CAPITOLUL IANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMT]LUI NERVOS

Sistemul nervos stabileste legatura dintre organe si suprave gheaza

functionarea normala si in bune condtii a intregului organism.Pentru aceasta,el

primeste stiri despre tot ce se intampla in interiorul organismului adtca in mediul

intern. Propagarea excitatiei in sistemul nervos poartanumele de flux,functia de

perceptie a excitatiei externe se numeste functie senzitla,iar functia de trecere a

excitatiei asupra organismului care reactioneaza se numeste funtie motoare.

Reactia motorilor cate se produce ca raspuns la excitatia senzitiva cu

particip area sistemului nervos se numeste act reflex.O rctea de nervi care

inlantule structurile Sistemului Nervos Central cu toate punctele corpului,are rol

de a culege informath ata din interiorul cat si din exteriorul organismului(nervii

senzitivi) si de a transmite raspunsurile potrivite(nervi motori).

Dupa functiile pe care le indeplineste, Sistemul Nervos poate fi impartit

in:

legatura cu mediul inconjurator

Sistemul nervos al vietii vegetative care pune in legatura diferitele organe

si aparate,stabilind astfel o functie armonioasa a intregului organism

Sistemul nervos se imparte in doua mari categorii:

SISTEMUL NERVOS CENTRAL (S.N.C)

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC S.N.P)

> i&DrffiflruT'&. *_-II.JI TFqTILLIhTIId;A

1.L. Sistemul nervos central

ENCEFALUL

> {t}ldf,l C&L*SI -

*

{ffiHif;ft

" " b *dtPt)?&Lef]Sl*,S

-\\=_ > {*RTilX--\.._, > c[ftfBLL

> sfrpT l}tr!_ L,*{_lt} L

wt

**.W .:r*a:

.\.|,/

,/

} BULBcLr&eTtv *--"-;i

_ > f,.FtBOftEL[VIETII

> PrJr*Tt> EULS HAt.*t*t&f{

- "-

> TUADLJVA SPINARII> &I PATHULf;E VET{TffiICIJL

Parte superioara a sistemului nervos central, constituita din trunchiul

cerebral, din cerebel si din ceierul mare, asigurand controlul intregului

organism.

Structura - Encefalul ocupa cutia craniana si contine trei elemente:

- trunchiul cerebral, care prelungeste maduva spinarii, amplasat in coloana

vertebrala, cuprinde, incepand de jos in sus, bulbul rahidian, protuberanta inelara

si pedunculii cerebrali.

- cerebelul sau creierul mic este o masa rotunjita situata in spatele

trunchiului cerebral

emisferele cerebrale.

ee

Functionare - Encefalul formeaza, impreuna cu maduva spinarii, sistemul

nervos central, legat de organe prin nervii sistemului nervos periferic. Substanta

alba asigura conexiunile de la un punct la altul al encefalului, precum si intre

encefal si maduva. Substanta cenusie asigura receptarea informatiilor, anahzarea

lor si elaborarea raspunsurilor (contractiile musculffia, de exemplu). Fiecare

parte a encefalului are functiuni specific a, d caror complexitate creste odata cu

inaltimea localizani sale. Trunchiul cerebral contine centrii de control ai inimii

si respiratiei; creierul mic armonizeaza miscarile corpului; diencefalul permite

trierea generala a informatiilor senzitive (talamus) si comanda superioara a

hormonilor si viscerelor (hipotalamus); emisferele sunt responsabile de

senzatiile constiente, de motricitatea voluntara si de functiunile superioare

(facultatile intelectuale, emotiile, comportamentele complexe).

Maduva spinarii - Parte a sistemului nervos central situata in canalul

rahidian, care este format prin stivuirea vertebrelor in spatele corpilor vertebrali.

Maduva spinarii este inconjurata de trei membranq meningele. Ea se

prelungeste in sus cu bulbul rahidian (inceputul encefalului) si in jos cu un

cordon fibros de aproximativ 25 centimetri lungime, numit filum terminale.

Maduva este parcursa de doua sanfuri secundare colaterale. Din fiecare

sant colateral pleaca un ansamblu de filete nervoase care se grup eaza in radacini:

de fiecare parte a maduvei iau nastere 31 radacini posterioare si 31 radacini

anterioare. Fiecare radacina posterioara se uneste cu radacina antettoata de la

acelasi nivel pentru a forma un nerv rahidian.

Interiorul maduvei cuprinde doua tipuri de tesut nervos: substanta alba,

situata la periferie si substanta cenusie in centru, schitand in linii mari, in

sectiune, o forma de H, cu cele doua coarne anterioare efilate. Bara orizontala a

literei H este traversata vertical, in centrul ei, de un canal fin al ependimului,

umplut cu lichid cefalorahidian.

Informatiile senzitive ajung la maduva prin radacinile posterioare ale

nervilor. Informatiile simple sunt anahzate direct de catre substanta cenusie.

3

Informatiile complexe urca din substanta alba pana la encefal. Comerzlle

motorii simple provin din substanta cenusie a maduvei; ordinele complexe, de la

encefal, prin intermediul substantei albe a maduvei; toate ordinele sunt

ffansmise altor nervi motori prin radacinile anterioare ale nervilor.

Patologie - Patologia maduvei spinarii cuprinde compresiile (tumori), infectiile

(meningite), accidentele vasculare (hemoragte, tromboza), traumatismele,

tumorile, carentele in vitamina B 12 si afectiunile inflamatorii (scleroza in

placi). O sectionare a maduvei spinarii este ireversibila; ea antreneaza o

tetraplegie (ptaralizia celor patru membre) in caz de sectionare la inaltimea

rachisului cervical, o paraplegie (paralizie a membrelor inferioare) in caz de

sectionare la inaltimea rachisului dorsal.

1.2 Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic cuprinde acele componente ale sistemului

nervos, care se afla in afara creierului si a maduvei spinarii (cele doua form0nd

sistemul nervos central: SNC): nervii cranieni, nervii spinali si ganglionii spinali

cu prelungirile 1or. Sistemul nervos periferic nu este protejat de oase sau de o

bariera, cum este bariera hematoencefalica pentru creier (un fel de "filtru" al

s6ngelui). Nervul oculomotor isi are originea aparenta in mezerucefal (in fusa

peduncularu), iar originea reala in nuclecul oculomotor (fibre somatice motorii),

care tnerveaza: drept superior, drept inferior, oblic inferior, drept intern) si

nucleul accesor al oculomotorului (fibre vegetative parasimpatice). Nervul

oculomotor are atdt fibre nervoase motori somatice cate inerv eaza muscul atura

estrinseca a globului ocular cdt si fibre vegetative parasimpatice (numai

parasimpatice), care determina mroza (reflex fotomotor sau pupiloconstrictor)

distribuit la musculatura circulari at irisului si corpului ciliar.Piamater este o

membarana conjunctiva-vascularizata care aderaintim la formatiunile sistemului

nervos central(SNC)patrunzand si santuri si fisuri.In grosime ei se gasetc vase

arteriale. Prelungirile piamaterului,impreuna cu ramurile arteriale si celulele

gliale formeazabanerahematoencefalica. Badescu Grigore

Ca si in sistemul nervos in total itatea lui, si in sistemul nervos periferic se

deosebesc doua componente:

terminatie in organele efectoare, in general in placa motorie muscul ara,

responsabil de miscarea voluntara sau reflexa, si fibre nervoase aferente

(senzitive sau senzoriale), provenind de la formatiile recepto are, care

transmit informatii de la periferie in sistemul nervos central.

_ parasimpatice), care depind de sistemul nervos autonom, responsabile pentru

organele interne (viscere) si actrvrtatea glandulara (functii care sunt

inconstiente).

in nervii periferici, cranieni sau spinali, fibrele nervoase somatice sunt

amestecate in diverse proportii cu cele vegetative. Exemple: Nervul locomotor

contine atdt fibre nervoase somatice pentru motilitatea extrinseca a globilor

oculari , cdt si fibre vegetative - simpatice si parasimp atice - pentru motilitatea

intrinseca (iridoconstrictoare si iridodilatatoare). Nervul yag sau pneumogastric

contine un mic contingent de fibre motoare somatice (de ex. pentru muschii

fonatori ai laringelui); cea mai mare parte este constituita din fibre vegetative

parasimp atice, destinate organelor interne (viscere) din cutia toracica si din

abdomen. Nervul median este alcatuit din fibre somatice motoare si sensitive

apartrndnd plexului brahial (C5 - T1) si din fibre vegetative simpatice provenind

din lantul ganglionar cervical, in special din ganglionul stelat.

1.3 CEREBELUL

Cerebelul re,prezinta 10 % din volumul encefalului, este situat inapoia

protuberantei inelare ,acopera fataposterioara abulbului rahidian si este acoperit

in cea mai mare parte de emisferele cerebrale. Originea cerebelului impreuna cu

cea a profuberantei se afla in metencefal. Are forma de inima , cu varful situat

inainte si o greutate de 150 g , aproximativ. Este alcatuit din 2 lobi laterali ?

numiti emisferele cerebeloase si un lob median numit vermis. Din punct de

vedere filogenetic si functional , cerebelul se imparte transversal in 3 lobi: lobul

anterior situat pe suprafata superioara a cerebelului, lobul posterior si lobul

floculonodular situat pe suprafata inferioara a cerebelului. Acesti lobi sunt

delimitati de 2 santuri adanci de ordinul I - numite fisuri: fisura primara si fisura

posterio ara. Santuri mai putin adanci ,de ordinull II impart lobii in lobuli, iar

santuri superficiale de ordinul Ill,impart lobulii in folii sau lame paralele. Lobul

floculonodular este din punct de vedere filogenetic formatiunea cea mai veche a

cerebelului, rcprezentand arhicerebelul. Urmeaza paleocerebelul,constituit din

lobul anterior si dintr-o portiune a lobului posterior ( lobulii uvula, piramis si

declive ) . Restul cerebelului ,respectiv restul lobului posterior este cea mai noua

formatiune rcprezentand neocerebelul.

Cerebelul este alcatuit din substanta cenusie si alba. Substanta cenusie

constituie la suprafata cerebelului ,scoarta cerebeloasa, iar in interiorul sau mai

multi nuclei nervosi.

Scoarta cerebeloasa este formata de la suprafata catre profunzime din trei

straturi: un strat molecular, stratul celulelor Purkinje si un strat granular.

Stratul molecular este constituit din neuroni mici numiti neuroni in cosulet

datorita pozitrei ramurilor colaterale ale axonilor, care inconjoara neuronii

Purkinje.

Stratul intermediar al scoartei cerebrale este alcatuit dintr-un singur rand

de celule Purkinje.

Stratul granular contine neuroni mici rotunzi, dendritele lor facand sinapsa

cu axonii tractusurilor cailor nervoase aferente, iar axonii cu dendritele

numeroase ale neuronilor sub forma de cosulet din straful superficial, catre care

se indre apta.

Prin fibrele nervoase aferente scoarta cerebrala este situata in derivatie pe

toate caile importante sensitive si motorii.

Nucleii cerebelului sunt: vermis, nuclei fastigiali, iar in emisfere: nucleul

globos si cel emboliform ( situati medial ) si nucleul dintat ( oliva cerebeloasa )

situat lateral.

Substanta alba a cerebelului este alcatuita din fibre nervoase intrinseci si din

fibre extrinseci.

Fibrele intrinseci sunt numite si fibre comisurale, pentru ca leaga diferite

parti ale cerebelului, constituind caile intracerebeloase. Ele sunt de 3 feluri:

scurte, care leaga regiuni corticale ale aceluiasi lob, lungi, interemisferice ( trec

prin pedunculii cerebrali mijlocii si prin protuberanta inelara ) si fibre

corticonucleare, care leaga scoarta cerebeloasa de nuclei centrali. Aceste ultime

fibre sunt reprezentate prin axonii neuronilor lui Purkinje.

Fibrele extrinseci sunt fibrele care intra in alcatuirea tractusurilor cailor

nervoase ascendente si descendente. Se mai numesc fibre de proiectie si

realizeaza conexiuni aferente si eferente intre cerebel si alte organe nervoase.

Fibrele de proiectie aferente ale tractusurilor cailor sensitive si motoare

fac sinapsa cu dendritele neuronului stratului granular. Influxul nervos este

condus in continuare la neuronii straului molecular, mai departe la neuronii lui

Purkinje si prin axonii acestorala nuclei cerebelului. De la nuclei pleaca fibrele

de proiectie eferente, care participa in continuarela alcatuteatractusurilor cailor

ascendente ( sensitive ) si descendente ( motorii ). Fibrele aferente fac in general

sinapsa in scoarta cerebeloasa, iar cele aferente pleaca de la nuclei centrali ai

crebelului.

Prin pedunculii cerebelosi inferiori, cerebelul este legat de nuclei medulari

ai lui Clarke, prin intermediul tractusului ascendent spinocerebelos posterior (

fasciculul Flechsig ) de nuclei bulbari ai lui Goll si Burd ach, prin intermediul

ffactusului ascendent bulbocerebelos, de nucleii olivari bulbari - prin tractusul

ascendent olivocerebelos si prin cel descendent cerebeloolivar si de nucleii

vestibulari bulbari , prin tractusul ascendent vestibulocerebelos si prin cel

descendent cerebelovestibular.

Prin pedunculii cerebelosi

pontini,prin fibrele tractusului

cerebelopontice.

mijlocii , cerebelul este le

descendent pontocerebelos

nuclei

fibre

Prin pedunculii cerebrali superiori ,cerebelul este legat de nuclei medulari

ai lui Bechterev, prin intermediul tractusului ascendent spinocerebelos anterior

(fasciculul lui Gowers) de talamus, prin tractusul dentotalamic (situat in

continuarea celui precedent) - de nucleii rosii din pedunculii cerebrali, prin

tractusul dentorubric. Exista si o cale cortico-cerebelo-dento-rubro-talamo-

cortical a, care leaga scoarta cerebrala si cerebeloasa in circuit.

Prin intermediul acestei cai este informat cerebelul asupra comenzilor

scoartei cerebrale iar aceasta asupra modului de executare a comenzilor

respective.

Cerebelul are deci legaturi directe prin pedunculii cerebelosi cu maduva

spinarii, bulbul rahidian, protuberanta inelara, pedunculii cerebrali, nucleii optici

diencefalici si cu scaorta cerebrala si nu are legatura directa cu receptorii si cu

efectorii. Realizand legaturile dintre cerebel si organelle nervoase amintite,

pedunculii cerebelosi au numai o functie de conducere a influxului nervos. Prin

cerebel trec caile sensibilitatli inconstiente proprioceptive , prin paleocerebel si

una dintre caile motilitatii involuntare extrapiramidale, prin neocerebel, iar

arhicerebelul primeste fibre de la nuclei vestibulari (tractusul

vestibulocerebelos). Arhicerebelul prin situarea sa in derivatie pe calea

vestibulara, inhiba tonusul muscular prin tractusul cerebelovestibular

(fastigiovestibular) continuat de cel vestibulospinal. Astfel contribuie la

coordonarea reflexelor de postura a capului si a celor de redresare, deci Ia

mentinearea posturii capului si a echilibrului corporal Paleocerebelul, prin

situarea sa pe calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente, dozeaza stimuli

care ajung la scoarta cerebrala si inhiba tonusul muscular prin tractusurile

gat de

si prin

cerebelolobulare continuate cu tractusul olivospinal si cu cel vestibulospinal.

Paleocerebelul contribuie astfel la coordonarea reflexelor musculare

inclusiv a refelxelor posturale si a celor de redresare, reahzand astfel echilibrul

corporal. Neocerebelul prin situarea sa pe una din caile motilitaii involuntare

extrapiramidale, intervine in coordon area miscarilor prin intensifi carea

influxului motor, care coboara pe aceasta cale din aria premotoare si moto ate a

scoartei cerbrale la nucleii motori medulari. Astfel asigura finetea, precizia

miscarilor, inclusiv a miscarilor reflexelor posfurale si de redresare, contribuind

la pozitia de echilibru a corpului.

Functiile cerebelului:

1). Mentine la un nivel constant satrea de excitaie a scoartei cerebrale prin

dozarea impulsurilor ascendente de catre paleocerebral si face astfel posibila

stabilirea unui anumit raport intre scoarta si excitanti.

2). Coordorteaza reflexele musculare somatice si vegetative in sensul

satbilirii unei proportionalitati a intensitatii contractiilor musculare fata de

intensit atea excitatiilor si a unei concomitente sau a unei anumite succesiuni a

reflexelor musculare.

Cerebelul reahzeaza acaeasta coordonare in functie de excitatiile

vestibulare, propriocepttive etc. care ii parvin, prin inhibarea tonusului muscular

de catre arhicerebel si paleocerebel prin dozarea impulsurilor ascendente de

catre paleocerebelsi prin intensifi acarea influxului nervos descendent motor de

catre cerebel.

3). In mod secunddt , asigura postura, echilibrul corporal si locomotia,

prin coordon area reflexelor somatice,acestea incluzand si refelexele

posfurale,cele de redresare si cele locomotorii.

4). Coordoneaza miscarile voluntare in sensul precrziei finetii acestora,

prinstabilirea momentului exact de itrare si iesire dibn contyractie a diferitilor

muschi care concura la realizarea unor anumite miscari si prin stabilirea

intensitatii contractiei in functie de stimuli ascendenti de la proprioceptorii

musculari si de receptorii tactili din piele si in functie de stimuli descendenti.

5). Conduce influxul nervos ascendant si descendent prin tractusurile care

il strabat.

Lezarea sau extirparea cerebelului duce la scaderea tonusul muscular,

adica la atonie, sau astenie musculara si la lipsa de coordonare a miscarilor

numita astazie

Spre deosebire de alte structuri ale sistemului nervos central, extirparea

cerebelului practicata de Luciani, nu determina semen de deficite motorii, ci

exclusive o perturbare a reglarii lor senzorio-motorii.

10

CAPITOLUL il

NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND STADIUL

SCHIZOFRENIEI

2.l.lntroducere

Schizofrenia ca entitate clinica a fost delimitata pentru prima data la

sfhrsitul secolului al XIX-lea de psihiatrul german Emil Kraepelin (1856-1926)

sub denumirea de ,,dementia praecox" Spirit logic si riguros, Kraepelin aduce o

perspectiva noua asupra psihozelor perspectiva diacronlca- clinico- evolutiva; el

se delimit eaza clar de metodele esential descriptive, simptomatice de pdna

atunci. Din aceste motive este considerat fondatorul psihiatriei clinice.

Istoria bolii nu este supe{po zfulla istoriei conceptului de schizofrenie.

Tendinta medicala este de a sistematiza, de a ordona diverse manifestari

patologice in functie de un anumit criteriu, din dorinta de a identifica posibilele

determinari cauzale. PAna sa fie dezbatuta intr-un cadru conceptual, schizofrenia

a trebiut sa fie descoperita, identificata ca atarc.

Unii autori considera ca schizofrenia este veche de cdnd lumea, ca fie-a

insotit pe parcursul existentei noastre si cd, indiferent de credintele noastre

religioase sau stiintifice, ar fi fost ca o a doua umbra, generata de un soare,

probabil, cu dinti. Baza conceptuala care defineste si descrie dementa precoce ca

o entitate nosologica a fost pusa de Kraepelin in 1899, in ,,editia cruci ala" , a VI-

a a Tratatului sau de psihiatri e 2. in acest cadru nosologic, Kraepelin reuneste

catatonra, hebefrenia, paranoia halucinatorie si psihoza paranoida - ultima,

delimit ata de el insusi. in editia a YI-a, Kraepelin propune o clasifi care a bolilor

psihice in 13 entitati, din care opt ,,castigate" si cinci endogene. Kraepelin

descrie doua grupe principale de simptome ce caracterizeaza boala: ,,Po de o

parte, o slabiciune a activitatii emotionale, care constituie intotdeauna <<inima

l1

vointei>>, disparitia activitatii mintale si a instinctului de ocupatie". Rezultatul

acestora este ,,monotonia emotionala si deficitul activitati mintale, pierderea

controlului asupra propriei vointe, pierderea determinarii de a face un efort si a

capacitatii de a ayea o actiune independenta". Al doilea grup de tulburari consta

in ,,pierderea unitatii intime a actlrtatii intelectu ale, a emotiilor si a vointei, in

ele insele si unele fata de altele. Conexiunea aproprata intre g0nduri si

sentimente, intre reflexie si activitate emotionala, pe de o parte, si activitate

practica, pe de alta, este mai putin pierduta. Emotiile nu corespund ideilor.

Pacientul r0de si plOnge faru o cavza recognoscibila, fara nici o legatura cu

circumstantele si experientele sale, sur6de cdnd povesteste tentativele sale de

suicid". in evolutia conceptului de schizofreme, o alta contributie majora a lui

Jaspers este descrierea etapelor de dezvoltare a delirului. Prima experienta,

,,experienta deliranta primara", este ,,dispozitia deliranta" (Wahnstimmung) - o

stare afectiva yaga, faruun continut ideativ precis, insotita de incertitudine

Un a\t moment semnificativ in istoria conceptului de schizofrenie este

marcat de aparitia in 1927 a monografiei ,,Schizofrenia", elaboruta de Eugen

Minkowski (1886-1,972). Autorul mentioneaza influentele stiintifice: ,,Bleuler

m-a invatat psihiatria, iar Bergson mi -a aratat, prin lucrarile sale, cum trebuie

abordate fenomenele esentiale ale vietii noastre". Elemenful central al

conceptului lui Minkowski este reprezentat de ,pierderea contactului vital cu

realttata&", considerat comun fiecarei forme de schizofrenie. Procesul

schizofrenic este o rezultanta a ,,realitatii stiintifice a factorilor biologici"

ereditate, neurofiziologie, neurobiochimici si a ,,realitatii stiintifi ce a factorilor

psihoso ciah" - studiile psihosociologice, studiile psihanalitice. Henry Ey

adauga: ,,Schi zofrenia este o tendinta de dezorgarlzare a Sinelui si a lumii

interioare si organizarea unei vieti autistice". in conceptia so, potentialul

evolutiv al maladiei este in acelasi timp un potential involutiv al personalitatii.El

considera ca nu putem reduce schizofrenia la o tulburare, la un simptom

fundamental (de exemplu, pierderea contactului vital cu realitatea sau autismul)

t2

si ca ceea ce cont eaza cu adev arat este modul in care bolnavul se scufunda in

tipul de viata delirant. Schizofrenia este ,,o catastrofa vttala", care altercaza

profund individul si care tinde sa evolueze spre un deficit si o disociatie a

personalitatii.

2.2. Date generale

Definitia operationala: ,,Putem defini schizofrenia ca o psihoza cronica ce

altereaza profund personalitatea si care trebuie considerata specie a unui getr,

anume al psihozelor delirante cronice. Ele se caractenzeaza printr-o tendinta

profunda de a renunta la un univers de comunicare cu altii pentru a se pierde

intr-o gdndire autistica, intr-un haos imaginar".

Emil Kraepelin, cu o exceptionala intuitie, realizeaza primii pasi

semnificativi in conceptul schizofreniei: este primul care propune un criteriu de

diferentiere, conferind autonomie acestei boli, este primul care precizeaza ca

dementa precoce are forme clinice diferite si ca elementul central

simptomatologic este ,,inafectivitatea". ln istoria stiintelor, continuatorul operei

lui Kraepelin, psihiatrul elvetian Eugen Bleuler, in prezentarea propriei sale

conceptii, noteaza: ,,Toata ideea de dementa precoce ii apafiine lui Kraepelin.

De asemenea, i se datoteaza, aproape in intregime, gruparea si valortzarea

semnelor ei particulare". Analizele psihopatologice aLe scolii yteneze de

psihiatrie de la inceputul secolului XX sunt confirmate de cercetarile actuale

privind rolul simptomelor negative in psihopatologia schizofreniei. Autorii

austrieci considera lucrarile lui J. Berze si E. Stranskr ca fiind ,,utr& dintre cel

mai proeminente contributii la conceptul de schizofrenie, de la inceputul

secolului al XX-1ea"6.

13

2.3. Epidemiologia si factorii de risc

EPIDEMIOLOGIE:

Studiile epidemiologice pentru schizofrenie , dv int0mpinat dificultati mai

int6i datorita problemelor de definire a diagnosticului care necesita asteptare.

Apoi unele diferente care apar intre clasificarile bolilor psihice, Pot sa creeze

dificultati de apreciere diagnostica.

INCIDENTA SCHIZOFRENIEI

Frecventa psihozelor schizofrenice este 0,5- Iyo, cu o tata a incidentei

anuale de cca.0,0 5%. Probablhtatea ca o persoana sa se imbolnavesca de

schizofrenie in cursul vietii este in medie de cca.l%. Mai mult de jumatate din

imbplnaviri se produc intre pubertate si vdrsta de 30 de ani. Sub termenul de

schizofrenii tardive se grup eaza acele cantri cu un debut dupa v0rsta de 40 de

ani.

PREVALENTA:

in privinta prevalentei la un moment dat, din studiile efectuate in Europa

se aprectaza a fii intre 2,5 o/o (Jablensky 1986).

Cercetarile O.M.S . arata ca atunci c0nd se folosesc criterii identice de

diagnostic, prevalentele sunt similare, in diferite tart.

Prevalenta in tarile industri ahzate este mai mare fata de cea din tarile in

curs de dezvoltare. Au fost consid erate, dupa unele cercetari si rate crescute in

unele regiuni din tan ca Suedia, Iugoslavia, Irlanda , Canada (Book 1953,

Cooper lg73 Eaton si Weil 1955-1960).Diferentele in aprecierea prevalentei sar

datora nu numai diferentei in criteriile de diagnostic dar si migratiei populatiei si

ceea ce pare poate mai important, dificultatilor in depistarea cazuttlor.Prevalenta

bolii dupa D.S.M. este variabila, datorita metodelor diferite de evaluare (rurall

urban, comunitarlchnic sau spital) si datorita definitiilor diferite restrdnsal latga,

l4

LLE

hhFFFTIII

bazata pe cnteml clinica. Prevalenta schizofreniei de-a lungul vietii este

estimata in mod obisnuit in cele mai multe surse de informatii la 0,5-IoA

deoarece schizofrenia este o boala cronica , ratele incidentei sunt considerabil

mai scanfie dec6t ratele prevalentei si sunt estimatela aproximativ 1/10.0001 an.

Estimarrle rcntltate din numeroasele studii indica o prevalenta de 4,2-2%.

Ratele prevalentei sunt similare in toata lumea, dar exista arii specifice cu o

prevalenta mai ridicata. Se aprectaza ca prevalenta este de aproximativ 10 ori

mai mare in cazvl in care din parinti, ruda sau copil sufera de schizofrenie.

Factori de risc:

Schizofrenia nu are o singura cauza, aparttia ei se datoreaza interactiuntt

mai multor factori biologici, psihologici si culturali cu o vulnerabilitate genetica

predisp ozanta.

1. Factori genetici:

ln familiile bolnavilor de schizofrenie exista probabilitate mai mare de

imbolnavire dec6t la restul populatiei. in cantl gemenilor univitelini, rata

concordantei este de 50%. Studiile genetice au pus in evidenta pe cromozomul

22 o gena (WKL 1), care sa fiein legatura cu apantraunei schizofrenii catatone.

Predisp ozitia genetica este interpretata in prezent ca pligenetica, in ciuda

cercetarilor de genetica moleculara nu s-au putut evidentia alte locahzan

cromozomiale specifice.

Z.Bactori pre- si perinatali:

O cavza a vulnerabilitatii ar putea fi reprezentata de o suferinta

intrauterina a fafului sau a copilului nou nascut, care ar provoca o disfunctie

minimala a creierului (Minimal Brain Dysfunction). Un rol ar putea fi jucat de

infectiile virale ale mamei sau ale nou-nascutului, o etiologie virala certa nu a

putut fi totusi demonstrata.

3. Factori psiho-sociali:

O serie de conditii psiho-sociale au fost incriminate drept factori

declansatori ai schizofreniei, opiniile sunt insa controversate. Factorii psiho-

15

sociali influent eazamai degraba evolutia bolii si nu aparrtia ei. in acelasi sens

este interpretat rolul conflictelor, al suprasolicitarilor psihice sau al starilor de

tensiune emotionala. Teoria psihanalitica presupune ca regresiunea la o treapta

inferioara de dezvolt are ar constitui un mecanism dinamic important in aparitra

psihozelor schizofrenice. Asa zisa "personalitate premorbida" (personalrtate

schizoida) nu parca fi aso cratacu dezvoltarea mai tdrziu a unei schizofrenii.

4.Factori organici neuropatologici si biochimici:

Studii neuropatologice si radiologice au putut evidentia - cel putin la o

parte din bolnavi anumite modificari structurale: martrea ventricolilor

cerebrali, mics orareamasei creierului, mai ales in regiunile frontale. Studiile cu

ajutorul tehnicilor moderne de medicina nucleara, SPECT sau PET, asupra

fluxului sangvin cerebral si metabolismului creierului au aratat in cazul

bolnavilor de schizofrenie o reducere remarcabrla a fluxului sangvin, autrbzatrr

oxigenului si a schimburilor metabolice in regiunile frontale. Importante sunt

cercetarile biochimice. Astfel, in creierul bolnavilor schizofrenici exista o

cantttate crescuta de Dopamina si un numar mai mare de receptori

dopaminergici decat la normali. Asa se explica si actiunea favorabila a

medicamentelor neuroleptice, careblocheaza receptorii dopaminici de tip D2. Si

alti neuromodulatori din sistemul nervos central - glutamatul si serotonina - ar

putea juca un rol in mecanismul de producere al psiho zelor schizofrenice.

S.Repartitia Pe sexe

Debutul bolii la barbati este mai precoce. in curs de dezvolt ate, barbatii

prezinta o rata crescuta a imbolnavirii de schizofrenie. Din aceasta cavza

barbatii tind sa ramdna necasatoriti. Debutul bolii la femei fiind mai tardiv,

acesteatind sa divorteze,si sa ramdnasingure dupaun numar de ani de evolutie

a bolii. prognosticul bolii este mai bun la femei. in numeroase studii, debutul

bolii este conside rat a fi mai tardiv la femei dec6t la barb ati, iat severitatea bolii

este mai important a la barbati.

t6

6.Vflrsta debutului bolii.

Schizofrenbia este considerata boala adolescentului ea poate sa apara tar

sub 15 ani si peste 45 de ani. Frecventa ei este intre 15 ani si 35 ani este

conside ratade Kropelin in 7 5% drn cazttri iar de catre Bleuler in 60oh drn cantn.

Debutul poate fi brusc sau insidos, dar malorttatea bolnavilor ptezinta o faza

care se manifesta inainte de o boala manifestata printr-un comportament ciudat

explozie de furie, lipsa igienei si autoingrijirii, lipsa interesului la scoala sau

munca retragere sociala. Riscul mort alitatri este mai mare la bolnavii tineri prin

sucid, refuz alimentar, acctdente , boli somatice etc.

Autorii au constatat ca suicidul a aparut Ia 6% din pacientii cu

schizofrenie, 9% dintre cei cu schizofrenie afectiva, 8o la cei cu tulburare

schizoafectiva si doar 35% la aceta cu tulburare de personalitate de tip

schizotipal.

7. Statutul socio-economic

in orasele cu o populatre mai mare de

creste proportional cu marimea orasului. in

si statutul socio-economic, este mai mare la

in India ratele cele mai inalte de imbolnavire sunt clasele sociale elevate.

8. Pattern-urile familiale

Rudele biologice ale individului au un risc crescut pentru imbolnavire. S-a

constatat ca daca ambi parinti sunt schizofreni, riscul copiilor de a face

schizofrenie este intre 15-55%. Gemeni mon ozigotr crescuti impreuna au o tata

de 9lo/o fata de 78% la cei crescuti separat. Din cercetart rezulta ca moleculele

genetice de transmitere in schizofrenie nu sem ala cu alte modele de transmitere

genetica din alte boli psihice.

100.000 de locuitori, incidenta bolii

prezenta raportului prevalentei bolii

cei cu stafut socio-economi c scazut.

TI:II

t7

2.4. Teorii etiologice

Cercetari si teorii etiologice in schizofrenie:

Cercetatorii care si-au propus sa identifice tulburarile-cheie in prelucrarea

informatiei de pacientii cu schizofrenie sunt confruntati cu multitudinea de date

legate de deficitele de atentie, perceptie, memorie, g0ndire, limbaj si motricitate.

tntrucat majoritatea functiilor testate prezinta anomalii, nici una dintre acestea

nu poate fi considerata ca raspunzatoare de ansamblul tulburarilor constatate. Se

desprind totusi cdteva nuclee de consens, printre care faptul ca etapele

elementare ale prelucrarii informatiei par sa fie intacte la acesti pacienti.

Termenul de proces elementar se refera la procesele considerate ca fiind

automate, determinate de stimuli. Acestui termen i se opune cel de prelucrare

control ata a informatiei, la un nivel mai inalt. in schizofrenie sunt considerate a

fi afectate procesele mai complexe. Se poate constata ca ipotezele care au

incercat sa explice semiologia schizofreniei pornind de la alterurea specifrca a

unei functii cognitive si a operatiilor de prelucrare precoce sugereaza existenta

unor modele de afectarc a activitatilor mentale complexe. Au fost astfel propuse

modele psihopatologice integrative, fiind postulata o disfunctie a proceselor la

un nivel mai inalt, de abstractizare sau integrare.

2.5. Date neuroradilogice si neuropatologice

Tomografie cerebrala cu emisiune de pozitroni (PET): in timpul unui test

de memorie se observa o reducere a activttatli metabolice in lobii frontali (rosu),

concomitent cu cresterea anormala a activitatii dopaminice in corpii striati

(verde)

18

Studiul imaginilor obtinute prin tomogr afre comput erizata indica

modifican anatomice ale creierului la schizofreni:

-cresterea dimensiunii ventriculilor laterali, diminu area volumului

tesutului cerebral. Ea a fost corelata cu simptomele negative ale schizofreniei.

-gradul atrofiilor corticale constatate a fost gasit direct proportional cu

intensitatea simptomelor psihopatologice, cu gradul intensitatii starii defectuale

a schizofreniei.

-dilatarea portiunii frontale a ventriculilor laterali

largirea spatiilor subarahnoide.

ales a celui III,

-gradul dilatarii ventricului II a fost gasit direct proportional cu

intensitatea starii catatonice. La bolnvii cu schizofrenie cronicizata, s-a constatat

pe l6nga dllatatea ventricului III atrofie cofiicala, atrofie ftontop arentala.

Fenomenele atrofiei la schizofreni nu pot fi corelate cu factorii infectiosi, toxici,

traumatici. La schizofreni au fost constatate modificari la nivelul suprafetei

corticale. Cercetarile postmortem pe creier la schizofreni adu c date ce par sa fie

congruente cu cele obtinute la C.T. si R.M.N.

Astfel sau observat:

-scaderea volumului cerebral

-cresterea ventriculelor centrali

-reducerea dimensiunilor unor formatiuni anatomice ca substanta neagra,

hipocamp, girusul, parahipocampic.

mal

19

-modi fi cari hi stopatologice datorate pierderii de celule,

-histologic s-a constatat scaderea numarului de neuroni fata de celulele

gliale Lewis si colaboratori (1988) de asementea la schizofreni se intdnlesc mai

frecvent anomlii fizice minore, mai ales cranifaciale si anortnalitati

dermatoglefice. Toate acestea indnlesc supozitia unor dezvoltan fatale

anorrnale.Pentru prima data For-Henry 0969), a sugerat ca epilepsia lobului

temporal este mai frecvent asociata cu simptomele asemanatoare schizofreniei,

c6nd focarul se afla la nivelul emisferei stOngi.

Brow si colaboratorii (1986), Pokkenberg (1987), Bruton si colaboratorii

( 1990)au raportat ca volumul si greutatea creirului la schizfrem sunt usor, dar

evident reduse. Exista dovezi ale cresterii frecvntei in scizofrenie a unor

noralitati congenitale ale creierului in mod obisnuit rare cuavum srptum

pellucidum si agerezia corpului calos (Lewis si Mezy 1985).

Schizofrenii cronici au ventriculi cerebral iritati la C.T. Eliot Slater

reprezinta un(1962)sugera ca psihozele asociate cu epilepsia lobului temporal

model de schizofrenie . Este intradevar dovedit ca schizofrenia

mod special de patologia emisferei stdngi.

este legata in

20

CAPITOLUL III

MANIFESTARI CLINICE iN SCHIZOFRENIE

Schizofrenia reprezinta un grup de tulburanmentale, cu debut ladolescent,

adult tinar, caractenzatprint-un polimorfolism simptomatologiccentrat in jurul:

-sindromului disociativ mental (disolutia unitatii vietii psihice)

-discordantei afective

comportamenfului dezorganizrt, antrenand o rupfura a contactului cu lumea

exterioara si o repliere autistica (spre sine)"

3.L. Modalitati de debut

Starile psihotice acute la debut pot fi grupate in:

psihozele schizofrenice se manifesta cu o simptomatologie bogata,

variabi la ca frecventa sau ca intensitate la diversi pacienti. in ultimul timp se

pune accentul pe deosebirea intre simptom e pozit'e (plus-simptome), cum sunt

starile delirante sau halucinatiile, si simptome negative (minus-simptome)' ca

reducerea reactiilor afective , apatte, asocialitate.Starile delirante sunt foarte

frecvente, nu apar totusi in toate vstadiile bolii, au un caractq bizat, de

ne6nteles, uneori magic sau mistic (idei de persecutie, stari de gelo zie teatrta de

a fi otravit , idei hipocondriace etc')'

Halucinatiile_(perceptii false) sunt mai ales auditive, bolnavii aud voci,

dialoguri, primesc ordine imperative. Halucinatiile pot apare si in sfera olfactiva

(mirosuri ur6te) sau corporala (senzatii dureroase sau de modificare a unor

organe). Halucinatiile vrntale sunt mult mai rate'

Alterari ale personalitatii; senzatta de influenta a personalitatii sau

gandirii prin forte exterioare (de exemplu. prin hrpnoza, unde radio),

deperso nahzare, dereal tzare. Bolnavul traieste o viata dubla, in lume a reala si in

lumea reprezentarilor delirante. intr-o forma extreffi&, bolnavul se incapsuleaza

-t

IIItIItItt

2l

in el insusi si traieste numai intr-o lume interioara fara contact cu mediul

exterior (Autismul).

Tulburarile formale de g6ndire sunt caracteristice: argumentatia este

lipsita de logica (Paralogism), notiunile abstracte sunt concretizate, elemente

heterogene se identifica unele cu altele, se construieste un vocabular propriu din

cuvinte create de bolnav, gdndirea pierde orice legatura, aptar confuzii de idei,

bolnavul ,,vorbeste alafuri ,,sau se blocheaza complet.Tulburafl afective.

Bolnavul pierde contactul emotional cu alte persoane, devine obtuz, reactiile

afective sunt neadecvate (bolnavul r0de la auzirea unei vesti triste), uneori se

constata o ambivalenta afectiva (expresia concomitenta a unor emotii contrare).

Tulburari psihomotorii . Tipica este starea de catatonie caractenzata prin

negativism, imobilitate corporala, stereotipii gestuale sau verbale, automatisme,

mutism. Toate aceste simptome ating un nivel dramatic in starea de stupor

catatonic, in care bolnavul in stare constienta este total nemiscat, nu vorbeste,

tonusul muscular este crescut cu o consistenta ceroasa, anumite pozitit ale

corpului induse pasiv sunt pastrate ca atare. Din aceasta stare se poate trece in

raptus catatonic: bolnavul devine agitat, tipa, isi sfdsie imbracamintea, So

str0mba, poate deveni agresiv.

Tulburan ale vointei si comportamentului social sunt foarte frecvente dar

necaracteristice: lipsa de initiativa, de interese si de energie, bolnavul isi

neglij eazaingrijirea corp orala, decade din punct de vedere social.

3.2. Manifestari clinice in stare florida

Ceea ce frap ezain examinareabolnavului schizofren, nu este nici delirul ,

nici halucinatiile ci modificarea globala a personalitatii, schimbarea ei in totalite

fata de normal si acest trebuie sa fie cercetat , anahzat si inteles cdnd discutam

despre aceasta boala.

t22

IIII!!!L!LL!IhFTIIIIII

3.3 Tulburari ale functiilor psihice in scrizofenie (tablou clinic)

TULBURARI ALE CANOIRII

De forma - formale: ritm, flux, coerenta

De continut - perceptia deliranta, delirul, intuitie deliranta

in schizofrenie delirul este obibatoriu de tip primar nu deriva din nimic,

i ncomprehensibil ne si stematizat -

NTUITIA DELIRANTA

Este starea psihopatologica , care precede delirul primar in care anumite

idei sau reprezentart apar brusc in c0mpul constiintei bolnavului, incarcate de o

semnifi catre deosebita pentru bolnav. Intuitia deliranta este s0mburele delirului

primar aparut spontan, nemotivat, incomprehensibil.Intuitiile delirante sunt

nuclee de aparitie ale delirului nesistematizat.

DELIRUL DE INFLUENTA

Este o traire particulara a bolnavului care are senzatia ca i se fura

g6ndurile sau i se transmit g0nduri ca i se transmit telepatic informatii. Se

manifesta prin lipsa libertatii interioare de gOndire si traire in general.

DELIRULPRIMAR

Elaborari delirante Primare

Conexiunile ideilor delirante cu conceptiile convergentele anterioare ale

bolnavului care stabileste in continuare relatii cu lumea, constitue munca

deliranta.in litaratura de specialitate este descris un triplu automatism:

-indeoverbal- in care bolnavul are impresi a ca i se transmit gOnduri, idei, cuvinte

sau i se fura acestea;

-senzorial senzitiv- in care anumit e senzatii au caracter impus strain si bolnavul

este convins ca sunt provocate din afara, de catre persoane care ii vor raul;

23

IIIIIIITi!!!L!!Lhhhtn

motor -anumite miscari ale corpului nu-i apartin, ci sunt provocate de forte

exterioare.

CONTINUTUL TEMATIC AL IDEILOR DELIRANTE

Elementele ce stau la origine a tematica a delirurilor, a gradului lor de

dezv olt ar e, elaborare :

-gradul dezvoltarii cognitive

-daca au intelectul la nivelul oligofreniei prezinta deliruri sarace, slab

argumentate, cu teme simple, legate de anturaj, de putinele informatii pe cate av

pufut sa le acumuleze

-influentele socio-culturale si stintifice ale epocii

-gradul de insusire, gradul acumularilor informationale conteaza

TULBURARI DE RATIONAMENT:

-pierderea aso ciatiilor

-baraj mintal pierderea capacitatii de abstractizate

TULBURARI DE PERSONALITATE

- schimb ar ea personalitatii bolnavului

-procesul disociativ: scindarea personalitatii, fi sur area E-ului

-autismul, detas atea

-ambivalenta

-bizarena

-schimb area personalitatii bolnavului schizofren, in raport cu sine si cu

lumea

-in esenta, psihismul se caractenzeaza prin sinergie, coeziune in

funtionalitatea sa

-psihismul schizofren se cara ctenzeaza prurr lipsa coerentei vietii psihice,

care devine stranie, accesibila, absurda, E-ul pare distorsionat

IhLFrrIIIIIIIITTtThh

I

TLLBURARI IN SFERA LIMBAJULUI

-mutism

-perseverare

-neologisme

-ecolalia

-paralalia

-psiticism

Hiperactivitate verbala - consta in cresterea debitului verbal

-tahifemia, este cresterea acceleratapropriu -zisa a ritmului verbal

-logoreea, cresterea patologica a ritmului si debitului ideativ

-verbigeratia, repetarea stereotipa, arhaica a cuvintelor, fuazelor, pdna la

inteligibilitate.

Hipoactivitate verbala- consta in scadere a pdna la disparitie, a actlrtatiiverbale

-mutismul akinetic: este o fulburare a starii de constienta, caracteritzat

prin oprirea vorbirii si a motricitatii, bolnavul este inetrt desi da impresia ca este

prezent in mediul, uneori este absenta doar comuni carea

-mutismul absolut: lipsa totala a comunicarii

-mutismul relativ- mutismul discontinuu

-mutismul electiv

-mutitatea

-musitatea: vorbirea in soapta inteligibila

-mutacismul: un mutism deliberat care apare la simulanti, dar si labolnavii psihici

-afemia: mutism intrerupt de fenomene cu origine a la nivelul leziunilor

corticale

-blocaj verbal

25

-anomatonomia: repetitia obsedanta a uneia sau mai multor expresii

grosolane

-ecolali a re,petitia unor cuvinte auzite datorita sugestibilitatii exagerate

TULBURARI ALE PERCEPTIEI

-iluziile - viztale, corporale

-halucinatiile

ILUZIILEYIZUALE

-impresia de deformare a obiectelor

-perceptia deformata a spatiului

-tluzii prin interpret an tmaqinare

-tluzi sosiilor, bolnavul considera ca persoane cunoscute au fost

multiplicate

ILUZTLE DE MODIFICARE A SCHEMEI CORPORALE

-modifi carea totala a schemei corpo rale

-a greutatii corpului

-a marimii simte corpul foarte mare membrele foarte lungi sau mici

-fata strdmba

-urechi disproportionate

HALUCINATIILE

Halucinatiile sunt frecvente in tabloul

halucinatii exteroceptive, interoceptive sau

anahzatori pot fi:

-halucinatii auditive

-halucin atii vintale

clinic schizofren. Putem intdnli

proprioceptive in functie de

26

t_

IItI

-halucinatii autoscoPice

- halucinatii tactile

- halucinatii viscerale

- halucinatiile auditive sunt cele mai des int0nlite in schizoftente ( aude

voci femeiesti sau batbatesti etc.)

3.4, Simptomatologia

Diversele tipuri de schizofrenie vadesc un polimorfism simptomatic,

centrat in jurul sindromului disociativ, cu durat a a aurzelot floride de cel putin o

luna, cu persistenta unor seflrne rezidtale minim de sase luni, antrenand

di s fu nctionalitati s o ciale si pro fesional e s emni fi cative.

1.Doua sau mai multe simptome sa fre prezente pe o perioada de minim o

luna si anume:

Idei delirante

Halucinatii

Tulburari de limbaj

Tulburari severe de comportamnet sau catatonie

Simptome negative (ex.tocire afectiva)

2.probleme semnificative in activrtatea scolara, profesionala, relatii

interpersonale sau autoingrij ire

3.Durata: sefirnele perturbarii trebuie sa fie prezente minim 6 luni

3.5. Forme clinice

Dupa grupul de simptome si asocierea 1or, care apar pe primul plan, se

deosebesc mai multe forme clinice:

Forma paranoid-halucinatorie, domtnata de starile delirante si de

halucinatii. Debutul formei paranoide este mai frecvent la vdrsta cuprinsa intre

25-30 ani, faru a fii exclusa aparrtra la v0rsta sub 20 ani sau peste 30 ani.

Datorita debutului la vdrsta maturitatii disociatia functiilor psihismului nu este

27

Irt;

tT

IT

;

ItI;

ItTll;

T

II

tbarte profund a, iar intersectia soci ala ramdne relativ buna alaturi de o inscriere

relatir- corecta in realitate.

Forma crtatontca, cate poate culmina cu starea de "catatonie pernicioasa":

bolnar.trl imobil dezvolta febra inalta cu tulburari vegetative graye, care pot

pro\-oca moatrea. Agitatiile psihomotorii pot apare brusc zgomotoase cu

stereotipii de miscare sau atitudine, negativism activ-pasiv manifestat verbal sau

alimentar. Putem observa manierism r6s stupid, gesturi patetice.

Forma hebefrenica. Pe primul plan sunt tulburarile afective si cele de

gindirea formala. A fost descrisa de Kohlbaum , apoi de Hecker ca o dementa

cu tulburari afective de tip maniacal. Apare la adolescenti la vdrsta pubertatii.

Forma reziduala apare in decursul evolutiei, uneori sub efectul

rratamentului. Caracteristica este modific area personalitatii cu reducerea

initiativei, saracie afectla, declin social.

Schizofrenia simpla este o forma saraca in simptome pozitive cu tendinta

spre forma reziduala. Debut lent, insiduos prin schimb area comportamentului,

sesizata de anturaj. Devine dezinteresat de actiuvitatile scolare, profesionale,

chiar si fata de persoana sa pdna in a-si neglija igiena personala.

Comporatamentul este ciudat, btzar, se izoleaza, nu comunica, devine din

ce in ce mai putin adorabil. G0ndirea devine inceata apare conduita autista,

btzar a, incomprehensibila.

Alte forme de schizofrenie

SchizoneYroza.

Forma clinica: tabloul este dominant de un fond nevrotic, peste care pot

apare episoade psihotice succesive care imbraca doua forme:

-una cate domina ,,reversia imagtnara

-alta dominanta de negativism moracanos.

Forma pseudonevrotica. lmb racaun tablou clinic nevrotic de model isteric

sau obsesiv compulsiv cu evolutie lenta, fara fenomene disociative, faru autism.

Forma hipocon drtaca. Este dominanta in tabloul clinic de

fl

28

I*

JIIIIIEhhhEh

hFh

simptomatologia delirant hipocondriaca si de prezenta cenestopatiilor. Este

foarte apropiata de forma paranoida a schizofreniei. Desi modulatiile active sunt

slabe, contactul cu realul este mai bun decdt in formele clasice de schizofrenie

Forma tardiva. Debutul bolii este peste 40 ani. Simptomele comune

fundamentale de schizofrenie ce nu se deosebesc de esenta, fata de cele ale altor

v6rste.

Tulburare schizoafectiva

S chizo frenia reziduala

S chizo frenia nediferentiata

Schizofrenia grefata

Schizofrenia la copil si adolescent

3.6. Diagnosticul pozitiv aI schizofreniei

Criterii de diagnostic al schizofreniei

Manifestari obligatorii pentru permiterea diagnosticului de schizofrenie:

Delir cu caracrer bizar

Halucinatii incronguente cu dispozitie afetiva, in special perceperea unui

dialog de voci straine.

G0ndire confuza

Simptome catatone

Saracie afectiva, lipsa de initiativa, declin social

tnrautatkea adaptarii in socitate

29

IrL

t!FfhFTHhIIIIIIIIIItt*

Tablou executat in Tablou pictat in stare

timpul unei faze acute cu deliranta onirica in stil

deformarea realitatii suprarealist

in stare cronica reziduala,

tablou monoton ce sugereaza

preponderenta simptomelor

negative

Diagnosticul pozitl al schizofreniei implica colab orarea unei constelatii

de semne si simptome implicate in deteriorarea functionahtatti sociale sau

profesionale. Schizofrenia afecteaza in grade diferite toate functiile psihismului.

Pentru o intelegere sintetica a schizofreniei enuntam criteriile diagnostice

,,istorice" care stau labaza celor doua sisteme clasificatorii lider:ICD-10 si DSM

IV.Bleuler descrie un set de simtome fundamentale cunoscute drept cei patru A

(asociatii insolite, ambivalenta, autismul, afectivitate plata) si simptome

accesorii- halucinatii, delirul, comportamentul catatonic. Schneider vorbeste

despre simptomele de rangul I, (sonorizarea g0ndirii, voci comentative, furhtl

g0ndirii, perceptii delirante) si simptome de rangul II (alte tulurari perceptive,

rnvazia deliranta).

ICD - 10 pune accent pe distorsiunile de gdndire, perceptie si pe

afectivitatea inadecvata elabordnd o lista de noua simptome, din care trebuie sa

fi,e prezente minim un simptom timp de o luna:

1. Ecoul gdndirii, furtul gOndirii, drfuziunea gdndirii;

2. Delir paranoid, de influenta, perceptii delirante;

3. Halucinatii auditive comentative;

4. Alte tipuri de delir referitoare la identitatea religioasa sau politica a

persoanei, abilitati si simturi supraomenesti

in criteriile enuntate anterior se regasesc simptomeled e rung I scheideriene:

5. Halucinatii peristente afect0nd diversi analizaton acompantate de idei

30

delirante, implicare afectiv a

6. intreruperi sau interpolari in cursul gdndirii, alte tulburari formale ale

gdndirir pdna la incoerenta, neologisme,

T.Comportament catatonic fie sub forma de inhibitie sau de excitatie,

posturi, stupor;

8. Simptome negative:apatie, saracirea limbajului, raspunsuri emotionale

plate sau inadecvate , izolare sociala, scadere glob ala a performantelor;

9. O schimbare generala si semnifi cativa a calitatii compotamentului:

avolutie, anhedonie, neglijenta si retragere sociala.

Criteriile diagnostice DSM IV pentru schizofrenie pretind prezenta a

si satisfacerea unorminim doua simptome din cinci timp de o luna precum

criterii de persistenta a unor acl)ze de cursa lunga minim

criterii de faza acuta solicitate sunt:

Idei delirante

Halucinatii

Limbaj dezorganizat

C o mp ortament catato ni c s au flagr ant dezor ganrzat

S imptome negative : aplatrzare afect iv a, alogie, avolitie.

3.7. Evolutia si prognosticul schizofreniei

Cel mai frecvetrt , schizofrenia evolueaza cu faze acute de excebrare

fenomenelor psihotice si cu unele fenomene reziduale tot mai marcate

periosdele dintre fazele acute

Uni pacienti nu mai prezinta remisie, manifestarile fiind cronice

Tipic evoluti a are 3 faze:

- Faza acuta - simptome psihotice floride (pozitive)

sase luni. Cele cinci

a

in

31

IIIIIIIIIIIlrIIIIIIII*

*

- simptome psihotice severe (negative); perioada

simptomele acute sunt mai putin severe

-Faza de stabllizarevrmeza dupa faza acuta si dureza 6 luni

- Faza de stabilitate -simptomele sunt cel mai putin severe sau

remis

PROGNOSTICUT

Este bun daca se asoctazaurmatoarele elemente

in care

chiar in

schizotipal.

1 .debut acut, la vdrtamedte

2.istoric famihal al tulburarii afective

3.lipsa personalitatii premorbide de tip schizord, paranoid,

4 .prezenta componentelor afective

5.relatii familiale armonioase

6.redominenta simptomelor pozitive

3.8. Tratamentul schizolienie

Tratamentul muldimensional reuneste mijloacele medicamentoase, psiho-

si socioterpeutice.Tratamentul medicamentos reprezinta un mare progres, de la

introducerea lui in anii '50 at secolului trecut. Medicamentele

psihofarmacologice folosite apartin clasei de Neuroleptice, preparate cu actiune

anti-dopaminergica. Medicamentele se administreaz a atdt in faza acuta, cdt si

sub forma de "depozit" pentru prevenirea recidivelor. Efectele secundare

nedorite trebuie cunoscute, pentru a putea fi evitate sau tinute sub control. ln

ultimii ani au aparut neurolepticele de noua generatie sau neuroleptice "atipice",

care au o serie de avantaje (efecte secundare mai reduse, influenteaza si

simptomele negative). Psihoterapta. in centrul mijloacelor folosite sta terapia

suportivaapacientulur, dar si a membrilor de familie, pentru a se putea obtine o

cooperare necesara in tot decursul tratartentului medicamentos.

32

IIIIIIIIIIIIIIII

Socioterpia: Masuri la locul de munca si in familie, terapie ocupationatra.

masuri reabilitative. Terapia convulsivanta electrica - TCE (Electrosoc: Cerleni

si Bini, 1938) sau farmacologica (Socul cardiazolic: von Meduna, 1934).

precum si Coma hipoglicemica cu insulina (Sakel, 1933), introduse empiric pe

baza unor tpoteze fiziopatologice uneori fanteziste, dat cu eficacttate certa, au

caztt de la introducerea tratamentului neuroleptic in desuetudine. Totusi, in

cazul unor stari catatonice grave cu pericol vital (Catatonia pernicioasa)

electrosocul reprezinta si in prezent terapia de electie.Aplicarea consecventa si

corecta a terapiei, cu precadere in fazele acute, este extrem de dificila in

psihistrie. Acest fapt rezida din lipsa constientizam bolii si slaba comlianta

terapeutica, fiind o particularitate a relatiei terapeutice. Sursa a acestei

noncompliante sunt reactiile adverse ale neurolepticelor, numite mai corect

antipsihotice conventionale (efecte extrapiramidale, sedare, galactoree,

suprapondere) experimentate la debut sau in timp. Aceste neajunsuri evidente au

putut fi depasite prin lansarea antipsihoticelor atipice.

Planific areaunei strategii eficiente si corecte terapeutice presupune:

-colaborarea medicului cu pacientul si cu familia;

-adecvarea demersului la particularitatile persoanei si la momentul bolii;

-luarea in calcul a posibilelor reactii adverse, incidente;

-cointeresarea pacientului in planific area terapeutica.

Etapele terapiei farmacologice aplicate strict individualizat sunt:

l.Terapia de initiere care se refera la debutul maladiei sau la rccadere.

Debutul ridica cdteva probleme mai delicate privind incadrarea

minutioasa nozologica si evaluarea statusului somatic. Se apreciaza ca atdt

antipsihoticele conventionale cdt si cele atipice sunt la fel de eficiente in dozaje

adecvate, ultimile fiind mai usor de tolerat.

Dezideratele de prima intentie sunt: stap0nirea acuzelor floride si

agresivitatii cu dozele cele mai mici. in cazul recaderilor, pacientul insusi

relateaza preparatele si dozajele eficiente in decompensarile anterioare. Este de

IIIIIIIIIIlrTL!FThhIhh*

preferat monoterupra, eventu al qutata de benzodiazeprne injectabile.

Dozele minime eficiente sunt tatonate print-o monitonzare atenta in prima

saptam dna de terapie. Alegerea antipsihoticului tine seama in primul rdnd de

statusul psihopatologic: de pilda, un tablou florid va fi cupat cu neuroleptice

incisive (Haloperidol) sau cu antipsihotice potente (Risperidona) ; un sindrom

catatonic cu antipsihotice dezinhibitori (Sulpirid, Amisulprid), simptomele

negative sau de tip depresiv sunt tratate cu Olanzapina. Starile care incumba

periculozitate mare (heteroagresivrtate, risc suicidar) beneficuaza de aportul

sedativ al neurolepticelor (Clorpromazina, Tioridazina, Levomepromazina)

medii potente/ sedative precum si de benzodtazeptne injectabile.Initierea se face

cu doze mici de antiopsihice (Haloperidol 4-I2 mg., Risperiodona 2-4 ffig,

Sulpirid 100-200 mg.) si titrarea la cdteva zrle pentru obsinerea unui efect

terapeutic maxim intr-o saptamdna, in absensa reactiilor adverse. Dozajele

eficiente ating 15-30-60 mg. Haloperidol, 4-6 mg. Risperidona, 400-800 mg.

Sulpirid, 10-20 mg. Olanzapina. Combinarea mai multor antipsihotice nu este

recomandabila datorita unor interactiuni imprevizibile. Epsoadele acute cu risc

vital crescut stuporul catatonic, agitasia catatontca sunt tratate cdteva zile cu

antipsihotice dezinhibatorii, dar in lipsa unei responsivitati se apel eaza la terapia

electroconvulsivanta.

2.Terapra de stabilizare Consta in tatonarea celor mai mici doze

eficiente si bine tolerate pe o perioada de 6 luni. Terapia de stabilizare

facihteaza integrarea tre,ptata socio-profesio nala si prednt6mpina reizbucnirea

unui puseu psihotic. Acum devin evidente simptomele trecute in planu doi:

a6;rrze de tip negativ (apatie, abulie, anhedonie) precum si depresia

postschizofrenica (datorata constientizarli dureroase a bolii sau indusa de

neuroleptice). Dozele de intretinere sunt 2-3 mg Haloperidol, 2 mg

Risperiodona, 5-10 mg Olanzaptna, 5-100 mg Sulpirid. Anxietatea, insomniile

pot fi cupate prin introducerea temporara a anxioliticelor , hipnoticelor. Acuze

de tip negativ refractare beneficrazade aportul Clozapinei 100 mg.. Combinarea

34

IIIIIIIIIII

cu un antidepresiv sau recurgerea la un antipsihotic de tipul Olanzapina

amel i or eaza notabil depresia.

3.Terapia de intretinere si profilaxie a recidivelor au ca scop mentinerea

remisiunii si prevenirea decompensarilor. Se opteaza de regula pentru doza

minima eficienta a preparatului testat in etapele anterioare in doza unica

vesperala in cazul pacientilor complianti (de pilda Risperiodona l-2 ffig,

Olanzapina 5-10 mg.). fntreruperea imtempresiva a medicatiei de intretinere

poate fthazardata, in anumtte cazuri se poate tenta o ,,fereastra terpeutica".

Un algoritm terapeutic guv errreaza tactrca profilaxiei recidivelor:

-dupa primul episod de boala se recomanda terapie de 1 an;

-dupa 2-3 recidive terapia de intretinere se extinde intre 2-5 am;

-in cazul recaderilor frecvente, terapia de intertinere este indefinita ,

admit0ndu-se anumite concesii de la terapiape prioade scurte .

in terapia farmacologica a schizofreniei s-a amintit ca tratamentul de

electie , tratamentul cu AP atipice. Acestea sunt preferate datorita efrcacitatii lor

bune, a tolerabilitatii acceptabile si efectelor adverse modeste. Antipsihoticele

conventionale sunt preferate cdnd cele atipice nu au fost utile, in combinatie cu

acestea sau in conditii de precaritate ftnanciaru. La persoanele tratate si la

v0rsnici se indica % din doza adultului, fara asociere de aniparkinsoniene care

produc confuzii la v0rstnici.

Psihoterapia nu se apilca in fazele acute ale bolii. Masurile

psihoterapeutice din celelalte faze se limiteaza la psihoterapie supotiva,

terapeutul insufla speranta, incredere, informeazapacientul si familie lui despre

boala necesitate a terapiei, masurile de psihiogiena. Terapeutul recunoaste

factorii care genereaza suprastimularea, sursa de potentiale decompenbsari

stress, angajamente si sarcini excesive profesionale cit si cei de substimulare ,

implicati in glisarea spre formale inexorabile de evolutie mediu familial

supraprotectiv, neimpltcarea in sarcini concrete La aceste sedinte vor participa si

3s

IIIITIxItrIt

membri familiei fiind educati sa recunoasca semnele prodromale ale bolii si sa

ghideze judicios terapia de intretinere.

Socioterupia isi dovedeste utilitatea mai ales la pacientii cu hospitalism,

substimulati, care prezinta riscul evolutiei progrediente spre forme cu simptome

negative. Angrenarea pacientului in acest tip de activitati se va face progresiv,

intramuros initial terapie ocupati onala, apoi ergoterapie. in paralel incepe si

rebilitarea profesionala prin includerea in ateliere protejate, locuri de munca cu

prigram scurt.

36

lII+ItiIIhhhIIIIIIi*

*II*

CAPITOLUL IV

RELATIA ASISTENT MEDICAL - PACIENT

Profesia de asistent medical nu exista in afara relatiei asistentului medical

cu pacientul sau. Dintre toti membrii echipei terapeutice, asistentul medical, in

virtutea indatoririlor sale, se afla cel mai frecvent si, adeseori, si pe durata cea

mai mare de timp , fatain fata cu pacientul.

Relatia interpersonala care se stabileste intre asistentul medical si pacient

implica anumite drepturi si obligatii pentru fiecare dintre "partenerii" relatiei,

care se dezvolta pe coordonata profesionala (tehnica si informationala), dar si pe

coordonatele afective si de ordin moral. Este o relatie pe care o putem numi

terapeutica,in cadrul careia se stabileste o alianta terapeutrca, de care depinde in

mare masura evolutia starii de sanatate apacientului.

Alianta terapeuticain relatia asistent medical-pacient presupune ca fiecare

dintre partenerii relatiei sa isi asume un anumit ro1, anumite sarcini, in scopul

ameliorarii starii de sanatate sau chiar al vindecarii pacientului. Trebuie spus

insa de la bun inceput ca aceasta relatie este inegala, confruntatea cu boala

afectdnd in diverse moduri personahtatea bolnavului. in general, boala se

asoctaza cu anxietate, este o situatie in care bolnavul se simte amenintat si, in

consecinta, acesta se apara prin diverse modalitati - constiente sau inconstiente

- de aceasta amenint are, merg0nd de la conftuntarea cu boala pdna la negatea

realitatii acesteia sau la refugiul in consumul excesiv de alcool. Tofusi, ca si

caracteristici in general prezente la o persoana bolnava, in special suferind de o

maladie cronica sau de o maladie cu prognostic rez ewat, se pot distinge:

1. O anumita stare de conflictu alitate intrapsihica (prin oscialatia intre

acceptarea si refuzul realitatii bolii).

2. O sugestibilitate crescuta, care face bolnavul receptiv la indicatiile

medicului, dar si la sugestiile altor bolnavi sau ale anturajului, referitoare la

diverse modalitati mai mult sau mai putin terapeutice.

37

IIIIIIIIIIIIIiiIt

IFlnLhIif*

*

3. O centrare asupra propriei persoane.

4. Restrdngere a onzontului preocuparilor.

Aceste modificari in psihicul unei persoane bolnave tin de regresia

afectiv-comportamentala care se tnstaleaza, de regula, atunci c0nd persoana,

recunosc6nd reahtatea bolii, isi actleaza mecanisme inconstiente de adaptare la

noua situatie.

C o mp I i anta terap eu ttca

Complianta terapeuttca (engl. "Compliance" - supunere) se defineste ca

fiind adeziunea bolnavului la indicatiile medicale, care include terapiile

medicamentoase, regimurile alimentare, modificarea stilului de viata, precum si

acceptarea supravegherii medicale si a controlului periodic.

Complianta a scazut odata cu raspdndirea informatiei medicale libere si cu

diversifi carea arsenalului terapeutic, multi bolnavi prefer0nd automedicatia sau

sfaturile unor nespecialisti.

Un control efectuat in Suedia de catre farmacisti in anii 90 a demonstrat

ca in 30-40% din cazur:r medicamentele prescrise si cumparate nu au fost

folo site, gasindu-se amb alajele originale intacte la domiciliul pacientilor . in 25%

din cazufl medicamentele nu au fost, pur si simplu, cumparate, pacientii

recurgdnd la automedicatie.

Factorii implicati in non-complianta sunt:

a) Factori legati de modul de traire a realitatii bolii.

b) Factori legati de relatramedic-pacient.

c) Factori legati de tipul tratamentului prescris.

d) Factori legati de anturajul bolnavului.

e) Factorii legati de modul de traire arealitatii bolii

Pacientii care adopta ca strategie de coping confruntarea cu boala isi vor

asuma responsabilitatile legate de ufinarea sfatului medical. Dimpotrtva, cei care

\-or recurge la evitarea realitatii bolii, sau chi ar la negarea acesteia, vor avea o

complianta scantta, sau chiar nula. De asemenea, persoanele care reactioneaza

38

IIIIIIIIIIIIIII:

ITIII

prin depresie la situatia de bolnav, pot ayea o compli anta scazuta prin

dezinteresul fata de propria persoana si prin lipsa de speranta si descurajareape

care le traiesc.

f) Factonilegati de relatra medic - pacient

O relatie terapeutica buna presupune o buna comuni care si increderea

pacientului in medicul sau. Atunci cdnd sfatul medical este dat ca un ordin, fara

a informapactentul si fara a-l convinge de necesitatea tratamentului, complianta

acestui a Ya scadea.

g) Factorii legati de tipul tratamentului prescris

Acestia sunt:

- Durata tratamentului - o durata mare a tratamentului, in general scade

compli anta.

- Numarul medicamentelor administrate - cu cdt acesta este mai mare, cu

atdt complianta va scadea, pacientului fiindu-i mai dificil sa urrneze vn plan

terapeutic foarte incarcat.

- Frecventa administrarii dozelor cu c?t aceasta este mai mare,

compli anta scade.

- Prezenta unor efecte adverse ale medicamentului scade de asemenea

complianta.

G.Besangon identifica doua imagini ale medicamentului:

1) Imaginea "externa" a medicamentului_-este imaginea promovata

de industria farmaceutica prin intermediul firmelor de medicamente, care se

adreseaza atdt medicilor (prescriptorilor), cOt si pacientilor (consumatorilor).

2) Imaginea "interrta" a medicamentului - este o r?,prezentare

inconstienta; elaborata in cursul dezvoltarii personalitatii si reprezinta increderea

sau neincrederea in medicament, pe care persoana il considera 'obun" sau

"rau''.in constituirea acestei imagini, un rol important il are medicul, capersonaj

inrportant in primii ani de viata, care va contribui la viziunea ulterioara a

persoanei asupra sanatatri si a bolii.

39

t\I!ILhhhFFEhFFFFhrlt

Efectul placebo este un aspect particular al acestei imagini, care se

manifesta in relatra terapeutrca. Substanta placebo nu actioneazapnn structura ei

chimica - fiind un fals medicament - ci prin reprezentarea ei simbolica (prin

sugestie).

Un studiu efectuat intr-un serviciu chirurgical (L.Lasagna) a demonstrat

ca durerile postoperatorii s-au ameliorat la 72% din pacientii carora li s-a

administrat morfina si la 40% din cei carora li s-a administrat placebo.

h) Factorii legati de anturajul bolnavului

Compli anta scade atunci cAnd bolnavul este receptiv la sugestiile unor

persoane care il sfafuiesc sa abandoneze un anumit ffatament (pe motiv ca acesta

ar fr nefolositor sau chiar nociv), precum si in cazul unor bolnavi care necesita

supraveghere din partea anturajului pentru respectarea indicatiilor medicale (de

exemplu, bolnavii psihic), dar acesta nu satisface aceste cerinte. Trasafurile

definitorii ale unui asistent medical.

Daca am incerca sa conturam profilul psihologic ideal al asistentului

medical, acesta ar include ca trasaturi definitorii competenta si autoritatea

profesionala, capacitatea de a stabili o buna comuni care cu pacientul, empatia,

r*darea, disponibilitatea launtrica, dar si un anumit grad de neutralttate

afectiva. De asemenea, asistentul medical trebuie sa dispuna de spirit de

observatie, de promptitudine si curaj in interventiile sale, precum si de

capacitatea de a se integra arnonios si eficient intr-o echipa de lucru (echipa

medicala).

Trasaturile enumerate sugereaza deosebita complexitate a personalitatii pe

care ar trebui sa o posede un asistent medical. De aceea aceasta profesie nu este

o simpla meserie, ci o profesiune de credtnta, lucru care ar trebui cunoscut si

inteles de catre toti acera care opteaza pentru alegere a ei in viata. Reusita in

profesiunea medicala este, in mare parfie, determinata de vocatie, dar si de

cultivarea constienta si constanta a unor valori morale si a unor aptirudini

profesionale.

I!IIIIIIIITTFTT!II!t

Vom detalia acum trasaturile enumer ate, in scopul unei intelegeri cdt mai

adecvate a acestora.

1 . Competenta Profesionala

Competenta profesionala in cazul unui asistent medical presupune

corectitudine in indeplinirea sarcinilor specifice (a prescriptiilor medicale),

cunostinte medicale corespu nzatoare si aptitudini tehnice (stap dnirea deplina a

tehnicilor specifice activitatii de nursing).

Un asistent medical care isi neghjeaza sarcinile de serviciu sau care are

slabe aptitudini tehnice si insuficiente cunostinte teoretice, nu va face fata

solicitarilor profesiei sale, compromit6nd adesea, prin modul sau de abordare,

intreg actul medical si evolutia bolii pacientului sau, uneori pun0nd in pericol

chiar vtata acestuia.

2. Auto ntatea Profesionala

A avea autoritate profesionala, in cazul unui asistent medical, inseamna a

sti sa impuna, cu respect si bunavointa fata de pacient, dar si mai ferm, atunci

c6nd este cazul, regulamentul de ordine interioara al spitalului, respectiv al

sectiei unde isi desfasoara activitatea, a determina pacientii sa unneze

prescriptiile medicale si sa se supuna investigatiilor necesare conform

programarilor sau orarului sectiei, a coordona eficient actlitatea personalului

subordonat (infirmieri, brancardieri, ingrijitori de curatenie), precum si a

supraveghea respect area orarului de vizita a pacientilor internati si a nu permite

accesul vrzitatorilor la ore sau in spatii nepennise (saloane de reanimare, sali de

operatie etc.). Lipsa de fermrtate, de autontate, din partea asistentului medical,

atrage dupa sine dezordinea si are, evident, implicatii negative in activitatea de

nursing.

3. Capacttateade a stabili o buna comunicare cu pacientul

41

IIIIIIIIIIIIIIIIIInIf

Am vorbit deja despre comunicarea terapeutica intr-un capitol anterior.

Am vazut ca ea presupune o anume stiinta de a colecta informatiile necesare

pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului, dar si de a furniza pacientului

informatiile necesare. insa capacitatea de a comunica eficient cu pacientul

presupune mai mult decdt o strategie, ea implica empatie, rabdare, bunavointa,

intelegere si interes din partea asistentului medical pentru pacientul sau si fata de

suferinta acesfuia.

Empatia se defineste ca fiind capacrtatea de identificare emotionala cu

trairile altei persoane, continu0nd sa ramdt tu insuti. in profesia medicala,

empatia este o metoda de cunoastere intuitiva.

Un studiu experimental efectuat intr-un spital din Londra in anul 1950 - lasugestia lui Menzies Lyth, care a presupus ca luarea unor masuri organizatorice

defensive ar reduce nivelul anxietatii generate de conftuntarea zilnica a

asistentilor medicali cu suferinta si cu moartea a urmarit minimahzarea

contactului direct, psihologic, cu durerea pacientului. S-au grupat pacientii pe

categorii de boli, iar asistentii medicali in functie de gradul, vechimea si

indemdnarea 1or. S-a discutat despre detasare si neimplicare emotionala ca prime

atribute ale unui asistent medical. S-a constatat, insa, ca aceste masuri

organtzatorice erau de fapt niste demarcatii rigide intre responsabilitati, din care

a rezultat o atitudine iresponsabila la asistentii mediali de grad inferior, acestia

nemaifiind motivati sa isi dezvolte cunostintele si abilitatile si sa progreseze.

Totodata asistentii medicali adoptau atitudinea de ,,roboti nesimtitori". Astfel,

anxietatea si rata abandonarii sarcinilor de lucru au crescut, asistentii medicali

astfel instruiti nefacin d fatarealitatii suferintei si mortii.

4. Neut ralitatea afectiv a

Cu toate ca trebuie sa dispunem de capacitatea de a empatrza cu bolnavul

sr cu suferinta So, pentru a i-o intelege si a-l putea aluta mai prompt si mai

etrcient. ca asistenti medicali este necesar sa avem un anumit grad de detasare

42

emotionala, asa numita ,,neutralitate afectiva". Aceeasta presupune stabilirea

anumitor limite in cadrul relatiei cu pacientul, atdt limite de ordin interior

(a nu fi bulversati de suferrnta acestuia), cdt si limite de ordin exterior, socio-

profesional (a nu deveni prea intim cu bolnavul). Neutralrtatea afectiva implica

si sa nu judecam bolnavul dupa propriile noastre regului si valori si de a-i trata

egal pe toti pacientii nostri, indiferent de simpatiile sau antipatiile pe care le-am

putea resimti fata de acestia.

Neutrahtatea afectiva ne protejeaza in impactul zilmc cu suferinta

celorlalti si protejeaza, de asemenea, bunul mers al relatiei terapeutice.

5. Disponibilitatea launtrica si darutreafata de pacient

Asistentul medical trebuie sa dispuna de o mare capacitate de a se darui

pacientului sau, de a-i oferi suport psihologic in conditiile unei relatii afective

echilibrate cu acesta- relatie care presupune, cum deja am vantt, suficienta

empatie si intelegere, dar si o anumita neutralitate afectiva.

6. Spiritul de observatie

Am dezvoltat deja intr-un capitol de sine statator semnificatiile,

implicatiile si necesitatea existentei unui bun spirit de observatie in activitatea

de nursing. Spiritul de observatie al asistentului medical se opune rutinei si

pasivitatii, putOnd fi cultivat si dezvoltat prin experienta.

7. Promptitudinea si curajul

Asistentul medfical trebuie sa intervina cu promptitudine si curaj, mai ales

in cantnle de urgente medico-chirurgicale, de interventia sa depinzdnd chiar

viata bolnavului.

A fi prompt inseamn&, & fi in primul rdnd un bun observator (a avea un

bun spirit de observatie) si apoi a intervenii corect si rapid in situatra data. Spre

exemplu, asistentul medical care va observa inrautitirea brusca a starii

43

IIIIIIIIIIIIIIIIII

pacientului sau (care devine dispneic, anxios si prezinta ctanoza

interveni masurdndu-i functiile vitale (T.A., puls, respiratie) si va

medicul curant sau medicul de garda.

A actiona cu curaj in anumite situatii limita, cu risc

inseamna a ayea acel ,,sdnge tece", a nu ne ,pierde cu firea" si

intervenim cu promptitudine si competenta.

periferi ca), va

anunta imediat

vital crescut,

a fi capabili sa

8. Capacitatea de a lucra in echipa

Asistentul medical nu lucreaza independent, ci ca membru al unei echipe

sau al unui grup. Echipa medicala este formata din medici, asistenti medicali,

psihologi clinicieni, asistenti sociali, infirmieri, brancardieri. in cadrul acestei

echipe exista o anumita ierarhie, care trebuie respect ata pentru bunul mers al

activitatii sale. Asistentul medical, ca parte integranta a acestei echipe, este o

veriga esentiala atdt intre medic si pacient, cdt si intre medic si personalul

subordonat.Asistentul medical transmite prescriptiile medicale atdt

pacientilor,cdt si personalului subordonat,avdnd grrja ca acestea sa fieindeplinite. Totodata, este un colaborator activ in activitatea me drcala, nu un

simplu executant.

Neintegrarea armonioasa a asistentului medical in echipa medicala atrage

dupa sine diverse disfunctionalitati ale actului medical, pentru ca intr-o echipa

buna desfasurare a activitatti depinde de fiecare membru in parte, precum si de

interactiunile sale cu ceilalti membrii ai echipei.

Elemente de psihoterapie suportiva

Psihoterupia se defineste ca terapia care foloseste mijloace psihologice de

vindecare , fata a interveni in mod direct asupra somaticului. in sens restr0ns

psihoterapia este o interventie terapeutica specifica si controlata asupra omului

suferind de o tulburare psihica sau aflat intr-o dificultate existentiala, si care

foloseste un ansamblu de tehnici speciflce, conform unei teorii despre

TinTnTIIIlTTIIrrITrIII

personalitate si despre boala . Ea este aplicata de psihoterapeuti califi catr. in sens

mai larg, psihoterapta este implicatain orice relatie a unui specialist cu pacienrul

sau, relatie pe care o numim terapeutica. Relatia pacient terapeut (medic,

psiholog, asistent medical) este importanta ?n vederea securizarir pacientului, a

c0stigarii increderii si a cooperarii acestuia, a stimularii dorintei lui de

vindecare. Psihoterapia isi propune ameliorarea aspectelor psihice implicate intr-

o boala, indiferent de nafrxa bolii. Terapeutul este investit pozitiv la nivel

constient de catre pacient; de asemenea, tot lui ii adreseazapactentul o serie de

trebuinte inconstiente.

Psihoterpra suportiv a are o larga aplicabilitate, fiind utilizata nu doar de

catre psihoterapeuti calificati, ci si de catre medici, asistenti emdicali, asistenti

sociali. in principal, psihoterapta suportiva consta in:

a) incu raJareabolnavului.

b) indru marea bolnavului si corectarea atitudinilor sale negative,

c) Favorizarea unei descarcari emotionale a bolnavului (,,catharsis") - prin

dialog, empatie, cdstig area increderii.

d) Utilizareaunor sugestii pozitive.

Pacientul investeste cu o anumita putere asistentul medical in cadrul

relatiei terapeuticepe carc o stabileste cu acesta, de aceea, orica afirmatie facuta

de asistentul medical va capata o anum ita valoare in ochii pacientului, in functiede increderea pe care acesta o are in cel care il qutain suferinta sa.

Este impottant sa sugestionampozitrv pacientul, aceastafiind o forma mai

'oalata de incurajare si de motivare suplimentara pentru ca acesta sa urrnezeprescriptiile medicale. Spre exemplu, ii putem spune: ,,ce bine aratati indimineata aceasta! v-a revenit culoarea in obraji, aceasta inseamna caffatamentul antianemic incepe sa isi faca efectul.", sau ,,Linistea si regimulalimentar va fac foarte bine. Este evident, de vreme ce valorile tensiunii artenales-au normal izat." , etc.

45

IIIIxIIIIIIIIIIItIIII

e) Reformularea - consta in a spune mai concis, mai explicit, cu alti

terrneni, ceea ce pacientul tocmai a exprimat. Aceasta il ajuta pe pacient sa isi

clanfice anumite probleme legate de suferinta sa.

- Raspunsul - ecou evidentraza ideile mai importante expuse de pacient si

ajuta la cdsti garca increderii acestuia, dovedindu-i ca il intelegem si ca suntem

atenti la ceea ce ne expune.

Exemplu:

Pacientul: ,,Sufar de ceva vreme de insomnie. Ma trezesc frecvent

noaptea.".

Asistentul medical: ,,inteleg ... Va treziti frecvent noaptea...".

- Reformularca - rez,umat_- evi dentiaza, pentru pacient, aspectele esentiale

ale mesajului sau.

Exemplu:

Pacientul: ,,Do c6nd am crescut in greutate, obosesc usor, mi-a crescut

tensiunea artenala si am ameteli. Cdnd eram mai suplu, nu aveam aceste

probleme".

Asistentul medical: ,,fn concluzie, obezitatea este problema

dumneavoastra.".

- Reformualre - clarificare - urrnareste evidentierea sensului mesajului pe

care pacientul l-a emis intr-un mod mai confuz, mai putin organrzat.

Exemplu:

Pacientul: ,,Sufar de ulcer gastri c, dar fumez foarte mult, mai ales atunci

cdnd sunt nervos. De cur0nd am schimbat loculul de munca, si ma simt

suprasohcitat, fumez chiar mai mult dec0t inainte,. Durerile apar mai ales pe

nemdncate si eu am obiceiul ca dimineata sa beau numai o cafea".

Asistentul medical: ,,De fapt, problema dumneavoastra este modul in care

reactionati la stres. Daca atr ?nvata sa va relaxati altfel dec0t fum0nd, ulcerul

dumneavoastra s-ar putea vindeca.".

46

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

0 Resemnificarea (recadrarea) presupune plasarea situatiei sau a

perspectivei din care este ea trarta ?ntr-un alt ,,cadru", schimbOndu-i-se astfel

sensul.

Spre exemplu, unui pacient care se autocaratertzeaza ca fiind ,,slab",

temator, ii putem sugera cd, de fapt, aparenta lui slabiciune inseamna

sensibilttate.

Sau, unui pacient foarte preocupat si ingrijorat de faptul ca transpira

abundent, ii putem spune: ,,Ddt este foarte bine sa transpirati, in acest fel se

elimina din organism o mare cantitate de toxine.". Astfel, dam o conotatie

pozitiva acestui simptom.

Evident,recadrareatrebuie facuta cu tact si bun - simt si doar atunci c0nd

situatia respectiva se preteaza la aceasta, cdnd putem scadea anxietatea si

neincrederea pacientului prin aceasta modalitate. Nu ii vom spune, de pilda, unui

cardiac: ,,Da e foarte bine sa aveti dureri de inima, in felul acesta reactioneaza

cordul dumneavoastra la nemultumiri!". in acest caz, ii vom explica pacientului

nostru influenta negativa a stresului in declansarea durerilor sale anginoase si ilvom sfatui sa se relaxeze (ascultdnd muzica, facdnd o plimbare, viziondnd un

film relaxant sau utthzdnd autosugestii in acest sens).

Relatia asistent medical - pacient in psihiatrie

Pacientul psihiatric impune un mod particular de relationare terapeutica,

tocmai prin natura afectiunii sale. Bolnavul psihic cere un efort din partea

personalului medical pentru a putea fi inteles si acceptat.

Asistentul medic al care isi desfasoara actlrtatea intr-un serviciu psihiatric

trebuie sa-si dezvolte anumite atitudini psihoterapeutice fata de pacient. Acestea

sunt:

a) Acceptarea bolnavului asa cum este el (agresiv, nesociabil, obscen,

etc).

47

Este o acceptare libera de orice apreciere morala , care are drept prin scop

atenuarea fricii bolnavului de a nu fi agresat, distrus si a tendintelor agresive ale

acestui a, de aceea asistenful medical trebuie sa aiba o atifudine neutra, care sa

permita bolnavului sa se exterio nzeze mai usor si, in acelasi timp, sa permita

asistentului medical sa pastreze o anumita distantafata de bolnav. Aceasta este o

atitudine ,,de fond" la care trebuie sa se adauge atitudinile ce vor urna:

Trebuie intotdeauna sa evitam:

- Tendinta de a nu lua in serios bolnavul psihic, de a considera

comportamenful acestuia o ,,comedie". Trebuie sa ne ferim de atitudini care

ignora prezenta bolii, cum ar fi. Ironia, cornportamentele represive, discursurile

moralizatoare.

- Tendinta de a ,,rationahza" simptomele, de exemplu, a-r spune unui

psihotic ca este imposibil sa auda ,,voci" in absenta unei alte persoane, sau a-i

spune unui anxios ca nu are nici o ratiune teama lui, etc. Aceste simptome nu au

nimic de-a face cu rationamentul.

- Tendinta de a considera uneori bolnavul psihic ca pe o persoana cu

inteligenta diminuata.

- Tendinta de a nu tine cont de suferinta morala a pacientului. Astfel, nu

trebuie sa consideram schizofrenii ca ,,ifiafectivi".

b)_A fi un om prezent, atent, ferm si intelegator

Aceasta presupune o forta linistita, fara false atitudini (dulcegarii,

gentilete inautentica, etc). Bolnavul percepe si sanctioneaza ceea ce este

ianutentic.

Este adevarat ca frecvent comportamentul bolnavului psihic ii da acestuia

um aspect ridicol, umilitor. Acest aspect risca sa creeze intre el si noi o situatie

,Ce tipul .,stapdn-sc1av": din partea noastra, o atitudine autorttata, agresiva,

brutala. arbitrara, tar din partea bolnavului o atitudine de supunere sau de

rer-olta.

48

Nu trebuie sa uitam ca bolnavul psihic este un om si egalul nostru, care

trebuie respectat chrar daca traverseaza o perioada dificila a existentei.

Exista doua modalitati subtile de a nu respecta bolnavul psihic care

trebuie evitate:

- A avea fata de el o atitudine de ,,distanta autoritara". Este un raport strict

,,administrativ", fara implicatii umane afective.

- A avea cu el raporturi afective false, cel mai frecvent o atitudine de

condescendenta ,,construita". Bolnavul psihic nu este un copil; pedepsele (pentru

ca este ,,rau") si recompensele (pentru ca este ,,cuminte") nu sunt pentru un

adult.

c) A raspunde realist la cererile pacientilor

Asistentul medical trebuie sa inteleaga nevoile reale ale bolnavilor. Ceea

ce cere un bolnav in cadrul delirului sau, al obsesiilor sau impulsurilor sale, nu

corespunde intotdeauna necesitatilor sale reale, nu este totdeauna spre folosul

sau.

d) A pastra distanta convenabila

Nu exista o distanta standard, ci distante variabile, in functie de bolnav, de

moment si de circumstante. Aceasta este o distanta afectiva, cate sa regleze

problema atasament-repulsie sau dependenta-independenta in relatia terapeutica.

Este de asemenea o distanta fizica.

Trebuie stiut ca un schizofrenic nu isi doreste o apropiere afectiva preamare,

ca nu e bine sa fim ,,famili ari" cu schizofrenul, deoarece acesta se teme ca ii va

fi invadata intimitatea, se teme sa nu fie ,,distrus", pe c0nd un nevrotic anxios va

prefera un raport afectiv mai str6ns, care sa il securiz eze.

e) Monrtorizarea propriilor actiuni si reactii

Asistentul medical trebuie sa fie atent la sensul cuvintelor pronuntate, la

tonul vocii, la vtteza si forta fluxului verbal, la expresia fetei si la gesturile pe

care le face. Aceasta se poate face daca asistentul medical accepta sa se observe,

49

IIIIIIIIIIIIII

sa se analtzeze, si daca este capabil sa se ,,yada" cu ochii bolnavului (sau ai

grupului de bolnavi).

Asistentul medical trebuie sa-si cunoasca propriile probleme psihologice

Este vorba atdt de problemele din prezent, cdt si de cele din timpul

copilariei sale. Aceste probleme capata o importanta deosebita atunci c6nd

asistentul medical se regaseste in unii pacienti, in acest fel putdnd sa le

recunoasca si sa le accepte sau sa se delimiteze de ele. in general, in aceste

situatii apare fie o identifi care cu bolnavul, fie tendinta de a-l respinge sau a-l

critica. Psihanalitic apar probleme de transfer si contratransfer.

Asistentul medical care petrece mult timp impreuna cu bolnavul se

srtueaza fata in fata cu emotivitatea acestuia, dar si cu sentimentele proprii fata

de bolnav. El trebuie sa incerce sa simta ce se intdmpla in cadrul acestei relatii,

trebuie sa-si examineze comportamentele repetitive, care pot exprima o trasatura

de caracter. Astfel, preocuparea exagerata pentru reguli, petru orar, poate trada o

structura obsesionala; neputinta de a trai numai in relatii de tip ,,amic" cu ceilalti

o structura isterica; retragerea, peffnanenta lipsa de rczonanta afectiva cu

anturajul - o structura schizoida. O expresie a imaturitatii afective, deghizata

sub aparcnta devotamentului, este nevoia de a participa la viata profunda a

bolnavului. ln forma sa cea mai regresiva, se exprima prin particip area, fara

discernamdnt si fara distinctie, la revendicarile afective ale pacientului. Acesta

este fenomenul identificarlr cu bolnavul: asistentul medical nu yrea sa se

distinga de bolnavul sau (ca un nou-nascut care nu vrea sa se distinga de mama

sa ).

Asistentul medical trebuie, de asemenea, sa tina cont de problemele vietii

saie de fiecare zi, care au o influenta asupra meseriei sale. Spre exemplu, daca el

S-rSeSte la spital dupa un conflict in familie, tru ya mai fi disponibil pentru

ra;:ent. \'a a\rea un ton mai distant, mai taios, care risca sa fie interpretat ?n

i:", e:se moduri de catre bolnavi.

50

IIIIIIIIIIIIIIIIT:

Asistenta psihologica a bolnavilor aflati in situatii-limita

I. Asistenta psiholo gica a bolnavilor neoplazici

Cancerul este o boala cu prognostic grav, de aceea impactul sau

psihologic este dramatic. Comunicarea, de catre medic, a diagnosticului de

cancer este o problema controversata. S-a constatat ed, desi majoritatea

pacientilor isi doresc aflarea adevarului referitor la boala de care sufera, totusi

instiintarea lor asupra diagnosticului de cancer duce la agrayarea bolii, prin

deprimarea imunitatii antitumorale datorata stresului psihic major la care sunt

supusi. in unele tari (SUA, Suedia) comuni carea diagnosticului de cancer este

obligatorie, fiind reglementata prin lege. in tara noastra nu exista o legislatie in

acest sens, de aceea dezvaluirea adevarului asupra dragnosticului este lasata la

latirudinea medicului, in functie de specificul biografiei si al tipului de

personalitate al fiecarui bolnav. ln nici un caz, diagnosticul nu va fi comunicat

de catre asistenful medical. Este important, de asemenea, sa nu se comunice

suspiciunea de cancer in fazele initiale, in timpul efectuarii diverselor

inr-estigatri paraclinice, fapt care ar stresa suplimentar si, uneori, inutil bolnavul.

Odata ce diagnosticul a fost precizat si a fost initiat planul terapeutic,

bolnavului trebuie sa i se acorde suport psihologic constant, el trebuie sfatuit si

incurajat sa urrneze prescriptiile terpeutice, trebuie sugestionat pozitiv, oferindu-

i-se exemple ale altor bolnavi care au reusit sa supravietuiasca mult peste

terrnenul care le-a fost initial acordat, subliniindu-se faptul ca ,,nu exista boli, ci

bolnavi". Agravarile din cadrul recidivelor pot fi atribuite efectelor secundare

ale chimio- sau radioterapiei, in scopul linistirii bolnavului. in stadiile terminale,

asistenta bolnavilor neoplazici este aceeasi cu cea a muribunzilor.

II. Asistenta psiholo gtcaa muribunzilor

Kastenbaum si Morris (1989), citati de Iamandescu, constata existenta a

:re, tactori importanti, capabili sa usureze suferinta muribundului:

a ) Sentimentele religioase ale acestuia.

Lr t Prezenta rudelor apropiate si a prietenilor.

51

III!!!!I!!I!!!!!!:IH*

*

c) Centrarea asupra realizanlor din timpul vietii.

Bolnavul muribund nu trebuie niciodata abandonat Sustinerea

psiholo gica in acest caz este un demers extrem de delicat. O relatie empatica,, cu

bolnavul in stare terminala, este esentiala. Am vazvt deja ca in functie de

mecanismele de aparare sau de coping utili zate, pacientul reacti oneaza diferit la

confruntarea cu boala. La fel, in situatiile terminale, reactiile vor fi diferite:

ignorare, negare, revolta impotriva mortii sau chiar a anturajului (care va fi

invinuit, prin mecanisme, proiective), reseflmare, depresie. Abordarea

psihoterapeutica trebuie sa tina cont de fiecare modalitate de reactie in parte.

Astfel, depresivul trebuie incurajat, revoltatul trebuie temperat. In cazul

pacientilor care prefera sa-si ignore boala trebuie procedat cu pruderta, fiind

preferabila necomunicarea dragnosticului si a prognosticului rcal, care n-ar face

decdt sa aduca un plus de anxietate bolnavului.

Notiuni de deontologie medicala

Conform Codului de Etica pentru asistentii medi cah, elaborat de Aso ciatta

de \ursing din Romdnia in anul 1999, asistentul medical are urmatoarele

::rcatoriri in relatia cu pers oana ingrijita:

1 . Resp ectarea fiintei umane ca entitate bio-psiho-sociala in interelatie cu

:reiiul inconjurator, cu valorile si principiile sale de viata.

Aceasta presupune acordarea de ingrijiri fara nici o discriminare de ordin

s:'.;:al. economic, politic sau religios, in scopul promovarii sanatatii, al prevenirii

:-l'--lnavirilor, satisfacerii nevoilor pacientului, alinarii suferintelor sale, precum

s. ::-.ctrrea sa pana in ultimele clipe ale vietii.

:. -\cordarea de ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant, in limitele

- :::'a:entei sale.

-: R.eal\zarea unei bune colaborari cu familia si apartinatorii pacientului.

I - ' -- --rrul medical informeaza corect pacientii si apartinatorii acestora, ?n_--:->"trt-

52

IIIIIIIIITT:

FFhhhh#t*

dezvalui doar cu acordul pacientului, in instanta de judecata sau cdnd

informatiile sunt de interes public - spre exemplu, in cantl unei boli infecto-

contagioase). Secretul profesional presupune nedezvaluirea de date despre

corpul si psihicul bolnavului, in defavoarea sa.

4. Respectarea fiintei umane, a drepturilor si libertatilor sale. Presupune:

- acordarea de ingrijiri individualizate;

- respectarca alegerii persoanelor ingrijite, deplin informate, care pot

refuza unele ingrijiri sau tratamente pe propria raspundere;

- a nu abuza de slabiciunile persoanei ingrijite.

Concluzii

Relatia dintre asistent medical si pacient este o relatie terapeutica. Pentru

ca aceasta relatie sa functioneze optim, trebuie ca asistentul medical sa posede

anumite calitati pe care sa le manifeste in cadrul relatiei: competenta si autoritate

profesi onala, empatie , rabdare, daruire fata de pacient, dar si un anumit grad de

neutralitate afectiva, promptitudine, curaj si spirit de observatie. De asemenea,

asistentul medical trebuie sa aiba capacrtatea de a se integra arrnonios in echipa

medicala, indeplinindu-si eficient indatoririle. Trasaturile enumerate confrxeaza

un profil psihologic ideal deosebit de complex al asistentului medical - aceste

masaruri pot fi innascute, in mare pafie, dar pot fi cultivate si in mod constient.

Relatia terapeutica asistent medical - pacient implica un suport psihologic

;ontinuu din partea asistentului medical pentru pacienful sau, suport constdnd in

nnncipal din incurajarea bolnavului, indrumarea sa si corectarea atitudinilor sale

:egative. favonzarea descarcarii emotionale a bolnavului, utihzarca unor

s;eestii pozitive, reformulari si resemnificari ale sifuatiei in care se afla bolnavul

:.r; e\pusa de catre bolnav).

Pacientii psihiatrici sau cei aflati in situatii limita (cancerosii,

:*::-rziit impun un mod particular de relationffia, sustinerea psihologica a

-: -: ,s:ie.i Ce pacienti fiind extrem de importarfia si delicata.

53

I+titn

in concluzie, putem spune ca interactiunea asistentului medical cu

pacientul sau - profesionala, afectiva si morala - este definitorie pentru reusita

actului medical. Pentru ca aceasta relatie sa fie optima, trebuie ca asistentul

medical sa respecte nolrnele impuse de codul de etica profesi onala, respectdnd

fiinta umana si acord0ndu-i ingrijiri califi cate, fara a face discriminari de ordin

social, economic, politic sau religios.

54

TTI:

:

:

I:

:

:

:

:

FIfI

CAPITOLUL V

PREZENTARE A CAZURILOR

CAZ,ULI

ixcnurRr ALE PACIENTILoR cuSCHIZOFRENIE CATATONICA

I. CULEGEREA DATELOR

Date de identitate:

NUMELE: C

PRENUMELE: R

vAnsr A:24

SEX: Feminin

DOMICILIUL: LOC.CISNADIE

RELIGIE: Ortodoxa

CETATENIE: Rom0na

DATA INTERNARII: 05.04.201 1

DATA EXTERNARII: 22.04.2011

Ocupatia: muncitoare

Conditii de viata si munca

-casatorita,locuieste cu sotul si copilul care are 2 ant

-situtie familiala si materiala foarte buna

Antecedente fiziologice-patologice :

-menarhala 14 ani

- 1 internare

55

IIIIIIIIIIIIIIIIIn*

+t

-nu a avtrt avorturi

-primip ara ( o singura nastere)

Antecedente hetero-colaterale :

-fara importanta

Istoricul bolii:

-bolnava A.Z. in vdrsta de 24 de ani, a mai fost intemata la Spitalul de

Psihiatrie in unna cu patru luni, revine la consult pe data de 05.04.201I cu stari

de inhibiti psiho-motori alternand cu stari de agitatie psiho-motori

-bolnava este puternic inhibata, nu raspunde la intrebarile adresate de

medic, prezinta negati alimentare si medicale

-de un caracter timid, molatec si inchisa in ea

-a termrnat liceul PEDAGOGIC, inainte de a se imbolnavi prezenta un

caracter linistit, inchis.

-comportamentul s-a modificat, are tendinta de a pleca suspiciuni si

anxietate

- copilul, nu doreste sa-l hraneasca, incepe sa-l muste

-aftrma ca este urmarita de oameni cate ii vede

-i se pare caya fi ridicata si dusa la inchisoare, refuzatratamenful

Motivele internarii:

- stari de inhibiti psiho-motori alterate cu stari de agitatie scurte,idei

delirante paranoide,halucinatii vizuale.

-stare de nutritie precara

-refuza alimentatta si medicamentatia la domiciliu prezinta scurte

episoade de hetero-agresivitate psihica si verbala

-refuza sa isi faca igiena

-tensiune arteri ala 110/80mm Hg

-nu se constata simptome de leziuni organice din partea sistemului nervos

-extremitati umede, cianotice

Diagnosticul medical la internare : Schizofrenie catatonic

56

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BI.INA CIRCULATIE

-pacienta nu fumeaza, nu a fumat niciodata, nu tuseste, flu oboseste

1a efort

-R -I6lmm-T :36.8 C

-P :721 min

-T.A. :110/80 mm Hg

2. NEVOIA DE A VTAXCA, A SE HIDRATA

-inaltime -1,60m-greutate -46 Kg.

-alimentatta -refuza sa se hraneasca

-nu bea lichide

-disfagie -tulburari de deglutitie

-nu pre zinta fu lburari cardio-vasculare

3. NEVOIA DE A ELIMINA

-urineaza rar (in pat)

-scaune -unul \a 4-5 ztle, deoarece nu se alimenteaza,gatism(face

pe ea)

-menarhala 14 anr

-ciclul menstrual regul at (28 zile)

-nu pre zinta transpiratii

4. NEVOIA DE A SE MISCA, A VEA O BLINA POSTURA

-nu se misca (sta in pat)

-pozrtre incomoda aparcnt impusa, fortata din cauza starii de

contractura particulara a sistemului muscular, corpul culcat pe pat nu vine in

atinsere cu patul cr atdrna in aer (perna psihica)

-miscari de amplitudine diminuate

5. \EVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

57

II

-doarme in medie 12-13 orelzi

I -ia tratament: sedative, neuroleptice, tranchilizante

r , *,:,T;:'xilffifi.i^#ffiil:iil'epsihomo'forieI - nu poarta imbracaminte adecvata vdrstei, anotimpului, situatiei

- (ajutata de sot) stare de igienaprecara

I -este imbracata si dezbracata cu ajutor

I ,,,,J, il"#fi,,,E A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI LA

I -temPeratura normala 36'8 co

I , *':,1':ffi:kr,AFriNcmrrr

I -nuisi efectueazaigiena corpului singura

-imbracamintea este curata deoarece este ajutata de sot

I -tegumentele intacte si nu prezinta leziuni

9. NEVOIA DEA EVITA PERICOLELE

I -dezorientatatempo-spatial

r ;il.T:"*motorie/stupoarccatatorica

I -tulburari de g6ndire-idei deliranteparanoide

-halucinatii vizualelpseudohalucinati

I -conceptdesinealterat

r "*;,":l:;::I;^,':^I

-nu comunica cu cei din jur

-nu vorbeste la telefon

I -esteopersoanaizolata

I ,, -;},JilH"Iffi:TJIff""^r58f

IIIIIIlrlrlrtrrlrlrhhFtrhhIrr1t

-religia ortodoxa

-nu participa la slujbe religioase

-nu doreste sa tina post

12. NEVOIA DE A FI UTIL

-nu lucreaza

-nu se ingrijeste de gospodarre

13. NEVOIA DE A SE RELAXA

-ri g idit ate I excitati e

-atitudine catatonica

14. NEVoTA DE A iNvara-nu se informeaza

-nu este interesata de nimic

II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE

1 .NEVOIA DE a uAxcA, A sE HIDRATA

2. NEVOIADEAELIMINA

3. NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BUNA POSTURA

4. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI

s. NEVoTA DE A sp IMSRACA sr DEZBRACA

6. NEVoTA DE A Fr cURAT sr iNcnrrrr7. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

8. NEVOIA DE A COMUNICA

9. NEVOIA DE A FI UTIL

10. NEVOIA DE A SE RELAXA

11. NEVoTA DE A ixvnra

59

ITIIIIIIIIIIIIIIIIlIrr

It

DIAGNOSTICE DE NURSING:

Deficit al capacitatii de a mdnca legat de stare actuala a bolii

Dificultatea de a elimina legata de constipatie, datorata nealimentarii

corespunzatoarc

Adaptarea ineficienta individu ala legata de cauzele de comportare

Alterarea modului de somn legata de starea de agitatie psihomotorie

Deficit al capacitatii de a se spala legat de starea actuala a bolii

Deficit al capacitatii de a se imbraca si dezbracalegat de starea acttala a

bolii

Nivel maxim de anxietate legata de halucinatii

Alterarea imaginii corporale legata de pseudohalucinatii/halucinattvizuale

Alterarea identitatii personale legata de alterarea procesului de gdndire

Izolarc sociala legata de lipsa de incredere

Alterarea comunicarii verbale legata de starea de mutism

Adaptarea famihala compromisa legata de starea actuala a bolii

Alterarea capacitatn de efectuare a actlrtatilor gospodaresti, legate de

starea actuala a bolii

Agitatie psihomotorie legata de cauza bolii, impedic0nd starea de relaxare

Dificultatea de a invata legat de starea de boala

III. PLANIFICAREA PE TERMEN SCURT (24 h)

saptam0ni

F Pacienta sa consume lichide si sa se alimenteze corespunzator cantitativ si

;a-rrarir . pentru a-i putea fi reluattranzitul intestinal

60

IIIIIIIIIIIIIII:

h#*t*

schimba atunci cdnd este nevoie (in decurs de 24-48 h)

sau a celor din jur

IV. INTERVENTII:

Am aerisit salonul

ameliora anxietatea si simtomele psihologice si seda pacienta

-Plegomazin 25 mg filole

-Dtazeparrr

-Zyprixa

10 mg fiole

1Omg filoe

intramuscular

intramuscular

intramuscular

Am hidratat si alimentat pacientala fiecare 15 minute

Am efectuat cu ajutorul infirmierei igiena colporala apacientei

Am schimbat lenjeria de patlapacienta de c0te ori a fost nevoie

Am schimbat pozitia pacientei in pat din doua in doua ore pentru a

61

prer-eni escarele de decubit

IIIIIIIIIIIIIIIIIIn*

*

medicali si infirmieri

cooperarii

(T.Q.T.H.Fibrinogen, Bilirubtna, V.D.R.L.,V.S.H., TGO, TGP,IJree Sg,

Creatinina ,Acid uric, Glicemie, Colesterol). Examene biochimice (examen

sumar de urina)

Analize de laborator hematologice

NUMELE

EXAMENULUI

VALOzu

NORMALE

VALORILE

PACIENTEI

CAREDIN

VALORI ESTE

PATOLOGICA

TO 12-14 sec 13 sec

TH 120 sec 90 sec

Fibrinogen 200-400 mgo/, 226 mgoh

Bilirubiubina T:0,3-1,1 mgoh

D:0,l-0,3mgo/o

I:0,2-0,8 mgo/o

T:0,00 4 mgo/o

D:0,l2mg oh

I:0,52 mgo

\DRL Negativ negativ

VSH 5-10mm/h 9mm/h

T(J{f 5- 15m III 5m UI

62

Examen sumar de urina

IIIIIIIIIIIIIIIIITInI

TGP 3-12 m UI 4m UI

Uree sg 20-40 mgo 37mgo/o

Creatinina sg 0,7 -1,5 mgo/o 0,7 mgo/o

Acid uric sg 3-5 mg% 4,4 mgo/o

Glicemia 80-120 mg% 90 mgo/o

Colesterol 150-250 mgoh 17 mgo/o

NUMELE

EXAMENULUI

VALORI

NORMALE

VALORILE

PACIENTEI

CAREDIN

VALORI ESTE

PATOLOGICA

Culoare Citrin (galben) galben

Aspect Clar clar

Reactie Acida acida

Densitate 1010-1020 1016

Albumine Absenti Absenti

Puroi Absenti Absenti

Glucoza Absenti Absenti

Corpi cetonict Absenti Absenti

Sediment Celule epiteliale

rare leucocite

Frecvente celule

epiteliale

Pigmenti bilian Absenti absenti

Glicozurie 0gl24h 0gl24h

\lbumine s2-68% 52,120/o

Glt-rbuline 6 1 2-s% 2,250

63

IIIIIIItlII*

*

#tIIt#fiII

Globuline g 2 7 -14% 13,680h

Globuline B 9-rs% 13,0304

Globuline y tI-21% 14,660

v. EVALUARE (24h)

-Pacienta este aliment ata parental

-Pacienta nu este capabila sa clasifice interpretarile gresite ale

comportamenfului sau

- Pacienta nu este capabila sa interpreteze rcahtatea situatiei

- Pacienta nu coopere aza q) personalul si cu ceilalti pacienti

- Pacienta doarme numai cu ajutorul medicamentelor indrcate de medic

( sedative, neuroleptice, tranchihzante)

- Pacienta nu mentine un nivel optim al igienei personale

- Pacient a prezinta stupo are catatonica, rigiditate, atitudine de catatonism

- Pacienta nu si-a reluat tranzitul intestinal in limite normale

PERIOADA 05 APRILIE 2OII-I2 APRILIE 2011

II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE

1. NEVOIA DE A MANCA, DE A SE HIDRATA

2. NEVOIA DE A ELIMINA

3. NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BLINA POSTURA

4. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

5. NEVOIA DEAFI CURAT SI NCruNT

6. NEVOIA DE A SE 1UBNACA SI DEZBRACA

1. NIEVOIA DE A EVITA PERICOLE

8. NEVOIA DE A COMUNICA

nitTItIIItIntnI:

nnIIT

9. NEVOIA DE A FI UTIL

IO.NEVOIA DE A SE RELAXA

ll.NEVorADEAiNvare

DIAGNOSTICE DE NURSING:

Dificultatea de a elimina legata de constipatie, datorata nealimentarii

corespunzatoare

Insuficienta adaptare Legata de cauzele de comportament

Deficit al capacitatii de a mdnca si hidrata legat de stare actuala a bolii

Alterarea modului de somn \egata de starea de agitatie

Deficit al capacitatii de a se ingrijii legat de starea de boala

Alterarea imaginii corporale legata de p seudohalucinatii

Nivel maxim de anxietate legata de halucinatii

Alterarea identitatii personale legate de alterarca procesului de gdndire

Izolare sociala legata de lipsa de incredere

Alterarea comunicarii verbale legata de starea de mutism

Adaptarea familiala compromisa legatade starea actuala aboliiAlterarea capacitatii de efectuare a activitatilor gospod,aresti, legate de

\s\a\u

Agitatie psihomotorie legata de cauza bolii, impedicdnd starea de relaxare

Dificultatea de a invata legat de starea de boala

PLANIFICAREA PE TERMEN SCURT (24h)

saptam6ni'r

Pacienta sa nu mai prezinte constipatie in urmatoarele 24 h

65

IIIIIIIIIIIIII

Pacienta sa consume lichide si sa se alimenteze corespunzator

cantitativ si calitativ, pentru a-i putea fi reluattranzitul intestinal

Pacienta sa accepte regimul de administrare al medicamentelor

Pacienta sa nu mai prezinte stare de anxietate

Pacienta sa atbaun sofitn linistit

Pacienta sa fie capabila sa-si facanevoile de autodngrijire, de a se

spala, schimb a atunci cdnd este nevoie (in termen de 48 h)

de 24h

Pacienta sa nu mai prezinte atitudine catatonica in termen de 24-48 h

Pacienta sa nu mai prezinte stare de agitatie

Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitatii

INTERVENTII:

Am administrat tratarnentul medicamentos prescris de medic:

F

-Dtaze,pam

-Plegomazin

-Zyprexa

10 mg fiola i.m

25 mg fiola i.m

10 mg fiola i m

Am hidratat si alimentatpacienta parenteral la indicatra medicului

,Glucoza 5o/o-500m1/8-14 i.v

-Na Cl 9%-500m 8-14 i.v

-Vitamine 81, 86, C 1 fiolal8-L4 i.v

-HHC -2 fiole 18-14 i.v

Am alimentat si hidratat pacienta cu 3 mese pe zi ajutata de

infirmiere

66

Am aerisit salonul pentru a-i oferii un mediu ambiant

La indicati medicului, pacienta a fost trecuta la un regim special pentru a-i

spori apetitul

Am rugat apartinatori sa-i aduca fructe, supe usoare, lactate

Deoarece pacienta se afla intr-o stare confuzionala de a-si satisface

nevoile ) am ajutat-o sa se spele sa man6nce si sa-si administreze tratamentul

Am mentinut mediu terapeutic protector: lumina adecvata (o buna lumina

poate ajuta pacienta sa interpreteze obiecte si umbre in mod corect), indepartatea

obiectelor cu efecte distructive

Am petrecut un timp constant cu pacienta, chiar daca aceasta nu a putut

raspunde verbal sau logic

Am mentinut o atitudine calma fata de pacienta

Am provoc at pacierfiala discutii pe diferite teme

Am vorbit direct pacientei, folosind un limbaj simplu si comentari scurte

Am incurajat pacienta in exprimarea sentimentelor in ceia ce priveste

familia si cei din jur

Am incercat sa,i inspir incredere in propria-i forta si capacitate

Am explicat pacientei cu multa rabdare si blAndete necesitatea

comunicarii si cooperarii

Am insotit pacientala cabinetul psihologic

EXAMENUL PSIHIOLOGIC

Fata bolnavei exprima dezorientarea si teama. Ochii sunt latg deschisi,

privesc fara sa clipeasca pe cei din jur. La toate intrebarile adresate bolnavei nu

se capata nici un raspuns.

Negativista, nu permite sa fie examrnata, si se opune sa fie hranita.

Miscarile sunt extrem de reduse, si de amlitudine diminuata, ramOne mult

timp in aceiasi atirudine (pozitie),urlnezape ea fara sa-si dea seama.

67

Ulterior starea de inhibitie a bolnavei s-a accentuatpdna la stupoarea

catatonica.

EVALUARE

-Pacienta a inceput sa mandnce singura si ia tratarrtentul singura

- Pacienta nu mai prezinta constipatie datorita clismei si a regimului

alimentar

- Pacienta a urmat tratamentul cu regularitate a inceput sa prezinte un pic

de interes fata de propna-i persoana

- Pacienta stimulata, a inceput prin miscari lente sa se imbrace si sa se

dezbrace singura

- Pacienta nu mentine un nivel optim al igienei corporale, imbaieri zilnice

-Pacienta nu este capabila sa recunoasca faptul ca halucinatiile apar in

acelasi timp cu anxi etatea catatonica (panica)

- Pacientarefiua sa comunice cu personalul

- Pacientaprezinta tendinte spre ameliorare

- Pacienta nu este interesata de tratamentul si efectul medicamentelor

- Pacienta doarme numai cu ajutorul medicamentelor

PERIOADA 13 APRILIE 2OII.25 APRILIE 2011

II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

\IEVOI ALTERATE

1. NEVOIA DE A TE MISCA, SI A AVEA O BUNA POSTURA

2, NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

3. NEVOIA DE A SE 1MBRACA SI DEZBRACA

.1. \EVOIA DE A EVITA PERICOLE

68

IIIIIIII

5. NEVOIA DE A COMTINICA

6, NEVOIA DE A FI UTIL

7. NEVoTA DE a INvATA

DIAGNOSTICE DE NURSING:

excitabilitate

psihomotorie

de mobilitate

PLANIFICARE (obiective pe termen lung)

Pacienta sa nu mai prezinte stare de agitatie psihomotorie, starea de

oboseala

Pacienta sa nu prezinte starea de agrtatie, sa doarma linistita in timpul

noptii

Pacienta sa poata dormii 6-8 ore lnoapte

Pacienta sa execute singura activttati de igiena personala in termen de

doua saptamOni

Pacientaya demonstra abllitatile de socializare cu personalul si ceilalti

din sectie pe perioada spita[zani

a

69

IIIIIIIIIIIIIII

saptamdna

prescris de medic in termen de 1 saptamdna

INTERVENTII:

sau de activitati

atentia si indemdnarca

70

I-I-I:IIIIIIIIIIIIIIIIIil

EVALUARE

-Pacienta isi mentine starea de anxietate la un nivel care nu mai provoaca un

comportament agresiv

- Pacienta este orientata tempo spatial, la reahtate

- Participa isi ia medicamentele, se alimenteaza singura, fara teama si este

capabila sa doarma 6-8 ore/ noapte

- Pacienta alege haine potrivite, se autoingrijeste zllnic fara asistenta

- Pacienta demonstreaza incredere in ceilalti, aflati in mediul sau

-Pacienta este capabila sa recunoasca faptul ca halucinatiile apar in acelasi

timp cu anxi etrtea catatonica (panica)

- Pacienta comunica cu ceilalti intr-o maniera potrivita prin interactiunea unu

la unu

- Pacienta comunica cu apartinatorii, clanftca interpretarile gresite ale

comilortamenfului sau

- Pacienta este interesata de tipul si felul in care ii sunt administrate

medicamentele

- Pacienta are cunostinte suficiente despre tratamentul pe care trebuie

sa-l ufineze acasa.

EVALUARE LA EXTERNARE I2.O5.2OLI

o Pacienta de sex feminin in vdrsta de 24 ani cu diagnosticul de

Schizofrenie Catatonica a urmat tratamentul indicat si prescris de medic;

o Pacientaprezinta stare generala de ameliorare;

o Anxietate moderata;

o Igiena riguroasa, nu prezinta complicatii;

o Manifesta interes propriu si fata de cei din jur;

7l

IIIIIIIIIIIIItIIIIII

Se exteneaza cu o stare ameliorata si cunoaste necesitatea prezentarii la

control in fiecare luna sau reap aritta simptomelor care necesita internare si

stricta supraveghere. Pacienta va continua tratament sub supravegherea

apafirnatorilor:

Zyprexa 1Omg tb 1-0- 1-0

Deparkine 300 mg tb 1- 1 - 1-0

Imovane 7 ,5 mg tb 0-0-0-l

72

i-- ',1:t::... ,.i:. .. :.,:-. i:;,:r-,: I )):JL'A:lr-e\/i ,,'[ -i >./:llE-:L-;-:,:Iiy:-i I ,-; i f---. \J;;.1:--;lL/7;:.ilr : I

-;.t;);::i-':_lllrr.t f-t:z::li,it t i i-:]tl'1vtTiiEt-. :t i lf i:!l-rlE: = l'-1 ft,lirl: i i-l' : I lt-.:i;L_

: L-.-lIl-. : t, !#

: Ll }>r':ll:{ll-:it'?, i-l>:-:iil-rllv-; . f--"1

-: : I I -.:'-:lla

. I I ,r..di:1ll.tI l*(

: L.--l

ii:

:a

':i

73

ItIIIIIIIrIIIIIIIIIII

CAZULiliNcnurRr ALE PACTENTTLoR cuSCHIZOFRENIE HEBEFRENICA

I. CULEGEREA DATELOR

Date de identitate:

NUMELE: R

PRENUMELE: V

vAnsr A:23

SEX: Feminin

DOMICILIUL: Sibiu

RELIGIE: Ortodoxa

CETATENIE: Romdna

DATA INTERNARII: 02.05 .201 I

DATA EXTERNARII: 20.05 .2011

Ocupatia: casnica

Particularitatile situatiei familiale si sociale:

-casatorrta,locuieste cu parintii si fratele care o o intelege si o ajuta

foarte mult

-locuinta este bine ingrijita de parintii ei si este proprie de locuit

Compofiarea fata de mediu:

-este o persoana emotiva, nu isi stap0neste sentimentele nu este

comuni cativa, nu bea alcool, bea cafeain fiecare zi 2-3 cesti, fumeaza l-I,Il2pachet I zi, nu efectueaza activitati gospodaresti.

Antecedente medicale personale: patologice si fiziologice

-menarhala 14 ani

A arut in copilarie: rujeola, scarlatina, oreon

74

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

Un avort cu complicatii

Nu a mai fost internata in spitalul de Psihiatrie

Antecedente hetero -colaterale :

Exista membrii familiei sufennzi de boli psihice schizofrenie mama ei

Probleme de sanatate:

-simptomele au aparut dupa un avort

Motivele internari

-a inceput sa acvze dureri de cW, sa prezinte halucinatii, vrzrrale delir,

mistic

Invers afectata fata de tatal ei, refuza sa vorbeasca, se rzoleaza, declara ca

este

bolnava de cancer, cu metastaza in creier, il vede pe Dumnezeu si doar el o

poate trata

-foloseste multe medicamente la gdndul ca se vindeca,nu se spala

Istoricul bolii:

Bolnava R. V in v0rsta de 18 de ant, s-a internat la Spitalul de

Psihiatrie la data de 02.0 5.201 l ora 10

La internare pacienta se declaru bolnava de cancer cu metastazala creier,

plam0ni si intestin.

Acuza de asemenea o stare de astenie generala si de addncime.

A crescut si s-a dezvoltat normal, a fost un copil vioi, o fire visatoare.

La 17 de ani a suferit un avort, care a fost insotit de o hemoragie

prelungita si fenomene inflamatorii. Timp de c0teva saptamdm, bolnava a fost

internata la Spitalul Clinic Judetean din Sibiu sectia Ginecologie si a urmat un

tratament injectabil, perfuzabil, medicamentos. Dupa acest tratament bolnaya a

simtit ca ceva a inceput sa urce in sus in lungul coloanei vertebrale, cuprinzdnd

plamdnii si creierul.

A aparut ideea ca este bolnava de cancer. I se pare a ca putrezeste incet si

simtea miros de putreziciune pe care il emana doar Dumnezeu

75

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

A aparut un simtamdnt de mdnie impotriva sotului, a mamel sl a

medicului care a incercat sa o convinga de contrariu.

Se remarca o serie debizarerii in comportarea sa

Refuza sa comunice cu medicul si asistentii, se inchide in toaleta atunci

c6nd vin la vizita apartinatorii si ameninta fata de parinti ca se va arunca de la

etajul al optule.

Nu se observa nimic amornal din partea organelor interne si a sistemului

nervos.

Diagnostic medical la internare:

-Schizofrenie hebrefenica

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE

-pacienta fumeaza l-I,Il2 pachet lzi (fumeaza de la v0rsta de 16 ani),

pr ezinta tuse mattnala,

-bea cafea 2-3 cant I zi

-R -18/mm

-T :3 6.6 C

-P :721 min

-T.A. :120170 mm Hg

2. NEVOIADEAUANCA, A SEHIDRATA

-inaltime -1 ,62m

-greutate -58 Kg.

-alimentatia: consuma multe lichide sub forma de ceiuri, sucuri,

compoturi

-nu prezintatulburari de deglutitie

-apff semne de carenta in vitamine

3. NEVOIA DE A ELIMINA

76

IIIIIIIrIIIIlIlrItIrIIIIl

-mictiuni normale 3-4lzi, in cantrtate normala

-scaun normal

-transpiratii abundente

4. NEVOIA DE A SE MISCA, A VEA O BUNA POSTURA

-refuza sa faca actritatr fizice

-obosestela efort, in ideea ca este gray bolnava

5. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

-insomnie

-numarul de ore de soflrn sunt reduse :3 ore/noapte si 1,30 orelzi

-prezirrta halucinatii

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA, A SE DEZBRACA

-dezinteres fata de tinuta vestimentara

-nu se imbraca, dezhraca singura decit cu ajutor

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI LA LIMITE

NORMALE

-tempe ratura normal a 3 6,6 Co

-nu este friguroasa

8. NEVOIA DE A FI CURAT, A FI INGRIJIT

-nu se spala dec6t cu ajutor (mama)

-nu se piaptana dec0t cu ajutata

-nu-si taie unghiile dec0t ajutata

-nu-si efecfu e aza tgiena buco-dentara

-nu se ingrijeste de persoana sa

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

- prezinta cefalee

-proces familial modificat

-anxietate severa

-alterarea capacitatii de efectuare a activitatilor ftzice

-prezinta proces de agresivitate

77

IIIIIIIIIIIIIIIIIIt*l

-risc de accidente

-concept de sine alterat

-refuza tratamenful

10. NEVOIA DE A COMTINICA

-comunicare ineficace la nivel afectiv

-tzolare sociala

11. NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA

-religia ortodoxa

-se roaga, merge la biserica insotita

-se crede o sffinta

12. NEVOIA DE A FI UTIL

-prezinta sentiment de neputinta in a se realiza

13. NEVOIA DE A SE RELAXA

- dezintere s in ind ep I ini re a activ ttati I o r re cre ati v e

14. NEVOIADEAIXVATA

-refuza sa invete

-nu poate sa invete

II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE

I.NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE

2. NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BLTNA POSTURA

3. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI

4. NEVOIA DE A SE 1MBRACA SI DEZBRACA

5. NEVOIA DE A FI CURAT SI NCruUT

6. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

78

-IIIIIIIIIIIIIIIIItilII

7. NEVOIA DE A COMUNICA

8. NEVOIA DE A FI UTIL

9. NEVOIA DE A SE RELAXA

10. NEVoTA DE A iwvara

DTAGNOSTICE DE NURSING:

Dificultatea de a respira legata de consumul excesiv de tigari

Dificultatea de a depune actlrtati fizice legata de starea de oboseala,

slabiciune (ideea ca este grav bolnava)

Insomnie legata de starea de axietate

Dificultatea de a se imbraca si dezbracalegata de diminuarea mobilitatii

Dezinteres fata de igiena corporalalegata de perturbarea imaginii de sine

Anxietae severalegata de teama de cancer

Refuzul de a se conformatratamentelor, legate de perturbari ale gdndirii

Alterarea capacitatii de efectuare a activitatilor gospodaresti, lgata de

riscul de ranire

Dificultatea de adaptare legata de izolarea sociala

Incapacrtatea de a se adaptalareahtatelegata de sentimentul de neputinta

II[. PLANTFTCAREA pE TERMEN SCURT (24 h)

Pacienta sa nu mai prezinte tuse matinala si dispnee in urmatoarele 48 h

Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitatii

Pacienta sa doarma 6-8 ore I noapte ?n termen de 48 h

Pacienta sa se imbrace , dezbrace singura in termen de 24 h

Pacienta sa fie capabila sa-si efectueze singura nevoile de auto6ngrijire

Pacienta sa nu mai prezinte stare de anxietate in termen de doua saptamini

79

IIITIIIIIIIIIIIIIIIII

Pacienta sa -si exprime sentimentele pozitle in termen de doua

saptamindni

Pacienta sa comunice cu familia, personalul sanitar si cei din jur in termen

de24h

Pacienta sa participela actrrtatile de grup in termen de o saptamdna

Pacienta sa participe la activitatile recreative

Pacienta sa accepte informatiile adresate de catre personalul sanitar

rV. INTBRVENTII:

Am ajfiat pacienta sa-si asume controlul asupra actlrtatri, sa se imbrace,

sa se dezbrace singura

Am ajutat pacienta sa-si efectueze rgiena corporala

Am administrat la indictia medicului si am explicat necesitatea si efectul

tratamentului:

-Plegomazin2l mg 1 fiola i.m-Diazepam 10 mg 1 fiola i.m

-Abilit, 10 mg fiole i.m

Am asigurat pacienta ca sectia in care este internata este linistita

Am aerisit salonul

Am asigurat pacientei un microclimat corespunzator

Am diminuattreptat timpul si atenttaplOngerii pacientei

Am acordat un timp special pentru a discuta despre acuzele fizice ale

pacientei

Am incurajat pacienta in expriamrea sentimentelor in ceea ce priveste

familia si cei din jur

Am antrenat pacienta in discutii, po diferite teme

Am condus pacienta sa se uite la televizor

80

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII:

Am invatat pacientace medicamente sunt bune si care o ajuta in boala pe

care o prezinta, si am rugat-o sa-mi dea celelalte medicamente pe care le are si le

tine ascunse.

Am incercat sa conving pacienta c0t de daunatoare ii sunt tigarile , de ce

trebuie sa reduca numarul lor

Am stimiulat-o spun0nd-i ca merg si o chem eu la o trgara;

Am recoltat anahze de laborator hematologice si biochimice (T.Q, T.H.,

Fibrinogotr, Bilirubrna) V.D.R.L., V.S.H., TGO, TGP, Uree sg,Creatinina, Acid

uric, Glicemia, Colesterol). Examene biochimice (examen sumar de urina)

Analize de laborator hematologice

NUMELE

EXAMENULUI

VALORI

NORMALE

VALORILE

PACIENTEI

CAREDINVALORI

ESTE PATOLOGICA

TO 12-14 sec 12 sec

TH 120 sec 80 sec

Fibrinogen 200-40 mgoh 200 mgo6

Bilirubina T: 0,3- l,lmg o/o

D:0,1- 0,3 mgoh

I: 0,2- 0,8 mg %

T:0,70 mgon

D:0,1I mg%

I: 0,5 mgo6

VDRL Negativ negativ

VSH 5-10 mm/h 8 mm/h

TGO 5-15 m UI 5m UI

TGP 3-12 m UI 6m UI

Uree sg 20-40 mgoh 35 mg %

Creatinina sg 0,7 -1,5 mgo/o 0,8 mgo/o

Acid uric sg 3-5 mgo/o 4,6 mgo/o

Glicemie 80- 120 mg o/o 80 mg%

81

Colesterol 162 mgo/o150-250 mgo6

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

Examen sumar de urina

NLMELE

BOLNAVULUI

VALORI

NORMALE

VALORILE

PACIENTEI

CAREDINVALOI

ESTE PATOLOGI(

Culoare Citrin (galben) galben

Aspect Clar Clar

Rectie Acida Acida

Densitate 1010-rc20 1016

Albumine Absent Absent

Puroi Absent Absent

Glucoza Absent Absent

Corpi cetonici Absenti Absenti

Sediment Celule epiteliale rare

Leucocite

Frecvente celule

epiteliale

Pigmenti biliari Absenti Absenti

Glozurie 0sl24h 0gl24h

Albumine s2168% 52%

Globuline g 1 2-s% 2,24o

Globuline Q 2 7 -t4% 12,640h

Globuline B 9-t5% 12,2o

Globuline y rr-2r% 12,550h

82

IE

IIrIIIIIIIIIIIIIIIIIi

\-. EVALUARE (24 h)

-Pacienta nu mai fumeaza I pachet, a redus la 10 tigan I zi;

-Pacienta refuza sa faca activitati fizice;

-Pacienta nu refuza tratamentul indicat de medic;

-Pacienta doarme cu ajutorul medicamentelor;

-Pacienta se auto6ngrijeste cu ajutor;

-Pacienta prezinta diminuare in riscul de ranire;

-Pacienta a inceput sa fie comuni cativa;

-Pacienta nu participala activttati de grup;

-Pacienta nu prezinta interes pentru a se recrea;

-Pacienta este dezorientata, nu stie ce sa mai qeada despre ea.

PERTOADA 02. 05. 2011-10. 05. 2011

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE

NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BLINA POSTURA

NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

NEVOIA DE A SE IMERACA SI DEZBRACA

NEVOIADEAFI CURAT SI NCruTTT

NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

NEVOIA DEA COMUNICA

NEVOIA DE A FI UTIL

NEVOIA DE A SE RELNKA

NEVOIA DE A INVATA

83

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

DIAGNOSTICE DE NURSING

Intolerantala efort legata de starea actuala a bolii

Insomnie legata de starea de anxi etate lipsa de cunoastere a mijloacelor de

favorizare a somnului

Dezinteres la tinuta vestimentara legata de starea depresiva

Dificultatea -incapacitatea in a se imbraca si dezbraca legata de

diminu ar ea mobilitatii

Dificultatea de a-si efectua igiena corporala legata de perturbarea imaginii

de sine

Anxietate severalegata de teama de cancer

Alterarea capacrtatl de efectuare a activitatilor gospodaresti legata de

riscul de ranire

Perturbarea stimei de sine legat de neadaptarea la o crtza existentiala sau

situationaLa

Agresivitate legata de lipsa controlului anxietatii

Izolare sociala legata de dificultatea de adaptare

Perturbarea comunicarii familiale legata de dificultatea de adaptarc la o

problema de situatie

Incapacitatea de a se adapta la realitate, boala incurabila (neadecvata)

legata de sentimentul de neputinta

Dezinteres in a indeplinii actlrtati recreative legat de slabiciune/ oboseala

Refuzul de ainvatalegat de credintele diferite referitoarela sanatate.

PLANIFICARE

Pacienta sa-si exprime acceptul de a indeplinii anumite activitati in termen

de patru saptam6ni

Pacienta sa prezinte interes, sa nu mai prezinte stare de oboseala in

urmatoarele doua saptamOni

Pacienta sa doarma cdte 6-8 ore/ noapte, in termen de 48 h

IIIIIIIrIIIIIIIIIIrrII

Pacienta sa-si exprime interesul pentru a se imbraca si dezbraca in termen

de o saptamdna

Pacienta sa-si efectuezeingryirile de igiena in mai putin de o saptamdna

Pacienta sa-si diminueze anxietatea la un nivel usor sau moderat pe

termen de patru saptamdni

Pacienta sa nu mai prezinte risc de ranire pentru a putea efectua activitati

gospodaresti la un nivel usor

Pacienta sa-si urrneze tratamentul indicat de medic pentru a nu mai

pr ezenta agitatie p siho -motorie

Pacienta sa-si exprime diminuarea agresivitatii in termen de 48 h

Pacienta sa comunice cu alte persoane in mod eficace

Pacienta sa exprime diminuarea sentimentului de singuratate

Pacienta sa participe la actlitati terapeutice ale sectiei

Pacienta sa participe in fiecare zi La activitati recreative

Pacienta sa-si exprime acceptul de a primii informatii in termen de 4

saptamdni

INTERVENTII

Cu multarabdare si intelegere am incercat sa-i explic pacientei necesitatea

activttatilor

Am ajutat pacienta sa-si asume controlul asupra activrtatii, sa se imbrace

si dezbrace singura si sa-si efecfueze igrena colporala

Am invatat pacienta exercitii de relaxare

Am mentinut terapeutic protector lumina adecvata, indep artarea obiectelor

cu efecte distructive

Am asigurat pacientei un microclimat corespunzator

Am stimulat pacienta sa se imbrace si dezbrace singura

Am explicat pacientei cu multa rabdare necesitatea efectuarii igienei

personale

85

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIlIt

Am incurajat-o si am explicat pacientei ca rezultatele analizelor sunt bune,

si sa nu-si facaprobleme de sanatate, sa se coafezq sa se spele, sa-si ingrijeasca

unghiile, pentru ca se vaface bine si va merge cdtmai curdnd acasa

Am obtinut date despre problemele fizice ale pacientei

Am aplicat masuri de ameliorare a durerir ca masaj,bai calde, exercitii de

relaxare

Am ajutatpacienta sa-si exprime sentimente pozitive si negative

Am insotit pacientala salile de Ergoterapie

Am administrat tratamentul prescris de medic:

In caz-APM -Plexomazin 25 mg |m

-Diazepan 10 mg i.m

- Contentie mecani ca (pacienta este legata de pat)

-Abilit/ 10 mg tb 1-0-1

-Rivotril 10 mg tb 1-1-1

-Imovane T 5 mg 0-0-0- 1

Cu multa rabdare si convingere am incercat sa obtin increderca pacientei

in mine si propria ei persoana

Am insoti pacientala cabinetul psihologic.

EXAMENUL PSIHOLOGIC

Bolnava este corect orientata in timp si spatiu. Prezinta o stare depresiva.

Vorbeste mult despre "afectiunea ei grava". Delirul ipohondric al bolnavei este

cancerul intestinal cu metastaze in toate organele interne. Pacienta prezinta:

halucinatii (olfactive- mirosul putred care emana din ea), socoate ca moare

treptat, iar medicii nu fac dec6t s-o linisteasca, fara sa-i spuna adevarul, senzatii

multiple, umplu constiinta bolnavei intr-o masura atdt de mare, inc6t ea nu-si

mai aminteste nici de casa nici de familie.

86

IIIIIIIIIIIttIIIIIIII

EVALUARE:

Refuzul de a depune activitati fizice este diminuat, dat nu a disparut

Pacienta nu refirza ffatarnentul indicat de medic

Pacienta doarme 6 ore I noapte neintrerupt si peste zi 2 ore

Pacienta se imbraca si dezbraca stimulata

Pacienta se autodngrij este stimulata

Pacientaprezinta diminuarea in riscul de ranire

Pacienta exprima intelegerea relatiei dintre durere si probleme

Pacienta demonstreza abilitatea de a interveni c6nd anxietatea este mare

pentru a prevenii cresterea in intensitate a durerii

Pacienta a inceput sa fie mai comuni catla, sa-si exprime dorintele,

sentimentele, trairile

Pacienta participa la salile de Ergoterapie si crede ca inca mai poate fi

utila

Pacientaprezinta interes pentru a se recrea.

Pacienta incepe sa prezinte interes pentru situatia in care se afla deoarece

a observat ca durerile an momentul desfasuranr unei activitatii au disparut.

PERIOADA 11. 05. 2011-15. 05. 2011

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE:

NEVOIA DE A TE MISCA, A AVEA O BUNA POSTURA

NEVOIA DE A TE 1MERACA SI DEZBRACA

NEVOIA DE A FI CURAT SI 1NCNINT

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

NEVOIA DEA IUVATA

87

:

ilIililtTfrIIIIIIIIIIIIr

DIAGNOSTICE DE NURSING

Diminuarea activitatit fizicelegata de oboseala si slabiciune

Diminu area starii de dezinteres fata de tinuta vestimentara legata de

indiferenta fata de propria-i persoana

Deficit de autoingrijire legat de starea de anxietate

Risc de accident legat de confuzie

Dificultate de a invata legat de procesul de boala.

PLANIFICARE

Pacienta sa nu mai prezinte oboseala- slabiciune in urmatoarele saptamdni

Pacienta sa prezinte interes fata de propna-i persoana

Pacienta sa prezinte o stare diminu ata a starii de anxi etate

Pacienta prezinte pielea rntacta

Pacienta sa nu mai prezinte risc de ranire

Pacienta sa invete sa se ingrijeasca singura pdnala externare.

TNTERVENTII

Am administrat tratamentul la indicatta medicului

-Abilifl, 15 mg tb 0-0-1

-Depakine 300 mg tbl-1-1

-Rivotril2 mgtb %-%-I

Am invatat pacienta exercitii de relaxare

Am asigurat pacientei activrtati diverse de care pacienta s-a aratat a fi

interesata

Am ajutat pacientala efectuarea igienei corporale

Am coafat si machiat-o aratdnd-r cat este de frumoasa araryata

Am incurajat pacienta ca si ea poate dacavrea, aratdnd-i alte bolnave cum

se aranj aza desi aceste bolnave sunt cronice;

88

IIIIIIIIIIIttIttttttI

Am asigurat activitatile care distrag atentta pacientei de la durere si alte

s imptome-terapie o cupationala

-terapie r ecr eationala

Am supravegheat pacienta an tot ceea ce face

Am indepartat obiectele si toate sursele care pot provoca ranirea ei si a

celor din jur

Am lasat pacienta sa-si alega hainele pe care vrea sa le imbrace, haine

care au fost aduse de sotul ei

Am ajutat sa-si efectueze manichiura dOnd exemple pe alte bolnave

EVALUARE

Dupa ffatamentul urmat pacienta prezinta o stare ameliorata a starii de

oboseala/ slabiciune

Pacientaprezinta interes fata de propria-i persoana

Pacient a prezinta ameli orarea starii de anxi etate

Pacienta prezinta o stare de ameliorare a riscului de ranire- necesita

supraveghere

Pacientaprezinta stare amelioratain nevoia de a invata.

EVALUARE LA EXTERNARE 20.05.2011

Pacienta de sex feminin in vdrsta de 23 ani cu diagnostic de Schizofrenie

Hipocondnaca a urmat tratamentul indicat si prescris de medic

Pacienta ya continua tratament sub supravegherea apartinatorilor, yd fii

dispensanzata in LSM -ul spitalului:

Abilit, 10 mg tb 0-0-1

Depakine 300 mg tb 2-l-lRivotril2 mg tb 0-0-1

89

rlq

Fl.r*Flt

FI

-i/{-,!7irEq

-1

F,.'(--("\t)rt

-,*C,J

.)

ttIr

*

*

*

*

+IITT

IilIIrilTITIrIIIIIIIIt

CAZUL 3

tNcnurRr ALE PACTENTTLoR cuSCHIZOFRENIE PARANOIDA

I. CULEGEREA DATELOR

Date de identitate:

NUMELE: P

PRENUMELE:M

vAnsr A:32 ani

SEX: Feminin

DOMICILIUL: Sibiu

RELIGIE: Ortodoxa

CETATENIE: Rom0na

DATA INTERNARII: 21.04.2011

DATA EXTERNARII: 0 1 .05 .2011

Ocupatia: pensionara de invaliditate , a lucrat ca stenografala o scoala generala.

Particularitatile situatiei familiale si sociale:

- casatorita, sotul lucreaza nu are copii si locuieste la casa. Nu este

relatie buna cu familia de origine si cu sotul, datorita comportamentului

ideilor pe care pacienta le are.

locuinta este din punct de vedere igienic satisfacator, sotul ocup0ndu-se de ea.

Antecedente fiziologice-patologice:

- a avut aproape toate bolile infectioase ale copilariei, frecvente gripe si

amigdalite

- menarhala L4 anr

m

si

9t

ITtTTIlItIlIItIIrIIIItIT

Antec edente hetero-colaterale :

- fara importanta

Comportarea fata de mediu:

- este o perso ana inchisa, anxio asa, suspicioasa, interpretativa, fumeaza,

nu bea alcool, bea cafea in fiecare dimineata

Ilotivele internari

- stari delirante paranoide

- idei delirante de gelozie

- halucinatii auditive

- insomnii mixte

lstoricul bolii:

Boala actuala a debutatla sfdrsitul anului 2003. A inceput sa fie geloasa

pe sotul ei, suspect0ndu-l ca o inseala. A inceput sa-i intercepteze convorbirile

telefonice.

Deseori venea "int6mplator" la locul de munca al sofului, caut0nd sa

gaseasca o confirmare a infidelitatii lui.

Nu-l lasa singur la sedinte si pleca impreuna cu el-halucinati auditive

Insomni mixtea.Ii trimitea la locul de munca biletele, cerdndu-i sa vina imediat acasa.

Dorind sa provoace un simtamdnt de gelozie Ia sotul ei, bolnaya a inceput sa

urrnareasca pe strazi un barbat necunoscut in scopul "chipurile" de a face

cunostinta cu el.

Remarcdnd insa ca el intra in pravalie si nu cumpara nimic considerat ca

este un spion. I-a venit de asemenea ideea ca soful ei este "un tradator". Din

acest moment a inceput sa i se paraca sotul ei vorbeste cu colaboratorii folosind

un limbaj "cifrat"si scrie "h6rtii cifrate"

Era convinsa ca sotul ei afl0nd ca ea a descoperit aparentele lui la o

"organi zatte clandestina" doreste sa scape de ea prin a omori.

Doctorii si asistentii i se par implicati in complotul indreptat asupra ei.

Zgomotul usii tr6ntite sau fosnetul hdrtiei i se par ca sunt senlne cifrate.

Seara tnterzice sa-i aprinde lumina, deoarece dupaparerea ei "organizatta

clandestina" actioneza asupra ei cu ajutorul razelot luminoase si citeste

-sandurile.

\Iotivele internarii:

r gdndire,l[1,"],,-1.flffi;,-i";Hi::]"T#;:TH:H:,ffi:;sine, suspiciune fata de produsele alimentare, depersonahzare (schimbare

somatica).

Diagnostic medical la internare: schizofrenie paranoida.

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE

- p acrenta fumeaza mult (2 pachetel pe zi) tuseste, oboseste la efort,

fata rosiatica

- R-l6lmm_ T:36,5 C

- P:64lmtn

- T4:130165 mm Hg

2. NEVOIADEAMANCA, A SEHIDRATA

- talie-1,62m

- greutate:52 kg

- alimentatie-nu mandnca mult, fapt pentru care scade in greutate 2

.I kg/saPt'

- bea lichi de 2 Llzi in special ceai de soc

3, NEVOIA DEA ELIMINA

- mictiuni normale 3-4lzi, in cantitate normala

- scaune-unul la 4-5 zile, prezinta constipatie

IIIIIIIIIIIIIII

ITIIil

93

rrrIItIIIIrIIIIIIIIIrl

4.

acasa nu a luat laxative

al i m ent atia i nad e cv ata in cantttate mi c a, tr atament c hi m i o t erap eu ti c

menarhala L4 anr

transpiratii normale

NEVOIA DE A SE MISCA, A AVEA O BLINA POSTURA

- ii place sa faca multa miscare, sa meargape jos

- miscari ample, mers usor, tonus muscular satisfacator

- forta musculara satisfac atoare

- mobilitate diminuata

NEVOIA DEADORMI, A SE ODIHNII

- doarne in medie 3-4 ore/noapte

- se trezeste peste noapte si sta cu lumina stinsa

- doalrne singura in camera

- acasa rcfuzatratamentul

- nu ia somnifere

NEVOIA DE A SE IMSRACA, A SE DEZBRACA

- p oatrta imbracaminte adecvata vArstei, anotimpului, situatiei

- este curata si ingrijita

- se imbraca si se dezbraca cu ajutor (de sot)

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI LA LIMITE

NORMALE

- temperatura nofinala 36,5 Co

- nu este friguroasa

NEVOIA DEAFI CURAT SI NCruTTT

- cu ajutorul sotului isi efectueazatgtena co{pului zilnica

imbracamintea este cutata

- parul pieptanat (qutata de sot)

- unghiile taiate (ajutata de sot)

5.

6.

8.

- igiena buco-dentara

9, NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

- cefalee

- dezorientata tempo-spatial

- tulburari de g0ndire(halucinatii, automatism mintal)

- concept de sine alterat

- riscul de a face lucruri daunatoare ei si /sau celor din jur

10. NEVOIA DE A COMUNICA

- limba vorbita si scrisa- limba romdna

- halucinatii auditive (aude voci)

- automatism mental- raspunderea g0ndirii, comentariul gdndirii

- fuga de idei lipsa comunicarii non- verbale

- nu comunica cu cei din familie

- este o persoan a tzolata

11. NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA

- religia ortodoxa

- partrcrpa la slujbe religioase

- doreste sa tina post

12. NEVOIA DE A FI UTIL

- nu lucreaza

- nu se ingrijeste de gospodarie

- nu este multumita de sine

13. NEVOIA DE A SE RELAXA

- nu se poate relaxa deoarece este agrtata tot timpul

14. NEVOIA DE N IMVATA

- nu se informeza

- nu pune intrebari despre starea sa de boala

- are probleme de educatie sanitara

95

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIt

[I. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE:

NEVOIA DE A RESPIRA

NEVOIA DE A MANCA, A SE HIDRATA

NEVOIA DEA ELIMINA

NEVOIADEA DORMI, A SE ODIHNI

NEVOIA DE A FI CURAT SI INCTNT

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

NEVOIA DE A COMTINICA

NEVOIA DE A FI UTIL

NEVOIA DE A SE RELAXA

NEVOIADEA1NVATA

DIAGNOSTICE DE NURSING:

Di spne e legata de tabagism

Inapetenta legata de stare psihica specifica

Constipatie legata de alimentatia dezechilibrata si a tratamentului

chimioterapeutic

Dificultatea de a se odihnii din cavza insomniei

Epuizarea fizica si psihica legata de refuzul administrarii tratamentului cu

neuroleptice si sedative.

Deficit de autodngrijire legata de starea psihica dezinteresul de a se spala,

de a se imbraca si dezbraca;

C omun icarca inadecv ata le gata de b o al a p sihi ca;

Dificultatea de a depune activitati si nemultumirea de sine legate de boala

psihica ;

Agitatie psiho-motorie legata de tulburarile de g6ndire

96

IIIIIIrIIIrIIIIIttIttn

Dificultatea de a invata legat de comportamentul psihotic (nu se

informe aza, nu pune intrebari despre boala sa , are probleme de educatie

sanitara);

Anxietatelegata de starea psihica actuala:'

II[. PLANIFTCAREA pE TERMEN SCURT (24h)

Pacienta sa reduca din numarul de tigari pentru a ayea o respiratie mai

usoara;

Pacienta sa fie alimentata cantitativ si calitativ pentru a evita

deshidratarea;

Pacienta sa nu mai rcfuze tratamenul in termen 24 h;

Pacienta sa nu mai prezinte constipatie in 48 h;

Pacienta sa nu mai prezinte stare de epuizare, oboseala;

Pacienta sa fie capabila sa-si efectueze singura nevoile de autodngrijire in

decurs de doua saptam0ni,

Pacienta sa ajunga singura la faza de ameliorare a bolii in termen de doua

saptam0ni;

Pacienta sa nu mai prezinte stare de anxi etate;

Pacienta sa poata prevenii riscurile nebenefice ei cdt si celor din jur;

Pacienta sa nu mai prezinte insomnie in termen de 24-48 h;

Pacienta sa nu mai prezinte stare de agitatie in urmatoarele 24 h;

Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitati colective;

IV. INTERVENTII:

Am administrat la indicatra medicului neuroleptice, sedative:

-Plegom azin 25 mg fiola intramuscular

-Diazepam 10 mg fiola intramuscular

97

rIII,IIIIIIIIrIITIttIt

Am administratla indicatia medicului :

-Seroqu el 200 mg tb XR 1 -0- 1

-Depakine 300 mg tb 1-1-1

-Rivotril2 mgtb % - Y, -lAm administrat la indicatia medicului laxative

-Ciocolax 2 tb. 8- 14

Cu toata rabdarea si intelegerea am alimentat pacienta cu ajutorul

infirmierei de 3 onl zi;

Am rugat apartinatorii sa aduca2 pachete de tigari pe saptamdna;

Am luat tigarile pacientei cu aprobarea medicului si am redus numarulul

lor la 2-31 zi;

Am eliberat pacienta din camasa de forta dupa 6 ore, am ajutat pacienta

sa-si satisfaca

nevoile ftzice, am ajutat-o sa se spele, sa se imbrace, sa mandnce si sa-si

admi ni s tr eze tr atamentu I ;

Deoarece paci enta prezinta tulburari psihomotorii, am imobili zat pacienta

la indicatra medicului (in camasa de forta) c, ajutorul infirmierei;

Am protejat pacienta impotriva lezarn, prin asezare de paturi , perini in

jurul ei;

Am supravegheat pacienta ;

Am incercat sa comunic cu pacrenta, acord6ndu-i multa rabdare si

intelegere;

Am explicat pacientei necesitatea tratamentului;

Am incurajat familia pentru a se implica in suportul emotional de a vizita

pacienta;

Am recoltat probe de laborator hemotologice si biochimice (V.S.H.,

Glicemie, Uree, Acid uric sg., Creatinina, Colesterol, V.D.R.L., examen sumar

de urina);

98

EXAMEN SUMARDE URINA

nIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

ANALIZE DE LABORATOR HEMATOLOGICE

NUMELE

EXAMENULUI

VALORI

NORMALE

VALORILE

PACIENTEI

CAREDINVALOR

ESTE PATOLOGIC,

VSH 5-10 mmih 9 mm/h

Glicemie 80- 1 20 mg o/o 80%

Uree 20-40 mgo/o 38 mg%

Acid uric sg 3-5 mgo/o 4,4 mgo/o

Creatinina 0,7 -I,5 mgo/o 0,7 mgo/o

Colesterol 150-250 mg'h 174 mg%

VDRL Negativ Negativ

NUMELE

BOLNAVULUI

VALORI

NORMALE

VALORILE

PACIENTEI

CARE DIN VALOR]

ESTE PATOLOGIC,

Culoare Citrin (galben) galben

Aspect Clar CIar

Rectie Acida Acida

Densitate 1010-t020 1016

Albumine Absent Absent

Puroi Absent Absent

Glucoza Absent Absent

Corpi cetonici Absenti Absenti

Sediment Celule epiteliale rare

Leucocite

Frecvente

celule

epiteliale

Pigmenti bilian Absenti Absenti

Glicozurie 0sl24h 0gl24h

99

IIIIItIIlIItIIrtltIIIIIItillr

v. EVALUARE (24h)

-Pacient a prezinta dispnee;

-Pacienta mandnca mai bine (dar cu ajutor);

-Pacienta nu rcfuza tratamentul ;

-Pacienta nu si-a reluat tranzitul intestinal in limite normale;

-Pacienta doarme cu ajutorul medicamentelor in medie de 6-7hl24h;

-Pacienta nu prezinta o stare de ameliorare pentru riscul de expunere la

anumite

accidente;

-Pacienta prezinta scurte perioade de luciditate;

-Pacienta incearca sa-si araryeze patul singura;

-Pacienta se imbraca si se dezbraca cu ajutor;

-Pacienta nu prezinta interes pentru desfasurarea activitatilor de grup;

-Pacient a prezinta stare de anxietate.

PERTOADA 21.04.2011 - 23.04.2011

II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE

1. NEVOIA DE A RESPIRA

2. NEVOIA DE A MANCA, DE A SE HIDRATA

3. NEVOIA DE A ELIMINA

4. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

5. NEVOIA DE A FI CURAT SI NCNINT

6. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

7. NEVOIADEA COMUNICA

8. NEVOIA DE A FI UTIL

9. NEVOIA DE A SE RELAXA

10. NEVOIA DE A 1XVATA

100

IIrIIIIIIIIIIIItTItlI

DIAGNOSTTCE DE NURSTNG:

Dispne e legata de tabagism

Dificultatea de a elimina legata de constipatie

Deficit de autodngrijire legat de boala psihica

Deficultateade a se odihnii legata de starea frzica si psihica

Alimentatta dezechilibrata legata de starea fizica si psihica

Ineflcienta adaptare individualalegata de modul de a gdndii

Nemultumirea de sine legata de starea actuala a bolii

Agitatia psiho-motorie legata de tulburari de gdndire

Comunicarea inadecv atalegata de boala psihica

Dezinteres de a se imbraca si dezbraca legat de starea actuala abolii

PLANIFICAREA

Pacienta sa reduca din numarul de tigari 2-31 zi;

pacienta sa se ahmenteze cantitativ si calitativ in termen de doua

saptam0ni;

Pacienta sa rnr mai prezinte constipatie in 24 h;

Pacienta sa nu mai prezinte stare de anxi etate;

pacienta sa ajunga la starea de ameliorare a bolii in termen de doua

saptamdni;

pacienta sa-ti evalueze singura nevoile de autoOngrijire in termen de doua

saptam0ni,

Pacienta sa prezinte interes pentru desfasurareaunor activitati de grup;

Pacienta sa poata dormi fara ajutorul medicamentelor.

INTERVENTII:

Am administrat la indicatta medicului:

Seroquel 200 mg XR 1-1-1-0

Depakine 300 mg tb 1- 1- 1

Rivotril 2 mg 0-0-1

101

EIIIIIIITIIIIIiIItlrtftIIil

Ani efectuat la indicatia medicului clisma evacu atoare;

Am explicat pacientei despre efectuarea clismei;

Dupa efectuarea clismei am obtinut reluareatranzitului intestinal;

Am redus din numarul de tigari ale pacientei

La indicatia medicului am stimulat apetitul pacientei administrdndu-i i.m

;omplexul de vitamine (B 1,B6,C) la orele 8-20

Am aerisit salonul pentru a-i oferi un mediu ambiant;

Am schimbat patul pacientei

Am ajutat pacienta sa-si administreze tratamentul

Am ajutat pacienta sa-si efectueze nevoile de auto0ngrijire

Am comunicat cu pacienta acord6nd-i multa rabdare si intelegere

Am incurajat pacienta si am incercat sa-i inspir multa incredere

Am asigurat pacientei cele necesare pentru a-si satisface nevoile legate de

iqiena

Am hidratat pacienta, tindnd cont de pierderile de lichide prin transpiratie

Am rugat pacienta cu multa rabdare si convingere sa-si faca singura patul si

sa mature singura salonul

Am incercat sa-i inspir incredere in propria-i forta si capacitate ca si ea cu

putina buna vointa poate sa fie utila

Am mentinut in permanenta legafura cu apartrnatorii

\m insotit pacientala cabinetul psihologic

Eramenul psihologic

Bolnava este incordata, suspicioasa si din cdnd in cdnd asculta cu atentie

: ;', ; ; e aude numai ea. Este corect orientata in timp, orientarea in spatiu nu este

'/! ! -L-.

\u este sigura de faptul ca se afla intr-adevar intr-un spital. Are c6teodata

*::.sia ca se gaseste intr-o inchisoare. Raspunde cu dificultatelaintrebarea de

; - ). : la in spital.

102

IItIIrTrtItIIIIIIIIIIIIIrl

Din cele ce spune insa se poate intelege ca ea interpreteaza intr-un mod

delirant internarea ei in spital.

Consid era ca a fost adusa aici de dusmai, printre care il numara si pe sot,

pentru a evita dezvaluirile ei. Bolnaya este inchisa in sine si nu vine in contact

cu ceilalti bolnavi.

Presupune ca unii dintre pacienti nu sunt deloc bolnavi, ei sunt trimiti

special pentru a o urmarii. Dupa cum arata bolnava suspiciunile ei sunt

confirmate de o serie de fapte , cum ca bolnavii trimit scrisori intre ei- informatii

cu privire la ea.

Bolnava manifesta suspiciune cu privire la produsele alimentare. Este in

intregime cufundatain trairile sale delirante si nu inclina sa vada un anumit sine

si sa atribuie semnificatie faptelor din jrrr. Mentionarea numelui sotului, nu

provoaca pe fata bolnavei reactii emotionale adecvate.

EVALUARE:

-Pacientaprezinta o stare de ameliorare a respiratiei

-Pacienta a inceput sa mandnce singura

-Pacienta nu rcfuza tratamenul

-Pacienta si-a reluat tranzitul intestinal

-Pacienta nu mai prezinta constip atie datorita clismei si regimului

alimentar

-Pacienta se odihneste, incepe sa prezinte o stare de imbunatatire a starii

de epui zare

-Pacienta a ufinat ffatament cu regulantate si a beneficiat de mult interes,

rabdare si afectiune .

-Pacienta a inceput sa prezinte un pic de intres: prin miscari lente,

manAnca, se imbraca singura, se spala

-Pacienta prezinta o stare de ameliorare pentru riscul de expunere la

anumite accidente

103

IIIIIIIIIIIIIItIIIIIt

-Pacientaprezrnta scurte perioade de luciditate si comunica verbal

-Pacientaincearca sa-si aranjezepatul singura: a ?nceput sa persevereze

-Prin metoda de imobrlizare si administrare a ffatamentului, pacienta este

mai linistita,fapt pentru care se relaxeazaprin a citi cafii religioase si a se uita la

televizor.

PERTOADA 23.04.2011 - 27.04.2011

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI ALTERATE:

1. NEVOIA DE A RESPIRA

2. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNII

3. NEVOIA DE A FI CURAT SI NCruUT

4. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

5. NEVOIA DE A COMI-TNICA

6. NEVOIA DE A FI UTIL

T.NEVOIA DE A IXVATA

DIAGNOSTICE DE NURSING:

Respiratie ingreunata legata de tabagism

Insomnie si stare de agitatie psihomotorie legata de boala

Deficit de auto-ingrijire legata de starea bolii

Dificultate de a se proteja de anumite "posibile" riscuri datorate bolii

C omunt care defi citar a legata de boala

Ne0ncrederea in propria persoana legata de nevoia de a fi util

Lipsa de cunoastere legata de inaccesibilitatea la informatie.

104

IIIIITTrIIIIIIIIIfrIItI

PLANIFICAREA ( obiective pe termen lung)

Pacienta sa respire fara dificultate;

Pacienta sa aiba un somn linistit, nestingherit;

Pacienta sa alba o igiena completa fara ajutor;

Pacienta sa fie comunicativa;

Pacienta sa arba incredere in propria persoana;

Pacienta sa fie bine informata in legatura cu boala sa;

Pacienta sa nu mai prezinte dificultate in a se proteja.

INTERVENTII:

Am aerisit zilnic salonul pentru a-i oferii un mediu ambient corespunzator

Am schimbat lenj eriapacientei de cdte ori a fost nevoie

Am administrat tratamentul la indicatra medicului

Seroquel 200 mg tb XR 1- 1- 1

Depakine 300 mg tb l-1-l

Rrivotril2 mg tb 0-0-1

Am explicat bolnavei cu multa rabdare , blAndete si intelegere de ce

-:;:uie sa se odihneasca

Am asigurat pacientei cele necesare pentru a-si satisface nevoile legate de

. ::-3 corporala: sapun, prosop, lenjerie de corp, etc.

.\m laudat pacienta pentru progresul pe care l-a facut

\:'t incurajat pacienta ca si am incercat sa-i inspir multa incredere

-r:t &sigurat pacienta ca este in siguranta, ca este supaveghata si nu o sa-i

-.1 -.:::-eli nici un rau

*":- lncurajat pacienta sa mearga singura unde are nevoie, si nu isi faca

* " " : -- l. ..;zrr. pentru ca acestea nu sunt adevarate

-.* :i::onstrat pacientei ca nu este nici un pericol de a pati ceya, prin a

-. - -":-:-:: .:unrite lucruri. Ex: Am luat un pahar de unica folosinta plin cu

105

IIIIIIIIIIIIIIIrIItIII

ceai am baut eu int0i , apoi i-am dat si ei sa bea din acelasi pahar, la fel am

procedat si cu m6n carea

in schimbul de noapte am stat cu pacienta in salon, am aprins becul si i-am

demonstrat ca lumina becului nu are nici un efect asupra ei, doar atdt ca

lumine aza incaperea

Am comuntcat cu pacienta

Am incuraj at pacienta

Am insotit pacientala sala de Ergoterapie si am convins-o ca si ea poate

sa brodeze si sa croseteze,la fel ca si celelalte bolnave

A luat un goblen si i l-am dat pacientei , i-am explicat si am ajutat-o sa

coase singura spun0ndu-i ca si ea poate sa fie utila chiar daca este in pensie de

boala

Am invatat pacienta sa uffneze cu regularitate tratamentul indicat de

medic

Am ajutat-o sa intel eaga ca trebuie sa vina la control periodic o data pe

luna.

EVALUARE:

Pacienta s-a conformat :respira mai usor

Pacienta a urmat tratamenul cu regularitate si corect, fapt pentru care

doarme, se odihneste

Pacienta se autodngrijeste singura

Pacientaprezinta stare de ameliorare la nevoia de a evrta pericolele

Pacienta este comuni cativa

Pacienta crede ca poate fi utila, numai cu tratamenul si controlul medical

periodic

Pacienta este bine informata despre boala sa.

106

IIIIIIIIIIIIIIItIrltII

E\'ALUARE LA EXTERNARE 01.05.2011

Pacienta de sex feminin in vdrsta de 32 de ani cu diagnosticul de

Schizofrenie paranoida a urmat tratamentul indicat de medic

Pacientaptezinta stare de ameliorare, continuatratament cu :

Seroqule 200 mg tb XR 1-1-1

Depakim 300 mg tb % - % -lRivotrol2 mg tb 0-0-1

Se recomanda tratamentul strict suprave gheat, dispens arlzare,

supraveghere continua

Are cunostinte suficiente despre ttatamentul pe care sa-l urrneze acasa.

107

trl^)/.\\r/P!x{I

i\JrL:)

-i-L-J7-HtJl=1iAJ

Fll-Hi)>.I

:\Jl-1

,-]-

aiZ

r)l'i ')

r

i

TT_rrItIa*

+il*

*

J*

+Iil

IlTfrl++++++t*

tIlITIIrT

CONCLUZII

Aflandu -ma la finalul cercetarii,este firesc sa evidentiez concluziile \a

care am ajuns; este tofusi dificil sa le creionez concret.Am reahzat o cercetare

despre atitudini si prejudecati iar simplul fapt de a mentiona aceste concepte

poate ca e suficient pentru a defini dificultatea concretului.Vorbind despre

atitudinile si prejudecatile oamenilor,aducem in discutie sentimentele,

convingerile, credintele, valorile morale pe care indivizii le au. Am avut ocazia

in timpul cercetarii sa constat _ignoranta, mila, indiferenta, necunoastere,

compasiune, critrca, in randul oamenilor, fata de bolnavul cu schizofrenie-un

nevinovat in fata bolii,dar un invinuit de societate.O alta concluzie la care am

ajuns,este aceea ca schizofrenia este un subiect despre care se vorbeste greu,se

cunosc putine,dar totusi are puterea de a determina o parte din factorii ce

influenteaza negativ echilibrul vietii bolnavului cu schizofrenie :atitudinile si

prejudecatile.

Am presupus ca nu exista diferente intre felul in care percep femeile si felul

in care percep barbatii, bolnavul cu schizofrenie.Rezultatele au demonstrat

contrariul.Aceasta infirmare lasa loc multor interpretari dar cred ca relevante

sunt sensibilitatea si latura materna a femeilor

familia acestui a ; cavzele ei sunt obiective si nu tin de vointa, motivatia sau

relele intentii ale pacientului

pacientului in vrata familiala si sociala

celor din jur schizofrenul nu mai este un condammnat, un om pierdut penfru

familie si societate ; antipsihoticele de ultima generatie ii permit sa duca o

viata independenta si implinita.

118

ttt;

tTTIfrTrrIIIrIIrITIt

BIBLIOGRAFIE

PSIHIATRIE EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA ,,IUILUHATIEGANU" CLUJ NAPOC A2OO2- IOANA MICLUTIA

TRATAT DE PSIHIATRIE OXFORD EDITIA A-II-A I998 - MICHAEL

GELDER, DENNIS GATH, RTCHARD MAYOU

SCHIZOFRENIA - EDITIA 1998 . AUTOR RODICA JEICAN

NURSING- TEHNICI DE EVALUARE sT TxcRIJIRI ACoRDATE DE

ASISTENTI MEDICALI - EDITURA VIATA noUANEASCA SUB

REDACTIA LUCRETIA TIRICA

Lista Autorilor:

o LucretiaTinca

. Gherhinica Gal

o Monica Seuchea

o Elena Dorobantu

o GeorgetaBalta

o Maria Zamftr

o Mariuca Ivan

o Mariana Ardeleanu

. Maria Pesek

INTRODUCTION A LA PSYCHIATRIE CLINIQUE - Editura Navarin

t984

SCHIZOFRENIA N PSIHIATRIE - Editura medicala Bucuresti -1976 -

Constantinescu G.N.

tt9