Lucrare Diploma Ocluzia

7/22/2019 Lucrare Diploma Ocluzia

http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-diploma-ocluzia 1/54

COALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA”Ș GALAŢI

LUCRARE DEDIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OCLUZIEINTESTINALĂ

COORDONATOR NINA STREŞINĂ

CANDIDATMonica MUSCĂ

2013



MOTTO:

"Via a nu înseamnă a respira, ci a activa, a ne folosi deț

organele, de sim urile, de facultă iile noastre, de toate păr ile din noiț ț ț

în ine – aceasta ne dă sentimentul rezisten ei noastre."ș ț

J.J. ROUSEAU- "EMILLE"



CUPRINS

PREZENTARE CONCEPTULUI NURSING

1. ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV........Ș

2. OCLUZIA INTESTNALĂ...............................................

3. EDUCA IA PENTRU SĂNĂTATE A POPULA IEI CUȚ Ț

AFEC IUNI ALE APARATULUI DIGESTIV........................Ț

4. PREGĂTIREA PREOPERATORIE...............................................

4.1 PREGĂTIREA GENERALĂ....................................

4.2 PREGĂTIREA DIN PREZIUA INTERVEN IEIȚ

CHIRURGICALE.............................................................

5. ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE.............................................

6. APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING ÎN ÎNGRIJIREA

BOLANVILOR CU OCLUZIE INTESTINALĂ............................

7. PLAN DE ÎNGRIJIRE..............

BIBLIOGRAFIE................................................................



PREZENTARE CONCEPTULUI DE NURSING

A FI NURSA ÎNSEAMNĂ:

Să nu fi niciodată supărat.

Să fi deseori frustată.

Să fi înconjurata de probleme.

Să ai atât de multe de facut si atât de putin timp.

Să porti o responsabilitate foarte mare şi sa ai foarte puţina autoritate.

Să intri în vieţile oamenilor şi sa marchezi o diferenţa. Unii te vor

binecuvanta, alţii te vor blestema.

Vei vedea oameni în starea lor cea mai proastă şi în starea lor cea mai

bună.

Vei vedea viaţa începând şi sfarşindu-se.

Vei experimenta victorii triumfătoare şi e ecuri devastastoare.ș

Vei plânge mult.Vei râde mult.

Vei şti ce înseamnă să fi om i să fi uman.ș

(PRO NURSE Washinton D.C. - D.S.A.)



Trăim într-o lume în continuă schimbare, iar pentru societatea de astăzi, multe

din problemele individului tind să devină din ce în ce mai mult, probleme ale

societăţii. Efectele extinse ale transformărilor care au loc în dinamica socială

determină această schimbare de atitudine. În acelaşi timp, problemele majore ale

societăţii se înscriu ca factori modelatori ai personalităţii individului. Respectarea

individualităţii se conturează tot mai mult ca şi regulă esenţială a unei societăţi

civilizate.

În acest context, procesul de nursing, se defineşte ca un proces dinamic,

adaptabil la cerinţele individului şi trebuinţele societăţii, mentinându-şi nealterat

obiectivul principal, obţinerea unei mai bune stări de sănatate pentru individ,

familie, comunitate.

Astăzi procesul de nursing a căpătat valenţe noi, rolul asistentului medical a

devenit mai complex, în sensul lărgirii sferei de activitate, una dintre îndatoriri fiind

aceea "de a diagnostica şi stabili atitudinea terapeutică adecvată pentru

răspunsul individului faţă de o problemă de sănătate actuală sau potenţială”.

În centrul îngrijirilor de sănătate se află pacientul, dar el nu mai este perceput

simplist doar ca un individ ce suferă de o anumita boală, ci este apreciat holistic ca o

persoană cu necesităţi fizice, emoţionale, psihologice, intelectuale, sociale şi

spirituale. Aceste necesităţi inter-relaţionează, sunt interdependente, de egală

importanţă şi reprezintă fundamentul intervenţiilor asistentului medical ce va trebui să

se adapteze la o infinitate de reacţii, manifestări, trăiri, relaţii interpersonale, generate

de unicitatea profilului psihic al protagoniştilor implicaţi şi de specificul situaţiei

concrete în care îşi desfăşoară activitatea.

Este important ca asistentul medical să fie familiarizat cu aspectul complex al

naturii psihice umane, să înţeleagă că indivizi diferiţi au reacţii diferite faţă deaceeaşi problemă urmare a structurii lor unice de personalitate . Există mai multe

accepţiuni ale conceptului de personalitate, dar cea mai folosită este aceea ce

defineşte personalitatea ca fiind "organizarea mai mult sau mai puţin durabilă a

caracterului, temperamentului, inteligenţei şi fizicului unei persoane; organizare ce

determină adaptarea sa unică la mediu” , (Eysenck).

Suntem ceea ce suntem şi devenim ceea ce devenim, în mare parte, datorită

contextului social în care existăm şi ne desfăşurăm activitatea. Socializarea se



realizează în interiorul diverselor grupuri umane (familie, şcoală, prieteni, colectiv de

muncă). Grupul intermediază individului relaţia cu societatea şi cu sine.

Individul dezvoltă concomitent şi continuu relaţii informaţionale cu lumea

externă şi cu propria fiinţă, întreţinând la nivelul normalului, un echilibru între

cunoaşterea de sine şi cunoaşterea realităţii. Fiecare ne naştem cu un potenţial uman

care se valorifică şi se dezvoltă treptat pnn socializare, asimilarea valorilor şi

comportamentelor sub forma unei învăţări continue.

Conceptul holistic de apreciere a individului poate fi rezumat în câteva idei

principale ce stau la baza susţinerii ştiinţifice a desfăşurării procesului de nursing:

- individul este un tot unitar caracterizat prin integritate şi el reprezintă mai

mult decât suma părţilor sale componente;

- individul este în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător, schimbând

materie şi energie cu acesta;

- evoluţia fiziologică a individului este ireversibilă şi unidirecţională în timp şi

spaţiu;

- individul uman se caracterizează prin capacitate de abstracţie, imaginaţie,

senzaţii, emoţii.

Toate aceste aprecieri subliniază evoluţia conceptului "îngrijirilor de sănătate"

de-a lungul timpului şi adaptarea acestuia la principiile de organizare actuală a

sistemului sanitar, urmărind în principal rolul asistentului medical:

- asistentul medical reprezintă un element important al echipei medicale;

- asistentul medical desfăşoară o activitate autonomă, cu competenţe bine

stabilite;

- activitatea medicală nu vizează doar tratarea eficientă a îmbolnăvirilor, în

prezent accentul se pune pe prevenirea bolilor şi promovarea stării de sănătate;

- rolul asistentului medical intervine atât în îngrijirea individului cât şi acomunităţii (promovarea sănătăţii, educaţia pentru sănătate).

Organizarea datelor culese în vederea întocmirii planului de îngrijire se poate

face conform unui model conceptual. Conceptele sunt necesare în nursing pentru a

lega teoria de practică, iar pentru a fi complete trebuie să conţină elemente critice

severe precum procesul de nursing, un scop anume, un raţionament, o specificare a

rolului profesional, o descriere a clientului şi a aşezării clinice.



1. ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIVȘ

A. Anatomia aparatului digestiv

a. Căile digestive superioare: cavitatea bucală

faringele

esofagul

b. Organele digestive abdominale:

stomacul

intestinul sub ireț

intestinul gros

c. Organele digestive abdominale:

ficatul

căi biliare

pancreas

1. Cavitatea bucală: - este primul segment al tubului digestiv care comunică

cu exteriorul prin orficiul bucal i cu faringele prin istmul bucofariangian. Esteș

împăr ită de arcadele dentare în două păr i:ț ț

anterior se găse te vestibulul bucalș

posterior cavitatea bucală propriu-zisă

Pere ii cavită ii bucaleț ț

a. Peretele anterior reprezentat de cele două buze, marginile lor se unesc

deoparte i de cealaltă formând comisura bucală;ș

b. Peretele posterior, este incomplet i corespundeș istmului buco-faringian;

c. Doi pere i lateraliț , adică cei doi obraji. În peretele bucal, în dreptul celui

Fig. 1 Cavitate bucală







Pe lângă aceste por iuni stomacul mai are i două fe e:ț ș ț

mica curbură sau marginea dreaptă care este concavă;

marea curbură sau marginea stângă care este convexă;

Marea curbură porne te de la cardia i formează împreună cu esofagul incizuraș șcardiacă, înconjoară fundul stomacului i apoi prezintă o por iune verticală care seș ț

continuă cu o por iune orizontală.ț

Structura stomacului

1. Mucoasa gastrică: - învele te suprafa a internă, ea este străbătută deș ț

numeroase orificii ce reprezintă deschiderea unei înfundături sau invagina ii în fundulț

cărora se găsesc glandele gastrice.

Glandele gastrice

a. glandele cardiace: - au o secre ie seroasă;ț

b. glandele fundice: - sunt alcătuite din celule:

principale: - care seceră pepsinogenul;

parietale: - care secretă HCI;

auxiliare sau accesorii: - care secretă mucus i enzime cu ac iuneș ț

asupra dipeptidelor.c. glandele pilorice: - sunt situate în regiunea antrală i pilorică i pe micaș ș

curbură. Ele secretă mucus diferit de cel secretat de celulele gastrice.

2. Musculatura gastrică: - este formată din fibre musculare netede dispuse în trei

straturi:

unul extern format din fibre longitudinale;

unul mijlociu format din fibre circulare;

unul intern format din fibre oblice care se găse te numai în por iunea verticalăș ța stomacului.

Tunica seroasă:- este reprezentată de peritoneul care acoperă stomacul iș

trece apoi pe organele vecine formând ligamente sau mezooni – epiploane sau

omenturi. Acestea sunt:

marele epiplon: - numit i omentul mare sau ligamentul gastro-colic.ș

Acesta acoperă ca un an toată masa intestinală.ș ț

micul epiplon sau omentul mic numit i ligamentul gastro-hepatic.ș5. Intestinul sub ire:ț - are următoarele componente:

Fig.2. Structura stomacului

Fig.3 Intestinul sub ireț



duodenul;

ileonul;

jejunul.

Duodenul este partea ini ială a intestinului sub ire i are o lungime deț ț ș

aproximativ 30 cm. Cea mai mare parte a sa este situată înapoia peritoneului pariental

fixat de peretele posterior al abdomenului la nivelul L1-L2. Are forma unei potcoave

în scobitura căreia se află capul pancreasului.

Por iunile duodenului:ț

bulbul duodenal:- este por iunea mobilă a duodenului în raport cu ficatul;ț

por iunea descendentă a duodenului: - se află între cele două flexuri:ț

• flexura duodenului superior;

• flexura duodeno-jejunală.

por iune orizontală;ț

por iune ascendentă a duodenului: - contiună por iunea orizontală până laț ț

flexura duodeno-jejunală.

Structura duodenului

a. Tunica mucoasă : - situată în interior prezintă particularită i la nivelul D2.ț

Se găse te papila duodenală mică, în ea se deschide canalul pancreatic accesor ș

Santioini. Ma jos la 2 cm se găse te papila duodenală mare în interiorul căreia se aflăș

un diverticul (dilata ie) numit Ampula lui Vater în care se deschid canalul pancreaticț

principal Wirsing i canalul Coledoc.ș

Tunica mucoasă este prevăzută cu glande: BRUNER: - specifice duodenului;

LIBERKÜHN: - care există peste tot în intestinul sub ire.ț

b. Tunica submucoasă ;

c. Tunica musculară ;

d. Tunica seroasă .

Jejuno-ileonulJejunul i ileonul formează intestinul mezenterial, el se întinde de la unghiulș



duodeno-jejunal până la valvula ileo-cecală situată între ileon i cecum.ș

Mezenterul este por iunea peritoneală care leagă jejunul i ileonul de pereteleț ș

abdominal posterior i care le asigură mobilitatea deoarece înconjoară intestinul sb ireș ț

constituind tunica seroasă a acestuia.

Intestinul mezenterial are o lungime de 5- 6 m, este de formă tubulară i s-aș

adaptat a volumul cavită i abdominale prin cudare. Cudurile în număr de 14-16 seș ț

numesc anse intestinale.

Ansele intestinale se împart în două grupe:

un grup superior cu dispozi ie orizontală care corespunde jejunului;ț

un grup inferior cu dispozi ie verticală care corespunde ileonului.ț

Configura ia internă a intestinului sub ireț ț

La examenul cu lupa a suprafe ei interne a lumenului intestinal se observăț

ni te ridicături ale mucoasei intestinale numite vilozită i intestinale. Acestea sunt maiș ț

înalte la nivelul mucoasei jejunale i mai rare în ileon. Ele cresc foarte mult suprafa aș ț

de absorb ie a intestinului până la 50 m pătrat.ț

Între vilozită ile intestinale se află orifcile de deschidere a glandelor intestinaleț

(glandele LIBERKÜHN).

Vasculariza ia intestinului sub ireț ț

Artera mezenterică superioară, se ramifică i trimite câte o arteriolă pentruș

fiecare vilozitate intestinală. Acestea se ramifică formând o re ea capilară în interiorulț

vilozită ii. Din re eaua capilară sângele este colectat într-un plex venos de unde esteț ț

drenat în vena mezenterică superioară care se varsă în vena portă.

6. Intestinul gros

Reprezintă ultimul segment al tubului digestiv i se întinde de la valvula ileo-ș

cecală avînd următoarele por iuni:ț

• cecum;

• colonul ascendent;

• colonul descendent;

• colonul sigmoid;

• rectul.

Fig.4 Intestinul gros



Cecum:- reprezintă por iunea ini ială a intestinului gros, este un organ mobilț ț

acoperit de peritoneu. La extremitatea sa inferioară se găse te apendicele vermicular ș

care reprezintă un diverticul rudimentar al cecului.

Apendicele are forma unui tub cilindric de 6-8 cm. Pe fa a sa mediană se aflăț

valvula ileo-cecală. La nivelul acesteia musculatura circulară a ileonului formează un

sfincter care permite trecerea con inutului intestinal într-un singur sens.ț

Por iunea transversalăț : - este situată la limita dintre etajul abdominal superior

i cel cel inferior.ș

Intestinul gros apar ine etajului abdominal inferior. El este situat într-unț

peritonear care îl leagă de peretele posterior al abdomenului.

De colonul transvers se leagă marele epilon care acoperă ansele intestinale iș

se interpune între acesrea i peretele abdominal anterior.ș

Colonul sigmoid:- se află în fosa iliacă stângă i în micul bazin. Este unș

segment mobil, mezonul său numit mezosigmoid.

Rectul: - este segmentul terminal al intestinului gros i al tubului digestiv. Elș

se află în partea posterioară a bazinului în loja rectală i are aspect fuziform,ș

prezentând două extremită i mai înguste i por iunea din mijloc mai dilatată, numităț ș ț

ampula rectală.

Rectul are două segmente:

rectul pelvian;

rectul perineal.

Vasculariza ia intenstinului grosț

Arterele care irigă acest provin din artera mezenterică superioară, artera

mezenteică inferioară i artera iliacă internă. Cele două artere mezenterice sunt ramuriș

ale aortei abdominale.

B. Fiziologia aparatului digestiv

Func ia aparatului digestiv este acea de a realiza digestia i absorb iaț ș ț

substan elor alimentare contribuind prin aceasta la nutri ia organismului.ț ț

Digestia intestinală, cuprinde totalitatea transformărilor fizice i chimice peș

care le suferă alimentele în intestinul sub ire. La acest proces participă pancreasul prinț



secre ia de suc pancreatic, ficatul care secetă bila i intestinul sub ire care participăț ș ț

prin secre ia de intestinal i prin mi cările intestinale.ț ș ș

Sucul intestinal este produsul de secre ie al glandelor LIBERKÜHN dinț

mucoasa intestinală, este un lichid albicios, vâscos cu pH-ul alcalin care con ine apă,ț

săruri minerale i substan e organice reprezentate de enzime.ș ț

Reglarea secre iei intestinale se face prin mecanism nervos i umoral.ț ș

Miscările intestinale asigură contactul intim dintre alimente sucurile digestive

cât i înaintarea masei alimentare de-a lungul intestinului.ș

Sunt trei feluri de mi cări intestinale:ș

mi cări peristaltice;ș

mi cări segmentare;ș

mi cări pendulare.ș

Mecanismul absorb iei intestinale: - unitatea structurală func ională aț ț

absorb iei este vilozitatea intestinală constituită din celule absorbante prevăzute cuț

microcili i a ezate pe o membrană bazală.ș ș

Fiziologia intestinului gros

Func iile principale:ț

func ia secretorie: - intestinul gros secretă mucus care u ureazăț ș

progresiunea iș

eliminarea materiilor fecale. Acestea nu con ine enzime i ca atare nu există digestieț ș

în intestinul gros.

func ia de absorb ie: - la nivelul intestinului gros se absorb apa,ț ț

electroli ii,ț

vitaminele care iau na tere din activitatea bacterilor din colon, glucoză în cantită iș ț

mici.

func ia motorie: - posibilă prin mi cările oeristaltice, segmentare iț ș ș

tonice.



2. OCLUZIA INTESTNALĂ

Ocluzia intestinală reprezintă oprirea patologică, persistentă, indiferent din ce

cauză i în ce mod, a tranzitului intestinal natural. Efectul imediat este instalarea unor ș

dezechilibe locoregionale intestino-pertoneale auto-agravate, care duc în final la

instalarea stării de oc hipovolemic cu hemoconcentra ie.ș ț

Ocluzia intestinală reprezintă una din urgen ele frecvente ale servciciilor deș

chirurgie.

Clasificare

După natuta obstacolului, ocluziile se împart în:

mecanice;

func ionale.ț

1. Ocluziile mecanice se caracterizează prin existen a unui obstacol real înț

tranzitului digestiv, el se realizează prin modalită i diferite:ț

Ocluzii prin obstruc ie:ț

- lumenul intestinal sănătos este astupat prin: calculi biliari,

fito sau

trichobezoar, fecaloame;

- lumenul intestinal este strâmtorat congenital sau prin

afec iuniț

câ tigate ale peretelui intestinal: tumori benigne sau maligne, ileită stenozantă,ș

tuberculoză intestinală.

Ocluzii prin strangulare



Strangularea se poate produce prin valvunusul (torsiunea) unei anse

intestinale, bride sau formă de benzi fibroase care comprimă intestinul, trangulăriș

interne, invagina ia intestinală, hernii externe trangulate. Ocluziile prin trangulareț ș ș

sunt grave datortiă faptului că induc un proces de ischemie intestinală secundar

stric iunii vaselor mezoului sau ale peretelui intestinal.ț

2. Ocluzii dinamice (func ionale)ț se carcaterizează prin oprirea tranzitului secundar

unei tulburări în dinamica intestinală, fără obstacol. Mecanismul prin care se produce

poate fi determinat de :

O perturbare a inerva iei extrinseci urmată de inhiba ia musculaturiiț ț

intestinale; ileus prin inhibi ie, ca în faza ini ială a ocului, traumatisme craniene, boliț ț ș

neuro-psihice, în timpul colicii renale, torsiunilor de organe.

În alte situa ii cauzele ac ionează determinând paralizia musculaturiiț ț

intestinale; ileus paralitic, ca în dezechilibrele hidroelectrolitice, hipoxie, oc toxico-ș

septic, infarct intestinal, intoxica ii.ț

Mai rar se întâlne te ileusul dinamic prin spasm al musculaturii intestinaleș

(în caz de hipocalcemie, de nutri ie).ț

OCLUZII MECANICE

Fiziopatologie

Mecanismul local intestinal este diferit după cauza ocluziei:

În ocluzia prin obstruc ie obstacolul determină oprirea tranzitului cu stazăț

retrogradă de lichid i gaze care duc la dilata ia ansei de deasupra obstacolului. Înș ț

încercarea de a învinge obstacolulu ansa dilatată trece prin două perioade:

hiperperistaltică i apoi atonie.ș

Ocluzie prin trangulare este mai gravă deoarece compromite rapidș

viabilitatea ansei afectate existînd riscul necrozei, perfora iei i deci al peritonitei.ț ș

Diagnosticul clinic

Ocluzia mecanică prezintă o simptomatologie variabilă, în func ie de nivelulț

obstacolului, etiologia lui, mecanismul de producere, timpul scurt de la debut.

Debutul poate fi uneroi progresiv, dar de cele mai multe ori este brusc, violent.

1. Durerea este în mod obi nuit simptomul ini ial. Durerile cele maiș ț



caracteristice ale ocluziei sunt colicile intermitente i paroxistice. Sediul ini ial iș ț ș

punctul de maximă durere actual are valoare în indicarea localizării obstacolului.

2. Vărsăturile constituie un al doilea semn caracteristic. Primele vărsături de

obicei alimentare, gastrice sau biliare urmează imediat debutului i sunt reflexe, apar ș

mai frecvent în ocluziile intestinale înalte prin trangulare. Ulterior apar vărsăturile deș

stază cu con inut intestinal de culoare închisă i în forme avansate cu caracter ț ș

fecaloid. Ocluziile joase pot evolua mult timp fără vărsături.

3. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze nu este un fenomenș

constant la debut. Eliminarea materiilor fecale după constituirea ocluziei nu este rară,

mai ales în formele înalte. În volvulusuri sau invagina ie poate apărea diareea.ț

La examenul fizic al abdomenului se constată:

Inspec ia relevă că meteorismul (distensia abdominală) este variabil. Înț

ocluziile înalte el poate fi absent. În ocluziile distale meteorismul este important.

La indivizii slabi mi cările peristaltice se eviden iază sub peretele abdominalș ț

spontane sau provocate prin percu ia abdomenului. Ele sunt expresia contrac iei anseiț ț

aupracente, care luptă împotriva obstacolului i apar intermitent, înso ind crizeleș ț

dureroase cu caracter de colică.

Palparea eviden iază de obicei un abdomen suplu, mobil. Decelarea uneiț

tumori corespunde unei forma iuni neoplazice, unei invagina ii, unui bloc de anseț ț

înglobate într-un proces de periviscerită.

Percu ia certifică prezen a distensiei gazoase eviden iind timpanismulț ț ț

generalizat sau localizat. În formele mai avansate cu anse mult dilatate poate fi

depistat elapotajul.

Ausculta ia abdomenului înregistrează garguimentele provocate de ansaț

care se contractă. După o evolu ie lungă ele dispar.ț

Tu eul rectal i cel vaginal sunt obligatorii. Se poate descoperi o tumoarăș ș

rectală, un bont de invagina ie, o spirală de torsiune a sigmoidului.ț

Semnele generale (anxietate, paloare, puls accelerat, hipotensiune arterială)

sunt foarte variate, în func ie de factorii patogenici i de momentul examinării înț ș

raport cu debutul. Ele sunt prezentate la debut în ocluzie prin strangulare i înș

ocluziile tardive secundare dezechilibrului hidroelectrolitic.

Diagnosticul paraclinic



• Examenele de laborator efectuate de urgen ă vor eviden ia hemoconcentra ie,ț ț ț

cre terea urei sanguine, modificări în diferite grade ale ionogramei, uneori oș

u oară cre tere a amilazemiei.ș ș

•

Diagnosticlu radiologic este esen ial. Examenul de elec ie este radiografiaț ț abdominală simplă în ortostatism care indică imaginile hidroaerice.

În func ie de localizarea ocluziei, semnele radiologice au anumite:ț

Ocluzia de intestin prezintă imagini hidroaerice cu aspect de semicerc

dublu; imaginile snt multiple, de volum moderat, localizare în aria centrală a

abdomenului, dispuse dispuse dinspre hipocondul stâng spre fosa iliacă dreaptă,

simulând tuburi de orgă sau trepte de scară.

Ocluzia colică prezintă imagini hidroaerice voluminoase dispuse la perifieria abdomenului, în sens transversal sau vertical, având haustra iileț

caracteristice.

Când se suspectează ocluzia, este absolut interzisă administrarea de bariu per

os pentru că precipită o ocluzie incompletă.

În ocluziile colice este utilă irigografia (clisma baritată), ea confirmând

supozi ia clinică, adăugând i date privind cauza ocluziei (tumoare de colon, volvulus,ț ș

invagina ie).ț

Diagnosticul diferen ial trebuie făcut cu sindroamele acute abdominaleț

care au în comun meteorismul, vărsăturile i oprirea tranzitului: ulcerul perforat,ș

apendicita acută, sarcina extrauterină ruptă, infartctul entero-mezenteric, peritonitele.

Principii terapeutice

Tratamentul ocluziei intestinale mecanice este chirurgical i medical.ș

Tratamentul chirurgical are ca obiectiv major îndepărtarea obstacolului. El are

indica ie imediată în ocluziile prin strangulare (risc de necroză a intestinului) i poateț ș

fi emporizat (maxim 12 ore) în ocluziile joase prin obstruc ie.ț

Tratamentul medical ocupă un loc impostant atât preoperator cât iș

postoperator i comportă:ș

Aspira ia digetivă continuă prin intoducerea unei sonde în stomac;ț

Reechilibrarea hidroelectrolitică, acido-bazică, metabolică.

Antibioterapia.



OCLUZIILE DINAMICE

Indiferent de forma patogenică, se produce o distensie intestinală, cu

întreruperea tranzitului intestinal. Distensia abdominală este pu in dureroasă, iar ț

întreruperea tranzitului intestinal este totală. Vărsăturile de stază sunt la început pe

volum moderat, apoi devin abundente. La examenul clinic se constată abdomen

destins i suplu, nedureros, foarte pu in sensibil.ș ț

Radiologic, ileuseul dinamic se caracterizează printr-o distensie care

interesează atât intestinul sub ire cât i colonul.ț ț

Principiile terapeutice sunt:

Înlăturarea cauzei determinate;

Aspira ia gastro-intestinală;ț

Reechilibrarea hidroelectolitică;

Medica ie stimulatorie a peristalticii intestinale.ț



3. EDUCA IA PENTRU SĂNĂTATE A POPULA IEI CU AFEC IUNI ALEȚ Ț Ț

APARATULUI DIGESTIV

Educa ia pentru sănătate a popula iei vizează reducerea numărului de cazuri deț ț

îmbolnăvire. Ea constă în:

dispensarizarea persoanelor cu risc crescut, persoane cu teren ulceros;

dispensarizarea popula iei cu simptome nespecifice;ț

educarea popula iei privind igiena buco-dentară;ț

alimenta ie echilibrată calitativ i cantitativ;ț ș

pregătirea alimentelor: fără excese de condimente, fierbin i sau reci;ț

igiena psiho-nervoasă:- servirea mesei în condi ii de relaxare, ambian ăț ț

plăcută;

educarea popula iei privind abandanarea obiceiurilor dăunătoare;ț

alcoolismul, fumatul care favorizează apari ia de boli a stomacului,ț

ficatului, etc.

Măsuri de profilaxie secundară

Urmăresc prin măsurile luate ca în evolu ia bolii digestive deja existente să nuț

apară complica ii grave. Se realizează dispensanizarea bolnavilor digestivi (bolnaviiț

cu ulcer gastric sau duodenal, hepatită cronică).

Măsuri de profilaxie ter iarăț



Se realizează prin ac iuni destinate diminuării incapacită ii cronice deț ț

reeducare a invalidită ii func ionale ale bolnavilor.ț ț

4. PREGĂTIREA PREOPERATORIE

Pregătirea pacientului înaintea interven iei chirurgicale este un element major ț

de prevenire a infec iilor postoperatorii. De a depinde reu ita opera iei i evolu iaț ș ț ș ț

postoperatorie. Ajun i în sec ia de chirurge, pacien ilor trebuie să li se asigure confortș ț ț

fizic i psihic.ș

Pacien ii interna i sunt agita i, speria i, inhiba i de teama interven ieiț ț ț ț ț ț

chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.

Asistenta medicală are obliga ia ca prin comportamentul i atitudinea ei săț ș

înlăture starea de anxietate în care se găse te pacientul înainte de opera ie:ș ț

să-l ajute pe bolnav să- i exprime gândurile;ș

să-i explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului i în sala deș

preanesteziei; cum va fi a ezat pe masa de opera ie, când va părăsi patul, când vaș ț

primi vizite;

să-l asigure că va fi înso it i ajutat.ț ș

4.1 Pregătire generală

Asistenta medicală printr-o observa ie clinică justă i sus inută asupraț ș ț

pacientului are obliga ia:ț

să observe aspectului general al pacientului, înăl imea, greutatea,ț

aspectul pielii, inuta, starea psihică;ț

să culeagă date din diverse surse: foaa de observa ie, foaia deț

temperatură, familia pacientului;

toate datele privind starea generală a pacientului i evolu ia boliiș ț

acestuia se notează permanent în foaia de observa ie;ț

se vor nota bolile care au influen ă asupra anesteziei i interven iei;ț ș ț

se vor nota dacă pacientul suferă de afec iuni pulmonare i dacă esteț ș

fumător.Urmărirea i notarea func iilor vitale i vegetative:ș ț ș



se va umări, măsura i nota: tensiunea arterială, pulsul, respira ia,ș ț

temperatura, diureza i scaunul.ș

Examenul clinic pe aparate este făcut de edic prn: inspec ie, palpare, percu ie,ț ț

ausculta ie.țExamene de rutină: - este examenele de laborator obliga ii înaintea tututror ț

interven iilor chirurgicale: timp de sângerare i de coagulare, determinarea grupeiș ș

sanguine, hematocrit, glicemie, uree sanguină.

Examene complete: - hemoleucograma completă, VSH, ionogramă, probe de

disproteinemie, transaminaze, examen de urină, electrocardiogramă, radiografie sau

radioscopie pulmonară.

Examene speciale: - radiografie abdominală simplă, irigografia, examenul

materiilor fecale i al urinei.ș

4.2 Pregătirea din preziua interven iei chirurgicaleț

1. Pregătirea generală

asigurarea repausului fizic i psihic;ș

evacuarea intestinului prin clismă evacuaorie seara i diminea a;ș ț

asigurarea igieniei corporale.

2. Pregătirea locală

se cură ă pielea cu apă i săpun instându-se la pliuri i ombilic. Pielea cuț ș ș

păr se rade;

se degresează pielea cu comprese sterile îmbibate cu eter;

se dezinfectează pielea cu un antiseptic.

3. Pregătirea din diminea a interven ieiț ț

se întrerupe alimenta ia, bolnavul nu mănâncă cel pu in 12 ore înainteaț ț

interven iei;ț

se îmbracă bolnavul;

se înlătură bijuteriile, oja;

se urmăresc func iile vitale;ț

se transportă bolnavul la sala de opera ie.ț



5. ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE

Îngrijirea postoperatorii încep imediat după interven iei chirurgicală i dureazăț ș

până la vindecarea completă a bolnavului. După interven ia chirurgicală bolnavulț

poate fi transferat la serviciul de terapie intensivă.

A. Îngrijiri acordate până la instalarea bolnavului la pat

Pregătirea camerei: se aerise te încăperea, se schimbă patul cu lenjerie curată,ș

se protejează patul cu mu ama i aleză.ș ș

Pregătirea materiilor în vederea reanimării postoperatorii:

se pregătesc materialele pentru perfuzii: seringi, ace, garou, solu ii seț

perfuzat;

se verifică sursa de oxigen;

se verifică aspiratorul i sondele;ș

se pregăte te material pentru tratament medicamentos.ș

Transportul bolnavului la pat :

Căruciorul este preătit cu pătura, cear af i aleză. Bolnavl este a ezat înș ș ș

decubit dorsal cu capul într-o parte. Transportul se fectuează silen ios, cu blânde e. Seș ț

supraveghează pulsul, perfuzia, tuburile de dren.

Instalarea bolnavului operat la pat

Până la trezire bolnavul este a ezat în decubit dorsal, cu capul într-o parte, seș

supraveghează perfuzia, verifică pozi ia acului în venă, ritmul perfuziei.ț

B. Supravegherea i îngrijirile imediateș

Bolnavul operat sub anestezie trebuie supravegheat cu aten ie, până la apari iaț ț

reflexelor (de degluti ie, tuse, reflexul faringian i cornean).ț ș

• Supravegherea faciesului: - apari ia palorii înso ite de transpira ii reci iț ț ț ș

răcirea extremită ilor indică starea de oc. Apari ia cianozei indică insuficien ăț ș ț ț

respiratorie sau circulatorie.

• Supravegherea respira iei: - respira ia trebuie să fie ritmică, de amplitudineț ț

normală;

• Supravegherea comportamentului: - operatul poate prezenta la trezire de

agita ie. Va fi imobilizat dacă este nevoie:ț



Supravegherea pulsului;

Supravegherea tensiunii arteriale;

Supravegherea pansamentului;

Schimbarea pozi iei bolnavului;ț

Îngrijirea mucoasei bucale;

Prevenirea escacrelor;

Asigurarea somnului.

C. Supravegherea i îngrijirile acordate în primele două zile dupăș

interven ia chirurgicalăț

• Supravegherea func iilor vitale i vegetative;ț ș

• Îngrijiri igienice;

• Prevenirea eecarelor;

• Mobilizarea bolnavului;

• Alimenta ia bolnavului.ț

D. Supravegherea i îngrijirile acordate în ziua a treia după interven iaș ț

chirurgicală

• Supravegherea temperaturii;

• Supravegherea pulsului;

• Supravegherea respira iei;ț

• Supravegherea tranzitului intestinal;

• Igiena bolnavului;• Alimenta ia bolnavului;ț

• Scoaterea fierelor.



6. APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING ÎN ÎNGRIJIREA

BOLANVILOR CU OCLUZIE INTESTINALĂ

Planul nr. 1

PLAN DE ÎNGRIJIRE

CULEGEREA DATELOR

NUMELE I PRENUMELE:Ș Popescu Eugenia

DATA NA TERII:Ș 1964.05.16

ADRESA: jud.Timiș

DATA INTERNĂRII: 01.03.2009

DATA EXTERNĂRII: 02.04.2009

SERVICIUL :casnică

MOTIVUL INTERNĂRII: - meteorism abdominal;

- dureri abdominale difuze cu maxim de intensitate la

nivelul hipogastrului.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ocluzie intestinală

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ocluzie intestinală



ANTECEDENTE PERSONALE: :- menarha: la 15 ani

- na teri: 1ș

- avorturi: 0

- menopauză: 50

- HTA

ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE: - nu prezintă importan ăț

CONDI II DE VIA Ă:Ț Ț - corespunzătoare

- nu fumează

- nu consumă băuturi alcoolice

TALIA: 165 cm

GREUTATEA: 70 kg

IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira i a avea o bună circula ieș ț .

În general pacienta nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi,

având o respira ie normală cu frecven a de 16 r/min, ritmică i zgomote respiratoriț ț ș

normale.

Circula iaț : - pacienta nu prezintă probleme n satisfacerea acestei nevoi,

frecven a fiind de 68 pulsa ii/min cu pauze egale TA=145/75 mm Hg.ț ț

2. Nevoia de a bea i de a mâncaș

Problema actuală de dependen ă pe care o prezintă pacienta este alimenta ieț ț

inadecvată prin deficit manifestată prin anorexie, slăbiciune, scaune având ca sursă de

dificultate, alterarea mucoaselor căilor digestive i a peristaltismului intestinal.ș

3. Nevoia de a elimina

Problema actuală pe care o prezintă pacienta este absen a tranzitului intestinalț

manifestată prin mteorism, crampe, având ca sursă de dificultate peristaltismului

intestinal, anxietate, stres.

4. Nevoia de a se mi ca i a avea o bună posturăș ș

În general pacienta nu a prezentat probleme de dependen ă în satisfacereaț

acestei nevoi. Problema actuală de dependen ă este imobilitatea manifestată prinț



dificultatea de deplasare având ca sursă de dificultate dezechilibre, durerea, greutatea,

anxietate, stres.

5. Nevoia de a dormi i a se odihniș


acestei nevoi. Problema actuală de dependen ă pe care o prezintă pacienta esteț

insomnia manifestată prin somn peturbat, având ca sursă de dficultate durerea,

dezechilibre, anxietate.

6. Nevoia de a se îmbrăca i dezbrăcaș

Problema actuală de dependen ă pe care o prezintă pacienta este dificultatea deț

a- i îmbrăca hainele, având ca sursă de dificultate diminuarea mobilită ii, durerea,ș ț

dezechilibre.

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit i a- i proteja tegumenteleș ș


acestei nevoi. Problema actuală de dependen ă este caren a de igienă manifestată prinț ț

piele pu in aspră, desprinderi igienice având ca sursă de dificultate durere.ț

.

8. Nevoia de a men ine temperatura corpului în limite normaleț

Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi având temperatura

în limite normale 37° C, transpira ie minimă, piele pu in căldu ă i rozț ț ț ș

9. Nevoia de a evita pericolele

Problema actuală de dependen ă este vulnerabilitatea fa ă de pericoleț ț

manifestată prin predispozi ie la accidente prezentând ca sursă de dificultateț

dezechilibru, fatigabilitate, plaga pratorie, risc de complica ii.ț

10. Nevoia de a comunica

Pacienta nu prezintă probleme de dependen ă în satisfacerea acestei nevoiț

prezentând un limbaj clar, debit verbal u or, o comunicare adecvată.ș

11. Nevoia de a reac iona conform credin ei i valorilor saleț ț ș

Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Pacienta este de

religie ortodoxă i practică această religie cu foarte mare stricte e, învă ând pe to i dinș ț ț ț

jur despre cuvântul lui Dumnezeu.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Pacienta este casnică i se consideră realizată deoarece este alături de to i ceiș ț

dragi i are o familie îmbietoare i lini tită.ș ș ș

13. Nevoia de a se recrea



Pacientei îi place să privească la televizor, să se plimbe prin parcuri cu nepo ii,ț

să le citească căr i.ț

14. Nevoia de a învă aț

Pacienta este foarte interesată de boala sa, este foarte curajoasă i are încredereș

în personalul al serviciului de chirurgie. Nu prezintă probleme în satisfacerea acestei

nevoi.

PROBLEME ACTUALE DE DEPENDEN ĂȚ

1. Alimenta ie inadecvată prin deficit.ț

2. Absen a tranzitului intestinal.ț

3. Imobilitatea.

4. Insomnie.

5. Dificultatea de a se îmbrăca i dezbrăca.ș

6. Caren a de igienă.ț

7. Vulnerabilitatea fa ă de pericole.ț



DEMERSUL ÎNGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA CU O OCLUZIA INTESTINALĂ- PRMA ZI -

Problema Obiectiv Inteven iiț Evaluare1. Alimenta ie inadecvată prinț

deficit- pacienta să beneficieze de o starede bine fără dureri

- asistenta a ează pacienta în pozi iaș ț

în care crede că durerea seameliorează – pozi ia Fauler ț

- asistenta administrează la indica iațmedicului:

- Algocalmin: 1 f/zi- Scobutil: 1f/zi- Papaverină: 1f/zi

- în urma tratamentului durerile persistă.

2. Absen a tranzitului intestinalț - pacienta să aibă transit intestinalîn limite fiziologice

- i se spune pacientei să ingere ocantitate mai mare de lichide- se anun ă pacienta că i se va faceț

clismă evacuatorie simplă seara- se urmăre te i se noteazăș ș

frecven a i consisten a scaunelor ț ș ț

- tranzitul intestinal nu a fostreluat

- pacienta să fie echilibrată psihic. - dăm dovadă de în elegere iț ș

răbdare cu pacienta- o lini tim i o încurajăm să- iș ș ș

exprime emo iile i sentimentele înț șlegătură cu boala sa

- pacienta vorbe te clar despreș

boala sa

3. Imobilitate - pacienta să fie mobilizatăcorespunzător stării sale

- ajutăm pacienta să- i schimbeș

pozi ia la fiecare 2 ore, masămț

regiunile care sunt predispuse laescare

- imobilitatea pacientei continuă



- supline te pacienta în satisfacereaș

celorlalte nevoi; îl serve te la pat cuș

cele necesare4. Insomnie -pacienta să beneficieze de somn

corespunzător calitativ i cantitativș

- înva ă pacienta să practice tehniciț

de relaxare exerci ii respiratoriiț

înainte cu câteva ore de culcare- căutăm să găsim cauza anxietă iiț

care îi provoacă insomnia

- la nevoie administrăm tratamentmedicamentos: fenobarbital 1tb/seara

- insomnia persistă

5. Caren ă de igienăț - pacienta să prezinte tegumente iș

mucoase curate i integer ș

- ajutăm pacienta să î i facă duș ș

pentru a avea păr curat i o pieleș

curată- se spală cu apă i săpun spa iileș ț

interdigitale

- TA a revenit la valoareanormală 160/90 mm Hg

6. Efectuarea analizelor - rezultatul analizelor să fie normal - i se recoltează sânge pacientei pentru VSH, hemoleucogramă,leucocite, trombocite, hemoglobină,urocultură- se supraveghează func iile vitaleț

TA=145/75 mm Hg; P=75 b/min

- pacienta nu prezintă probleme



- A DOUA ZI -Problema Obiectiv Inteven iiț Evaluare

1. Alimenta ie inadecvatăț

prin deficit- pacienta să beneficieze de ostare de bine fără dureri

- asistenta a ează pacienta în pozi ia în care crede căș ț

durerea se ameliorează – pozi ia Fauler ț

- asistenta administrează la indica ia medicului:ț


- în urma tratamentuluidurerile persistă.

- pacienta să fie echilibratăhidroelectrolitic i nutri ionalș ț

- alimentăm pacienta panteral cu Glucoză 10% f/zi- informăm pacienta asupra importan ei regimuluiț

alimentar - face bilan ul lichidelor ingerate i eliminateț ș

2. Absen a tranzituluiț

intestinal- pacienta să aibe transit înlimite fiziologice

- rugăm pacienta să ingere cât mai multe lichide- la indica ia medicului administrăm laxative: Forlaxț

1 plicule la nevoieț

- tranzitul intestinal nu afost reluat

3. Dificultatea de a seîmbrăca i dezbrăcaș

- pacienta să se poatăîmbrăca i dezbrăca cuș

u urin ăș ț

- identifică capacitatea i limitele fizice ale persoaneiș

îngrijite- îi acordă timp suficient pentru a se îmbrăca iș

dezbrăca, i se recomandă dacă am e te să se a eze peț ș ș

pat- i se spune să se îmbrace cu haine mai largi pentru anu crea probleme circul iei i respira ieiț ș ț

- pacienta să se îmbrace iș dezbrace cu u urin ăș ț

4. Vulnerabilitate fa ă deț pericole -pacienta să beneficieze deun mediu fără accidente - i se asigură condi iile de mediu adecvat, pentru aț

evita pericolele prin accidentare- amplasarea pacientei în salon în func ie de starea sa,ț unde nu sunt obiecte care ar putea duce la accidente

- pacienta se află în afaraoricărui pericol

5. Insomnie -pacienta să beneficieze desomn corespunzător calitativi cantitativș

- la nevoie administrăm tratament medicamentos:fenobarbital 1 tb/seara

- pacienta să beneficiezede un somn lini titș



- A TREIA ZI -Problema Obiectiv Inteven iiț Evaluare



- asistenta administrează:- Algocalmin: 1 f/zi- Scobutil: 1f/zi- Papaverină: 1f/zi

- în urma tratamentuluidurerile au mai scăzut


- alimentăm pacienta panteral cu Glucoză 10% f/zi- i se dau cantită i mici de lichide, I se exploreazăț

gusturile pacientei- face bilan ul lichidelor ingerate i eliminateț ș

- pacienta să fieechilibrată hidroeleclitici nutri ionalș ț


intestinal- pacienta să aibe transit înlimite fiziologice

- la indica ia medicului administrăm laxative: Forlaxț

1 plicule la nevoieț



- pacienta să se poatăîmbrăca i dezbrăca cuș

u urin ăș ț


îngrijite- îi acordă timp suficient pentru a se îmbrăca iș

dezbrăca, i se recomandă dacă ame e te să se a ezeț ș ș

pe pat- i se spune să se îmbrace cu haine mai largi pentru anu crea probleme circul iei i respira ieiț ș ț

- pacienta se îmbracă iș

dezbracă cu u urin ăș ț

5. Imobilitatea -pacienta să fie mobilizată

stării sale

- ajutăm pacienta să facă exerci ii pasive de reflexie-ț

extensie a membrelor superioare i inferioareș- se continuă cu exerci ii activeț

- pacienta este ajutată în satisfacerea celorlalte nevoi

- mobilitatea pacientei

este reluate



- A PATRA ZI -

Problema Obiectiv Inteven iiț Evaluare1. Dureri abdominale - combaterea durerii - la indica ia i se administrează : o fiolă deț

Algocalmin, Scobutil, Papaverină i Ser fiziologicș

9‰

- în urma tratamentului pacienta nu mai prezintădureri abdominale


- alimentăm pacienta panteral cu Glucoză 10% f/zi- i se dau cantită i mici de lichide, I se exploreazăț

gusturile pacientei- face bilan ul lichidelor ingerate i eliminateț ș

- pacienta să fieechilibrată hidroeleclitic

i nutri ionalș ț


intestinal- restabilirea tranzituluiintestinal

- se aerise te salonulș

- se creează un mediu adecvat- se sprijină pacienta fizic i spihicș

- tranzitul intestinal a fostreluat

- A CINCEA ZI -

Problema Obiectiv Inteven iiț Evaluare1.Externarea pacientei - externarea pacientei se face

într-o stare de sănătate bună- asistenta îi explică bolnavei că se află într-o stare bună i că va fi externuatăș

- i se dau pacientei biletului de externare întocmit decătre medic- i se explică tratamentul pe care-l va contiuna iș

importan a regimului alimentar ț

- sfătuim bolnava să revină la control după 30 zile- este transportată de către fiul ei cu ma ina propieș

- pacienta se externeazăîntr-o stare de sănătate bună i cu un EPS exeutatș

Evaluare:

- pacienta prezintă o stare de bine fără dureri plaga operatorie este curată, fără probleme acoperită cu un pansament uscat

- pacienta se externează cu o sănătate bună, cu plaga vindecată, eliminări adecvate



Planul nr. 2

PLAN DE ÎNGRIJIRE

CULEGEREA DATELOR

NUMELE I PRENUMELE:Ș Marinescu Liliana


ADRESA: jud.Timiș


DATA EXTERNĂRII: 05.03.2009SERVICIUL :casnică

MOTIVUL INTERNĂRII: - absen a tranzitului intestinal;ț

- diaforeza

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - ocluzie intestinală

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: - ocluzie intestinală

ANTECEDENTE PERSONALE: : - menarha: la 14 ani

- na teri: 3ș

- avorturi: 0

- menopauză: 51

- HTA

ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE: - tata hipertensiv


- nu fumează


TALIA: 160 cm

GREUTATEA: 65 kg





În general pacienta nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi, având o

respira ie normală cu frecven a de 16 r/min, ritmică i zgomote respiratori normale i oț ț ș ș

circula ie normală cu frecven a de 60-80 pulsa ii/min.ț ț ț


În general pacienta nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi. Problema

actuală de dependen ă este alimenta ia inadecvată prin deficit manifestată prin: anorexie,ț ț

slăbicune, semne de dezechilibru, având ca sursă de dificultate durerea, alimentare i hidratareș

ineficientă.

3. Nevoia de a eliminaÎn general pacienta nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi. Problema

actuală pe care o prezintă pacienta este diaforeza care apare postoperator manifestată prin

cantitate mare de transpira ie i miros având ca sursă de dificultate dezechilibru matabolic iț ș ș

electrolitic, situa ie de criză.ț


În general pacienta nu a prezentat probleme de dependen ă în satisfacerea acestei nevoi.ț

Problema actuală de dependen ă este imobilitatea manifestată prin dificultatea de deplasarețavând ca sursă de dificultate dezechilibre, dureri abdominale la nivelul plăgii operatori,

dezechilibru, anxietate, stres.

5. Nevoia de a dormi i a se odihniș

Problema actuală de dependen ă pe care o prezintă pacienta este insomnia manifestatăț

prin somn peturbat, având ca sursă de dficultate durerea, stres, anxietate.


Problema actuală de dependen ă pe care o prezintă pacienta este dificultatea de a seț

îmbrăca i dezbrăca având ca sursă de dificultate plaga operatorie, durere, dezechilibru,ș

diminuarea mobilită ii.ț


Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi având temperatura în limite

normale 37° C.




În general pacienta nu a prezentat probleme de dependen ă în satisfacerea acestei nevoi.ț

Problema actuală de dependen ă este caren a de igienă manifestată prin piele pu in aspră, avândț ț ț

ca sursă de dificultate plaga operatorie, durerea, anxietatea, stres.


Problemele de dependen ă sunt vulnerabilitatea fa ă de complica ii, durere la nivelulț ț ț

plăgii manifestată prin predispozi ie la accidente prezentând ca sursă de dificultateț

dezechilibru, fatigabilitate.


Pacienta nu prezintă probleme de dependen ă în satisfacerea acestei nevoi prezentândț

un limbaj clar, debit verbal u or, o comunicare adecvată.ș


Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Pacienta este de religie

ortodoxă i practică această religie.ș


Pacienta este casnică i se consideră realizată deoarece este alături de to i cei dragi iș ț ș

are o familie îmbietoare i lini tită.ș ș


Pacientei îi place să privească la televizor, să se plimbe prin parcuri cu nepo ii, să leț

citească căr i.ț


Pacienta este foarte interesată de boala sa, este foarte curajoasă i are încredere înș

personalul al serviciului de chirurgie. Nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi.



2. Diaforeza.3. Imobilitatea.

4. Insomnie.



7. Vulnerabilitatea fa ă de pericoleț





i cantitaivș - se administrează: Fenobarbital 1 tf/seară5. Vulnerabilitate la pericole - pacienta să beneficieze de

de un mediu de siguran ățfără accidente i infec iiș ț

- pacienta este stabilită într-un salon bine aerisit i cuș

receptivitate minimă la infec iiț

- se aleg procedurile de investiga ie i tratament cuț ș

risc minim de infec ieț

- la indica ia medicului se administrează:ț

- Ampicilină 1 g/6 ore- Gentamicină 1 f/12 ore

- pacienta să nu devină sursă de infec ieț


6. Plaga operatorie - pacienta să prezinte oevolu ie la nivelul plăgii fărăț

complica iiț

- asistenta medicală urmăre te func iile vitale aleș ț

pacientei TA=130/60 mm Hg- puls regulat 65 b/min- se urmăre te pansamentul dela nivelul plăgii careș

trebuie să fie curat i uscat, să nu fie sângeratș

- se urmăre te permeabilitatea tubului de dren i seș ș

notează în foaia de observa ii, cantitatea eliminărilor ț

la nivelul tubului- tegumentele din jurul plăgii se dezinfectează cuBetadină, se dezinfectează cu H2O2, plaga>3% iș

Rivanol 1‰, pansamentul care se prinde culeucoplast

- plaga este pu inț

sângerată



- A DOUA ZI -

Problema Obiectiv Inteven iiț Evaluare1. Alimenta ie inadecvatăț

prin deficit- pacienta să beneficieze de ostare de bine fără dureriabdominale

- asistenta a ează pacienta în pozi ia analgică – ș ț

pozi ia Fauler ț





- se administrează pacientei, panteral Glucoză 10% ,1f/zi 500 ml/zi, Ser fiziologic 1 f/zi, 500 ml/zi- alimenta ia este reluată cu pruden ă, mai întâi ceai,ț ț

supă strecurată alături de lichide dulci- după reluarea scaunului, brânză de vaci, iaurt, carnefiartă

2. Imoblitatea - pacienta să fie moblizatăcorespunzător stării sale

- mobilizarea a fost realizată cât mai precoce întrucâtdiminuează frecven a complica iilor venoase i aț ț ș

escarelor de decubit dorsal- bolnava este ridicată a doua zi din pat- asistenta supline te pacienta în satisfacereaș

nevoilor, se fac exerci ii pasive de flexie-extensie iț ș

apoi exerci ii pasiveț

- imobilitatea pacienteicontinuă

- pacienta să fie echilibrată psihic

- pregătim pacienta psihic în vederea oricărei tehnicii investiga ii care i se vor faceș ț

- redă încrederea pacientei că imobilitatea sa este ostare trecătoare i că î i va relua mersul cu u urin ăș ș ș ț

- pacienta este mailini tită în ceea ceș

prive te boala saș

3. Caren a de igienăț - pacienta să prezintetegumente cue e i uscateț ș

- pacienta este ajutată să- i facă baieș

- se spală cu grijă tegumentele din jurul plăgii iș

tegumentele din spatele interdigitale

- pacienta prezintătegumente curate

4. Dificultatea de a se - pacienta să se poată - identifică capacitatea i limitele fizice ale persoaneiș - pacienta poate să se



îmbrăca i dezbrăcaș îmbrăca i dezbrăca cuș

u urin ăș ț

îngrijite- pacienta este ajutată să se îmbrace i dezbrace cuș

grijă la plaga operatorie- i se dau haine noi largi i u or de îmbrăcatș ș

îmbracă i dezbracăș

singură

5. Plaga operatorie - pacienta să prezinte o plagăcurată

- asistenta urmăre te func iile vitaleș ț

- diminea a i se ia TA= 140/70 mmHg, T= 37,2°Cț

- înainte de vizită se cură ă plagaț

- se dezinfectează tegumentele din jurul plăgii cuBetadină, se aseptizează plaga cu H2O2 3%, din nou

dezinfec ia în jurul plăgii se absoarbe secre iile iț ț șdeasupra se pune pansament curat cu Rivanol, pansament uscat care se prinde cu leucoplast

- plaga este curată

6. Insomnia -pacienta să beneficieze desomn corespunzător calitativi cantitaivș

- învă ăm pacienta să practice tehnici de relaxareț

înainte de culcare- se administrează la indica ia medicului:ț

Fenobarbital 1 tf/seară

- pacienta are un somnlini titș



- A TREIA ZI -

Problema Obiectiv Inteven iiț Evaluare1. Alimenta ie inadecvatăț


- se continuă tratamentul cu:- Algocalmin: 1 f/zi- Scobutil: 1f/zi- Papaverină: 1f/zi

- se administrează panteral pacientei, Glucoză 10%1 f/zi, Ser fiziologic 1 f/zi

- în urma tratamentuluidurerile au mai scăzut

2. Imoblitatea - pacienta să fie moblizatăcorespunzător stării sale

- bolnava se ridică singură din pat cu ajutorul uneifa e de pansament legată de patș

- asistenta continuă exerci iile de flexie-extensie aț

mâinilor i picioarelor i apoi exerci iile pasiveș ș ț

- pacienta este ajutată în satisfacerea celorlaltenevoi

- pacienta este mobilizatăcorespunzător

- pacienta să fie echilibrată psihic

- redă încrederea pacientei că imobilitatea sa este ostare trecătoare i că î i va relua mersul cu u urin ăș ș ș ț

- face bilan ul lichidelor ingerate i eliminateț ș

- pacienta să fie echilibratăhidroeleclitic i nutri ionalș ț

5. Vulnerabilitate fa ă deț

pericole- pacienta să se afle într-unmediu de siguran ăț

- asigură condi iile de mediu adecvat pentru a evitaț

pericolele prin accidentare- asistenta urmăre te plaga operatorie să nu devinăș

sursă de infec ieț

- pansamentul curat se schimbă în condi ii deț

perfectă asepsie- se continuă tratamentul cu antibiotice la indica iaț

medicului:- Ampicilină 1 g/6 ore- Gentamicină 1 f/12 ore


5. Plaga operatorie - pacienta să prezinte o plagăcurată

- asistenta urmăre te func iile vitale: TA= 140/70ș ț

mmHg, T= 37°C, P= 65 b/min- evolu ie bunăț



- se scoate tubul de dren deoarece plaga nu prezintăsemne de infec ieț

- plaga este acoperită cu pansament uscat i sterilș



Planul nr. 3

PLAN DE ÎNGRIJIRE

CULEGEREA DATELOR

NUMELE I PRENUMELE:Ș Alexandrescu Andrei


ADRESA: jud.Timiș


DATA EXTERNĂRII: 25.03.2009SERVICIUL :- pensionar

MOTIVUL INTERNĂRII: - absen a tranzitului intestinal;ț

- dureri abdominale

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - ocluzie intestinală

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: - ocluzie intestinală

ANTECEDENTE PERSONALE: - nu prezintă importan ăț

ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE: - nu prezintă importan ăț


- nu fumează


TALIA: 189 cm

GREUTATEA: 78 kg





Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi, având o respira ie normalăț

cu frecven a de 16-18 r/min, ritmică i zgomote respiratori normale i o circula ie normală cuț ș ș ț

frecven a de 60-80 pulsa ii/min.ț ț


În general pacientul nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi. Problema

actuală de dependen ă este alimenta ia inadecvată prin deficit manifestată prin: slăbicune,ț ț

semne de dezechilibru, având ca sursă de dificultate durerea, alimentare i hidratare ineficientă.ș

3. Nevoia de a elimina

În general pacientul nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi. Problemaactuală pe care o prezintă pacientul este absen a tranzitului i a diaforezei care apareț ș

postoperator manifestată prin cantitate mare de transpira ie i miros, meteorism, având caț ș

sursă de dificultate dezechilibru matabolic i electrolitic, situa ie de criză.ș ț


În general pacientul nu a prezentat probleme în satisfacerea acestei nevoi. Problema

actuală de dependen ă este imobilitatea manifestată prin dificultatea de deplasare având caț

sursă de dificultate, dureri abdominale la nivelul plăgii operatori, dezechilibru, anxietate, stres.5. Nevoia de a dormi i a se odihniș

Problema actuală de dependen ă pe care o prezintă pacientul este insomnia manifestatăț

prin somn peturbat, având ca sursă de dficultate durerea, stres, anxietate.


Problema actuală de dependen ă pe care o prezintă pacientul este dificultatea de a seț

îmbrăca i dezbrăca având ca sursă de dificultate plaga operatorie, durere, dezechilibru,ș

diminuarea mobilită ii.ț


În general pacientul nu a prezentat probleme de dependen ă în satisfacerea acesteiț

nevoi. Problema actuală de dependen ă este caren a de igienă manifestată prin piele pu inț ț ț

aspră, având ca sursă de dificultate plaga operatorie, durerea, anxietatea, stres.


Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi având temperatura în limite

normale 37° C.




În general pacientul nu a prezentat probleme de dependen ă. Problema actuală deț

dependen ă este vulnerabilitatea fa ă de pericole manifestată prin predispozi ie la accidenteț ț ț

prezentând ca sursă de dificultate dezechilibru, fatigabilitate.


Pacientul nu prezintă probleme de dependen ă în satisfacerea acestei nevoi având oț

comunicare adecvată, debit verbal u or, ritm moderat, limbaj clar.ș


Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Pacientul este de religie

ortodoxă i practică această religie.ș


Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi


Pacientului îi place să meargă cu nepo ii în parcuri, cite te căr i i mai ales căr iț ș ț ș ț

religioase. Nu prezintă probleme de dependen ă în satisfacerea acestei nevoi.ț


Pacientul este foarte interesată de boala sa i dore te să afle cât mai multe despre ea. Nuș ș

prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi.



2. Diaforeza.


4. Imobilitatea.

5. Insomnie.



8. Vulnerabilitatea fa ă de pericole.ț

9. Risc de complica ii.ț

10. Plaga operatorie la nivelul abdomenului.

11. Durere la nivelul plăgii.



DEMERSUL ÎNGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL CU O OCLUZIA INTESTINALĂ- PRIMA ZI -

Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare1. Alimentaţieinadecvată prin deficit

- pacientul să aibă o stare de bine fără dureri abdominale

- ajutăm pacientul să stea în poziţia Fauler.Este învăţat să-şi susţină plaga când stănutăsau se mişcă.

- la indicaţia medicului se administrează ofiolă de Algocalmin, Papaverină, Scobutil şi Nospa.

- durerile persistă

- pacientul să fie echilibrathidroelectrolitic şi nutriţional

- alimentăm pacientul parental perfuzie de 1flacon Glucoză 10%/zi şi 1 flacon Ser fiziologic 1f/zi- conştientizarea pacientului asupra regimuluialimentar - face bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate

- pacientul este foarteslăbit din cauzaechilibruluihidroelectrolitic

2. Diaforeza - pacientul să aibe o stare de bine, de confort fizic

- ajutăm pacientul să aibe tegumentele curateşi uscate- lenjeria de pat şi de corp este schimbată oride câte ori este necesar - pacientul este încurajat să îşi exprimesentimentele în legătură cu problema de

dependenţă

- pacientul prezintă o starede bine şi de confort fizic

3. Absenţa tranzituluiintestinal

- pacientul să aibe tranzitintestinal

- administrăm pacientului în primele 2 ziledupă intervenţie numai lichide- urmărim şi notăm în foaia de observaţieconsistenţa şi frecvenţa scaunelor


4. Imobilitatea - pacientul să fie mobilizatcorespunzător stării sale

- mobilizarea a fost realizată cât mai precoceîntrucât diminuează frecvenţa complicaţiilor

- imobilitatea pacientuluicontinuă



venoase, escarelor de decubit dorsal sau a pneumoniei- în prima zi este ajutat prin mişcări pasive deflexie-extensie ale degetelor de la mâini şi picioare, apoi prin mişcări active

5. Dificultatea de a seîmbrăca şi dezbrăca

- pacientul să se poată îmbrăcaşi dezbrăca singur

- identifică capacitatea şi limitele fizice ale persoanei îngrijite- ajut pacientul să se îmbrace şi dezbrace dar

este anunţată să aibă grijă la plagă

- pacientul încă nu se poatedezbrăca singur

6. Risc de complicaţii - pacientul să prezinte funcţiivitale şi vegetative în limitenormale

- i se măsoară TA, temperatura şi cantitateade urină eliminată şi se notează în foaia deobservaţie- pacientul are TA=36,5ºC, urina = 1200ml/24h

- pacientul prezintă valorinormale ale funcţiilor vitale

7.Risc de complicaţii - pacientul să nu fie predispuscomplicaţiilor, pacientul să beneficieze de un mediu desiguranţa fără aciidente şiinfecţii

- pacientul este amplasat într-un salon curat, bine aerisit- alege şi suplinim pacientul în satisfacereanevoilor organismului- aplicăm măsurile de prevenire complicaţiilor septice- la indicaţia medicului i se administreazătratamentul medicamentos: Ampicilină 1g/6h,Gentamicină 1fl/12h

- pacientul se află în afarăoricărui risc de complicaţii

8. Insomnia - pacientul să beneficieze desomn corspunzător cantitativ şicalitativ

- învăţăm pacientul s practice tehnici derelaxare, exerciţii respiratprii înainte deculcare- încercăm să găsim cauza anxietăţii a pacientului- administrează 1 tb Fenobarbital/seara

- insmonia pacientului persistă



9. Plaga operatorie - pacientul să prezinte oevoluţie favorabilă la nivelul plăgii fără complicaţii

-asistenta medicală urmăreşte funcţiile vitaleale pacientului TA=130/60 mmHg, pulsregulat 65b/min- se urmăreşte pansamentul de la nivelul plăgiicare trebuie să fie curat, să nu fie sângerat- se urmăreşte permeabilitatea tubului de drenşi se notează în foaia de observaţie- tegumentele din jurul plăgii se dezinfectează

cu Betadină şi cu H2O2 3%plaga şi Rivanol1‰, pansament care se prinde cu leuoplast

- plaga este puţin sângerată



- A DOUA ZI -

Problema Obiectiv Inteven iiț Evaluare1. Dureri abdominale - pacientul să beneficieze de

o stare de bine fără dureriabdominale

- a eazăm pacientul în pozi ia Fauler ș ț


Algocalmin, Scobutil, Papaverină



prin deficit- pacientul să fie echilibrathidroelectrolitic i nutri ionalș ț

- se administrează pacientului Glucoză 10% , 1f/zi500 ml/zi, Ser fiziologic 500 ml/zi, Scobutil 1f/zi

- pacientul să fieechilibrat hidroelectrolitic

i nutri ionalș ț


intestinal- pacientul să aibe tranzitintestinal

- administrăm pacientului în primele 2 zile dupăinterven ie numai lichideț

- urmărim i notăm în foaia de observa ie consisten aș ț ț

i frecven a scaunelor ș ț


4. Caren ă de igienăț - pacientul să prezintetegumente curate i uscateș

- pacientul este ajutat să î i facă baieș

- se spală cu grijă tegumentele din jurul plăgii iș

tegumentele din spa iile interdigitaleț

- pacientul prezintătegumente curate

5. Imoblitatea - pacientul să fie moblizatăcorespunzător stării sale

- a doua zi după interven ie ajutăm pacientul să seț

ridice în ezut, apoi cu picioarele la marginea patului,ș apoi este ajutat cu grijă să meargă

- pacientul este mobilizatcorespunzător


- pacientul să se poatăîmbrăca i dezbrăca cuș

singur


îngrijite- i se dau haine noi largi i u or de îmbrăcatș ș

- pacientul poate să seîmbrace i dezbrace cuș

u urin ăș ț

5. Insomnia -pacientul să beneficieze de

somn corespunzător calitativi cantitaivș

- învă ăm pacientul să practice tehnici de relaxare,ț

exerci ii respiratorii înainte de culcareț- se administrează la indica ia medicului:ț

Fenobarbital 1 tf/seară

- pacientul are un somn

lini titș

6. Plaga operatorie - pacientul să prezinte oevolu ie favorabilăț

- asistenta urmăre te func iile vitale ale pacientuluiș ț

- diminea a i se ia TA= 130/60 mmHg,puls regulatț

65 b/min, T= 37C- se urmăre te pansamentul la nivelul plăgii să fieș

uscat, să nu fie sângerat

- plaga este curată



- se urmăre te permeabilitatea tubului de dren i seș ș

notează în foaia de observa ieț

- tegumentele din jurul plăgii se dezinfectează cuBetadină i plaga Hș 2O2 i Rivanol 1‰, se absoarbeș

secre iile din plagă i se pune pansament steril care seț ș prinde cu leucoplast

- A TREIA ZI -

Problema Obiectiv Inteven iiț Evaluare1. Dureri abdominale - pacientul să beneficieze de

o stare de bine fără dureriabdominale

- se continuă tratamentul cu:- Algocalmin: 1 f/zi- Scobutil: 1f/zi- Papaverină: 1f/zi

- în urma tratamentuluidurerile persistă

- pacientul să prezintefunc iile vitale i vegetativeț ș

în limite normale

- func iile vitale i vegetative se urmăresc zilnic, iar ț ș valorile sale se trec în foaia de observa ieț

- valorile normale alefunc iilor vitale iț ș

vegetative

2. Risc de complica iiț - pacientul să nu devină sursăde infec ie, să se afle într-unț

mediu de siguran ăț

- asigurăm condi iile de mediu adecvate pentru aț

evita pericolele prin accidentare- urmărim plaga să nu devină sursă de infec ieț

- se continuă tratamentul cu antibiotice: Ampicilină1g/6h, Gentamicină 1f/12h

- pacientul este în afaraoricărui pericol

3. Plaga operatorie - pacientul să prezinte oevolu ie favorabilă la nivelulț

plăgii fără complica iiț

- pansamentul se schimbă în condi ii de perfectăț

asepsie- se scoate tubul de dren deoarece plaga nu prezintăsemne de infec ieț


- evolu ie bună a plăgiiț



- A PATRA ZI -

Problema Obiectiv Inteven iiț Evaluare1. Dureri abdominale lanivelul plăgii

- pacientul să aibe o stare de bine fără dureri abdominale

- la indica ia medicului i se administrează o fiolăț

de:- Algocalmin: 1 f/zi- Scobutil: 1f/zi- Papaverină: 1f/zi

- durerile au mai scăzut îninesitate

2. Plaga operatorie - pacientul să prezinte oevolu ie favorabilăț

- pansamentul se schimbă în condi ii de perfectăț

asepsie- la inidica ia medicului, firele de la nivelul plăgiiț

se răresc- plaga este acoperită cu pansament uscat i sterilș

- evolu ie bună a plăgiiț



- A CINCEA ZI -

Problema Obiectiv Inteven iiț Evaluare1. Dureri abdominale lanivelul plăgii

- pacientul să aibe o stare de bine fără dureri abdominale

- se continuă tratamentul cu antalgice - pacientul prezintă o starede bine fără dureri

2. Plaga operatorie - pacientul să nu prezinte probleme la nivelul plăgii

- i se scot firele de la nivelul plăgii în condi ii deț

perfectă asepsie- plaga este curată i uscatăș


- plaga este curată fără alte probleme

3. Externare - externarea bolnavului să sefacă în stare de sănătate bună

- i se înmănează un bilan al îngrijirilor acordateț

- va fi anun ată familia pacientuluiț

- i se dă pacientului biletul de externare întocmit decătre medic i se explică necesitatea respectării iș ș

continuării tratamentului i regimului alimentar,ș

evitarea efortului fizic- sfătuim bolnavul să revină la control după 15 zile- pacientul este înso it de familie i este transportatț ș

la domiciliu cu ma ina proprieș

- pacientul se externeazăîntr-o stare de sănătate bunăi cu un EPS executat, fărăr ș

dureri abdominale, cu plagavindecată i eliminăriș

normale

Evaluare:

Pacientul se externează cu o stare de sănătate bună, fărăr dureri, cu plagă vindecată, eliminări adecvate.



CONCLUZII

În urma îngrijirilor acordate celor trei pacien i putem trage cîteva concluzii importante:ț

Această afec iune este de 20% la cele două sexe;ț

Un obiectiv principal ce trebuie urmărit în evolu ia acestor bolnavi esteț

semnalarea unor manifestări subiective ce anun ă eventualele complica ii;ț ț

După ce am urmărit cei trei pacien i putem spune că debutul bolii se instaleazăț

brusc cu dureri abdominale, absen a trazitului intestinal, gre uri, vărsături.ț ț

În spital s-au efectuat examene clinice i paraclinice pentru stabilirea diagnosticului,ș

dintre care amintim: VSH, hemoleucograma, T.S, T.C, glicemie, examenul sumar de urină.

Evolu ia bolii este favorabilă, dar necesită cuno tiin e pentru a putea preveniț ș ț

complica iile.ț

La externare pacien ii au primit recomandări pe care să le urmeze la domiciliu.ț

Este recomdat repaus fizic, psihic i control periodic de 6 luni.ș



BIBLIOGRAFIE

1. Ghid de nursing – autor LUCRE IA TITIRICĂ, pag. 13-30, 374-400Ț

2. Tehnici de evaluare i îngrijiri acordate de asisten ii medicaliș ț

3. Medicina internă pentru cadre medicale – autor CORNELIA BORUNDEL,

pag.539-549

4. Compendiu de anatomie i fiziologieș – autor GHEORGHE MOGO , ALEXANDRUȘ

IANCULESCU5. Medicină internă – autor DAN GEORGESCU

Documents

Lucrare Diploma Ocluzia