of 241 /241
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA- FACULTATEA DE MECANICĂ SECŢIA C.C.I.A. PROIECT DE DIPLOMA ÎNDRUMĂTOR Conf.dr.ing.Mădălina CĂLBUREANU ABSOLVENT 1

Lucrare licenta CCIA

Embed Size (px)

DESCRIPTION

PROIECT DE DIPLOMĂ, IMOBIL S+P+3E CU DESTINATIA BIROURI SI SPATII COMERCIALE

Citation preview

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA- FACULTATEA DE MECANICĂSECŢIA C.C.I.A.

PROIECT DE DIPLOMA

ÎNDRUMĂTOR

Conf.dr.ing.Mădălina CĂLBUREANU

ABSOLVENT

STOE EUGEN

CRAIOVA2013

1

PROIECT DE DIPLOMĂ

IMOBIL S+P+3E

CU DESTINATIA BIROURI SI SPATII COMERCIALE

Craiova 2013

2

BORDEROU

PIESE SCRISE

Memoriu justificativ

Predimensionari

-Placi

-Grinzi

-Stalpi

Modelarea structurii

-Evaluarea incarcarii seismice

-Modelul de calcul la fortele laterale si verticale

-Proiectarea rigiditatii la forte laterale

-Calculul in elementele suprastructurii

Calculul si armarea grinzilor

Calculul stalpilor

-Dimensionarea armaturii longitudinale si transversale

-Dimensionarea armaturii longitudinale si transversale la stalpi

-Calculul la forta taietoare

Verificare nodurilor de cadru

Calculul scarii

Predimensionarea fundatiei

Calcul termotehnic

Antemasuratoare

Documentatie tehnico-economica

Organizare de santier privind executarea lucrarii

Caiet de sarcini - Tehnologie

PIESE DESENATE

3

Plan arhitectura planseu si etaj current

Sectiune transversala

Plan cofraj si armare placa peste parter

Plan armare grinzi

Plan armare stalp A1 si B2

Plan armare pereti subsol

Plan fundatie

Plan grinda de fundare

Plan organizare de santier

Plan panotare stalpi etaj curent

Plan panotare planseu etaj curent

Plan armare si cofraj scara

4

MEMORIU JUSTIFICATIVMEMORIU JUSTIFICATIV

Prezentul proiect a fost întocmit ca lucrare de diplomă pentru susţinerea

examenului de absolvire a studiilor din cadrul specializarii C.C.I.A. a Facultatii de

Mecanica din Craiova.

Prezentul proiect cuprinde note de calcul pentru dimensionarea structurii si

fundatiei unei constructii S+P+3E.

Constructia se afla in zona C de importanta seismica, cu ag = 0,20g si

Tc = 0.7sec., clasa de importanta III.

Constructia are subsol + parter + 3 etaje avand destinatia de birouri (la etaj) si

spatii comerciale la parter.

Parterul este flexibil, cu peretii de compartimentare alcatuiti din elemente usoare

de gips-carton.

Constructia are 4 travei, lungime totala de 24 m si 5 deschideri cu lungime totala

de 30 m.

Structura de rezistenta este alcatuita din cadre si plansee din beton armat

monolit.

Pentru iluminat natural constructia are o curte interioara ce se desfasoara pe 8.50

m latime si 14.50 m lungime, la parter si etaje unde se amenajeaza terase.

Subsolul este spatiu tehnic, cu o centrala termica si alte spatii pentru instalatii.

Pentru finisaje la exterior s-a ales solutia unei fatade cortina, alcatuita din

montanti metalici verticali, ferestre din aluminiu cu geam termopan.

La etaj se realizeaza o pardoseala calda cu mocheta, iar la parter si pe holuri cu

pardoseala din piatra naturala. Sistemul de fundare este alcatuit dintr-o retea de grinzi

de fundatie ce conlucreaza cu placa subsolului. Pe conturul exterior al cladirii sunt pereti

de subsol din beton armat monolit. Astfel, subsolul formeaza o cutie rigida care poate fi

hidroizolata perimetral si sub placa de subsol, pentru a realiza un spatiu interior uscat.

Calculul stucturii de rezistenta s-a facut cu programul ETABS, care permite un

calcul spatial al structurii, la incarcari verticale si incarcari seismice, calculul este liniar

(elastic).

5

Programul calculeaza eforturile din incarcari de cod aplicate transversal si

longitudinal si din torsiune.

Analizand rezultatele se constata ca structura are o rigiditate buna

Tmax = 0,8815 sec.

Deplasarea relativa de nivel maxim se inregistreaza la parter si este de 6.94‰.

Structura cladirii este compusa din cadre din beton armat (stalpi si grinzi) si

plansee turnate monolit.

Planseele au rol de a transfera fortele de inertie aplicate la nivelul lor elementelor

verticale pe care sprijina. Din punct de vedere al modelarii, acest rol este indeplinit prin

ipoteza saibei infinit rigide.

In cazul constructiei noastre elementele disipative sunt grinzile, iar stalpii raman

in domeniul elastic prin dimensionarea la eforturile maxime ce apar in element. S-a

urmarit formarea articulatiilor plastice in stalpi, in sectiunea de la baza acestora.

Dimensionarea a fost facuta in concordanta cu normativele in vigoare si cu natura

terenului de fundare. Terasa este de tip terasa circulabila.

Compartimentarile interioare sunt realizate din pereti de gips-carton.

Inchiderea exterioara este realizata cu pereti cortina.

Finisajele interioare difera in functie de destinatia spatiilor.

In executia lucrarilor de constructii se vor respecta regulile de protectiea muncii si

paza impotriva incendiilor conform normativelor in vigoare. Este obligatoriu ca la executia

lucrarilor sa se respecte indicatiile prevazute in caietele de sarcini.

6

MEMORIU TERMO-HIGRO-ENERGETIC

Calculul rezistentei la transfer termic pentru cladirea proiectata s-a efectuat respectand

prevederile de izolare termica la cladirile de locuit.

Acest calcul a fost intocmit pentru un perete exterior al cladirii, realizandu-se cu ajutorul

unui program de calcul.

Se determina rezistenta termica a elementului de constructie, acesta fiind format din

straturi cu materiale omogene amplasate pe directia fluxului termic, rezistenta termica se

determina cu relatia:

R= + +

= rezistenta la permeabilitate termica a straturilor omogene, cu grosimea ,

conductivitate termica .

= rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei inferioare.

= rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei exterioare.

= conductivitatea termica.

; = coeficienti de transfer termic de suprafata.

Aceasta rezistenta se compara cu rezistenta necesara, fiind necesar respectarea

conditiei: R>Rnec.7

Din punct de vedere al calculului la condens s-a verificat conditia aparitiei

condensului pe fata interioara a elementului rezultand din calcul ca nu se produce condens

pe suprafata interioara. In urma verificarii la condens in structura elementului de constructie,

e indeplinita conditia ca apa ce se acumuleaza in element in perioada rece este evaporata

in perioada calda a anului.

PREDIMENSIONARE

Predimensionare placi:

L0= 6 m; t0= 6 m

Perimetul P = 2 (L0 + t0) = 2(6.0+6.0) = 24 m

hpl =P/180 + 1cm = 2400/180 + 1 = 14.33 cm

hpl = min(L0; t0)/40 = 480/40 = 12 cm

Alegem hpl = 15 cm

Predimensionare grinzi:

hw = (1/8…1/12)L = (1/8…1/12) x 6.0 = 0.5...0.75 m Alegem hw = 0.6 m

bw = (1/3…1/2) hw = (1/3…1/2) x 0.6 = 0.2...0.3 m Alegem bw = 0.3 m

Predimensionare stalpi:

Stabilirea valorii caracteristice a incarcarii din zapada:

Ce=1 Ct=1 µ1 =0.8 s0k=2KN/m2

sk =µ1 x Ce x Ct x s0k =0.8 x 1 x 1 x 2=1.6 KN/m2

Predimensionare stalp colt (Sco)

Aaf =6.0m/2 x 6.0m/2 =9.0m2

Incarcari aferente la nivelul terasei:

-Zapada: qz=0.4 x sk x Aaf=0.4 x 1.6 x 9=5.76 kN

-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 9=7.2 kN

-Hidroizolatie: qiz=0.5 x Aaf=0.5 x 9=4.5 kN

8

-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m3=0.16 x 9 x 25=36 kN

-Beton de panta: qbp=1.5kN/m2 x Aaf=1.5 x 9=13.5 kN

-Atic: qa=1m x 0.15m x L0 x 13kN/m2=1 x 0.15 x 6 x 13=11.7 kN

-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2)bw x(hw-hpl) x 25kN/m3=19.8 kN

-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m3=3.42 kN

Nsco,terasa=101.88kN

Incarcari aferente la nivelul etaj curent:

-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 9=7.2 kN

-Pardoseala: qpa=1kN/m2 x Aaf=1 x 9=9 kN

-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m2=0.16 x 9 x 25=36 kN

-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2)bw x(hw-hpl) x 25kN/m3=19.8 kN

-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m2=3.42 kN

-Greutate pereti caramida: qpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 5.3kN/m3=32.44 kN

-Tencuiala pereti caramida: qtpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 19kN/m3=11.628 kN

Nsco,ec=1113.27kN

Alegem dimensiunile stalpului bs=0.5m hs=0.5m

Forta axiala la baza stalpului:

Nco= Nsco,terasa+3 Nsco,ec+bs x hs x 3Hn x 25kn/m3=1113.27kN

νd=Nco/(bs x h0 x fcd)=0.4

hco=bco= =46.27

Se propune : hco=0.5m bco=0.5m

Predimensionare stalp marginal (Sm)

Aaf =6.0m/2 x 6.0 =18m2

Incarcari aferente la nivelul terasei:

-Zapada: qz=0.4 x sk x Aaf=0.4 x 1.6 x 18=11.52 kN

-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 18=14.4 kN

-Hidroizolatie: qiz=0.5 x Aaf=0.5 x 18=9 kN

-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m3=0.16 x 18 x 25=72 kN

-Beton de panta: qbp=1.5kN/m2 x Aaf=1.5 x 18=27 kN

-Atic: qa=1m x 0.15m x L0 x 13kN/m2=1 x 0.15 x 6 x 13=11.7 kN

-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2+L0)bw x(hw-hpl) x 25kN/m3=29.7 kN

9

-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m3=6.84 kN

Nsm,terasa=182.16kN

Incarcari aferente la nivelul etaj curent:

-Utila: qu=0.4 x 2 x Aaf=0.4 x 2 x 18=14.4 kN

-Pardoseala: qpa=1kN/m2 x Aaf=1 x 18=18 kN

-Greutate proprie placa: qpl=0.16m x Aaf x 25kN/m2=0.16 x 18 x 25=72 kN

-Greutate grinzi: qgr=2 x(L0/2)bw x(hw-hpl) x 25kN/m3=29.7 kN

-Tencuiala placa: qt=0.02m x Aaf x 19kN/m2=6.48 kN

-Greutate pereti caramida: qpc=L0 x0.03m x (4m-hw) x 5.3kN/m3=32.44 kN

-Tencuiala pereti caramida: qtpc=L0 x0.03m x(4m-hw) x 19kN/m3=11.628 kN

-Greutate pereti despartitori: qpd=1kN/m2 x Aaf=1 x 18=18kN

Nsm,ec=203.04kN

Alegem dimensiunile stalpului bs=0.5m hs=0.5m

Forta axiala la baza stalpului:

Nm= Nsm,terasa+3 Nsm,ec+bs x hs x 3Hn x 25kn/m3= 1778.188 kN

νd=Nm/(bs x h0 x fcd)=0.4

hcm=bcm= =58.47

Se propune: hcm=0.6m bcm=0.6m

10

Materiale :Eb=30000 N/mm2

Sectiuni:

Placa 15cm Stalp marginal Stalp central

Regim de inaltime: Hp = 5,00 m

He = 4,00 m

CF P100-1/2006

gI=1,00 ag=0.20g l=0.85 q=6.75 b0=2.75

cs=1 x 0.20 x 2.75 x 0.85 x 1/6.75 = 0.8311

Incarcari:

-G.P.

11

-Utila 2 kN/m2

-Atic 0.25m x 1m x 10kN/m3 = 2 kN/m

-Pereti exteriori(pereti cortina) 2.5 kN/m

-Zapada 1.5 kN/m2

-Pardoseala 1 kN/m2

-Pereti despartitori 1 kN/m2

-Straturi terasa 2 kN/m2

Combinatii :

I. GF 1.35 x (1+3+4+6+7+8) +1.5 x 2 +1.05 x 5

II. GSV 1 x (1+3+4+6+7+8) +0.4 x (2+5)

III. GSXPP 1 x II + 1 x SXP

IV. GSXPN 1 x II - 1 x SXP

V. GSXNP 1 x II + 1 x SXN

VI. GSXNN 1 x II - 1 x SXN

VII. GSYPP 1 x II + 1 x SYP

VIII. GSYPN 1 x II - 1 x SYP

IX. GSYNP 1 x II + 1 x SYN

X. GSYNN 1 x II - 1 x SYN

XI. ENV I ;III ;IV ;VI ;VII ;VIII ;IX ;X

Verificarea deplasarii relative de nivel :

12

ÎNCARCARI DISTRIBUITE PE PLANSEE

Planseul de la cota ± 0,00

Tip Încarcare pn

(kN/m2)n pc

(kN/m2)g - placa 15 cm 0,15x25=3,75 1,35 4,13

-pardoseala 5 cm 0,05x24=1,2 1,35 1,62- tencuiala 2 cm 0,02x19=0,4 1,35 0,54

13

- pereti despartitori 1 1,35 1,35 g 6,4 - 7,64

p -utila 2 1,5 3 p 2 - 3

8.4 10.64

1.35 x SGik+1.5 x Q1k+Ψ01 x 1.5 x Q2k

(1,62+1,35+4,13+0,54)+ (3)=7,64 + 3.0=10,64 kN/m2

Proiectarea placii

14

Placa tip 1:

15

Momente pe o fasie de 1m

Placa tip 2:

16

Momente pe o fasie de 1m :

Placa tip 3:

17

placa armata pe o directie

Momente pe fasie de 1m:

Placa tip 4:

18

Momente pe o fasie de 1m :

Momente pe fasie de 1m

19

Armarea placii:

Acoperirea cu beton se considera

Relatii de calcul:

Cantitatea de armatura:

20

Procente minime de armare:

Armarea placii de tip 1:

fyd=300N/mm2

PC52

Pe X

Armarea la partea de jos

Armarea la partea de sus

Pe Y

Armarea la partea de jos

Armarea la partea de sus

Armarea placii de tip 2:

Pe X

Armarea la partea de jos

Armarea la partea de sus

Pe Y

Armarea la partea de jos

21

Armarea la partea de sus

Armarea placii de tip 3:

Pe Y

Armarea la partea de sus

Armarea placii de tip 4:

Pe X

Armarea la partea de jos

Armarea la partea de sus

Pe Y

Armarea la partea de jos

Armarea la partea de sus

Asmin= ρmin x bt x d=0,26 xfctm/fyk x bt xd = 0,26x2,2/345x1000x130=215,54 mm2

22

ÎNCARCARI DISTRIBUITE PE PLANSEE

Planseul de la cota +17.00

Tip Încarcare pn

(kN/m2)n pc

(kN/m2)g - placa 15 cm 0,15x25=3,7

51,35 5,0625

-hidroizolatie 12cm

0,5 1,35 0,675

-beton panta 1,5 1,35 2,025- tencuiala 2 cm 0,02x19=0,4 1,35 0,54 g 25,4 - 8,3025-zapada 1,6 0,4 0,64

p -utila 2 1,5 3 p 3,6 - 3,64

29 11,95

23

1.35 x SGik+1.5 x Q1k+Ψ01 x 1.5 x Q2k

(3,75+0,5+1,5+13+6,25+0,4)x1,35+2x1,5+1,6x0,4=5,0625+0,675+2,025+

+0,54+0,64+3= 11,95kN/m2

Proiectarea placii

24

Placa tip 1:

25

Momente pe o fasie de 1m

Placa tip 2:

26

Momente pe o fasie de 1m :

Placa tip 3:

27

placa armata pe o directie

Momente pe fasie de 1m:

Placa tip 4:

28

Momente pe o fasie de 1m:

29

Armarea placii:

Acoperirea cu beton se considera

Relatii de calcul:

Cantitatea de armatura:

Procente minime de armare:

Armarea placii de tip 1:

fyd=300N/mm2

PC52

Pe X

Armarea la partea de jos

Armarea la partea de sus

Pe Y

Armarea la partea de jos

Armarea la partea de sus

Armarea placii de tip 2 :

Pe X30

Armarea la partea de jos

Armarea la partea de sus

Pe Y

Armarea la partea de jos

Armarea la partea de sus

Armarea placii de tip 3:

Pe Y

Armarea la partea de sus

Armarea placii de tip 4:

Pe X

Armarea la partea de jos

Armarea la partea de sus

Pe Y

Armarea la partea de jos

Armarea la partea de sus

31

Asmin= ρmin x bt x d=0,26 xfctm/fyk x bt x d = 0,26x2,2/345x1000x130=215,54 mm

32

33

Calculul si armarea grinzilor

Cadru transversal BGrinda etaj 3

156.9 136.06

1

2 30.34 73.55 13.68

1 A-SM= M-

r =156.9 *106

= 1046mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =30.34*106

= 202.27mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

136.06 *106

= 907.07mm2(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =13.68*106

= 91.3mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

73.55 *106

= 490.33mm2(600-50-50)*300

34

Grinda etaj 2

200.9 183.67

1

2 48.96 53.69 65.36

1 A-SM= M-

r =200.9*106

= 1339.33mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =48.96 *106

= 326.4mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

183.67 *106

= 1224.47mm2(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =65.36*106

= 437.73mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

53.69 *106

= 357.93mm2(600-50-50)*300

Grinda etaj 1

250.45 237.197

1

2

102.8 53.93 114.54

1 A-SM= M-

r =250.45*106

= 1669.67mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =102.8 *106

= 685.33mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

237.197*106

= 1581.27mm2

(600-50-50)*300

35

A+SM= M+

r =114.54 *106

= 763.6mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

53.93*106

= 359.53mm2

(600-50-50)*300

Grinda Parter

278.59 278.62

1

2

142.38 51.77 140.18

1 A-SM= M-

r =278.59*106

= 1857.27mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =142.38*106

= 949.7mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

278.62 *106

= 1857.47mm2(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =140.18*106

= 934.53mm2(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

51.77*106

= 345.13mm2(600-50-50)*300

Cadru longitudinal 3Grinda etaj 3

94.67 182.31

1

2 7.75 139.63 56.994

36

1 A-SM= M-

r =94.67 *106

= 631.11mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =7.75*106

= 51.61mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

182.31 *106

= 1215.38mm2(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =56.994*106

= 379.96mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

139.63 *106

= 930.9mm2(600-50-50)*300

Grinda etaj 2

161.65 186.81

1

2 32.9 81.29 26.15

1 A-SM= M-

r =161.65*106

= 1077.67mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =32.9 *106

= 219.3mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

186.81 *106

= 1245.4mm2(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =26.15 *106

= 174.35mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

81.29 *106

= 541.39mm2(600-50-50)*300

37

Grinda etaj 1

206.574 235.3

1

2

87.06 86.54 68.321

1 A-SM= M-

r =206.574 *106

= 1377.16mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =87.06 *106

= 580.41mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

235.3 *106

= 1568.68mm2(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =68.321 *106

= 455.77mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

86.54*106

= 576.96mm2(600-50-50)*300

38

Grinda Parter240.31 293.37

1

2

139.96 92.745 125.26

1 A-SM= M-

r =240.31 *106

= 1602.06mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =139.96 *106

= 933.09mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

293.37 *106

= 1955.83mm2(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =125.26 *106

= 835.09mm2(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

92.745*106

= 618.3mm2(600-50-50)*300

Cadru transversal CGrinda etaj 3

96.83 150.24

1

2 110.82

1 A-SM= M-

r =96.83 *106

= 645.53mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

150.24 *106

= 1000.94mm2

(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =43.30*106

= 288.68mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

110.82 *106

= 738.81mm2

(600-50-50)*30039

Grinda etaj 2

176.59 207.43

1

2 35.94 94.65 29.77

1 A-SM= M-

r =176.59*106

= 1177.25mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =35.94 *106

= 239.77mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

207.43 *106

= 1382.87mm2(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =29.77 *106

= 198.47mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

94.65 *106

= 630.99mm2

(600-50-50)*300

Grinda etaj 1

228.68 260.57

1

2

91.51 96.34 69.74

1 A-SM= M-

r =228.68 *106

= 1524.52mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =91.51 *106

= 610.08mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

260.57 *106

= 1737.15mm2

(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =69.74 *106

= 464.96mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

96.34*106

= 642.23mm2

(600-50-50)*300

40

Grinda Parter

258.89 316.56

1

2

144.33 104.59 125.51

1 A-SM= M-

r =258.89 *106

= 1725.93mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =144.33 *106

= 962.19mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

316.56 *106

= 2110.38mm2

(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =125.51 *106

= 836.74mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

104.59*106

= 697.27mm2

(600-50-50)*300

Cadru longitudinal 1Grinda etaj 3

78.35 82.6

1

2 57.21

1 A-SM= M-

r =78.35 *106

= 522.35mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

82.6 *106

= 550.65mm2

(600-50-50)*300

A+SC=

57.21 *106

= 381.42mm2

(600-50-50)*300

41

Grinda etaj 2143.6 102.78

1

2 35.07 57.21 34.86

1 A-SM= M-

r =143.6 *106

= 957.33mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =35.07 *106

= 233.8mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

102.78 *106

= 685.23mm2(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =34.86 *106

= 232.39mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

50.52 *106

= 336.81mm2

(600-50-50)*300

Grinda etaj 1

180.68 164.81

1

2

80.96 51.29 69.71

1 A-SM= M-

r =180.68 *106

= 1204.53mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =80.96 *106

= 539.75mm2(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

164.81 *106

= 1098.71mm2(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =69.71 *106

= 464.71mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

51.29*106

= 341.95mm2

(600-50-50)*300

42

Grinda Parter

204.62 196.02

1

2

127.82 54.75 127.82

1 A-SM= M-

r =204.62 *106

= 1364.17mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SM= M+

r =127.82 *106

= 852.11mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

2 A-SM=

196.02 *106

= 1306.82mm2(600-50-50)*300

A+SM= M+

r =127.82 *106

= 852.11mm2

(h-d1-d2)*fyd (600-50-50)*300

A+SC=

54.75*106

= 364.99mm2

(600-50-50)*300

Calculul la forta taietoare

Grinda B26-etaj1

L0=5.45m lungimea grinzii

bw=300 mm latimea sectiunii grinzii

hw=600 mm inaltimea sectiunii grinzii

d=550 mm distanta intre axele armaturilor longitudina fck=20N

rezistenta caracterisrica a betonului lacompresiune

fcd=13N rezistenta de calcul a betonului la compresiune

Asl=1472mm2 aria de armatura efectiva a armaturii longitudinale intinse

gc =1.5 coeficient de material

V1=52.34 Kn V2=53.65 kN MRb1=220.8 kNm MRb2=141.3 kNm

V1;V2 forte taietoare corespunzatoare gruparii speciale verticale

MRb1; MRb2 valorile de proiectare ale momentelor capabile la extremitatile grinzii, in sensul

momentului asociat sensului de actiune al fortelor

43

gRb=1.2 factor de rezistenta datorat efectului de consolidare al otelului

VEdmax=132.06 kN

VEdmin=-gRb MRb1+ MRb1 +V1 VEdmin=-27.38 Kn

k=1+ k=1.603 CRdc= CRdc=0.12

r1= r1=0.00892 coeficient de armare al armaturii lonhitudinale intinse

VRdc=89.93kN

Vedmax=132,06kN > VRdc

z=0.9d z=495mm

ν1 =0.6 ν1=0.552 factor de reducere a rezistentei

VRdmax= Vrdmax=532..818 kN

Vedmax=0.5 x bw x ν1 x fcd x d Vedmax=592.01 kN

Propun etrieri Φ8 OB37 Asw1=50.3mm2 aria unei ramuri a etrierului

new=2 numar ramuri etrier Asw= new Asw1=100.6mm2

fywd=210 rezistenta de calcul a otelului OB37

snec= =79.81mm2 ≤100

fywd=300 rezistenta de calcul a otelului PC52

snec= =113.116mm2 >100 sw=100mm

44

VEdmax RbMRb1 MRb2

Lo

V1

VRdc bw d CRdc k 100l fckN

mm2

2

1

3

rsw= =0.335>0.1

Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea lcr=1.5hw,masurate de la fata stalpilor,

se considera zone critice. In aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa satisfaca

conditia:

s<min dbl=diametrul minim al armaturilor longitudinale dbl=20mm

smin=min =140mm sw=100mm

In afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS10107/90 privind distanta

minima intre etrieri

smin=min smin=200mm sw=200mm

45

CALCULUL STALPILOR

Dimensionarea armaturii longitudinale in stalpi: Valorile momentelor incovoietoare si ale fortelor axiale pentru dimensionarea stalpilor se determina pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub actiunea fortelor laterale si verticale, considerand efectele de ordinal 2. Valorile de proiectare ale momentelor incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii capacitatilor de rezistenta si sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la actiunea fortelor gravitationale dupa atacul unui cutremur puternic, se urmareste a se avita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu exceptia bazei si eventual a ultimului nivel). Aceasta conditie se realizeaza practic prin amplificarea adecvata a momentelor rezultate din calculul sub actiunea fortelor lateralesi verticale in toate sectiunile stalpilor cu exceptia bazei acestora. Fortele axiale se determina direct din calculul structural, corespunzatoare actiunii simultane a fortelor laterale si verticale de proiectare din combinatia seismica de actiune.

Notatiile utilizate sunt:

-Mdc - momentul de proiectare in stalp in sectiunea considerata

-MEdc - momentul in stalp in sectiunea considerata,rezultat din calculul static

-∑ MRb - suma momentelor capabile asociate sensului actiunii seismice considerate in

grinzile din nodul in care se face verificarea.

-∑ MEdb - suma momentelor rezultate din calculul static sub actiunea fortelor laterale si

verticale de proiectare in grinzile din nodul in care se face verificarea.

-γrd =factor care introduce efectul consolidarii otelului in grinzi

Mdc= γrd MEdc ∑ MRb/∑ MEdb

xu= N / bc fcd

As(nec)=(Mdc–Nds/2)/fydds

pentru x < 2a

As(nec)= (Mdc + Nhyw/2 -bc xu fcd (d-0.5 xu )/ fyd ds

pentru x > 2a

Cantitatea de armatura As > As(nec) trebuie sa respecte conditiile:

46

0,01 < ρ = As / bc d

Distanta intre barele consecutive pe fiecare latura trebuie sa fie mai mica de

150mm. Dimensionarea armaturilor longitudinale din stalpii structurii este sistematizata in

tabelele anexate.

Dimensionarea armaturii transversale in stalpi:

Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stalpului la

fiecare nivel, sub actiunea momentelor de la extremitati, corespunzand, pentru fiecare sens

al actiunii seismice, formarii articulatiilor plastice, care pot aparea fie in grinzi, fie in stalpii

conectati in nod.

Momentul de la extremitati se determina cu:

Mi,d = γRd MRc,i min(1,∑ MRb / ∑ MRc)

in care:

-γrd =factor care introduce efectul consolidarii otelului si al frecarii betonului in zonele

comprimate

-γrd = 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei

-γrd = 1,2 pentru restul nivelurilor

-MRc,i–valoarea momentului capabil de la extremitatea i a stalpului, corespunzatoare

sensului considerat

-∑ MRb si ∑ MRc sumele valorilor momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in

nod.

Valorile momentelor capabile in stalpi corespund valorilor fortelor axiale din ipotezele

associate sensului considerat al actiunii seismic.

Relatile de calcul pentru dimensionarea armaturii transversale sunt identice cu cele

pentru armature transversala a grinzilor,cu exceptia modului de stabilire a valorii rezistentei

de proiectare la intindere a betonului fcd’.

Valoarea de proiectare a fortei taietoare este: VEd= (M1d + M2d)/lcl

Notatii:

-lcl – inaltimea libera a stalpului

-NEd – forta axiala din ipoteza de calcul a momentelor MRc

Succesiunea operatiilor este urmatoarea:

fcd’ = fcd(1+ 0,5νd)

unde νd = N/ bc d fcd

ν’ = VEd,max / bc d fcd’

47

p= 100 As/ bc d

pe=100 ν’²/3,2√p x fctd’/ fyd = 100 nt Ast/ bc s

Se aleg nt si Ast si rezulta:

s ≤ 100 nt Ast/ bc pe

Zonele de la extremitatile stalpilor se considera zone critice pe o distanta lcr :

lcr = max {1,5 hc ; lcl/6 ; 600mm }

unde hc este cea mai mare dimensiune a sectiunii stalpului

Coeficientul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin:

-0,005 in zona critica a stalpilor de la baza lor,la primul nivel;

-0,0035 in restul zonelor critice

Distanta intre etrieri nu va depasi:

s ≤ min{ b0/4; 125mm; 7 dbL} in care b0 este latura minima a sectiunii utile (situate in

interiorul etrierului perimetral), iar dbL este diametrul minim al barelor longitudinale. Pentru

sectiunea de la baza stalpului, conditia este s < 6 dbL.

La primele 2 niveluri etrierii vor fi indesiti si dincolo de zona critic ape o distanta egala

cu jumatate din lungimea acesteia.

La baza primului nivel datorita fortei axiale relative mari (ν~0,5), se dispune armature

transversala de confinare in stalpi conform STAS 10107/90.

Dimensionarea armaturii longitudinale in stalp 50x50:

STALP A1:Medc= 132.84 kNm

∑ MRb = 1329.9 kNm

∑ MEdb = 1184.37 kNm N = 419.44kN

Mdc= γrd MEdc ∑ MRb/∑MEdb=1,2 x 132.84 kNm x1329.9/1184.37 = 178.99 kNm

xu= N/bc fcd = 419.44 x 10³N/13N/mm²x500mm = 64.53mm > 2a=50mm

As(nec)=(Mdc+Nhyw/2-bcxufcd(d-0.5xu)/fydds=[178.99x10^6+419.44x10³x

500/2- 500x64.53x13(400-0,5x64.53)]/300x400 = -8,04 mm²

Aleg 4Ø18+8Ø16 → As = 2625mm ²

Cantitatea de armatura As > As(nec) trebuie sa respecte conditiile:

0,01 < ρ = As / bc d = 2625 mm²/500x400 = 0,0131

48

Dimensionarea armaturii longitudinale in stalp 60X60: STALP B2: Medc= 207.02 kNm

∑ MRb = 1837.8kNm

∑ MEdb = 1387.76 kNm N = 1091.29kN

Mdc= γrd MEdc ∑ MRb/∑ MEdb=1,2x 207.02kNm x1837.8/1387.76 = 328.98 kNm

xu= N/bc fcd = 1091.29 x 10³N/13N/mm²x600mm = 139.9mm>2a=50mm

As(nec)=(Mdc+Nhyw/2-bcxufcd(d-0.5xu)/fydds=[328.98x10^6+1091.29x10³x600/2-

600x109,14x13(500--0,5x139.9)]/300x500 = -136,83 mm²

Aleg 12Ø20 → As = 3768mm ²

Cantitatea de armatura As > As(nec) trebuie sa respecte conditiile:

0,01 < ρ = As / bc d = 3768 mm²/600x500 = 0,012

49

50

51

Calculul stalpilor la forta taietoare

Stalp B2 parter

Armat cu 12 As 3770.4mm2 pentru toata sectiunea

As1 1256mm2 420 pe latura dbl 20mm

bc 600mm latimea sectiunii stalpului

hc 600mm inaltimea sectiunii stalpului

fyd 300N

mm2

rezistenta de calcul a otelului la intindere

ds 550mm distanta intre axele armaturilor longitudinale

x 184.26mm

rezistenta de calcul la compresiune a betonului

MRbstsus 288.45kN m

lc 5mMRc 506kN m

MRc1 2 As1 fydds

2 bc x fcd

hc

2

x

2

MRc si MRb - sumele valorilor momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in nod

rezistenta de calcul la compresiune a betonului

factor care introduce efectul consolidarii otelului (pentru etaj curent)

factor care introduce efectul consolidarii otelului (pentru parter)

lungimea stalpului

fck 20N

mm2

fcd 13N

mm2

latimea zonei de beton comprimata a stalpului

MRc1 505.997kN m

MRbdrjos 171kN mRde 1.2

52

Rdp 1.3

VEdMjosd Msusd

lc

Mjosd Rdp MRc1Msusd Rde MRc1 min 1

MRb

MRc

MRb MRbstsus MRbdrjos VEd 241.826kN

Mjosd 657.796kN m Msusd 551.336kN m

MRb 459.45kN m

NEd 1468.31kN Ac hc bc Ac 3600cm2

cp 4.079N

mm2

cpNEd

Ac

0.25fcd 3.25N

mm2

cp c 1.25 k1 0.15

se minds

3125mm 7dbl

lcr max 1.5 hclc

6 600mm

VRdc CRdc k 100l fckN

mm2

2

1

3

k1 cp

bc ds

k 1200mm

ds

53

VRdcmax VEd

se 125mm lcr 900mm

VRdcmax VRdcc

armare transversala constructiva se 100mm

8/100 in zonele critice

CRdc 0.12VRdcmax 408.458kN

l 0.00381lAs1

bc ds

ls 60max max

Se vor pune etrieri pe lungimea de suprapunere 8/200 in afara zonelor critice

VRdc 326.766kN k 1.603 ls 1200mm 2

La primele doua niveluri, etrierii vor fi indesiti si dincolo de zone critica pe o distanta egala cu jumatate din lungimea acesteia.

Msusd Rde MRc1 min 1MRb

MRc

ETAJ 1

Mjosd Rde MRc1 min 1MRb

MRc

MRc1 454.672kN m

MRb MRbstsus MRbdrjos

MRbstsus 198.72kN m MRb 328.46kN m

MRc 2MRc1

MRbdrjos 129.74kN m

Mjosd 197.076kN mx 137.04mm

MRc1 2 As1 fydds

2 bc x fcd

hc

2

x

2

Msusd 197.076kN m

54

VEdMjosd Msusd

lc VEd 78.83kN

NEd 1091.95kN Ac hc bc Ac 3600cm2

0.25fcd 3.25N

mm2

cp c 1cp

fcd c 1.233 k1 0.15

cpNEd

Ac cp 3.033

N

mm2

se minds

3125mm 7dbl

lcr max 1.5 hclc

6 600mm

VRdc CRdc k 100l fckN

mm2

2

1

3

k1 cp

bc ds

VRdcmax VEd

lcr 900mm

se 125mm

VRdcmax VRdcc se 100mm

armare transversala constructivaVRdcmax 339.184kN

8/200 in afara zonelor criticeCRdc 0.12 l 0.00381

k 1200mm

ds l

As1

bc ds

8/100 in zonele criticeVRdc 275.017kN

k 1.603

2

55

VERIFICAREA NODURILOR DE CADRU

As1,As2 - ariile armaturilor intinse, in sectiunile grinzii situate de o parte si de alta a nodului

Rd - factor de suprarezistenta

Vc - forta taietoare din stalp fywd 210N

mm2

fyd - valoarea de calcul a rezistentei la curgere a otelului

fck - valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului

fcd - valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului

Vjhd - valoarea fortei taietoare din nod

bc - latimea sectiunii stalpului bc 600mm

hc - inaltimea sectiunii stalpului hc 600mm

bw - latimea sectiunii grinzii bw 300mm ds 550mm

bj - latimea de calcul a nodului bj min bc bw 0.5 hc( ) bj 600mm

d - forta axiala normalizata in stalpul de deasupra nodului

NEd - forta axiala in stalpul de deasupra nodului

Nodul B2 etaj1

As1 1923mm2 As2 1256mm

2 Vc 129.02kN NEd 1096.07kN

Vjhd Rd As1 As2( ) fyd Vc Vjhd 1015.42kN

0.6 1fck

250N

mm2

0.552

dNEd

bc hc fcd d 0.234

Vjhdmax 1d

bj hc fcd Vjhdmax 1960.154kN Vjhd 1015.42kN

Armarea nodului

Ashmin0.8 As1 As2( ) fyd 1 0.8 d

fywd Ashmin 2952.429mm

2 Se va arma cu etrieri 14/125mm cu A=3078mm^2Asvmin

2

3Ashmin

bc 50mmds

Asvmin 1968.286mm2

fcd 13N

mm2

fck 20N

mm2

fyd 300N

mm2

Rd 1.2

Asvmin 964.184mm2

56

Nodul A1 etaj1 bc 500mm hc 500mmbj min bc bw 0.5 hc( ) bj 500mm

As1 1923mm2 Vc 86.18kN NEd 794.94kN

Vjhd Rd As1 fyd Vc Vjhd 606.1kN

0.6 1fck

250N

mm2

0.552

dNEd

bc hc fcd d 0.245

Vjhdmax 0.8 1d

bj hc fcd Vjhdmax 1071.019kN Vjhd 606.1kN

Armarea nodului

Ashmin0.8 As1 fyd 1 0.8 d

fywd Ashmin 1767.671mm

2 Se va arma cu etrieri 12/125mm cu A=1808mm^2Asvmin

2

3Ashmin

bc 50mmds

CALCULUL SCARII

Calcul rampa

1. Evaluarea incarcarilor

-greutate proprie placa rampa: hr * γba * n = 0.15 * 2500 * 1.35 = 506.25 daN/m2

-greutate proprie trepte: htr * γbs * n = 0.0072 * 2400 * 12 = 216 daN/m2

-greutate proprie finisaj: hfe * γf * n = 0.04 * 2200 * 1.35 = 118.8 daN/m2

-tencuiala intrados: δt * γt * n = 0.015 * 1900 * 1.35 = 38.475 daN/m2

-incarcare utila: Pu’ = 300 * 1.5 = 450 daN/m2

Tip element( valoare incarcare )

daN/m2

Dimensiune[ m ]

Valoare normata daN/m2

COEFICIENTDE

SIGURANTAn

Valoare decalcul

daN/m2

greutate prop.placa ( 2500 )

0.15 250 1.35 506.25

greutate proprie trepte( 2400 )

0.0072 180 1.35 216

greutate proprie finisaj( 2200 )

0.04 88 1.35 118.8

tencuiala intrados( 1900 )

0.015 28.5 1.35 38.475

TOTAL 546.5 - 879.525inc. utila ( 300 ) - 300 1.5 450

Calculul grosimii echivalente de trepte:

57

29 * 16.6 / 2 = (

240.7 = 33.41 * htr => htr

e = 0.072 m

Calculul grosimii echivalente de finisaj

2 * 16.6 + 3 * 33 =(

132.2 = 33.41 * hfe =>

hfe = 3.95 cm ≈ 0.04 m

Calculul momentelor si al ariei de armatura :

58

gp = qp * br = 879.525 * 1.00 m = 879.53 daN/m

Pu = Pu’ * br = 450 * 1.00 m = 450 daN/m

gp * cos α = 879.53 *cos 29.79° = 763.3 daN/m

Pu * cos2 α = 450 *cos2 29.79° = 338.93 daN/m

M = ( qnec * l2 ) / 8

M = [(763.3 + 338.93 )* 3.482 ] / 8 = 1668.68 daNm

Aa = 1668.68 * 102 / 14.9 * 3000 = 3.73 cm2

aleg : 5 Ø 10 cu Aef=3.92cm2

59

CALCUL PODEST

Evaluare incarcari:

-greutate proprie podest: 0.15 * 2500 * 1.35 = 506.25 daN/m2 ;

-pardoseala rece: 110.90 daN/m2 ;

-tencuiala intrados: δt * γt * n = 0.015 * 1900 * 1.35 = 38.475 daN/m2 ;

-incarcare utila: Pu’ = 300 * 1.5 = 450 daN/m2 ;

Tip element( valoare incarcare )

daN/m2

Dimensiune[ m ]

Valoare normata daN/m2

COEFICIENTDE SIGURANTA

n

Valoare decalcul

daN/m2

greutate prop.placa ( 2500 )

0.15 250 1.35 506.25

tencuiala intrados( 1900 )

0.015 28.5 1.35 38.48

pardoseala rece(1900 )

- - - 110.90

inc. utila ( 300 ) - 300 1.5 450

TOTAL 653.50 - 1105.63

Calculul momentelor si al ariei de armatura:

60

Podestul este incarcat cu sarcini uniform distribuite provenite din greutatea proprie si

incarcare utila:

P = q * lx * ly = 1106.63 * 1.35 * 2.45 = 3660.18 daN

λ = lx / ly = 1.3 / 2.45 = 0.53 => mXR = 9.20

mXM = 16.2

mYM=27.4

MXM = P / mXM = 3660.18 / 16.2 = 225.94 daN m

MYM = P / mYM = 3660.18 / 27.4 = 133.58 daN m

MXR = P / mXR = 3660.18 / 9.2 = 397.85 daN m

Aaxm = MXM / z * Ra = 226 * 102 / 13.1 * 3000 = 0.68 cm2

Aaxm = 0.68 / 2.45 = 0.27 cm2 / mAaym = MYM / z * Ra = 133.58 * 102 / 13.1 * 3000 = 0.33 cm2 Aaxm = 0.33 / 1.30 = 0.26 cm2 / mAaxR = MXR / z * Ra = 397.85 * 102 / 13.1 * 3000 = 1.02 cm2 Aaxm = 1.02 / 0.5 = 2.04 cm2 / 0.5 m

Podestul este incarcat cu reactiunea din rampa

qc = qp * lr / 2 + Pu’ / 2 = 655.63 * 2.70 / 2 + 450 * 2.32 / 2 = 1407.1 daN/m

S = qc’ * lx = 1407.1 * 4.09 = 3326.41 daN

λ = lx / ly = 1.3 / 2.45 = 0.53 => mXR = 4.5

mXM = 9.3

mYM=39.4

MXM = S / mXM = 3326.41 / 4.5 = 739.2 daN m

MYM = S / mYM = 3326.41 / 9.3 = 357.68 daN m

MXR = S / mXR = 3326.41 / 39.4 = 84.43 daN m

Aaxm = MXM / z * Ra =739.2 * 102 / 11.1 * 2100 = 3.17 cm2

Aaxm = 3.17 / 2.45 = 1.29 cm2 / m

Aaym = MYM / z * Ra = 357.68 * 102 / 11.1 * 2100 = 1.53 cm2

Aaym = 1.53 / 1.3 = 1.18 cm2 / m

AaxR = MXR / z * Ra = 84.43 * 102 / 11.1 * 2100 = 0.36 cm2

AaxR = 0.36 / 0.5 = 0.75 cm2 / 0.5 m

Suprapunem efectele =>

61

Aaxm = 0. 32 + 1.29 = 1.61 aleg : 5Ø8/m

Aaym = 0. 35 + 1.18 = 1.53 aleg : 5Ø8/m

Aaxr = 2.75+ 0.75 = 3.5 aleg : 5Ø10/ 0.5 m

MODELAREA STRUCTURII IN PROGRAMUL ETABS

Evaluarea incarcarilor seismice

Avand in vedere regularitatea structurii, actiunea seismica a fost modelata in cel mai

simplu mod, folosind metoda fortelor statice echivalente.

Actiunea fortelor laterale a fost considerata separat pe directiile

principale de rezistenta ale cladirii. Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua

directii principale au contributia predominanta in raspunsul seismic total, efectul modurilor

proprii superioare de vibratie putand fi neglijat.

Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare

directie principala, se determina cu relatia:

Fb=γ1*Sd(T1)*m*λ (cf. P100-2006)

Unde:

-γ1 este factorul de importanta – expunere la cutremur a constructiei γ1= 1;

-Sd(T1) este ordonata spectrului de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale de

vibratie T1; T1<Tc=0.7s pentru orasul Pitesti, judetul Arges

62

Sd(T1)=0.20g*2.75/q

-q este factorul de comportare al structurii; pentru structuri redundante in cadre de beton

armat, regulate in plan si in elevatie, pentru clasa H de ductilitate se poate lua:

q=5αu/α1=5*1.35=6.75

-m este masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel

-λ este factorul de corectie care tine seama contributia modului propriu fundamental in

raspunsul seismic; pentru constructii cu mai multe deschideri si mai multe niveluri λ =0.85;

Modelul de calcul la fortele laterale si verticale

Calculul structurii la actiunea fortelor laterale si verticale a fost efectuat folosind

programul ETABS. Modelul de calcul al suprastructurii este un model de cadru considerat

incastrat la baza primului nivel.

Planseul de beton armat are rigiditate si rezistenta substantiala pentru a prelua

eforturile produse de fortele laterale in planul sau si poate fi considerat indeformabil in acest

plan.

Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi si grinzi, au fost modelate folosind

elemente finite de tip bara. In cazul grinzilor, zona de placa activa ce conlucreaza cu grinda

la preluarea momentelor incovoietoare s-a luat 3hpl de o parte si de alta a grinzii.

Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale in stadiul de exploatare (in care

elementele de beton au zonele intinse fisurate) difera in functie de verificarile efectuate.

Proiectarea rigiditatii la forte laterale

In conformitate cu STAS P100-2006, verificarea deplasarilor relative de nivel se face

la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limita ultima (SLU).

Elementele structurii care se supun verificarii au dimensiunile stabilite in faza anterioara de

predimensionare.

Verificarea la starea limita de serviciu

Verificarea la starea are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in urma

unor cutremure, ce pot interveni de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul

degradarilor elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiilor.

La actiunea unui cutremur moderat ca intensitate, este de presupus ca se pastreaza

contactul intre elementele de inchidere si compartimentare si stalp si grinzi, practice pe

63

toata lingimea acestora, iar degradarile elementelor nestructurale sa fie nesemnificative ca

uramre a conditiilor de limitare a deplasarilor laterale impuse la proiectare. In aceste

conditii, este justificata considerarea aportului elementelor nestructurale la rigiditatea

globala a structurii.

Verificarea la starea limita ultima

Verificarea de deplasare la starea limita ultima are drept scop principal prevenirea

prabusirii inchiderilor si compartimentarilor, precum si limitarea degradarilor structurale si a

efectelor de ordinul II. Cutremurul asociat acestei stari limita este cutremurul considerat

pentru calculul rezistentei la forte laterale a structurii – cutremurul de cod (IMR = 100 de

ani). In cazul actiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradari semnificative ale

elementelor de compartimentare si inchidere este de presupus ca integritatea acestora si a

legaturilor lor cu elementele structurale vor fi puternic afectate.

Calculul eforturilor in elementele suprastructurii

Calculul eforturilor se refera la gruparea de actiuni ce contine incarcarea seismica.

Calculul la celelalte combinatii de incarcari nu este influentat de modificarile aduse de P100-

2006, si pentru structura analizata nu dimensioneaza elementele structurale.

Pentru modelul de calcul utilizat pentru calculul de rezistenta s-a considerat o variatie

mai nuantata a rigiditatilor in domeniul fisurat, diferentiind valorile stalpilor si grinzilor:

Stalpi: 0.8EcIc (nu exista stalpi intinsi)

Grinzi: 0.5EcIc

Aceste valori iau in considerare afectarea diferita datorata fisurarii a

rigiditatilor celor doua categorii de elemente.

Incarcarile laterale calculate au fost introduce in programul Etabs luand in

considerare si o excentricitate accidentala (pozitiva sau negativa) a centrului maselor egala

cu 5% din lungimea constructiei pe directia perpendiculara pe directia atacului seismic.

S-a notat:

-GSV – setul de actiuni gravitationale (permanente, cvasipermanente si variabile) associate

actiunii seismice;

-SX – seism pe directie longitudinala;

-SY – seism pe directie transversala.

64

CALCULUL SI ARMAREA GRINZILOR

Cadrul transversal AEtaj Locatie Minfas (kNm) Anec (mm2) Aefectiva Mcap ArmaturiP R(s)- 213,73 1424,87 1472 220,80

sus 3F25  R(s)+ 136,33 908,87 942 141,30  C+ 55,55 370,33 942 141,30      R(d)- 202,58 1350,53 1472 220,80

jos 3F20  R(d)+ 95,80 638,67 942 141,30

E1 R(s)- 191,45 1276,33 1256 188,40sus 4F20

  R(s)+ 91,19 607,93 804 120,60  C+ 51,73 344,87 804 120,60      R(d)- 173,61 1157,40 1256 188,40

jos 4F16  R(d)+ 43,09 287,27 804 120,60

E2 R(s)- 151,84 1012,27 1140 171sus

3F22  R(s)+ 42,87 285,80 603 90  C+ 51,73 344,87 603 90      R(d)- 129,16 861,07 1140 171

jos 3F16  R(d)+ 43,09 287,27 603 90

E3 R(s)- 82,07 547,13 763 114sus 3F18

  R(s)+ 7,66 51,07 461 69  C+ 54,47 363,13 461 69      R(d)- 87,52 583,47 763 114

jos 3F14  R(d)+ 12,76 85,07 461 69P R(s)- 182,13 1214,20 1472 220,80

sus 3F25  R(s)+ 82,64 550,93 763 114,45  C+ 37,07 247,13 763 114,45      R(d)- 180,84 1205,60 1256 188,40

jos 3F18  R(d)+ 90,43 602,87 763 114,45

E1 R(s)- 167,43 1116,20 1256 188,40sus 4F20

  R(s)+ 74,66 497,73 804 120,60

65

  C+ 38,37 255,80 804 120,60      R(d)- 168,28 1121,87 1256 188,40

jos 4F16  R(d)+ 74,56 497,07 804 120,60

E2 R(s)- 131,69 877,93 1140 171sus 3F22

  R(s)+ 39,42 262,80 603 90  C+ 38,32 255,47 603 90      R(d)- 132,68 884,53 1140 171

jos 3F16  R(d)+ 38,95 259,67 603 90

E3 R(s)- 91,77 611,80 763 114sus 3F18

  R(s)+ 11,31 75,40 461 69  C+ 51,44 342,93 461 69      R(d)- 94,69 631,27 763 114

jos 3F14  R(d)+ 15,30 102,00 461 69

Anec max= 1424,87

Cadrul transversal B

Etaj Locatie Minfas (kNm) Anec (mm2) Aefectiva Mcap Armaturi

P R(s)- 297,97 1986,47 1923 288,45sus 3F20+2F25

  R(s)+ 106,00 706,69 1140 171,00

  C+ 94,72 631,49 1140 171,00    

  R(d)- 253,63 1690,87 1923 288,45jos 4F20

  R(d)+ 147,82 985,47 1140 171,00

E1 R(s)- 255,66 1704,41 1923 288,45sus 3F20+2F25

  R(s)+ 74,90 499,32 1140 171,00

  C+ 88,33 588,83 1140 171,00    

  R(d)- 231,42 1542,81 1923 288,45jos 4F20

  R(d)+ 97,78 651,88 1140 171,00

E2 R(s)- 199,60 1330,64 1472 220,80sus

3F25  R(s)+ 25,20 168,01 763 114,45

  C+ 88,06 587,06 763 114,45    

  R(d)- 182,59 1217,26 1472 220,80 jos 3F18  R(d)+ 41,53 276,83 763 114,45

E3 R(s)- 153,03 1020,21 1017 152,55sus 4F18

  R(s)+ 45,66 304,41 763 114,45

  C+ 96,74 644,90 763 114,45    

  R(d)- 97,93 652,86 1017 152,55jos 2F18

  R(d)+ 4,48 29,84 763 114,45

P R(s)- 278,59 1857,27 1923 288,45sus 3F20+2F25

  R(s)+ 142,38 949,20 1140 171,00

  C+ 51,77 345,13 1140 171,00    

  R(d)- 278,62 1857,47 1923 288,45jos 4F20

  R(d)+ 140,18 934,53 1140 171,00

E1 R(s)- 250,45 1669,67 1923 288,45sus 3F20+2F25

  R(s)+ 102,80 685,33 1140 171,00

  C+ 53,93 359,53 1140 171,00    

  R(d)- 237,19 1581,27 1923 288,45jos 4F20

  R(d)+ 114,54 763,60 1140 171,00E2 R(s)- 200,90 1339,33 1472 220,80 sus 3F25

66

  R(s)+ 48,96 326,40 763 114,45

  C+ 53,69 357,93 763 114,45    

  R(d)- 183,67 1224,47 1472 220,80jos 3F18

  R(d)+ 71,23 474,87 763 114,45

E3 R(s)- 156,90 1046,00 1017 152,55sus 4F18

  R(s)+ 30,34 202,27 508 76,20

  C+ 73,55 490,33 508 76,20    

  R(d)- 136,06 907,07 1017 152,55jos 3F18

  R(d)+ 13,68 91,20 508 76,20

Cadrul transversal B Cadrul transversal B

Grinda 67

Armatura Camp697,27 Anec

max, C, P+E1

962,19 Anecmax, R+, P+E1

Se va arma cu 3F25+2F20 (Aef=2100 = Anec=2110.38mm2)la partea superioara in sectiunile de reazem.

2110,38 Anecmax, R-, P+E1

La partea inferioara propunem armare 4F 18 cu Aef=1017> Anec=962.19mm2

Armatura Camp738,81 Anec

max, C, E2+E3

67

288,68 Anecmax,R+ E2+E3

Se va arma cu 3F25(Aef= 1472> Anec=1382.87mm2)la partea superioara in sectiunile de reazem.

1382,87 Anecmax,R-, E2+E3

La partea inferioara propunem armare 2F 18 cu Aef=508> Asmin=478.26mm2

Arie procent minim : Asmin= rxbxd= 0.5xfctm/(fyr xb x d)Asmin= 0.5*2.2/(345*300*500)Asmin=478.26mm2        

Cadrul Longitudinal 1Etaj Locatie Minfas (kNm) Anec (mm2) Aefectiva Mcap ArmaturiP R(s)- 204,63 1364,17 1489 223,35

sus 2F25+2F18  R(s)+ 127,82 852,11 763 114,45  C+ 54,75 364,99 763 114,45      R(d)- 196,02 1306,82 1489 223,35

jos 3F18  R(d)+ 87,29 581,94 763 114,45

E1 R(s)- 180,69 1204,57 1489 223,35sus 2F25+2F18

  R(s)+ 80,96 539,75 763 114,45  C+ 51,29 341,95 763 114,45    

  R(d)- 164,81 1098,71 1489 223,35jos 3F18

  R(d)+ 69,71 464,71 763 114,45E2 R(s)- 143,61 957,37 1017 152,55

sus4F18  R(s)+ 35,07 233,81 763 114,45

  C+ 50,52 336,81 763 114,45    

  R(d)- 102,78 685,23 1017 152,55 jos 3F18  R(d)+ 34,86 232,39 763 114,45

E3 R(s)- 78,35 522,35 1017 152,55sus 4F18

  R(s)+ 0,00 0,00 763 114,45  C+ 57,21 381,42 763 114,45    

  R(d)- 82,60 550,69 1017 152,55jos 3F18

  R(d)+ 14,65 97,66 763 114,45

P R(s)- 178,15 1187,67 1489 223,35 sus 2F25+2F18  R(s)+ 72,36 482,40 763 114,45  C+ 41,37 275,80 763 114,45      R(d)- 178,55 1190,33 1489 223,35 jos

68

3F18  R(d)+ 77,37 515,80 763 114,45E1 R(s)- 162,67 1084,47 1489 223,35

sus 2F25+2F18  R(s)+ 63,28 421,87 763 114,45  C+ 42,44 282,93 763 114,45      R(d)- 164,00 1093,33 1489 223,35

jos 3F18  R(d)+ 61,32 408,80 763 114,45

E2 R(s)- 128,03 853,53 1017 152,55sus

4F18  R(s)+ 29,12 194,13 763 114,45  C+ 42,95 286,33 763 114,45      R(d)- 130,43 869,53 1017 152,55

jos 3F18  R(d)+ 27,18 181,20 763 114,45

E3 R(s)- 86,73 578,20 1017 152,55sus 4F18

  R(s)+ 13,32 88,80 763 114,45  C+ 41,10 274,00 763 114,45      R(d)- 86,46 576,40 1017 152,55

jos 3F18  R(d)+ 13,89 92,60 763 114,45P R(s)- 181,27 1208,47 1489 223,35

sus 2F18+2F25  R(s)+ 79,06 527,07 763 114,45  C+ 42,92 286,13 763 114,45      R(d)- 181,36 1209,07 1489 223,35

jos 4F20  R(d)+ 78,97 526,47 763 114,45

E1 R(s)- 163,54 1090,27 1489 223,35sus 2F18+2F25

  R(s)+ 62,94 419,60 763 114,45  C+ 42,57 283,80 763 114,45      R(d)- 163,66 1091,07 1489 223,35

jos 4F20  R(d)+ 62,94 419,60 763 114,45

E2 R(s)- 129,48 863,20 1017 152,55sus 3F25

  R(s)+ 27,26 181,74 763 114,45  C+ 42,19 281,27 763 114,45      R(d)- 129,89 865,93 1017 152,55

jos 3F18  R(d)+ 26,85 179,00 763 114,45

E3 R(s)- 85,29 568,60 1017 152,55sus 4F18

  R(s)+ 14,84 98,94 763 114,45  C+ 42,51 283,40 763 114,45      R(d)- 85,02 566,80 1017 152,55

jos 3F18  R(d)+ 13,89 92,60 763 114,45

Etaj LocatieMinfas

(kNm) Anec (mm2) Aefectiva Mcap ArmaturiP R(s)- 239,55 1597,00 1570 235,50 sus 5F20

  R(s)+ 140,59 937,25 942 141,30 jos 3F20

  C+ 88,59 590,61 942 141,30      R(d)- 282,96 1886,40 1963 294,45 sus 4F25

  R(d)+ 99,48 663,18 942 141,30 jos 3F20

E1 R(s)- 214,48 1429,87 1609 241,35sus 2F25+2F20

  R(s)+ 89,18 594,54 942 141,30  C+ 83,33 555,53 942 141,30    

  R(d)- 237,72 1584,80 1609 241,35jos 3F20

  R(d)+ 67,22 448,14 942 141,30E2 R(s)- 170,28 1135,20 1472 220,80

sus3F25  R(s)+ 34,82 232,13 763 114,45

  C+ 80,50 536,69 763 114,45    

69

  R(d)- 185,82 1238,80 1472 220,80jos 3F18

  R(d)+ 19,86 132,37 763 114,45E3 R(s)- 94,79 631,93 763 114,45 sus 3F18

  R(s)+ 2,63 17,53 763 114,45 jos 3F18

  C+ 113,73 758,17 763 114,45    

  R(d)- 162,17 1081,13 1140 171,00 sus 3F22

  R(d)+ 52,71 351,40 763 114,45 jos 3F18

P R(s)- 239,55 1597,00 1570 235,50 sus 5F20

  R(s)+ 140,59 937,25 942 141,30 jos 3F20

  C+ 88,59 590,61 942 141,30      R(d)- 282,96 1886,40 1963 294,45 sus 4F25

  R(d)+ 99,48 663,18 942 141,30 jos 3F20

E1 R(s)- 214,48 1429,87 1609 241,35sus 2F25+2F20

  R(s)+ 89,18 594,54 942 141,30  C+ 83,33 555,53 942 141,30      R(d)- 237,72 1584,80 1609 241,35

jos 3F20  R(d)+ 67,22 448,14 942 141,30

E2 R(s)- 170,28 1135,20 1472 220,80sus

3F25  R(s)+ 34,82 232,13 763 114,45  C+ 80,50 536,69 763 114,45      R(d)- 185,82 1238,80 1472 220,80

jos 3F18  R(d)+ 19,86 132,37 763 114,45

E3 R(s)- 94,79 631,93 763 114,45 sus 3F18

  R(s)+ 2,63 17,53 763 114,45 jos 3F18

  C+ 113,73 758,17 763 114,45    

  R(d)- 162,17 1081,13 1140 171,00 sus 3F22

  R(d)+ 52,71 351,40 763 114,45 jos 3F18

Anec max= 1886,40

Cadrul longitudinal 3Etaj Locatie Minfas (kNm) Anec (mm2) Aefectiva Mcap Armaturi

P R(s)- 240,31 1602,06 1570 235,50 sus 5F20

  R(s)+ 139,96 933,09 942 141,30 jos 3F20

  C+ 92,75 618,30 942 141,30      R(d)- 293,38 1955,83 1923 288,45 sus 2F25+3F20

  R(d)+ 125,26 835,09 942 141,30 jos 3F20

E1 R(s)- 206,57 1377,16 1570 235,50sus 5F20

  R(s)+ 87,06 580,41 942 141,30  C+ 86,54 576,96 942 141,30    

  R(d)- 235,30 1568,68 1570 235,50jos 3F20

  R(d)+ 68,32 455,47 942 141,30E2 R(s)- 161,65 1077,67 1489 223,35

sus 2F25+2F18  R(s)+ 32,90 219,33 763 114,45  C+ 81,21 541,39 763 114,45      R(d)- 186,81 1245,40 1489 223,35

jos 3F18  R(d)+ 26,15 174,35 763 114,45

E3 R(s)- 94,67 631,11 763 114,45 sus 3F18

70

  R(s)+ 7,74 51,61 1017 152,55 jos 4F18

  C+ 139,64 930,90 1017 152,55    

  R(d)- 182,31 1215,38 1489 223,35 sus 2F25+2F18

  R(d)+ 56,99 379,96 1017 152,55 jos 4F18

Anec max= 1955,83

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax C ELEVATIE 5

Etaj LocatieGrinda   Stalp N (kN) λx (mm)

Anec

(mm2)

Mef (kNm) Mcap (kNm) ω Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)      

E3 jos 402,4 1335 - 61,24 73,49 218,81 32,83 247,72

E2sus 875,38 1335 1,53 48,34 88,47 218,81 32,83 372,53jos 875,38 1335 1,53 97,08 177,66 446,86 67,05 735,75

E1sus 1174,83 1689 1,44 86,61 149,42 446,86 67,05 500,39jos 1174,83 1689 1,44 124,57 214,91 674,36 101,18 666,95

Psus 1379,14 1689 - 118,91 174,75 674,36 101,18 332,33jos 1379,14 1689 - 131,42 193,14 906,36 135,99 -896,09

Amaxnec= 735,75

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 5,ELEVATIE C

Etaj LocatieGrinda   Stalp N (kN) λx (mm)

Anec

(mm2)

Mef (kNm) Mcap (kNm) ω Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)      E3 jos 204,72 670,5 - 114,96 137,95 237,82 35,68 753,23

E2sus 460,58 670,5 1,46 86,97 151,93 237,82 35,68 869,72jos 460,58 670,5 1,46 117,76 205,72 507,81 76,19 867,97

E1sus 688,11 806,55 1,17 104,53 147,03 507,81 76,19 378,87jos 688,11 806,55 1,17 148,59 209,00 798,04 119,74 411,59

Psus 848,54 980,25 - 148,55 205,93 798,04 119,74 386,01

jos 848,54 980,25 - 149,17 206,79 1113 166,99-

1209,78

Amaxnec= 869,72

71

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax C ELEVATIE 4

Etaj LocatieGrinda   Stalp N (kN) λx (mm) Anec (mm2)

Mef (kNm) Mcap (kNm) ω Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)      

E3 jos 491,65 1371,25 - 102,14 122,57 317,7 39,72 287,62

E2sus 1166,56 1676,25 1,44 69,99 120,68 317,7 39,72 275,06jos 1166,56 1676,25 1,44 157,06 270,82 633,71 79,23 749,27

E1sus 1610,23 1913,25 1,19 130,18 185,61 633,71 79,23 181,24jos 1610,23 1913,25 1,19 194,06 276,69 948,7 118,62 -940,85

Psus 1953,88 2119,8 - 173,88 226,37 948,7 118,62 -1276,32jos 1953,88 2119,8 - 224 291,63 1273,26 159,20 -1622,03

Amaxnec= 749,27

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 4,ELEVATIE C

Etaj Locatie Grinda   Stalp N (kN)λx

(mm) Anec (mm2)

Mef (kNm) Mcap (kNm) ω Mef (kNm) Mcorectat (kNm)      E3 jos 204,72 670,5 - 3,38 4,06 321 40,14 -507,96

E2sus 460,58 670,5 1,46 28,82 50,35 321 40,14 -199,36jos 460,58 670,5 1,46 68,51 119,68 576,79 72,12 -163,44

E1sus 688,11 806,55 1,17 32,71 46,01 576,79 72,12 -654,60jos 688,11 806,55 1,17 71,36 100,37 830,99 103,90 -1811,50

Psus 848,54 980,25 - 23,16 32,11 830,99 103,90 -2266,61jos 848,54 980,25 - 113,31 157,08 1074,72 134,37 -2051,87

Amaxnec= -163,44

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax B ELEVATIE 5

Etaj Locatie Grinda   Stalp N (kN)λx

(mm)Anec

(mm2)

Mef (kNm) Mcap (kNm) ω Mef (kNm) Mcorectat (kNm)      

E3 jos 402,4 1335 - 60,13 72,16 216,93 32,55 239,75

E2sus 875,38 1335 1,53 46,63 85,34 216,93 32,55 349,58jos 875,38 1335 1,53 94,59 173,11 443,12 66,48 704,01

E1sus 1174,83 1689 1,44 84,89 146,45 443,12 66,48 481,89jos 1174,83 1689 1,44 127,65 220,22 672,05 100,83 715,08

Psus 1379,14 1689 - 125,71 184,74 672,05 100,83 419,46jos 1379,14 1689 - 137,68 202,34 916,03 137,44 -840,62

Amaxnec= 715,08

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 5,ELEVATIE B

Etaj Locatie Grinda   Stalp N (kN) λx (mm)

Anec

(mm2)

72

Mef (kNm) Mcap (kNm) ω Mef (kNm) Mcorectat (kNm)      E3 jos 505,49 1426 - 115,23 138,28 236,79 35,53 757,65

E2sus 983,17 1341 1,36 88,42 144,72 236,79 35,53 811,36jos 983,17 1341 1,36 121,58 199,00 505,17 75,79 816,35

E1sus 1387,76 1837,8 1,32 108,58 172,55 505,17 75,79 595,97jos 1387,76 1837,8 1,32 148,06 235,29 794,94 119,27 635,85

Psus 1647,57 1837,8 - 144,93 194,00 794,94 119,27 291,74

jos 1647,57 1837,8 - 146,24 195,75 1108,57 166,33-

1293,17

Amaxnec= 816,35

LocatieGrinda   Stalp N (kN) λx (mm)

Anec

(mm2)

Mef (kNm)Mcap

(kNm) ωMef

(kNm)Mcorectat

(kNm)      

jos 491,65 1371,25 - 119,12 142,94 387,44 48,44 307,23sus 1166,56 1676,25 1,44 77,91 134,34 387,44 48,44 249,87jos 1166,56 1676,25 1,44 153,29 264,32 737,01 92,15 533,77sus 1610,23 1913,25 1,19 128,75 183,57 737,01 92,15 -4,52jos 1610,23 1913,25 1,19 199,21 284,04 1091,85 136,52 -1247,07sus 1953,88 2119,8 - 181,8 236,69 1091,85 136,52 -1562,75jos 1953,88 2119,8 - 229,62 298,94 1468,32 183,59 -2000,21

Amaxnec= 533,77

LocatieGrinda   Stalp N (kN) λx (mm)

Anec

(mm2)

Mef (kNm)Mcap

(kNm) ωMef

(kNm)Mcorectat

(kNm)      jos 505,49 1426 - 80,02 96,02 388,22 48,54 -6,87sus 983,17 1341 1,36 47,92 78,43 388,22 48,54 -124,15jos 983,17 1341 1,36 145,03 237,38 739,66 92,48 349,75sus 1387,76 1837,8 1,32 117,04 185,99 739,66 92,48 7,19jos 1387,76 1837,8 1,32 183,41 291,47 1096,07 137,04 -1207,75sus 1647,57 1837,8 - 161,48 216,15 1096,07 137,04 -1709,86jos 1647,57 1837,8 - 213,31 285,53 1473,75 184,26 -2101,09

Amaxnec= 349,75

E3 jos 402,4 1335 - 13,98 16,78 122,4 18,36 -64,20E2 sus 875,38 1335 1,53 21,39 39,15 122,4 18,36 122,21  jos 875,38 1335 1,53 30,19 55,25 240,63 36,10 59,36

E1 sus 1174,83 1689 1,44 16,41 28,31 240,63 36,10-

165,13  jos 1174,83 1689 1,44 41,23 71,13 340,68 51,11 24,95P sus 1379,14 1689 - 24,72 36,33 340,68 51,11 -

73

265,06  jos 1379,14 1689 - 70,75 103,98 431,56 64,75 147,19

Amaxnec= 147,19

E4 si E5 b= 500h= 500

ds= 400 fcd= 13,33P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300

h= 500ds= 400

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 5 - elevatia A

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN) λx (mm)Anec

(mm2)

   ∑Mef

(kNm)∑Mcap

(kNm) ωMef

(kNm)Mcorectat

(kNm)      E3 jos 354,61 732 - 89,23 107,08 153,23 22,99 636,92E2 sus 735,94 1044 1,42 64,17 109,24 153,23 22,99 654,93  jos 735,94 1044 1,42 99,13 168,75 339,47 50,93 840,47

E1 sus 1020,58 1236 1,21 85,16 123,76 339,47 50,93 465,57  jos 1020,58 1236 1,21 116,44 169,22 538,72 80,83 512,31P sus 1184,42 1329,9 - 106,92 144,06 538,72 80,83 302,66  jos 1184,42 1329,9 - 121,32 163,47 750,18 112,56 111,91

Amaxnec= 840,47

E2 sus 1166,56 1676,25 1,44 30,63 52,82 206,92 31,05 95,26

  jos 1166,56 1676,25 1,44 30,48 52,56 383,08 57,48-

200,49

E1 sus 1610,23 1913,25 1,19 16,15 23,03 383,08 57,48-

446,57

  jos 1610,23 1913,25 1,19 43,13 61,50 539,74 80,98-

387,10

P sus 1953,88 2119,8 - 29,34 38,20 539,74 80,98-

581,25

  jos 1953,88 2119,8 - 75,11 97,79 689,95 103,52-

335,03

Amaxnec= 95,26

E4 si E5 b= 500h= 500

ds= 400 fcd= 13,33P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300

h= 500ds= 400

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp

74

ax 4 - elevatia A

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN) λx (mm)Anec

(mm2)

   ∑Mef

(kNm)∑Mcap

(kNm) ωMef

(kNm)Mcorectat

(kNm)      E3 jos 354,61 732 - 68,52 82,22 224,57 33,69 310,92E2 sus 735,94 1044 1,42 53,89 91,74 224,57 33,69 390,20  jos 735,94 1044 1,42 105,49 179,58 438,96 65,86 764,87

E1 sus 1020,58 1236 1,21 94,53 137,38 438,96 65,86 413,23  jos 1020,58 1236 1,21 135,15 196,41 650,97 97,67 551,82P sus 1184,42 1329,9 - 131,04 176,56 650,97 97,67 386,40  jos 1184,42 1329,9 - 138,54 186,67 866,29 129,98 111,75

Amaxnec= 764,87

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax B ELEVATIE 1

Etaj LocatieGrinda   Stalp N (kN) λx (mm) Anec (mm2)

Mef (kNm) Mcap (kNm) ω Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)      

E3 jos 595,76 1335 - 105,62 126,74 387,43 58,13 410,48

E2sus 1147,96 1335 1,16 49,68 69,33 387,43 58,13 -67,97jos 1147,96 1335 1,16 101,19 141,21 737 110,58 -51,56

E1sus 1612,69 1689 1,05 74,09 93,11 737 110,58 -452,38jos 1612,69 1689 1,05 126,2 158,61 1091,85 163,82 -1570,01

Psus 1956,7 1689 - 88,47 91,64 1091,85 163,82 -2128,06jos 1956,7 1689 - 160,4 166,15 1468,98 220,40 -2159,65

Amaxnec= 410,48

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 2,ELEVATIE B

Etaj LocatieGrinda   Stalp N (kN) λx (mm) Anec (mm2)

Mef (kNm) Mcap (kNm) ω Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)      E3 jos 505,49 1426 - 22,05 26,46 197,9 29,69 -109,33

E2sus 983,17 1341 1,36 27,21 44,54 197,9 29,69 41,30jos 983,17 1341 1,36 31,95 52,29 378,95 56,86 -195,80

E1sus 1387,76 1837,8 1,32 17,75 28,21 378,95 56,86 -396,52jos 1387,76 1837,8 1,32 47,68 75,77 539,4 80,93 -267,58

Psus 1647,57 1837,8 - 33,82 45,27 539,4 80,93 -521,75jos 1647,57 1837,8 - 76,06 101,81 693,98 104,12 -1162,18

Amaxnec= 41,30

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax B ELEVATIE 3

Etaj LocatieGrinda   Stalp N (kN) λx (mm) Anec (mm2)

Mef (kNm) Mcap ω Mef (kNm) Mcorectat      75

(kNm) (kNm)

E3 jos 164 642,90 - 105,62 126,74 357,29 44,67 249,48

E2sus 398,7 675,60 1,69 49,68 101,02 357,29 44,67 -463,64jos 398,7 675,60 1,69 101,19 205,76 679 84,90 -698,20

E1sus 620,47 753,60 1,21 74,09 107,98 679 84,90 -1350,04jos 620,47 753,60 1,21 126,2 183,93 1019,29 127,44 -1736,54

Psus 798,27 806,55 - 88,47 107,27 1019,29 127,44 -2247,66jos 798,27 806,55 - 160,4 194,48 1385,82 173,27 -2519,94

Amaxnec= 249,48

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 3,ELEVATIE B

Etaj LocatieGrinda   Stalp N (kN) λx (mm) Anec (mm2)

Mef (kNm)Mcap

(kNm) ω Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)      E3 jos 505,49 1426 - 110,05 132,06 345,61 43,21 304,38

E2sus 983,17 1341 1,36 74,67 122,22 345,61 43,21 -286,85jos 983,17 1341 1,36 166,27 272,14 635,09 79,41 -133,42

E1sus 1387,76 1837,8 1,32 138,29 219,76 635,09 79,41 -482,61jos 1387,76 1837,8 1,32 208,05 330,62 923,43 115,46 -516,86

Psus 1647,57 1837,8 - 189,85 254,12 923,43 115,46 -1026,85jos 1647,57 1837,8 - 231,58 309,98 1217,14 152,18 -1370,94

Amaxnec= 304,38

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax C elevatie 2

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN) λx (mm)Anec

(mm2) p (%)

   Mef

(kNm)Mcap

(kNm) ω Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)        E3 jos 568,75 1371,25 - 102,41 122,89 317,69 39,72 289,80 0,096599E2 sus 1156,32 1676,25 1,45 70,25 122,20 317,69 39,72 285,22 0,095072  jos 1156,32 1676,25 1,45 157,32 273,67 633,59 79,22 -119,04 -0,03968

E1 sus 1612,69 1913,25 1,19 130,42 185,67 633,59 79,22 -705,69 -0,23523  jos 1612,69 1913,25 1,19 194,29 276,60 948,49 118,59 -940,95 -0,31365P sus 1956,7 2119,8 - 174,09 226,32 948,49 118,59 -1276,14 -0,42538  jos 1956,7 2119,8 - 224,27 291,56 1272,98 159,16 -1621,85 -0,54062

Amaxnec=289,80

 E4 si E5 b= 600

76

h= 600ds= 500 fcd= 13,33

P,E1,E2,E3 b= 600 fyd= 300h= 600

ds= 500

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 2 elevatie C

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN) λx (mm)Anec

(mm2) p (%)

   Mef

(kNm)Mcap

(kNm)   Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)        E3 jos 204,72 670,5   104,38 125,26 333,55 41,70 279,12 0,093041E2 sus 460,58 670,5   52,33 91,42 333,55 41,70 53,53 0,017843  jos 460,58 670,5   114,01 199,17 687,54 85,96 -765,75 -0,25525

E1 sus 688,11 806,55   81,96 115,28 687,54 85,96 -1324,99 -0,44166  jos 688,11 806,55   137,86 193,91 1061,54 132,73 -1774,16 -0,59139P sus 848,54 980,25   102,54 142,15 1061,54 132,73 -2119,23 -0,70641  jos 848,54 980,25   164,44 227,96 1464,53 183,11 -2465,46 -0,82182

Amaxnec= 279,12

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax C - elevatie 1

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN) λx (mm)Anec

(mm2) p (%)

    Mef (kNm)Mcap

(kNm) ωMef

(kNm)Mcorectat

(kNm)        E3 jos 403,04 1335 - 61,51 73,81 218,92 32,85 250,23 0,125117E2 sus 837,89 1335 1,59 48,62 92,96 218,92 32,85 409,79 0,204895  jos 837,89 1335 1,59 97,42 186,26 446,97 67,06 188,20 0,0941

E1 sus 1177,31 1689 1,43 86,92 149,64 446,97 67,06 -117,00 -0,0585  jos 1177,31 1689 1,43 124,88 214,99 674,55 101,21 -170,94 -0,08547P sus 1382,43 1689 - 119,22 174,79 674,55 101,21 -505,91 -0,25296  jos 1382,43 1689 - 131,77 193,19 906,61 136,03 -896,20 -0,4481

Amaxnec= 409,79

E4 si E5 b= 500h= 500

ds= 400 fcd= 13,33P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300

77

h= 500ds= 400

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 1 - elevatie C

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN) λx (mm)Anec

(mm2) p (%)

    Mef (kNm)Mcap

(kNm) ωMef

(kNm)Mcorectat

(kNm)        E3 jos 204,72 670,5 - 25,88 31,06 198,88 29,84 -72,67 -0,03633E2 sus 460,58 670,5 1,46 29,58 51,67 198,88 29,84 99,15 0,049576  jos 460,58 670,5 1,46 29,58 51,67 384,72 57,72 -758,37 -0,37919

E1 sus 688,11 806,55 1,17 14,07 19,79 384,72 57,72 -1024,07 -0,51204  jos 688,11 806,55 1,17 45,46 63,94 549,5 82,45 -1108,79 -0,5544P sus 848,54 980,25 - 32,86 45,55 549,5 82,45 -1262,04 -0,63102  jos 848,54 980,25 - 74,57 103,37 701,41 105,24 -1167,42 -0,58371

Amaxnec= 99,15

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax B - elevatia 2

Etaj LocatieGrinda   Stalp  

N (kN) λx (mm)Anec

(mm2)

∑Mef (kNm)∑Mcap

(kNm) ω Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)      E3 jos 595,76 856,26 - 119,39 143,27 387,43 48,44 309,40

E2sus 1147,96 1676,25 1,46 78,13 136,90 387,43 48,44 266,97jos 1147,96 1676,25 1,46 153,51 268,99 737 92,15 564,91

E1sus 1612,69 1913,25 1,19 128,97 183,61 737 92,15 -4,28

jos 1612,69 1913,25 1,19 199,44 283,93 1091,85 136,52-

1247,77

Psus 1956,7 2178,75 - 182,01 243,20 1091,85 136,52

-1519,33

jos 1956,7 2178,75 - 229,9 307,19 1468,31 183,58-

1945,23

78

Amaxnec= 564,91

 

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax2 - elevatia B  

Etaj LocatieGrinda   Stalp  

N (kN) λx (mm)Anec

(mm2)

∑Mef (kNm)∑Mcap

(kNm) ω Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)      E3 jos 505,49 1426 - 123,64 148,37 387,15 48,41 343,87

E2sus 983,17 1341 1,36 87,49 143,20 387,15 48,41 309,41jos 983,17 1341 1,36 176,50 288,89 736,58 92,10 698,27

E1sus 1387,76 1837,8 1,32 148,46 235,93 736,58 92,10 345,20jos 1387,76 1837,8 1,32 222,00 352,79 1091,29 136,45 -787,35

Psus 1647,57 1837,8 - 207,02 277,11 1091,29 136,45

-1291,91

jos 1647,57 1837,8 - 242,54 324,65 1467,62 183,50-

1827,34

Amaxnec= 698,27

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax A - elevatia 3

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN) λx (mm)Anec

(mm2)

    ∑Mef (kNm)∑Mcap

(kNm) ωMef

(kNm)Mcorectat

(kNm)      E3 jos 164 642,90 - 36,57 43,88 215,4 32,32 6,70E2 sus 398,7 675,60 1,69 32,33 65,74 215,4 32,32 188,83  jos 398,7 675,60 1,69 32,68 66,45 387,29 58,11 -91,72

E1 sus 620,47 753,60 1,21 16,61 24,21 387,29 58,11 -443,74  jos 620,47 753,60 1,21 43,38 63,23 539,5 80,95 -372,29P sus 798,27 806,55 - 30,97 37,55 539,5 80,95 -586,25

79

  jos 798,27 806,55 - 76,36 92,58 677,04 101,58 -356,88

Amaxnec= 188,83

E4 si E5 b= 500h= 500

ds= 400 fcd= 13,33P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300

h= 500ds= 400

80

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 3 - elevatia A

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN) λx (mm)Anec

(mm2)

    ∑Mef (kNm)∑Mcap

(kNm) ω Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)      

E3 jos 354,61 732 - 68,23 81,88 233,01 34,96 293,95

E2 sus 735,94 1044 1,42 53,85 91,67 233,01 34,96 375,56

  jos 735,94 1044 1,42 105,07 178,86 443,47 66,54 751,40

E1 sus 1020,58 1236 1,21 94,12 136,78 443,47 66,54 400,75

  jos 1020,58 1236 1,21 134,12 194,92 653,09 97,99 535,81

P sus 1184,42 1329,9 - 128,81 173,56 653,09 97,99 357,83

  jos 1184,42 1329,9 - 136,1 183,38 867,52 130,16 82,30

Amaxnec= 751,40

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 2 - elevatia A

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN) λx (mm) Anec (mm2) Aef Mcap

   ∑Mef

(kNm)∑Mcap

(kNm) ω Mef (kNm) Mcorectat (kNm)          

E3 jos 595,76 856,26 - 30,42 36,50 206,87 31,04 -40,58 910 158

E2 sus 1147,96 1676,25 1,46 30,53 53,50 206,87 31,04 101,02 910 158

  jos 1147,96 1676,25 1,46 30,58 53,58 382,93 57,45 -191,69 910 194

E1 sus 1612,69 1913,25 1,19 16,24 23,12 382,93 57,45 -445,55 910 194

  jos 1612,69 1913,25 1,19 43,24 61,56 539,5 80,95 -386,18 910 222

P sus 1956,7 2178,75 - 29,44 39,34 539,5 80,95 -571,36 910 222

  jos 1956,7 2178,75 - 75,25 100,55 689,6 103,47 -311,44 910 246

Amaxnec= 101,02

E4 si E5 b= 500h= 500

ds= 400 fcd= 13,33P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300

h= 500

78

ds= 400

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax A - elevatia 2

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN)λx

(mm) Anec (mm2)

   ∑Mef

(kNm)∑Mcap

(kNm) ω Mef (kNm) Mcorectat (kNm)      

E3 jos 354,61 732 - 65,18 78,22 224,03 33,61 278,42

E2 sus 735,94 1044 1,42 52,73 89,76 224,03 33,61 374,64

  jos 735,94 1044 1,42 106,21 180,80 441,71 66,27 770,51

E1 sus 1020,58 1236 1,21 95,55 138,86 441,71 66,27 421,00

  jos 1020,58 1236 1,21 140,04 203,52 662,16 99,35 592,39

P sus 1184,42 1329,9 - 138,94 187,21 662,16 99,35 456,46

  jos 1184,42 1329,9 - 144,73 195,01 897,78 134,70 128,77

Amaxnec= 770,51

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax A - elevatia 1

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN) λx (mm)Anec

(mm2)

    ∑Mef (kNm)∑Mcap

(kNm) ωMef

(kNm) Mcorectat (kNm)      

E3 jos 402,49 1355 - 13,79 55,71 122,43 18,37 260,20

E2 sus 833,91 1355 1,62 21,24 41,41 122,43 18,37 141,07

  jos 833,91 1355 1,62 30,36 59,20 240,7 36,11 92,15

E1 sus 1177,31 1689 1,43 16,58 28,54 240,7 36,11 -163,31

  jos 1177,31 1689 1,43 41,41 71,29 340,81 51,13 26,06

P sus 1382,43 1689 - 24,87 36,46 340,81 51,13 -264,16

  jos 1382,43 1689 - 70,99 104,08 431,76 64,78 147,73

Amaxnec= 260,20

E4 si E5 b= 500h= 500

ds= 400 fcd= 13,33P,E1,E2,E3 b= 500 fyd= 300

h= 500

79

ds= 400

Calculul momentelor corectate,ariilor necesare si procentelor de armare stalp ax 1 - elevatia A

Etaj Locatie Grinda     Stalp   N (kN) λx (mm)Anec

(mm2)

    ∑Mef (kNm)∑Mcap

(kNm) ω Mef (kNm)Mcorectat

(kNm)      

E3 jos 354,61 732 - 9,23 11,08 120,76 18,12-

108,97

E2 sus 735,94 1044 1,42 18,51 31,51 120,76 18,12 61,32

  jos 735,94 1044 1,42 34,92 59,44 235,93 35,40 102,16

E1 sus 1020,58 1236 1,21 20,55 29,87 235,93 35,40-

144,34

  jos 1020,58 1236 1,21 47,03 68,35 331,92 49,80 16,37

P sus 1184,42 1329,9 - 30,82 41,53 331,92 49,80-

207,14

  jos 1184,42 1329,9 - 73,6 99,17 419,44 62,93 127,33

Amaxnec= 127,33

Verificarea si armarea nodurilor stalpului B2

fyd= 300 γRd= 1,2 η= 0,552hc= 600 fcd= 13 bj= 600

Etaj As,sup As,inf Vc Ned n Vjhd Vmax Ash Aef Bare ne

3 1017 763 62,1 387,15 0,082724 578,7 2381,932 1899,658 1884 Φ10/100 4x6bare2 1472 763 95,58 736,58 0,157389 709,02 2184,238 2232,673 2260 Φ12/125 4x5bare1 1923 1140 126,18 1091,29 0,233182 976,5 1963,302 2847,556 2714 Φ12/100 4x6bareP 1923 1140 129,02 1467,62 0,313594 973,66 1697,751 2622,365 2714 Φ12/100 4x6bare

Verificarea si armarea nodurilor stalpului A1Etaj As,sup As,inf Vc Ned n Vjhd Vmax Ash Aef Bare ne

3 1017 0 43,46 151,57 0,046637 322,66 1373,234 1118,921 1256 Φ10/125 4x4bare2 1017 0 51,43 334,74 0,102997 314,69 1294,397 1066,516 1256 Φ10/125 4x4bare

80

1 1489 0 62,03 529,9 0,163046 474,01 1204,736 1479,748 1570 Φ10/100 4x5bareP 1489 0 62,23 737,96 0,227065 473,81 1101,137 1392,595 1570 Φ10/100 4x5bare

81

PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI IN GRUPAREA FUNDAMENTALA

Grinda de fundatie ax 1Lo= 5,4 m - lumina grinzii de fundatie

Hc - inaltimea sectiunii grinzii de fundatieHc=Lo/3…Lo/6=1.8…0,9m

Hc= 1,6 m

Ht>300mm - inaltimea talpii fundatieiHt= 0,8 m

pconv= 250 kN/mp - presiunea conventionala de calcul Df= 2,5 m - adancimea de inghet

γmed= 20kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a pamantului care sprijina

pe fundatieL= 32,5 m - lungimea totala a grinzii de fundatie

Fortele axiale in stalpi:P13= 855 kNP14= 1349 kNP15= 1358 kNP16= 1358 kNP17= 1374 kNP18= 881 kN

Bmin=ΣPi/(pconv-γmed*Df)*L= 1,10 m Bmin+0,2Bmin=1.32m 1,324615

B= 1,5 m - latimea talpii grinzii de fundatie

b=bc+50…100mm=550+100b= 0,7 m - latimea cuzinetului

N=ΣPi= 7175 kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii de fundatie

M=ΣPi*di+ΣMi= 492 kN*m - moment in centrul de greutate al grinziiCalculul presiunilor pe talpa fundatiei p1=N/L+6*M/L2 presiunea maxima pe unitatea de lungime

p1= 223,6 kN/m

p2=N/L-6*M/L2 presiunea minima pe unitatea de lungimep2= 218 kN/m

81

w=B*L^2/6= 264,1 m^3

pmax=N/A+M/wpmax= 149 kN/m^2 <pconv=250kN/m^2

82

pmin=N/A-M/wpmin= 145,3 kN/m^2

Verificarea metodeiR13= 758 kN Reactiuni in reazeme(stalpi)R14= 1460 kNR15= 1290 kNR16= 1308 kNR17= 1444 kNR18= 917 kN

(R13-P13)/P13= 0,113 <0,2(R14-P14)/P14= -0,08 <0,2(R15-P15)/P15= 0,05 <0,2(R16-P16)/P16= 0,037 <0,2(R17-P17)/P17= -0,05 <0,2

(R18-P18)/P18= -0,04 <0,2Metoda simplificata este acceptabila

Dimensionarea armaturii longitudinale

Mmax= 802 kN*m

Rezultate din calcul static cu programul PCE

Mmin= 559 kN*m

As1=Mmax/ho*fy= 3564 mm^2Aleg 18Φ16 cu Asef=3618mm^2 ho=750mm 3618

ho= 1,2 m Mlim=B*Hc*(ho-Hc/2)*fcdMlim= 12480 kN*m

Mlim>Mmin=559N*m → x<Ht latimea zonei comprimate de beton este mai mica decat talpa grinzii

As2=b*ho*(1-√(1-2*Mmin/b*ho^2*fcd))*fcd/fy

As2= 1587 mm^2Aleg 8Φ16 cu Asef=1608mm^2 1608

Dimensionarea armaturii transversale

Dimensionarea etrierilor din talpa grinzii fundatiei nu este necesara deoarece s-au respectat conditiile privind

dimensionarea sectiunii de beton prevazute in NP 112-04.

Se va arma cu Φ12/150 PC52.

83

Dimensionarea etrierilor din cuzinet

V=Vmax= 772 kNForta taietoare in cuzinetul grinzii de fundatie rezultat din calcul static.

v=V/hc*d*fctd hc= 0,8m - inaltimea cuzinetului

d - distanta intre axele armaturilor longitudinale din cuzinetd= 580 mm

fctd - rezistenta de calcul a betonului la intinderefctd= 1,1 N/mm^2

v= 1,513 <2 ms=(3-v)/2ms= 0,744

f`ctd=ms*fctd= 0,818 N/mm^2

p - procentul de armare longitudinalap=As1/hc*d= 0,347 %

pe - procentul de armare transversalape=100*v^2*f`ctd/3,2*√p*fyd

pe= 0,331 %

pe=100*nt*Ast/hc*sAleg Ast= 113,1

mm^2 - Φ12 nt= 4

s=100*nt*Ast/hc*pe= 170,8 mmAleg s= 150 mm

Au rezultat in cuzinetul fundatiei etrieri Φ12/150 PC52 pe o lungime critica lcr=1,5*hc=1,5m.In camp se va arma cu Φ10/200 PC52.

84

PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI IN GRUPAREA FUNDAMENTALAGrinda de fundatie ax B

Lo= 5,4 m - lumina grinzii de fundatie

Hc - inaltimea sectiunii grinzii de fundatieHc=Lo/3…Lo/6=1,8…0.9m

Hc= 1,6 m

Ht>300mm - inaltimea talpii fundatieiHt= 0,8 m

pconv= 250kN/mp - presiunea conventionala de calcul

Df= 2,5 m - adancimea de inghet

γmed= 20kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a pamantului care sprijina

pe fundatieL= 32,5 m - lungimea totala a grinzii de fundatie

Fortele axiale in stalpi:P13= 1339 kNP14= 2285 kNP15= 1940 kNP16= 1940 kNP17= 2330 kNP18= 1383 kN

Bmin=ΣPi/(pconv-γmed*Df)*L= 1,73 m Bmin+0,2Bmin=2.1m

B= 2,2 m - latimea talpii grinzii de fundatie

85

b=bc+50…100mm=600+100b= 0,7 m - latimea cuzinetului

N=ΣPi= 11217 kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii de fundatie

M=ΣPi*di+ΣMi= 1065kN*m - moment in centrul de greutate al grinzii

p1=N/L+6*M/L2 presiunea maxima pe unitatea de lungimep1= 351,2 kN/m

p2=N/L-6*M/L2 presiunea minima pe unitatea de lungimep2= 339,1 kN/m

w=B*L^2/6= 387,3 m^3

pmax=N/A+M/wpmax= 159,6 kN/m^2 <pconv=250kN/m^2

pmin=N/A-M/wpmin= 154,1 kN/m^2

Verificarea metodeiR13= 1180 kN Reactiuni in reazeme(stalpi)R14= 2275 kNR15= 2015 kNR16= 2046 kNR17= 2263 kNR18= 1440 kN

(R13-P13)/P13= 0,119 <0,2(R14-P14)/P14= 0,004 <0,2(R15-P15)/P15= -0,04 <0,2(R16-P16)/P16= -0,05 <0,2(R17-P17)/P17= 0,029 <0,2(R18-P18)/P18= -0,04 <0,2 Metoda simplificata este acceptabila

Dimensionarea armaturii longitudinale

Mmax= 1249 kN*m Rezultate din calcul static cu programul PCEMmin= 870 kN*m

As1=Mmax/ho*fy= 5553 mm^2Aleg 18Φ20 cu Asef=5656mm^2 ho=750mm

ho= 1,2 m Mlim=B*Hc*(ho-Hc/2)*fcdMlim= 18304 kN*m

86

Mlim>Mmin=870kN*m → x<Ht latimea zonei comprimate de beton este mai mica decat talpa grinziiAs2=b*ho*(1-√(1-2*Mmin/b*ho^2*fcd))*fcd/fy

As2= 2503 mm^2Aleg 8Φ20 cu Asef=2514mm^2

Dimensionarea armaturii transversale

Dimensionarea etrierilor din talpa grinzii fundatiei nu este necesara deoarece s-au respectat conditiile privind

dimensionarea sectiunii de beton prevazute in NP 112-04.

Se va arma cu Φ12/150 PC52.

Dimensionarea etrierilor din cuzinet

V=Vmax= 1203 kN

Forta taietoare in cuzinetul grinzii de fundatie rezultat din calcul static.

v=V/hc*d*fctd hc= 0,8

m - inaltimea cuzinetului

d - distanta intre axele armaturilor longitudinale din cuzinetd= 630 mm

fctd - rezistenta de calcul a betonului la intinderefctd= 1,1 N/mm^2

v= 2,17 ms=(3-v)/2ms= 0,415

f`ctd=ms*fctd= 0,457 N/mm^2

p - procentul de armare longitudinalap=As1/hc*d= 0,499 %

pe - procentul de armare transversalape=100*v^2*f`ctd/3,2*√p*fyd

pe= 0,317 %

pe=100*nt*Ast/hc*s Aleg Ast= 113,1mm^2 - Φ12 nt= 4

s=100*nt*Ast/hc*pe= 178,4 mm Aleg s= 150 mm

Au rezultat in cuzinetul fundatiei etrieri Φ12/150 PC52 pe o lungime critica lcr=1,5*hc=1,2m.In camp se va arma cu Φ10/200 PC52.

87

PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI IN GRUPAREA SPECIALAGrinda de fundatie ax B

Lo= 5,4m - lumina grinzii de fundatie

Hc - inaltimea sectiunii grinzii de fundatieHc=Lo/3…Lo/6=1.8…0,9m

Hc= 1,6 m

Ht>300mm - inaltimea talpii fundatieiHt= 0,4 m

pconv= 250 kN/mp - presiunea conventionala de calcul

Df= 2,5m - adancimea de inghet

γmed= 20kN/mc - greutatea volumica medie a betonului si a pamantului care sprijina

pe fundatieL= 26 m - lungimea totala a grinzii de fundatie

Fortele axiale in stalpi: Momente capabile in stalpi:

P13= 750 kN M13= 246 kN*mP14= 1109 kN M14= 442 kN*mP15= 1113 kN M15= 442 kN*mP16= 1113 kN M16= 442 kN*mP17= 1116 kN M17= 442 kN*mP18= 758 kN M18= 246 kN*m

Bmin=ΣPi/(pconv-γmed*Df)*L= 1,15 m Bmin+0,2Bmin=1.38m

88

B= 1,5 m - latimea talpii grinzii de fundatie

b=bc+50…100mm=600+100b= 0,7 m - latimea cuzinetului

N=ΣPi= 5959kN - forta axiala totala in centrul de greutate al grinzii de fundatie

M=ΣPi*di+ΣMi= 2451 kN*m - moment in centrul de greutate al grinzii

p1=N/L+6*M/L2 presiunea maxima pe unitatea de lungimep1= 250,9 kN/m

p2=N/L-6*M/L2presiunea minima pe unitatea de lungime

p2= 207,4 kN/m

Presiunile pe talpa fundatiei sunt mai mici in gruparea speciala decat in cea fundamentala.Gruparea fundamentala va fi cea care dimensioneaza fundatia.

89

CALCULUL TERMOIZOLATIEI EXTERIOARE

CONDITII EXTERIOAREөe 80 % Zona 2өem -15 CRe 0,042

CONDITII INTERIOAREөi 60 % Valoarea ө, өi,e trebuie sa fie multiplu de 5

өi 20 CValoarea өi poate fi doar 12, 14, 16, 18, 20, 22

Ri 0,125

ALCATUIRE ELEMENT (de la interior la exterior)Nr. Crt Denumire strat d [m]

1 Beton armat 0,152 BCA 0,13 Beton armat 0,054 Polistiren 0,055 Mortar de ciment 0,016 Nimic 07 Nimic 08 Nimic 09 Nimic 0

10 Nimic 0

Temperatura aparitie condens

өes= -20

90

Dupa determinarea өe aparitie condens aceasta valoare se afiseaza automat

Pct de tangenta se afla pe stratul X stanga

x= 3Condensul apare in stratul Y

Y= 2

A. Verificare transfer termicOK Ro= 2,00 [m2K/W]

B.Verificarea aparitiei condensului pe suprafaţa interioară

NU APARE CONDENS PE S INT

C.Verificarea aparitiei condensuluiVezi grafice Pcorectat-Rv

D.Determinarea temp ext la care apare condensulSe introduc valori pentru temp exterioara pana Pv tangent la Ps - atentie grafic P-Rv

E.Determinarea temperaturii exterioare medie de condens

өes= -20

F.Determinarea duratei de timp Nw in care se produce condens

Nw= 75

F.Presiunile vaporilor pt calculul masei de apa

pvi= 1404 Papve= 132 Pa

G. Masa de apa condensatamw= #N/A

H. Verificarea umiditatii relative masice#N/A

өW= #N/AөWadmis= 3,00

91

92

93

94

Grafice Rv1 Rv2 Rv3 Rv4 Rv5 Rv6 Rv7 Rv8 Rv9 Rv10165 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19437 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19

708,75 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19980,625 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19

1252,5 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,191524,375 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19

1796,25 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,192068,125 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19

2340 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,192340 273,28 284,89 378,35 461,13 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19 465,19

Determinarea temperaturii exterioare medie de condens

өes= -20 CDeterminarea duratei de timp Nw in care se produce condens

Nw= 75 h

Presiunea de saturatie in pct de tangenta este

Pses= 1088 Pa

R'v= 284,89 m/sR''v= 180,30 m/s

Masa de apa condensatamw= -0,01132 kg/m2

Verificarea umiditatii relative masice OKΔW= -0,02

ΔWadmis= 3

95

CONDITII EXTERIOAREөe 80 % Zona 2өe -15 CRe 0,042

CONDITII INTERIOAREөi 60 % 35 Cөi 20 C Ccor 162Ri 0,125

Nr. Crt

Denumire strat d [m]

[W/mk] R [m2K/W]

[kg/m3]

1Beton armat 0,15 2,03 0,0738916 2500

2 BCA 0,1 0,21 0,4761905 600

3Beton armat 0,05 2,03 0,0246305 2500

4 Polistiren 0,05 0,04 1,25 20

5Mortar de ciment 0,01 0,93 0,0107527 1800

6 Nimic 0 1 0 17 Nimic 0 1 0 18 Nimic 0 1 0 19 Nimic 0 1 0 1

10 Nimic 0 1 0 1R0= 2,00

A.

Verificare transfer termic

OK

B.Verificarea aparitiei condensului pe suprafaţa interioară

өsi= 17,8 Cөr= 12 CNU APARE CONDENS PE

S INT

96

C.Calculul termperaturilor medii ale straturilor

Nr. Crt

Denumire strat Tstg [C] Tdr [C] Tm [C]

Tstg [C]

Denumire strat

Tdr [C]

1 Beton armat 17,815 16,524 17,2 17,8Beton armat 16,5

2 BCA 16,524 8,201 12,4 16,5 BCA 8,2

3 Beton armat 8,201 7,770 8,0 8,2Beton armat 7,8

4 Polistiren 7,770 -14,078 -3,2 7,8Polistiren -14,1

5Mortar de ciment -14,078 -14,266 -14,2 -14,1

Mortar de ciment -14,3

6 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,37 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,38 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,39 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3

10 Nimic -14,266 -14,266 -14,3 -14,3 Nimic -14,3

-15,0 e -15,0 -15,0

D. Calculul valorilor medii anuale ale presiunilor de saturatie

presiunile corectate

өi 20 psim= 2340 Pa

[C]Denumire

strat   psk [Pa]

1 өsi 17,8Beton armat 2039 pssim= 2040 Pa

2 ө1 16,5 BCA 1878 ps1m= 1880 Pa

3 ө2 8,2Beton armat 1088 ps2m= 1106 Pa

4 ө3 7,7 Polistiren 1052 ps3m= 1072 Pa

5 ө4 -14,1Mortar de

ciment 180 ps4m= 334 Pa

6 ө5 -14,3 Nimic 177 ps5m= 332 Pa

7 ө6 -14,3 Nimic 177 ps6m= 332 Pa

8 ө7 -14,3 Nimic 177 ps7m= 332 Pa

9 ө8 -14,3 Nimic 177 ps8m= 332 Pa

10 ө9 -14,3 Nimic 177 ps9m= 332 Pa

11 өse -14,3 177 pssem= 332

өe -15,0 165 psem= 327 Pa

E. Determinarea presiunilor partiale ale vaporilor

97

pvi= 1404 Pa pve= 262 Pa

Nr. Crt

Denumire strat d [m] 1/Kj mj [C] Mj [1/s]

Rv [m/s] x108

1 Beton armat 0,15 35 17,2 52,05 273,28

2 BCA 0,1 2,2 12,4 52,75 11,61

3 Beton armat 0,05 35 8,0 53,41 93,47

4 Polistiren 0,05 30 -3,2 55,19 82,78

5Mortar de ciment 0,01 7,1 -14,2 57,10 4,05

6 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00

7 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00

8 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00

9 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00

10 Nimic 0 0,0001 -14,3 57,11 0,00

CONDITII EXTERIOAREөe 80 % Zona 2өe -20 CRe 0,042

CONDITII INTERIOAREөi 60 % 40 Cөi 20 C Ccor 162Ri 0,125

Nr. Crt Denumire strat d [m] [W/mk] R [m2K/W]

[kg/m3]

1 Beton armat 0,15 2,03 0,0738916 2500

2 BCA 0,1 0,21 0,4761905 600

3 Beton armat 0,05 2,03 0,0246305 2500

4 Polistiren 0,05 0,04 1,25 20

5 Mortar de ciment 0,01 0,93 0,0107527 1800

6 Nimic 0 1 0 1

7 Nimic 0 1 0 1

8 Nimic 0 1 0 1

9 Nimic 0 1 0 1

10 Nimic 0 1 0 1

R0= 2,00

98

A.Verificare transfer termic

OK

B.Verificarea aparitiei condensului pe suprafaţa interioară

өsi= 17,5 Cөr= 12 C

NU APARE CONDENS PE S INT

C.Calculul termperaturilor medii ale straturilor

Nr. Crt Denumire strat

Tstg [C] Tdr [C] Tm [C]

Tstg [C]

Denumire strat

1 Beton armat 17,503 16,027 16,8 17,5Beton armat

2 BCA 16,027 6,515 11,3 16,0 BCA

3 Beton armat 6,515 6,023 6,3 6,5Beton armat

4 Polistiren 6,023 -18,946 -6,5 6,0 Polistiren

5 Mortar de ciment -18,946 -19,161 -19,1 -18,9Mortar de ciment

6 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic7 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic8 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic9 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic

10 Nimic -19,161 -19,161 -19,2 -19,2 Nimic

-20,0 e -20,0 -20,0

D. Calculul valorilor medii anuale ale presiunilor de saturatiepresiunile corectate

өi 20 psim= 2340

[C]Denumire

strat   psk [Pa]

1 өsi 17,5 Beton armat 2001 pssim= 2002

2 ө1 16,0 BCA 1818 ps1m= 1820

3 ө2 6,5 Beton armat 968 ps2m= 986

4 ө3 6,0 Polistiren 935 ps3m= 955

5 ө4 -19,0Mortar de

ciment 114 ps4m= 268

6 ө5 -19,2 Nimic 112 ps5m= 267

7 ө6 -19,2 Nimic 112 ps6m= 267

8 ө7 -19,2 Nimic 112 ps7m= 267

99

9 ө8 -19,2 Nimic 112 ps8m= 267

10 ө9 -19,2 Nimic 112 ps9m= 267

11 өse -19,2 112 pssem= 267

өe -20,0 #N/A psem= #N/A

E. Determinarea presiunilor partiale ale vaporilor

pvi= 1404 Papve= #N/A Pa

F. Determinarea rezistentei la permeabilitatea vaporilor

Nr. Crt Denumire strat d [m] 1/Kj mj [C] Mj [1/s]

Rv [m/s] x108

1 Beton armat 0,15 35 16,8 52,11 273,58

2 BCA 0,1 2,2 11,3 52,91 11,64

3 Beton armat 0,05 35 6,3 53,67 93,93

4 Polistiren 0,05 30 -6,5 55,75 83,62

5 Mortar de ciment 0,01 7,1 -19,1 57,99 4,12

6 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00

7 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00

8 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00

9 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00

10 Nimic 0 0,0001 -19,2 58,01 0,00

100

101

MEMORIU TEHNICO – ECONOMIC

Prin tema de proiectare s-a cerut realizarea unei construcţii în regim

S+P+3E în Pitesti, județul Arges.

Pentru a se stabili valoarea totală a investiţiei cât şi durata de execuţie a

lucrării s-a întocmit o documentaţie economică, care cuprinde:

Documentaţia economică

-Pe baza planşelor de arhitectură şi rezistenţă s-a realizat o antemăsurătoare în

care sunt specificate cantităţile, unităţile de masură şi simbolurile pentru fiecare

articol in parte.

-Cantitatile rezultate in urma antemasuratorii au fost introduse in program de calcul.

-In urma rularii programului se obtin extrasele de resurse principale (materiale,

manopera, utilaje) precum si valoarea devizului pe categorii de lucrari DCL.

-S-a intocmit „devizul general” şi „devizul pe obiect”. În cadrul „devizului general” s-

au introdus următoarele cheltuieli: cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea

terenului, cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică, cheltuieli pentru investiţii

de bază, alte cheltuieli (organizare de şantier, comisioane, taxe, cheltuieli diverse şi

neprevăzute).

Organizarea de şantier

Pentru o mai bună desfaşurare a activităţii pe şantier, inginerului

constructor îi revine sarcina de a întocmi organizarea de şantier.

Aceasta organizare de şantier constă în următoarele:

-Calculul suprafeţelor de depozitare a materialelor principale ţinând seama de

mărimea stocului maxim la un moment dat şi strategia de aprovizionare adoptată. În

cadrul prezentului proiect s-a considerat că aprovizionarea cu matriale se face din

şase în şase zile în funcţe de cantitatea de material şi numărul de zile în care se

utilizează. S-a considerat că materialele utilizate vor fi adăpostite în funcţie de

natura lor în depozite închise (ciment, var), în depozite acoperite (armătură,

materialul lemnos, geamul), în depozite deschise (nisipul, pietrişul, balastul,

cărămida, bitumul). În urma acestui calcul au rezultat suprafeţele de depozitare

pentru materiale. În funcţie de aceste suprafeţe, pe şantier se vor realiza depozitele

pentru materiale.

101

-Volumul mijloacelor circulante propii se determină pe bază de normative iar pentru

calculul necesarului de materiale se foloseşte norma de consum, respectiv

cantitatea de resurse materiale ce se consumă pentru producerea unei unităţi de

produs sau prestarea unui serviciu. Normele de consum reprezintă elementele

principale ale planului de aprovizionare tehnico – materială, constituind baza

normativă a planificării aprovizionării tehnico – materiale.

-Normele de stoc trebuie să asigure desfăşurarea ritmică a producţiei conform

planului şi a proceselor tehnologice , în condiţiile folosirii cu maximă eficienţă a

resurselor materiale şi a capacitătţilor productive.

Stocurile normate se determină cu ajutorul relatiei:

Sn = Sc + Ss + Scd + St + S unde:

-Sn(stocul normat) - reprezintă cantitatea maximă de materiale care trebuie

aprovizionată astfel ca procesul de productie să nu aibă stagnări

-Sc (stocul curent) - care se consumă în condiţii ideale , între două aprovizionări

consecutive

-Ss (stocul de siguranţă) - asigură o desfăşurare normală a producţiei în cazul

apariţiei întârzierilor în procesul de aprovizionare

-Scd (stocul de condiţionare) - care este creat pentru materialele ce se prelucrează

înainte de punerea în operă cum ar fi prefabricatele şi armăturile.

-St (stocul pentru transport interior) - reprezintă cantitatea de materiale necesară

pentru continuitatea procesului productiv , în cazul în care de la depozitul central la

punctul de lucru intervin transporturi de lungă durată.

-Si(stocul de iarna).

La nivelul punctului de lucru trebuie ţinut cont de stocul curent , de stocul

de siguranţă şi atunci când este cazul de stocul de transport şi stocul de iarnă.

Planşa de organizare la obiect

Aceasta planşă este ataşată la proiect şi cuprinde principalele construcţii

anexe necesare unei bune desfăşurări a activităţii pe şantier. În acest scop sunt

prevăzute în acestă planşă barăci pt muncitori, un puţ pentru alimentare cu apă

potabilă, depozitele pentru materiale, drumuri de acces, panou şi stâlpi pentru

iluminat electric, gardul ce împrejmuieşte incinta şantierului şi porţile de acces în

interiorul şantierului.

102

ANTEMĂSURĂTOAREFUNDAŢII01.CA 01B

Turnarea betonului simplu în fundaţii continue, izolate, socluri cu volum peste 3 m3, precum şi în ziduri de sprijin.

V02.01 = (2*2*8+1.4*1.4*13)x0.6 = 34.48 mc

02.CB 10 ACofraje pentru beton în cuzineţi, fundaţii pahar şi fundaţii de utilaje, simple cu

forme regulate, inclusiv sprijinirile din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm.S02.02=0,45*(6.4*8+4*13) = 46.44mp

03.CC 01 C

Montarea armaturilor din otel-beton tip OB 37 si PC52 în fundaţii continue şi radiere (plăci).

M02.03 = V02.04 * 60 kg oţel/mc beton = 15.066*60 = 1205.28 kg 04.CA 02 B

Turnarea betonului armat în elementele construcţiilor, exclusiv cele executate în cofraje glisante în fundaţii izolate cu volum de peste 3mp si fundatii pahar.

V02.04 = (1.6*1.6*8+1*1*13)*0.45 = 15.066 mc

05.CZ 01 02 APreparare beton marca B 50 cu balast, cu granulaţia până la 31 mm, preparat

cu ciment F 25 în instalaţii centralizate.V02.05 = V02.01 * 1,008 = 34.48*1.008 = 34.755 mc

06.CZ 01 05 CPreparare beton marca B 150 cu agregate grele, sortate cu granulaţia până la

31 mm (pt. beton simplu sau armat în plăci, grinzi, diafragme, scări, elemente cu secţiuni mici la construcţii cu 2-3 nivele şi deschideri sub 5 m), preparat cu ciment M 30 în instalaţii centralizate.

V02.06 = V02.04 * 1,008 = 15.066*1.008 = 15.186 mc

07.CZ 03 01 AConfecţionarea armăturilor din oţel-beton pentru beton armat în fundaţii

fasonarea barelor pentru fundaţii izolate (inclusiv fundaţii pahar) continue şi radiere, la ateliere centralizate OB 37, =6-8 mm.

M02.07 = 0,40* M02.03 * 1,010 = 0.4*1205.88*1.01 = 487.17 kg

08.CZ 03 01 EConfecţionarea armăturilor din oţel-beton pentru beton armat în fundaţii

fasonarea barelor pentru fundaţii izolate (inclusiv fundaţii pahar) continue şi radiere, la ateliere centralizate PC 52, = 10-16 mm

M02.08 = 0,60* M02.03 * 1,010 = 0.6*1205.88*1.01 = 730.763 kg

103

09.TRA 06A 05Transportul rutier al betonului cu autobetoniera la distanţa de 5 km.M02.09 = (V02.05 + V02.06) * 2.4 t/mc = (34.755+15.186)*2.4 = 119.858 tone

10.TRA 04 A 05Transportul rutier al armăturii fasonate cu platforma cu remorca cu trailer cu

capacitatea de până la 20 t la distanta de 5 km.

M02.10=(M02.07+M02.08) * = (487.17+730.763)*1/1.01*1/1000

=1.205 tone

SUPRASTRUCTURĂ

01.CL 02 AStalpi din otel gata confectionati, livrati in tronsoane asamblate cu suruburi

avand 6......12 tone inclusiv..M04.01 = 16*6394+32*6394+36*5115 = 491,052 t

02. CL 04 A

Grinzi cu inima plina din otel gata confectionate, livrate complet asamblate de pana la 1 tona.

M04.02=24*718+8*759+16*635+8*535+8*541+16*349+120*350+120*198+120*162+140*80+80*81 = 150.536

03.CL 13 A

Scari, parapete, pasarele, podeste, contravantuiri, pane cu zabrele, bare si constructii metalice de sustinere a utilajelor tehnologice sau platforme de deservire a agregatelor mari, livrate in subansambluri de 0.150.....1.500 tone masa proprie asamblate cu suruburi, pana la inaltimea de 35m inclusiv.

M04.03 = 8*353+16*356+8*367+16*315+8*250+8*257+8*158+8*158 = 23.080 t

04. TRA 04 A10Transport rutier al confectiei metalice cu autoremorcher cu macara treiller cu

capacitate de pana la 20t la distanta de 10km.M04.04= 491.052+150.536+23.08 = 664.668 t

05.CB.13 K

Cofraje pentru beton armat în plăci, grinzi şi stâlpi, exclusiv susţinerile, din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm grosime la construcţii având înălţimea intre 20 m si 35 m inclusiv, la plăci şi grinzi.

S04.05 = (12*36-3*6*2)*10 nivele= 3960 m2

06.CC.02 C

Montarea armăturilor din oţel-beton, tip OB 37 în elemente de construcţii, exclusiv cele din construcţiile executate în cofraje glisante, cu distanţieri din mase plastice, la construcţii executate la o înălţime până la 35 m inclusiv, din

104

bare fasonate având diametrul până la 18 mm inclusiv, inclusiv în grinzi şi stâlpi, până la 10mm inclusiv, în plăci (inclusiv scări şi podeste).

M04.06 = V04.07*110 kg/m3 = 396*110 = 43560 kg

07.CA.02 I

Turnarea betonului armat în elementele construcţiilor, exclusiv cele executate în cofraje glisante, marca B200 la construcţii cu înălţimea până la 35 m inclusiv în planşee (grinzi, stâlpi, plăci) cu grosimea plăcii pana la 10 cm inclusiv.

V04.07 = S04.05*0.10 = 3960*0.10= 396 m3

08.CZ.01.06 A

Preparare beton marca B200 pentru betoane obişnuite cu agregate grele, sortate cu granulaţia până la 16 mm, pentru beton armat în elemente cu secţiunea redusă sau armături foarte dese şi în piloţi Franki, preparat cu ciment M30, în instalaţii centralizate.

V04.08 = V04.07*1.008 = 396*1.008 = 399.168 m3

09.CZ.03.02. M

Confecţionarea armăturilor din oţel-beton, pentru beton armat în elemente de construcţii turnate în cofraje, exclusiv cele executate în cofraje glisante, fasonarea barelor pentru placi(inclusiv scari si podeste) la construcţii obişnuite, în ateliere centralizate, OB 37, = 6-8 mm.

M04.09 = (V04.08*60)*1.01 = (399.168*60)*1.01 = 24189.58 kg

10.CZ.03.02. N

Confecţionarea armăturilor din oţel-beton, pentru beton armat în elemente de construcţii turnate în cofraje, exclusiv cele executate în cofraje glisante, fasonarea barelor pentru pereţi, grinzi, stâlpi şi diafragme la construcţii obişnuite, în ateliere centralizate, OB 37, =10-12 mm.

M04.10 = (V04.08)*50 kg/m3 *1.01 = (399.168)*50*1.01 = 20157.784 kg

11.CB.45 B

Susţineri din grinzi metalice extensibile de inventar pentru turnarea grinzilor monolite izolate, a planşeelor cu grinzi monolite şi a plăcilor drepte cu sarcină totală asupra cofrajelor de cel mult 500 daN/m2 la construcţii având înălţimea până la 20 m inclusiv,

B04.11 = 108*5 nivele = 540 buc.

12.TRA.06.A 05105

Transportul rutier al betonului B200 cu autobetoniera la distanţa de 5 km.

M04.12 = V04.07*2.4 tone/m3 = 396*2.4 = 950.4 tone

13.TRA 04 A 05Transportul rutier al armăturii fasonate cu platforma cu remorca cu trailer cu

capacitatea de până la 20 t la distanta de 5 km.

M04.13=(M04.09+M04.10)* =(24189.58+20157.784)*1/1.01*

*1/1000 =43.98 tone

106

DEVIZ ANALITICDEVIZ ANALITIC

Denumire UM CANTITATI VALOARE(rotund)

01 2 3

01 FTC 00 TERASAMENTE01. 01. Ts C18 A1 Sapatura mecanica cu buldozer pe tractor pe senile de 65-80 CP, inclusiv impingerea pamantului pana la 10m, teren categoria I

100mc

35,05x28,75x0,1 = 100,768 mc 2,21 ore utilaj

1,008 sute mc

01. 02. Ts C22 A1Spor la consumurile de ore utilaj din art. Ts C18 pentru transportul pamantului, pe fiecare 10 m in plus, peste distanta prevazuta pentru transportul cu buldozere de 65 – 80 CP ap pamantului provenind din teren categoria I

100mc

100,768x1,15x3,505 = 406,174 mc 1,33 utilaj / 100 mc35,05 / 10 = 3,505

4,062 sute mc

01. 03. Ts CO3 E1 Sapatura mecanica cu excavatorul de 0,41 – 0,7 mc in pamant cu umiditate naturala cu descarcare in autovehicol, teren categoria I

100mc

3,8/ 6[ 35,05x28,75+ (35,05+31)

(28,75+24,7)+31+24,7]=3358,1369 mc 1,95 utilaj / 100 mc h = 4,05 m - 0,1 m - 0,15 m = 3,8 m

33,6 sute mc

01. 04. Ts A01 B1Sapatura manuala in spatii intinse in pamant cu umiditate naturala cu aruncare in depozit sau vehicul la tt< 0,6 m, teren mijlociu

mc31x24,7x0,15 = 114,855 mc 114,9 mc

01.05. Ts A02 E1Sapatura manuala in spatii limitate, avand sub 1 m latime, cu taluz vertical, nesprijinit, in pamant coeziv mijlociu si foarte adanc < 1,5 m,teren mijlociu

mc 0,6x1,15x366,4 = 252,816 Li = 5x2(5,3x2+5,1x3+0,9x4)

+25,3x2+5,3x2+5,1x2 = 366,4

252,8 mc

01. 06. TsS D01 B1 Imprastirea cu lopata a pamanatului sfarimat in straturi uniforme de 10-30 cm, grosime cu cu sfaramarea bulgarilor, teren mijlociu

mc 0,31 om ore / mc V pe fundatie= (1+0,25)x0,9x366,4 = 412,2 mc V [n jurul c-tiei = V sap. total -Vsap. la subsol = 3358,137 -23,5x32,3x3,88 = 3170,697 mc

3170,7 mc

01. 07. Ts D04 B1 Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor executate pe straturi, cu udarea fiecarui strat de 10 cm grosime, teren coeziv.

mc 0,76 om ore / mcVtotal = 2758,5 mc

2759 mc

01. 08. TRB01 C14 Transportul materialelor cu roaba cu penuri ,

mc

Conform : TS A01 B = 114,855 mc 5627,1

107

incarcare, aruncare, descarcare, rasturnare grupa 1-3, distanta 40m

TS A02 E1 = 252,816 mcTs DO1 B1=2758,5 mc3126,168 mc x 1,8 t / mc = 5627,103

mc

01. 09. TRA01 A05P Transportul rutier al pamantului sau molozului cu autobasculanta la distanta de 5km

tone 3358,1363 - 3126,168 = 231,969 mc231,969 x 1,8 t / mc = 417,544 t

418 mc

02 F 5000 INFRASTRUCTURA02. 01. CA01 B1 Turnarea betonului simplu, marca B50 in fundatii (continue, izolate) si socluri cu volum > 3mc, si ziduri de sprijin

mc1,15x0,9x366,4x1,008 = 382,258 mc 3,05 om ore / mc

383 mc

02.02. CZ 0103 A1Prepararea betonului simplu, marca B50 mc

1,15x0,9x366,4x1,008 = 382,258 mc 0,085 om ore / mc

383 mc

03. 03. CA 02 C1 Turnarea betonului armat in fundatii continue, radieri si pereti sub cota 0.00 a constructiei cu grosimea < 30 cm

mc0,8x0,6x Li = 0,8x0,6x323,8 = 155,424 mc4,15 om ore / mc

156 mc

02. 04. Cz 0105 C1 Prepararea betonului armat cu agregate grele sortate pana la 31 mm preparat cu ciment MN30, in instalatii centralizate

mc 0,8x0,6x323,8x1,008 = 156,67 mc0,085 ore

157 mc

02.02. CD01 A1 Zidarie de piatra bruta in fundatie cu piatra de cariera, roca eruptiva

mc 2x0,6x323,8 = 388,56 mp0,96 om ore / mc

389 mp

02.06. CZ0301B1 Confectionarea armaturilor din otel beton pentru beton armat in fundatii

kg2967,23x60 kg / mc x 1,01 = 179814,138 kg,022 om ore / kg

179815 kg

02.07. CC 01 C1Montarea armaturilor din otel beton in fundatii continue si radiere, (placi)

kg2967,23x60 kg / mc = 178033,8 kg 0,02 om ore / kg

178034 kg

02.08. CG 32C1Umpluturi in straturi executate cu piatra sparta si nisip compactat manual in incaperi izolate, suprafata < 10mp

mc V = 50,871 mc 0,92 om ore / mc

02.09. CO 18A1 Fundatii circulare cu D=40-50cm, pentru stalpi de lemn pe suport de piatra sparta

mp 50,871x1,008 = 51,278 mp 0,48 ore om / mp 52 mp

02. 10 Cz 0104A1Preparare beton B100 cu balast, granulatia < 31mm, cu ciment F25, in instalatii centralizate

mc se prepara 52 mc

02. 11 CA 02 C1Turnare beton armat in fundatii continue ,radiere si pereti sub cota +0.00 a constructiilor cu grosime <30cm

mc Li x gros.perete x h = (31x0,2x3,25)x2+ (24,7x0,2x3,25) x2 = 72,4 mc 4,16 om ore / mc Se scad goluri de geam : 14 geamuri x0,5 x 0,2 x 0,6 = 0,84 Total : 72,41 - 0,84 = 71,57 mc

72 mc

02. 12 CA02 Y1 s ([ntre pereti) x 0,14 - golul scarii =

108

Turnare beton armat in fundatii la constructii ingineresti cu un volum > 14mc (stalpi LEA)

(4x5,7x5,7+5,4x5,7x10+6x5,4x 5,4) x 0,14 = 85,78 mc x 1,008 = 86,47 mc 3,54 om ore / mc

87 mc

02. 13 Cz 0106E1 Preparare beton marca B200 pentru betoane obisnuite cu agregate grele, sortate cu granulatia pana la 31mm, in beton armat in stalpi, grinzi, placi de constructii curente, preparat cu ciment M30 in instalatii centralizate

mc 71,57 mc+86,47 mc = 158,04 mc

159 mc

02.14. CB 12A 1Cofraje pentru beton in pereti diafragme din panouri la constructii H<20 m, cu plansee monolit placaj 8 mm

mp 111,4 x 3,25 = 362,05 mp0,88 om ore / mp

363 mp

02. 15. CB 13C1 Cofraje din panouri refolosibile la constructii cu H20-35m, la placi si grinzi, cu placaj de 8 mm

mp 612,72 mp 613 mp

02.16. CB 23 D1Cofraje rama din tabla neagra pentru creare gol tamplarie in pereti beton, latime peste 15 cm inclusiv ghermele

mp 14 x(0,5+0,6)x 2 x 0,2 = 6,16 mp0,53 om ore / mp

6,2 mp

02.17. CB 45B1 Sustinere din grinzi metalice extensibile la constructii cu H <20m, grinzile rezemand pe popi metalici

buc 20 camere x 3 grinzi / cam. = 60 buc2,31 om ore / buc.

60 buc

02.18. CB 44A1Sustinere cu popi extensibile pe 3100R pentru montare palci, predale turn, plansee monolit

buc 612,72 mp x 4 buc / mp = 2950 ,88 buc0,44 om ore / buc

2951 buc

02.19. CC 02 B1 Montare armatura la constructii H<35m din bare D< 12mm in pereti diafragme cu distantieri din plastic

kg 0 ,041 om ore / kg 283,79 kg

283,79 kg

02.20. CZ 0302 B1Confectionare armaturi: pentru pereti, grinzi, stalpi, diafragme la constructii obisnuite, in ateliere centralizate )B37 D=10-16mm

kg 283,79 x 1,01 = 286,63 kg 286,63 k

02.21. CC 02 C 1Montare armatura la constructii H< 35 m din bare in grinzi si stapli D< 18 mm, placi D< 10mm, cu distantieri din plastic

kg 31,857 mc x 100 kg / m = 3185,7 kg

3186 kg

02.22. CZ 0302 M1Confectionare armatura pentru placi inclusiv scari, podeste la constructii obisnuite in ateliere centralizate OB37, D=6-8 mm

kg 3217,557 kg 3218 kg

02.23. TRA 02 A05 Transportul rutier al materialelor semifabricatelor cu autocamionul pe distanta = 5km

tone 178034 kg +286,63 kg +3218 kg = 181538,63 kg

182 t

02.24 TRA 06 A05 Transportul rutier al betonului mortarului cu autobetoniera de 5,5 mc, dist. = 5km

tone 383 + 156,67+ 52 + 158,04 = 749,71 + 2,4 t/mc = 1799,304 t

1800 t

109

03 F500 SUPRASTRUCTURA03.01. CA 02 G1Turnare beton armat la constructii cu H< 35 m, in pereti diafragme cu grosime < 30cm

mc

lungime x latime x h - goluri =(5,175x0,125x5)-(0,9x2,1x0,125) x6+3x (3,2x 0,125x5) + 0,25x0,125x5x3+ 0,8x0,125x5,3+4,1x0,125x5+ 2x2x0,125x5 -2x0,8x2,1x 0,125 +3 [8 (5,175x0,125x4) - 8x0,9x 2,1x0,125+3x4,02x0,125x4+5x1,25x0,125x4+2x5,25x4+3,3x0,125x4] =222,411 mc4,04 ore om / mc

223 mc

03.02. CA 02 J1Turnare beton armat la constructii cu H< 35m, in plansee, grinzi, placi cu grosimea placii > 1-cm

mc 18x0,652x5+10x0,752x5+18x0,62x4+10x0,652x4++18x0,552x4+10x0,62x4+28x0,52x4+5x0,14(24,7x31)- -3x8,5x14,5x0,14-12x18x0,14 = 627,135 mc3,54 ore om / mc

528 mc

03.03. CZ 0106E1 Preparare betob B200, agregate grele sort. Granul <31mm, ciment M30

mc 222,411+627,135 = 849,546 mc 850 mc

03.03. CB 13 C1Cofraje din panouri refolosibile la constructii cu H20 – 35m, la placi si grinzi cu placaj de 8 mm

mp 5389,5-280,53 = 5109,00 mp 5109.00 mp

03.05. CB 19D1Cofraje metalice plane univ. tip incerc. pentru pereti interiori inclusiv imbinarile la constructii H=20-35 m

mp 222,411x4x3x2+222,411x5x2 = 3780,987x2 mp

3781x2 mp

03.06. CB1 3D1 Cofraje din sanouri refolosibile la constructii cu H20-35m, la stalpi si cadre, cu placaj de 8 mm

mp 5,65x4x3x2 = 322,05 mp x 2 322 x 2 mp

03.07. CB45 D1Sustineri din grinzi metalice extensibile la constructii cu H=20-35m, grinzile rezemand pe popi metalici

buc 15 x 3 x 3 = 135 buc 135 buc

03.08 CB44 A1 Sustineri cu popi extensibili pe 3100R pentru montare placi, predale, turnari plansee monol. cu grinzi sau grinzi mon, placi prefab.

buc 135 x 2 = 270 buc. 270 buc.

03. 09 CZ0302 A1Confectionare armatura din otel beton pentru pereti, grinzi, stalpi, diagragme, la constructii obisnuite, in ateliere centralizate )B37 D= 6-8 mm

kg 88836 x 1,01 = 89724,26 kg 89725 kg

03.10 CC02 A1Montare armatura la constructii H<35 m , din bare D< 8mm, in pereti diafragme cu distantieri din plastic

kg888,36 x 100 kg/m

3 = 88836 kg

88836 kg

03.11 CC02 C1Montare armatura la constructii H<35 m , din

kg389,53 x 100 kg/m

3 = 38953 kg

38953 kg

110

bare , in grinzi si stalpi D< 8mm, placi D< 10mm cu distantieri din plastic03.12 CZ03 02 M1Confectionare armatura pentru placi inclusiv scari, podeste, la constructii obisnuite in ateliere centralizate OB37, D= 6-8 mm

kg 38953 x 1,01 = 39342,53 kg 39342 kg

03.13. TRA 02A05Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autocamionul pe distanta 5 km

kg total confectii armaturi 129,067 t 129 t

03.14. TRA 02A05 Transportul rutier al betonului – mortarului cu autobetoniera de 5,5 mc, distanta 5km

tone 222,411+627,135 = 849,56x2 = 1699 t

04 FA 000 ARHITECTURA

TA I 00 Inchideri04. 02. CZ 02 02 A1 Preparare mortar var – ciment pentru zidarii M25 – z cu ciment F25 in instalatii centralizate cu var pasta

mc 755,106 x 0,065 = 49,082 mc 49 mc

04.03.CK 01 B1Ferestre din lemn la constructii cu H = 0-35 m, cu suprafata tocului = 1-2,500 mp

mp 198 mp

FAC 00 COMPARTIMENTARI04. 05 CP 15 C1Montare fasii de pereti din beton celular autoclavizat de 60 cm latime si 12,5 cm grosime

mp 130 mp

04.06. CZ02 02 A

mc 17,97+129,48 = 147,45x1,008x0,022 = 3,26 mc

3,26 mc

04.06. CK03F1Usi din lemn simple interioare de tip CIL finisate intr-un canal pe toc

buc0,9x2,41x18 = 34,020,26 ore om / mp0,8x2,1x11= 18,4852,5x3=153,5 mp

154 buc

04.07. TRA 06A05Transportul rutier al betonului, mortarului cu autobetoniera de 5,5 mc, distanta = 5km

tone 3,26 mc x2,1 = 6,85 tone 6,85 tone

FA1 F00 FINISAJE INTERIOARE SI EXTERIOARE 04.09. CF 05 A1Tencuieli interioare speciale, grosime medie 0,5 cm la pereti si tavane din beton

mp total : 4217 mp 4217 mp

04.10. CF 03 A1 Tencuieli interioare drescuite, la tavane plane, in grosime medie de 2 cm

mp 2492,6 mp

04.11. CF 01D1Tencuieli interioare drescuite la pereti executati manual pe beton, cu mortar M10 – I 2 cm grosime, exclusiv schela

mp 1843,668 mp 1843,7 mp

04.12. CF 13 B1Rectificarea suprafetelor cu mortar de aracet la prefabricate din BCA, cu aracet CPMB

mp 2 x (17,97 + 129,48) = 294,9 x 2 mp 589 mp

04.13. CF 10 D1 mp 42,7 + 2492,6 = 2535,3 mp 2535,3

111

Glet de ipsos cu aracet (GIPAC) inclusiv strat de armorsa aplicat in doua straturi

mp

04.14. CN O1 C1 Zugraveli la interior cu 2 straturi – lapte de var si adaos de coloranti si grasimi pe suprafete driscuite sau gletuite

mp 6709,6 mp 6709,6 mp

04.15. CG O 3 F1Pardoseli din material plastic cu covor PVC fara suport textil, incaperi suprafata < 20mp, cu pervaz de lemn

mp 2372,8 mp 2372,8 mp

04.16. CGO 6 C1 Pardoseli de mozaic turnate pe loc de 1,5 cm grosime, simplu, fara bordura pe suprafata < 5 mp cu mozaic marmura

mp 4,2 x 4 - 1,2 x 4 = 12 mp x 3 = 36 mp 36 mp

04.17. CF06 C1Tencuieli exterioare obisnuite, drescuite pe pereti beton, in grosime medie de 2 cm

mp 2048,52 mp 2048,52 mp

04.18. CB48 A1 Montarea si demontarea schelei autoridicatoare cu 2 castele, L= 12m pentru finisaje fatada

mp schela autoridicatoare tip PIAT pentru realizarea tencuielilor de fatada : 1843,668 mp

1843,668mp

04.19. IZF 18B Strat egalizare cu mortar ciment M100- T pe suprafete orizontale sau inclinate

2372,8 + 120 = 2492,3 mp 2492,3 mp

112

CAIET DE SARCINI REZISTENTA

GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile de calitate a executiei,

verificarea si receptia lucrarilor care fac obiectul proiectului.

Scopul verificarii calitatii lucrarilor este examinarea modului in care sunt

respectate prevederile proiectului si cele cuprinse in prescriptiile tehnice in vigoare

in perioada executiei.

Lista normativelor cuprinse in caietul de sarcini va fi adusa la zi de catre

constructor (executant) cu normele noi sau revizuite aparute pana la data executiei

proiectului.

Proiectantul poate aduce completari sau modificari la prevederile prezentului

caiet de sarcini pe tot parcursul executiei; acestea devin obligatorii dupa luarea la

cunostinta de catre Executant si Beneficier.

Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea

lucrarilor in conditiile de calitate cerute de proiectul de executie, asigurand

respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini.

MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI

Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre

verificatorii de proiecte atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor

Publice si Amenajarii Teritoriale.

Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii, care

raspunde de realizarea nivelului de calitate corespunzator exigentelor de

performanta ale lucrarii.

Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura

cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.

Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor

determinante de care depinde continuarea lucrarilor.

De asemenea in program se vor indica si factorii care trebuie sa participe la

diferitele etape prevazute.

113

Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care

cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si

postutilizarea acesteia si care se preda proprietarului constructiei care are obligatia

de a o completa la zi.

La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa de

executie, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de

santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de executie si in mod

special “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat” -

indicativ NE 012-99, “Instrucţiuni tehnice privind procedee de remediere a

defectelor pentru elemente de beton şi beton armat” - indicativ C 149-87, precum şi

“Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la

construcţii” – indicativ P10-86.

In cazul abordarii unor procese tehnologice care nu sunt acoperite prin

norme tehnice legal aprobate, executantul va întocmi un caiet de sarcini privind

succesiunea fazelor tehnologice si masurilor specifice.

114

TERASAMENTE

CARACTERISTICI

Ordinea de realizare a lucrarilor de terasamente.

Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii, constructorul trebuie sa

analizeze cu atentie studiul geotehnic si detaliile de executie a fundatiilor din proiect.

Lucrarile de sapaturi vor fi incepute dupa efectuarea operatiilor de predare-primire

a amplasamentului, a trasarii topometrice si a stabilirii reperelor de nivelment conform

planurilor din proiect. Confirmarea executarii trasarilor si a operatiilor de nivelment se va

face prin “Procesul verbal de trasare a lucrarilor”. act semnat de Beneficiar, Constructor

si Proiectant.

Pentru executarea terasamentelor care au un volum obisnuit, metodele de

executie se vor alege de constructor, de comun acord cu proiectantul lucrarii.

Sapaturile se executa de regula mecanizat pe o adancime cu 20 cm mai sus de

cota la care se vor executa fundatiile respective.

Stratul vegetal se va decapa si se va depozita in vederea reutilizarii sale dupa

executarea fundatiilor.

TEHNOLOGIE

Lucrarile de sapaturi se vor organiza astfel incat sa se asigure masurile de

prevenire a degradarii terenului de fundare, si anume :

- se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta

suficienta, pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie influentata;

- turnarea fundatiilor se va executa fara intarzieri, dupa ce sapatura a ajuns la cota

de fundare din proiect;

- se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii din sapaturi, in cazul

umezirii superficiale a sapaturii, fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se usuce, iar

daca umezirea este puternica, se va indeparta stratul de noroi.

La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se verifica dimensiunile, cotele

de nivel si natura terenului de fundare, care trebuie sa corespunda cu valorile prevazute

in proiect. Verificarea calitatii terenului de fundare se face prin probe de laborator, cel

putin una la fiecare 200 m2 suprafata de sapatura si minimum 3 la obiectiv. Calitatea 115

terenului de fundare trebuie confirmata din proces verbal de catre specialistul

geotehnician care a redactat studiul geotehnic.

Tolerantele admisibile la trasarea pe orizontala pentru lungimi sunt de + 2 cm fata

de cotele indicate in planurile de detaliu, si de + 10º la unghiuri; tolerantele admise la

trasarea reperilor de nivelment este de +1.0 cm.

Receptionarea lucrarilor de terasamente se executa in conformitate cu “Normativul

C56-85 - caiet II” si cu “Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor

ascunse la constructii si instalatii precum si pentru receptionarea terenului de fundare,

fundatiilor si structurilor”.

Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa cu pamant de natura specificata in

proiect (de preferinta argilos), fara teren vegetal si vor avea un grad de compactare de

95-98%. Lucrarile de terasamente se vor executa, la aceasta lucrare, sub supravegherea

specialistului geotehnician care va stabili masurile tehnice pe care trebuie sa le adopte

executantul.

Lucrarile neconforme si cele care nu vor fi confirmate de catre specialistul

geotehnician vo fi refacute, pe cheltuiala proprie de catre executant.

116

FUNDATII

TEHNOLOGIE

Pregatire

Lucrarile de fundatii vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea

ca “faza de lucrari” a naturii terenului si a sapaturilor precum si dupa retrasarea

fundatiilor.

Abaterile admisibile la aceste verificari sunt:

- la pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor - 10 mm;

- la pozitia in plan vertical a cotei de nivel - 10 mm.

Cofraje

Cofrajele pentru fundatii si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa

indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru

elementele ce urmeaza a fi executate;

-sa fie etanse, astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment;

-sa fie stabile si rezistente la actiunea incarcarilor care apar in procesul

de executie;

-sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;

-pentru reducerea aderentei dintre beton si panourile de cofraj,

panourile se ung inainte de fiecare folosire cu solutii de decofrare.

Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare elementele cofrajului pot

capata deplasari de la pozitionarea initiala (din proiect), este necesar ca inaintea

turnarii betonului sa se verifice corectitudinea pozitiilor finale ale acestora.

Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea prevederilor din Codul NE 012-99.

Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea sau

degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire).

Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor

materiale pe stivele de panouri de cofraj.

Armaturi

Inaintea turnarii grinzilor de fundatie se vor verifica toate armaturile din punct

de vedere al numarului de bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor 117

etc. precum si a masurilor pentru mentinerea verticalitatii mustatilor pentru soclul

demisolului. Se va verifica de asemenea si grosimea stratului de acoperire care va

trebui sa fie prevazuta in proiect dar nu mai putin de 35 mm pentru fata inferioara si

45 mm pentru fetele laterale.

Betonul

La executia fundatiilor vor fi respectate si prevederile de la capitolul privind

lucrarile de betonare.

Fundatiile continue se vor turna, pe cat posibil, fara intrerupere; in cazul cand

aceasta conditie nu poate fi respectata se vor avea in vedere urmatoarele:

-durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri

speciale la reluarea betonarii, va fi intre 1.5 si 2 ore, in functie de tipurile de ciment

folosit (cu sau fara adaosuri);

-in cazul cand rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o

distanta de 1.0 m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de grinzi de fundatie;

Testari

Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de

fundatii si rezultatele acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari

ascunse.

118

LUCRARI DE BETON ARMAT

Prevederi pentru executia stalpilor din beton armat monolit

Stalpii din beton armat se pot turna in cofraje din panouri din placaj, metalice sau

mixte. Tipul de cofraje utilizate va fi ales functie de natura lucrarilor ce trebuiesc executate,

urmarindu-se asigurarea conditiilor de calitate cerute prin proiect si prin caietul de sarcini.

In acest sens se va tine seama si de recomandarile de la pct. D.11.

Tehnologia de executie a stalpilor cu cofraje din panouri de placaj si caloti metalici,

cuprinde in principal urmatoarele operatii:

-trasarea axelor perpendiculare si conturul stalpilor

-montarea, cu macaraua, a primului subansamblu in forma de L realizat din panouri

asamblate cu caloti metalici si sprijinirea cu spraituri metalice reglabile;

-terminarea lucrarilor de armare;

-montarea celui de al doilea subansamblu in forma de L, la pozitie si incheierea calotilor

metalici;

-verificarea verticalitatii cofrajului si fixarea definitiva a spaiturilor reglabile.

Montarea armaturii cuprinde urmatoarele etape: introducerea barelor verticale si

legarea lor de mustatile nivelului inferior; ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la

distantele prevazute in proiect: verificarea verticalitatii carcasei realizate si ancorarea ei

pana la realizarea cofrajului. Se poate executa carcasa in ateliere centralizate si apoi se

va monta cu ajutorul macaralei, dotata cu dispozitive adecvate care permit montarea fara

a le deforma sau deteriora. Carcasele se vor aseza in pozitia definitiva si apoi se vor

lega la partea de jos cu mustatile stalpului inferior (sau fundatiei).

Planseele si grinzile din beton armat monolit se pot turna in cofraje alcatuite din

panouri din placaj, metalice, sau cu structura mixta.

La realizarea cofrajelor vor fi avute in vedere urmatoarele:

-sustinerea cofrajelor va fi rezemata prin intermediul unor talpi individuale sau continue,

pe pamant sau alte elemente de constructii; talpile vor fi suficient de rigide pentru a

reziste fara a se deforma sub incarcari;

-popii vor fi de preferinta metalici telescopici care pot permite usor decofrarea;

-la alcatuirea si montarea cofrajelor se va urmari ca deformatiile lor sa fie compensate

prin suprainaltari sau prin contrasageti;

119

-esafodajele de sustinere a cofrajelor planseelor sunt formate in general, din grinzi

extensibile rezemate pe popi de inventar contravantuiti.

Elementele cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a

putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului, betonului proaspat, a

sculelor si a dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori.

De asemenea esafodajele pentru cofraje vor fi astfel concepute si contravantuite

pentru a rezista si la incarcari seismice.

Montarea cofrajelor de sustinere pentru plansee se face in urmatoarea ordine:

-se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere (popi etc.).

-se dispun elementele verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu;

-se monteaza si se fixeaza elementele orizontale ale esafodajului (rigle, grinzi

extensibile, etc);

-se monteaza panourile de cofraj;

-se verifica pozitia si dimensiunile elementelor cofrajelor; strangerea definitiva a

contravantuirilor se face dupa ultima verificare ce se efectueaza dupa montarea

cofrajelor pe traverse.

In concordanta cu tendintele in domeniul cofrajelor pe plan mondial, se

recomanda utilizarea pentru cofrarea planseelor si grinzilor, a panourilor cu rama

metalica si placaj special.

Aceste sisteme de cofraje prezinta o serie de avantaje:

-greutatea redusa a tuturor elementelor face posibila montarea si demontarea lor

manuala;

-este posibila si montarea de ansamble mari de cofraje, cu ajutorul macaralei;

-placa cofranta din placaj special permite un numar mare de refolosiri (peste 100 pentru

fiecare fata);

-modul de sprijinire permite decofrarea timpurile a panourilor, planseul ramanand sprijinit

pe popi prin intermediul capetelor de sprijinire, fapt ce mareste eficienta folosirii acestor

cofraje.

Ordinea operatiilor pentru armarea grinzilor este urmatoarea: insemnarea pe

marginea cofrajului a pozitiei etrierilor; introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa

in sus; introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii si legarea lor;

asezarea si legarea restului barelor (ridicate, drepte de la partea superioara etc);

inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sarma. In cazul armarii cu carcase, acestea se

aduc la locul de montaj cu macaraua prevazuta cu dispozitive speciale pentru a 120

impiedica deformarea barelor; se aseaza cu un capat pe cofraj pe un suport, iar al doilea

capat se leaga in jos pe cofraj, se scoate apoi suportul si se lasa intreaga carcasa; se

verifica acoperirea cu beton si se fixeaza definitiv carcasa.

Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor: insemnarea pe cofraj a

pozitiei barelor: asezarea barelor drepte de la partea inferioara si legarea lor de armatura

grinzilor sau centurilor precum si legarea nodurilor retelei [prin legaturi cu sarma neagra

(2 fire de 1.5 mm diametru) retelele de armaturi vor avea legate in mod obligatoriu doua

randuri de intersectii marginale pe tot conturul; restul incrucisarilor vor fi legate din 2 in 2 in

ambele sensuri (sah)] cu sarma neagra; montarea barelor de la partea superioara pe

distantieri si a barelor de repartitie si legarea lor cu sarma.

Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie, in

majoritate, lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trabuie sa

fie consemnata in procese verbale de receptie calitativa, incheiate intre delegatii

Beneficiarului si Constructorului. Nu se considera valabile procesele verbale de receptie

calitativa incheiate numai de Constructor.

Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de inchiderea procesului

verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.

In procesele verbale se vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si

daca se admite trecerea la faza de executie urmatoare.

Este obligatorie incheierea de procese verbale in urmatoarele faze de executie:

- la terminarea executarii cofrajelor;

- la terminarea montarii armaturilor;

- inainte de inceperea betonarii;

- in cursul betonarii;

- la decofrare;

Abaterile limita admisibile sunt :

- pentru cofraje

- lungimi ±10 mm

- dimensiuni sectiuni ± 3 mm

- inclinare fata de verticala ± 2 mm/m si 10 mm total

- pentru armaturi :

- distanta intre armaturi ± 5 mm

- grosime strat acoperire ± 3 mm

- lungimi armaturi (totale sau partiale) exprimate astfel :121

- pentru bare mai scurte de 1 m 5 mm

- pentru bare intre 1 si 10 m 20 mm

- pentru dimensiunile elementelor dupa decofrare:

- dimensiuni ±10 mm

- inclinarea suprafetelor:

- fata de verticala

- partiala ±3 mm/m

- totala ±5 mm

- fata de orizontala

- partiala ±3 mm/m

- totala ±5 mm

Executantul este obligat ca, prin laboratorul propriu sau alte laboratoare de

specialitate, sa efectueze incercarile prevazute in prezentul caiet de sarcini si sa tina

evidenta rezultatelor.

122

BETON

ELEMENTE COMPONENTE

MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETONULUI

CIMENT

-La prepararea betoanelor se va folosi cimentul Portland sau HZ.35.

-Conditiile tehnice de receptie, livrare si control pentru ciment trebuie sa corespunda

prevederilor din STAS 3011-83.

-Schimbarea tipului de ciment se poate face numai cu avizul scris al proiectantului.

-In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane si al depozitarii, cimentul

trebuie ferit de umezeala si impurificari cu materii straine (pamant, carbune, substante

organice, ipsos, var hidratat, etc).

-Executantul va efectua prin laboratorul propriu, incercarile prevazute in tabelul 1 pct.1.

-Cimentul la care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute pentru priza sau

constanta de volum, este interzis a se utiliza la prepararea betonului.

-Daca intervalul de timp, dintre livrare de la fabrica si utilizarea cimentului, depaseste 30

zile, acesta se va folosi numai daca, la o noua verificare a rezistentelor mecanice, la

varsta de 7 zile, acestea se incadreaza in conditiile standardizate.

-Executantul este obligat sa tina o evidenta clara, pentru fiecare lot de ciment intodus

precum si a consumului zilnic.

AGREGATE

-La prepararea betoanelor se vor folosi sorturile de agregate: 0-3; 3-7; 7-16; 16-31

mm, aprovizionate de la balastiera cea mai apropiata.

-Agregatele vor indeplini conditiile tehnice prevazute in STAS 1667-76 metodele

de determinare a caracteristicilor sunt cele din STAS 4606-80.

- la sosirea la statia de betonare pct. 2.1.....2.4.

- inainte de utilizare pct. 2.5.....2.8.

APA DE AMESTECARE

-Apa utilizata la prepararea betonului va fi apa din reteaua potabila. Daca se foloseste

apa din alte surse, aceasta va indeplini conditiile de calitate STAS 790-82.

123

ADITIVI

-Se va utiliza aditivul superplastifiant pentru betoanele de camasuieli la care grosimile

mici ale stratului de beton si / sau gradul ridicat de armare a elementelor in unele zone,

precum si tehnologiile de executie reclama betoane cu lucrabilitati sporite L4/L5 ( tasare

15 ± 3 cm) sau L4 (tasare 12 ± 2 cm).

-Se poate utiliza si aditivul plastifiant antrenor de aer DISAN-A, in loc de FLUBET, daca

tehnologia de turnare se poate adapta la lucrabilitatea de max. L3/L4 (tasare 8....12

cm).

-Aditivul FLUBET va indeplini conditiile tehnice prevazute in Normativ 10663 - 82

(M.I.Ch). Aditivul DISAN-A va indeplini conditiile tehnice din STAS 8725-70.

INCERCARI SI FRECVENTE PETRU VERIFICAREA INDEPLINIRII CONDITIILOR TEHNICE PENTRU:

CIMENT SI AGREGATE

Caracteristica Standardul de metoda

Frecventa incercarilor

Conditia tehnica Interpretarea rezultatelor

1 2 3 4 5CIMENT pct.3.51.1. - prize 227/4/78 Fiecare lot dar

*inceput 1h*sfarsit 10 h

1.2. - constanta de volum 227/3/78 minimum oproba la200 t

*turte-buna*ace L.C.max.10mm

1.3. - rezistente mecanice 227/7/80 *R7c 20 N/mm2

*R28c 35 N/mm2

1.4. - finetea de macinare (suprafata specifica) 227/2-78

*min.2500 cm2/g Rezultatele se inscriu in

1.5. - caldura de hidratare 227/5-78 la 2000 t *max.270 g/g certificatele

1.6. - analize chimice 226-678690/70

*MgD-max.5 %*SO3 -max.1.2...3%*CaOlier - max.1%

de calitate

AGREGATE - pct.3.12.

La aprovizionare

2.1.-corpuri straine (argila in bucati, resturi vegetale, etc.)

Fiecare lot

nu se admit

Loturile de agregate sunt insoti-

2.2. - parte lavigabila 4606-80 primit prin CF *max.2% - nisip* max.).5% - pietris

te de certifi- cate de ca-

2.3. - granulozitate *conform sortului litate. Rezultatele2.4. - forma granulelor *b/a 0.66 se inscriu in

124

*c/a 0.33 registrul de laborator.Inainte de utilizare

2.5. - corpuri straine (argila in bucati, resturi vegetale, etc.) 4606-80

o data pe schimb

Rezultatele se inscriu in registrul de laborator

2.6. - parte lavigabila2.7. - granulozitate odata pe zi si

ori de cate ori se considera necesar

Rezultatele servesc la corectarea retelei.

2.8. - umiditate

-Utilizarea aditivilor FLUBET si DISAN-A se va face conform prevederilor Codul NE

012-99, privind executarea lucrarilor din beton si beton armat.

-Fiecare tip de beton va fi definit prin : clasa, lucrabilitate si eventual grad de

impermeabilitate.

-Betoanele utilizate in elemente noi (plansee, grinzi, stalpi, diafragme) vor fi de clasele

prevazute in proiect.

-In starea proaspata, betoanele vor indeplini la locul de punere in lucrare, urmatoarele

conditii:

- L4/L5 (tasare 15 ± 3 cm) sau L4 (tasare 12 ± 2 cm) pentru betoanele preparate cu

aditiv superplastifiant FLUBET.

- L3/L4 (tasare 8....12 cm) sau L3 (tasare 6 ± 2 cm) pentru betoanele preparate cu aditiv

DISAN-A

- Temperatura maxima va fi de + 25oC.

Verificarile se fac conform tabelului nr.6

-Rezistenta minima la compresiune (pe cuburi de 15 cm latura) la varsta de 28 zile, va

fi:

Bc25 360 daN/cm2

Bc20 300 daN/cm2

Bc10 180 daN/cm2

125

PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

-Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform prevederilor normativului C 140-86;

executantul obligat sa ia masuri pentru realizarea acestui scop.

-Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitandu-se

urmatoarele abateri:

-ciment ±2% ;

-agregate ±3% ;

-apa ±1% ;

-aditivi ±5% ;

-Se va verifica cel putin de 2 ori pe saptamana si ori de cate ori se considera necesar,

functionarea corecta a mijloacelor de dozare, folosindu-se greutati etalonate cel putin

pana la 200 kg.

-Dozarea aditivilor se face cu dozatoare corespunzatoare, care sa permita o masurare

cat mai exacta a cantitatii de solutie de aditiv stabilita prin reteta betonului.

Executantul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru prepararea si dozarea

corespunzatoare a aditivilor, tinand seama ca abateri mai mari in plus sau in minus

decat cele prevazute, pot influenta nefavorabil calitatea betonului.

-Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va fi urmatoarea:

agregate, ciment, apa si la urma aditivul FLUBET sau DISAN-A.

-Durata de malaxare a unei sarje va fi de min. 1.5 minute.

-Executantul va stabili caracteristicile betonului proaspat la preparare, cu un ecart care

sa tina seama de evolutia acestora in functie de durata de transport, timpul de punere in

opera si conditiile de mediu.

CONDITII DE PREPARARE PE TIMP FRIGUROS

-In perioada de timp friguros, executantul trebuie sa ia masurile necesare prepararii

betonului sub temperatura minima prevazuta.

Aceste masuri vor cuprinde: indepartarea ghetii si a bulgarilor de agregate

inghetate, acoperirea agregatelor cu prelate si incalzirea lor cu abur sau aer suflat prin

registre de tevi, utilizarea ape calde, etc.

Agregatele nu vor fi incalzite la temperatura mai mare de 60oC.

Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa cu temperatura mai mare de

40oC, se va evita contactul direct al apei cu cimentul. In acest caz se va amesteca mai

126

intai apa cu agregatale si numai dupa ce temperatura amestecului a scazut sub 40oC,

se va adauga si cimentul.

CONDITII DE PREPARARE PE TIMP CALDUROS

-In perioada de timp calduros, executantul va lua masurile necesare producerii

betonului sub temperatura maxima admisa.

Aceste masuri vor cuprinde: stropirea depozitelor de agregate cu apa rece,

protectia depozitelor de agregate si a rezervoarelor de apa impotriva actiunii directe a

razelor solare si a vanturilor calde si uscate, folosirea apei reci la prepararea

betoanelor, prepararea betoanelor la ore cu temperaturi mai scazute ale zilei sau

noaptea.

TRANSPORTUL BETONULUI

-Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu

autoagitatoare sau basculante cu bena etansa.

Transportul local al betonului se va face cu pompe de beton, bene, jgheaburi,

skipuri, tomberoane, etc.

-Fiecare transport de beton va fi insotit de un bon de transport, in care vor fi mentionate

cel putin urmatoarele date

- numarul bonului si data intocmirii;

- betoniera la care s-a preparat betonul;

- tipul de beton si volumul (mc);

- destinatia betonului;

- ora plecarii din statie;

- ora sosirii in santier;

- ora inceperii si terminarii descarcarii.

Datele referitoare la statia de betoane vor fi completate de seful statiei iar datele

din santier de conducatorul lucrarii.

Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar, din care unul ramane in

santier si celalalt se intoarce la statia de betoane.

-Durata de transport, care se considera din momentul inceperii incarcarii si pana la

terminarea descarcarii mijlocului de transport, nu va depasi :

127

- 45 minute cand temperatura mediului este mai mare de 30 C

- 60 minute cand temperatura mediului este cuprinsa intre 15 - 30C

- 90 minute cand temperatura mediului este mai mica de 15 C

-Executantul va lua masuri ca in timpul transportului sa nu se altereze calitatea

betonului (pierderi de lapte de ciment sau segregari, in cazul transportului cu

basculante, adaugari de apa, in autoagitatoare in cazul transportului betonului cu

acestea).

-Executantul va asigura transportul betonului in bune conditii, in timpul executarii

lucrarilor pe timp friguros sau calduros, luand masurile corespunzatoare de protectie in

scopul conservarii calitatii betonului proaspat.

TURNAREA BETONULUI

Prevederi generale privind betonarea.

-Betonarea elementelor cladirii ce se consolideaza se va face pe baza proiectelor de

executie, a ordinei si tehnologiei de executie adoptata de executant si a prevederilor

prezentului caiet de sarcini.

-Inainte de a incepe betonarea oricarui element, se vor verifica:

- cotele de nivel si starea de curatenie a suprafetei cofrajelor de caramida sau a

betonului turnat in faza anterioara;

-corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect,

verticalitatea cofrajelor, existenta masurilor pentru mentinerea formei, asigurarea

etanseitatii precum si fixarea cofrajelor cu elemente de sustinere;

-rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, corecta rezemare si fixare a

sustinerilor, existenta penelor si a altor dispozitive de decofrare, etc;

-dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor cu cele din

proiect, solidarizarea armaturilor intre ele, existenta in numar suficient a distantierilor

etc;

-functionarea corecta a mijloacelor de preparare, transport si punere in opera a

betonului;

-asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice pe toate fazele procesului de preparare,

transport, punere in opera si tratare ulterioara a betonului, astfel sa fie respectate

prevederile referitoare la beton si betonare.

128

-Daca se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca nu sunt asigurate toate

conditiile necesare inceperii betonarii, se vor lua masurile corespunzatoare.

-In urma efectuarii verificarilor se va completa “Procesul verbal de inspectie la punct -fix

pentru verificarea conditiilor prealabile betonarii”.

-Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful lucrarii.

Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea desfasurarea actiunii,

luand masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate, deficientele si

masurile adoptate fiind consemnate in “Procesul verbal de betonare” al elementului sau

elementelor ce se toarna.

-Betonul trebuie pus in lucrare in timp cat mai scurt posibil, dupa aducerea la locul de

turnare, punerea lui in opera facandu-se fara interuperi intre rosturile de turnare

prevazute in proiect.

-Turnarea betonului se va face in straturi orizontale, pe cat posibil uniforme, cu

grosimea de max. 30 cm. Inaltimea de cadere libera a betonului nu va fi mai mare de 1

m cand se toarna cu pompa si 1.5 m cand se toarna cu alte mijloace.

-Durata maxima de timp admisa intre turnarea a doua straturi succesive se va aprecia

in functie de compozitia betonului, conditiile de mediu si dimensiunile elementului, astfel

incat sa existe garantia ca stratul nou de beton turnat poate fi vibrat impreuna cu stratul

turnat anterior.

Daca executantul considera ca, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor

de beton in timpul necesar asigurarii continuitatii elementelor, atunci la prepararea

betoanelor, pe langa aditivul de baza FLUBET sau DISAN-A, se va folosi si aditiv

intarzietor (hexametafosfat de sodiu).

-Daca totusi betonul din stratul turnat anterior s-a intarit sau daca din motive de forta

majora, continuarea betonarii este imposibila, suprafata betonului se va considera rost

de turnare si va fi tratata in cosecinta: se va curata betonul necompactat, laptele de

ciment, si se va crea o suprafata rugoasa care inainte de reluarea betonarii va fi bine

suflata cu aer comprimat si spalata.

-La turnarea betonului se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor in

beton si realizarea corecta a grosimii stratului de acoperire. In zonele cu armaturi dese

(noduri de cadru), umplerea completa cu beton si compactarea acestora se va face cu

deosebita grija iar acolo unde este cazul se vor crea posibilitati de acces lateral a

129

betonului proaspat prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului sau a

vergelelor metalice pentru indesarea betonului.

-Se va evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta in proiect;

se interzice circulatia muncitorilor direct pe armaturi.

-Compactarea betonului din elementele turnate se va face prin vibrare, operatie pe

parcursul careia executantul va lua masuri privind:

- instruirea personalului in ceea ce priveste tehnica vibrarii si importanta executarii

corecte si cu constiinciozitate a acestei operatii;

- dotarea muncitorilor instruiti in acest sens cu vibratoare corespunzatoare si in numar

suficient.

-La vibrarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli:

- vibratorul se va introduce cat mai vertical, patrunzand in stratul inferior pe o adancime

de cca. 10....15 cm;

- scoaterea vibratorului se va face cat mai lent pentru a se evita formarea de goluri in

punctele de extragere;

- durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic se situeaza intre

5....30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului,

dimensiunile elementului si gradul de armare, precum si tipul de vibrator utilizat.

Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:

-betonul nu se mai taseaza;

-suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;

-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor;

-apare lapte de ciment sau apa la imbinarile cofrajelor.

TURNAREA BETONULUI PE TIMP FRIGUROS

-In conditiile in care temperatura aerului este mai mica sau egala cu +5º C sau exista

probabilitatea ca in interval de 24 ore sa scada sub aceasta limita, se recomanda ca

temperatura betonului sa fie in jurul valorii maxime prescrise, luandu-se masurile

necesare pentru curatirea suprafetei de betonare de zapada si gheata.

Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare.

Daca temperatura suprafetei care urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai

mica de +5º C , betonarea nu va incepe.

130

TURNAREA BETONULUI PE TIMP CALDUROS

-La turnarea betonului pe timp calduros, executantul va lua toate masurile necesare

respectarii temperaturii maxime admise si protejarii corespunzatoare a betonului

impotriva efectului evaporarii rapide a apei din beton.

Se recomanda betonarea in timpul noptii.

TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

In conditii normale de temperatura

-Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire, betonul va fi mentinut permanent

umed timp de minimum 7 zile, fie printr-o stropire permanenta, fie prin acoperirea

betonului cu prelate, rogojini, panza de sac, etc. mentinute permanent umede.

In perioada de timp calduros tratarea betonului se va face pe o perioada de

minim 14 zile de la turnare.

In conditii de timp friguros

-Masurile de protectie pe timp friguros se vor lua cand temperatura mediului ambiant

(masurata la ora 8 dimineata) este mai mica de +5º C.

Protectia betonului va asigura pe langa conditii normale de intarire si:

- o rezistenta de minim 50 daN/cmp suficienta pentru a evita deteriorarea

prin actiunea inghetului si dezghetului;

- evitarea de fisuri cauzate de contractare prin racire brusca a stratului

superficial de beton.

Protectia betonului pe fetele libere se va face cu rogojini sau alt material

termoizolant aplicat peste o folie de polietilena.

Inlaturarea protectiei si decofrarea se va face progresiv in functie de regimul de

temperatura masurat, inlaturarea completa facandu-se numai atunci cand diferenta de

temperatura dintre suprafata betonului si aer este mai mica de 11º C.

DECOFRAREA

-Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime de decofrare vor fi cele

prevazute in Codul NE 012-99, tabelele nr. 14.1, 6.2 si 14.3.

Extras din Codul NE 012-99, tab.14.1, 14.2, 14.3.

131

Termenul minim de decofrare in zilepentru temperatura mediului º C

(pentru ciment Hz 35)Operatia de decofrare

+ 5 + 10 + 15

Decofrarea partilorlaterale la grinzi, stalpi, pereti, fundatii.

2 1½ 1

Decofrarea fetelorinferioare alecofrajelor cu mentinereapopilor de siguranta la plansee, grinzi cu deschidere: de max. 6 m. > 6 m

610

58

46

Indepartarea popilorde siguranta la plansee, grinzi cu deschidere: de max. 6 m > 6 m

1821

1418

912

Termenele prezentate in tabelul nr. 4 sunt orientative, decofrarea urmand a se

face pe baza procedurilor de executie in momentul in care elementele au atins

rezistentele minime indicate la punctul 14.4. din Codul NE 012-99.

In cazul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:

- desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii; in

cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone, segregate) care pot afecta

capacitatea portanta a elementului, decofrarea elementelor de sustinere se va sista

pana la aplicarea masurilor de remediere;

- sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si

continuand simetric catre reazeme;

- slabirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat, fara socuri;

- decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre

elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului

cofrajelor si sustinerilor;

- nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub

altul care se cofreaza sau se betoneaza.

132

REMEDIEREA DEFECTELOR

-Imediat dupa decofrare se va examina aspectul betonului semnalandu-se zonele cu

beton necorespunzator (beton necompact segregat, goluri, rosturi de betonare

nepermise, etc). In acelasi timp se vor verifica : pozitia golurilor de trecere, pozitia

armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior. Toate

constatarile vor fi consemnate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.

-Solutiile de remediere a defectelor se vor stabili de comun acord cu proiectantul in

functie de tipul defectelor, respectandu-se normativul C 149-87:

- remedierea defectelor de suprafata (segregari sau zone de beton necompactat) se va

face prin torcretare conform pct. C.3;

- remedierea zonelor de beton cu goluri sau rosturi de betonare nepermise se va face

prin rebetonare (plombare) conform pct. C.4;

-La remedierea defectelor prin torcretare se vor respecta urmatoarele reguli:

- se curata bine prin spituire zonele de beton necompactate sau segregate, pana la

betonul sanatos si compact, se curata armatura, se sufla cu aer comprimat si se spala

cu jet de apa sub presiune.

Spalarea zonelor pe care urmeaza a se aplica torcretul se va face cu 1-2 ore inainte de

executarea operatiei de torcretare; torcretul nu se va aplica decat dupa zvantarea

suprafetei;

- la prepararea amestecului de torcret se va utiliza ciment Hz35 si nisip 0-3 mm in

proportie de 1/2; cantitatea de apa se stabileste de catre executant in functie de

consistenta necesara la punerea in opera;

- aplicarea torcretului se va face in straturi succesive pana la completarea zonei de

remediat;

- finisarea suprafetei se va face la 30-45 min. dupa torcretare mai intai cu mistria si

dreptarul pentru indepartarea excesului de beton apoi prin driscuire cu drisca metalica

sau mistria pana se obtine o suprafata apropiata de cea a betonului din zonele

invecinate; se admite pentru corectarea neregularitatilor utilizarea de mortar fin preparat

din ciment si nisip fin 0-1 mm in proportie de 1/2;

- protectia zonelor remediate se va face prin protectia lor cu solutie polisol sau sinolac,

fie prin stropire permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza de sac sau

prelata.

133

-Remedierea defectelor prin rebetonare (plombare) se va face respectand urmatoarele

precizari:

- se curata bine prin spituire betonul necompact pana la betonul sanatos; se curata

armatura, se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa sub presiune;

- punerea in opera a betonului se va face prin turnarea in exces in cofraje

evazate, prevazute de la caz la caz pe una sau toate fetele elementului remediat;

-compozitia betonului de plombare va fi stabilita in functie de clasa betonului.

- la prepararea betonului se va folosi aditivul superplastifiant FLUBET in proportie de

1.5% fata de cantitatea de ciment, urmarindu-se realizarea betonului la o tasare de 12 -

15 cm;

- compactarea betonului se va face prin vibrare interna concomitent cu turnarea, pana

la umplerea completa a zonei de plombat;

- la cca. 24 ore dupa turnare, zona se deforeaza si se indeparteaza prin cioplire excesul

de beton pana la fetele elamentului si se va finisa suprafata de mortar fin avand ciment /

nisip 1/2;

- protectia zonelor remediate se va face prin acoperire cu solutia polisol sau sinolac, fie

prin stropire permanenta cu apa timp de 3 zile si protectie cu panza din sac sau prelata.

ABATERI SI TOLERANTE LA TURNAREA ELEMENTELOR

Daca prin proiect nu este specificat, se admit urmatoarele abateri limita:

- la dimensiunile elementelor executate monolit:

-lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor

- pana la 3 m ±3 mm

- 3....6 . ±20 mm

- peste 6 m ±25 mm

- dimensiunile sectiunii transversale:

- grosimea peretilor si placilor

- pana la 10 cm ±3 mm

- 10....50 cm ±5 mm

134

- latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor

- pana la 50 cm ±5 mm

- peste 50 cm ±10 mm

- abateri limita la pozitia elementelor:

- axe in plan orizontal:

- pentru grinzi si stalpi 5 mm

- cote de nivel

- placi si grinzi cu deschidere

- pana la 6 m 10 mm

135

CONTROLUL CALITATII

Valoarea caracteristicilor betonului proaspat pentru fiecare din tipurile de betoane

utilizate la executia lucrarilor, se va face conform prevederilor din tabelul de mai jos.

Caracte-ristica

Conditiatehnica

Determ.se fac

Locul verificarii

conf. statie laborator lucrare

Lucrabi-bilitate

pct.C3STAS

1759-80

la primele sarje, in

scopul stabi-lirii

cantitatiioptime de apa

la fiecare prele-

vare de probe,

pentrudeterminarea

caracteristicilor betonului intarit

la fiecare20mc; lafiecare

transportdaca condi-

tiile depunere inopera o

cer.

Tempe-ratura

pct.C3

la primele sarje pt. a stabilieventual

temperaturamaterialelorcomponente

la fiecareprelevare

de probe pt.determinareacarcteristici-lor betonului

la fiecare20 mc; lafiecare

transportcand existaposibilitatea

atingeriivalorilorextreme

Aeroclus

pct.C3STAS

1759-80

numai laincercarile

preliminare,sau cand seschimba lotul

de aditivDISAN-A

Interpretarea rezultatelor se face astfel:

- La statia de betoane (laborator):

-.daca rezultatul determinarii se situeaza in afara limitelor admise, se va repeta imediat

determinarea;

- daca nici acest rezultat nu se incadreaza in limitele admise, se va opri prepararea

betonului si se vor lua masurile necesare pentru obtinerea caracteristicilor prevazute.

136

- La locul de punere in lucrare:

- daca nu este indeplinita conditia prevazuta se vor efectua pentru acelasi transport de

beton, inca doua determinari si se va calcula valoarea medie a celor 3 rezultate;

- daca nici valoarea medie nu indeplineste conditia prevazuta, se va

proceda astfel:

pentru lucrabilitate:

-daca este depasita valoarea superioara a domeniului de tasare, betonul

nu va fi pus imediat in opera ci va mai astepta un timp.

- daca la o noua verificare, tasarea se incadreaza in limite, betonul poate

fi pus in lucrare;

- daca tasarea betonului este sub limita admisa, lucrabilitatea se poate imbunatati,

adaugand in agitator cca. 1,5 l FLUBET, la mc de beton, continuand agitarea cu viteza

sporita, timp de 60...90 sec.

pentru temperatura:

- se admite depasirea valorilor maxime cu 2º C, dar numai pentru transportul in cauza si

in mod exceptional pentru inca 4 transporturi

consecutive, intre timp luandu-se masurile necesare pentru corectarea temperaturii

betonului.

CONTROLUL CALITATII BETONULUI INTARIT

-Verificarea calitatii betonului intarit (rezistenta la compresiune si gradul de

impermeabilitate) se va face pe probe prelevate la laborator confectionate, pastrate si

incercate in conditiile STAS 3519-76.

-Prin “proba” se intelege o serie de minim 3 epruvete cubice cu latura de 150 mm.

Interpretarea rezultatelor incercarilor:

- pentru betonul preparat si livrat de statia de betoane, se efectueaza conform pct.7.

- pentru betonul turnat in lucrare, se efectueaza conform pct.8.

Aprecierea calitatii betonului preparat si livrat se va face conform prevederilor

Codului NE 012-99, anexa X.6, pe baza interpretarii rezultatelor obtinute in urma

incercarilor la compresiune, la varsta de 28 zile, executate pentru fiecare tip de beton in

parte, pe pruvete pastrate in conditii standard.

137

Daca pentru unul din tipurile de beton nu sunt indeplinite conditiile de realizare a

clasei, se vor lua masuri privind reexaminarea compozitiei betoanelor pe baza calitatii

materialelor componente si reglarea procesului tehnologic de preparare a betonului.

Betonul turnat intr-un element se considera de calitate corespunzatoare din

punct de vedere al rezistentei, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:

- fiecare rezultat (media pe serie) este cel putin egal cu Rmin

Betonul se considera corespunzator din punct de vedere al comportarii la

permeabilitate daca, in urma incercerilor efectuate la presiunea aferenta a gradului de

impermeabilitate prescris, apa nu patrunde pe o inaltime mai mare de 10 cm.

Laboratorul Executantului va prezenta o evidenta clara si la zi a rezultatelor

incercarilor pentru fiecare tip de beton in parte, astfel incat sa se poata identifica usor

betonul dintr-un element corespunzator unei probe prelevate si incercate.

COFRAJE

Cofrajele utilizate pot fi realizate din lemn sau produse pe baza de lemn, metalice

sau cu structura mixta. Materialele utilizate trebuie sa asigure realizarea unei suprafete

de beton corespunzatoare.

La adoptarea tipului de cofraj ce se va utiliza, se va tine seama de tipul elementelor

de executat, de dimensiunile acestora si de tehnologia de punere in opera a betonului.

CARACTERISTICI

Cofrajele si sustinerile lor vor indeplini urmatoarele conditii :

- sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect;

- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de

executie;

- sa fie alcatuite din elemente care sa permita un numar mare de

refolosiri;

- sa fie etanse si sa nu permita pierderea laptelui de ciment.

TEHNOLOGIE

UNGEREA COFRAJELOR

138

Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung pe fetele ce vin

in contact cu betonul, inainte de fiecare folosire, cu agenti de decofrare. Acestia trebuie

sa nu pateze betonul, sa nu deterioreze cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze

proprietatile neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor.

DEPOZITAREA

Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si

degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea

cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de

cofraje.

CONDITII DE MONTAJ

La montarea cofrajelor se va acorda o atentie deosebita sprijinirilor si legarii

cofrajului.

Este interzisa legarea cofrajului de barele de armatura.

Se vor utiliza tiranti, bare metalice sau buloane corespunzatoare.

Legaturile cofrajelor nu vor lasa gauri sau spatii neregulate care sa necesite

reparatii ale suprafetei betonului si nu vor conduce la degradarea acestuia.

Se recomanda ca, dupa indepartarea cofrajului sa nu ramana nici un element

metalic inglobat in beton la o distanta mai mica de 5 cm de la fata betonului.

Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incat sa nu permita deplasari sau

deformari ale cofrajului in timpul turnarii betonului.

La cofrajele stalpilor, se vor prevedea la partea inferioara ferestre speciale pentru

curatire inainte de betonare; la intervale de maxim 2 m inaltime, se vor prevedea

ferestre pentru turnarea betonului, daca betonul nu se toarna cu pompa sau bene cu

furtun.

TOLERANTE

Panourile de cofraj si piesele de sustinere si asamblare trebuie sa fie in stare

tehnica buna, care sa asigure exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor.

Abaterile si tolerantele cofrajului vor fi :

- abateri limita la dimensiunile panourilor:

- la lungimi ±4 mm

- la latimi ±3 mm

- abateri limita pentru cofraje gata confectionate :

139

- lumina la placi, pereti sau grinzi ±10 mm

- grosimea la pereti si placi ±2 mm

- sectiunea transversala la stalpi ±3 mm

- toleranta la inclinare fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor cofrajelor gata

confectionate:

- pe 1 m liniar ±2 mm

- pe toata suprafata orizontala ±10 mm

APLICABILITATE

In ultima perioada s-a extins utilizarea unor sisteme de cofraje cu performante

superioare care sa corespunda actualelor cerinte si sa inlocuiasca cofrajele depasite din

punct de vedere tehnic.

In acest sens se recomanda utilizarea panourilor de cofraj alcatuite dintr-o

structura metalica si placa cofranta din placaj special protejat cu film adeziv si tesatura

din fibre de sticla.

Principalele avantaje ale acestor cofraje sunt:

- sporirea gradului de universalitate al cofrajelor in cadrul fiecarui sistem

-realizarea unor cofraje pentru presiuni de turnare sporite care permit cresterea ritmului

de executie prin marirea vitezei de turnare a betonului

- reducerea dimensiunilor si a greutatii panourilor in comparatie cu cofrajele metalice

-reducerea consumului de manopera la operatiile de asamblare si demontare

- sporirea eficientei cofrajelor in principal prin marirea numarului de refolosiri si ridicarea

calitatii suprafetelor de beton obtinute.

140

ARMATURI

Armaturile vor fi confectionate din materialele prevazute in proiect. Produsele de

otel pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in

STAS 438/1-89, 438/2-91 si 438/3-89.

Produsele de otel pentru armarea betonului precomprimat trebuie sa

indeplineasca conditiile tehnice din STAS 6482/1,2,3,4-80.

TEHNOLOGIE

LIVRARE

Livrarea otelului-beton si a plaselor sudate se va face conform prevederilor in

vigoare si trebuie sa fie insotita de certificatul de calitate emis de producator. Daca

livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita

copii ale certificatelor de calitate, corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.

DEPOZITAREA

Barele de otel-beton si plasele de armatura trebuie depozitate separat, pe tipuri

si diametre, urmarindu-se:

- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului.

- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;

- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

FASONAREA

Inainte de fasonarea armaturilor trebuie sa fie curate si rectilinii, in acest scop se

va indeparta pamantul, urmele de ulei vopseaua sau alte impuritati.

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea eventualelor carcase sau plase

de armatura, se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se

evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in

momentul montarii.

Indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara soc.

La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic, la

viteza mare a masinii.

141

Se va aduce la cunostinta proiectantului daca, la indoire, barele au tendinta de a se

fisura sau rupe.

MONTAREA

Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta in proiect prin detaliile de armare;

mentinerea la pozitie trebuie sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului.

Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza

distantieri confectionati din mase plastice sau prisme de mortar prevazute cu cate o

sarma pentru a fi legate de armaturi; se interzice folosirea cupoanelor din otel-beton.

La montare se vor prevedea:

- cel putin 3 distantieri / mp de placa sau perete;

- cel putin un distantier la fiecare ml de grinda sau stalp.

Daca nu se specifica altfel prin proiect, legarea armaturilor se va face cu doua

fire de sarma neagra de 1,5 mm diametru (STAS 889-76) in modul urmator:

- retelele de armaturi din pereti si placi vor fi legate in mod obligatoriu la toate

incrucisarile, daca latura retelei este mai mare de 30 cm; in caz contrar vor fi legate in

mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul, iar restul

incrucisarilor din 2 in 2 in ambele sensuri (sah);

INADIREA BARELOR

Inadirea barelor se va face prin petrecere in conformitate cu prevederile

proiectului.

Procedeele de inadire vor fi cele prevazute in NE 012-99- Cod de practica pentru

executarea lucrarilor din beton si beton armat.

TOLERANTE

La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta urmatoarele tolerante:

- la lungimea taiata fata de lungimea de proiect (daca lungimea barelor este mai mare

de 10 m) ±25 mm;

- la lungimea de petrecere a barelor la innadirea prin suprapunere (fata

de prevederile proiectului sau prescriptiilor) ±3 d;

- la pozitia innadirilor (fata de proiect) 50 mm

- distanta dintre axele barelor ±5 mm;

- la grosimea stratului de acoperire ±3 mm.

142

STRATUL DE ACOPERIRE DIN BETON

Stratul de acoperire cu beton se considera de la fata interioara a cofrajului la fata

exterioara a armaturii.

Stratul de acoperire cu beton, daca prin proiectul elementului nu se specifica

altfel va fi:

- 2.5 cm - pentru plansee (fata inferioara);

- 2.0 cm - pentru plansee (fata superioara);

- 2.5 cm - pentru grinzi si stalpi (la fata exterioara a etrierilor);

- 3.0 cm - pentru pereti noi;

- 2.5 cm - pentru pereti camasuiti;

- 4.5 cm - pentru talpi de fundatie si alte elemente in contact cu pamantul.

CONTROLUL CALITATII

Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, conform Codului NE 012-99,

anexa VI.1. pct. A5 operatia de control va consta din :

- constatarea existentei certificatului de calitate;

- vetificarea dimensiunilor sectiunii;

- examinarea aspectului;

- verificarea prin indoire la rece;

La cererea proiectantului sau a beneficiarului, sau cand exista dubii asupra

calitatii otelurilor, aprovizionarea executantului va proceda la verificarea caracteristicilor

mecanice prin incercare la tractiune, conform STAS 6605-78.

143

CARAMIZI

Caramizile pentru zidaria obisnuita se impart in urmatoarele categorii:

- caramizi pline: caramizi cu mai putin de 15 % goluri

- caramizi perforate: caramizi cu cel putin 15 % goluri

- caramizi cu goluri: caramizi cu cel putin 15 % goluri, iar golurile care nu strapund

caramizile trebuie sa fie mai mari de 2,5 cm3 fiecare

CARACTERISTICI

Caramizile care prezinta extolieri, clivaj, corpuri straine in stare cruda, eflorescente

sau nu sunt arse suficient, pot slabi rezistenta zidului sau conduce la deteriorari

ulterioare si se vor elimina din lot.

Acestea se pot folosi la pereti de umplutura sau de compartimentare mai putin

importanti.

Daca proiectantul a prevazut doua sau mai multe tipuri de caramizi, acestea se vor

utiliza conform prescriptiilor din proiect.

Din tipurile de caramizi utilizate se pot realiza zidarii mixte in conditiile din

documentatie sau cu avizul proiectantului.

TEHNOLOGIE

Caramizile se pun in opera in buna stare fizica si mecanica, fiind sortate calitativ.

Daca este necesar se vor curata inainte de prinderea cu mortar.

APLICABILITATE

Caramizile sunt folosite la realizarea peretilor interiori si exteriori, in subsol sau

peste nivelul solului.

144

MORTAR

Tipurile de mortare cu var si ciment, pentru zidarie sunt urmatoarele:

Mortar 1. M10-z: var-ciment

Mortar 2. M25-z: ciment-var

Mortar 3. M50-z: ciment-var

Mortar 4 M100-z: ciment-var

Mortar 5. M100-z:ciment

Mortar 6. mortar adeziv

Pentru cantitati mari de mortar furnizate de statii de mortare fiecare livrare va avea un

buletin de calitate in care este specificata compozitia si marca.

Mortarele se pot prepara si pe santier cu ajutorul malaxoarelor, cu conditia ca se respecte

retelele din reglementarile in vigoare.

ELEMENTE COMPONENTE

- Apa

- Agent hidraulic de legatura (ciment)

- Nisip

- Aditivi

Daca se opereaza adaosuri la mortar, proportiile si metodele de prelucrare stipulate de

fabricant trebuie strict respectate.

CARACTERISTICI

Rezistenta mecanica a mortarului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor.

Mortarul trebuie sa prezinte o buna consistenta si coeziune.

Mortarul nu trebuie sa piarda apa din cauza suctiunii materialelor folosite.

TEHNOLOGIE

Mortarul se prepara mecanic si toate componentele trebuie amestecate in acelasi timp.

Malaxorul trebuie sa fie perfect curat.

Mortarul este utilizat inainte de a face priza.

145

Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare a

mortarelor sa se faca in max. 10 ore de la preparare pentru mortarele tip 2-5 fara intarzietor.

APLICABILITATE

Daca prin proiect nu se mentioneaza altfel, mortarele se utilizeaza astfel:

- pentru zidarie din caramida deasupra solului: mortar nr. 2,3,4

- pentru zidarie subterana sau sub apa: mortar nr. 5

- pentru contact cu apa curata sau coroziva: mortar nr. 6

- pentru zidarie la canalizare: mortar nr. 6

146

CALCULUL GRADULUI EFECTIV

DE MATURIZARE

Pentru o placa din beton armat plan realizata din beton cu clasa C20/25 preparat cu

ciment de tip I-32,5, si avnd raportul apa-ciment A/C = 0,60.

Se determina daca elemetul de beton se poata decofra dupa 12 zile.

-se completeaza coloanele cu ziua, ora si temperatura citita i.

Se calculeaza temperatura medie ’I= ;

-Din tabel se determina valoarea coeficientilor de echivalare a gradului de maturizare al

betonului evaluat la temperatura medie ’I cu cel evaluat la temperatura etalon de + 200C;

-Se calculeaza durata intervalului de timp ti;

-Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti =MIxKI

-Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului, evaluat pentru intervalul de timp

tk - MIxKI [h0C].

-In functie de tipul cimentului si nivelul de intarire 3, rezulta gradul de maturizare al betonului;

-Gradul de maturizare al betonului pentru intervalul de timp ti va fi:

MI= (I+10)x ti [h0C].

-Variatia temperaturii betonului in acest interval de timp a fost urmatoarea:

Ziua OraCitirii temperaturii

Temp. in beton (0C)Masuratai

0 1 2

1

6 1012 1315 1920 17

2

7 1111 1415 1920 18

38 12

14 1919 17

4 8 1110 1215 18

147

20 16

5

6 910 1117 1821 17

6

7 1011 1214 1919 16

7

7 1110 1412 1818 16

8

8 1012 1314 1818 16

9 7 1213 1818 1720 19

10

6 1011 1414 1918 16

11

8 1012 1318 1621 17

0 1 2

12

6 1112 1415 2020 15

Ziua Ora Temp. in beton (0C)Ki

Interval de timp ti

[h]

MK [lic]Masurata

iMedie’i

simplu cumulat

0 1 2 3 4 5 6 7

1

6 10 - - - - -12 13 11,5 0,912 6 118 11815 19 16 0,968 3 76 19420 17 18 0,984 5 138 332

2

7 11 14 0,948 11 250 58211 14 12,5 0,930 4 84 66615 19 16,5 0,972 4 103 76920 18 18,5 0,988 5 141 910

38 12 15 0,960 12 288 119814 19 15,5 0,964 6 144 134519 17 18 0,984 5 138 1483

4 8 11 14 0,948 13 296 177910 12 11,5 0,918 2 39 181815 18 15 0,960 8 120 1938

148

20 16 17 0,976 5 132 2070

5

6 9 12,5 0,930 10 209 227910 11 10 0,900 4 72 235117 18 14,5 0,954 7 164 251521 17 17,5 0,980 4 108 2623

6

7 10 13,5 0,942 10 221 284411 12 11 0,912 4 77 292114 19 15,5 0,964 3 74 299519 16 17,5 0,980 5 135 3130

7

7 11 13,5 0,942 12 266 339610 14 12,5 0,930 3 63 345912 18 16 0,968 2 51 351018 16 17 0,976 6 159 3669

8

8 10 18 0,984 10 276 394512 13 11,5 0,912 4 79 402414 18 10,5 0,906 2 38 406218 16 17 0,976 4 106 4168

9 7 12 14 0,948 11 251 441913 18 15 0,960 6 144 456318 17 17,5 0,980 5 135 469820 19 18 0,984 2 55 4753

10

6 10 14,5 0,945 14 324 507711 14 12 0,924 5 102 517914 19 16,5 0,972 3 78 525718 16 17,5 0,980 4 108 5365

11

8 10 13 0,936 10 216 558112 13 11,5 0,918 4 79 566018 16 14,5 0,954 6 141 580121 17 16,5 0,972 3 78 5879

12

6 11 14 0,948 15 342 622112 14 12,5 0,930 6 126 634715 20 17 0,976 3 80 642720 15 17,5 0,980 5 135 6562

In functie de tipul cimentului (1-32,5) si de raportul apa – ciment (A/C = 0,60), rezulta

ca gradul critic de maturizare al betonului este depasit in ziua a-3-a la ora 14, ceea ce

inseamna ca in cazul in care la sfarsitul acestui interval temperatura ar deveni negativa, nu se

vor produce deteriorari ale elementului de beton.

Pentru un element (placa) cu deschidere < 6m nivelul de intarire = 70 %, de unde

rezulta in functie de tipul cimentului I-32,5 si de , un grad de maturizare M = 5520 [h0C]

Comparand M cu M rezulta M = 5581 [h0C] > M = 5520 [h0C], ceea ce inseamna ca

in ziua 11-a, la ora 800, elementul poate fi decofrat.

CALCULUL COFRAJELOR

Sarcini si incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora.

149

La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale in care sunt

folosite cofrajele. Incarcarile care actioneaza asupra cofrajelor se grupeaza in incarcari

verticale si orizontale.

In categoria incarcarilor verticale se include:

Greutatea proprie a cofrajelor si elementelor care sustin cofrajele, determinata pe baza

greutatii tehnice a materialelor din care sunt alcatuite. In cazul in care sunt folosite materiale

lemnoase, greutatile tehnice (inclusiv piesele marunte de prindere: cuie, suruburi) se vor

considera cu urmatoarele valori:

- pentru placaje 850 daN/mc;

-Greutatea betonului proaspat:

- beton greu armat 2500 daN/mc;

Incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe cofraje si din

aglomerarea cu oameni:

- pentru calculul cofrajelor 250 daN/mp.

Incarcarea concentrata, provenita din greutatea muncitorilor care transporta incarcatura

sau din incarcarea mijloacelor de transport oncarcate, actionand asupra cofrajului si

elementelor orizontale de sustinere:

- pentru un muncitor care transporta greutati 130 daN

Incarcarea datorita vibrarii betonului:

- beton 120 daN/mp.

CALCULUL COFRAJ – PLACA

– Date initiale:

- grosime placa hpl = 150mm

- dimensiune in plan a placii

- inaltime nivel: H nivel = 4,00

– Incarcari:

a + b +c +d

– Verificare placa cofrata:

Pentru panou cu latime de 60 cm stabilirea incarcarii:

Calculul se face pentru o latime a placii cofrate b = 100 cm.

Q = (a +b +c) x 1,00 m + d/l (daN/ml)

Verificarea la rezistenta:

150

M max =

W =

Tef = Tadm. = 130 daN/cm2

h = grosimea placii cofrate

h = 15 mm

q = [(850 x 0,015) + (2500 x 0,15) + 250] x 1,00 m + (130/0,276)] =

=1108,8 daN/ml

Mmax = = 3378,4 daN cm

N = = 37,5 cm3

Tef = < 130 daN/cm2

Verificarea la deformatie:

q = (a +b) x 1,00 (daN/ml)

q= 362,75 x 1,00 = 362,75 daN/ml

ef =

I =

ef =

adm = = 0,0014

f ef = 0,0025 < f adm = 0,0014

Determinarea distantei dintre grinzile extensibile stabilirea incarcarii:

q= a +b (daN/m2)

q= 362,75 daN/m2

Determinarea distantei dintre grinzi “d”

151

L = 27,6 cm L = 27,6 cm

L = 55,2cm

q/daN/m

D = 5,40 m d= 0,6 m

Calcul lonjeron

Calculul se va face pentru situatia cea mai defavorabila, care este lonjeronul central al

panoului cu latimea de 60 cm.

Stabilirea incarcarii:

Pentru rezistenta:

q= (a + b + c) x l (daN/ml)

Unde : l = distanta dintre lonjeroane = 27,6 cm

P = d (daN)

q= (362,75 + 250) x 0,276 = 169,1 daN/ml

P = 130 daN

Pentru deformatie:

q= (a + b) x l (daN/ml)

q= 362,75 x 0,276 = 100,1 daN/ml

Pentru d< 1,20 m si panou cu lungimea de 2,40 m

Verificarea la rezistenta:

M max = + 0,203 x P x L

152

b= 48mm

h= 85mm

L = 6.0cm cm L = 6,0 cm

q/daN/mP

P

L = 6.0cm cm L = 6,0 cm

q/daN/mP

P

W =

Mmax = + 0,175 x 130 x 120 = 3090,36 daNcm

ef = Mmax / W

W ef= = 57,8 cm3

ef = = 53,67 daN/cm2

ef= 53,67 daN/cm2 < f adm = 120 daN/cm2

Verificarea la deformatie:

f ef =

I = = 2456,5 m3

f adm = = 0,3

fef = 0,0002 < f adm = 0,3

Verificare popi

Stabilirea incarcarii:

Calculul se face pentru popul cel mai incarcat:

P = (a + b +c) x d x D/2 (daN)

Unde: d= distanta dintre grinzile extensibile

D= deschiderea grinzii extensibile.

P = (612,75) x0,5 x5,35/2 = 983,5 daN

Lf = H x cf

H = Hnivel – hpl - panou – 2 x 0,15 (m)

cf = 1,2

unde lf= lungimea de flambaj

cf= coeficientul de flambaj

H= 4,00 – 0,15 – 0,015 –2x0,15 = 3,54

153

15

15

HPrinderecontravantuire

Se alege un tip de pop, pentru care in functie de lungimea de flambaj “lf” se va

calcula Pcap.

Alegem pop metalic extensibil PE 5100r.

Pcap =Pmax - P (daN)

Pmax = 4500 daN

Pmin = 1800 daN

Hmax = 5100 mm

Hmin = 3100 mm

Pcap =4500 - = 3150,23 (daN)

Pcap = 3150,23 daN > P = 983,52 daN

CALCULUL COMPOZITIEI BETONULUI

DATE INITIALE

-Clasa betonului C20/25

-Caracteristicle elementului;

-Tipul elementului: Placa din beton armat;

-Dimensiunea minima a elementului: hp = 150mm

-Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii:

c= 20mm

-Distanta minima dintre barele de armatura:

D= 75 mm

-Clasa de expunere si conditiile de mediu:

Mediu uscat moderat.

-Conditii si tehnologii de executare:

-Conditii de executare normale,utilizând cofraje modulate din lemn.

-Conditii de transport si punere in Iucrare a betonului:

-Transport cu autoagitatorul si tumarea betonului cu bena.

Umiditatea agregatelor :

Pentru sorturile de nisip ( 0 -7 mm) : uN = 2 %;

Pentru sorturile de pietris ( 7 -71 mm): up = 1 %.

Gradul de omogenitate : 1.

154

STABILIREA CALITATIVA A MATERIALELOR COMPONENTE:

Consistenta betonului:

In functie de tipul elementu/u; de beton (placa), mijlocul de transport (autoagitator), tehnologia

de punere in Iucrare (bena) si tipul betonului armat

rezuIta: clasa de consistenta T3; (cu o tasare de 70 20 mm

Dozajul minim de ciment.

In functie de condifia de mediu si de condifia de expunere, rezulta o clasa de

expunere:1a rezulta un dozaj minim de ciment de 300 kg/m3, stabilit in functie de tipul

betonulu; (armat) si clasa de expunere (1a)

Agregatele.

Tipul: Avand in vedere clasa de beton (C 20/25) se vor folosi agregate provenind din

sfaramarea naturaIa a rocilor si anume agregate balastiera cu densitatea aparenta

ag = 2,7kg/dm3

Dimensiunea maxima: Se stabileste in functie de tipul beton ce urmeaza a fi executat

(placa), dimensiunea minima a elementului :

(hp=150 mm), distanta minima dintre armaturi :

(D = 75 mm), tehnologia de transport si punere în lucrare a betonului si grosimea stratului de

acoperire cu beton a armaturii:

(c = 20 mm);

dmax. 1/3 x hp = 1/3 x 150 = 50 mm

dmax . D -5mm = 75 -5 = 70 mm

dmax . 1,3 x c = 1 ,3 x 20 = 26 mm.

Toate aceste conditii trebuind sa fie respectate simultan, rezulta dmax.

26mm; Se alege: Dmax. = 20 mm.

Granulozitatea: Se stabileste zona de granulozitate (I) în functie de dozajul de ciment

minim de 300 kg/dm3. Cunoscând zona de granulozitate si dimensiunea maxima a

agregatelor 20rnrn, rezulta urmatoarele limite ale zonelor de granulozitate (inferioare si

155

superioare):

- sortul 0 - 0,2 rnrn : 10 – 15 % : se alege 7 %;

- sortul 0,2 -1 rnrn : 30 – 40 % : se alege 23%;

- sortul 1 - 3 rnrn : 50 – 60 % : se alege 43%;

- sortul 3 - 7 rnrn : 70 - 80% : se alege 63%;

- sortul 7 - 20 rnrn : 95 - 100% : se alege 100%.

Cimentul

In functie de conditiile de expunere si de conditiile de mediu rezulta tipul cimentului ,

acesta fiind conditionat de natura agresivitatii chimice, gradul de agresivitate si de tipul

elementului (placa din beton armat.

Se recomanda cimentu! de tip I -32,5.

Raportul A/C maxlm

In functie de tipul betonului (beton armat) si clasa de expunere (1a) rezulta: raportul A/C

maxim = 0,65.

DETERMINAREA CANTITATII COMPONENTILOR

Cantitatea de apa:

Cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina in functie de clasa

betonului (C20/25) si de consistenta (T3).

A = 185 l/m3

Intrucat dimensiunea maxima a agregatelor este 20 mm, coeficientul de corectie c =

1,05, rezulta: A’ = Axc = 185x1,05 = 194,3 l/m3

Raportul A/C:

In functie de clasa betonului (C 20/25) si clasa cimentului (32,5) pentru un grad “I” de

omogenitate, rezulta valoarea raportului A/C = 0,60 + 0,05= 0,65. Comparand aceasta

valoare cu raportul A/C maxim admis, alegem in final valoarea A/C maxim = 0,65 (beton

armat si ctasa de expunere 5c).

156

Cantitatea de ciment

> dozajul minim de ciment de 300 kg/m3. Se

adpota: C = 324 kg/mc

Cantitatea de agregate:

Cantitatea totata de agregate stare uscata se evatueaza aplicand relatia:

unde:

ag = 2,7 kg/dm3

c = 3 kg/dm3

= volum de aer inclus, egal cu 2%.

Impartirea agregatului total pe sorturi:

Cantitatea pentru fiecare sort de agregat se stabileste in functie de limitele zonelor de

granulozitate alese, si anume:

- sortul 0 - 0,2 rnrn : = 128

- sortul 0,2 -1 rnrn : 1830100

723x

= 293

- sortul 1 - 3 rnrn : 1830100

2343x

= 366

- sortul 3 - 7 rnrn : 1830100

43763x

= 366

Corectarea cantitatii de apa:

Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de nisip (2%) este:

mclxui

xAgiAn

i

N /06,23)366366293128(100

2

1001

Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de pietris (1%), este

157

Cantitatea totala de apă suplimentara:

A = AN + Ap = 23,06 +6,7 = 29,7 l/mc

Cantitatea corectata de apa:

A” = A’ - A = 194,3 –29,7 = 165 l/mc

Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi:

Cantităţile corectate de agregat se stabilesc majorand cantităţile calculate anterior cu

procentul rezultat din umiditatea relativă a fiecărui sort, astfel:

- sortul 0 - 0,2 rnrn : 122 x = 131

- sortul 0,2 -1 rnrn : = 293 x = 299

- sortul 1 - 3 rnrn : 366 x = 373

- sortul 3 - 7 rnrn : 366 x = 373

- sortul 7 - 20 rnrn : 677x = 690

Cantitatea totala corectata de agregat

A” ag= = 131+299+373+373+690 = 1866

Densitatea aparentă a betonului.

b = A” +C +Ag = 165 + 324 + 1866 = 2355 kg/m3

Măsuri generale pentru pregătirea punerii în lucrare a betonului

Punerea în operă a betonului cuprinde ansamblul operaţiilor tehnologice care asigură

realizarea elementelor din beton conform cu forma, dimensiunile şi condiţiile de calitate

prevăzute în proiect.

Punerea în operă a betonului cuprinde următoarele faze de lucrări:

-pregătirea turnării betonului;

-turnarea betonului (introducerea şi răspândirea betonului în interiorul spaţiului cofrat);

-compactarea betonului şi nivelarea suprafeţelor libere ale acestuia.

158

Pregătirea turnării betonului constă în executarea unor verificări şi luarea tuturor măsurilor

necesare în vederea asigurării turnării betonului fără întreruperi neprevăzute şi în condiţii care

să garanteze obţinerea calităţii stabilite.

Principalele operaţii necesare înainte de turnarea betonului

-Verificarea terenului de fundare de către specialistul geotehnician.

-Verificarea dimensiunilor în plan şi a cotelor de nivel ale săpăturilor.

-Verificarea existenţei stratului de beton de egalizare şi a grosimii acestuia.

-Se verifică orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor de la grinzi şi planşee.

-Verificarea cofrajelor stâlpilor şi a diagramelor şi corespondenţa acestora

cu elemenele de la nivelul inferior.

-Verificarea stabilităţii şi rezistenţei cofrajelor şi a elementelor de susţinere;

-Verificarea armării conform proiectului, solidarizarea armăturii şi asigurarea acoperirii cu

beton.

-Verificarea existenţei şi amplasarea pieselor care vor fi înglobate în beton.

Operaţiile obligatorii înainte de turnarea betonului

-Curăţarea cofrajului şi a armăturilor.

-Tratarea suprafeţei betonului turnat anterior şi întărit.

-Curăţarea resturilor de mortar de pe elementele de zidărie.

-Betonul întărit, zidăriile şi cofrajeie de lemn se vor uda de mai multe ori cu apă.

-Astuparea rosturilor dintre panourile de cofraj sau dintre scândurile feţei

cofrante.

Măsuri pentru buna desfăşurare a betonării

Asigurarea apei necesare udării suprafeţelor care vor veni în contact cu betonul

proaspăt şi curăţirii mijloacelor de transport a betonului.

Asigurarea energiei electrice necesară transportului betonului şi

compactării lui. Asigurarea căilor de transport pentru muncitori.

Asigurarea utilajelor si dispozitivelor pentru transportul, turnarea şi compactarea

betonului. Asigurarea forţei de muncă necesare transportului, turnării şi compactării betonului.

În urma efectuării verificărilor şi măsurilor menţionate, se va proceda la consemnarea

celor constatate într-un proces verbal de lucrări ascunse, care va fi ataşat cărţii construcţiei.

Reguli generale de betonare

Betonarea va fi condusă de şeful punctului de lucru, care va fi permanent la locul de

turnare.

159

Betonul se va turna in max. 15 minute de la aducerea lui la obiectiv şi se va ţine cont ca

terminarea punerii lui în operă să se realizeze înainte de inceperea prizei cimentului.

La obiectiv betonul se va descarcă in mijloace special amenajate (bene, pompe,

jgheaburi), fiind interzisă descărcarea lui direct pe pământ.

Dacă betonul prezintă segregări se va efectua reamestecarea lui pe platforme special

amenajate fără a se adăuga apă.

Înălţimea de cădere liberă să nu fie mai mare de l,5 m, trebuie evitata căderea directă a

betonului cu viteză mare in cofraj, atât în cazul introducerii lui pe partea superioară cât şi în

cazul introducerii laterale.

Descărcarea betonului pe suprafaţa elementului care se betonează se face

în sens invers celui în care se înaintează cu betonarea.

Betonul se va răspândi uniform în straturi cu grosimea stabilită în funcţie

de condiţiile de compactare (in căzul vibrării 30...50 cm), fiind interzisă folosirea greblei si

tragerea sau asvârlirea cu lopata la distante mai mari de

1,5 m. Turnarea se va face fără întreruperi. Dacă acestea nu pot fi evitate, se vor

creea rosturi de lucru. Se va evita şi corecta deformarea sau deplasarea armăturilor de la

poziţia prevazuta. Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor prin

intermediul distanţierilor.

Nu se vor produce şocuri sau vibraţii în armături care pot împiedica aderenţa dintre beton

si armături. În porţiunile cu secţiuni mici sau cu armături dese se va urmări umplerea corectă a

secţiunii prin îndesarea laterală a betonului cu

şipci şi vergele, concomitent cu vibrarea lui.

Circulaţia muncitorilor şi utilajelor de transport se va face numai pe podine speciale care

să nu rezeme pe armături.

În cazul unor deformări sau deplasări ale cofrajului apărute în timpul betonării, aceasta

trebuie întreruptă şi readucerea cofrajului la poziţia stabilită prin proiect.

Turnarea betonului în fundaţii

Fundaţii din beton simplu. Se va folosi un beton vârtos şi de lucrabililate 1,2, înainte de

începerea turnării se sapă cei 10 cm de pământ lăsat nesăpat până se ajunge la cota de fundare

stabilită în proiect. Se curăţă gropile de fundaţie şi cofrajele. Cofrajele se udă cu 2-3 ore înainte

de turnarea betonului. Se amenajează căi de acces pentru muncitori şi mijloacele de transport.

Atunci când fundaţiile se execută sub nivelul apelor subterane, se iau măsuri de evacuare

sau de coborâre a nivelului acestora. Betonul se toarnă în fundaţii în straturi cu grosimea de

160

15...20 cm în cazul compactării manuale şi de 30...40 cm când compactarea se execută prin

vibrare. Dacă pământul este necoeziv şi fundaţiile nu se pot turna direct în şanţuri, corpul fundaţiei

se execută în cofraje.

Fundaţii din beton armat înainte de începerea turnării se curăţă cofrajele,

armăturile şi betonul simplu de suport. Se udă cofrajele şi stratul de beton simplu. Betonul

folosit frecvent la realizarea acestor elemente este plastic, de lucrabilitate L3. Se va compacta

prin vibrare sau prin îndesare cu vergele metalice şi prin baterea cofrajului. Betonul trebuie

turnat continuu pe înălţimea secţiunii.

În cazul fundațiilor continue, betonarea se va face în sens longitudinal, iar dacă trebuie

oprită se va face ia un unghi de 90°. La radiere betonarea se face fără întrerupere pe o

înălţime ce nu trebuie să depăşească 1,0 m înălţime.

Turnarea betonului în stâlpi

Înainte de începerea turnării se va verifica dacă betonul de la baza stâlpilor a fost bine

spălat şi nu există impurităţi. După aceasta se poate fixa capacul de vizitare de la buza

stâlpului.

Betonarea se face cu respectarea următoarelor reguli:

-înălţimea de cădere liberă a betonului nu va depăşi 1 m;

-betonarea se va face fără întreruperepe pe toată înălţimea stâlpului;

-turnarea se va face în straturi orizontale de 30..50 cm.

-în cazul stâlpilor care au secţiunea mai mică de 30x30 cm şi au armături la partea superioară

se vor prevedea ferestre de turnare la distanţe de 1 m în feţele laterale ale cofrajului;

-betonul se compactează cu pervibratoare sau cu vibratoare de cofraj;

-atunci când se foloseşte pervibratorul se va avea în vedere ca distanţa buteliei faţă de cofraj

să fie de cel puţin doua ori diametrul buteliei şi cel mult jumătate din raza ei de acţiune.

Turnarea betonului în diafragme

Betonarea diafragmelor se face cu respectarea condiţiilor de la betonarea stâlpilor,

suplimentar faţă de acestea în cazul diafragmelor cu grosimea de minim 12cm şi înălţimea de

maxim 3m, betonul se poate turna direct pe la partea superioară utilizând bene cu furtun,

burlane, pâlnii sau pompa de beton.

Se acordă o atenţie deosebită zonelor cu armături dese unde pot să apară segregări ale

betonului.

Turnarea betonului în plăci, grinzi si scări

Planșeele se betonează continuu pe toată suprafaţa lor.

161

Grinzile se betonează în straturi orizontale cu grosimea de 30...50cm şi se

compactează cu pervibratorul. Plăcile se compactează cu vibratoare de suprafaţă (rigla

vibratoare, placa vibratoare).Turnarea betonului in placi si grinzi va începe după 1..2 ore de la

terminarea turnării stâlpilor sau pereţilor pe care reazemă, pentru a se asigura încheierea

procesului de tasare a betonului proaspăt introdus in aceştia.

Circulaţia mucitorilor si a mijloacelor de transport se face pe podine de lucru. La

turnarea rampelor de scară nu se admit rosturi de lucru. Betonarea la acestea se face la fel ca

la plăci, cu singura observaţie că turnarea se face de jos în sus.

Proceduri de compactare a betonului

Compactarea este operaţia tehnologică ce se execută asupra betonului proaspăt în

vederea eliminării din masa betonului a aerului, a unei părţi din apa de amestecare în exces,

precum şi a umplerii perfecte a cofrajelor şi a spaţiilor dintre armături.

Scopul principal al compactării este mărirea capactității betonului.

În general golurile din beton creaza discontinuităţi care influenţează negativ proprietăţile

sale fizico-mecanice, din care menţionam:

-reducerea rezistenţelor mecanice;

-reducerea impermeabilităţii;

-reducerea conlucrării dintre beton si armături;

-reducerea durabilităţii prin:

-reducerea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ;

-reducerea rezistenţei la agresivitate chimică;

-corodarea armăturilor, care conduce la o creştere în volum a oţelului şi respectiv la o fisurare

şi exfoliere a betonului;

-mărirea contracţiei la uscare şi a curgerii lente a betonului, a fenomenului de cavitate etc. .

Durata vibrării va fi cu atât mai redusă cu cât

-Amestecul are o lucrabilitatea mai mare (consistenţă mai slabă).

-Betonul este mai bogat în elemente fine.

-Forma granulelor este mai rotunjită.

-Dimensiunea maximă a granulelor este mai mică.

-Coeficientul de armare este mai redus.

-Frecvenţa oscilaţiilor este mai mare.

Deoarece durata optimă de vibrare este greu de stabilit, momentul terminării compactării poate

fi considerat când se observă următoarele fenomene:

162

-încetarea tasării vizibile a betonului;

-suprafaţa betonului devine plană;

-la suprafaţa betonului apare laptele de ciment;

-bulele de aer încetează să mai apară la suprafaţa betonului.

Rotirea excentricului se face cu ajutorul unui electromotor alimentat cu un curent de joasa

tensiune (42V) care poate fi încorporat în butelie sau poate fi amplasat în exterior. Electromotorul

este alimentat la un corvertizor. În afara de vibratoarele electrice pot exista şi vibratoare

pneumatice si cu combustie internă.

Poziţia de lucru a vibratoarelor este cea verticală. Ele se introduc repede în beton (pentru a

nu antrena aer în masa betonului) şi se extrag lent (5-8 cm/sec). In timpul vibrăriei, buteliei i se

imprimă o mişcare lentă de ridicare şi coborâre pe o înălţime de cea un sfert din lungimea ei. Este

interzisă atingerea cu vibratorul a armăturilor, pieselor înglobate şi a tecilor pentru armăturile

postintinse. Grosimea stratului vibrat nu va depăşi % din lungimea buteliei, iar apropierea

vibratorului de cofraj sau tipar se va face la o distanta de 5 cm. În cazul în care elementul se

realizează din mai multe straturi, vibratorul se va scufunda în stratul anterior turnat pe o

adâncime de 5-15 cm pentru a antrena şi scoate apa de la suprafaţa acestuia.

Distanţa dintre doua poziţii succesive va fi de 1,4 R, unde R este raza de acţiune a

vibratorului stabilită experimental.

În cazul unor elemente subţiri si cu armatură deasă, compactarea se realizează cu ajutorul

unei lănci (o platbanda metalica) fixată pe butelia vibratorului.

Tratarea betonului după punerea în operă

Condiţiile atmosferice în timpul şi după turnare.

Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate şi

viteza vântului, care pot accelera uscarea prematură a betonului.

Condiţiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.

Cu cât condiţiile de expunere sunt mai severe cu atât este necesar ca durata de tratare

să fie prelungită.

Durata de tratare depinde de:

-agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu;

-condiţiile de mediu în timpul tratării betonului;

-sensibilitatea amestecului (funcţie de tipul de ciment şi raportul apă/ciment);

163

-pentru a se obţine un amestec mai puţin sensibil la tratare trebuie în general redus raportul

apă/ciment.

In cazul în care betonul este supus intens la uzură sau structura va fi expusă în condiţii

severe de expunere, se recomandă creşterea duratei de tratare cu 3-5 zile.

În lipsa unor date referitoare la compoziţia betonului, condiţiile de expunere în timpul

duratei de serviciu a construcţiei - pentru a asigura condiţii favorabile de întărire şi a reduce

deformaţiile din contracţie - se va menţine umiditatea timp de minimum 7 zile după turnare (cu

excepţia recipienţilor pentru lichide).

În cazul recipienţilor pentru lichide menţinerea umidităţii va fi asigurată 14-28 zile, în

funcţie de anotimp şi condiţiile de expunere.

Protecţia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini

etc). Materialul de protecţie trebuie menţinut permanent în stare umedă.

Stropirea cu apă va începe după (2÷12) ore de la turnare, în funcţie de tipul de ciment

utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca

prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de (2÷6) ore în aşa fel încât suprafaţa să se menţină

permanent umedă. Se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile de calitate similare cu condiţiile

de la apa de amestecare.

In cazul în care temperatura mediului este mai mică de +5° C, nu se va proceda la

stropire cu apă ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie. În general, în momentul în

care se obţine o rezistenţă a betonului de 5 N/mm2 nu mai este necesară protecţia. Peliculele

de protecţie se aplică în conformitate cu reglementările speciale.

Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de

polietilenă atâta timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.

Betonul ce ar urma să fie în contact cu ape curgătoare va fi protejat de acţiunea

acestora, printr-o deviere provizorie de cel puţin 7 zile sau prin sisteme etanşe de protecţie

(palplanşe sau batardouri).

Norme de tehnica securităţii muncii

Aplicarea normelor de protecţie a muncii este obligatorie pentru toate unităţile din

economie, având activităţi cu specific de construcţii-montaj.

Acestea sunt obligatorii atât pentru personalul ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul

şantierului cât şi pentru cei care din motive diverse se află în interiorul şantierului.

Norme generale de protecţia muncii

164

Înainte de începerea lucrului, întregul personal muncitor trebuie să aibă făcut instructajul

de protecţia muncii.

Personalul muncitor care urmează să execute lucrările de construcţii-montaj, să nu fie

bolnav, obosit sau sub influenţa băuturilor alcoolice şi să fie dotat cu echipament de lucru şi

protecţie corespunzătoare lucrărilor ce le are de executat.

Sculele, dispozitivele şi utilajele prevăzute a se utiliza, să fie în bună stare,

de lucru sau funcţionare.

Să fie împrejmuite pasarelele, scările şi platformele de lucru, precum şi zona din raza de

acţiune periculoasă a utilajelor de ridicat.

Gropile, puţurile de foraj, golurile (curţi interioare, casa scării etc.) se vor

împrejmui.

Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scânduri de bord, având în vedere

eventualele sarcini pe care acestea va trebui să le suporte.

Se va atrage atenţia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, atât ziua

cât şi noaptea, în toate locurile periculoase.

Se interzice executarea concomitentă de lucrări la două sau mai multe

niveluri diferite, aflate în puncte pe aceeaşi verticală, fără măsuri de protecţia muncii

corespunzătoare.

Se interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datorită existenţei

unor gaze nocive.

Manipularea mecanizată pe orizontală şi verticală a diferitelor încărcături, se va putea

face cu luarea următoarelor măsuri:

-legarea şi fixarea încărcăturilor se va face numai de personaj instruit şi autorizat;

-să nu se folosească dispozitive de legare uzate peste limitele admise

-să execute legarea încărcăturilor astfel încât acestea să nu se poată deplasa, aluneca sau

roti, după ce sunt ridicate;

-supravegherea încărcăturii se va face până când aceasta este coborâtă şi aşezată corect, la

locul destinat;

-este interzisă staţionarea sau circulaţia personalului muncitor pe încărcătură

Se interzice aplecarea personalului muncitor în afara construcţiei, pentru a prelua

încărcătura, sau a o deplasa din cârligul mijlocului de ridicat.

165

Se interzice executarea lucrărilor la înălţime în perioada de timp nefavorabil (vânt cu

viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusă etc). Toate utilajele şi maşinile de

construcţie, acţionate cu motoare electrice, vor fi legate la pământ.

Nu este permis a se executa lucrări de sudură, la temperaturi interzise de

prescripţiile tehnice specifice acestor lucrări.

Executarea pe timp de noapte a unor lucrări, se poate face cu luarea unor măsuri:

-iluminarea corespunzătoare pe întreaga zonă de lucru;

-dotarea personalului cu echipament reflectorizant;

-vopsirea cârligului macaralei, etc. în culori reflectorizante;

-orice mişcare (manevră) a mijlocului de ridicat va fi însoţită de semnalizare acustică;

-personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.

Pentru iluminarea locală a locurilor de muncă se va utiliza tensiunea de 24V, pentru

condiţii normale şi 12V pentru lucrări cu umezeală excesiva. Se interzice aruncarea sculelor,

materialelor etc. de la înălţime. În toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu

echipament de protecţie specific (cască de protecţie, centuri de siguranţă, ochelari de protecţie

etc.).

Norme specifice de protecţia muncii.Norme de turnare şi compactare a betonului

Înainte de începerea turnării betoanelor, se va controla modul de execuţie a cofrajelor,

schelelor şi podinelor de lucru şi soliditatea acestora.

În cazul turnării betonului la o înălţime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevăzute

cu balustrade şi bordură de margine.

La turnarea betoanelor pentru elemente de construcţie cu o înclinare mai mare de 30 grade,

personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranţă.

Se interzice personalului muncitor, accesul în zona de turnare unde este pericol de cădere a

betonului. Se interzice personalului muncitor să staţioneze sub benă.

La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua următoarele măsuri:

-manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor căruia i s-a făcut atât instructajul

tehnic, cât şi ce de protecţia muncii;

-se interzice utilizarea vibratoarelor defecte;

-vibratoarele care se defectează în timpul turnării şi compactării vor fi imediat deconectate de la

sursa de curent şi trimis la reparaţie;

166

-personalul muncitor va purta cizme şi mănuşi electroizolante, iar carcasa vibratorului se va

lega la pământ;

-în timpul întreruperii lucrului sau deplasării vibratoarelor acestea se vor deconecta de la

reţeaua electrică.

Norme de executare a lucrărilor pe timp friguros

În vederea executării lucrărilor pe timp friguros se vor lua din timp, următoarele măsuri

generale:

-asigurarea posibilităţilor de îndepărtate a apelor de suprafaţă de lângă construcţii;

-executarea umpluturilor la fundaţii;

-pregătirea căilor de transport din interiorul şantierului;

-curăţirea şantierului de resturi materiale;

-izolarea conductelor (apă, abur) şi montarea robinetelor de golire la punctele joase ale reţelelor;

-pregătirea utilajului necesar, repararea şi adăpostirea lui;

-amenajarea centralelor de betoane şi mortare, montarea instalaţiilor de încălzire a apei şi

agregatului;

-se va organiza un control riguros al focurilor, în special în timpul nopţii.

La executarea lucrărilor de beton şi beton armat se vor avea în vedere următoarele măsuri:

-în cazul când pe cofraje sau armături există zăpadă sau gheaţă, acestea vor trebui îndepărtate

cu apă fierbinte sau abur, imediat înainte de turnarea betonului;

-în cazul utilizării aburului pentru încălzirea materialelor, în buncăre, se vor lua măsuri împotriva

aburului în încăperi de lucru;

-se vor lua măsuri împotriva accidentării personalului muncitor direct cu abur, sau prin atingerea

conductelor sau a altor elemente de distribuţie neizolate;

-încălzirea apei cu ajutorul aburului trebuie efectuată în rezervoare prevăzute cu capace şi ţevi de

preaplin;

-personalul muncitor care lucrează la încălzirea betonului cu curent electric, va fi echipat cu cizme şi

mănuşi electroizolante, când tensiunea echipamentelor folosite depăşeşte 40V;

-sectoarele încălzite electric, vor fi obligatoriu împrejmuite şi prevăzute cu indicatoare de

avertizare privind pericolul electrocutării;

-tensiunea curentului să nu depăşească 110V, în anotimpurile umede şi în timpul dezgheţului;

-este interzisă păstrarea materialelor explozibile şi inflamabile, a lubrifiantilor, recipienţilor cu gaze

comprimate ca şi a alimentelor, în aceeaşi încăpere cu clorura de calciu;

-decofrarea construcţiilor executate pe timp friguros se poate face atunci când betonul pus în operă

167

a atins rezistentele specificate în normele în vigoare.

Respectarea condiţiilor se urmăreşte de către şefii formaţilor de lucru şi de personalul

tehnic de îndrumare şi supraveghere al constructorului şi beneficiarului.

Separat de aceasta, se efectuează verificări:

-pe parcursul executării, pentru toate categoriile de lucrări ce devin ascunse prin acoperire cu

(sau înglobate) alte categorii de lucrări sau elemente de construcţii.

-certificarea calităţii lucrărilor se face în scopul confirmării corespondenţei acestora cu

proiectul, în limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile prevazute în acestea.

-dispoziţiile de şantier emise de proiectant, cu avizul beneficiarului au acelaşi regim de

aplicabilitate ca şi proiectul de execuţie din punct de vedere al respectării condiţiilor de calitate

şi al verificărilor efectuate.

-in toate cazurile în care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau încercare efectuată pe

parcurs, referitoare la rezistenţa, stabilitatea sau funcţionalitatea lucrării nu se încadrează în

abaterile admisibile, decizia asupra continuării lucrărilor nu poate fi luată decât pe baza

acordului dat in scris de beneficiar cu acordul proiectantului.

-este cu desăvârşire interzis a se proceda la executarea de lucrări care să ănglobeze sau să

ascundă defecte ale structurilor de rezistenţă sau care să împiedice accesul şi repararea

corectă sau consolidarea acestora.

Funcţie de momentul efectuării verificărilor acestea se referă la:

a)determinarea prin măsuratori a corespondenţei elementelor verificate cu prevederile

proiectului din punct de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi modului de armare;

b)existenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor;

c)efectuarea încercărilor de probă impuse de proiect şi de prescripţiile tehnice precum

şi existenţa documentelor cu rezultatele acestora şi a proceselor verbale de lucrări;

d)examinarea existenţei şi conţinutului documentelor şi proceselor verbale menţionate

mai sus a sintezelor şi concluziilor acestora.

Verificările şi principalele condiţii de calitate sunt cuprinse pe categorii de lucrări în ”

Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente ” – indicativ C

56-85.

168

POPULAŢIA ŞANTIERULUI ŞI STRUCTURA SA

Structura populaţiei după domeniul de activităţi:

NC = personal muncitori ce işi desfăşoară activitatea în construcţii si montaj

NI = personal muncitori ce işi desfăşoară activitatea în instalaţii pentru construcţii

NM = personal muncitori din activitatea de montaj utilaje şi echipamente de construcţii169

N=30 muncitori (numarul maxim de muncitori din graficul fortei de munca)

Nc = Nc maxgrafic fm * * 1,11 = 30 * 1.11 = 33.3 ≈ 34 persoane

NI = 0.30 * Nc maxgrafic fm * 1.22 = 0.30 * 30 * 1.22 = 10.98 ≈ 11 persoane

NM = 0

NT0= NC+NI+NM=45persoane

B Structura populaţiei din punct de vedere al calificării personalului:

N1 = personal muncitor cu calificare superioară ( categoria de calificare > 4)

N2 = personal muncitor cu calificare medie şi necalificaţi ( categoria de calificare ≤ 4)

N3 = personal tehnic , economic , social , administrativ ( TESA )

N1 = 0,5 *NC + 0,62 *NI + 0,71 *NM = 0,5*34+0,62*11+0,71*0 = 23.82 ≈ 24 persoane

N1 = 24 persoane

N2 = 0,4 *NC + 0,20 *NI + 0,15 *NM = 0,4*34+0,2*11+0,15*0 = 15.8 ≈ 16 persoane

N2 = 16 persoane

N3 = 0,1 *NC + 0,18 *NI + 0,14 *NM = 0,1*34+0,18*11+0,14*0 = 5.38 ≈ 5 persoane

N3 = 5 persoane

NT0 = N1 + N2 + N3 NT0 = 24+16+5=45 persoane.

C Structura populaţiei după domiciliul stabil

- personal localnic 60%NT0 → NT1 = N11 + N21 + N31

- personal din împrejurimi 30%NT0 → NT2 = N12 + N22 + N32

- personal din alte localităţi – familişti 0%NT0 → NT3 = N13 + N23 + N33

– nefamilişti 10%NT0 → NT4 = N14 + N24 + N34

NT0 = N1 + N2 + N3 -persoane

NT0 = NT1 + NT2 + NT3 + NT4 -persoane

N11 = 0,60 * N1 = 0,60 * 24 = 14.4 ≈ 15 persoane

N12 = 0,30 * N1 = 0,30 * 24 = 7.2 ≈ 7 persoane

N13 = 0

N14 = 0,10 * N1 = 0,10 * 24 = 2.4 ≈ 2 persoane

N1 = N11 + N12 + N13 + N14 = 24 persoane

N21 = 0,60* N2 = 0,60 * 16 = 9.6 ≈ 9 persoane

N22 = 0,30* N2 = 0,30 * 16 = 4.8 ≈ 5 persoane

N23 = 0

170

N24 = 0,10 * N2 = 0,10 * 16 = 1.6 ≈ 2 persoane

N2 = N21 + N22 + N23 + N24 = 16 persoane

N31 = 0,60 * N3 = 0,60 * 5 = 3 persoane

N32 = 0,30* N2 = 0,30 * 5 = 1.5 ≈ 1 persoana

N33 = 0

N34 = 0,10 * N3 = 0,10 * 5 = 0.5 persoane ≈ 1 persoana

N3 = N31 + N32 + N33 + N34 = 5 persoane

D Populaţia şantierului:

P = NT0 + Nmf = 250 + 0 = 250 persoane

Nmf = 1,7 * NT3 = 1,7 * 0 = 0

P = NT1 + NT2 + 2,7*NT3 + NT4 = 27 + 13 + 2,7 * 0 + 5 = 45 persoane

P = P1 + P2 + P3 + P4 = 27 + 13 + 0 + 5 = 45 persoane

Tippersonal

Nr.persoane

Structura după domiciliul stabilLocalnici

(60%)Navetişti

(30%)Din alte localităţi

Familişti(0%) Nefamilişti(10%)Personal cu

calificare superioară

cat. > 4

N1 = 24 N11 = 15 N12 = 7 N13 = 0 N14 = 2

Personal cucalificare medie şi

necalificatcat. < 4

N2 = 16 N21 = 9 N22 = 5 N23 = 0 N24 = 2

Personal TESA N3 = 5 N31 = 3 N32 = 1 N33 = 0 N34 = 1

TOTAL NT0 = 45 NT1 = 27 NT2 = 13 NT3 = 0 NT4 = 5

Membri de familie Nmf = 0 — —Nmf = 1.7NT3 =

0—

Populaţie şantier P = 45 P1 = 27 P2 = 13 P3 = 0 P4 = 5

171

STABILIREA DOTĂRILOR SOCIAL – ADMINISTRATIVE PENTRU ORGANIZAREA DE ŞANTIER :

Nr.crt.

Obiecte social – administrative necesare Obiecte social – administrative adoptate

Denumireaobiectului

U.F(prs)

Indice desuprafaţă(m2/pers.)

Nr. persoaneaferente

(mTip obiectproiect tip

Unitate defolosinţe

Numărbucăţi

Suprafaţaefectivă

(m2)

Amplasamentobiecte

0 1 2 3 4 5(=3x4) 6 7 8 9 10

1 Birouri 1 3 N3 = 5 15Container

2.435 x 6.0654 - 6

birouri2 2 x 14.77 =29.54

2santier

2 Vestiar 1 0,65N1 + N2 =

= 4026

Container2.435 x 6.065

20persoane

2 2 x 14.77 = 29.542

santier

3 Grup sanitar 1 0,30(N1 + N2=

206

Container2.435 x 6.065

40pers.

1 14.771

santier

4 Dormitoare 18,69

(6 paturi)NT4 = 5 43.45

Container2.435 x 6.065

3 - 8paturi

1 1 x 14.77 = 14.771

santier

NOTĂ : Dotările social – administrative se amplasează în zona intrării în şantier

172

BIBLIOGRAFIE

Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice; indictiv

C29-85

Cod de proiectare pentru bazele proiectarii structurilor in constructii – iunie 2005

Cod de proiectare pentru evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor – iunie 2005

Cod de proiectare. Bazele roiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului.

Cod de proiectare P100-2006 seism.

Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa NP112-04

Cod de proiectare pentru structuri din zidarieCR 6-2006

Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton armat – R.Agent şi

D.Dumitrescu

Calculul şi alcătuirea structurilor etajate cu diafragme – I.Brânzan şi M.Barbaiani

Tehnologii pentru lucrările de construcţii – I.Georgescu

Beton armat - I.Georgescu

Note de curs

174