1. STADIUL ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE TRANSPORTOARE SUSPENDATE

1.1. Prezentare generala a porcinelor si a abatoarelor pentru sacrificarea acestora

1.1.1.Tehnologia cresterii porcinelor

Cresterea porcinelor este una din ramurile principale ale productiei zootehnice in tara noastra, ea trebuind sa asigure peste 50% din consumul total de carne al populatiei, cat si cerintele pentru export.

Prin particularitaile sale biologice, prolificitate mare, precocitate, grad inalt de valorificare a hranei (pentru a realize un kilogram spor in greutate vie consuma 3-6 UN, pe cand taurinele puse la ingrasat 6-9UN) si randament la taiere ridicat, porcinele constituie una din speciile de animale cele mai rentabile.

Ingrasarea porcilor

Ingrasarea porcilor are drept scop obtinerea unor cantitati cat mai mari de carne, de buna calitate, intr-un termen cat mai scurt, cu un consum cat mai redus de nutreturi.

Hranirea porcilor la ingrasat trebuie sa se faca cu o mare regularitate, tainul administrandu-se de 2-3 ori pe zi, la aceleasi ore. Hranirea, functie de scop si sistemul de ingrasare se poate face dirijat sau la discretie. O problema importanta in ingrasarea porcinelor o constituie apa, intrucat porcii au nevoie de o cantitate de apa de 7 ori mai mare decat substanta uscata ingerata. In practica, se folosesc adapatorile automate.

Dupa scopul urmarit, si dupa varsta animalelor puse la ingrasat, deosebim in practica 4 sisteme de ingrasare ; pentru carne, pentru bacon, pentru carne si grasime (mixta) si pentru grasime.

Ingrasarea pentru care este cea mai eficienta din piunct de vedere economic. Ea incepe cand purceii au 30-35 kg greutate vie si se tine pana ating 110-120 kg, caracterizandu-se printr-un grad ridicat de valorificare a furajelor. Dintre rasele care se preteaza la acest tip de ingrasare sut MARELE ALB, LANDRACE, BERK, DUROC, ALB DE BANAT, etc. Ingrasarea pentru carne se poate face in mai multe variante:

a) Ingrasarea rapid ape baza de cereale. Se folosesc uruieli de porumb si orz 70-80% din ratie, restul fiind format din uruieli de mazare, tarate, sroturi, faina de carne si saruri minerale. In functie de varsta, ratia se administreaza in 2-5 tainuri la ore fixe, iar apa curate sa fie la discretie. Daca ferma dispune de lapte, ingrasarea se face cu terci de concentrate cu lapte smantanit.

b) Ingrasarea pe baza de cartofi si concentrate se practica in zonele in care se cultiva cartofi . Cartofii (spalati, fierti, raciti si zdrobiti) se vor da la inceput in cantitate de 1,5-2 Kg/cap, iar catre sfarsitul perioadei de ingrasare cantitatea de cartofi poate fi marita la 8-9 Kg. La cantitatea de cartofi se adauga 1 Kg amestec de uruieli tarate, sroturi, pe cap de animal sic ate 10-20 g sare .

Ingrasarea pentru bacon . Baconul este o carne special ace se obtine de la rasele precoce ( LANDRACE, MARELE ALB, DUROC, CHESTORWHITE SI metisii acestor rase cu LANDRACE). Baconul se prepara din jumatati de porc, de la care s-a indepartat capul, membrele de la genunchi si jareta in jos, coloana vertebrala si spatele. Jumatatile astfel pregatite se sareaza si se afuma dupa o tehnica speciala. Carnea trebuie sa fie uniform impanata cu grasime, iar slanina pe spinare nu trebuie sa aiba o grosime mai mare de 3,5-4 cm. Hrana tineretului supus ingrasarii pentru bacon trebuie sa

1

cuprinda urmatoarele nutreturi: uruieli de orz, grau, secara, mazare, linte, mei; cantitati reduse de suculentr ca: morcovi, cartofi, masa verde de lucerna, trifoi si sparceta. Din ratie face parte obligatoriu laptele smantanit (2-5 l/zi), zerul, zara si fainurile de origine animala, pentru ca furajele vegetale contin cantitati mari din aminoacizii indispensabili, lizina, metioniza, triptofan. Ratia alcatuita din combinarea nutreturilor aratate, administrate in anumite proportii, in functie de perioada de ingrasare, se distribuie de trei ori pe zi sub forma uscata sau de pasta care se face, de obicei, cu lapte smantanit, cand acesta intra in ratie. Nu se recomanda fomarea unui terci subtire, deoarece o cantitate prea mare de apa influienteaza negative calitatea carnii. Se pot folosi si nutreturile combinate. Cand purceii ating 85-95 kg, se face sacrificarea. In conditii de buna organizare, un kg spor in greutate se realizeaza cu 4 UN, obtinandu-se un spor zilnic de 450-700grame.

Ingrasarea mixta. Se practica pentru a obtine o carne perselata, frageda si gustoasa, din care se pot prepara sunci de buna calitate si slanina de 8-9 cm grosime. Se aplica la porcinele din rasele precoce sau metisii precoci specializati in productia mixta (MARELE ALB, BAZNA, ALB DE BANAT, YORKSHIRE) cu sau fara perioade de prgatire.

Incepe cand animalele au 4-6 luni, cand au 30 kg si se temina la 10-12 luni cand ajung la 140-160 kg.

Nutreturile folosite sunt concentratele (1-1,5 kg/zi), suculentele (3-5 kg/zi), resturi culinare (6-12 kg/zi) si reziduuri industriale provenite de la prelucrarwa laptelui, abatoare, fabrici de antibiotice, etc. Sporul zilnic in greutate la acest tip este de 600-700 grame.

Inrasarea pentru grasime. Se aplica la animaele adulte, reformate de la prasila care se astreaza si se hranesc timp de 2-3 luni cu sfecla, cartofi, bostanoase (in proportie de 60-65%) in amestec cu concentrate de baza de porumb (90-95%). La un consum specific de 5-7UN se realizeaza un aport de 1000-1200 grame pe zi, iar greutatile finale ale animalelor variaza intre 200-250 Kg la female si 300-400 Kg la masculi . Raportul de grasime/carne este 1:1 sau 1,2:1 .

1.1.2. Cresterea si ingrasarea industriala a porcilor

Aceasta metoda se bazeaza pe principiul intensificarii productiei prin concentrarea unor effective mari intr-o unitate specializata, in care se realizeaza o reducere a spatiului construit, reducerea efectivului matca, prin folosirea mai intense a scroafelor la reproductie, un consum specific de furaje mai redus, o scurtare a perioadei de crester si ingrasare si o cestere a productivitatii muncii cu peste 30% ca urmare a mecanizarii tuturor proceselor tehnologice .

Constructiile din complexele industriale cuprind : adaposturi pentru monta si scroafele gestante, maternitati pentru fatare si adapostirea scroafelor cu purcei pana la intarcare, adaposturi pentru purcei intarcati si cresterea lor pana la 22-25 Kg, bucatarii de furaje, depozite de nutreturi combinate, centrale termice, statie pentru prepararea si epurarea apelor reziduale, camere speciale pentru sacrificiile de necessitate, clinica veterinara, sediu pentru serviciile administrative, etc .

De remarcat este faptul ca in general, adaposturile pentru animale nu sunt prevazute cu coridoare de hranire, pentru ca distribuirea hranei se face prin conducta care se deschid in jgheaburile fiecarui compartiment (hranire la discretie ) iar suprafata afectata unui animal este mica ( 0,7-1m pentru porcii pusi la ingrasat ) . In timpul verii se recomanda reducerea luminiozitatii in ingrasatorii . Spatiul de odihna sa fie permanent uscat .

2

Ingrasarea porcinelor se desfasoara pe o perioada ce dureaza 140-145 zile pana cand ajung la greutatea de 105-110 Kg . Obtinerea unui spor total de aproximativ 100 Kg de fiecare animal impune ca fiecare adapost sa aiba annual 2,43 cicluri de productie .

1.1.3. Abatoarele pentru sacrificarea porcinelor

Abatoarele sunt constructii inchise in care este posibila sacrificarea simultana a mai multor animale . Utilarea lor este conceputa astfel incat prelucrarea primara a animalelor sacrificate sa. se realizeze cu eforturi fizice cat se poate de mici .

In zilele noastre se manifesta ca si in alte domenii industriale o accentuata tendinta de automatizare a proceselor de prelucrare . Interventia subiectiva a omului lasa locul sistemelor computerizate de control si reglare . Abatoarele si fabricile de prelucrare a carnii se construiesc cu capacitati mari de lucru, ocupand spatii relativ reduse, cu consumuri energetice specifice mici si cu grade de automatizare din ce in ce mai mari . Toate acestea atrag dupa ele si un ridicat grad de igiena .

Unirea mai multor intreprinderi alaturate a facut posibila aparitia combinatelor de prelucrare a carnii . Acestea pot oferi un inalt grad de tehnicitate si posibilitatea lucrului in flux continuu .

Intreprinderile industriale de prelucrare a carnii, functie de posibilitatile procesului productive, sunt alcatuite din unitati de productie, energetice si de intretinere . In interiorul acestora activitatea se desfasoara in ateliere, sectii, laboratoare etc .

Fig. 1.1.3.1. Abatoare mixte

Utilajele si instalatiile folosite in industria carnii se clasifica de regula functie de operatiile in care sunt implicate .

Principalele categorii de dispozitive, masjni si utilaje sunt :- masini de ridicat si transportat ;- dispozitive si utilaje pentru asomare si colectarea sangelui ;- masini pentru smulgerea pieii (jupuire) si a parului (depilare) ;- masini pentru taiere – maruntire ;- masini pentru amestecare , malaxare , masare ;- masini pentru umplut , dozat si portionat ;- masini pentru separare si curatare ;

3

- masini pentru inchidere ;- utilaje pentru tratamentul termic si chimic ;- instalatii si linii tehnologice diverse .

Fig. 1.1.3.2. Eviscerare

1.2. Tipuri de mijloace de transport suspendate

Unul din noile tipuri de instalaţii de transport sunt caile suspendate fixe, cu o singura şina, denumite monorai (fig. 1.2.1.). Deşi constructive sunt destinate transportului intern intre secţiile de producţie, ele sunt utilizate in prezent si mai mult si la incarcarea si descărcarea produselor de tot felul. O răspândire larga o au acest gen de transportoare in adăposturile pentru animale, la transportul hranei de la bucătăria furajera la punctele de hranire .

Fig. 1.2.1. Transportor suspendat

Cărucioarele pot fi de doua feluri: active, având suspendate pe ele organe pentru agăţarea sarcinilor, si intermediare (numai pentru susţinerea organului de tractiune intre cărucioarele purtătoare de sarcini). Rotile cărucioarelor se monteaza pe rulmenţi, pentru micşorarea rezistentei la antrenare. Organul de tracţiune al cărucioarelor poate fi un lanţ sau cablu.

In general monoraiurile se suspenda cu un sistem având construcţia: pe talpa superioara a grinzii este fixata prin doua cleme si un buton de strângere, o piesa forjată care are la mijloc o cama filetata pentru şurubul portant. Cu al doilea capăt (tot filetat) şurubul portant se fixează cu ajutorul unei piese identice, de grinzile acoperişului sau se suspenda de console speciale.

4

Avantajul acestui tip de suspensie consta in simplitatea si uşurinţa montării si demontării caii, in posibilitatea de a obţine o montare orizontala precisa a caii prin simpla insurubare a unor piese, precum si in faptul ca neconcordanta dintre aliniamentul liniei montate si elementele acoperişului nu reprezintă o piedica deosebita pentru fixarea caii.

Inadirea grinzilor dublu T se face cu ajutorul unor eclise speciale (una superioara si una inferioara). Eclisa superioara se fixează, de cele mai multe ori cu cleme si cu buloane de stringere. Eclisa inferioara se compune, de obicei, din doua piese care se asamblează prin imbucare.

Pentru sarcini mici, cărucioarele sunt manevrate pe orizontala manual. In cazul sarcinilor mari, monoraiul este acţionat de un motor electric prin intermediul unui reductor si roata dinţata pentru lanţ calibrat sau roata cu fricţiune in cazul cablurilor.

Transportoarele suspendate mai pot fi prevăzute de la caz la caz cu dispozitive pentru abaterea cărucioarelor in plan orizontal sau vertical, denumite macaze si chiar cu dispozitive de cantarire in mers.

Viteza transportoarelor suspendate este de 0.01 - 0,5 m/s. Capacitatea că-rucioarelor este teoretic nelimitata, ele proiectandu-se in funcţie de necesitaţi. In practica se întâlnesc monoraiuri dimensionate pentru sarcini individuale (pe cărucioare) de 50-500 kg. In aceasta categorie sunt incluse liniile aeriene simple si cele conveierizate. Acestea se caracterizează prin aceea ca se amplasează la mărimi ce depăşesc inatimea medie a muncitorilor care le deservesc. Sarcinile sunt transportate pe suporturi speciale, pe cărucioare sau cârlige suspendate.

Mijloacele de transport suspendate din industria cărnii se folosesc pentru : asomarea si jugularea animalelor in poziţie suspendata;

- refrigerarea si congelarea cărnii in cazul in care aceste mijloace detransport sunt utilizate pentru depozitare;

- transport in fabricile de prelucrare in produse finite.Clasificarea miiloacelor de transport suspendate se face după profilul caii de

rulare, cele mai utilizate fiind :- cu profil din otel de secţiune dreptunghiulara (platbanda), realizat de

regula in varianta cu o singura cale de rulare :- cu profil I, putând avea doua cai de rulare . Cele mai moderne tipuri

sunt realizate din materiale uşoare, pe baza aluminiului;- cu cale de rulare din ţeava de otel.

Fig. 1.2.2. Tronson de linie suspendata

In general o linie suspendata simpla este formata din grinzi metalice fixate cu şuruburi pe stâlpi sau incastraţe in pereţii incaperii. Elementele de suspendare (tirantii) care fac legătura intre cadru si calea de rulare, profilul si dimensiunile acestora se adopta in funcţie de profilul liniei, de încărcătura specifica si locul de montaj. Linia de ghidaj pe care aluneca sau rulează mijloacele de transport este conceputa astfel incat sa

5

permită deplasarea cu eforturi minime a cârligelor, rolelor simple sau a trenurilor de role.

Linia suspendata prevăzuta cu cârlige sau cu role si cârlige este destinata transportului carcaselor sau semicarcaselor de bovine, porcine si ovine, înălţimea de montaj se alege in funcţie de secţiile pe care le deservesc . De regula o inaltime de 2,45 m este specifica unei linii destinate numai pentru transport iar una de 3,35 m pentru secţiile de prelucrare primara in abatoare a animalelor in poziţie verticala, respectiv pentru păstrare in depozite frigorifice.In figura 1.2.2. este prezentata schema constructiva generala a unui tronson de linie suspendata. Se observa ca întregul ansamblu se montează pe stâlpii verticali de susţinere 1 , prin intermediul elementelor de sprijin din otel 2 , pe care se aseaza grinzile transversale 3 . Acestea din urma susţin grinda suport 4 pe care se montează prin tirantii 5 , calea de rulare 6 si mijlocul de transport prin rulare (sau alunecare ) 7. Sarcina poate fi deplasata manual, mecanic sau gravitaţional . In cazul deplasării manuale, pentru evitarea unor accidente de munca , este permisa doar impingerea, nu si tragerea ei. In cazul utilizarii forţei mecanice pentru deplasare, ansamblul transportorului se numeşte conveier.

Pentru mărirea duratei de exploatare si a respectării cerinţelor igienice impuse de normele sanitar - veterinare, este necesara protejarea suprafeţelor. Ca mijloc de protecţie anticproziva, vopsirea nu mai corespunde cerinţelor moderne datorita exfolierii. Crusta exfoliata poate ajunge apoi cu uşurinţa pe carnea supusa prelucrarii. Otelurile inoxidabile sunt ideale, dar au preturi prea mari. Din acest motiv, soluţia moderna consta in acoperirea

Fig. 1.2.3. Linii suspendate de transport de tip cu role si cârlige

galvanica a suprafeţelor care nu vin in contact direct cu carnea. Dezavantajul acestei metode consta in aceea ca imbinarile nu se mai pot realiza prin sudura, ele fiind înlocuite cu asamblări filetate. Tehnologia de galvanizare prevede depunerea stratului de protectie la cald, prin topire si nu electrochimie.

Pentru respectarea tehnologiei de prelucrare primara, animalele trebuie r idicate pe transportoare, respectiv coborâte de pe acestea cu ajutorul unor dispozitiye specializate.

Avantajele oferite de aceste mijloace de transport au făcut ca ele sa se extindă din ce in ce mai mult. Dintre acestea amintim :

- pot fi conduse cu uşurinţa in orice punct al secţiei de prelucrare,conform tehnologiei de lucru impuse ;

- sunt simple din punct de vedere constructiv, uşor de intretinut siexploatat, cu o fiabilitate ridicata;

- sunt igienice , deoarece nu permit produselor transportate sa se atingă destâlpi sau pereţi; pentru respectarea acestor cerinţe, la proiectare si

6

construcţie, se are in vedere păstrarea unei distante mai mari decâtamplitudinea maxima data de pendulările carcaselor animalelor latransport ;

- datorita faptului ca elementele caii de rulare si a cărucioarelor serealizează din otel, frecările sunt mici si eforturile de deplasare reduse;

- sunt silentioase.

In fabricile de prelucrare a cărnii, datorita elementelor multiple de legătura specifice transportoarelor suspendate, se prefera utilizarea cărucioarelor.

Lmia simpla de transport cu role si cârlige este prezentata in figura 1.2.3. a şi b. In varianta din figura 1.2.3.a construcţia este tradiţionala, cu protecţie anţicoroziva prin vopsire, iar in figura 1.2.3.b cu protecţie anticoroziva obţinută prin zincare. In ambele cazuri ansamblul suspendat se rigidizează cu grinda superioara 1 cu ajutorul elementelor de fixare (papuci) 2 si şuruburile 3. Căruciorul cu role 4 se deplasează pe plaţbanda din otel 5 care constituie calea de rulare. Aceasta cale este realizata din plaţbanda de otel si se fixează pe tirantul 6 cu ajutorul şuruburilor 7 in varianta "b", respectiv prin sudura in varianta a. Sarcina de transportat este fixata cu ajutorul unor scoabe, palete etc fiind legafi apoi de căruciorul 4 prin cârligele X. Rotile cărucioarelor sunt bordurate pentru a nu permite căderea de pe calea de rulare. Deasupra roţilor se montează apărătoarea 9, care are rolul

Fig. 1.2.4. Schema constructiva a macazului

de a nu permite căruciorului sa cada de pe şina de ghidare in cazul in care este necesara ridicarea sarcinii la coborâre .

Pe traseul fluxului de taiere si prehicrare prinuurft, in depozitele de răcire, precum si dealungul parcursului sunt necesare schimbări ale direcţiilor de deplasare . Aceste schimbări se efectuează cu ajutorul macazurilor care permit devierea la stânga sau la dreapta fata de direcţia iniţiala de deplasare in figura 1.2.4., se prezintă in vedere de sus schema constructiva si funcţionala a macazului pentru o linie suspendata cu cale de

Fig. 1.2.5. Mecanism de blocare

rulare din platbanda de otel.Macazul face legătura dintre tronsoanele de linie drepte cu posibilitatea devierii

traseului.

7

Se compune din tronsonul 1 care, in cazul deplasării rectilinii face legătura cu cele doua linii principale drepte 2. La schimbarea direcţiei de mers (in cazul figurii spre ştangă) tronsonul 1 se roteşte cu ajutorul pârghiei 3. Odată cu deplasarea ei, tronsonul cu profil curbiliniu 4 se roteşte in jurul articulaţiei 4, Bitfel inca sa facă legătura intre linia 1 si cea care realizează devierea 6. Rotirea celor doua elemente ale macazului este simultana, deplasarea tronsonului cu profil curbiliniu fiind asigurata de o cama exista si macazuri acţionate mecanic cu ajutorul unor sectoare dinţate si comandate pneumatic sau hidraulic .

Fig. 1.2.6. Tronson de linie suspendata dubla

Pentru a nu permite căderea căruciorului la schimbarea direcţiei de deplasare, este necesara utilizarea unor elemente de siguranja (piedici in figura 1.2.5. este prezentata schema unui dispozitiv de blocare a deplasării pe o şina cu profil dreptunghiular). Tamponul profilat 1 se poate roti in jurul articulajiei 2. Datorita arcului elicoidal de tracţiune 3 care leagă tirantul 4 de tamponul 1, acesta din urma se aseaza pe şina 5, împiedicând deplasarea căruciorului pe calea de rulare. Prin acţionarea spre in jos a tijei 6, tamponul se ridica de pe şina, permiţând trecerea. Revenirea sa este posibila la eliberarea tirantului. Linia aeriana cu doua sine de ghidare se utilizează pentru capacităţi mari de transport.

Fig. 1.2.7. Amplasarea caruciorului pe linia suspendata

Elementele componente ale sistemelor de suspendare si fixare sunt similare celor prezentate m cazul anterior . Diferenţa majora consta in realizarea caii de rulare, care este alcătuita din doua prpfile I din otel 1, care se dispun la o distanta de circa 25 mm pentru a permite ghidarea tirantului 2, fixat pe axul comun al roţilor 3. Schimbarea direcţiei de deplasare se face fara macazuri, prin simpla ramificare a caii 4. Pentru blocarea cărucioarelor se foloseşte tamponul 5.

Se observa ca schimbarea direcţiei de deplasare este in funcţie de sensul forţei imprimate de către manipulatorul căruciorului.Soluţia moderna de realizare a unei astfel de linii de transport este prezentata in figura 1.2.6. Ansamblul are o construcţie uşoara, mare parte din componente fiind

8

confecţionate din aliaje de aluminiu si mase plastice poliamidice. Aceste materiale nu necesita alte operaţii de protecţie anticoroziva iar construcţia este astfel proiectata incat sa nu aibă locuri de acumulare a murdăriei.

Calea de rulare 1 si rofile căruciorului 2 se realizează din mase plastice poliamidice. Grinzile suport 3 pentru calea de rulare se fixeaza pe suportul 4 cu ajutorul papucilor 5 si al şuruburilor 6. Pe aceste grinzi se montează calea de rulare 1 prin şuruburile de strângere 7. Deplasarea silentioasa este asigurata atât de ansamblul roţilor si a caii cat si de rolele de ghidare 8 montate pe tirantul 9 al căruciorului.

O alta varianta constructiva a caii de rulare este cea in care se utilizează ţeava din ofel cu diametrul de 40...60 mm (figura 1.2.8.). Linia este similara cu cea care utilizează drept cale platbanda din otel. Ţeava 1 se montează prin sudura pe tiranţii 2. Căruciorul se compune din cadrul 3 pe care se montează rola cu rulmenţi 4, prin intermediul axului 5. In funcţie de modul in care se face descărcarea sarcinii, ansamblul poate fi prevăzut cu un cadru care sa nu permită căderea căruciorului de pe calea de rulare .

Transportoarele suspendate cu cale de rulare din ţeava prezintă următoarele avantaje :

•au o rezistenta si rigiditate mai buna fata de cele cu platbanda;•consum redus de materiale ;•sarcina poate fi suspendata si pe cârlige alunecătoare.

Dezavantajele mai importante sunt:•mecanismele de schimbare a directiei sunt mai complicate ;•montarea tevii pe tiranti este dificila;•in cazul utilizării cârligelor alunecătoare, uzura este rapida si semnificativa

iar ungerea caii, ridica probleme igienico-sanitare .Conveieral ( denumire de origine engleza) reprezintă ansamblul elementelor de

transport suspendat acţionate electromecanic . In industria de

Fig. 1.2.8. Cale de rulare cu secţiune circulara

prelucrare a cărnii, conveierul este folosit pentru mecanizarea transportului in secţiile de sacrificare, depozite frigorifice etc. si pentru realizarea unor operaţii tehnologice (jupuire bovine, porcine, ovine ) .

Schema de principiu a conveierului, in vedere de sus este prezentata in figura 1.2.9. Lanţul fara sfarşit 1 este ghidat prin rotile profilate de lanţ. Dintre acestea, roata 2 transmite mişcarea de la grupul motoreductor, rotile 3 ghidează lanţul si realizează schimbarea direcţiei de deplasare iar roata 4 serveşte la întinderea acestuia. Intinderea lanţului se poate face fie gravitaţional, fie cu ajutorul unui sistem elastic.

Sectorul conveierului care se deplasează deasupra caii de rulare suspendate ce realizează deplasarea sarcinii, formează ramura incarcata a acestuia, celalalt constituind ramura de întoarcere .

După numărul planelor in care poate realiza deplasarea, conveierele se clasifica in:

- conveiere plane ;

9

- conveiere spaţiale.

Conveierele plane se caracterizează prin aceea ca lanţurile lor de tracţiune se

Fig. 1.2.9. Schema de principiu a conveierului

deplasează intr-un singur plan, fiind cele mai răspândite in industria cărnii. Ele au doua cai de ghidare si anume :

• o cale care serveşte pentru ghidarea lanţului;•una pentru ghidarea căruciorului ( sau a mijlocului de transport prin

alunecare).

Ca si in cazul celorlalte mijloace de transport suspendate, conveierul (figura 1.2.10.) se montează pe o grinda suport 1 din otel, pe care se fixează prin şuruburile 2, tirantii 3. Lanţul cu eclise si bolturi 4 aluneca pe calea superioara de ghidare cu ajutorul plăcilor 5. In partea inferioara a lanţului se montează gheara de antrenare 6 a cărucioarelor cu role 7. Căruciorul se deplasează pe calea de rulare inferioara 8 fiind ghidat suplimentar de platbanda laterala 9. Fixarea produsului transportat se face prin intermediul cârligului 10, iar in cazul transportului altor materiale cu ajutorul unor platouri, rastele sau cuve. Distanta dintre ghearele de impingere a doua cărucioare consecutive este de 0,3...0,5 m, aceasta putând ajunge in cazul carcaselor de bovine pana la 2 m .

Fig. 1.2.10. Schema vonstructiva a conveierului

10

Conveierele spaţiale (figura 1.2.11.) in comparaţie cu cele plane, au posibiliatea de a deplasa sarcina atat in plan orizontal cat si in plan vertical. Din punct de vedere al principiului de funcţionare si al mecanismelor de acţionare nu exista deosebiri esenţiale.

Fig. 1.2.11. Construcţia conveierului cu deplasare orizontala si inclinata

Specifica este construcţia rolelor si a caii sale de ghidare. Lanţul 1 (figura 1.2.11.a) este prevazut cu 2 role care se deplasează pe o cale de ghidare formata din doua profile I şpeciale, aşezate fata in fata. Datorita limitărilor constructive impuse de articulaţiile speciale ale bolturilor, schimbarea direcţiei de deplasare in plan vertical se face după o raza de curbura de minimum 3 m si un unghi de ridicare sau coborâre de maximum 45°. Lantul (figura 1.2.1 l.b) este confecţionat din eclişele exterioare 1, legate de cele interioare 2 cu capetele profilate prin intermediul bolturilor 3. Intregul ansamblu se sprijină pe calea de ghidare cu ajutorul rolelor cu rulmenţi 4, pe axa cărora se montează si gheara de impingere 5, sau in lipsa ei, un tirant pentru suspendarea sarcinii transportate.

1.3. Alegerea variantei constructive a transportorului

1.3.1. Roţile pentru lanţuri

Roţile pentru lanţuri servesc la transmiterea efectului de tracţiune de la mecanismul de acţionare la lanţul transportor, respectiv la ghidarea lanţului în zonele de schimbare a direcţiei de deplasare a acestuia.

Principial se construiesc şi utilizează două tipuri de astfel de roţi şi anume :- roţi de lanţ pentru lanţuri calibrate cu zale scurte ;- roţi de lanţ pentru lanţuri calibrate cu zale sudate lungi (fig.1.3.1.1);

Roţile pentru lanţuri calibrate cu zale sudate se execută obişnuit din Fc 15, Pe 2o sau OT 45.

Fig. 1.3.1.1. Roţi de lanţ pentru lanţuri calibrate cu zale sudate lungi

11

La roţile pentru lanţuri calibrate cu zale sudate scurte trebuie să existe o concordanţă perfectă între dimensiunile zalelor şi ale locaşurilor pentru a preîntampina alunecarea lanţului şi căderea sarcinii. Numărul locaşurilor poate fi ales arbitrar, dar cu cat acesta este mai mic, cu atat diametrul roţii va fi mai mic. In felul acesta se obţine un moment de torsiune mai mic, dar lucrul roţii va fi mai puţin liniştit din cauza schimbărilor bruşte de viteză în timpul rotirii. Din acest considerent este necesar ca numărul de locaşuri să fie mai mare decât 5.

De asemenea,pentru buna funcţionare a mecanismului este necesar ca lanţul să înfăşoare roata pe un arc de cel puţin 130°.

Pentru lanţurile calibrate cu zale sudate lungi se utilizează exclusiv roţi cu dinţi (fig.1.3.1.1).

Antrenarea şi ghidarea lanţurilor articulate se realizează cu roţi cu dinţi în diferite variante constructive, ţinându-se seama de tipul lanţului.

1.3.2. Lanţurile transportoarelor

Utilizarea lanţurilor la transportoare este legată de avantajele prezentate de acestea, constand în posibilitatea fixării simple şi comode a diferitelor tipuri de organe active, în existenţa unei game largi de tipodimensiuni ce pot fi corelate cu eforturile de tracţiune calculate, în posibilitatea înfăşurării pe roţi cu diametre mici etc.In acelaşi timp folosirea lanţurilor prezintă şi unele dezavantaje, cele mai importante dintre acestea referindu-se la necesitatea confecţionării precise a zalelor, la uzarea pronunţată a suprefeţelor, cu deosebire în articulaţii şi la contactul cu zalele vecine, la caracterul neuniform al mişcării, la pericolul ruperii instantanee etc.

Avantajele şi dezavantajele lanţurilor au condus la apariţia unor tipuri constructive de lanţuri tot mai perfecţionate, dar şi mai complexe.

Cele mai simple dintre acestea sunt lanţurile sudate (fig. 1.3.2.2,a), alcătuite dintr-o succesiune de elemente identice numite zale, fiecare za fiind confecţionată dintr-o bară de oţel rotund, îndoită şi sudată cap la cap în porţiunea rectilinie a zalei. Dimensiunea caracteristică a unui lanţ sudat este diametrul oţelului rotund din care sunt confecţionate zalele (d).Lanţurile sudate se clasifică în funcţie de mărimea abaterilor de fabricaţie ale pasului (p) şi lăţimii (b), cît şi de mărimea relativă a pasului. După primul criteriu lanţurile pot fi calibrate sau necalibrate, iar după cel de al doilea lanţurile pot fi cu zale scurte sau cu zale lungi. Condiţiile impuse lanţurilor sudate sunt incluse în STAS 1528, iar parametrii constructivi şi condiţiile de utilizare ale acestor lanţuri sunt precizate în STAS 1523 - 1526.

Lanţurile cu eclise şi bolţuri (fig.1.3.2.2,b), cu eclise, bolţuri şl bucşe, cu role ,cunoscute şi sub denumirea da lanţuri Galle, au zalele alcătuite dintr-un număr par de plăcuţe 1, denumite eclise, legătura dintre eclisele a două zale consecutive fiind realizată prin bolţurile 2, ale căror capete pătrund liber în găurile corespunzătoare din capetele ecliselor. Eclisele se execută prin ştanţare din tablă de oţel, putand avea lăţimea variabilă sau constantă. Unul sau ambele capete ale lanţului sunt prevăzute cu zale finale,alcătuite din eclise de formă specială care permit solidarizarea capetelor lanţului cu alte organe. Uneori bolţurile se îmbracă cu bucşe (3) sau role (4) care protejează bol-ţurile împotriva uzurii, conferă silenţiozitate mişcării etc, dar şi complică constructia lanturilor.

12

Fig.1.3.2.2. Lanturi utilizate la instalatiile de transportat

13

14

15

1.3.7. Mecanisme de actionare

Aceste mecanisme servesc la asigurarea eforturilor necesare punerii în funcţiune a transportoarelor, respectiv a mişcării la benzile sau la rolele de transport. In general, un astfel de mecanism cuprinde : motorul de antrenare, transmisie cu curele, reductor închis, o transmisie cu lanţ sau cu roţi dinţate şi tamburul sau roata de lanţ pentru antrenarea organului de tracţiune. Raporţul total de transmitere are expresia:

16

17

în care n este turaţia motorului electric; n ra sau nta - turaţia roţii sau tamburului de acţionare; i1, i 2 , . . . i n - rapoartele de transmitere parţială ale elementelor lanţului cinematic al mecanismului.

Schemele din figurile 1.3.7.1 a,b,c,d se pot utiliza atat la acţionarea transportoarelor cu lanţ (longitudinale, transversal cu raclete etc.) şi cat şi a transportoarelor cu bandă, iar schema din figura 1.3.7.1,e se utilizează la acţionarea transportoarelor suspendate, cu lungimi pană la 5oo m. Daca lungimea traseului este panâ la 2ooo m se folosesc şi staţii de acţionare intermediare cu transmisia lanţ pe lanţ.

Utilizarea uneia dintre schemele prezentate depinde într-o măsură hotăratoare de turaţia electromotorului şi de viteza de deplasare a organului de tracţiune, adică de portul total de transmitere. Cu cat raportul de transmitere este mai mic, cu atît schema mecanismului de acţionare este mai simpla comandându-se, în acet sens, alegerea electromotoare cu turaţie mică şi organe de acţionare cu diametre reduse.

Fig. 1.3.7.1. Mecanisme de actionare

18

1.3.8. Mecanisme de întindere

Pentru funcţionarea transportearelor cu bandă sau cu lanţ este necesar ca acestea să fie întinse în aşa fel, încat să se poată transmite forţa periferică (la bandă), să se impiedice formarea unor săgeţi prea mari între rolele de reazem, să se poată prelua alungirea permanentă pe care o suferă banda prin funcţionarea îndelungată etc.

De aceea, dispozitivele de întindere trebuie să aibă o cursă, care variază de la 0,5 % din lungimea transportorului la benzile de oţel şi cele de cauciuc armate cu sârmă de oţel şi până la 3 % în cazul transportoarelor scurte cu benzi de cauciuc (cursa se reduce la aceste transportoare pană la 1,5 % pentru lungimi peste 300 m).

Mecanismele de întindere pot fi cu reglare manuală (fig.1.3.8.1.,a,b,c,d) sau cu reglare automată (fig.1.3.8.1.,e,f). La mecanismele cu reglare manuală (cu şurub fig.1.3.8.1,a.b.c şi cu arc fig.1.3.8.1,d) efortul nu rămâne constant în timp datorită lungirii organelor de tracţiune. Efortul variază de la o valoare maximă realizată la efectuarea reglării, la o valoare minimă, existentă înaintea efectuării unei noi reglări. In schimb, aceste mecanisme au o construcţie compactă şi dimensiuni de gabarit reduse.

Fig.1.3.8.1. Mecanisme de întindere

La mecanismele de reglare automată întinderea se realizează cu ajutorul contragreutăţilor sub acţionarea cărora lagărele roţilor de lanţ sau a tamburelor de întoarcere sau deviere se deplasează în sensul lărgirii lanţului sau benzii de transport. Aceste mecanisme au avantajul că păstrează constant efortul de întindere din bandă.

In mod obişnuit în construcţia instalaţiilor de transportat cu acţiune continuă se folosesc mecanisme de întindere de capăt, iar acolo unde acestea nu se pot utiliza se întrebuinţează mecanisme intermediare. Mecanismele de întindere de capăt, care includ în

19

construcţie roţile de lanţ sau tamburele de întoarcere ale organelor de tracţiune, au unghiul de înfăşurare de l80°.Dispozitivul de întindere cu şurub (fig.1.3.8.1,a.b.c şi fig.1.3.8.2.) se plasează la extremitatea transportorului opusă acţionării şi constă dintr-o tobă de întoarcere al cărei ax poate fi deplasat orizontal, paralel cu el însuşi, cu ajutorul a una sau două tije filetate, acţionate cu mâna. Cursa acestor dispozitive fiind de 0,5-1 m , ele nu pot fi utilizate decât pentru transportoare până la 40m lungime.

Fig. 1.3.8.2. Mecanic de intindere cu şurub

Conform figurii 1.3.8.2. toba de întindere se fixează în cele două lagăre 1, care se pot deplasa de-a lungul ghidajelor 2. Realizarea întinderii se face prin şurubul 3, fixat la lagărul tobei, care, rotindu-se, se înşurubează în piuliţa fixă 4 şi înaintează împreună cu lagărul. Contrapiuliţa 5 asigură şurubul contra deşurubării arbitrare. Avantajele acestui mecanism constau în: simplitate constructivă, greutate mică, dimensiuni de gabarit reduse, iar dezavantajele au în vedere cursa mică şi imposibilitatea menţinerii constante a întinderii benzii.

Mecanismele de întindere cu greutate (fig.1.3.8.1.e,f,g,h si fig.1.3.8.3.) nu prezintă acest inconvenient, forţa de întindere menţinandu-se permanent constantă. Toba de întindere se montează pe un cărucior, care este tras de o greutate prin intermediul unui cablu de oţel.

Mecanismele de întindere pot fi orizontale sau verticale. Dispozitivul de întindere orizontal se compune dintr-un cărucior 1, deplasabil pe şinele fixate la cadrul transportorului, cărucior pe care se montează tamburul de întindere 2. La cărucior se fixează cablul 3, care după ce înfăşoară rolele de ghidare 4, este întins de greutatea 5 (fie.1.3.8.3.)

20

Fig.1.3.8.3.Mecanism de întindere cu greutate, orizontal

2. CALCULUL TRANSPORTORULUI SUSPENDAT

2.1. Date initiale- greutate animal 200 daN ;- dimensiunile si greutatea unui carucior LXl : 0.5X0.4 ;- pasul de suspendare al unui animal, impus de distanta dintre posturile de lucru

1.7 m ;- viteza de deplasare a carucioarelor: impusa de tehnologia de lucru la

deplasarea continua 0.2 m/s ;- traseul de transport: conform figurii 2.1.1.- nivelul de incarcare h1=+2.5m si descarcare h2=+4.5m .

Fig. 2.1.1.

Pe schema impusa a traseului se delimiteaza prin puncte zonele specifice corespunzatoare unor deplasari liniare la acelasi nivel, infasurarilor pe rotile de ghidare sau antrenare respectiv modificarii nivelului in planul vertical al amplasarii transportorului.

2.2. Alegerea organelor de tractiune

21

Pentru transportoarele suspendate se utilizeaza ca organe de tractiune cablurile si frecvent lanturile. Dintre lanturile cunoscute se recomanda a se folosi urmatoarele:

a - pentru transportoare cu traseul într-un singur plan lanturi cu bolturi si eclise (STAS 4076-54) si lanturi cu bucse (STAS 3006-52) ;

b - pentru transportoare cu traseul în mai multe planuri 3 lanţuri cu zale demontabile (STAS 8207-68) şl lanţuri cu zale sudate calibrate lungi (STAS 7952 - 67) aau calibrate sudate (STAS 7951 - 67).

Pasul lanţurilor foloaite la transportoarele suspendate, se recomandă sa aibă una din valorile : 63, 80, loo, 125, 16o, 2oo şi 25o mm (STAS 8927 - 71) (tabelul 2.2.1.)

Tabelul 2.2.1.

P

[mm]

d0

[mm]

H

[mm]

B

[mm]

C1

[mm]

h

[mm]

h1

[mm]

h2

[mm]

100 16 58 36 18 16 8.5 8

b

[mm]

A

[mm]

R

[mm]

m

[mm]

n

[mm]

φm i n

[grade]

q e

[daN/m]

F r

[daN]

25 27.5 18 35 19 2016’ 4.81 22000

In vederea efectuări.i calculelor, se adoptă iniţial un lant care are psul una din valorile de mai SUS , stabilirea definitivă a mărimii pasului, făcand-use după verificarea lanţului. Astfel, se alege un lanţ cu zale demontabile STAS 8207-68, cu următoarele caracteristici :

- pasul lanţului, p = 80 mm;

- diametrul bolţului zalei, d0 = 13 mm;

- distanţa dintra zalele exterioare, A = 22,5mm;

- lăţimea lanţului, B = 29 mm;

~ greutatea pe metru liniar, q1 = 3,14 deN/m

- forţa de rupere , F r = 10.000 daN. '

22

2.3. Alegerea căii de rulare şi a cărucioarelor

Calea de rulare are o configuraţie în spaţiu corespunzătoare traseului de transport, impus de necesităţile tehnologice şi se execută din diferite profile metalice.

Calea de rulare a transportorului se fixează în funcţie de posibilităţi, prin intermediul unor tiranţi sau brate de consola de acoperişul, pereţii sau tavanul halei industriale, sau pe stalpi executaţi cu console unilaterale sau bilaterale.

La schimbarea direcţiei căii de rulare în plan vertical, este necesară respectarea a o serie de dimensiuni geometrice ale racordărilor, Lungimea minimă a proiecţiei orizontale A în funcţie de diferenţa de nivel Δ H, razele de curbură ale racordurilor R, pasul lanţului p, distanţa dintre două cărucioare consecu tive a, şi solicitarea procentuală a organului de tracţiune în sectorul conside rat fata de tensiunea sa admisibila) .

Pentru orientare, asupra alegerii razelor de curbură ale căii de rula re, acestea se pot calcula pe baza construcţiilor grafice din figura 2.3.1.

Fig. 2.3.1. a-cazul rotirii tuturor zalelor lantului; b- cazul rotirii razelor extreme ale lantului.

Pt calea de rulare sunt montate dispozitive de suspendare cu 2 sau 4 roţi de rulare. De obicei, la transportoarele de tip uşor (G s = 5o daN/cărucior) şi medii (G s = 50 – 200 daN/carucior), cărucioarele au 2 roţi, iar la transportoarele de tip greu (Gs > 2oo daN/carucior), cărucioarele au 4 roţi, acţionarea puţand fi şi prin împingere.

Diametrul roţilor de rulare, se recomandă a fi :- pentru transportoarele de tip uşor, D = 58 - 80 mm- pentru transportoarele de tip mediu, D = 80 – 100 mm- pentru transportoarele de tip greu, D = l00 - 120 mm.Roţile de rulare au la majoritatea tipurilor constructive, bandaje latera le

care asigură o ghidare corespunzătoare în timpul funcţionării.In cazul de faţă se adoptă pentru calea da rulare un profil I 14,

căruoioarele au 4 roţi de rulare cu diametrul Dr = 90 mm (transportor de tip mediu) şi greutatea aproximativă 11,2 daN.

2.4. Calculul capacitatii de transport

23

- capacitatea in bucati :

- capacitatea volumetrica :

- capacitaea gravimetrica :

a = 2*p*n = 2*0.08*12 = 1.92 mGs = Vms* γ = 82 daN/bucγ = greutatea specifica a materialelor transportate [daN/m3]v = viteza de transportv = 0.2 m/sVms = volumul mediu al unei sarcini [m3/buc]ns = numarul de sarcini suspendate pe un caruciorns = 1 porckn = coeficien de utilizare a dispozitivelor suspendatekn = 0.75 . . . 0.85 ; se alege kn = 0.8a = distanta dintre doua dispozitive de suspendarep = pasul lantuluin = numarul de pasi peste care se fixeaza un carucior

In cazul in care distanta dintre doua dispozitive de suspendare active a>1.2 m, pentru evitarea formarii unor sageti mari a lantului cu consecinte negative, asupra functionarii lui se mai folosesc si dispozitive d suspendare libere.

In cazul de fata distanta pana la un carucior intermediar e = a/2 = 0.96 m. Distanta dintre doua carucioare active „a” trebuie sa tina seama atat de datele initiale cat si de pasul lantului, configuratia traseului de transport si gabaritul sarcinilor transportate. In locuri inguste se recomanda o verificare grafica a traseului sarcinilor reciproce ale acestora sau fata de alte parti componente ale transportorului.

2.5. Repartizarea sarcinilor pe unitatea de lungime

Pentru portiuni neincarcate : q0 = qi + qc + qp = 3.14+11.66+14.58=29.38 daN/m

qc = Gc/e = 11.2/0.96 = 11.66 daN/mqp = Gp/e = 28/1.92 = 14.58 daN/m

Pentru portiuni incarcate : q2 = q0 + qn = 72.09 daN/m

qn = Gs/a = 82/1.92 = 42.71 daN/m

q0 = sarcina / unitatea de lungime in sectoarele naincarcate ale transportoruluiqi = greutatea / metrul liniar al lantuluiqi = 3.14 daN/m qc = greutatea / metrul liniar al carucioruluiqp = greutatea / metrul liniar al dispozitivului de prindere a sarcinilorqn = greutatea / metrul liniar a sarcinii transportateq2 = sarcina / unitatea de lungime in sectoarele incarcate ale transportoruluiq2 = 72.09 daN/m

24

Gp = greutatea dispozitivului de suspendare

2.5. Alegerea pozitiei statiei de antrenare

Se recomanda ca pozitia statiei de antrenare sa se stabileasca in functie de urmatoarele considerente : Sa fie in zona imediat urmatoare sectoarelor foarte incarcate ale traseului de transport

eventual la capatul unei portiuni orizontale incarcate cu sarcina maxima si de lungime mare. Daca exista si o diferenta de nivel trebuie sa se amplaseze in punctul cel mai inalt al transportorului ;

La amplasare sa se tina seama de schema de incarcare a traseului elaborata in mai multe variante ;

Amplasarea statiei de antrenare se va face si in functie de locul disponibil din hala .In cazul de fata locul care indeplineste cel mai bine aceste cerinte este punctul 17 de pe traseu.

2.6. Estimarea fortei maxime de tractiune din lant

Pentu a se realiza o prima verificare a lantului este necesara estimarea acestei forte folosindu-se in acest scop relatia :

F’max=F0 + k1(q0*L0+q2*L)(1+R*k2n*k3

m*k4p)+(q2-q0)ΔH=794 [daN]

F0 = forta de pretensionare a lantuluiF0 = 50 … 150 daN => F0 = 100 daNk1 = coeficient de rezistenta la inaintarea lantului pe sectoarele rectilinii orizontale k1 = 0.03L0 = lungimea ramurii neincarcate L0 = 43.3 m intre 0 si 6L = lungimea ramurii incarcateL = 138.7 m intre 6 si 17k2 = coeficiet de rezistenta la inaintarea lantului pe rotile de deviere in planul verticalk2 = 1.01k3 = coeficiet de rezistenta la trecerea lantului pe rotile de deviere in planul orizontalk3 = 1.02n = numarul curbelor in plan verticaln = 4m = numarul curbelor in plan orizontalk4 = coeficiet de rezistenta la trecerea lantului peste bateriile de rolek4 = 1.03p = numarul curbelor in plan orizontal pe baterii de rolep = 1R = coeficient de rezistenta cumulativ in functie de numarul total al curbelor din plan orizontal si vertical :

Pentru n + m + p ≤ 5 => R = 0.5 Pentru n + m + p > 5 => R = 0.65 Se adopta R = 0.65

ΔH = diferenta de nivel dintre ramurile transportoruluiΔH = 2.0 mF’

max = 794 daN

25

Verificarea lantului se face cu relatia : , unde Fr = forta de rupere la

tractiune a lantului ; Fr = 10000 daN si ks = coeficientul de siguranta pentru lant ; ks = 10

Lantul ales corespunde sub aspectul rezistentei la tractiune.

2.7. Fortele de tractiune din lant

F0=100 daN-se adopta

2.8. Verificarea alegerii lantului

Fc=Fr/ks=10000/10=1000 daN

Fr-forta de rupere la tractiuneFr=10000 daNks-coeficient de siguranta pentru lantks=10Fc-forta de tractiune din lant calculataFc=Fmax+Fdin=1000 daNFmax-forta de tractiune maxima din lantFdin-forta dinamica din lantFdin=0 – pentru transportoare suspendate

2.9. Alegerea rotilor de lant pentru antrenare

p=80mm; z=16 dinti

p-pasul lantului;z-numarul de dinti ai rotii

Dd=p/sin(90/z)=816.18 mm

2.10. Forta de rezistenta la angrenarea lantului pe traseul transportorului

FR=458.57 daN FR=-341.42 daN

q-este grautatea repartizată pe unitatea de lungime a porţiunii luata în calcul, în daN/m c - coeficient care tine seama de frecările suplimentare între bandajul roţilor şi calea de rulare

26

c = 1,3f - coeficient de frecare de rostogolire (la oţel pe oţel, f = 1 mm)µe-coeficient de frecare în lagărul roţilor de rulare µe= 0.15-0.25 - pentru lagăre de alunecure;

2.11. Puterea de actionare a transportorului

∑FR-suma fortelor rezistente∑FR=Fmax-F0=1000-100=900 daNF’R-forta rezistenta la angrenarea lantuluiFR=239.62 NV0-viteza lantului pe cercul de divizareV0=*Dd*nra/60Vm-viteza medie de translatie a lantuluiVm=2*z*p* nra/60=0.2 m/skv-coeficient de vitezakv=1ηt-randamentul transmisieiηt=0.9

Se adoptă un motor electric asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit, tip ASI 112 1-28-8 cu următoarele caracteristici Pm = 1,5 kw ,nm= 75o rot/min ,nef= 705 rot/min , η= 72 % cosψ=0,67 , GD2 = 0,73 Nm2 , ks = l,7 , Gm=39 daN .

2.12. Raportul total de transmisie

it=nef/nra=ic*iv*iR*ir*d*ir*c ... ir=151nef- turaţia afectivă a motorului electric, nef= 705 rot/minnra - turaţia roţii de antrenare a lanţului transportornra=60*Vm/2*z*p=4.68 rot/min

2.13. Verificarea motorului electric adoptat

kef=Mp/Mr=

kef-coeficientul efectiv de suprasarciniMp - momentul la pornire, redus la axul motorului electric Mp= Mr + M’1 + M”1 [Nm]Mr-momentul forţelor rezistente la mişcarea de translaţie

M’1 - momentul forţelor de inerţie la accelerarea maselor în mişcarea de translatie

27

M”1 - momentul forţelor de inerţie la accelerarea maselor în mişcare da rotatie

Mn - momentul nominal al motorului electric

2.14. Staţia de întindere a organului de tracţiune

De obicei, staţia de întindere la transportoarele suspendate se compune din două roti de deviere, montate pe un cărucior susţinut de un cadru metalic. Garuciorul staţiei, mai susţine şi calea de rulare.

Fig.2.14.1. Statie de intindere a organului de tractiune1-roti de deviere; 2-carucior; 3-cadru metalic

Gcg=kdi*(Fi+Fd+Fdc)=1.1*(84.6+85.74+30)=220.374 daN

Fi-forta de tractiune din lant in punctul de infasurare pe roata de deviere a lantuluiFi=84.6 daNFd- forta de tractiune din lant in punctul de desfasurare pe roata de deviere a lantuluiFd=85.74 daNFdc-forta rezistenta la deplasarea caruciorului statiei pe cadrul de rulareFdc=30 daNkdi-coeficient de pierderi in dispozitivul de intinderekdi=1.1

2.15. Calculul de dimensionare al osiei

F1=F2=200 daNMA= F1*90=200*90=18000 daN/mm

28

Σx=0 => FAx-FBx=0 => FAx = -FBx

Σy=0 => F1-FAy+F2-FBy=0ΣMA= -MA-FBy*90+F2*90=0FBy=(-MA+F1*90)/90=(-18000+200*90)/90=0ΣMB= -MA+FAy*90-F1*90=0FAy=(MA+F1*90)/90=(18000+200*90)/90=400 daN/mm

Se alege d=10 mm

ELEMENTE DE CALCUL ECONOMIC AFERENTE TRANSPORTORULUI SUSPENDAT

3.1. Costul de productie al transportorului

3.1.1. Materiale consumate

- lant, motor electric, role pentru lant, role pentru intindere, roti pentru carucioare, stalpi de sustinere, cale de rulare.

( 80 – 90 milioane lei )

3.1.2. Costul energiei electrice consummate pentru fabricare

- 300 ore/om–prelucrare-6 kw *300=1800 kw*h- 70 ore/om-montaj- 2 kw*70=140 kw*h

1940 kw*h1940 kw*h * 3000 lei/kw=5820000 lei

3.1.3. Salarii

300 ore om*20000 lei/ora=6000000 lei

3.1.4. C.A.S. pe salarii

32.5% * 6000000=1950000 lei

3.1.5. Contributii la fondul de somaj

4% * 6000000=240000 lei

3.1.6. Contributii la fondul pentru cercetare

2% * 6000000=120000 lei

3.1.7. Alte contributii

29

3% * 6000000=180000 lei

3.1.8. Regia unitatii

25% * (6000000+1950000+240000+120000+180000)=2122500 lei

3.1.9. Costul de productie

90000000+5820000+6000000+1950000+240000+120000+180000++2122500=106432500 lei

3.2. Pretul de productie

3.2.1. Beneficiul intreprinderii

10% * 106432500=106432.5 lei

3.2.2. Pretul de productie

106432500+106432.5=12678133.265 lei

3.3. Pretul de vanzare al intreprinderii

3.3.1. T.V.A.

19% *12678133.265 =1586978.585lei

3.3.2. Pretul de vanzare al intreprinderii

12678133.265 +1586978.585=27765111.850 lei

3.4. Pretul de vanzare cu amanuntul

3.4.1. Adaosul commercial al comerciantului

30% * 27765111.850=36094645.405 lei

3.4.2. Pretul de vanzare cu amanuntul

27765111.850+36094645.405=63859757.255 lei

3.5. Cheltuieli de exploatare ale transportorului

3.5.1. Salariul operatorului

7000000 lei/luna

3.5.2. Costul energiei electrice consummate

30

30 kw*h * 2000 ore/an = 60000 lei/ora60000 * 3000 lei/kw*h = 180000000 lei

3.6. Cheltuieli

3.6.1. Cheltuieli cu intretinerea transportorului

20% * 63859757.255=76631708.706 lei

3.6.2. Cheltuieli cu repararea transportorului

10% * 63859757.255=70245732.980 lei

3.7. Cheltuieli totale anuale

7000000+180000000+76631708.706+70245732.980=333877441.686 lei

3.8. Cheltuieli cu amortizarea transportorului

Se considera ca transportorul va putea fi tinut in exploatare cel putin 10 ani.

3.8.1. Cheltuieli anuale cu amortizarea

63859757.255 ÷ 10 ani = 6385975.7255 lei/an

3.9. Venituri brute anuale

3.9.1. Venituri anuale realizate cu transportorul

10%*(7000000+180000000+76631708.706+70245732.980+333877441.686++6385975.7255)=741554945.007 lei/an

3.9.2. Valoarea reziduala a transportorului

29000 kg *1500 lei/kg = 43500000 lei

3.9.3. Venit net annual realizat cu transportorul

741554945.007-(43500000 ÷ 10) = 737204945.007 lei/an

31

NORME SI TEHNICI PENTRU SECURITATEA MUNCII

Deoarece utilajul este foarte voluminos , livrarea acestuia se face demontat in parti componente , urmand ca ansamblarea sa se faca la locul de exploatare .

In cazul utilizarii in instalatie cu transportoarele de alimentare si evacuare , la alegerea locului de instalare trebuie sa se tina cont de dimensiunile acestor utilaje si de existenta cailor de acces, a remorcilor basculante pentru alimentare si evacuare.

Partile componente care trebuie ansamblate la locul de exploatare Racordarea utilajului la reteaua electrica de alimentare se va face de beneficiar

conform legilor in vigoare .Sectiunea retelei de alimentare se va dimensiona corespunzator cu puterea motorului

electric de actionare in cazul utilizarii in codul instalatiei cu transportor de alimentare si evacuare , comanda se va face de la un tablou de comanda .

Executarea legarii la priza de pamant se va face de beneficiar conform normelor in vigoare, rezistenta de legare nedepasind 4Ω.

Verificarea instalatiei de legare la priza de pamant se face conform STAS 6119-68 .S-au scos sigurantele din tabloul de comanda , in vederea accidentelor provocate prin

pornire intamplatoare , punandu-se totodata si un afis de avertizare . Orice reparatie se va efectua numai de mecanicul de intretinere care cunoaste

particularitatile utilajului .Este interzisa efectuarea de reparatii , remedieri , etc , cu utilajul in functiune .Se interzice interventia la organele in miscare in timpul funtionarii.

32

BIBLIOGRAFIE

1. BRATUCU GH. – Masini si Instalatii de Ridicat in Agricultura si Industria Alimentara , Editura U.T.B. 1984

2. TUDOR EUGENIU – Instalatii de Transport si Ridicat in Industria Lemnului , curs 1986

3. TUDOR EUGENIU – Indrumar de Calcul pentru Transportoare Suspendate

4. SEGAL HUGO – Masini de Ridicat si Transportat , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1966

5. SPIVACOVSCKI – Masini de Ridicat si Transport , Editura Tehnica 1958

33

CUPRINS

1. STADIUL ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE TRANSPORTOARE SUSPENDATE

1.1. Prezentare generala a porcinelor si a abatoarelor pentru sacrificarea acestora

1.1.1.Tehnologia cresterii porcinelor 1.1.2. Cresterea si ingrasarea industriala a porcilor 1.1.3. Abatoarele pentru sacrificarea porcinelor 1.2. Tipuri de mijloace de transport suspendate

1.3. Alegerea variantei constructive a transportorului1.3.1. Roţile pentru lanţuri1.3.2. Lanţurile transportoarelor1.3.3. Alegerea caii de rulare si carucioarelor1.3.4. Carucioarele transportoarelor suspendate1.3.5. Role de antrenare1.3.6. Mecanisme de intindere1.3.7. Mecanisme de actionare1.3.8. Mecanisme de actionare

2. CALCULUL TRANSPORTORULUI SUSPENDAT3. ELEMENTE DE CALCUL ECONOMIC AFERENTE

TRANSPORTORULUI SUSPENDAT N.T.S.M.

34

BIBLIOGRAFIE

35