72

Click here to load reader

Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

  • Upload
    barbue

  • View
    18.998

  • Download
    24

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

CONTABILITATE

89. La închiderea exerciţiului N, activele societãţii ALFA cuprind:– un utilaj a cãrui valoare netã contabilã este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziţionat la 01.04.N-2, atunci când un dolar valora 2,8 lei;– un teren achiziţionat la un cost de 10.000 $, în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei fiind de 2,5 lei), şi reevaluat la 31.12.N-1 la nivelul sumei de 20.000 $, datã la care dolarul valora 3 lei;– un stoc de mãrfuri cumpãrat la 30.08.N la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei/$) şi depreciat pentru 10% din valoare la închiderea exerciţiului N;– o creanţã de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strãin, corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 01.11.N, atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei;– suma de 1.000 $, în casierie.

Cursul dolarului la 31.12.N este de 3,2 lei/$.Cum sunt evaluate aceste elemente în moneda funcţionalã,

conform IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar”?

Raspuns :

Elemente bilanţiere Suma în dolari

Cursul de schimb

Suma în lei la care se face conversia

Elemente monetare: convertite la cursul de închidere  Lichidităţi 1000 3,2 3200Creanţe 8000 3,2 25600Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziţiei  

Utilaje 30000 2,8 84000

Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustării de valoare  Terenuri 20000 3 60000Marfuri* 3600 3,2 11520

Page 2: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

95. Societatea ALFA vinde societãţii BETA un stoc de marfã în urmãtoarele condiţii: preţul de vânzare 150.000 lei achitabili dupã 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dacã plata se face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacã se aplicã prevederile IAS 18?

Raspuns :

Inregistrarile efectuate de ALFA sunt urmatoarele:- daca incasarea se face pe loc :

5121 = 707 147.000- daca incasarea are loc in 60 de zile: 411 = 707 147.000si dupa 60 de zile: 411 = 766 3.000 5121 = 411 150.000In contabilitatea societatii BETA se inregistreaza :- daca plata se efectueaza pe loc : 371 = 5121 147.000- daca plata se face in 60 de zile: 371 = 401 147.000

si dupa 60 de zile : 666 = 401 3.000 401 = 5121 150.000

102. Societatea comercialã ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N:– sold iniţial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziţie);– sold iniţial mãrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziţie).

În cursul lunii martie au loc urmãtoarele operaţii:1) achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de 1.000 lei, TVA 19%;2) achiziţie de mãrfuri la costul de achiziţie de 200 lei, TVA 19%;3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei;4) vânzare de mãrfuri la preţul de vânzare de 800 lei, TVA 19%, costul de achiziţie fiindde 600 lei.

La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma cãreia se stabilesc stocurile finale faptice:– stoc faptic materii prime 1.700 lei;

Page 3: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

– stoc faptic mãrfuri 6.500 lei.Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în

conturile de stoc ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului intermitent.

Raspuns :

Potrivit acestei metode, intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi de cheltuieli dupa natura. Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara ci doar la locurile de gestiune. La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurile initiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar.

D 301 C D 371 CSi 2000 2000 (5a)6(a) 1700

1700 Sff

1. Achizitia de materii prime : % = 401 1.190 601 1.000 4426 1902. Achizitia de marfuri : % = 401 238 607 200 4426 383. Consumul de materii prime : Nu se contabilizeaza.

4. Vanzarea de marfuri : 4111 = % 952 707 800 4427 152Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza

5. Anularea soldurilor initiale :

a) pentru materii prime : 601 = 301 2.000b) pentru marfuri : 607 = 371 7.500

6. Preluarea soldurilor finale :a) pentru materii prime : 301 = 601 1.700b) pentru marfuri: 371 = 607 6.500

Si 7500 7500 (5b)6(b) 6500

6500 Sff

Page 4: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

169. Societatea JOC SA produce mingi de baschet. Cheltuielile indirecteale anului N sunt urmãtoarele (pe centre de analizã):Cheltuieli/centre Aprovizionare Productia Distributie TotalServicii externe 2000 20000 5000 37000Personal 15000 175000 50000 240000Amortizari 10000 120000 25000 155000

Achiziţiile de materie primã în cursul perioadei s-au ridicat la 200.000 lei. Societatea dispunea la începutul perioadei de materii prime în valoare de 13.000 lei, iar la sfârşitul perioadei mai deţine materii prime în sumã de 10.000 lei. Cifra de afaceri a societãţii este de 850.000 lei; s-au produs şi s-au vândut 50.000 de mingi. Nu existã stoc iniţial şi final nici de producţie în curs de execuţie, nici de produse finite.1. Calculaţi costul de producţie global şi unitar.2. Calculaţi costul complet global şi unitar.3. Calculaţi rezultatul global şi unitar.

Raspuns :

D 301 CSi 13.000Achiziţii 200.000

Sf 10.000Din contul 301 rezultă un consum de materii prime = 13.000 + 200.000 – 10.000

= 203.000 lei Consum materii prime 203.000+ Servicii externe producţie 20.000+ Salarii producţie 175.000+ Amortizare producţie 120.000= Cost de producţie global 518.000

Cost de producţie unitar = 518.000 lei : 50.000 mingi = 10,36 lei pe minge

+ Cost de producţie global 518.000+ Cheltuieli de desfacere (50.000 + 25.000 + 5.000) 80.000= Cost complet global 598.000

Cost complet unitar = 598.000 lei : 50.000 mingi = 11,96 lei pe minge

Page 5: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Cifra de afaceri 850.000- Cost de aprovizionare 27.000- Cost complet global 598.000= Rezultat global 225.000

170. O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimeazã o duratã de amortizare de 5 ani, o valoare rezidualã de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 existã indicia cã activul este depreciat şi se efectueazã testul de depreciere. Se estimeazã o valoare justã de 76.000 u.m., costurile estimate de vânzare sunt de 2.000 u.m., iar valoarea de utilitate estimatã este de 73.000 u.m.

Efectuaţi testul de depreciere conform IAS 36 „Deprecierea activelor”.

Raspuns:

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m.Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.

Amortizare anuală = = 20.000 u.m.

AmortizareN= 20.000* 10.000 u.m.

AmortizareN+1= 20.000 u.m.Amortizare cumulată = 30.000 u.m.a) anulare amortizare cumulată

30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m.b) valoare recuperabilă = max (Valoarea justă minus cheltuielile cu

cedarea;valoarea de utilitate) = max (74.000, 73.000) = 74.000 u.m.valoarea recuperabilă (74.000 u.m.) < valoarea rămasă (75.000 u.m.)Pierdere din depreciere= 1.000 u.m.

1.000 u.m. 6813 = 213 1.000 u.m.

D 213 CCost 105.000 30.000

SF 75.000 (val rămasă)

179. O societate-mamã achiziţioneazã de la o filialã din cadrul grupului 50.000 deacţiuni cu preţul de 1 leu/acţiune. Se achitã prin bancã suma de 30.000 lei, iar restul se va achita ulterior prin aceeaşi modalitate. Comisionul achitat societãţii de valori mobiliare care a instrumentat tranzacţia este

Page 6: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

de 1%. În anul urmãtor se încaseazã cu ordin de platã dividende în sumã de 15.000 lei. Ulterior se vând 1.000 de acţiuni cu preţul de 2 lei/acţiune, încasarea fãcându-se ulterior în numerar. Titlurile vândute se scot din evidenţã la preţul de cumpãrare.

Se cer înregistrãrile contabile privind:a) achiziţia titlurilor şi achitarea comisionului;b) plata ulterioarã a vãrsãmintelor şi încasarea dividendelor;c) vânzarea şi încasarea titlurilor.

Raspuns:

(a) achiziţia titlurilor

50.000lei 261Acţiuni deţinute la entităţile

afiliate

= 5121Conturi curente la bănci

30.000lei

2691Vărsăminte de efectuat la entităţile

afiliate

20.000lei

achitarea comisionului500 lei 622

Cheltuieli cu comisioanele şi onorariile

= 5121Conturi curente la bănci

500 lei

(b) vărsămintele efectuate pentru emitent

20.000 lei 2691Vărsăminte de efectuat la

entităţile afiliate

= 5121Conturi curente la bănci

20.000 lei

încasarea dividendelor15.000 lei 5121

Conturi curente la bănci= 7611

Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate

15.000 lei

(c ) reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la preţul de cesiune

2.000 lei 461Debitori diverşi

= 7641Venituri din imobilizări financiare

cedate

2.000 lei

încasarea titlurilor cedate2.000 lei 5311

Casa în lei= 461

Debitori diverşi2.000 lei

scăderea din evidenţă a titlurilor la valoarea de intrare1.000 lei 6641

Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate

= 261Acţiuni deţinute la entităţile afiliate

1.000 lei

182. Entitatea ALFA SA acordã entitãţii BETA SA un împrumut de 50.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobândã anualã de 10% care

Page 7: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

trebuie achitatã la sfârşitul fiecãrui an. Dobânda din primul an se încaseazã cu întârziere, adicã în cursul celui de-al doilea an.

Se cer înregistrãrile contabile legate de:a) acordarea împrumutului şi înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an;b) încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an;c) înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12 anul al doilea;d) rambursarea împrumutului.

Raspuns :

Acordarea împrumutului50.000lei 2675

Împrumuturi acordate pe termen lung

= 5121Conturi curente la bănci

50.000lei

Înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12.an I (50.000 * 10% = 5.000 lei)5.000lei 2676

Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe

termen lung

= 763Venituri din creanţe

imobilizate

5.000lei

Încasarea dobânzii restante în cursul anului II5.000lei 5121

Conturi curente la bănci= 2676

Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung

5.000lei

Înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12.an II 5.000lei 5121

Conturi curente la bănci= 763

Venituri din creanţe imobilizate5.000lei

Rambursarea împrumutului50.000lei 5121

Conturi curente la bănci= 2675

Împrumuturi acordate pe termen lung

50.000lei

184. La începutul anului N, entitatea ALFA SA achiziţioneazã 100 de acţiuni ale societãţii BETA SA la un cost de 200 lei/acţiune şi le clasificã în categoria activelor financiare disponibile pentru vânzare, cu scadenţã mai mare de 12 luni de la data bilanţului. Pe data de 31.12.N valoarea de piaţã a scãzut la 180 lei/acţiune. Pe data de 30.10.N+1 acţiunile sunt vândute la preţul de 215 lei/acţiune.

Care este tratamentul contabil în situaţiile prezentate în urmãtoarele situaţii:

Page 8: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

a) diferenţa de valoare pânã la valoarea justã este recunoscutã în contul de profit şipierdere;b) diferenţa de valoare pânã la valoarea justã este recunoscutã în conturile de capitaluriproprii.

Raspuns :

01.01.N Recunoaşterea iniţială a datoriei20.000lei 265 = 462 20.000lei

31.12.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului2.000lei 668 = 265 2.000 lei

30.10.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului21.500lei 461 = 265 18.000 lei

768 3.500 lei

Dacă se preferă tratamentul recunoaşterii diferenţei de valoare până la valoarea justă în conturile de capitaluri înregistrările sunt următoarele: 31.12.N Recunoaşterea valorii juste a investiţiei la data bilanţului2.000lei 1068 = 265 2.000 lei

30.10.N+1 Vânzarea investiţiei la data bilanţului21.500lei 461

=265 18.000 lei

768 1.500 lei

1068 2.000 lei

193. O societate comercialã fabricã şi vinde 5 produse în urmãtoarele condiţii: preţ de vânzare unitar / cheltuieli variabile unitare: A = 600 lei/ buc. / 450 lei/buc.; B = 800 lei/buc. / 700 lei/buc.; C = 450 lei/buc. / 250 lei/buc.; D = 500 lei/buc. / 450 lei/buc.; E = 1.000 lei/buc. / 800 lei/buc. Dacã producţia maximã pe fiecare produs este de 100 buc.,iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5.000 lei, precizaţi şi argumentaţi

Page 9: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

care dintre cele 5 produse este cel mai puţin rentabil.

Raspuns :

MVC (A) = 600 lei/buc – 450 lei/buc = 150 lei / bucMCV (B) = 800 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/bucMCV (C ) = 450 lei/buc – 250 lei/buc = 200 lei/bucMCV (D) = 500 lei/buc – 450 lei/buc = 50 lei/bucMCV (E ) = 1.000 lei/buc – 800 lei/buc = 200 lei/bucProdusul cel mai puţin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic, respectiv MCV cea mai mică, deci produsul (D).

198. Societatea ALFA achiziţioneazã la 01.01.N un echipament la un preţ de 40.000 lei; cheltuielile de transport incluse în facturã sunt de 4.000 lei, TVA 19%. ALFA estimeazã o duratã de utilitate de 20 ani şi o valoare rezidualã de 4.000 lei pentru echipament. La sfârşitul exerciţiului N, deoarece existã indicii de depreciere, echipamentul este testat pentru depreciere, valoarea recuperabilã determinatã fiind de 38.000 lei. La 01.07.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a echipamentului şi întreprinde acţiuni pentru a gãsi un cumpãrãtor. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vânzare. Valoarea justã a echipamentului este de 38.000 lei, iar cheltuielile ocazionate de vânzare sunt estimate la 3.000 lei. Vânzarea este estimate sã aibã loc peste 6 luni. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea justã minus cheltuielile de cesiune este de 34.000 lei.a) Care sunt înregistrãrile efectuate de ALFA, ştiind cã aceasta aplicã normele IAS şiIFRS?b) Ce înregistrare ar fi efectuatã dacã la 31.12.N+1 valoarea justã minus cheltuielile decesiune ar fi estimatã la 45.000 lei?

Raspuns :

D 213 CCost 01.01.N 44.000 lei 2.000 lei (anulare)VR 31.12. N 42.000 lei 4.000 lei (depreciere) V recuperabilă sf N 38.000 lei 1.000 lei (anulare)V rămasă 01.07.N+1 37.000 lei 2.000 lei (depreciere)01.07.N+1 35.000 lei31.12.N+1 34.000 lei 1.000 lei (depreciere)

Page 10: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

a) achiziţie echipament52.360 lei % = 404 52.360 lei44.000 lei 2138.360 lei 4426

b) valoare amortizare = 44.000 – 4.000 = 40.000 lei

Amortizare anuală = lei

2.000 lei 681 = 281 2.000 leic) anulare amortizare cumulată2.000 lei 281 = 213 2.000 leid) Valoare recuperabilă (38.000 lei) < Valoarea rămasă (42.000 lei),depreciere = 4.000 lei4.000 lei 6813 = 213 4.000 leie) la 01.07.N+1, odată cu clasificarea activului ca disponibil pentru vânzare,

conform IFRS 5 el trebuie evaluat la min (valoarea rămasă, valoarea justă-cheltuielile de cedare)

Valoarea rămasă la 01.07.N+1Val recuperabilă la 31.12.N = 38.000 leidurată rămasă 19 ani

Amortizare 01 ian – 01 iulie = 1.000 lei

1.000 lei 681 = 281 1.000 leif) anulare amortizare cumulată1.000 lei 281 = 213 1.000 lei

min [valoarea rămasă (37.000 lei), valoarea justă - cheltuielile de cedare(38.000 – 3.000)] = 35.000 lei

depreciere = 37.000 – 35.000 = 2.000 leig) înregistrare depreciere2.000 lei 6813 = 213 2.000 leih) 31.12.N+1min [valoarea rămasă (37.000 lei), valoarea justă - cheltuielile de cedare(34.000)]

= 34.000 leidepreciere = 35.000 – 34.000 = 1.000 lei1.000 lei 6813 = 213 1.000 leia) min (37.000, 45.000) = 37.000 lei2.000 lei 213 = 7813 2.000 lei

(37.000 – 35.000)

201. Societatea deţine echipamente achiziţionate la închiderea exerciţiului N-2 cu60.000 u.m. Echipamentele se amortizeazã linear, începând cu 1 ianuarie N-1, pe o duratã de 6 ani. La 31 decembrie N, conducerea

Page 11: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

întreprinderii decide reevaluarea echipamentelor. Valoarea justã a acestora este estimatã la 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1, ţinând cont de schimbãrile intervenite pe piaţã, echipamentele sunt, din nou, reevaluate. Valoarea justã este estimatã la 50.000 u.m.

Raspuns :

D 213 CCost 60.000 u.m. 20.000 u.m. (anulare)VR sf N 40.000 u.m. 10.000 u.m.

Vjustă sf N 30.000 u.m. 7.500 (anulare)VR sf N+1 22.500 u.m.Dif poz 27.500 u.m.Vjustă sf N+1 50.000 u.m.

Cost 60.000 u.m.- Amortiz cumulată (N-1,N)

= Valoare rămasă 40.000 u.m.

a) anulare amortizare3.000 u.m. 281 = 213 3.000 u.m.

b) diferenţă negativă din reevaluare 30.000 u.m. – 40.000 u.m.= -10.000 u.m.10.000 u.m. 6813 = 213 10.000 u.m.

c) Amortizare N+1= 7.500 u.m.

înregistrare amortizare7.500 u.m. 681 = 281 7.500 u.m.

anulare amortizare7.500 u.m. 281 = 213 7.500 u.m.

d)diferenţă pozitivă din reevaluare 50.000 u.m. – 22.500 u.m. = 27.500 u.m.27.500 u.m. 213 = % 27.500 u.m.

7813 10.000 u.m.105 17.500 u.m.

210. Situaţia stocurilor unei societãţi comerciale se prezintã astfel: la sfârşitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 – 1.900 lei, 391 – 700 lei, 345 – 4.000 lei. La sfârşitul anului N+1 valorile contabile sunt: materii prime – 2.000 lei şi produse finite – 4.500 lei, iar valorile realizabile nete sunt: pentru materii prime – 2.000 lei şi pentru

Page 12: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

produse finite – 4.000 lei. Care sunt înregistrãrile la sfârşitul anului N+1?

Raspuns :

a) Materii primeVal realizabilă netă (2.000) =Val contabilă (2.000), se anulează ajustarea pt depreciere existentă:

700 u.m. 391 = 7814 700 u.m.b) Produse finiteVal realizabilă netă (4.000) <Val contabilă (4.500), se constituie o ajustare pentru depreciere = 500

500 u.m. 6814 = 394 500 u.m.

218. Pe data de 01.01.N o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de 12.000 u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a fost de 6.000 u.m. Preţul de vânzare este de 40.000 u.m. Chiria anualã plãtitã este de 8.000 u.m. Sã se contabilizeze operaţia de lease-back la societatea X la data semnãrii contractului, în conformitate cu OMEF nr. 2.374/2007.

Raspuns :

a)Dacă preţul de vânzare este egal cu valoarea justă, orice câştig sau pierdere va fi recunoscută imediat, deoarece dacă preţul de vânzare a fost stabilit la valoarea justă, a avut loc de fapt o tranzacţie normală şi orice câştig sau pierdere se recunoaşte imediat:

6.000 lei 281 = 212 12.000 lei40.000 lei 5121 Câştig din

tranzacţii de leaseback

34.000 lei

b)Dacă preţul de vânzare este mai mic decât valoarea justă, orice câştig sau pierdere va fi recunoscut(ă) cu excepţia cazului în care pierderea este compensată prin plăţi de leasing viitoare cu o valoare sub preţul pieţei, iar profitul şi pierderea va fi amânată şi amortizată proporţional cu plăţile de leasing pe durata estimată de utilizare a bunului.

6.000 lei 281 = 212 12.000 lei40.000 lei 5121 Câştig din

tranzacţii de leaseback

34.000 lei

c)Dacă preţul de vânzare este mai mare ca valoarea justă, surplusul reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea justă va fi amânat şi amortizat pe durata estimată de utilizare a bunului.

Page 13: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

224. Societatea X obţine din producţie proprie un echipament tehnologic.Cheltuielile efectuate au fost:– cheltuieli directe 6.000 lei;– cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei şi fixe 2.000 lei;– cheltuieli administrative 1.000 lei;

Gradul de utilizare al capacitãţii de producţie este de 90%. Costul producţiei neterminate la sfârşitul perioadei de gestiune este de 1.000 lei. Costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune este de 2.000 lei. Calculaţi costul echipamentului.

Raspuns :

Cheltuieli directe 6.000 lei+ Cheltuieli variabile 6.000 lei+ Cheltuieli fixe*gr de activ 2.000 *90%=1.800 lei+ Producţie în curs la începutul perioadei 2.000- Producţie în curs la sfârşitul perioadei 1.000= Cost de producţie 14.800

228. Societatea A achiziţioneazã de la societatea B un utilaj al cãrui preţ de achiziţie este 520.000 lei. Pentru societatea B utilajul este produs finit. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plãţii integrale la livrare a sumei de 520.000 lei, fie a unei plãţi la livrare de 30.000 lei urmatã de o platã ulterioarã, peste 1 an, de 510.000 lei. Precizaţi înregistrãrile contabile la cele douã societãţi în cazul celei de-a doua variante conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, respective IAS 18 „Venituri”.

Raspuns :

Societatea APlăţi ulterioare = 30.000 + 510.000 = 540.000 leiCost = 520.000 leiChelt cu dobânzile = 540.000 – 520.000 = 20.000 lei

a) achiziţie utilaj540.000 lei % = 404 540.000 lei520.000 lei 21320.000 lei 471

b) plată imediată furnizor30.000 lei 404 = 512 30.000 lei

c) recunoaştere chelt cu dobânzile

Page 14: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

1.666 lei 666 = 471 1.666 lei (

)

d) plata finală furnizor510.000 lei 404 = 512 510.000 lei

Societatea Ba) vânzare produse finite

540.000 lei 4111 = % 540.000 lei701 520.000 lei472 20.000 lei

b) încasare imediată creanţă30.000 lei 5121 = 4111 30.000 lei

c) recunoaştere venituri din dobânzi1.666 lei 472 = 766 1.666 lei (

)

d)încasare finală clienţi510.000 lei 5121 = 4111 510.000 lei

234. Se dau urmãtoarele informaţii (în lei): Rulaj debitor clienţi (inclusiv TVA) 99.960; cheltuieli cu amortizarea 13.510; materii prime (sold iniţial) 4.100; vânzãri de produse finite la cost de producţie 75.800; subvenţii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700; venituri din sconturi primite 5.300; cheltuieli cu impozitul pe profit 2.710; achiziţii de materii prime 23.850 (exclusive TVA); obţinerea de produse finite la cost de producţie 81.400; cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.800; materii prime (sold final) 5.320; datorii salariale (sold iniţial) 6.100; salarii plãtite 19.800; cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 2.370; datorii salariale (sold final) 5.000. Calculaţi cifra de afaceri netã şi rezultatul din exploatare.

Raspuns :

99.960 lei 411 = % 99.960 lei70X 84.000 lei4427 15.960 lei

înregistrare amortizare13.510 lei 6811 = 281 13.510 lei

D 301 CSI 4.100 23.850 X= 4.100+

23.850- 5.320 =22.630

Page 15: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

SF 5.320consum materii prime

22.630 lei 601 = 301 22.630 leidescărcare gestiune produse finite vândute

75.800 lei 711 = 345 75.800 leisubvenţii aferente exploataării

4.700 lei 5121 = 7411 4.700 leisconturi primite

5.300 lei 401 = 767 5.300 leiimpozit pe profit

2.710 lei 691 = 441 2.710 leiachiziţie materii prime

2.8381,5 lei % = 401 2.8381,5 lei23.850 lei 3014531,5 lei 4426

obţinere produse finite81.400 lei 345 = 711 81.400 lei

înregistrare depreciere titluri de plasament1.800 lei 6864 = 591 1.800 lei

înregistrare servicii prestate de terţi2.370 lei 628 = 401 2.370 lei

plată salarii19.800 lei 421 = 5121 19.800 lei

D 421 CSI 6.100

Plăţi = 19.800SF 5.000

Salarii datorate = 5.000 + 19.800 – 6.1000 = 18.700 lei18.700 lei 641 = 421 18.700 lei

D 711 C

75.800 81.400SFC 5.600

Grupa 70 84.000 lei+ Variaţia stocurilor (SFC ) 5.600 lei+ Venituri din subvenţii aferente cifrei de exploatare (ct

7411)4.700 lei

= Total venituri de exploatare 94.300 lei Cheltuieli cu amortizarea 13.510 lei+ Cheltuieli cu materii prime 22.630 lei+ Cheltuieli cu serviciile executate de terţi 2.370 lei+ Cheltuieli cu salariile 18.700 lei

Page 16: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

= Total cheltuieli de exploatare 57.210 leiRezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare =

94.300 lei – 57.210 lei = 37.090 leiCifra de afaceri netă = grupa 70 (84.000 lei) + ct 7411 (4.700 lei) = 88.700 lei

238. Filiala F a capitalizat la 01.01.N cheltuieli de constituire de 50.000 u.m. care sunt amortizate în 5 ani. Potrivit politicii grupului cheltuielile de constituire afecteazã contul de profit şi pierdere în exerciţiul în care se efectueazã (se aplicã prevederile IAS 38 „Imobilizãri necorporale”). Efectuaţi retratãrile de omogenizare în exerciţiile N şi N+1dacã pentru consolidare se utilizeazã metoda bazatã pe fluxuri.

Raspuns :

I.În anul N în bilanţ:a)Se elimină cheltuielile de constituire capitalizate la începutul anului:

50.000 lei 121 = 201 50.000 leib)Se elimină amortizarea cumulată înregistrată 50.000 lei : 5 ani = 10.000 lei

10.000 lei 2801 = 121 10.000 leiII.În anul N în contul de profit şi pierdere:

50.000 lei 6xx = 121 50.000 lei

10.000 lei 121 = 6811 10.000 leiConsecinţe asupra impozitului amânat:Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate ) = 0

leiBază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.000 – 10.000 amortizarea) =

40.000 leiActiv de impozit amânat = 40.000 lei x 16 % = 6.400 leiÎn bilanţ:

6.400 lei Impozit amânat

= 121 6.400 lei

În contul de profit şi pierdere:6.400 lei 121 = Venituri din

impozitul amânat

6.400 lei

II.În anul N+1Se elimină amortizarea:

10.000 lei 121 = 6811 10.000 leiValoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate) = 0

lei

Page 17: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.000 – 20.000 amortizarea) = 30.000 lei

Activ de impozit amânat = 30.000 lei x 16 % = 4.800 leiÎn bilanţ:

4.800 lei Impozit amânat

= 121 4.800 lei

În contul de profit şi pierdere:4.800 lei 121 = Venituri din

impozitul amânat

4.800 lei

240. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei):4111 – Sold iniţial 100 Salarii plãtite 2200 607 – Rulaj debitor 2500 401 – Sold iniţial 4500 Impozit pe profit plãtit 202 4111 – Sold final 700 371 – Sold final 3000 Încasãri de avansuri de la clienţi 750 707 – Rulaj creditor 2000 371 – Sold iniţial 4250 6911 600 704 – Rulaj creditor 500 401 – Sold final 2800 641 4000 605 – Rulaj debitor 450

Toate achiziţiile şi vânzãrile sunt impozabile TVA. Mãrfurile intrate au fost integral achiziţionate. Avansurile încasate sunt reţinute la încasarea creanţei. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directã.

Raspuns :Metoda directă se bazează pe delimitarea fluxurilor de încasări – plăţi proprii fiecărei activităţi. De

exemplu, pentru activităţile de exploatare formula de calcul se prezintă astfel:

• Încasări de la clienţi

- Plăţi către furnizori şi angajaţi

= Numerar generat din exploatare

Page 18: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

- Dobânzi plătite

+ Dividende încasate

+,- Alte încasări – plăţi privind cheltuielile şi veniturile

- Impozitul pe profit

= Fluxul de numerar înainte de elementele extraordinare

+,- Încasări / plăţi din elemente extraordinare

= Fluxul de numerar net din activităţile de exploatare

Flux din activitatea de exploatare – metoda directaa.- achitare salarii - 2.200b.- achitare impozit profit - 202c.- incasare clienti + 750d.- plati furnizori - 1.700Flux net trez. din active. de exploat. = - 3.352

FISCALITATE

A3. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

5. O microîntreprindere, plătitoare de impozit pe venit, prezintă următoarea situaţie veniturilor (valorile sunt în lei şi sunt cumulate de la începutul anului):

Page 19: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Tip venit trim. I trim. II trim. III trim. IV Venituri din vânzarea mărfurilor 200870.000 2008100.000 2008160.000 2008230.000Venituri din diferenţe de curs valutar

900 1.000 1.200 2.100

Venituri din dobânzi 500 1.500 2.600 3.700

De asemenea, cunoaştem că microîntreprinderea cumpără şi pune în funcţiune o casă de marcat, în luna iunie, în valoare de 700 lei.

Determinaţi impozitul pe venitul microîntreprinderilor de plată la fiecare dintrescadenţele legale.

Raspuns :

Baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% este totalul veniturilor trimestriale care sunt inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de venituri", cu exceptia celor inregistrate in:- "Variatia stocurilor";- "Venituri din productia de imobilizari necorporale";- "Venituri din productia de imobilizari corporale";- "Alte venituri din exploatare" analitic reprezentand veniturile din cota-parte a subventiilor guvernamentale si altor resurse similare pentru finantarea investitiilor;- "Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare" si "Venituri financiare din provizioane";- veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii; precum si- veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate catre bugetul de stat, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale.-In cazul in care se achizitioneaza case de marcat, din baza impozabila se scade valoarea caselor de marcat, in conformitate cu documentul justificativ, in luna punerii in functiune. Punerea in functiune se face potrivit prevederilor legale. Diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta existente la data de 31 decembrie 2002, inregistrate in contabilitate in "Rezultatul reportat" sunt venituri impozabile pe masura incasarii creantelor sau platii datoriilor.

Impozit Trim I : 3%(70.000+900+500) = 2142 leiTrim II: 3%[(100.000-70.000)+(1000-900)+(1500-500)-700] = 897 leiTrim III: 3%[(160.000-100.000)+(1200-1000)+(2600-1500)] = 1839 leiTrim IV: (230.000-160.000+2100-1200+3700-2600)*3% = 2175 leiTrim IV se declara 1839 lei ca si in trim III, apoi se calculeaza suma toatala datorata si se rectifica Impozit Datorat in anul N : (230.000+2100+3700-700)*3%= 7053

Page 20: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

7. Se cunosc următoarele date despre o societate comercială care la începutul anului este plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor :Element ianuarie februarie martie aprilie mai IunieVenituri din

Element ianuarie februarie

martie aprilie mai Iunie

Venituri din vânzarea mărfurilor (lei, cumulat de la

121.000 210.000 370.000 430.000 570.000 800.000

Cheltuieli, mai puţin impozitul pe venit (lei, cumulat de la începutul anului)

40.000 78.000 123.000 249.000 320.000 450.000

Curs de schimb leu/euro la finele lunii

4,12 4,21 4,35 4,30 4,28 4,20

Să se determine impozitul pe venit/profit aferent fiecărei scadenţe, dacă veniturilerealizate, mai puţin impozitul datorat sunt deductibile dacă ar fi analizate din punctul devedere al impozitului pe profit.

Raspuns:

Rezultatele financiare inregistrate sunt urmatoarele:Element ianuarie februarie martie aprilie mai Iunie

Venituri din vânzarea mărfurilor (lei, cumulat de la

121.000 210.000 370.000 430.000 570.000 800.000

Cheltuieli, mai puţin impozitul pe venit (lei, cumulat de la începutul anului)

40.000 78.000 123.000 249.000 320.000 450.000

Curs de schimb leu/euro la finele lunii

4,12 4,21 4,35 4,30 4,28 4,20

Venituri calculate in euro = Linia1/Linia3

29.368,93 49.881,24 85.057,47 100.000 133.177,57 222.185,14

Impozit pe venit/ profit 11.100 11.100 11.100 56.000

Page 21: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Profit brut 81.000 132.000 247.000 181.000 431.000 350.000

Profit net 81.000 132.000 235.900 169.900 419.900 294.000

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o societatea pentru a beneficia de o astfel de impunere sunt urmatoarele:a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiile publiceIntrucat societate este inregistrata ca platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, pentru trimestrul 1 n – cota de impozit este de 3% aplicat la cifra de afaceri.Astfel, la 31 martie n societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 370.000 lei – echivalentul a 85.057, 47 euro. Impozitul datorat pentru trimestrul 1, scadent la 25 aprilie n este de 370.000 x 3% = 11.100 lei.

Se constata ca la 30 aprilie n societatea atinge plafonul de 100.000 euro, astfel incat pana la 30.06.n aceasta inregistreaza venituri totale de 800.000 lei – echivalentul a 222.185,14 euro, ceea ce inseamna ca, incepand cu trimestrul al II lea societatea devine platitoare de impozit pe profit, luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, fără posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada următoare de impunere pe venit (in conformitate cu art.107 1 din Codul fiscal). Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limitele prevăzute în acest articol, fără a se datora majorări de întârziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plăţile reprezentând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor efectuate în cursul anului fiscalAstfel, pentru trimestrul al II lea se calculeaza impozitul pe profit astfel:Venituri totale la 30.06n = 800.000Cheltuieli totale la 30.06.2009 (inclusiv impozit venit/profit tr.1 ) = 461.100Cheltuieli nedeductibile (impozitul pe venit calculat pt trim.1 ) = 11.100Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale +Cheltuieli nedeductibile – - Venituri neimpozabile = 800.000 – 461.100 + 11.100 = 350.000 leiImpozit pe profit pentru semestrul 1 n = 16% x 350.000 = 56.000Impozit pe profit datorat in trimestrul 2, scadent la 25.07.2009 = 56.000 – 11.100 = 44.900 lei.

B2 Accizele

8. Un agent economic importă o cantitate de 10 videorecordere. Acestea au un preţ extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine Accizele.

Page 22: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Raspuns :

Valoarea videorecorderelor este 50 euro x 4 lei x10 buc.= 2000 leiCh.transport extern = 100 x 4 = 400 leiValoare taxa vamala = (2000 +400 )x 10% = 240 leiValoare accize = (2000+400+240)x20% = 528 lei

10. Un agent economic este încadrat la începutul anului în categoria micilor producători independenţi. Capacitatea sa de producţie la începutul anului era de 190.000 hl. În luna iulie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie de 30.000 hl. Producţia sa cumulată pentru lunile ianuarie – august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl în luna iulie şi 50.000 hl în luna august. Berea produsă are 10 grade Plato. Folosinbd acciza unitară şi cursul de schimb prevăzute în Codul fiscal să se determine acciza datorată în luna iulie şi acciza datorată în luna august.

Raspuns:

Avind in vedere ca a fost depasita capacitatea de productie de 200.000 Hl in cursul anului ,agentul economic va calcula si va varsa la bugetul de stat accizele,in cuantumul noii capacitate de productie,incepind cu luna imediat urmatoare celei in care a avut loc punerea in functiune a acesteia.

Pentru luna iulie ag.economic datoreaza acciza standard de 0,43 euro/Hl/1 grad plato,calculate astfel:20.000 hl x 10grade plato x 0,43 euro x 4,2688 lei = 367.116,8 lei

Pentru luna august ag.economic datoreaza acciza specifica este de 0,748 euro/Hl./1grad plato,calculate astfel:50.000 hl x 10 grade plato x 0,748 euro x 4,2688 lei= 1.596.531 lei

C. Impozitele si taxele locale

33. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului:a) un apartament de 115 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban (coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,4), valoarea impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1983. Acest apartament este locuinţă de domiciliu.b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 140 mp, valoare impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna

Page 23: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

ianuarie, anul curent. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile unitare este 1.Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două proprietăţi imobiliare.

Raspuns:

Calcularea impozitului pe clădiri datorat pentru apartamentValoarea impozabilă a apartamentului va fi de: 115mp x669lei/mp*2.4 == 184664 lei Impozit 184664*0.1%=184,66 lei

Valoarea impozabila a casei =110*669*1+30*669*1*0.75=73590+15052.5=88642.50Casa fiind achizitionata in luna ianuarie, se va plati impozit incepand cu luna februarieFiind a doua proprietate se va plati o majorare de 15%Impozit casa: (88642.50*0.1%+88642.50*0.1%*0.15)*(1/12)*11=(88.64+13.30)*(11/12)=93.44lei

38. O clădire este deţinută în coproprietate de 2 persoane, fiecare cu o cotă de participare de 50%. În cazul primei persoane clădirea este locuinţă de domiciliu, iar în cazul celei dea doua persoane este prima locuinţă în afara celei de domiciliu. Presupunem că impozitul pentru această clădire dacă ar fi fost deţinută de un singur proprietar şi ar fi fost locuinţă de domiciliu este 100 lei. Să se de determine impozitul datorat de fiecare proprietar.

Raspuns:

Proprietarul a carui domiciliu este in casa va plati 50% din impozit = 50 leiProprietarul pt care este a doua proprietate si nu ii este domiciliu va plati cu 15% mai mult pentru impozitul care ii revine astfel: 100 * 50% * 115% = 57.5 lei.

44. O persoană fizică deţine în proprietate o suprafaţă de teren de 1.500 mp în intravilanul unei localităţi de rangul 2. Zona în care se află terenul este C. Terenul are următoarea încadrare în registrul agricol: 300 mp teren cu construcţii, pe care se află o casă cu o suprafaţă la sol de 100 mp, 200 mp, teren arabil şi 500 mp livadă pe rod. Impozitul unitar este cel stabilit de cosul fiscal. Se se determine impozitul pe teren.

Rezovare:

Impozit teren cu constructii : (300-100)mp*2874/10000=57.48Impozit Teren arabil= 200mp*4*16/10000=1.28(suprafata8impozit unitar8coef de corectie)Impozit livada= 500mp*4*30/10000=6

Page 24: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Impozit pe teren= 57.48+1.28+6=64.76

Stagiar Experti ContabiliAn II

ADMINISTRARE SI LICHIDARE INTREPRINDERE

4. Situatia elementelor de activ si pasiv la societatea „X” conform bilatului întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintã astfel:• Clãdiri 20.000.000 lei• Amortizarea clãdirilor 12.000.000 lei

Page 25: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

• Materii prime 2.000.000 lei• Ajustãri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei• Clienþi 2.500.000 lei• Clienþi incerþi 500.000 lei• Ajustãri pentru deprecierea creanþelor clienþi 200.000 lei• Conturi la bãnci 600.000 lei• Furnizori de imobilizãri 6.000.000 lei• Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.000.000 lei• Capital subscris vãrsat 5.000.000 lei• Rezerve 1.000.000 lei

Operatiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezintã dupa cumurmeazã:a) Clãdirile au fost vândute cu 9.000.000 lei;b) Materiile prime au fost vândute cu 1.440.000 lei;c) Clienþii incerþi sunt în sumã de 500.000 lei, din care se încaseazã 240.000lei, iar pentru încasarea înainte de termen a clienþilor cerþi s-au acordatsconturi în sumã de 50.000 lei;d) Pentru plata înainte de termen a datoriilor cãtre furnizori, aceºtia auacordat sconturi în sumã de 200.000 lei;e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societãþii sunt în sumã de 520.000 lei;

Sa se întocmeascã bilantul înainte de efectuarea partajului.

Raspuns:

a) Valorificarea imobilizarilor corporale:

• Vanzarea cladirilor 461 = % 10.710.000 7583 9.000.000 4427 1.710.000• Incasarea contravalorii cladirilor vandute 5121 = 461 10.710.000• Scaderea din evidenta a cladirilor vandute % = 212 20.000.000. 281 12.000.000 6583 8.000.000• Inchiderea contului 7583 7583 = 121 9.000.000• Inchiderea contului 6583 121 = 6583 8.000.000b) Valorificarea stocurilor:

• Vanzarea materiilor prime 411 = % 1.713.600 707 1.440.000 4427 273.600

Page 26: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

• Trecerea la marfuri a meteriilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute 371 = 301 2.000.000 607 = 371 2.000.000• Anularea provizionului 391 = 7814 400.000• Inchiderea contului 607 121 = 607 2.000.000• Inchiderea conturilor 707 si 7814 % = 121 1.840.000 707 1.440.000 7814 400.000• Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 411 1.713.600c) Incasarea creantelor

• Incasarea partiala de la clientii incerti 5121 = 4118 240.000• Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati 6588 = 4118 260.000• Anularea provizioanelor 491 = 7814 200.000• Incasarea clientilor incerti 5121 = 411 2.450.000• Acordarea sconturilor 667 = 411 50.000• Inchiderea conturilor 667 si 6588 121 = % 310.000 667 50.000 6588 260.000• Inchiderea contului 7814 7814 = 121 200.000

d) Plata datoriilor

• Plata furnizorilor de imobilizari 404 = 5121 5.800.000• Scont primit 404 = 767 200.000• Inchiderea contului 767 767 = 121 200.000e) Cheltuieli de lichidare

• Cheltuieli efectuate 628 = 5121 520.000• Inchiderea contului 628

Page 27: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

121 = 628 520.000f) Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli

• Anularea provizioanelor 151 = 7812 1.000.000

• INCHIDEREA CONTULUI 7812 7812 = 121 1.000.000

g) Regularizare TVA

• TVA de plata 4427 = 4423 1.983.600• Plata TVA 4423 = 5121 1.983.600Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare/lichidare

h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare• Impozitul pe profit datorat 691 = 441 352.500 (1.410.000 *25%)• Inchiderea contului 691 121 = 691 352.500• Virarea impozitului pe profit 441 = 5121 352.500Bilantul inainte de efectuarea partajului

Nr.Rd. SoldA B 1B. ACTIVE CIRCULANTE IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08 7.057.500ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd 05 la 08) 09 7.057.500D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 11 0E. ACTIVE CIRCULANTE NETE , RESPECTIV DATORII CURENTE NETE ( rd 09+10-11-18) 12 7.057.500F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE NETE ( rd 4+12-17) 13 7.057.500J. CAPITAL SI REZERVE J. CAPITAL SI REZERVE 19 5.000.000I. CAPITAL (rd 20 la 22(, din care:Capital subscris varsat (1012)

Page 28: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

(500.000 actiuni *10.000/actiune) 21 5.000.000V REZERVE ( ct 1061) 26 1.000.000VI EZULTATUL EX FINANCIAR ( ct 121) sold C 29 1.057.500TOTAL CAPITALUIRI PROPRII(rd 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) 32 7.057.500TOTAL CAPITALURI(rd. 32+33) 34 7.057.500

26. Care este rãspunderea membrilor organelor de conducere în cazul în care s-a ajuns în starea de insolventã?

Raspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului persoana juridica este angajata numai atunci cand acestia, prin faptele lor, au determinat starea de insolventa a debitorului.

In cazul in care sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;

b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod

vadit, persoana juridica la incetarea de plati; d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile

sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in

mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in

scopul intarzierii incetarii de plati; g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu

preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.Nu este inlaturata aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.Precizam ca raspunderea priveste atat pe administratori si directori, in calitate de

organe de conducere, cat si pe cenzori sau auditori financiari, in calitate de organe de control si supraveghere.

Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea in raspundere, daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica, ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea in raspundere.

In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor vinovate va fi solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul sau in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.

Page 29: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Mentionam ca persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele sau faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.

Actiunea in raspundere se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotararii de deschidere a procedurii insolventei.

Administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor, poate solicita judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor persoanelor care vor raspunde. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie.

Sumele de bani obtinute prin angajarea raspunderii persoanelor in discutie vor intra in averea debitorului persoana juridica si vor fi destinate, in caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar in caz de faliment, acoperirii pasivului.

47. Prezentati rolul consiliului de administratie în cadrul societãtii pe actiuni.

Raspuns :

Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.

Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea planificarii financiare;c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;d) supravegherea activitatii directorilor;e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii, puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie pastreaza insa atributia de reprezentare a societatii in raporturile cu directorii.

Page 30: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura.Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator.

60. Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere limitatã?

Raspuns :

Excluderea asociatilor din acest tip de societati este prevazuta strict si limitativ de lege, fiind sanctionate urmatoarele: * Neefectuarea aportului. Asociatul poate fi exclus daca intarzie sa efectueze aportul stabilit de prevederile contractului de societate. Cel exclus va suporta consecintele intarzierii in efectuarea aportului.* Supunerea asociatului procedurii insolventei sau incapacitatea asociatului. Asociatul care a fost supus procedurii insolventei sau care a devenit incapabil din punctul de vedere al atributiilor ce-i revin, poate fi exclus din societate. * Imixtiunea in administrarea societatii, folosirea bunurilor societatii si savarsirea unor acte de concurenta. Asociatul poate fi exclus daca savarseste anumite fapte considerate o manifestare a lipsei de loialitate fata de societate, precum: amestecul fara drept in administrarea societatii; intrebuintarea, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, a capitalului, bunurilor sau creditului societatii in folosul sau; participarea, fara consimtamantul celorlalti asociati, ca asociat cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect, sau efectuarea de operatiuni in contul sau ori al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator. * Savarsirea de catre asociatul administrator a unor fapte pagubitoare pentru societate. Asociatul care indeplineste functia de administrator va putea fi exclus din societate daca savarseste o frauda in dauna societatii ori se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altor persoane. * Exercitarea de catre creditorul personal al asociatului a opozitiei impotriva hotararii de prelungire a duratei societatii (valabil pentru SNC, SCS, SRL). Daca opozitia creditorului personal a unui asociat facuta impotriva hotararii privind prelungirea duratei societatii a fost admisa de o instanta judecatoreasca, asociatul debitor al oponentului poate fi exclus din societate.

Conditiile excluderii unui asociat din societate Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc

Page 31: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.

Efectele excluderii unui asociat din societate Cel exclus din societate pierde calitatea de asociat de la data excluderii. El va avea dreptul la beneficii si va suporta pierderile pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu vor fi repartizate potrivit prevederilor contractului de societate. De asemenea, asociatul exclus are dreptul la contravaloarea partilor sale sociale. Daca la data excluderii exista anumite operatii in curs de executare, asociatul nu-si va putea retrage partea care i se cuvine decat dupa terminarea acestora. Societatile de capitaluri nu dispun de reguli specifice privind excluderea actionarilor, reglementarile pentru societatile de persoane descrise anterior nefiind aplicabile din cauza diferentelor foarte mari intre cele doua tipuri de societati. Prin urmare, indiferent de tipul actionarului, persoana fizica sau fond de investitii, nu se poate pune problema excluderii. 

Stagiar Experti ContabiliAn II

ANALIZA DIAGNOSTIC

30. O întreprindere produce anual un numãr de 5000 de produse la un pre. unitar de 40 u.m. întreprinderea înregistreazã cheltuieli cu materii prime ºi materiale în valoare de 60000 u.m.,cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezintã salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilitã.i si chirii în cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. si cheltuieli cu dobânzi de 5000 u.m. sã se calculeze si sã se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si opera.ional exprimat în

Page 32: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

unitã.i fizice si valorice si nivelul rezultatului de exploatare si curent asteptat la o crestere la 5500 a numãrului de produse vândute.

Raspuns:

q = 5.000 buc.p.u. = 40 u.m.ch. mat. prime = 60.000 u.m.ch. personalul = 80.000 u.m. – 90 % = 72.000 u.m. ch. variabile - 10 % = 8.000 u.m. ch. fixech. utilităţi şi chirii = 5.000 u.m.ch. amortizare = 4.000 u.m. ch. cu dobânzi = 5.000 u.m.Pragul de rentabilitate operaţional se referă doar la active de exploatare, de aceea nu am inclus şi la ch. fixe dobânzile.Cheltuieli fixe (CF) = ch. personal + ch. chirie + ch. amortizarea = 8.000 + 5.000 + 4.000 = 17.000 u.m.Cheltuieli variabile (CV) = ch. materii prime + ch. personal = 60.000 + 72.000 = 132.000 u.m. Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000/5.000 = 26,4 u.m.Q în punctul critic = Qc = CF/ (p-CVu) = 17.000/ (40 – 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc.Cifra de afaceri în punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m.

Pragul de rentabilitate financiar se calculează incluzând în cheltuielile fixe şi dobânzile.

Qc financiar = (CF+ dobânzi)/(p x Cvu) = (17.000 + 5.000)/(40 – 26,40) = 22.000 /13,6 = 1617,65 u.m.Cifra de afaceri în punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m.Deci pentru a produce profit în activitatea de exploatare trebuie vândut 1.250 buc. de produse şi vânzările trebuie să atingă 50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind şi cheltuielile financiare, trebuie vândute 1.618 buc. produse s-a atins o vânzare de 64.706 u.m. Sub aceste vânzări unitatea va ieşi în pierdere.O creştere a nr. de produse vândute de la 5.000 buc. ar avea o influenţă negativă asupra cheltuielilor variabile totale, astfel:CV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m.CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rămân neschimbate.Profitul din exploatare = 5.500 x 40 – (17.000 + 145.200) = 220.000 – 162.200 = 57.800 u.m.Profitul curent se calculează incluzând cheltuielile variabile în cheltuielile fixe.Profitul curent = 5.500 x 40 - (17.000 + 5.000 + 145.200) = 220.000 + 167.2000 = 52.800 u.m.Deci la o vânzare de 5.500 buc. produse (această cantitate fiind peste cantitatea din prestarea de operaţiuni financiare) se va realiza un profit din exploatare de 57.800 u.m. şi un profit curent de 52.800 u.m.

Page 33: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

38. Sã se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru ac.ionari în cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmãtoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumpãrãri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m., cresterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la începutul anului 1000, datorii financiare la sfârsitul anului 1200 u.m..

Raspuns :

CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD)Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este efectiva deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit.

Metoda 1:Formula de calcul:CFD = CFDact + CFDcrCFDact = RN - (CPR1 - CPR0)CFDcr = CHD - (DATFIN1 - DATFIN0)RN = rezultatul netCHD = cheltuiala cu dobandaCPR = variatia capitalurilor propriiDATFIN = variatia datoriilor financiare pentru care s-au platit dobanzi in perioada analizata

RN=10000 -4500-4000-500-300-200=500CFDact = 500DATFIN = 1200-1000=200CFDcr= 300-200 = 100CFD = CFDact + CFDcr = 500+100 = 600

Metoda 2:Formula de calcul:CFD = CFgest – ΔIMO – ΔACRneteΔIMO = variatia imobilizarilorΔACR = variatia activelor circulante neteCFgest = PN + dobanda + amortizareaPN = profitul net

Cfgest = 500+300+500 = 1300CFD = CFgest – ΔIMO – ΔACRnete = 1300 – (1000-500) -200= 600

47. Analizați durata de rotație a activului circulant net pentru societățile Amonil SA (vezi exercițiul 15), Flamingo internațional S.A. (vezi exercițiul 17) şi ACI S.A. Bistrița (vezi exercițiul 19) în ultimul an şi comentați rezultatele..

Raspuns :

Page 34: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Rotatia activelor circulante (Viteza de rotatie in zile) = Cifra de afaceri/Active circulante (365/Rotatia activelor circulante)

61. O întreprindere este caracterizată de situația bilanțieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, 10% din creanțe sunt garanții de bună execuție ce vor fi încasate peste 20 de luni şi 10% din datoriile către furnizări au termene de plată negociate prin cotract de peste un an să se analizeze poziția financiară a întreprinderii pe baza bilanțului contabil şi a bilanțului financiar şi să se explice diferențele constatate.

Indicator 31.12.n Imobilizări corporale 3000 Imobilizări necorporale 800 Stocuri 1000 Creante 2000 Disponibilități 1000 Capitaluri proprii 2000 Datorii mai mari de un an 3000 Furnizori 1600 Alte datorii de exploatare 800 Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

Raspuns :

Analiza pe baza bilanţului contabil

a)fondul de rulment net

FRN = Active circulante –Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-

(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=

(1000+2000+1000)-(3000+800+400+1600)=4000-5800=-1800

Intreprinderea se afla intr-un dezechilibru financiar

b) Activul net contabil

Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=3000+800=3800

Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=4000

Total Active= 3800+4000

Capitaluri proprii =Total active- Datorii

Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte

scurt=800+400=1200

Datorii pe termen lung= 3000

Page 35: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Capitaluri proprii 7800-1200-3000=3600

Total capitaluri proprii si datorii=7800c) nevoia de fond de rulmentNFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans –(Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in avans= 1000+2000-1200-1600=200d)Trezoreria neta TN=FRN-NFR=--1800-200=- 2000Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-1600-400-=2000

Bilanţul financiar grupează datele contabile după criterii financiar-contabile de lichiditate şi exigibilitate. În construcţia bilanţului financiar “clasamentul posturilor de activ şi de pasiv se face exclusiv după criteriile de lichiditate şi exigibilitate”.

Se procedează în acest scop la o serie de corecţii atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, obţinând mărimi semnificative în analiza financiară. Corecţiile care se aduc activului bilanţului au ca scop obţinerea unor mărimi financiare semnificative pentru analiza financiară, şi anume:- Imobilizări nete;- Stocuri şi producţie în curs;- Alte active circulante.Imobilizările nete cuprind:- imobilizări necorporale;- imobilizări corporale;- imobilizări financiare mai mari de un an;- creanţe mai mari de un an;- cheltuieli constatate în avans ce afectează o perioadă mai mare de un an;- prime de rambursare a obligaţiunilor.

Corecţiile care se aduc pasivului bilanţului, plecând de la situaţia după repartizarea rezultatelor, au ca scop constituirea a trei mărimi financiare semnificative pentru analiza financiară şi anume:- capitalurile proprii;- datoriile pe termen lung şi mediu;- datorii pe termen scurt.Pentru a stabili datoriile pe termen lung şi mediu şi datoriile pe termen scurt, posturile de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, datorii şi conturi de regularizare şi asimilate se vor separa în funcţie de perioada de timp la care se referă şi anume, mai mare de un an sau mai mică de un an.Datoriile pe termen lung şi mediu astfel determinate şi suma capitalurilor proprii constituie capitalurile permanente

Bilanţ financiarActiv

Imobilizări nete

Page 36: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Stocuri şi producţia în cursAlte active circulante

Pasiv

Capitaluri propriiDatorii pe termen mediu şi lungDatorii pe termen scurt

Plecând de la bilanţul financiar se pot calcula indicatorii de structură ai activului şi ai pasivului .

1.ponderea imobilizărilor în totalul activului Imobilizari/Activ*100

2.ponderea stocurilor şi producţiei în curs în totalul activului Stocuri si productie in curs/Activ*100

3.ponderea altor active circulante în totalul activului ponderea altor active circulante /Activ*100

4.ponderea capitalurilor proprii în total pasiv capitalurilor proprii /Pasiv*100

5.ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în total pasiv datoriilor pe termen mediu şi lung/Pasiv *100

6.ponderea datoriilor pe termen scurt în total pasiv datoriilor pe termen scu/Pasiv*100

71. Sã se calculeze marja comercialã si valoarea adãugatã generate de societatea X despre care se cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos si sã se analizeze repartitia valorii adãugate pe destinatii.

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 20000 Producția vândută 30000 Producția stocată 1000 Producția imobilizată 200 Cheltuieli cu mărfurile 15000 Cheltuieli cu materii prime 15000 Cheltuieli salariale 12000 Cheltuieli cu amortizarea 3000 Cheltuieli cu chirii 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 Impozit pe profit 1000

Page 37: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Raspuns :

Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii).

Marja comerciala = 20000-15000=5000

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);- alte cheltuieli materiale

Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii + cheltuieli cu dobanzi = 15000+1500+1400 = 17900 lei

Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000+200 =31200 lei

Valoarea adaugata = 5000 + 31200 -17900 =18300lei

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continuaValoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.

76. Sã se calculeze soldurile intermediare de gestiune în manierã continentalã pentru întreprinderea ale cãrei venituri si cheltuieli sunt prezentate mai jos si sã se compare cu cele calculate în manierã anglo-saxonã:

Page 38: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 44000 Producția stocată 2500 Subvenții de exploatare 12000 Venituri din provizioane de exploatare 200 Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 20000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurări sociale 2000 Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate

600

Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200 Venituri din diferențe favorabile de curs valutar

100

Cheltuieli cu dobânzi 700 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 1300

Raspuns :

Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:1. Marja comerciala(MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmeiMC=cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vanduteMC = Venituri din vânzarea mărfurilor (4000) - Costul mărfurilor vândute (4200)- Cheltuieli cu materii prime(10000)MC= -102002. Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei; VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmeiCheltuieli externe =chelt cu mat. Consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, in intretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport ,

Page 39: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de tertiVA= MC (-10200)+ Producția vândută(44000)+ Producția stocată(2500)- Cheltuieli cu chirii(200)VA = 361003. Excedentul brut de exploatare(EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de statEBE = VA – (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)EBE =36100 – (Cheltuieli salariale20000+ Cheltuieli cu asigurări sociale2000+Impozite şi taxe 300) =36100 – 22300EBE = 138004. Rezultatul exploatarii(RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatareRE = EBE + (alte venituri din exploatare – alte chelt din exploatare ) – chelt cu amortizareaRE= 13800 + (Venituri din provizioane de exploatare200+ Venituri din vânzarea mijloacelor fixe1000)-( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000= 13800+1000-1000RE = 138005. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea financiaraRC=RE +(venituri financiare – cheltuieli financiare)RC = 13800 + (Venituri din dobânzi200+ Venituri din diferențe favorabile de curs valutar 100) – (Cheltuieli cu dobânzi 700 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100) = 13800 + 300-800 RC = 13300

Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt: 1. Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra cheltuielilor variabileEBITDA = cifra de afaceri – chelt variabile de exploatareCifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 + Subvenții de exploatare12000 = 16000Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime 10000 + Costul mărfurilor vândute 4200 + Cheltuieli salariale 10000 + Cheltuieli cu provizioane 200 + cheltuieli cu chirii 200 + Cheltuieli cu asigurări sociale 2000 + Impozite şi taxe 300 = 26900EBITDA =16000 – 26900EBITDA = -109002. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit EBIT = EBITDA – chelt cu amortizareaEBIT = - 10900 - Cheltuieli cu amortizarea 1000 EBIT = - 119003. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profitEBT = EBIT – chelt cu dobanzile

Page 40: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

EBT = -11900 - Cheltuieli cu dobânzi 700 EBT = -12600

87. Pentru o întreprindere se cunosc urmãtoarele informaţii financiare:Indicator N ‐1 N Imobilizări 600 550 Stocuri 400 470 Creanțe 200 200 Disponibilități 50 60 TOTAL ACTIV 1250 1280 Capitaluri proprii 400 420 Datorii financiare 400 330 Furnizori 200 250 Datorii salariale şi fiscale 240 250 Credite de trezorerie 10 30

Indicator u.m. Cifra de afaceri 3000 Cheltuieli materiale 1000 Cheltuieli salariale 1400 Cheltuieli fiscale şi sociale 150 Cheltuieli cu amortizarea 100 Cheltuieli cu dobânda 50 Impozit pe profit 25

Sã se calculeze fluxul de numerar de gestiune si disponibil si sã se explice destinaţile acestuia din urmã.

Raspuns :

CFG=RN+Ch dob+Ch amortizare=75+50+100= 225CFD=CFD act+ CFD credCFD act=RN-(K pr1- K pr0) = 75-(420-400)=55CFD cred=Ch dob -(Dat fin1- dat fin0)= 50-(330-400)= -22CFD au 2 destinatii pe actionari si pt creditori.

Page 41: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Stagiar Experti ContabiliAn II

ORGANIZARE AUDIT INTERN

14. Receptia presupune: a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate; b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii; c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate; d) Protejarea materialelor primate; e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente; f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;

Page 42: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit; h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp; i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns:

La nivelul activităţii de recepţie pot apare situaţii de genul: materialele livrate de furnizor pot să nu corespundă cantitativ şi calitativ; serviciul aprovizionare să nu fi transmis la timp referintele contractuale

serviciului de recepţie; gestiunile să nu opereze în evidenţa operativă sau să nu transmită

documentele serviciilor contabile etc. Toate aceste evenimente reprezintă riscuri şi, dacă se produc, afectează realizarea

obiectivelor referitoare la securitatea activelor şi fiabilitatea informaţiilor contabile. Aceste situaţii reprezintă nişte incertitudini, deoarece ele nu sunt o stare de fapt. Ele pot apare, iar daca apar afectează realizarea obiectivelor.

16. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns:

RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN

Lipsa de planificare pentru fiecare activitate și urmărirea respectării ei

Norme de comunicare între departamentele de dezvoltare și marketing prin care se stabilesc foarte clar oportunitatea și

Page 43: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

necesitatea utilizării de resurse ale firmei pentru dezvoltarea de noi tehnologii

Inexistența unor proceduri/note interne de stabilire a necesităților reale ale departamentului de marketing pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii compatibile cu rezultatele dorite

Proceduri de analiză pentru a măsura capacitatea de finanțare a acestor dezvoltări, inclusiv calcule comparative

Ineficiența/incapacitatea/lipsa de experiență/lipsa de pregătire profesională continuă pentru asimilirea noilor tehnologii a personalului care desfășoară aceste activități de dezvoltare a tehnologiei sau subdimensionarea acestor departamente

Măsuri de urmărire a respectării planificărilor propuse și totodată planuri de rezervă în cazul în care aceste planificări nu se respectă, inclusiv măsuri de sancționare pentru cei responsabili

Inexistența/ineficiența procedurilor de urmărire a rezultatelor activităților de dezvoltare a tehnologiiilor în corelație cu costurile generate de acestea

Proceduri de instruire a personalului implicat prin perfecționare profesională continuă în funcție de proiectele în care sunt implicați

Utilizarea unor resurse prea mari pentru capacitatea firmei de a materializa aceste tehnologii în activitatea sa economică

Dezvoltarea de metode pentru măsurarea rezultatelor acestor tehnologii în urma implementării lor în producție.

Page 44: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Stagiar Experti ContabiliAn II

AUDIT STATUTAR

14. Reluând datele din întrebarea 146, care este suma care trebuia contabilizată încontul „Construcţii”?a) 207.295 lei;b) 212.082 lei;c) 203.095 lei.

18. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată. La 1 iulie anul N, ansamblul

Page 45: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei.Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate:a) 178.000 lei;b) 162.000 lei;c) 170.000 lei.

47. Prezentaţi cel puţin şapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

Raspuns:1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generală a acţionarilor sau asociaţiilor;2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani;3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un conţinut strict normat;4.-auditorului statutar îi este specifică o anumita conduită deontologică precis stabilită prin codul etic;5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;6.-auditul statutar se efectuează numai prin sondaj;7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni în gestiunea societăţii-client

62. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?1. Integritatea şi obiectivitatea;2. Competenţa profesională, grijă şi sărguinţă;3. Confidenţialitate;4. Profesionalism;5. Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.

77. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili dinRomânia?

Raspuns:

Cele 3 părţi care compun Codul se aplică după cum urmează:- partea A – tuturor profesioniştilor contabili;- partea B – numai profesioniştilor contabili liber- profesionişti;- partea C – numai profesioniştilor contabili angajaţi.

EVALUAREA INTREPRINDERII

73. O întreprindere neredresabilã, cu un activ net pozitiv, intrã în lichidare avândurmãtoarele date estimative:– activ net contabil = 120.000 mii lei;– plus valoarea imobilizãrilor = 5.000 mii lei;

Page 46: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

– minus valoarea imobilizãrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate în urma lichidãrii vânzãrii imobilizãrilor);– cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidãrii = 2.000 mii lei.

Valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare este de:a) 117.000 mii lei;b) 118.000 mii lei;c) 116.000 mii lei.

157. Cum se evalueazã actiunile detinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi?

Raspuns:

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;

- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;

186. Un grup de societăţi prezintă următoarele situaţii financiare pentru ultimul exerciţiu :Cifra de afaceri 1000 milioane UMExcedent brut de exploatare 250- Amortizari 50= Rezultatul exploatarii 200+ Rezultat financiar -15+Rezultat extraordinar 25- Impozit pe profit 85- Amortizare pe plusvalori(specifică consolidărilor) 10= Rezultat net consolidat 115BilanţACTIV PASIVImobilizări neteActive curente de exploatareDisponibilităţi

500

45080

Capitaluri propriiDatorii curente de exploatareDatorii financiare

450

280

300TOTAL 1030 TOTAL 1030Alte informaţii:- investiţiile au reprezentat 60 milioane UM în cursul ultimului exerciţiu

Page 47: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

- nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane UM la sfârşitul exerciţiului precedent- cota de impozit pe profit 40%- rata de rentabilitate a pieţei, fără risc 4%- prima de risc medie a pieţei acţiunilor este de 5%- coeficientul al grupului este de 1,3- rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%

Se cere să se calculeze valoarea creată de grup în ultimul exerciţiu.

Raspuns :

Calculul valorii economice adăugate (VEA)

undePOnet – profit operaţional (rezultat din exploatare)net de impozitCMPC – costul mediu ponderat al capitaluluiCI – capitaluri investiteROIC – rentabilitatea capitalurilor investiteCMPC se determină astfel:- costul capitalurilor proprii:

unde kj – costul capitalurilor proprii (Ccp)KF – rentabilitatea pieţei fără riscKM – rentabilitatea pieţei (cu risc)j – coeficientul de volatilitate al acţiunii j

Ccp = 0,04 + 1,3 x 0,05= 10,5%

- costul datoriilor financiare = 0,07 x (1-0,4)=4,2%

- =450/750 x 0,105 + 300/750 x 0,042 8% Atunci VEA = 200 x 0,6 – 670 x 0,08 = 66,4 unde CI reprezinta: imobilizari + nevoia de fond de rulment = 500 + (450 -280) = 670

EXPERTIZA CONTABILE

5. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

Raspuns :

Page 48: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabiletrebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.

Particularizat la expertizele contabile judiciare, secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil trebuie să se manifeste şi prin următoarele acte de comportament:1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să se refere mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) ce i-a fost fixată de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta, în condiţiile legii.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor, cu confirmare de primire, arătându-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale, expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil, în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar, trebuie să rămână confidenţiale.

17. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

Raspuns :

Norma prof.CECCAR nr.35 privind expertizele contabile precizeaza urmatoarele principia deontologice dupa care expertul contabil se ghideaza in efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare:-independenta expertului contabil-competenta acestuia-calitatea expertizelor contabile-secretu professional si confidentialitatea expertizelor contabile-acceptarea expertizelor contabile-responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile

21. Ce fapte pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili?

Raspuns :

Page 49: Lucrare stagiar CECCAR an II sem II

Printre faptele savirsite in legatura cu expertizele contabile care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili,sint:-efectuarea de expertise contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala de expert contabil-nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului professional-nerespectarea Normei profesionale CECCAR 35 privind expertizele contabile-efectuarea de expertise contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru exercitarea profesiei,legal acordata-incalcarea cu intentie,prin actiune sau omisiune,a normelor de lucru privind exercitarea profesiei,elaborate de Corp daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material

30. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Raspuns :

comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi de control ale Corpului;absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili referitoare la publicitate;absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate prin normele emise de Corp;prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în regulament;fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit de filiala de care aparţine fişa pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau administratorului, după caz;încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţile exercitării profesiei;refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională;declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în vederea producerii de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.