca pe Ganelon, care a trǎdat

CCLXXIII Stǎ Ganelon de faţǎ în picioareEste voinic şi chipul mândru areCa un baron, de nu ar fi trǎdat,Spre juzi şi franci privirea şi-a-ndreptatTreizeci de rude îi sunt ajutoare.Prinse sǎ strige înspre adunare:,,M-am rǎzbunat dar n-am trǎdat, ştiţi bine”.Rǎspunserǎ baronii: ,,Sfat vom ţine”.

CCLXXV Şi zice unul: ,,Hai sǎ terminǎmOrice proces. Pe Carol sǎ-l rugǎm,Pe Ganelon sǎ-l ierte de astǎ datǎŞi credincios el fi-va-i viaţa toatǎRoland e mort, nimic nu-l mai învie.”

Aflând decizia baronilor,CCLXXVII Rǎspunde Carol ,,Vǎd eu, m-aţi trǎdat”.

14

Vǎzând de toţi cǎ-i pǎrǎsit,Înclinǎ capul înspre jos mâhnit.,,Nefericit sunt”, zise pentru sine.Dar iatǎ, cǎ spre el un nobil vine.

Este Thierry, care participase la sfat şi convins de trǎdarea lui Ganelon îi cere pedeapsa capitalǎ.

CCLXXVIII ,,De altfel crede vreun neam al lui, Eu spada mea drept chezǎşie punÎn judecatǎ faţǎ de oricine”

În apǎrarea lui Ganelon vine Pinabel, iar cele treizeci de rude, implicate deja ca martori în proces se pun chezaşi la Carol pe durata desfǎşurǎrii duelului.

Dupǎ o slujbǎ religioasǎ şi danii depuse Bisericii de ambii combatanţi, duelul începe. În schimbul susţinerii lui Ganelon la rege, Pinabel îşi oferǎ vasalitatea. Thierry rǎspunde: CCLXXXIII ,,Vorbǎ nu poate fi!

De te ascult ruşine îmi va fi.Dreptate facǎ Domnul între noi”

Când, dupǎ mult effort, Thierry îl ucide în luptǎ pe Pinabel,CCLXXXVI Francezii spun: ,, E sfânta judecatǎ

Iar Ganelon sǎ fie spânzuratCu rudele, ce alǎturea i-au stat”.

Carol îl îmbrǎţişeazǎ pe Thierry şi-I şterge rǎnile cu mantia sa.CCLXXXVIII La Carol conţi şi duci sunt adunaţi

,,Ce facem noi cu cei întemniţaţiLa judecatǎ pentru Ganelon veniţi?”Chezaşi sunt pentru Pinabel cum ştiţiŞi francii: ,,Toţi sǎ moarǎ imediat!”…Treizeci erau, murirǎ spânzuraţiCel ce trǎdeazǎ şi pe-ai sǎi îi pierde.”

Ganelon este pedepsit pentru trǎdare: este legat de doi armǎsari, care în goanǎ îi sfârtecǎ trupul. Fǎcîndu-se dreptate , Roland este rǎzbunat.

CCXCI ,,Şi când dreptatea Carol o fǎcuse, Iar supǎrarea mare îi trecuse,Când Bramidona era creştinatǎZiua trecuse-n noapte-ntunecatǎ.În camera boltitǎ adormise. Când, Sfântul Gabriel veni şi-I zise:Carol, ridicǎ-ţi oştile şi-ndatǎPǎtrunde-n Bira cu puterea-ţi toatǎSǎ-l scapi pe Vivien ce-i strâmtoratŞi de pǎgâni la Imfa-mpresuratTe cer creştinii, mergi cu oastea ta”.Ascultǎ Carol, dar parcǎ n-ar vrea:,,Doamne, îşi zise, grea mai mi-este viaţa!Îşi smulge barba, plânsu-I umple faţaAici sfârşeşte gesta lui Turold

15

,,Poeme epice ale Evului Mediu,Cântecul lui Roland, Cântecul Cidului, Parcifal”

1. PORNIND DE LA PREZENTAREA POEMULUI, RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR CERINŢE: NUMIŢI PERSONAJELE CE APAR ÎN POEM, TITLURILE NOBILIARE ALE ACESTORA, PRECUM ŞI REGIUNILE CUCERITE DE FRANCI CE APAR ÎN POEM

EVALUARE SECVENŢIALĂCULTURA MEDIEVALĂ

1. CARE SUNT PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTURII MEDIEVALE?

2. NUMIŢI PRINCIPALELE DESCOPERIRI ŞTIINŢIFICE ALE ACESTEI PERIOADE

3. CARACTERIZAŢI STILUL ROMANIC ŞI STILUL GOTIC4. PREZENTAŢI, PE SCURT, ,,CÂNTECUL LUI ROLAND”5. SE DĂ URMĂTORUL TEXT:

,,În anul Domnului 1348 împǎratul Carol a întemeiat la Praga şcoala generalǎ a teologiei, dreptului, medicinei şi artelor liberale… şi aceastǎ universitate era împǎrţitǎ în patru naţiuni: boemianǎ, bavarezǎ, polonezǎ şi cehǎ…”

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR CERINŢE:1. Unde au apǎrut primele centre de culturǎ?2. Transcrieţi din text materiile predate şi naţiunile din Universitatea din Praga.3. Ce rol avea biserica în Evul Mediu?4. Care erau limbile folosite în culturǎ?

16

STATELE MEDIEVALE DIN OCCIDENTUL EUROPEIIMPERIUL ROMANDE NEAM GERMANIC

1. SE DAU URMĂTOARELE TEXTE:a) ,,Dupǎ moartea împǎratului Frederic (1250), fiecare dintre seniori cotropi acele

posesiuni ale imperiului pe care putea sǎ punǎ mâna… Dar fiindcǎ între timp comitele Rudolf îl tulburǎ fǎrǎ nici o pricinǎ pe episcopul de Basel, acesta îl chemǎ la dânsul şi-i grǎi: Vere, dacǎ încetezi sǎ mǎ nelinişteşti, îţi dau de bunǎvoie o sutǎ de mǎrci de argint… Dar în al treilea an, comitele pretindea de la episcop douǎ sute de mǎrci… Atunci episcopul spuse: Mi-e ruşine sǎ mai fiu de aici înainte tributar; cu douǎ sute de mǎrci mǎ voi întǎri în aşa fel, cǎ nu-mi va mai fi teamǎ de nici o violenţǎ.”

Chronicum Colmariense

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:1. Care a fost motivul creşterii puterii nobililor?2. Transcrieţi din text acordul la care au ajuns comitele Rudolf şi episcopul de

Basel3. Cum se numea şi din ce familie provenea regale ales în anul 1273?

b) ,,În decurs de trei luni de la ziua indicatǎ în aceleaşi scrisori, toţi principii electori şi fiecare în parte trebuie sǎ fie de faţǎ la Frankfurt pe Main… pentru alegerea regelui romanilor, care va urma sǎ fie înǎlţat la demnitatea de împǎrat… Cel ce va fi ales… trebuie sǎ întǎreascǎ principilor electori privilegiile, documentele, drepturile, libertǎţile şi daniile, vechile obiceiuri şi demnitǎţile lor.”

Bula de aur a împǎratului Carol al IV-lea, 1356

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:1. Cum se numea şi când afost emis documentul de mai sus?2. Transcrieţi din text ce trebuia sǎ realizeze cel ce era ales împǎrat al germanilor.3. Câte state germane existau în Evul Mediu şi cum se organizau oraşele în aceastǎ

perioadǎ?

17

CENTRALIZAREA STATULUI MEDIEVAL FRANCEZ

1. SE DAU URMĂTOARELE TEXTE:

1. CONVOCAREA STĂRILOR GENERALE (17 OCT 1356)Stǎrile Generale erau alcǎtuite din ,,toţi prelaţii sfintei biserici- episcopi şi abaţi- toţi

nobilii- seniori şi cavaleri-, starostele negustorilor şi al burghezilor din Paris şi sfatul orşelor regatului Franţei… Au vrut sǎ ştie ce a devenit bogǎţia care a fost ridicatǎ din zeciuialǎ, în dǎri, în subsidii, în baterea monedei şi în alte dǎri, cǎci oamenii au fost vexaţi şi turbulenţi şi mercenarii rǎu plǎtiţi şi regatul rǎu plǎtit şi apǎrat; dar de aceasta nu ştia nimeni sǎ dea socotealǎ… Au stabilit oameni pentru a ridica şi primi toate dǎrile, impozitele, subsidiile şi toate drepturile aparţinând regelui şi regatului”

Jean Froissat, Les Croniques

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:1. Ce dinastie a convocat pentru prima datǎ în Franţa Stǎrile Generale?2. Transcrieţi din text din cine erau alcǎtuite Stǎrile Generale.3. Numiţi mijloacele folosite de monarhia francezǎ pentru centralizarea statului.4. Care era rolul celor numiţi în text?

2. IOANA D’ARC

,, O femeie nu urâtǎ la înfǎţişare, care spunea cǎ Dumnezeu grǎieşte la ea, a început sǎ ia conducerea celţilor (francezilor), care o urmau şi ascultau de dânsa… Încrezuţi acum în femeia care îi conducea, au mers iarǎşi la luptǎ şi, luptându-se, i-au pus pe fugǎ pe vrǎjmaşi şi au pornit sǎ îi goneascǎ.”

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:1. Când a avut loc Rǎzboiul de 100 de ani şi între ce state?2. Care a fost cauza principalǎ a rǎzboiului?3. Transcrieţi din text caracterizarea realizatǎ de autor Ioanei d’Arc4. Ce regiune vor mai pǎstrea englezii dupǎ rǎzboi?

18

CENTRALIZAREA STATULUI MEDIEVAL ENGLEZ

1. SE DAU URMĂTOARELE TEXTE:MAGNA CHARTA LIBERTATUM

,,Prin Charta noastrǎ de faţǎ în numele nostru şi al urmaşilor noştri am confirmat pe veci libertatea bisericii engleze ca sǎ aibǎ drepturile sale întregi şi libertǎţile sale neştirbite… Am mai îngǎduit tuturor oamenilor liberi din regatul nostru toate libertǎţţile noastre scrise mai jos, ca sǎ le aibǎ şi sǎ le ţinǎ ei şi moştenitorii lor… Şi oraşul Londra sǎ-şi pǎstreze toate libertǎţile vechi şi scutirile de vamǎ atât pe uscat cât şi pe ape… Baronii sǎ aleagǎ 25 dintre baronii regatului nostru pe cei ce vor aceştia sǎ fie datori şi sǎ-şi dea toatǎ silinţa de a pǎzi, a ţine şi a face sǎ se pǎzeascǎ pacea şi libertǎţile ce le-am îngǎduit lor şi pe care le întǎrim prin charta noastrǎ de faţǎ”


1. Cine şi la ce datǎ a fost emis acest document?2. Transcrieţi din text rolul baronilor aleşi în acest document.3. Care au fost cele douǎ rǎzboaie din perioada centralizǎrii statului englez?4. Cine şi în urma cei bǎtǎlii a cucerit pentru ultima datǎ Anglia?

19

FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI

SE DAU URMĂTOARELE TEXTE:

1.lFORMAREA VOIEVODATULUI TRANSILVANIEI,,Locuitorii ţǎrii îşi zic ardeleni, care se învecineazǎ cu ungurii dinspre apus, aşa cum

îi zic unii Panonia. Iarǎ dinspre miazǎnoapte se învecineazǎ cu Ţara Leşeascǎ, dinspre miazǎzi cu Ţara Munteneascǎ, dinspre rǎsǎrit cu Moldova. Iarǎ pre la marginea ei sunt alte ţǎri mai mici, care toate de dânsa ţin şi sub ascultarea ei sunt: întâi e Maramureşul, dinspre Ţara Leşeascǎ, şi Ţara Secuiascǎ, dinspre Moldova şi Ţara Oltului, dinspre Ţara Munteneascǎ şi Ţara Bârsei, Ţara Haţegului, Ţara Oaşului şi sunt alte multe, care ascultǎ toate de Crǎiia Ungureascǎ şi se ţin de Ardeal”

Grigore Ureche, Letopiseţul Ţǎrii MoldoveiRĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR CERINŢE:1. Transcrieţi din text regiunile vecine Ardealului. 2. Cum se numeau primele formaţiuni politice ale românilor din Transilvania?3. Ce populaţii au colonizat ungurii în Transilvania?4. Precizaţi organizarea administrativǎ a Transilvaniei.

2.FORMAREA ŢĂRII ROMÂNEŞTI,,Regele Carol Robert de Anjou a ajuns la o cale oarecare cu toatǎ oastea sa, dar calea

aceasta era închisǎ de amândouǎ pǎrţile de râpe foarte înalte de jur împrejur şi pe unde aceastǎ cale era mai largǎ, acolo vlahii în mai multe locuri o întǎriserǎ împrejur... Mulţimea nenumǎratǎ a vlahilor sus pe râpe, au aruncat sǎgeţi asupra oastei regelui, care se gǎsea pe fundul unei vǎi adânci...Şi a fost un cumplit dezastru... Iar regele îşi schimbase însemnele armelor sale, cu care s-a îmbrǎcat Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezându-l vlahii a fi însuşi regele, l-au omorât cu cruzime.”

Cronica pictatǎ de la VienaRĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:1. Despre ce luptǎ este vorba şi când a avut loc?2. Transcrieţi din text modul de luptǎ al românilor.3. Cum se numea domnitorul român ce a reuşit obţinerea independenţei Ţǎrii Româneşti?4. Numiţi formaţiunile de la sud de Carpaţi menţionate în Diploma Cavalerilor Ioaniţi.

FORMAREA MOLDOVEI3. URMAŞII LUI DRAGOŞ

20

,,Pre urma lui Dragoş au stǎtut la domnie fiul sǎu Sas Vodǎ şi au ţinut domnia patru ani şi au murit. Dupǎ moartea lui Sas Vodǎ, au ţinut domnia fiul sǎu Laţco Vodǎ opt ani. Pre urma lui Laţco Vodǎ au domnit Bogdan vodǎ şase ani.”

Grigore Ureche, Letopiseţul Ţǎrii MoldoveiRĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:1. Transcrieţi numele urmaşilor lui Dragoş.2. Cum erau numiţi locuitorii vechii Moldove şi cum erau ei organizaţi?3. Cine a cucerit independenţa Moldovei şi de unde provenea el?4. De unde provine, dupǎ legendǎ numele Moldova?

EUROPA CREŞTINĂ ŞI IMPERIUL OTOMANSTATELE EUROPENE ŞI IMPERIUL OTOMAN

1. OSMAN (OTHMAN)

,,El a fost cel dintâi din neamul acesta care a cucerit şi alte oraşe din Asia dar mai ales Brusa, un oraş din Misia, înfloritor şi atuncea, pe care, împresurându-l, l-a silit cu foamea şi cucerindu-l, şi-a aşezat în el reşedinţa; şi pornind de acolo, a fâcut isprǎvi mari şi strǎlucite; şi s-a sǎvârşit la Brusa, lǎsând în urma sa feciori şi o ţarǎ nu micǎ.”

Laonic Chacocondil, Expuneri istorice

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:1. De unde proveneau turcii?2. Transcrieţi din text modul în care Osman a cucerit cetatea Bursa.3. Numiţi regiunile cucerite de cǎtre turci în Asia şi Europa.

2. ARMATA OTOMANĂ

,,Ienicerii proveneau din cei mai frumoşi şi mai sǎnǎtoşi copii ai popoarelor cucerite (bulgari, greci, armeni, bosnieci, etc.), daţi ca tribut. Erau crescuţi în cazǎrmi, fǎrǎ familie, în urǎ faţǎ de popoarele de la care proveneau şi în spirit de sacrificiu şi devotament faţǎ de sultan şi religia mahomedanǎ”

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:1. Din cine era formatǎ armata otomanǎ?2. De unde proveneau ienicerii?3. Transcrieţi din text modul în care erau crescuţi ienicerii.

21

ŢĂRILE ROMÂNE- POARTĂ A CREŞTINĂTĂŢII

1. NUMIŢI PRINCIPALII DOMNITORI ROMÂNI CE S-AU OPUS INVAZIEI IMPERIULUI OTOMAN ÎN EUROPA ŞI PRINCIPALELE BĂTĂLII ÎMPOTRIVA TURCILOR

2. CARE ERA STATUTUL ŢĂRILOR ROMÂNE?

3. FOLOSIND HARTA DIN MANUAL, PAGINA 53, STABILIŢI EXTINDEREA TERITORIALĂ A IMPERIULUI OTOMAN LA MIJLOCUL SEC, AL XIV-LEA, ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XIV, ŞI ÎN SEC. XV.

22

NAŞTEREA LUMII MODERNESAT ŞI ORAŞ

1. ISTORIA UNEI SCRISORI DE SCHIMBGuglielmo Barbieri, negustor din Bruges, a trimis un transport de postav de Flandra la

casa Dantini din Barcelona. Având nevoie urgentǎ de bani, el a cerut bani de la casa Alberti care avea sucursalǎ la Bruges. Pentru a reglementa datoria sa el a trimis la casa Dantini din Barcelona (care trebuia sǎteascǎ postavul) o scrisoare de schimb. Casa Brunacio di Guido din Barcelona, menţionatǎ în scrisoare, este reprezentanta casei Albert în acel oraş,

,,În numele lui Dumnezeu, 18 decembrie 1339, veţi plǎti prin acest bilet... lui Brunacio di Guido şi Co... 472 de lire şi 10 sous la Barcelona, care sumǎ de 472 livre şi 10 sous mi-a fost plǎtitǎ aici de cǎtre Riccardo degl´Alberti şi Co. Plǎtiţi-i bunǎ regulǎ şi treceţi-i în contul meu. Dumnezeu sǎ vǎ apere, Guglielmo Barbieri, salutǎri din Bruges”

Jaques Le Goff, Bancheri şi negustori în Evul MediuNUMIŢI NUMELE PERSONAJELOR DIN TEXT ŞI SUMELE TRANZACŢIONATE ÎN SCRISOAREA DE SCHIMB

2. O ASOCIERE PROFITABILĂÎn Evul Mediu au existat mai multe forme de asociere prin care negustorii reuşeau sǎ-

şi extindǎ afacerile. O asemenea formǎ de asociere era ,,societas maris”, cum se poate vedea în textul de mai jos:

,, Ştabile şi Ansaldo Garraton au format o ,,societas” în care, dupǎ cum declarǎ aceştia, Stabile aduce o contribuţie de 88 de lire, iar Ansaldo de 44 de lire. Ansaldo va duce acest capital, pentru a-l fructifica, la Tunis sau oriunde urmeazǎ a se deplasa vasul pe care îl va închiria. La întoarcere, el va remite beneficiile lui Staul, în vederea împǎrţirii. Deducând capitalul, profiturile vor fi pe jumǎtate. Încheiat la Genova, la 29 septembrie 1163, în faţa a 5 martori”

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:1. Ce sumǎ constituie capitalul acestei ,,societas”?2. Cine va naviga?3. Cum se justificǎ modul de repartizare al profiturilor?

23

MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE

1. IMAGINILE DE MAI JOS ÎI PREZINTĂ PE TREI DINTRE CEI MAI MARI NAVIGATORI. PRECIZAŢI PENTRU FIECARE CĂLĂTORIILE EFECTUATE

2. SE DĂ URMĂTORUL TEXT:,,Navigând în jurul mǎrii cu ajutorul busolei, portughezii s-au instalat în G. Persic şi

în M. Roşie şi şi-au umplut corǎbiile cu bogǎţiile Arabiei şi Indiei, lipsindu-i pe genovezi şi veneţieni de acestea. În acelaşi timp, castilienii punând mâna pe teritorii pline de aur şi argint au umplut Spania şi le-au arǎtat corǎbierilor noştrii calea de a ocoli Africa cu un profit mai mare”


1. Care sunt, dupǎ pǎrerea autorilor, zonele în care portughezii s-au înstǎpânit?2. Ce puteri europene au avut de suferit de pe urma descoperirilor geografice?3. Ce bogǎţii exploatau Spania şi Portugalia din noile teritorii?

24

ABSOLUTISMUL MONARHICCARACTERISTICI GENERALE

SE DĂ URMĂTORUL TEXT: ,,ESENŢA ABSOLUTISMULUI”

,,Nu vǎ lǎsaţi guvernaţi; fiţi stǎpânul; sǎ nu aveţi niciodatǎ favoriţi, nici prim ministru; ascultaţi, consultaţi Cosiliul, dar decideţi: Dumnezeu, care v-a fǎcut rege, vǎ va lumina. Orice putere, orice autoritate rezidǎ în mâna regelui şi nu pot exista altele în regat... Tot ceea ce se gǎseşte pe întinderea statelor noastre, de orice naturǎ, ne aparţine... Cel care a dat regi oamenilor a vrut sǎ fie respectaţi ca locotenenţii sǎi, rezervându-şi numai lui dreptul de a analiza conduita lor. Voinţa sa este ca acela care s-a nǎscut supus sǎ asculte fǎrǎ discernamânt şi aceastǎ lege, aşa de directǎ şi de universalǎ: ,,Oricât de rǎu va fi un prinţ, infinit mai criminalǎ este revolta supuşilor sǎi”.

Ludovic al XIV-lea, Memorii (Sfaturi pentru instruirea prinţului moştenitor)

RĂSPUNDEŢI URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI:1. Care este legea consideratǎ de cǎtre Ludovic directǎ şi universalǎ?2. De unde considera Ludovic cǎ provine puterea regelui?3. Cum considera Ludovic cǎ trebuie sǎ se comporte un rege?

25

ABSOLUTISMUL MONARHIC DIN ANGLIA


1.,,Regele este singur şeful suprem pe pǎmânt în Anglia... În aceastǎ calitate are întreaga putere de a examina, reprima, amenda orice erori, erezii, enormitǎţi, abuzuri, ofense şi nereguli... pentru a pǎstra pacea, unitatea şi liniştea regatului, înlǎturând toate obiceiurile, cutumele şi legile strǎine, orice autoritate strǎinǎ”.

Actul de Supremaţie, 15341. Care este principala prevedere a acestui Act?2. Ce autoritate strǎinǎ era vizatǎ în text?3. Care era scopul urmǎrit de Henric al VIII-lea?4. Cine a protestat împotriva acţiunilor regelui Angliei şi ce soartǎ a avut el?

REGINA ELISABETA I

2. ,,Salut ţie, cel mai mare dintre toate numele engleze, glorioasǎ Elisabeta. Tu ai fost mama mǎririi maritime a Angliei; prima care, prin generalii tǎi, ai forţat ţǎrile cele mai îndeptate din Est şi de la Vest nu numai a te saluta, dar şi de trǎi în respect şi cu teamǎ, întinzând braţul tǎu lung cǎtre India, China, America, mǎrile Perului, coastele Californiei... Tu ai eliberat Anglia de grelele împrumuturi ale lombarzilor şi ai devenit un ajutor pentru prieteni... Tu ai fost o mamǎ pentru vecinii tǎi scoţieni, francezi, olandezi.”

1. În urma cǎrui eveniment Anglia a devenit stǎpâna mârilor?2. Transcrie teritoriile cucerite de Anglia.3. Pentru cine era consideratǎ Elisabeta o mamǎ?

26

UNGARIA ŞI TRANSILVANIA ÎN SEC. AL XVI-LEA

SE DAU URMĂTOARELE TEXTE

1. Sultanul Soliman se adreseazǎ dietei Transilvaniei pentru a anunţa numirea lui Sigismund, fiul lui Ioan Zapolya, ca principe, la 25 mai 1541

,,Puternicia mea a aflat despre treburile provocate de Mailath şi Emerich Balassa. Dar eu am dat ţara fiului regelui Ioan; ei însǎ nu vor sǎ asculte de porunca mea, ci înclinǎ spre Ferdinand şi cer ajutor nemţesc. Au aruncat dǎri peste mǎsurǎ de grele asupra locuitorilor din Transilvania, de la secui au cerut, de poartǎ, la început 5, iar acum pe urmǎ 25 de aspri. Am cuprins ungaria cu sabia şi nu îngǎdui sǎ fie asupriţi robii mei. Din toatǎ puterea am dat ţara fiului lui Ioan şi nu voi suferi sǎ se facǎ ceva împotriva voinţei mele.”

1. Pe cine numeşte sultanul Soliman rege al Ungariei?2. Din ce motiv numeşte sultanul pe regele Ungariei?3. Cum s-a încheiat conflictul cu regele Ferdinand?

2. Informaţii în legǎturǎ cu structura administrativǎ şi etnicǎ a Transilvaniei aflǎm din relatǎrile lui Antonio Passevino (cca 1580)

,,În Transilvania se gǎsesc şapte comitate sau judeţe, numele lor sunt: Cluj, Turda, Dǎbâca, Solnocu interior, Târnava, Alba şi Hunedoara. În afara Transilvaniei se gǎsesc cinci comitate: Bihorul, Solnocul de mijloc, Crasna, Maramureşul, Zarandul şi Banatul Severinului. Deosebit de acestea, comitatul Fǎgǎraşului, care, deşi se aflǎ în Transilvania, nu este totuşi încorporat cu totul principatului... În toate aceste comitate se aflǎ şi douǎ episcopii. Una, numitǎ a Transilvaniei, îşi are scaunul la Alba Iulia, cealaltǎ la Oradea.

Trei feluri de popoare locuiau şi locuiesc în Transilvania: ungurii (care) de fapt se aflǎ în afara Transilvaniei, deşi şi ei sunt amestecaţi cu românii...,românii, care nu au un centru al lor în sens de capitalǎ, saşii, care stǎpânesc şapte oraşe.

Aşadar, toate aceste scaune şi oraşe, fiind oarecum confederate şi (totodatǎ) ca şi libere, depind de principele Transilvaniei, dar în aşa fel cǎ ele totuşi se cârmuiesc singure, cu un magistru al lor.”

1. Cum era oraganizat principatul Transilvaniei din punct de vedere administrativ?2. Transcrieţi din text comitatele Transilvaniei.3. Numiţi cele douǎ Mitropolii din Transilvania4. Care erau popoarele ce locuiau în Transilvania în sec. XVI?5. Cine conducea aceste comitate?

27

IMPERIUL OTOMAN ŞI ŢĂRILE ROMÂNE ÎN SEC AL XVI-lea


1. Tratatul încheiat între Bogdan al III-lea cel Orb, domnul Moldovei, şi sultanul Selim I, în anul 1513 prevedea între altele:

,, Art. 1- Poarta recunoştea Moldova ca liberǎ şi necuceritǎ Art. 2- Religia creştinǎ, existentǎ în Moldova nu va fi niciodatǎ oprimatǎ Art. 4- Moldova va fi condusǎ dupǎ propriile ei legi, fǎrǎ ca Poarta sǎ se amestece în aceasta în nici un fel Art. 5- Domnii vor fi aleşi pe viaţǎ de cǎtre ţarǎ şi confirmaţi de cǎtre Poartǎ Art. 9- Ca semn al supunerii faţǎ de Poartǎ, domnitorul, împreunǎ cu ţara, va avea grijǎ sǎ trimitǎ Porţii în fiecare an, prin doi boieri din Moldova, patru mii de ducaţi turceşti, cu titlu de dar (tribut).”

1. Conform acestui tratat, cum era consideratǎ Ţara Moldovei?2. De cine trebuiau sǎ fie aleşi domnii?3. Ce obligaţie avea Ţara Moldovei faţǎ de Poartǎ ?4. Care era statutul Ţǎrilor Române în secolul al XVI-lea ? Caracteristici.

2. ,,Iar când fu într-o dimineaţǎ vǎzu Mihai Vodǎ oaste nemţeascǎ viind cǎtre cortul lui şi socotind cǎ aceştia sunt ajutoare, de dânşii nu se temea. Iar ei nu au fost de ajutor ci vrǎjmaşi… Iar ei se repezirǎ asupra lui ca nişte dihanii sǎlbatice, cu sǎbiile scoase. Ci unul dete cu suliţa şi-l lovi drept în inimǎ, iar altul degrab îi tǎie capul… »

1. Unde şi de cǎtre cine a fost ucis Mihai Viteazul ?2. Transcrieţi din text modul în care a fost ucis Mihai Viteazul.3. Ce rearealizeazǎ în anul 1600 ?4. Care sunt principalele bǎtǎlii împotriva turcilor

28

EVALUARE SECVENŢIALĂABSOLUTISMUL MONARHIC

1. PREZENTAŢI CARACTERISTICILE ABSOLUTISMULUI MONARHIC

2. SE DAU URMĂTORII TERMENI : Imperiul Otoman, Transilvania, Mihai Viteazul, Şelimbǎr, Mohacs, autonomie. Alcǎtuiţi un scurt text cu caracter istoric folosind aceşti termeni.

3. ABSOLUTISMUL MONARHIC ÎN ANGLIA ÎN TIMPUL LUI ELISABETA I

4. STATUTUL ŢĂRILOR ROMÂNE

5. SE DĂ URMĂTORUL TEXT :

,,Iar când fu într-o dimineaţǎ vǎzu Mihai Vodǎ oaste nemţeascǎ viind cǎtre cortul lui şi socotind cǎ aceştia sunt ajutoare, de dânşii nu se temea. Iar ei nu au fost de ajutor ci vrǎjmaşi… Iar ei se repezirǎ asupra lui ca nişte dihanii sǎlbatice, cu sǎbiile scoase. Ci unul dete cu suliţa şi-l lovi drept în inimǎ, iar altul degrab îi tǎie capul… »

1. Unde şi de cǎtre cine a fost ucis Mihai Viteazul ?2. Transcrieţi din text modul în care a fost ucis Mihai Viteazul.3. Ce rearealizeazǎ în anul 1600 ?4. Care sunt principalele bǎtǎlii împotriva turcilor

29

RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL

1. PREZENTAŢI CARACTERISTICILE RENAŞTERII

2. REPREZENTANŢII UMANISMULUI ÎN ŞTIINŢĂ ŞI PREOCUPĂRILE LOR

3. DUCEŢI SĂGEŢILE CORESPUNZĂTOARE ÎNTRE REPREZENTANŢII UMANISMULUI ŞI RENAŞTERII LITERARE ŞI OPERELE LOR

Nicolo Machiavelli Romeo şi Julieta Baldessar Castiglione CurtenulBoccaccio Divina ComediaWilliam Shakespeare PrincipeleDante Aligheri DecameronulErasmus din Rotterdam Principele

4.SCRISOAREA LUI GARGANTUA CĂTRE FIUL SĂU PANTAGRUEL

,,Spun deci, şi aşa doresc, sǎ-ţi însuşeşti fǎrǎ greşealǎ limba greacǎ mai întâi, apoi latina şi ebraica sfintelor scripturi, chiar şi araba şi caldeeana. Sǎ nu rǎmânǎ nici istoria sǎ nu o şti pe de rost. În ceea ce priveşte geometria, aritmetica şi muzica m-am strǎduit se fac sǎ le preţuieşti de mic copil... Învaţǎ toate canoanele astronomiei... Si prin frecventarea anatomiştilor sǎ dobândeşti o perfectǎ cunoaştere a celeilalte lumi care este omul.”

Completeazǎ tabelul de mai jos cu ceea ce trebuia sǎ înveţe Pantagruel şi vei afla calitatea pe care urma sǎ o dobândeascǎ

A L EG

IM A

30

UMANISMUL ÎN ŢĂRILE ROMÂNERENAŞTEREA ARTISTICĂ

1. REPREZENTENŢII UMANISMULUI ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

2. NUMIŢI REPREZENTANŢII RENAŞTERII ARTISTICE

3. SE DĂ URMĂTORUL TEXT: ,, LEONARDO DA VINCI- MONA LISA”

,,Leonardo a primit apoi sǎ facǎ portretul Monei Lisa, soţia lui Francesco del Giocondo, la care a trudit patru ani, fǎrǎ sǎ-l termine... Cel care se uitǎ stǎruitor la gâtul ei vedea pulsul zvâcnind şi se poate spune într-adevǎr cǎ tabloul acesta fusese astfel pictat încât sǎ-l facǎ sǎ tremure şi sǎ tremure şi sǎ se teamǎ pe oricare artist cutezǎtor; şi fiindcǎ Mona Lisa era foarte frumoasǎ, Leonardo ţinea tot timpul pe pe lângǎ ea cântǎreţi şi muzicanţi, precum şi bufoni, care s-o înveseleascǎ, spre a alunga tristeţea pe care, deseori, pictura obişnuieşte s-o dea portretelor: iar în acesta al lui Leonardo exista un zâmbet atât de plǎcut încât, vǎzându-l, ţi se pǎrea a fi ceva mai de grabǎ dumnezeiesc decât omenesc.”

Giorgio Vasari, Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor

1. Sub ce denumire mai este cunoscutǎ pictura Mona Lisa?2. Numiţi o altǎ lucrare cunoscutǎ a lui Leonardo da Vinci, precum şi preocupǎrile acestuia în domeniul ştiinţei.3. Transcrieţi din text motivul pentru care Leonardo aducea în timpul lucrului muzicieni.4. Unde se aflǎ acum aceastǎ lucrare?

31

EVALUARE SECVENŢIALĂRENAŞTEREA ŞI UMANISMUL

1. NUMIŢI CARACTERISTICILE RENAŞTERII ŞI ALE UMANISMULUI

2. REPREZENTANŢI AI RENAŞTERII ŞI AI UMANISMULUI ÎN LITERATURĂ ŞI OPERELE LOR

3. CARACTERISTICILE UMANISMULUI ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

4. REPREZENTANŢI AI UMANISMULUI ÎN ŢARILE ROMÂNE

5. REPREZENTANŢI AI RENAŞTERII ARTISTICE

32

REFORMA RELIGIOASĂ IMPERIUL ROMANO-GERMAN


1. PUTEREA LUI CAROL QUINTUL (ÎNCORONAREA LUI CAROL QUINTUL-1521)

,,Au venit mai întâi 3000 de soldaţi germani, apoi garda episcopului de Mayenţa, garda episcopului de Trier, seniorii spanioli, germani, flamanzi şi burgunzi… Iatǎ, în sfârşit, omul armelor prin excelenţǎ, împǎratul, apoi clerul, precedând Crucea şi purtând pe o brancardǎ relicvele capului lui Carol cel Mare. Contele de Palatin îi poartǎ trena… Arhiepiscopul de Colonia trece la a-l întreba… »

1. Numiţi regiunile de unde erau prezenţi cei ce au asistat la încoronarea lui Carol Quintul.

2. MONARHIA CREŞTINĂ UNIVERSALĂ

În timpul domniei sale, împǎratul pune accent pe lupta împotriva necredincioşilor şi ereticilor.

,,Cǎci intenţia noastrǎ adevǎratǎ şi voinţa noastrǎ este de a aduce pacea sa în Creştinǎtate şi a îndrepta forţa noastrǎ şi puterea spre apǎrarea, pǎstrarea şi rǎspândirea credinţei noastre.

Voi ştiţi cǎ descendenţii unei împǎrǎţii foarte creştine care au domnit asupra nobilei naţiuni germane, regii catolici ai Spaniei, arhiducii de Austria, ducii de Burgundia, care toţi, pânǎ la moartea lor, au fost credincioşi Bisericii romane, apǎrǎtori ai credinţei catolice, cutumelor sacre şi serviciului divin, sunt pentru mine un exemplu pe care îl urmez »

1. La cine se referǎ prima parte a textului ? La turci sau la eretici (protestanţi)?2. Ce eveniment avusese loc la începutul domniei lui Carol V ?

3. DESPRE RAPORTURILE DIFICILE CU FRANŢA, CAROL QUINTUL SCRIE :

,,Franţa nu a respectat niciodatǎ tratatele pe care le-a semnat. Ea cǎuta întodeauna pretexte pentru a pretinde Neapole, Flandra, Artois, Tournai şi Milano. Regii Franţei au cǎutat tot timpul sǎ punǎ mâna pe ţǎrile vecine. De aceea vǎ sfǎtuiesc sǎ faceţi şi sǎ întreţineţi fortificaţii la frontierele Spaniei şi Ţǎrilor de Jos. De asemenea, sǎ vǎ sprijiniţi pe Elveţia şi Austria. Noi pretindem ducatul Burgundiei ca patrie a noastrǎ şi nu renunţǎm la el.”

1. Ce reproşeazǎ Carol Quintul Franţei? 2. Precizeazǎ care sunt teritoriile râvnite de Franţa ?

33

REFORMA RELIGIOASĂ

1. SELECTAŢI DIN URMĂTOARELE ENUNŢURI : - cauzele apariţiei Reformei religioase- cauzele reformei din Germania- urmǎrile Reformei - cereri ale rǎsculaţilor din 1525

ENUNŢURI: creşterea obligaţiilor faţǎ de bisericǎ, sǎrǎcirea micii nobilimi, rǎscoalele ţǎrǎneşti din sec. XV, scade influenţa Bisericii Catolice, alegerea preotului sǎ fie fǎcutǎ de obşte, apar mişcǎri sociale ale ţǎranilor, dijma poate sǎ fie folositǎ pentru plata preotului, prezenţa indulgenţelor

2. FOLOSIND TEXTUL DE LA PAGINA 78 REALIZAŢI O SCURTĂ CARACTERIZARE A LUI MARTIN LUTHER

3. SE DĂ URMĂTORUL TEXT :

,,Luther îi povesteşte fiului sǎu Johann cǎ el cunoaşte o grǎdinǎ în care copiii pot intra dupǎ voie şi, de asemenea, pot, în anumite condiţii, sǎ mǎnânce merele şi perele cele mai frumoase care se gǎsesc aici; ei pot, de asemenea, sǎ cǎlǎreascǎ ponei, sǎ cânte din flaute de aur şi sǎ tragǎ cu arbalete din argint. Aceşti copii pot face toate acestea pentru cǎ le place sǎ se roage, pentru cǎ le place sǎ înveţe şi pentru cǎ sunt cuminţi.”

Luther, Scrieri

1. Despre ce grǎdinǎ povesteşte, de fapt, Luther?2. Care este doctrina principalǎ a lui Luther ?3. Johann trebuie sǎ înveţe ; de ce este necesar, în primul rând, ca el sǎ ştie sǎ citeascǎ ?

34

RĂSPÂNDIREA REFORMEI ÎN EUROPA. CONTRAREFORMA

1. NUMIŢI ZONELE DE RĂSPÂNDIRE A REFORMEI RELIGIOASE

2. FOLOSIND TEXTUL DIN MANUAL, PAGINA 80, REALIZAŢI O SCURTĂ CARACTERIZARE A LUI JEAN CALVIN


1. ORDONANŢA LUI JEAN CALVIN: ,,Sǎ ştie toatǎ lumea cǎ fiecare e dator sǎ vinǎ duminica şi în celelalte zile în care-şi poate întrerupe activitatea, sǎ asculte cuvântul lui Dumnezeu pentru a nu fi pedepsit. De asemenea cǎ nimeni nu poate sǎ înjure sau sǎ batjocoreascǎ numele lui Dumnezeu sub pedeapsa unei mǎtǎnii, întâi, apoi o mǎtanie şi trei arginţi pentru a doua greşealǎ, şi pentru a treia sǎ fie închis trei zile. De asemenea, cǎ nimeni nu are voie sǎ joace jocuri de noroc sub pedeapsa de cinci arginţi pentru fiecare greşealǎ. De asemenea, nimeni nu are voie sǎ danseze decât la nunţi, nici sǎ cântecântece lumeşti, nici sǎ se deghizeze, sǎ-şi punǎ mǎşti şi sǎ se fandoseascǎ sub pedeapsa plǎţii a 60 de arginţi şi a arestului pentru trei zile, cu pâine şi apǎ. »

Datǎ la Geneva, în 1539

1. Care este doctrina lui Jean Calvin ?2. În ce oraş al Elveţiei se stabileşte ?3. Transcrieţi din text faptele considerate abateri ale credinţei creştine de cǎtre Calvin.

2. LUPTA ÎMPOTRIVA REFORMEI ,,E oprit a se tipǎri, a avea, a pǎstra, vinde şi cumpǎra sau rǎspândi în biserici, pe

strǎzi şi în alte locuri toate operele tipǎrite sau scrise cu mâna lui Martin Luther, Jean Calvin şi ale altor cǎpǎtenii ale ereziei, învǎţǎtori falşi şi întemeietori ai neruşinatei secte a ereticilor... Oprim ca, în tainǎ sau pe faţǎ sǎ se propovǎduiascǎ, sǎ se apere, sǎ se repete sau rǎspândeascǎ învǎţǎtura sus-pomeniţilor eretici. De se va încǎlca vreunul din aceste puncte, vinovaţii vor fi supuşi pedepsei, ca rǎzvrǎtiţi şi tulburǎtori ai liniştii publice şi a rânduielii statului.”

Edictul împǎratului Carol al V-lea, 25 sept. 1550

1. Care sunt caracteristicile contrareformei?2. Ce ordin cǎlugǎresc va fi înfiinţat?3. Numiţi restricţiile impuse cetǎţenilor de cǎtre Carol al V-lea prin acest edict.

35

EVALUARE SECVENŢIALĂREFORMA RELIGIOASĂ

1. COMPLETAŢI URMĂTOARELE PROPOZIŢII:1. Prima ţarǎ în care a apǎrut reforma a fost………………………..2. Martin Luther formuleazǎ doctrina mântuirii prin…………………….3. Biserica apǎrutǎ în Anglia va purta numele…………………….4. O mǎsurǎ a reformei catolice a fost înfiinţarea ordinului cǎlugǎresc......................, condus de ...............................5. Protestanţii francezi purtau numele de.............................

2. a) EXPLICAŢI IMPORTANŢA TRADUCERII BIBLIEI ÎN LIMBILE NAŢIONALEb) NUMIŢI CÂTEVA ZONE DE RĂSPÂNDIRE A REFORMEIc) NUMIŢI ARIA DE RĂSPÂNDIRE A CATOLICISMULUI ÎN TIMPUL CONTRAREFORMEId) PREVEDERILE EDICTULUI DE LA NANTES

3. SE DĂ URMĂTORUL TEXT: Jean Calvin despre predestinare,, Sentinţa este într-adevǎr cumplitǎ; şi totuşi este imposibil sǎ negǎm faptul cǎ

Dumnezeu ştia dinainte de a-l crea pe om care-i va fi acestuia sfârşitul, pentru cǎ aceasta este voinţa Lui”.

1. Explicaţi ce cuprinde doctrina predestinǎrii2. Numiţi zona de apariţie şi de rǎspândire a calvinismului3. Precizaţi oraşul din Elveţia unde a predicat4. Transcrieţi din text care este, dupǎ perea autorului, voinţa lui Dumnezeu.

36

EVALUARE SECVENŢIALĂEUROPA ÎN SEC. XVII- XVIII

1. COMPLETAŢI URMĂTOARELE PROPOZIŢII:1. În anul 1628 parlamentul englez semnează...............................2. Principalul conducător al parlamentului englez a fost..............................3. Prin.......................................în anul 1688 a fost adus la tronul Angliei........................4. Războiul de 30 de ani a izbucnit în.............................5. Regimul politic caracteristic sec. XVIII a fost................................

2. SE DAU URMĂTOARELE PERSONALITĂŢI: Iosif al II-lea, Oliwer Cromwel, Gustav Adolf, Elisabeta I, Maria Teresa, William de Orania. Precizaţi pentru fiecare un eveniment de care este legat

3. NUMIŢI:- 2 cauze care au dus la izbucnirea Războiului de 30 de ani - 2 bătălii care au avut loc în acest război - 3 state care au luptat împotriva Germaniei în Războiul de 30 de ani - 5 urmări ale războiului

4. CE ÎNŢELEGEŢI PRIN ABSOLUTISMUL LUMINAT

5. REFORMELE LUI IOSIF AL II-LEA

37

Documents

LUMEA MEDIEVALĂ