LUCRARE PROFESIONALA

POPESCU IOANA ANUL II

I Contabilitate – 13 probleme

1. În exerciţiul N, societatea X a obţinut produse finite la costul de producţie de 400.000 lei şi a

vândut produse la preţul de vânzare de 380.000 lei, costul lor de producţie fiind de 300.000 lei.

Încasarea produselor s-a fãcut cu un efect de comerţ, plãtindu-se bãncii comerciale un comision

de 10.000 lei.

Care indicatori bazaţi pe contul de profit şi pierdere sunt influenţaţi şi cu ce sumã ?

RezolvareCifra de afaceri a crescut cu 380.000 lei, variatia stocurilor a crescut cu 100.000 lei, iar rezultatul

brut a crescut cu 470.000 lei.

2. Se vând produse finite, în decembrie, fãrã facturã, la preţul de 5.000 lei, TVA24 %, cost de

producţie 4.500 lei. Cum sunt afectate situaţiile financiare la furnizor şi la client dacã, în ianuarie,

la sosirea facturii, valoarea este de 4.800 lei, TVA 24%.

Rezolvare

La primirea facturii cumparatorul inregisteaza

Stornarea facturii

% = 408 - 6.200 lei

301 - 5.000 lei

4428 - 1.200 lei

Inregistrarea facturii

% = 401 6.200 lei

301

5.000 lei

4426 1.200 lei

La vanzare se inregistreaza

Stornarea facturii

418 = % - 6.200 lei

701 - 5.000 lei

4428 - 1.200 lei

Inregistrarea facturii

4111 = % 6.200 lei

701 5.000 lei

4427 1.200 lei

3. Se cumpãrã materii prime în valoare de 15.000 lei, transport inclus în facturã 1.000 lei,

remizã 500 lei, cheltuieli salariale aferente gestionarului 4.000 lei. Determinaţi valoarea

costului de achiziţie.

Rezolvare

Costul de aacizitie = 15.000 lei + 1.000 lei – 500 lei = 15.500 lei

4. . Se dau urmãtoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N:

– vânzãri de produse finite 6.000 lei;

– vânzãri de mãrfuri 1.800 lei;

– costul mãrfurilor vândute 1.200 lei;

– variaţia stocurilor (sold debitor) 800 lei;

– venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei

– producţie imobilizatã 5.000 lei.

Conform OMFP nr. 3 055/2009, calculaţi cifra de afaceri netã şi total venituri din

exploatare.

Rezolvare

Vanzari de produse finite 6.000 lei

= Productia vandut 6.000 lei

+ Vanzari de marfuri 1.800 lei

+ Venituri din suventii de exploatare 700 lei

= Cifra de afaceri totala 8.500 lei

- Venituri aferente costurilor stocurilor de productie - 800 lei

+ Productia imobilizata 5.000 lei

= Total venituri de exploatare 12. 700 lei

5. În exerciţiul N, întreprinderea ALFA plãteşte întreprinderii BETA chiria aferentã

exerciţiului curent şi urmãtorilor 2 ani pentru un depozit închiriat. Chiria anualã este de

10.000 lei.

Care este incidenţa aplicãrii principiului independenţei exerciţiilor în contabilitatea

societãţilor ALFA şi BETA?

Rezolvare

Alfa

Plata chiriei perioda curenta

612 = 5121 10.000 lei

Plata chiriei in avans

471 = 5121 20. 000 lei

N+ 1 Inreg ch. Chirie

612 = 471 10.000 lei

N+ 2 Inreg ch. Chirie

612 = 471 10.000 lei

Beta

Incasarea chiriei perioda curenta

5121 = 706 10.000 lei

Plata chiriei in avans

5121 = 472 20. 000 lei

N+ 1 Inreg ch. Chirie

472 = 706 10.000 lei

N+ 2 Inreg ch. Chirie

472 = 706 10.000 lei

6. 96. Societatea ALFA vinde societãţii BETA un stoc de marfã în urmãtoarele condiţii:

preţul de vânzare 150.000 lei achitabili dupã 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de

2% dacã plata se face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacã se aplicã

prevederile OMFP nr. 3055/2009 ?

Rezolvare

Alfa

Incasarea pe loc

% = 707 150.000 lei

4111 147.000 lei

667 3.000 lei

5121 = 4111 150.000 lei

Dupa 60 de zile

4111 = 707 150.000 lei

5121 = 4111 150.000 lei

Beta

Plata pe loc

371 = %

401 147.000 lei

767 3.000 lei

401 = 5121 150.000 lei

Dupa 60 de zile

371 = 401 150.000 lei

401 = 5121 150.000 lei

7. Societatea comercialã BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune:

– sold iniţial produse finite 2.500 lei (evaluate la cost de producţie);

– sold iniţial producţie în curs 1.000 lei (evaluatã la cost de producţie). În cursul perioadei au loc

operaţiile:

1) obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul

de producţie de 5.000 lei;

2) vânzarea de produse finite conform facturii, la preţul de vânzare de 4.000 lei, TVA

24 %. Costul producţiei vândute este de 3.500 lei.

La sfârşitul perioadei de gestiune, în urma inventarierii, se constatã urmãtoarele solduri faptice:

– sold final faptic produse finite 4.550 lei;

– sold final faptic producţie în curs 800 lei.

Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc, ştiind cã

întreprinderea utilizeazã metoda inventarului intermitent.

Rezolvare

Vanzarea de produse finite

4111 = % 4.900 lei

701 4.000 lei

4427 900 lei

Descarcarea de gestiune

711 = % 3.500 lei

345 2.500 lei

331 1.000 lei

Preluarea solduri finale

% = 711 5.350 lei

345 4.550 lei

331 800 lei

8. Pe 10.10.N s-a primit un avans de la un client în sumã de 10.000 lei (din care TVA 24%). Pe

15.10.N s-au vândut mãrfuri clientului. Factura cuprinde: preţ de vânzare 20.000 lei, TVA

24%. Costul de achiziţie a mãrfurilor vândute este de 18.000 lei. Soluţia gãsitã de contabil este:

4111 = % 12.400 lei

707 10.000 lei

4427 2.400 lei

607 = 371 18.000 lei

Ce principiu contabil a fost încãlcat? Argumentaţi rãspunsul. Care ar fi fost soluţia corectã?

Rezolvare

S-a incalcat principiul necompensarii

Corect este sa se evidentieze si avansul si plata ulterioara astfel:

5121 = % 10.000 lei

419 8.065 lei

4427 1.935 lei

Vanzarea de marfuri

4111 = % 24.800 lei

707 20.000 lei

4427 4.800 lei

607 = 371 18.000 lei

9. 121. La 10.02.N, societatea ALFA achiziţioneazã un stoc de mãrfuri la costul de 1.000 lei,

TVA 24%, în baza avizului de însoţire. Dupã o sãptãmânã se primeşte factura, iar aceasta

cuprinde un cost de 1.200 lei, TVA 24%.

Sã se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.

Rezolvare

Achizitia de marfuri pe baza avizului

% = 408 1.240 lei

371 1.000 lei

4427 240 lei

Sosirea facturii

408 = 401 1.240 lei

4426 = 4428 240 lei

% = 401 248 lei

371 200 lei

4426 48 lei

10. La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mãrfuri la preţul de vânzare de 1.000 lei,

TVA 24%, în baza avizului de însoţire; costul mãrfurilor vândute 800 lei. Dupã o sãptãmânã se

întocmeşte şi se remite clientului factura, iar aceasta cuprinde un preţ de 1.200 lei, TVA 24%.

Sã se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioarã a facturii.

Rezolvare

Vanzarea de marfuri pe baza avizului de insotire

418 = % 1.240 lei

707 1.000 lei

4428 240 lei

Descarcarea de gestiune

607 = 371 800 lei

Intocmirea si remiterea facturii

4111 = 418 1.240 lei

4428 = 4427 240 lei

4111 = % 248 lei

707 200 lei

4427 48 lei

11. La 10.02.N, societatea ALFA achiziţioneazã un stoc de mãrfuri la costul de 1.000 lei,

TVA 24%, în baza avizului de însoţire. Dupã o sãptãmânã se primeşte factura, iar aceasta

cuprinde un cost de 900 lei, TVA 24%. Sã se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.

Rezolvare

Achizitia de marfuri in baza avizului de insotire

% = 408 1.240 lei

371 1.000 lei

4427 240 lei

Primirea facturii

408 = 401 1.240 lei

4426 = 4428 240 lei

% = 401 -124 lei

371 -100 lei

4426 - 24 lei

12. La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mãrfuri la preţul de vânzare de

1.000 lei, TVA 24%, în baza avizului de însoţire; costul mãrfurilor vândute 800 lei. Dupã o

sãptãmânã se întocmeşte şi se remite clientului factura, iar aceasta cuprinde un preţ de 900 lei,

TVA 24%. Sã se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioarã a facturii.

Rezolvare

Vanzarea de marfuri cu aviz de insotire

418 = % 1.240 lei

707 1.000 lei

4428 240 lei

607 = 371 800 lei

Primirea facturii

4111 = 418 1.240 lei

4428 = 4427 240 lei

4111 = % -124 lei

707 -100 lei

4427 - 24 lei

13. Se cumpãrã mãrfuri în sumã de 1.000 lei, rabat 3%, remizã 2%, risturn 2%, scont 4%.

Societatea practicã un adaos comercial de 20% şi vinde toate mãrfurile din depozit la preţ de

vânzare cu amânuntul. Calculaţi valoarea acestui preţ.

Rezovare

Costul de achizitie al marfii

= 1.000 lei – 1.000 lei * 3% = 970 lei

= 970 – 970 * 2 % = 950,60 lei

= 950, 60 lei – 950,60 lei * 2 % = 931,59 lei

Pret de vanzare cu amanuntul

= 931,59 lei + 20% * 931,59 = 1.117,91 lei

= 1.117,91 lei * 24% = 1.386,21 lei

II Audit – 7 probleme

1. Exprimarea unei opinii motivate potrivit căreia situaţiile financiare au fost stabilite în

toate aspectele lor semnificative conform unei referinţe contabile identificate constituie:

a) obiectul unei misiuni de audit de bază;

b) scopul fundamental al auditului financiar;

c) definitivă auditului extern, în general.

Raspuns = b

2. Când verificaţi cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile la imobilizările corporale vă

asiguraţi:

a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizări sau la conturile

de cheltuieli ale perioadei;

b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe bază de documente justificative;

c) că cheltuielile sunt reale şi se justifică cu documente legale.

Raspuns = c

3. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie să găsiţi la contul de

viramente interne la 31 decembrie:

a) debitor;

b) creditor;

c) fără sold.

Raspuns = c

4. Dacă aţi constatat incertitudini care însă nu afectează în mod semnificativ situaţiile

financiare, opinia va fi:

a) fără rezerve;

b) fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii;

c) procedaţi la extinderea controlului.

Raspuns = b

5. Imaginea fidelă este:

a) o consecinţă a regularităţii şi sincerităţii conturilor;

b) o condiţie pentru a emite o opinie fără rezerve;

c) un criteriu de apreciere a situaţiilor financiare.

Raspuns = b

6. În cazul unei opinii fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii, acesta se situează:

a) înaintea paragrafului de opinie;

b) după paragraful de opinie;

c) într-o notă anexă la raportul de audit.

Raspuns = b

7. În cazul unei opinii, alta decât cea fără rezerve, motivele se situează:

a) înaintea paragrafului de opinie;

b) după paragraful de opinie;

c) numai în notele anexe la raportul de audit.

Raspuns = a

III Expertize contabile – 2 probleme

1.Cum se clasifica expertizele contabile ?

Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:

I. După scopul principal în care au fost solicitate.

II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.

III. În funcţie de natura juridică.

2. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?

Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea

expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz:

(i) Încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire

şi cercetare penală (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea

expertizelor contabile extrajudiciare;

(ii) Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care

justifică îndeplinirea misiunii;

(iii) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau

suplimentele de expertiză contabilă solicitate de organele în drept care au

dispus efectuarea expertizei contabile;

(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul

efectuării expertizei contabile, cum ar fi note scrise în urma unor interviuri sau

declaraţii verbale, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie

urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu

beneficiarii acestora.

IV Evaluarea inteprinderilor – 3 probleme

1. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza:

a) bilantului contabil;

b) bilantului economic;

c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.

Raspuns = a) si b)

2. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea

beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata de

actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe goodwill este

de:

a) 8.800 mii lei;

b) 8.600 mii lei;

c) 8.480 mii lei.

Raspuns = c)

Rezovare

GW = CB- ANC * i / t = 1.000 – 8.000 * 11%/ 25% = 480 mii lei

Vg = ANC + GW = 8.000 + 480 = 8.480 mii lei

3. Se dau urmãtoarele informatii despre o întreprindere: total active 150.000, din care

cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare 50.000;

capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei întreprinderi.

Rezolvare

ANC = 150.000 – 75.000 = 75.000

VI Administrarea si lichidarea inteprinderilor -3 probleme

1.Care sunt organele care aplică procedura insolvenţei?

Raspuns:

Conform Legii 85/2006 privind insolventa, Art. 5 spune ca organele care aplica procedura

deinsolventa sunt, instantele judecatoresti, judecatorul sindic, administratorul judiciar si

lichidatorul dupa cum urmeaza:

“(1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic,

administratorul judiciar si lichidatorul.

 (2) Organele prevazute la alin.(1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si

operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a

drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni. ”

2. Cine pot fi lichidatorii?

Raspuns:

Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.

Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii

lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi

raspundere ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei,

ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa

constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii

sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au

incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru

care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi

indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.

3. Dacă lichidarea se prelungeşte peste durata exerciţiului financiar, ce obligaţii au

lichidatorii ?

Raspuns:

Conform Art. 267 din Legea 31/1990 obligatile lchidatorilor sunt.: “Dacă lichidarea se

prelungeşte peste durata exerciţiului financiar, lichidatorii sunt obligaţi să întocmească

situaţia financiară anuală, conformându-se dispoziţiilor legii şi actului constitutive”

VII Studii de fezabilitate – 2 probleme

1.Ce se întelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?

Raspuns:

Fezabilitatea reprezintă analiza complexă, premergătoare deciziei de investiţii,

având drept scop stabilirea oportunităţii şi eficienţei dezvoltării unei subramuri sau

realizării unor obiective de investiţii.

Studii de fezabilitate sunt, de obicei, asociate cercetărilor de marketing şi

conjunctură economică, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale,

prognozelor la nivelul ramurilor de producţie materiale şi al economiei nationale.

Elaborarea şi folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la întocmirea

ofertelor pentru realizarea de obiective de investiţii în străinatate, precum şi la elaborarea

propunerilor de colaborare cu alte ţări în cadrul unor societăţi mixte. Principalul scop al

folosirii studiilor de fezabilitate îl constituie obţinerea de informaţii asupra mărimii

efortului de investiţii, a rezultatelor economice probabile, precum şi asupra principalelor

probleme în legatură cu realizarea obiectivelor de investiţii:

achiziţionarea de licenţe;

credite externe şi condiţii de rambursare;

obţinerea de materii prime din import;

posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia;

eficienţa fondurilor investite

Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate

in studiul de oportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existenţa

acestei trepte intre studiul de fezabilitate şi cel de oportunitate se impune atunci cand

informaţiile oferite de ultimul sunt insuficiente ca volum şi nivel de fundamentare.

Principalele informaţii pe care trebuie să le ofere un studiu de prefezabilitate sunt:

dacă oferta de investiţii este in mod cert eficientă, astfel ca decizia de investiţii

să se poată lua imediat fără a mai fi necesare alte studii;

dacă concluziile rezultate pe baza informaţiilor culese justifică o analiză

detailată printr un studiu de fezabilitate;

dacă anumite aspecte ale proiectului de investiţii, care sunt esenţiale pentru

fezabilitatea sa, ar trebui aprofundate prin studii funcţionale sau studii suport,

dacă se poate hotări in această fază că ideea de proiect nu este atrăgătoare,

deci se

impune renunţarea la aceasta şi intreruperea cercetării. Reţinem că structura

studiului de prefezabilitate este obligatoriu aceeaşi cu cea a studiului de

fezabilitate

Studiul de fezabilitate este documentul care asigură informaţii fundamentate

pentru luarea deciziei de investiţii. In cadrul studiului sunt definite şi analizate elementele

esenţiale ale fabricării produsului avut invedere şi diversele procedee de producţie

utilizate. Pentru declanşarea elaborării studiul de fezabilitate trebuie ca in prealabil să fie

stabilite dimensionarea şi amplasarea optimă a obiectivului, mai multe variante

tehnologice, de materii prime, de costuri de investiţii şi de producţie. Calculele

economice şi analiza eficienţei trebuie să evidenţieze clar dacă proiectul este viabil,

eficient ori, dimpotrivă, neeficient, astfel incat să se poată lua decizia de admitere sau

respingere a proiectului. Studiul de fezabilitate este, aşadar, documentul care permite să

se ajungă la o decizie de investiţie.

2. Un proiect investitional, cu o valoare totală a investitiei de 11.445 lei, prezintă

următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investitie

Costuri de

Total cost Total încasări Cash flow anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei 9.345 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei

Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculati rentabilitatea medie aferentă investitiei.

Metoda rentabilitatii medii se bazeaza pe rata medie a rentabilitatii:

r m = Beneficiul net mediu anual

Cheltuieli medii anuale de exploatare

Beneficiul anual poate fi stabilit pe baza relatiei urmatoare:

MBA(marja bruta din autofinantare sau cash flow net) = Rezultatul net (RN)

+Amortizari si provizioane (AP) > RN = MBA - AP

Amortizarea in 6 ani = 11445/6 = 1908 lei

Cheltuieli medii anuale de exploatare = 38760/ 6 = 6460 lei

r m = Rezultatul mediu net/ Chelt.medii anuale de exploatare = 1049/6460 =

0,162

VIII Analiza – diagnostic a inteprinderii – 3 probleme

1.Calculati şi interpretati situatia netă a unei întreprinderi care prezintă următoarea situatie

financiară:

Indicator 31.12.n Imobilizări 2000 Stocuri 500 Creante 150 Disponibilități 50 Datorii mai mari de un an 1150 Datorii mai mici de un an 350

Rezolvare:

Situatia neta = Activ – Datorii= 2.700 – 1.500 = 1.200

NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE = 650 – 1.500 = 850

2. Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea

ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 24000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2300 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 100 Cheltuieli cu dobânzi 500 Impozit pe profit 1400

Raspuns:

MARJA COMERCIALA = VANZARI MARFURI - COSTUL MARFII

VANDUTE = 4.000 – 4.200 = - 200

RODUCTIA EXERCITIULUI = PRODUCTIA VANDUTA+/- PRODUCTIA STOCATA

+ VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI = 24.000 – 500 = 23.500

VALOAREA ADAUGATA = MARJA COMERCIALA+ PRODUCTIA EXERCITIULUI

- CONSUMURI DE LA TERTI = -200 + 23.500 = 23.300

EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATARII (EBE) = VALOAREA ADAUGATA

+SUBVENTII - CHELTUIELI PERSONAL -IMPOZITE SI TAXE = 23.300 + 2.300 –

5.000 – 1.700 = 18.900

REZULTATUL EXPLOATARII = EBE + RELUARI ASUPRA PROVIZIOANELOR

+ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE - AMO SI PROVIZIOANE CALCULATE -

ALTE CH. EXPLOATARE = 18.900

REZULTAT CURENT = REZULTATUL EXPLOATARII +VENITURI FINANCIARE

- CHELTUIELI FINANCIARE = 18.900 + 100 – 500 = 18.500

REZULTATUL NET = REZULTATUL CURENT + REZULTATUL EXTRAORDINAR

(- PARTICIPAREA SALARIATILOR LA PROFIT) - IMPOZIT PE PROFIT = 18.500 -

1.400 = 17.100

3. Să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la

informațiile prezentate mai jos:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 1000 Producția vândută 14000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2000 Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600

Cheltuieli cu materii prime 2000 Costul mărfurilor vândute 700 Cheltuieli salariale 8000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200

Cheltuieli cu asigurări sociale 1000 Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate

400

Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200

Rezolvare:

CAPACITATEA DE

AUTOFINANTARE(CAF) = VENITURI INCASABILE - CHELTUIELI

PLATIBILE = 1.000 + 14.000 + 600 + 200 – 700 -8.000 -200 -1000 -300 - 800 = 4.800

AF = CAF – dividende = 4.800

XI Consultanta fiscala acordata contribuabililor – 4 probleme

1. Prezentaţi regimul fiscal în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.

Raspuns

Cheltuielile cu sponsorizarea acordate potrivit legii sunt considerate cheltuieli

nedeductibile la calculul profitului impozabil. Contribuabilii care efectueaza sponsorizari

si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu

modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile

si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din

impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste

cumulativ urmatoarele conditii:

   1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri;

   2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

    In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de

drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a

informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a

bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la

congrese internationale.

2. O persoană juridică înregistrată în scop de TVA ce activează în domeniul producţiei de

mobilier realizează în luna iunie 2008 următoarele operaţiuni:

- achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă 850.000 preţ fără TVA;

- achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000, preţ fără TVA;

- înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie în valoare de 25.000,

fără TVA;

- achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol în valoare

de 15.000 fără TVA;

- livrează produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA.

Determinaţi TVA aferent lunii iunie 2008. Ştiind că la sfârşitul lunii mai 2008 societatea

raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaţi care este valoarea TVA

pe care societatea o datorează către bugetul statului la sfârşitul lunii iunie. Toate

operaţiunile se desfăşoară pe plan intern, furnizorii şi clienţii fiind persoane înregistrate

în scop de TVA.

Rãspuns:

Pas 1. Determinarea TVA deductibil

Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziţie:

- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVA colectat

în valoare de 850.000 19% = 161.500 lei;(vezi art.160-masuri de simplificare)

- achiziţiile de materiale consumabile generează un TVA deductibil de 250.000 x 19% =

47.500 lei;

- prestarea de servicii de cazare se impozitează cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil

generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;

- pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol

societatea nu are dreptul de deducere a TVA ; nu se înregistrează TVA deductibil

Deci, TVAdeductibil = 161.500 + 47.500 + 2.250 = 211.250 lei

Pas 2. Determinarea TVA colectat

Pentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operţiune:

- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVA colectat

în valoare de

850.000 x 19% = 161.500 lei

- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculată: TVA colectat =

1.450.000 x (19/119) = 231.512,61 lei

Deci, TVAcolectată = 161.500 + 231.512,61 = 393.012,61 lei

Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iunie 2008

TVA colectat > TVA deductibil TVA de plată = 393.012,61 – 211.250 = 181.762,61 lei

Pas 4. Determinarea TVA de plată la bugetul statului

TVA de plată la buget = 181.762,61 – 2.500 = 179.262,61 lei

3. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2400 cm3.

Valoarea impozitului asupra mijloacelor de transport este de 9 lei/200 cm3. Ştiind că

persoana fizică a achiziţionat automobilul pe data de 18 februarie 2008 determinaţi

cuantumul impozitului asupra mijloacelor de transport de plată către bugetul local pentru

anul 2008.

Rãspuns:

Pas 1. Determinarea bazei impozabile

Baza impozabilă = 2400/200 = 12 fracţiuni de 200cm3

Pas 2. Determinarea impozitului pentru întreg anul

Impozitul asupra mijloacelor de transport = 9 x 12 = 108 lei

Pas 3. Determinarea impozitului de plată la buget

Număr luni în care autoturismul a fost deţinut = 10

Taxa asupra mijloacelor de transport de plată = 108x 10/12 = 90 lei

un apartament, situat într-un imobil cu două etaje, fiecare etaj cu două apartamente,

construit în anul 1990, cu pereţii din beton armat, cu instalaţii de apă,canalizare, electrice

şi de încălzire, în suprafaţă construit desfăşurată de 57 m2. Localitatea unde se află

imobilul a

fost încadrată la rangul II, zona D, cu un coeficient de corecţie de 2,10. Stabiliţi impozitul

pe clădire datorat de proprietarul apartamentului pentru annul 2007, ştiind că valoarea

impozabilă unitară a fost stabilită de consiliul local la 669 lei/m2, iar plata impozitului se

face integral până la data de 31 martie 2008 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata

anticipată a impozitului pe clădiri se acordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal,

de 10%).

Impozit anual = 57 x 669 x 2,1 x 0,1% = 80 lei

Bonificaţie = 80 x 10% = 8 lei

Impozit de plată = 80 – 8 = 72 lei.

4. Să se determine impozitul pe profit datorat de o organizaţie non-profit pentru anul

2008, dacă se cunosc următoarele date despre venituri şi cheltuieli:

- venituri din serbări, conferinţe, tombole 24.000 lei;

- venituri din cotizaţii 3.000 lei;

- donaţii în bani şi bunuri primite prin sponsorizare 9.000 lei;

- venituri obţinute din reclamă şi publicitate 25.000 lei;

- venituri din activităţi economice 7.000 lei;

- cheltuielile totale aferente anului 2007 sunt în sumă de 5.000 lei, din care cheltuielile

efectuate pentru realizarea de venituri din activitati economice sunt în sumă de 2000 lei.

Rezolvare

Cursul de schimb mediu anual este de 1 euro = 3,3 lei.

echiv.15000 euro = 15000 x 3,3 = 49500 lei

10% x (24000 + 3000+ 9000 +25000) = 6100 lei

Rezultă că veniturile din actrivităţile economice neimpozabile sunt de 6100 lei, deci

veniturile impozabile sunt de 7000 - 6100 = 900 lei.

Profit impozabil = (7000 – 2000)x900/7000 = 643 lei

Impozit = 643 x 16% = 103 lei.