47
Transformãrile istorice din lumea de azi (prãbuºirea comunismului ºi tranziþia la economia de piaþã ºi la o societate democraticã în þãrile fostului bloc comunist, criza de legitimitate în democraþiile occidentale, accentuarea globalizãrii economice ºi culturale, intensificarea tensiunilor ºi a violenþei în plan internaþional) au fãcut sã renascã idealul civic democratic, invocat astãzi tot mai des ca o speranþã, ca o soluþie sau ca un nou proiect al modernitãþii. Cooperare, participare ºi respect sunt termenii care descriu cel mai bine acest ideal. Realizarea lui presupune un mediu al comunicãrii libere dintre oameni, al dialogului instituþionalizat, al schimburilor culturale permanente, al unor multiple medieri. Cum poate contribui predarea istoriei la dezvoltarea dialogului cultural? Care sunt, deci, sarcinile pe care predarea istoriei în spiritul responsabilitãþii civice ºi le poate asuma? Prea adesea invocatã pânã în prezent pentru a dezbina popoare ºi a întreþine conflicte, istoria ºi predarea ei în ºcoalã se poate constitui înainte de toate ca un cadru al reconcilierii. Prin bogãþia de informaþii de care dispune, cunoaºterea istoricã poate construi punþi pentru cunoaºterea reciprocã între comunitãþi umane, între culturi diferite, dupã cum, prin conceptele cu care opereazã, poate contribui la crearea unui discurs comun, la trezirea interesului ºi la formarea unei opinii avizate cu privire la problemele ºi provocãrile lumii în care trãim. „Pentru cã ziua de astãzi se trage din cea de ieri, iar ziua de mâine este rodul trecutului”, pentru cã trecutul „nu trebuie sã paralizeze prezentul, ci sã-l ajute sã fie diferit în fidelitate ºi nou în progres” (Jacques Le Goff), construcþia unei societãþi democratice ºi respectuoase faþã de valori nu poate sã nu þinã seama de istorie, iar predarea acesteia devine un act de profundã responsabilitate civicã. Diversitatea a fost negatã, poate, sau minimalizatã, implicit sau explicit, atât în timpul procesului de constituire a identitãþii naþionale româneºti, care a avut la bazã, ca ºi în cazul genezei altor naþiuni, o concepþie esenþialistã asupra culturii, cât ºi în anii dictaturii comuniste, care a utilizat un discurs naþionalist, în scopuri ideologice. Mult prea des, percepþiile între diferite comunitãþi (etno-culturale, confesionale etc.) se bazeazã pe stereotipuri ºi, din pãcate, sistemul educativ a contribuit la perpetuarea lor. 69 DIALOG INTERCULTURAL LUCIA COPOERU Dialogul intercultural – premisã a împlinirii idealului civic democratic Rolul istoriei în promovarea dialogului intercultural Identitate, pluralitate, diversitate ºi dialog – concepte fundamentale

LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

  • Upload
    others

  • View
    6

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

Transformãrile istorice din lumea de azi (prãbuºireacomunismului ºi tranziþia la economia de piaþã ºi la o societatedemocraticã în þãrile fostului bloc comunist, criza de legitimitateîn democraþiile occidentale, accentuarea globalizãrii economice ºiculturale, intensificarea tensiunilor ºi a violenþei în planinternaþional) au fãcut sã renascã idealul civic democratic,invocat astãzi tot mai des ca o speranþã, ca o soluþie sau ca unnou proiect al modernitãþii.Cooperare, participare ºi respect sunt termenii care descriu celmai bine acest ideal. Realizarea lui presupune un mediu alcomunicãrii libere dintre oameni, al dialogului instituþionalizat,al schimburilor culturale permanente, al unor multiple medieri.

Cum poate contribui predarea istoriei la dezvoltarea dialoguluicultural? Care sunt, deci, sarcinile pe care predarea istoriei înspiritul responsabilitãþii civice ºi le poate asuma?Prea adesea invocatã pânã în prezent pentru a dezbina popoare ºia întreþine conflicte, istoria ºi predarea ei în ºcoalã se poateconstitui înainte de toate ca un cadru al reconcilierii. Prin bogãþiade informaþii de care dispune, cunoaºterea istoricã poate construipunþi pentru cunoaºterea reciprocã între comunitãþi umane, întreculturi diferite, dupã cum, prin conceptele cu care opereazã,poate contribui la crearea unui discurs comun, la trezireainteresului ºi la formarea unei opinii avizate cu privire laproblemele ºi provocãrile lumii în care trãim.

„Pentru cã ziua de astãzi se trage din cea de ieri, iar ziua demâine este rodul trecutului”, pentru cã trecutul „nu trebuie sãparalizeze prezentul, ci sã-l ajute sã fie diferit în fidelitate ºi nouîn progres” (Jacques Le Goff), construcþia unei societãþidemocratice ºi respectuoase faþã de valori nu poate sã nu þinãseama de istorie, iar predarea acesteia devine un act de profundãresponsabilitate civicã.Diversitatea a fost negatã, poate, sau minimalizatã, implicit sauexplicit, atât în timpul procesului de constituire a identitãþiinaþionale româneºti, care a avut la bazã, ca ºi în cazul genezeialtor naþiuni, o concepþie esenþialistã asupra culturii, cât ºi înanii dictaturii comuniste, care a utilizat un discurs naþionalist, înscopuri ideologice. Mult prea des, percepþiile între diferitecomunitãþi (etno-culturale, confesionale etc.) se bazeazã pestereotipuri ºi, din pãcate, sistemul educativ a contribuit laperpetuarea lor.

69

DIALOG INTERCULTURAL

LUCIA COPOERU

Dialogul intercultural –premisã a împliniriiidealului civic democratic

Rolul istoriei în promovareadialogului intercultural

Identitate, pluralitate,diversitate ºi dialog –concepte fundamentale

Page 2: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

Afirmarea propriei identitãþi etno-culturale ºi naþionale, fãrã a lenega pe cele ale celorlalþi, respectul pentru pluralitate ºidiversitate etno-culturalã, toleranþa faþã de alte credinþe religioaseºi dialogul cu oameni aparþinând altor confesiuni suntprincipalele repere ale educaþiei civice ºi democratice ºi,deopotrivã, sarcinile pe care predarea istoriei trebuie sã ºi le asume.Ne-am propus, aºadar, în cadrul acestui modul, sã dezvoltãmînþelegerea unor concepte, ºi, în acelaºi timp, sã argumentãmimportanþa asumãrii acestor repere ale vieþii cetãþeneºti. Credemcã istoria ar putea sprijini un alt fel de societate. Nu o societate încare protecþia diversitãþii este garantatã prin reguli echitabile,ceea ce ar permite limitarea sau eliminarea conflictelor, ci una încare existã un echilibru dinamic între afirmarea identitãþilor ºipromovarea dialogului, o societate ce recunoaºte conflictele ºicautã permanent mecanisme de gestionare constructivã aacestora.Acestea sunt premisele de la care am pornit în elaborareamodulului care propune o reflecþie asupra identitãþii ºi alteritãþiiîn istoria secolelor XX-XXI.Modulul este alcãtuit din trei pãrþi distincte, dar interconectate.Am tratat problema dialogului intercultural prezentând premiselecare stau la baza lui, posibilele bariere ºi modul în care am puteacontribui fiecare la realizarea acestuia azi.Prima temã, Diversitatea – resursã în construcþia europeanã?,se opreºte asupra feþelor diversitãþii/diferenþelor (etno-culturale,religioase, politice, sociale etc.), a interferenþelor, a propunerii dea percepe diversitatea drept resursã ºi a chestionãrii fiecãruiadintre noi asupra propriei atitudini. Scopul urmãrit esteînþelegerea ºi acceptarea diversitãþii drept premisã a dialogului intercultural.A doua temã, Naþiune ºi naþionalism, prezintã notele definitoriiale identitãþii, punând în discuþie relaþia dintre naþiune, stat,patriotism, naþionalism, integrare europeanã, abordeazã valorileromâneºti în raport cu cele europene, analizeazã cauze ºi efecte.Scopul temei este identificarea posibilelor bariere în caleadialogului (prejudecãþi, intoleranþã, construcþia identitarã,percepþia asupra conceptului de naþiune) ºi a soluþiilor pentrureducerea acestora.Cea de-a treia temã, Dialogul intercultural – utopie saurealitate?, se concentreazã pe formarea competenþei de acþiune ºidecizie individualã de a contribui la dialogul intercultural,propunând spre analizã studii de caz a cãror dezbatere necesitãexprimarea unor poziþii, atitudini faþã de problemele discutate.Acceptarea diversitãþii presupune o atitudine intelectualã ºimoralã, care sã faciliteze dialogul ºi capacitatea de a-l asculta pecelãlalt. Drept urmare, elevii ºi cadrele didactice vor fi sprijiniþisã-ºi exerseze, prin intermediul modulului „Dialogulintercultural”, perspective diverse din care sã gândeascã/abordeze/reflecteze ºi nu ceea ce sã gândeascã asupraproblemelor în discuþie.

70

Page 3: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

71

Tema I. Diversitatea – resursã în construcþia europeanã?

Concepte – Continuitate ºi schimbare– Controverse ºi opþiuni– Democraþie ºi pluralism politic– Propagandã– Ideologie– Speranþe ºi dezamãgiri– Drepturile omului

Întrebãri cheie – Care sunt formele sub care se manifestã diversitatea? – Ce atitudine avem faþã de diversitate?– Este diversitatea o resursã în construcþia europeanã?

Cuvinte cheie – Diversitate– Etnie– Discriminare– Confesiune

– Pluralism– Toleranþã– Prejudecãþi– Interferenþe

Valori ale cetãþenieidemocratice

– Luarea de decizii pe baze raþionale– Coeziune socialã.– Recunoaºterea diferitelor forme de manipulare – Respectul pentru sine ºi pentru ceilalþi. Opþiune pentru statul de drept.

Valori prin curriculumde istorie

– Relaþionarea pozitivã cu ceilalþi– Respectarea drepturilor fundamentale ale omului

Competenþe alecetãþeniei democratice

– Recunoaºterea ºi acceptarea diversitãþii– Empatie

Rezultate aºteptate – Sã înþeleagã ºi sã accepte filosofia educaþiei interculturale ºiantidiscriminare

– Sã conºtientizeze impactul oricãrei forme de discriminare instituþionalã ºinon-instituþionalã

– Analiza ºi interpretarea diferitelor tipuri de surse istorice

Categorii de surse – Legislaþie – Rapoarte– Caricaturi– Afiºe– Fotografii

– Statistici– Cãrþi poºtale– Interviuri– Articole de presã– Memorii

Metode didactice – Învãþarea prin cooperare– Jocul de rol– Munca în grup – Munca în perechi– Dezbaterea

– Eseul– Jurnalul de reflecþie– Interpretarea imaginilor-sursã ºia datelor statistice– Metodele gândirii critice

TABEL METODOLOGIC

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

Page 4: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

72

Tema II. Naþiune ºi naþionalism

Concepte – Stabilire de relaþii – Integrarea europeanã – Naþiune ºi stat– Naþionalism– Identitate europeanã– Valori democratice

Întrebãri cheie – Cine sunt eu? Care sunt valorile mele?– Care sunt barierele în calea dialogului?– Este identitatea naþionalã compatibilã cu identitatea europeanã?

Cuvinte cheie – Identitate– Cetãþenie– Propagandã– Naþiune

– Stat naþional – Alteritate– Naþionalism

Valori ale cetãþenieidemocratice

– Luarea de decizii pe baze raþionale– Coeziune socialã – Recunoaºterea diferitelor forme de manipulare – Respectul pentru sine ºi pentru ceilalþi– Opþiune pentru statul de drept

Valori prin curriculumde istorie

– Gândire criticã ºi flexibilã

Competenþe alecetãþeniei democratice

– Abilitatea de auto-orientare în cadrul situaþiei politice, stabilirealegãturii cu idei, valori, interese ale indivizilor în trecut ºi distingereamotivelor care i-au determinat sã gândeascã ºi sã acþioneze ca atare

– Compararea opiniilor, valorilor, motivelor care i-au mobilizat pe indiviziîn istorie cu propriile lor opinii, valori, motive

– Stabilirea unei legãturi între naþionalism ºi valorile cetãþeniei democratice

Rezultate aºteptate – Sã înþeleagã diferenþa între naþiune etnicã ºi naþiune civicã– Sã înþeleagã procesul de construcþie a naþiunilor ºi rolul lor astãzi

Categorii de surse – Surse literare– Articole de presã– Interviuri– Fotografii– Caricaturi

– Sondaje de opinie– Legislaþie– Rapoarte– Declaraþii

Metode didactice – Munca în perechi ºi în grup– Diagrama Venn– Dezbaterea– Cadranele

– Linia valoricã– Cubul– Recenzia prin rotaþie– Colþurile

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

Page 5: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

73

Tema III. Dialogul intercultural – utopie sau realitate?

Concepte – Controverse ºi opþiuni

Întrebãri cheie – Ce presupune dialogul intercultural?– Cum pot eu contribui la dialogul intercultural?

Cuvinte cheie – Toleranþã– Dialog– Respectarea diversitãþii

Valori ale cetãþenieidemocratice

– Asumarea responsabilitãþii

Valori prin curriculumde istorie

– Capacitatea de a respecta punctele de vedere provenite din alte mediinaþionale ºi culturale

– Încurajarea armoniei inter-confesionale– Încurajarea ºi dezvoltarea diversitãþii lingvistice

Competenþe alecetãþeniei democratice

– Sã formuleze un punct de vedere propriu ºi argumentat– Capacitatea de a lua decizii – Abilitatea de a-ºi preciza propria poziþie, pe baza dovezilor ºi a

gândirii critice

Rezultate aºteptate – Sã deosebeascã faptele de pãreri, prejudecãþi, stereotipii– Sã fie capabili sã reflecteze asupra beneficiilor dialogului

Categorii de surse – Declaraþii– Fotografii– Articole de presã– Comunicate– Legislaþie

Metode didactice – Studiul de caz– Dezbatere– Eseu argumentativ– Munca în perechi ºi în grup– Metode ale gândirii critice

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

Page 6: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

74

Problemele discutate în aceastã temã apar sistematic în titlurileziarelor din toatã lumea: cum sã gestionãm diferitele aspecte alediversitãþii – rasã, religie ºi origine etnicã; cum sã promovãm oculturã a incluziunii ºi valori democratice, în locul excluderii,conflictelor etnice sau religioase.

Nu existã reþete, nu este o singurã strategie care sã se poatã aplicaoriunde. Dar existã un consens: competenþa interculturalã esteuna din cele mai importante componente de bazã alepersonalitãþii umane.

Abordarea unor probleme ca diversitatea politicã, socialã, etnicã,lingvisticã, religioasã nu s-a dorit sã fie exhaustivã, ci sã ofereposibilitatea ca, pornind de la exemplele oferite, elevii, împreunãcu noi, sã continue explorarea.

Finalul temei este structurat din perspectiva provocãrilordiversitãþii, de la ceea ce prevãd documentele oficiale, larealitatea propriilor noastre prejudecãþi, ºi trimite la ideea cãadolescenþii trebuie sã îºi asume conºtient responsabilitateapropriei atitudini.

Tipul de surse utilizate, selecþia acestora a fost determinatã denevoia de a oferi exemple, care sã permitã atât formarea, cât ºiinformarea adolescenþilor despre diversitatea din jur. Ele cuprindo gamã diversã, de la documente oficiale, statistici, la caricaturisau imagini care sã capteze interesul elevilor. Sursele permit atâtdiscutarea diversitãþii, în general, cât ºi a celei româneºti, în special.

În elaborarea sarcinilor de lucru am pornit de la premisa cãdiscutarea diversitãþii presupune atitudini ºi competenþe care seformeazã mai eficient prin învãþarea prin cooperare. De aceea,existã, alãturi de sarcini de lucru individuale sau în perechi,numeroase activitãþi de grup, care permit adolescenþilorîmpãrtãºirea de idei ºi experienþe cu parteneri de vârsta lor.

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎNCONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?I.

Diversitatea este un elementesenþial al devenirii umane.

Învãþarea interculturalã nu va fiuºoarã. A te întreba, a reflecta, a-þi evalua punctele tari ºi a-þiconºtientiza stereotipurile suntdoar câteva aspecte asupra cãroraîmpreunã, elevi ºi dascãli, trebuiesã ne oprim.

Pentru noi, dascãlii, provocareaconstã în abilitatea „duceriimesajului” temei înspre elevi.

Page 7: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

75

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?

„Crearea unei Europe toleranteºi prospere nu depinde numaide cooperarea între state. Eapresupune, de asemenea, ocooperare transfrontalierã întrecolectivitãþi locale ºi regionale,fãrã a se prejudicia constituþiaºi integritatea teritorialã afiecãrui stat. Chemãm Organi-zaþia sã-ºi continue activitateaîn acest domeniu ºi s-o extindãla cooperarea între regiuni care

nu se învecineazã. […]Ne angajãm sã acþionãmîmpotriva tuturor ideologiilor,politicilor ºi practicilor careincitã la urã rasialã, la violenþãºi la discriminare, cât ºiîmpotriva oricãrui act saulimbaj de naturã sã întãreascãtemerile ºi tensiunile întregrupuri de diferite apartenenþerasiale, etnice, naþionale,religioase sau sociale.”

FEÞELE DIVERSITÃÞII1.1.1. OAMENI PE GLOB

Afiº care ilustreazã diversitatea pe glob.www.cpchem.com/ enu/diversity.asp

• Priveºte sursa 1.1 ºi scrie timpde 3 minute ce îþi sugereazãaceasta. Foloseºte cuvinte, nuformula propoziþii. Formaþigrupuri de câte 6-8 elevi.Gãseºte în grup colegi care auscris cel puþin 5 cuvinte diferitede ale tale. De ce, privindaceeaºi imagine, nu aþi scris toþiaceleaºi lucruri?

• Faceþi un afiº care sã surprindãdiversitatea din grupul vostru.

• Care sunt avantajele diversitãþii,în general? Existã ºi dezavantajeale diversitãþii? Daþi exempledin istoria recentã.

• Studiazã harta lumii ºi testeazã-þiinformaþiile pe care le deþiidespre alte þãri decât cea încare trãieºti. Identificã o þarãdespre care cunoºti mai multelucruri. Prezintã-le unui coleg.Cum te îmbogãþeºte pe tineaceastã experienþã decunoaºtere a unei alte þãri?

• Imagineazã-þi cã ai trãi într-olume unde ar exista o singurãlimbã, un singur mod de agândi, un singur fel de muzicã.Stabileºte 2 avantaje sau deza-vantaje ale unei asemenea lumi.1.2. DECLARAÞIA DE LA VIENA

Declaraþie adoptatã la 9 octombrie 1993, de cãtre ºefii de stat ºi deguvern ai statelor membre ale Consiliului Europeihttp://www.coe.ro/dosar_summit/

Citeºte sursa 1.2. Subliniazãconceptele care descriu Europa,aºa cum o vãd ºefii de stat ºi deguvern ai statelor membre aleConsiliului Europei. Tu cum ovezi? Noteazã trei caracteristici.Discutã cu un coleg unul dintreconceptele/trãsãturile subliniate.Gãsiþi o acþiune româneascã dinistoria ultimilor ani legatã de acel concept.

Page 8: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

76

1.3. TOLERANÞA ESTE O DECIZIE PERSONALÃ

Declaraþia pentru toleranþã a asociaþiei „Parteneri în dezvoltare”-România (APDR), înfiinþatã în 2001, din iniþiativa unor tineri carecred cu tãrie cã mentalitãþile se pot schimba.http://www.apdr.ro/misiune.

„Toleranþa este o deciziepersonalã care provine dincredinþa cã fiecare persoanãeste o valoare în sine. Considercã diversitatea României este ºiputerea ei. De asemenea,recunosc/susþin cã ignoranþa,insensibilitatea ºi extremismulpot transforma aceastãdiversitate într-o sursã deprejudecãþi ºi discriminare.Pentru a ajuta la menþinereadiversitãþii ca un izvor deputere ºi pentru a faceRomânia un loc mai bun

pentru toþi, promit sã respectoamenii ale cãror abilitãþi,credinþe, culturi, rase, identi-tãþi sexuale sau alte caracteris-tici sunt diferite de ale mele.Pentru a îndeplini acestangajament, promit cã:• voi examina prejudecãþilemele ºi mã voi strãdui sã ledepãºesc;• voi deveni un exemplupozitiv pentru familie, prieteni,comunitate;• voi protesta împotrivadiscriminãrii, urii ºi injustiþiei.”

1.4. FÃRÃ TITLU

APLICAÞIE

Faceþi rost de câteva reviste ºi ziare. Alegeþi un lider politic sau un binecunoscut personaj mediacare este recunoscut pentru cã neagã sau pune diversitatea sub semnul întrebãrii. Discutaþi pescurt ambele feþe ale problemei, arãtând avantajele ºi dezavantajele unei asemenea atitudini.

• Studiazã sursa 1.3 ºi explicã îngrup ce înþelegi prin afirmaþia„Consider cã diversitateaRomâniei este ºi puterea ei.”

• Definiþi cu propriile cuvintetermenii: toleranþã, insensibi-litate, extremism, prejudecãþi,discriminare, credinþe,injustiþie. Asociaþi un eveni-ment/personalitate din istoriepentru fiecare termen selectat.

• Alcãtuieºte propria ta declaraþiepentru toleranþã, care sãcuprindã douã lucruri pe care aidori sã le poþi realiza începând de mâine.

Caricaturã: Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2002.

• Priveºte sursa 1.4 ºi gãseºte-i untitlu. Elaboreazã un eseu de 5minute care sã aibã titlul dat detine caricaturii.

• Ce asemãnãri ºi ce deosebiriexistã între figurile din imagine?Fã o listã ºi discutaþi. Afiºaþienunþurile cu care majoritateacolegilor sunt de acord.

• Ce este diversitatea/diferenþa?Verificaþi definiþiile gãsite cu dicþionarul.

• Alcãtuiþi grupe de câte 4 elevi.Discutaþi: clasa voastrã arenevoie de diversitate? De ce?

Page 9: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?

„Statele îºi vor respectadreptul reciproc de a-ºi alege ºidezvolta liber, în conformitatecu standardele internaþionalede drepturile omului, sistemelepolitice, sociale, economice ºiculturale. În exercitarea acestuidrept, ele se vor asigura cã

legile, reglementãrile,practicile ºi politica lor suntconforme cu obligaþiilederivând din dreptulinternaþional ºi suntarmonizate cu prevederileDeclaraþiei de Principii ºi alealtor angajamente CSCE.”

77

DIVERSITATEA POLITICÃ2.2.1. SOUVENIR

2.2. STANDARDE INTERNAÞIONALE

Fotografie preluatã de pe www.morguefile.com

• Priviþi sursa 2.1 ºi identificaþifigurile publice cunoscute devoi. Asociaþi figurile cu statulcãruia îi aparþin. Identificaþipoziþia fiecãruia dintrepersonaje ºi scrieþi un enunþdespre un eveniment în care afost implicat.

• Identificaþi tipurile de regimuripolitice promovate depersonajele din imagine. Caresunt trãsãturile fiecãruia dintreregimurile politice identificate?Alcãtuiþi o listã. Organizaþi-vãîn grupe ºi analizaþi un regimpolitic dintre cele identificate.Stabiliþi þãrile în care a funcþio-nat/funcþioneazã acest regim încursul secolelor XX-XXI, avan-tajele ºi dezavantajele acestuia.

• Dacã aþi fi conducãtorul unuistat, care dintre regimuri l-aþiinstaura? De ce? Care ar ficondiþiile de care aþi avea nevo-ie pentru a putea instaura regi-mul respectiv? Care ar fi benefi-ciile acestuia (pentru populaþie,pentru voi, pentru alþii)?

• Stabiliþi relaþii între persoaneledin imagine. Care este rolul ju-cat de aceste personaje dinperspectiva dialoguluiintercultural?

Documentul reuniunii de la Copenhaga a Conferinþei pentruDimensiunea Umanã a CSCE, 1990, apud Gabriel Andreescu, Naþiuni ºi minoritãþi, Editura Polirom, Iaºi, 2004, p. 32.

APLICAÞIE• Stabileºte ideea centralã a sursei 2.2 ºi douã idei secundare. Gãseºte în text câte un argument

pentru fiecare dintre ideile identificate. Prezintã-þi propriul punct de vedere, aducând unargument pro ºi un argument contra ideii centrale a textului.

• Discutaþi care sunt standardele internaþionale în domeniul drepturilor omului pe care un stattrebuie sã le respecte, indiferent de regimul politic pentru care opteazã. Ce se întâmplã dacãacestea nu sunt respectate?

Page 10: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

Caricaturã, Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2000.

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

78

2.3. REGIMURI MONARHICE ÎN SECOLUL XX

Þãri Ani Þãri Ani

Portugalia 1910 Coreea 1910

China 1911 Rusia 1917

Germania 1918 Austria 1918

Turcia 1922 Spania 1913-1975

Iugoslavia 1941 Italia 1946

Bulgaria 1946 Albania 1947

România 1947 Egipt 1952

Vietnam 1955 Tunisia 957

Irak 1958 Yemenul de Nord 1962

Burundi 1966 Libia 1969

Cambogia 1970-1993 Grecia1916-1920,1924-1935, 1973

Afganistan 1973 Etiopia 1974

Laos 1975 Iran 1979

Principalele monarhii înlãturate în secolul al XX-lea,http://users.erols.com/mwhite28/monarchy

2.4. FÃRÃ TITLU

Caricaturã, Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2000.

APLICAÞIE• Studiaþi în grupuri de 4-6 elevi caricaturile date la sursa 2.4.a-b. Care este regimul politic la

care se face referire ºi care sunt caracteristicile acestuia conform imaginilor? Adãugaþi ºi altecaracteristici ale regimului respectiv.

• Stabiliþi: care sunt statele în care regimul respectiv s-a aflat la putere ºi dacã mai existã azistate cu acest regim politic.

• Formaþi douã echipe ºi organizaþi o dezbatere cu tema: oamenii trãiau mai bine în perioadaceauºistã? O echipã argumenteazã rãspunsul pro, cealaltã rãspunsul contra. Dezbaterea aredouã pãrþi. În partea de discurs, un participant din fiecare echipã prezintã argumentelepregãtite. Participanþii încearcã sã combatã argumentele pãrþii opuse.

• Monarhiile tradiþionale au fostafectate de schimbãrile dinsecolul al XX-lea? Care suntaceste schimbãri? În ce fel auinfluenþat evoluþia formei deorganizare monarhice? De ce?

• Care sunt diferenþele întremonarhie ºi republicã? Dar ase-mãnãrile? Aduceþi argumente.

• Existã o formã de organizare„perfectã”/cea mai bunã?

• Dacã ai avea posibilitatea, ce aialege sã conduci: o republicãsau o monarhie? Organizaþi-vãîn funcþie de opþiuni în douãgrupe. Alegeþi în cadrulgrupului timpul istoric în carev-aþi situa. Ce prerogative/atribuþii aþi avea? Cum aþiexercita puterea? Afiºaþi rezultatul discuþiilor din grup.

a. b.

Page 11: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?

„Alþi negustori ambulanþi,turcii ºi bulgarii, vindeau maiales dulciuri, alune, cafea,braga ºi bãuturi rãcoritoare. Seaprovizionau de la dughene –bragagerii, risipite prinmahalale, adevãrate laboratoarede cofetãrie. Acolo se fãceaumari cantitãþi de rahat, nuga cunãut, cu susan, cu alune, «bigi-bigi» – «un fel de lumânãrigroase din cocã de rahat,închegatã cu zahãr legat ºiprinsã pe sferturi de nuciînºirate pe sfoarã». Cei cevindeau pe strãzi aceste pro-duse, în coºuri cu câte o tavãavând multe despãrþituripentru diferitele dulciuri, eraumai mult turcii, în portoriental, cu ºalvari ºi fes roºu,

care fãceau deliciul copiilor.Adesea ei aveau în mânadreptã ºi o doniþã cu bragã,rãcitã de un bulgãre plutitor de gheaþã. Braga se fãcea din mei ºi zahãr. [...]Vara, pe strãzile capitalei,apreciatã de toate vârstele, eralimonada. Turnatã din vasespeciale în pahare ieftine,limonada era fabricatã din apã,la care se adãuga suc delãmâie, gheaþã ºi zahãr arspentru culoare. «ºampaniarece!...douã la cinci!...numaizeamã de lãmâie...o vând sã numai rãmâie...», strigalimonagiul, ºi se ºi strângealumea în jurul lui. Grecii ºimacedonenii vindeau covrigi ºi plãcinte.”

79

DIVERSITATEA SOCIALÃ3.3.1. ÎNCEPUT DE SECOL ROMÂNESC

3.2. BUCUREªTIUL DE ODINIOARÃ

• Identificaþi ocupaþiilepersoanelor prezentate în sursa3.1. Care sunt elementele pecare vã bazaþi? Explicaþi.

• Puteþi enumera ºi alte structurisociale prezente în Româniainterbelicã?

• Care a fost ponderea diferitelorstructuri sociale în Româniasecolului XX? Care era statutulpe care îl aveau în societate?

• Cum trãiau oamenii în marileoraºe, cum era Bucureºtiulînceputului de secol XX? Cumtrãiesc azi? Stabiliþi cinciasemãnãri ºi cinci diferenþe.

• Scrie un text cu titlul „O zi deduminicã în Bucureºti”, care sãaibã ca ºi personaje principalepersoanele prezentate în imagine.Carte poºtalã, Teatrul Naþional, Bucureºti, 1917.

www.ici.ro/romania/ro/bucuresti

• Citeºte sursa 3.2 ºi înscrie într-un tabel categoriile devânzãtori ambulanþi, etniaacestora ºi tipul de produse pe care îl comercializau.

• Gãseºte exemple care sã aratediversitatea existentã înlocalitatea ta. Lista poateinclude: limbile vorbite,credinþe, mâncare, evenimenteculturale etc. Comparãrezultatul cu informaþiileprezentate în sursa 3.2. Noteazãconcluziile la care ai ajuns.

Page 12: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

„La sate, viaþa curgea relativsimplu: soþii se apucau demuncã la 2-3 zile dupã nuntã.Cel mai adesea erau nevoiþi sã-ºi termine casa, pe carebãrbatul o primise în dar denuntã de la pãrinþii sãi. Urmaaranjarea interiorului, a bucã-tãriei, precum ºi a anexelor.Rareori se întâmpla ca soþul sã-ºi sãrute nevasta ºi sã-i facãdeclaraþii de dragoste. Copiiierau concepuþi dupã o zi demuncã, aproape din instinct.[...] Dupã o sãptãmânã demuncã, duminica, soþiimergeau împreunã la bisericã.La întoarcerea spre casã,bãrbatul se oprea la cârciumã,sã mai stea de vorbã cuoamenii din sat, sã afle noutãþidespre impozite, taxe, politicã.Nevasta mergea acasã, pentru ada apã ºi mâncare la animale ºila pãsãri, aºteptându-ºi soþulcu mâncarea caldã pe plitã.[...]

La oraº, viaþa de familie eramult mai diversificatã. [...]Cãsãtoriile se fãceau, de regulã,într-un cerc închis, iar relaþiileconjugale se înscriau înanumite cutume.Tinerii cãsãtoriþi dormeau înacelaºi pat cam 5-6 luni, dupãcare fiecare îºi stabilea cameraproprie. În cursul nopþii îºifãceau «vizite» din dragostesau din obligaþie, care se rãreauo datã cu trecerea anilor.Dimineaþa, soþul se trezea mai devreme, servitoarea îipregãtea cafeaua (sau ceaiul) ºigustarea; dupã micul dejun,bãrbatul intra în camera soþiei,pe care o sãruta pe frunte,dupã care pleca la serviciu.Doamna se trezea mai târziu(pe la orele 9-10), îºi beacafeaua, pregãtitã de servitoare,«se aranja» (machia), dupã careieºea în oraº pentru o plimbareprin centru...”

80

3.3. VIAÞA COTIDIANÃ ÎN PERIOADA INTERBELICÃ

3.4. VECHIUL SIBIU

Familia în România interbelicã, în Ioan Scurtu, Viaþa cotidianã aromânilor în perioada interbelicã, Ed. Rao, Bucureºti, 2001, pp.142-143.

• Studiazã sursa 3.3 ºi noteazã încaiet: „Lucrul pe care l-amreþinut în mod special este...”;„O idee nouã/o descoperire pecare am fãcut-o este...”; „Acumam înþeles.../Mi-e neclar...”; „Unlucru pe care l-am învãþat ºi pecare îl pot folosi în afara ºcoliieste...”; „Legãturile pe care lepot face cu alte lucruri pe carele ºtiu sunt...”

• Organizaþi-vã în grupuri de câte4-6 elevi; jumãtate dintregrupuri vor discuta viaþacotidianã la þarã, iar celelalte,viaþa cotidianã la oraº înperioada interbelicã (5 min.). Stabiliþi în cadrulgrupurilor douã aspecte alevieþii cotidiene cu care sunteþide acord/vã plac, ºi douã care vãderanjeazã. Motivaþi.

• Stabiliþi în perechi douãaspecte ale vieþii cotidiene, care existã ºi azi, ºi douã care au dispãrut. Descrieþi.

• Eºti personajul din capãtulstrãzii prezentate în sursa 3.4.Povesteºte ce vezi în timpulplimbãrii. Descrie tipul deconstrucþii prezente în imagine.Poþi constata anumite particu-laritãþi în modul de construire acaselor? Explicã. Descriemijloacele de transport care apar în imagine.

• Care este structura etnicã aoraºului în perioada interbelicã? Dar azi?

• Imagineazã-þi cã te-ai mutat decurând de la sat la oraº. Scrie oscrisoare unui prieten, care sãexprime pãrerea ta despre viaþa la oraº.

Carte poºtalã, Sibiu, sf. sec. XIX.

Page 13: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

81

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?

„August, 2001Primul contact cu rromii dinSatchinez. Cãldurã sufocantã.Aproximativ 40 grade Celsius.Bordeie dãrãpãnate, mirosacru-amar, feþe înnegrite, copii,mulþi copii. Majoritatea goi.Majoritatea murdari. Majo-ritatea plini de pãduchi. [...]Noiembrie-Decembrie, 2001Frig de crãpau pietrele, -15grade Celsius. Trei geci, bocanci,douã perechi de pantaloni,mãnuºi, cãciulã. Muream defrig. În faþa mea, o fetiþã de 6ani. Goalã. Cãmaºa de corp erasingurul articol de îmbrãcã-minte de pe ea. Foc. Groazã.Foc. Durere. Milã. Milã. Milã.Apare un alt copil, mai mic. Cuo cãmaºã de noapte pe el. Tre-murã din toate încheieturile.

Tremurã ca speriat de ceva.Acel ceva era frigul. La unmoment dat am fost înconjuratãde copii golanii tremurânzi. PeAnca a bufnit-o plânsul!Doream sã fug. Ceva mã þinealipitã de imaginea ireal derealã. Vroiam sã urlu, sã urlu...sã urlu. Sã înjur sistemul, sã-iînjur pe parlamentarii ghiftuiþi,îmbrãcaþi în haine de urs. Sã-iînjur pe pãrinþi, pe pseudopã-rinþi. Frigul mi-a topit glasul ...Mi-a fost ruºine. Ruºine pentruhainele ºi îmbrãcãmintea mea.Ruºine pentru goliciunea lor.Ruºine pentru neruºinareacelor din jur. Ruºine pentruincapacitate, pentruindiferenþã, pentru cinism ºipromisiuni, pentru vorbegoale. Ruºine cã exist.”

DIVERSITATEA ETNO-CULTURALÃ4.4.1. SÃPTÃMÂNA DIVERSITÃÞII

4.2. FÃRÃ COMENTARII

• Studiaþi sursa 4.1 ºi stabiliþicare grup etnic este reprezentatîn imagine.

• Care sunt etniile care trãiesc încomunitatea voastrã? Dar în România?

• Ce informaþii aveþi desprerelaþiile dintre evrei/maghiari/romi ºi români în cursul istori-ei? Identificaþi douã momente„bune” ºi douã momente „rele”în istoria acestei relaþii.

• Descrieþi relaþia dintre evrei/maghiari/romi/germani ºiromâni azi, utilizând denumirisau simboluri florale.

• Puteþi identifica momente încursul istoriei în care grupurilemenþionate au contribuit ladezvoltarea spaþiului românesc?

• Ce ºtiþi despre limba vorbitã decele trei grupuri etnice?Cunoaºteþi cuvinte care provindin aceste limbi?

• Foloseºte internetul pentru aobþine date despre judeþeleunde ponderea diferitelorgrupuri etnice este maiînsemnatã. Apoi creeazã o hartãcare sã ilustreze acest lucru.

Proiectul „Sãptãmâna diversitãþii”, 2005, Bucureºti, www.dri.gov.ro

Cristina Trif, Cu romi, despre romi ºi gadjii. În Periam ºi Satchinez,Institutul Intercultural Timiºoara.

• Care crezi cã sunt ºansele dereuºitã în viaþã ale persoanelorprezentate în sursa 4.2? Putemnoi face ceva?

• Selecteazã din text trei elementecare descriu acest grup etnic.Stabiliþi în grupuri de 4-6persoane cel puþin trei elementepe care le cunoaºteþi voi despreistoria romilor.

• Cunoaºteþi situaþii în istorie încare persoane aparþinând acestuigrup au fost „favorizate”? Darsituaþii în care au fost „nedrep-tãþite”? Notaþi douã situaþii pen-tru fiecare afirmaþie ºi discutaþi.Care este situaþia romilor azi?

Page 14: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

82

4.3. STRUCTURA ETNO-DEMOGRAFICÃ A ROMÂNIEI

Structura etnicã a populaþieiRomâni 19,399,597 89.47%Maghiari 1,431,807 6.60 %Romi 535,140 2.46 %Ucraineni 61,098 0.28 %Germani 59,764 0.27 %Ruºi 35,791 0.16 %Turci 32,098 0.14 %Tãtari 23,935 0.11 %Sârbi 22,561 0.10 %Slovaci 17,226 0.07 %Bulgari 8,025 0.03 %Croaþi 6,807 0.03 %Greci 6,472 0.02 %Evrei 5,785 0.02 %Cehi 3,941 0.01 %Polonezi 3,559 0.01 %Italieni 3,288 0.01 %Chinezi 2,243 0.01 %Armeni 1,780 0.0 %Ceangãi 1,266 0.0 %

Total 21,680,974

Structura dupã limba maternãRomânã 19,736,517 91.03%Maghiarã 1,443,970 6.66 %Rromanes 237,570 1.09 %Ucraineanã 57,407 0.26 %Germanã 44,888 0.20 %Rusã 29,246 0.13 %Turcã 28,115 0.12 %Tãtarã 21,272 0.09 %Sârbã 20,411 0.09 %Slovacã 16,027 0.07 %Bulgarã 6,735 0.03 %Croatã 6,355 0.02 %Greacã 4,170 0.01 %Evreiascã 951 0.0 %Cehã 3,381 0.01 %Polonezã 2,690 0.01 %Italianã 2,531 0.01 %Chinezã 2,266 0.01 %Armeanã 721 0.0 %Altã limbã 13,621 0.06 %

Total 21,680,974

Structura populaþiei dupã religieOrtodoxã 18,817,97 86.79 %Romano-catolicã 1,026,42 4.73 %Reformatã 701,077 3.23 %Penticostalã 324,462 1.49 %Greco-catolicã 191,556 0.88 %Baptistã 126,639 0.58 %Adventistã de ziua a ºaptea 93,670 0.43 %Musulmanã 67,257 0.31 %Unitarianã 66,944 0.30 %Creºtinã dupã Evanghelie 44,476 0.20 %Creºt. de rit vechi 38,147 0.17 %Evanghelicã lutheranã 27,112 0.12 %Evanghelicã 18,178 0.08 %Evanghelicã de confesiune augustanã 8,716 0.04 %Mozaicã 6,057 0.02 %Altã religie 89,196 0.41 %Fãrã religie 12,825 0.05 %Atei 8,524 0.03 %Nedeclaratã 11,734 0.05 %Total 21,680,974

Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalãhttp://www.edrc.ro/recensamant.

• Studiazã datele ºi rãspunde laurmãtoarele întrebãri: Ce fel deinformaþii reies despre fiecaregrup etnic? Care sunt grupurileetnice cu cea mai mare podereîn structura populaþieiRomâniei? Care a fost pondereaacestor grupuri la începutulsecolului al XX-lea?

• Comparã datele ºi cautãlegãturi. Care este legãturadintre numãrul etnicilormaghiari ºi vorbitorii de limbãmaghiarã? Dar în cazul romilor?

• Interpreteazã informaþiile.Elaboreazã douã enunþuri despremaghiari ºi germani bazate pe sursã.

• Închipuie-þi cã þi s-a cerut oprezentare despre un aspect aldiversitãþii culturale dinRomânia. Prezentãrilemultimedia comunicãinformaþii într-o varietate deforme, atât audio, cât ºi video.Faza de planificare, careprecede prezentarea, este ceamai importantã. Se face unplan, se aleg mijloacele care vorfi utilizate, se planificãeventuale interviuri ºi ºedinþede fotografie, se aleg imaginilecare vor fi utilizate ºi se alegemuzica de fond.

Paºi de urmat:1. Proiecteazã conþinutul:a) Pe ce teme/aspecte te-ai puteaaxa?; b) Ce aspecte ai puteaaborda pentru fiecare temã?2. Planificã un scenariu. Trebuie

sã alegi o metodã deprezentare, fie a unui singurnarator, fie comentarii alepersoanelor intervievate, sau ocombinaþie a celor douã. Caresunt avantajele ºi dezavantajelefolosirii unui singur narator?

3. Fã o listã pentru interviuri,imagini ºi muzicã.

a) Ce imagini s-ar potrivi cuconþinutul ºi atmosfera fiecãreipãrþi?; b) Ce fel de oameni aiputea intervieva?; c) Ce fondmuzical s-ar potrivi?

Page 15: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

83

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?

„Mã numesc Jancik ªtefan,sunt unicul copil, fiu alpãrinþilor mei, ªtefan ºiSusana, nãscutã Juhas. M-amnãscut la 9 octombrie 1922.Ce copilãrie am avut pâna lavârsta de trei ani nu þin minte.Dar, în ziua de 3 octombrie,mama mea m-a îmbrãcatfrumos, m-a luat de mânã ºim-a dus la grãdiniþã. Sincer sãfiu, ºi nu condamn pe nimeni,nu mulþi copii au fost atunci lagrãdiniþã. Din diferite motive.Ce au fost, au fost copii aiintelectualitãþii de atunci,din Nãdlac, ai unor meseriaºi,printre care am fost ºi eu. Amfost un copil viu, zburdalnic ºi,

aºa cum se spune, cãzut pepicioarele mele. Acest timp adurat trei ani de zile, pânã lavârsta de ºase ani, când a fostsãrbãtorirea terminãriiultimului an de grãdiniþã.Pe mine, ca minoritate slovacã,m-au pus sã recit poezia «Suntromân». Dacã nu vã supãr, orecit: «Sunt român, român voifi,/ Pânã lumea lume-o fi./Pentru þarã, pentru neam,/Bucuros dau tot ce am./Dau ºi sânge, dau ºi viaþã,/Dau ºi-avere cu plãcere/ Cãcinimic nu-i mai frumos,/ Maiplãcut ºi de folos...» Puncte,puncte, mai departe nu maiþin minte.”

4.4. „PE MINE, CA MINORITATE SLOVACÃ, M-AUPUS SÃ RECIT POEZIA SUNT ROMÂN“

Interviu realizat de Silvia Lehoczká, Institutul Intercultural Timiºoara.Minoritãþi: identitate ºi coexistenþã, ediþie bilingvã, Timiºoara, 2000.

„Conform art. 13 din constituþiaþãrii, «limba de stat a RepubliciiMoldova este limba moldove-neascã». [...]«Dacã înþeleg foartebine ce vorbesc românii, atunciprin ce limba moldoveneascãeste diferitã de cea românã?».Desigur, pentru o populaþie caremai mult de 50 de ani nu a ºtiutsã gîndeascã decît prin ideologiapartinicã, exprimatã printr-unsingur model de lucru intelec-tual – cel impus de birocraþia departid, unicul rãspuns corect laîntrebarea «ce limbã vorbim?»poate veni doar din partea«conducerii» statului.La întrebarea propusã mai sus,guvernãrile care s-au perindat laconducerea þãrii au rãspuns în

mod diferit. Astfel, din 1989pînã în prezent, concepþiaasupra limbii vorbite de moldo-veni a cunoscut modificãri sub-stanþiale – de la limba românãs-a ajuns la cea moldoveneascã.Fãrã a face referire la cruntapoliticã de deznaþionalizare dinRSSM ºi raþiunile politiciinaþionale din Uniunea Sovi-eticã, actualul partid deguvernãmînt (PartidulComuniºtilor din Moldova)susþine morþiº faptul cã denu-mirea limbii de stat trebuie sãaibã corespondenþã în denumi-rea þãrii. Adicã, în limiteleRepublicii Moldova se vorbeºtelimba moldoveneascã, iar în li-mitele României limba românã.”

4.5. LIMBA VORBITÃ DE MOLDOVENI

• Citeºte sursa 4.4 ºi precizeazã-þiopinia faþã de ideea expusã.Formuleazã douã argumentepentru punctul tãu de vedere.

• Dacã tu ai fi educatorul luiJancsik ªtefan, cum ai proceda?Dar dacã ai fi Jancik ªtefan?

• Daþi exemple de conflicte careau fost determinate dediversitatea lingvisticã.Cunoaºteþi ºi conflicte datoratealtor forme ale diversitãþii?

• Conflictele etnice au luatdiferite forme, mergând pânã la„curãþarea etnicã” din Bosnia.Cum se poate încuraja armoniaîntre diferite etnii în interiorulgraniþelor lor?

Alegeþi: sunt total deacord/parþial sunt de acord/nusunt de acord. Argumentaþi.• Diversitatea lingvisticã este o

sursã de conflicte; ar trebui sãexiste o singurã o limbã,universalã, sau cel puþin olimbã de comunicare auxiliarãutilizatã pe întregul glob.

• Crearea limbilor moderne ºistandardizarea/uniformizarealingvisticã în modernitate esteinumanã ºi diabolicã.

• Diversitatea lingvisticã este ovaloare în sine, ca ºibiodiversitatea.

• Fiecare limbã are o valoare însine ºi trebuie protejatã ca ooperã de artã.

• Limba este esenþialã pentrupopoare ºi naþiuni; limba estelegatã de identitate, culturã ºimemorie; distrugerea limbiireprezintã un genocid cultural.

• O anumitã limbã este superioarãtuturor celorlalte pentru cãexprimã adevãruri, valori moraleºi spirituale; ar trebui sã devinãuniversalã doar pentru religie.

• O anumitã limbã asociatã cu unlimbaj filosofic superior ori cuun sistem social superior ar tre-bui sã devinã limbã universalã.

• O limbã universalã sau aproapeuniversalã, care a existat întrecut, ar trebui restauratã.

Moldova Noastrã, 24 septembrie 2004, Centrul de Monitorizare ºiAnalizã Strategicã, www.mdn.md/cultural.

Page 16: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

5.2. PERCEPÞIA CELUILALT

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

84

„Când Shak întâlneºte fete,culoarea pielii sau religia numai conteazã. De obicei, sãîncerce sã convingã fete musul-mane sã-i acorde o întâlnire estedificil. Shak înþelege asta, ºi

spune cã nici el însuºi nu ºi-arlãsa fiica sã aibã întâlniri seara.Dar este convins cã se va cãsã-tori cu o femeie musulmanã.– Este important pentru minesã mã cãsãtoresc cu cineva careîmpãrtãºeºte valorile mele ºieste o mamã bunã pentrucopiii mei. Femeia are treabacea mai grea. Bãrbatul trebuiedoar sã procure banii pentrufamilie, în vreme ce femeiatrebuie sã creascã copiii.Femeia cu care mã voi cãsãtoritrebuie sã fie bine educatã, ºicând vom avea copii vreau caea sã stea acasã ºi sã aibã grijãde treburile casnice. Femeilesunt mai bune decât bãrbaþii.”

5.1. CINEVA CARE ÎMPÃRTêEªTE VALORILE MELE

Mohammed Saidul Alam Shaku,

„Saºii au muncit din greu; doariarna aveau timp sã-ºi organi-zeze sãrbãtori” (H.S., pensionar,studii superioare, sas). Munca,vãzutã ca valoare socialã ºimoralã, este unul dintre cliºeelede autoidentificare ale saºilor.Pentru o comparaþie cu româ-nii, implicit mai «leneºi», J.S.,þãran sas, s-a arãtat intrigat defaptul cã aceºtia nu au lucrat înziua a doua de Paºti, deºi eravreme frumoasã. «Vremea nuaºteaptã dupã cum au oameniisãrbãtoare. Aºa, dupã ce le-a tre-cut Paºtele, timpul s-a stricat.»De celaltã parte, iatã ºi punctulde vedere al românilor

ortodocºi, exprimat printr-olegendã ale cãrei variante s-auînregistrat în nenumãraterânduri: munca la fân deSfântul Ilie este interzisã (alteactivitãþi sunt permise) subameninþarea cã se supãrãsfântul dacã nu este respectat.Într-un an, de ziua sfântului,vremea era prielnicã muncii,prin urmare, un sas a nesocotitavertizarea vecinului românnumind în derâderesãrbãtoarea «sfântul Ilie alromânilor». Dar pedeapsasfântului nu a întârziat ºi sasulnesãbuit a fost trãsnit, iarcãpiþele i-au luat foc.”

DIVERSITATEA RELIGIOASÃ5.• Citeºte sursa 5.1. Scrie o listã cu

enunþuri/cuvinte, prin care îldescrii pe Mohammed SaidulAlam Shaku (ex. tânãr, areprietene etc.). Scrie o listã cuenunþuri/cuvinte, prin care îldescrii pe colegul/colega ta debancã (ex. elev, îi place muzicaetc.). Crezi cã existã asemãnãrisau diferenþe mari între colegultãu ºi Mohammed, care se dato-reazã religiei acestora? Fã o listãcu ele. Cum influenþeazã religiaviaþa noastrã? Dar viaþa ta?

• Care sunt valorile pe care leîmpãrtãºeºte tânãrul musul-man? Eºti de acord cu ele?

• Stabileºte trei asemãnãri ºi treidiferenþe care existã întrereligia lui Mohammed SaidulAlam Shaku ºi religia ta.

• Fã o listã cu 10 valori care crezicã sunt împãrtãºite de oamenidin jurul tãu. Comparã proprialistã cu cea a colegilor tãi.

• Citeºte sursa 5.2 ºi scrie douãafirmaþii despre modul în careromânii ºi saºii sãrbãtorescPaºtele. Care atitudine e maiaproape de ceea ce crezi ºi facitu, de obicei? Explicã.

• Cerceteazã ºi scrie o lucrare decca 1-2 pagini care sã surprindãasemãnãri ºi diferenþe înprivinþa sãrbãtorilor religioasela români ºi saºi, români ºimaghiari, saºi ºi maghiari.Articol de Laura Jiga Iliescu, în Ghid de politici interculturale

Humanitas Educaþional, Educaþia 2000+, 2005, pp.77-78.

www.discoveringdiversity.org

Page 17: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

85

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?

„– Cum se numeau pãrinþiidumneavoastrã?– Tata Vilimir, iar mamaDarinca. Bunicul din parteamamei se numea Arsenie Rosici,iar bunica Zorca Rosici. Dinpartea tatãlui, bunicul se numeaMiºa Cacic, iar bunica Marina.– Cum se numeºte soþiadumneavoastrã?– Angelca Cacic. În cãrþile«Grünbuch», în timpul Austro-Ungariei, numele meu, Cacic, ofost asa: «Kaczsicsty». Când ovenit România aici, în Banat,mi-o pus Cacic ºi-o scurtat totacolo. Am un extras de la cartea

de naºtere ºi acolo e Cacig, cu«g» la urmã. E greºit.[...]– În ce limbã vorbiþi în familie?– În sârbeºte. Iar acuma, decând avem ginere românaº,Radu, el nu ºtie sârbeºte, maivorbim ºi în româneºte.[...]– Este vreo diferenþã întrecalendarul ortodox sârb ºi cel românesc?– Da, sunt treisprezece zilediferenþã. Noi þinem calendarulvechi, suntem cu treisprezecezile în urmã faþã de calendarulromânesc. Dar tot aceleaºisãrbãtori sunt. Noi avem osãrbãtoare de sfinþire aanimalelor de Sf. Ilie. ”

5.3. „CÂND AM FOST PE FRONT M-AM RUGAT PUTERII DUMNEZEIEªTI”

Interviu realizat de Adrian Onica, în 10 iulie 2000, la Timiºoara, cuMilivoi Cacic, preot ortodox sârb, jud. Arad, Institutul InterculturalTimiºoara. Minoritãþi: identitate ºi coexistenþã, ediþie bilingvã, 2000.

• Studiazã sursa 5.3 ºi surseledin tema 3, referitoare la celemai importante confesiunireligioase din România.Identificã împreunã cu colegiicare este religia principalelorgrupuri etnice din România.

• Puteþi enumera cel puþin treisãrbãtori religioase importanteîn România?

• Vei lua un interviu, împreunã cuun alt coleg. Pregãtiþi o serie deîntrebãri pe care le veþi adresaunor colegi de clasã. Începeþiprin a decide pe cine aþi vrea sãintervievaþi. Alegeþi doi colegi.Rugaþi-i sã vã ofere informaþiidespre credinþele lor religioase,despre valorile lor. Faceþi-le unportret, pe care îl veþi prezentaîn clasã fãrã sã spuneþi despre cepersoane este vorba. Colegii vorîncerca sã ghiceascã.

• Poþi lua un alt interviu.Pregãteºte o serie de întrebãripe care le vei adresa unorpersoane din diverse medii:artiºti, politicieni, oameni deºtiinþã etc., care trãiesc încomunitatea ta. Alege patruasemenea persoane publicebinecunoscute de cãtre colegiitãi ºi roagã-i sã îþi vorbeascãdespre valorile lor spirituale.Lucraþi în echipã ºi publicaþiinterviurile în revista ºcolii.

Invitaþie la Farsang, sãrbãtoare a maghiarilor ºi saºilor, odatã cu începutulprimãverii. Cu ºase sãptamâni înainte de Paºti, în prima zi, duminica, tinerii dinsate, costumaþi ºi cu mãºti cât mai hazlii, umblã pe la casele oamenilor, pentru astrânge bani sau diferite produse. Procesiunile se încheie în a treia zi, cuprotagoniºtii costumaþi în preoþi. Sãrbãtoarea se încheie cu un mare bal.www.caferodin.hu/

5.4. SÃRBÃTORI RELIGIOASE – FARSANG

Fã o listã cu cele mai importantesãrbãtori religioase care au loc încomunitatea în care trãieºti.Noteazã datele acestora ºi par-ticipã cu prietenii sau colegii.Participã la o sãrbãtoarereligioasã organizatã de alþii decâtcei din religia/confesiunea ta.Noteazã, apoi, într-un jurnal, cumte-a schimbat aceastã experienþã.Ce lucruri ai aflat despre celãlalt?Ce ai aflat despre tine? Invitã ºitu pe cineva sã celebrezeîmpreunã cu tine o zi importantãîn calendarul tãu religios.

Page 18: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

86

”Anul 1939-1940 era începutulnebuniei cu originile etnice ºila început a mers foarte lejer ºibalcanic. A venit de la primã-ria municipiului o brigadã dindoi oameni cu o fiºã imensã ºicei doi conþopiºti ne-au stabilitoriginea etnicã. Mama mea areun bunic german, un bunicmaghiar, o bunicã franþuzoaicãºi o bunicã hanacã. Hanaciisunt un fel de pemi de lângãBolomuz. Apoi ei s-au «scãr-pinat la cap», ce sã facã, ce sãdecidã, ºi în fine au decis-o cafiind nemþoaicã, fiindcã tatatatãlui ei era neamþ. Tatãl meueste iarãºi din Bacica de lângãDunãre, între Dunãre ºi Tisa.Bacica era un orãºel foartecolorat. Zâmbind, au începutsã spunã ºi ei. Bunicii care totaºa erau, amestecaþi, dar dat

fiindcã tatãl tatãlui eramaghiar, pe un principiupaternalist, patriarhal, austabilit cã tata este tot ungur.Nu uit fiindcã «vãd» ºi acum«poza» tipului care era ºefulbrigãzii, care era cu un creionchimic în mânã ºi cu un arcmare dorea sã-l punã în buzu-nar, ºi când era cu creionulsus, zice celãlalt: «Stai dom-nule, mai e ºi copilul!», la caretipul a lãsat sã cadã creionul ºidisperat s-a uitat la maicã-meaºi zice: «Doamnã, dumneavoas-trã l-aþi fãcut, spuneþi-mi ce e,fiindcã eu nu mã mai descurc!».Aºa încât ideea aceasta de acãuta originile etnice este o«tâmpenie». În primul rând esteirealã. Pe de altã parte nici nu sepoate dovedi, la urma urmei.”

INTERFERENÞE CULTURALE6.6.1. FÃRÃ TITLU

6.2. MEMORIILE UNUI OFIÞER

Caricaturã, Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2000

• Studiazã sursele 6.1-6.2.Stabileºte etnia maioruluiJulius Metz. Cunoºti cazuri decãsãtorii mixte? Ai accepta sã tecãsãtoreºti cu cineva care arealtã religie sau etnie? Care ar fiposibilele consecinþe?

• Ce îþi sugereazã caricatura? Dã-iun titlu.

• Scrieþi un eseu argumentativ cutema „Când îþi alegi partenerultrebuie sã alegi pe cineva deaceeaºi etnie.” / Scrieþi fiecarece poziþie aveþi în aceastãproblemã (5 min.). / Formaþiperechi ºi citiþi-vã unii altoraparagrafele. Cel care ascultãtrebuie întâi sã reformulezepoziþia celuilalt ºi apoi sãspunã ce argumente s-ar aºteptasã audã pentru a fi convins sãadopte acea poziþie. (5 min.) /Scrieþi-vã argumentele, dar nu ºiconcluziile (10 min.). / Citiþi-vãacum lucrãrile unul altuia. Celcare ascultã face comentariilegate de validitatea argumen-telor aduse (5 min.). / Scrieþi-vãconcluziile (10 min.). / Citiþieseul partenerului (5 min.) /Revizuiþi lucrãrile (5 min.).

• Lucrezi la o revistã pentruadolescenþi ºi editorul þi-a cerut sã scrii un articol de douãpagini despre cum moda,mâncarea, muzica, arta ºi alteaspecte ale vieþii suntinfluenþate de vecinãtatea cualte culturi. Gãseºte informaþiisuplimentare despre subiect,fotografii, tabele ºi altemateriale vizuale care te-arputea ajuta. Foloseºte-þi notiþelepentru a trasa linia articolului.Fã o ciornã. Roagã-þi un colegsã joace rolul editorului ºi sãfacã niºte comentarii. Apoipregãteºte-þi articolul pentru publicare.

Memoriile maiorului Julius Metz, www.memoria.ro

Page 19: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

87

„În funcþie de locul natal, ger-manii aflaþi în afara graniþelorRomâniei se reunesc anual sautot la doi ani în România sauGermania cu ocazia chirvaiuluisau a zilei când altãdatã seorganiza chirvaiul (Kirchweih),echivalent al rugii sau nedeii(sãrbãtorite de sârbi ºi români).Dintr-o sãrbãtoare religioasã, cereuneºte comunitatea întreagãºi intensificã sentimentul apar-tenenþei la comunitatea localã,azi chirvaiul e tot mai mult osãrbãtoare organizatã, de obiceila altã datã decât cea prescrisãde calendarul iniþial (în careera legatã de hramul bisericii ºicel mai adesea de un sfânt detoamnã). E deplasat în lunilede varã, de concediu, când maimultã lume poate participa ºiîºi pierde astfel caracterul de-

marcator de sãrbãtoare a recol-tei sau a încheierii sezonuluide munci agricole.[...]În satele mixte din punct devedere etnic, tradiþia voia cafiecare sã participe la sãrbãtoa-rea celuilalt. Aºa s-a ajuns caPaºtele sã fie sãrbãtorit într-ocomunitate localã în care trãiausârbi (sau români) ortodocºi ºigermani (sau maghiari) catolici,în douã rânduri, iar carnavalulde Lãsata Secului (Farsang) sãse extindã de la catolici (ger-mani) la ortodocºi (români ºisârbi) în sudul Banatului.Românii participau ºi ei laBalul Strugurilor organizat demaghiari ºi aceºtia la sãrbãto-rile românilor în satele în careconvieþuiau. Sãrbãtorile au fostcadrul cel mai propice achizi-þiilor de ordin intercultural.”

6.3. SÃRBÃTORILE

6.4. HANUL TÂRGOVEÞILOR. CLIªEE

www.intercultural.ro

• Cunoaºteþi sãrbãtori religioasecare conþin elemente preluatede la alte etnii?

• Aveþi prieteni din alte etnii saude alte religii? Existã în comu-nitatea unde locuiþi ºi altegrupuri etnice? V-au influenþatîn vreun fel obiceiurile?

• Identificaþi în imagine elementeconsiderate, în general, ca fiindspecifice culturii române.Existã elemente pe care le-aþiîntâlnit ºi la alte culturi?

• Identificaþi cel puþin 3 alteelemente împrumutate de laalte culturi, precum ºi culturade unde s-au realizat împru-muturile (mâncãruri, expresii,elemente de folclor etc.).

• Cunoºti regionalisme (ex.videre=gãleatã, porodici=roºii,fedeu=capac de oalã,ocoº=descurcãreþ,firhang=perdele,apotecar=farmacist) inspiratedin limba altor etnii? Identificãprovenienþa acestora. Darciºmea, ciulama, ciubuc,mahala, sarma din ce limbãcrezi cã provin? În ce împre-jurãri au pãtruns aceste cuvinteîn limba românã? Cunoºti ºialte împrumuturi de acest tip?

• Dacã vorbiþi acasã o altã limbãdecât limba românã sau vorbiþimai mult de o singurã limbã,stabiliþi dacã în limba vorbitã devoi au pãtruns cuvinte din limbaromânã. Faceþi o listã cu ele.

• Cãutaþi în dicþionare/enciclo-pedii ºi gãsiþi ºi alte cuvinteîmprumutate din alte limbi.

Constantina Mihãilã, Concursul de arte vizuale Valori româneºti-valori europeneorganizat de Delegaþia Comisiei Europene ºi Centrul Internaþional pentru ArtãContemporanã, 2005, www.infoeuropa.ro

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?

Page 20: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

88

„Articolul 1. Semnificaþiatoleranþei1.1. Toleranþa este respectul,acceptarea ºi aprecierea bogã-þiei ºi diversitãþii culturilorlumii noastre, felurilor noastrede expresie ºi manierelor deexprimare a calitãþii noastre defiinþe umane. Ea este încurajatãprin cunoaºterea, deschidereaspiritului, comunicaþie ºi liber-tatea gândirii, conºtiinþei ºicredinþei. Toleranþa este armo-nia în diferenþe. [...] Toleranþae o virtute care face ca pacea sãfie posibilã ºi care contribuie la

înlocuirea culturii rãzboiuluicu o culturã a pãcii.1.2. Toleranþa nu e nici conce-sie, nici condescendenþã oriindulgenþã. Toleranþa este, maiales, o atitudine activã generatãde recunoaºterea drepturiloruniversale ale persoanei umaneºi libertãþilor fundamentale alealtora. În nici un caz, toleranþanu poate fi invocatã pentru ajustifica violarea acestor valorifundamentale. [...] proclamãmsolemn ziua de 16 noiembrieZi Internaþionalã a Toleranþei.”

PROVOCÃRILE DIVERSITÃÞII. CE SPUN DOCUMENTELE?7.

7.1. DECLARAÞIA PRINCIPIILOR TOLERANÞEI

Declaraþia statelor membre ale ONU pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã,1995, legislatie.resurse-pentru-democratie.org/principii_toleranta.php

7.2. A ÎNVÃÞA SÃ TRÃIM ÎMPREUNÃ

„18. Procesul de reformã ar tre-bui sã continue sau sã fie sub-înþeles în urmãtoarele domenii:Conþinuturi:1. Adaptarea programelor ºireactualizarea conþinuturilorpentru a putea reflecta: schim-bãrile economice ºi sociale puseîn scenã, în particular prin glo-balizare, migraþie ºi diversitateculturalã; dimensiunea eticã aprogresului ºtiinþific ºi tehno-logic; importanþa în creºtere acomunicãrii, expresivitãþii ºi acapacitãþii de a asculta ºi de adialoga, în primul rând în limbamaternã, apoi în limba oficialã aþãrii respective, cât ºi în una saumai multe limbi strãine;

contribuþia pozitivã care poatesã rezulte din integrarea tehno-logiilor în procesul de învãþare.Profesori:1. Facilitarea implicãrii realedin partea profesorilor în luareadeciziilor în ceea ce priveºteºcoala, prin formare continuã ºiprin alte metode.2. Îmbunãtãþirea educaþieipentru profesori astfel încât eisã poatã dezvolta mai bine laelevi comportamente ºi valoriale solidaritãþii ºi toleranþei,astfel încât sã îi pregãteascãpentru a preveni ºi rezolvaconflictele în mod paºnic ºi sãrespecte diversitatea culturalã.”

• Identificaþi principalele cuvintedin sursa 7.1 care descriu ceînseamnã toleranþa. Gãsiþi câteun exemplu concret, prin cares-ar putea transpune în prac-ticã, pentru fiecare cuvânt.

• Imagineazã-þi cã este anul 1919ºi tu ai fost desemnat/ã sã facipropagandã astfel încât sãconvingi cât mai multe per-soane sã sprijine înfiinþareaunor ºcoli cu predare în limbagermanã. Începe cu o listã demotive pentru care anumitepersoane þi-ar sprijini eforturile.Apoi decide ce formã daipropagandei, de exempludiscurs, afiº, cântec...La finalprezint-o clasei.

• Te consideri tolerant? Explicã.Dã douã exemple de situaþii încare ai dovedit toleranþã.

• Raportându-vã la propuneriledin documentul dat, notaþielementele care deja sunt puseîn practicã în ºcoala voastrã.

• Care sunt prioritãþile pentruºcoala voastrã pe care le puteþistabili conform sursei 7.2?

• Care este rolul ºcolii înpromovarea toleranþei? Care arfi mijloacele prin care ar trebuisã promoveze aceastã idee?

• Stabiliþi propria voastrã listã deacþiuni pentru a învãþa sã trãimîmpreunã. Notaþi o primãacþiune pe care o veþi face înurmãtoarele douã sãptãmâni înaceastã direcþie.

Declaraþia Organizaþiei culturale, ºtiinþifice ºi educaþionale aNaþiunilor Unite. Conferinþa internaþionalã de Educaþie, Geneva,2001, Dilema veche Nr. 64, 2005.

Page 21: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

„Peste 518 milioane de persoane(reprezentînd 129 de comunitãþietnoculturale) sînt expuse for-melor de excluziune culturalã,suferind discriminare cu carac-ter religios ºi/sau lingvistic, for-mele de manifestare ale particu-laritãþilor acestora nefiindacceptate în sfera publicã.Peste 750 milioane de persoane(189 de comunitãþi) suferã dincauza discriminãrii cu caractereconomic.Peste 832 milioane de persoane(191 de comunitãþi) trãiesc încondiþii de discriminare cu ca-racter politic, exercitarea dreptu-rilor ºi accesul la poziþii oficialeîn instituþiile statului fiind limi-tate prin legi sau politici de stat.[...] Lipsa de preocupare pentru

diversitatea lingvisticã a lumiiare ca efect dispariþia a celpuþin douã limbi în fiecare zi.Formele variate de excluziuneºi de favorizare a culturilordominante în stat suntrezultatul unor practici largrãspândite în statele naþionale,având, în general, menirea sãasigure coerenþa ºi stabilitateafuncþionãrii acestora:centralizarea puterii politice înaºa fel încât toate deciziile sãfie luate de reprezentanþiimajoritãþii dominante,comunitãþile minoritãþilornaþionale fiind private, deregulã, de posibilitatea sãinfluenþeze politicile care auun impact asupra condiþiei lorde viaþã; politici lingvistice

care interzic utilizarea limbilorvorbite în mod tradiþional demembrii comunitãþilor minori-tare în instituþiile statului,precum administraþia localã,sistemul judiciar, învãþãmânt,armatã, canale publice aleaudiovizualului; interzicereautilizãrii în spaþiul public asimbolurilor naþionale, alteledecît cele ale naþiunii domi-nante, ºi reflectarea prinsãrbãtorile oficial recunoscutedoar a tradiþiei ºi a istorieigrupului dominant din stat;standardizarea procesuluieducaþional în aºa fel încât con-þinutul acestuia sã reflecte înmod exclusiv istoria, literaturaºi contribuþia la valorile uni-versale ale culturii dominante.”

89

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?

8.2. DESPRE EXCLUZIUNE

8.1. PREJUDECÃÞI

www.tolerance.org/hidden_bias

• Priviþi imaginea 8.1 ºi încercaþi sã explicaþi ce sugereazã. Numiþielementele din imagine ºi stabiliþi semnificaþia fiecãruia în parte,precum ºi mesajul sugerat de imagine ca întreg.

• Identificaþi potenþiale elemente purtãtoare de prejudecãþi (de exemplu:norme ºi practici pentru disciplinã în ºcoalã, repartizarea elevilor laclase dupã anumite criterii). Cum ajung prejudecãþile sã se transformeîn discriminare? Ai fost obiectul discriminãrii sau ai discriminat tuînsuþi vreodatã?

• La ce prejudecãþi sunt expuºi tinerii din România? Stabileºte douã ideiprin care le putem controla.

• Cum îi afecteazã prejudecãþile noastre pe ceilalþi?• Care sunt cele mai frecvent întâlnite prejudecãþi în istoria recentã a

Europei, faþã de U.E.?• Ce credeþi cã trebuie sã ºtie tinerii din cultura majoritarã din România

despre ceilalþi cu care trãiesc în acelaºi spaþiu? • Fiecare grup scrie pe o coalã mare de hârtie principalele aspecte din

discuþia purtatã ºi le prezintã în plen (10 min./grup pentru prezentare,întrebãri ºi rãspunsuri).

• Studiaþi sursa 8.2 ºi stabiliþi care sunt formele de excluziune la caresunt expuse comunitãþile etnoculturale. Daþi exemple pentru România.

Raport al UNDP, 2004, apud Levente Salat, Statul-naþiune ºi provocãrile diversitãþii,http://hiphi.ubbcluj.ro/JSRI/

PROVOCÃRILE DIVERSITÃÞII. CE SPUNE REALITATEA?8.

Page 22: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

90

8.3. MESAJE NAÞIONALISTE ÎN PRESÃ

• Acestea sunt informaþii despreatitudinea mass-media faþã deminoritãþi în România. Studiaþisursele 8.3 ºi 8.4 ºi apoi urmaþipaºii 1-3 pentru a sintetizaideile.

1. Identificaþi elementeleesenþiale:a) care e subiectul graficelor?b) care e subiectul diagramelor?c) care este perioada la care seface referire?

2. Analizaþi fiecare informaþie:a) conform graficelor, care suntziarele care exprimã cele maimulte prejudecãþi?b) conform graficelor, care esteraportul dintre prejudecãþi ºiatitudine neutrã în relatareaunor evenimente legate deminoritãþi?c) conform graficelor, care suntposturile TV care exprimã oatitudine neutrã în relatareaunor evenimente legate deminoritãþi?d) care e ideea pe care otransmit diagramele?

3. Sintetizaþi informaþia ºidesprindeþi concluziile care seimpun. Bazat pe aceste infor-maþii, ce concluzii puteþiformula referitor la impactulºtirilor mass- media asupraopiniei publice?

8.3.a

8.3.b

8.3.c

Raport de monitorizare mass-media în þãrile din Estul Europei(Ungaria, România ºi Iugoslavia), 2001, www.mma.ro

Page 23: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

91

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?

8.4.a

8.4.b

8.4.c

Raport de monitorizare mass-media în þãrile din Estul Europei(Ungaria, România ºi Iugoslavia), 2001, www.mma.ro

8.4. MESAJE NAÞIONALISTE ÎN ªTIRILE TELEVIZATE

• Cum aþi putea creiona profiluljurnalistului în baza acestorinformaþii: cu atitudine clardiscriminatorie, cu anumiteprejudecãþi, tolerant? Explicaþi.

• Care este atitudinea exprimatãîn articolele de presã faþã deminoritatea maghiarã compa-rativ cu cea romã? Care suntposibilele cauze?

• Posturile de televiziune alocãmai mult timp unor subiectelegate de maghiari sau de romi?

• Care sunt temele abordate înteleviziune ºi presã în legãturãcu minoritatea maghiarã? Ce felde ºtiri sunt tratate: cu caractersocial, cultural, politic, naþionaletc. Dar legat de romi? Dar faþãde minoritatea germanã?

• Încercaþi sã realizaþi ºi voi omonitorizare a mass mediatimp de o sãptãmânã. Notaþitoate observaþiile într-un jurnal.

• Lucreazã cu un grup de colegila editarea unui ziar despreprejudecãþi legate de diferenþelede gen, etnie, religie etc. Intâi,decideþi cine sã fie reporteri,editori, tehnoredactor, corector.Apoi gãsiþi articole pentru ziar.Împãrþiþi-vã timpul pentru scri-erea articolelor, editare ºi pune-rea în paginã. Împãrþiþi copiiale ziarului în ºcoala voastrã.

Page 24: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

92

PROVOCÃRILE DIVERSITÃÞII.CE AI PUTEA FACE TU?9.

9.1. PAªI SPRE TOLERANÞÃ

Recomandãri:• În orice situaþie te-ai afla, ia

atitudine împotriva discri-minãrii. E un risc pe care tudecizi dacã þi-l asumi.

• Fii pregãtit/ã! Promite-þi þieînsuþi/însãþi cã nu vei rãmâneindiferent/ã.

• Numeºte comportamentul!„Aud cã spui cã toþi evreii suntafaceriºti, asta ai vrut sã spui?”

• Apeleazã la principii! Dacã per-soana în cauzã este o cunoºtin-þã mai apropiatã sau un prieten,spune-i cã întotdeauna ai ºtiutcã este o persoanã deschisã,deci eºti surprins/surprinsã sãafli cã are asemenea idei.

• Stabileºte limitele! Nu poþicontrola ceea ce oamenii spunsau fac, dar poþi sã iei poziþiespunând: „Nu spune, te rog,bancuri rasiste în prezenþa mea. Mã deranjeazã”.

• Gãseºte aliaþi/fii aliat! Cândsimþi cã ai nevoie de sprijin înaceastã campanie pe care oduci, nu ezita sã-l ceri.

• Fii vigilent/ã! Aminteºte-þi:lucrurile se schimbã încet. Fiipregãtit/ã sã nu abandonezi. Nu risca sã taci.

APLICAÞIE• Alcãtuieºte o listã cu toate stereotipurile – pozitive ºi negative – despre anumite grupuri. Se

reflectã ele în acþiunile tale?• Gândeºte-te cum te vãd ceilalþi. Fã o listã a trãsãturilor de caracter compatibile cu toleranþa (ex.

compasiune, curiozitate). Fã o listã a trasãturilor care sunt incompatibile cu toleranþa (ex.gelozie, îngâmfare).

• Vizioneazã o piesã de teatru, ascultã muzica ºi mergi la un spectacol de dans al unor artiºti a cãrorrasã sau etnie este diferitã de a ta.

Afiº, proiectul „Paºi spre toleranþã”, iniþiat de Agenþia de Monitorizare a Presei(AMP), derulat în colaborare cu Centrul Romilor pentru Studii ºi IntervenþieSocialã – Romani CRISS, Agenþia de publicitate McCann Erickson ºi M.Ed.C.,http://www.mma.ro/

Page 25: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

93

DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?

„Mitul 1: Identitatea etnicã aoamenilor se aflã la concurenþãcu devotamentul lor faþã destat, prin urmare se ajunge laun compromis între recunoaº-terea diversitãþii etnice ºicrearea unui stat unitar.Fapte: Þãrile nu trebuie sãaleagã între unitatea naþionalãºi diversitatea culturalã. Indi-vizii pot avea ºi chiar au iden-titãþi multiple, complementare– origine etnicã, limbã, religieºi rasã, precum ºi cetãþenie.Mitul 2: Existã un potenþial deizbucnire a unor conflicteviolente între grupãrile etnicedin cauza divergenþelor privindvalorile susþinute, prin urmarese ajunge la un compromisîntre respectul faþã de diver-sitate ºi menþinerea pãcii.Fapte: Din datele culese de peteren reiese cã diferenþele cul-turale ºi diferenþele de opiniiprivind valorile susþinute nuprovoacã decât foarte rar izbuc-nirea unor conflicte violente.Mitul 3: Pentru a se asiguralibertatea culturalã, este nece-sarã apãrarea tuturor practici-lor tradiþionale, prin urmare sepoate ajunge la un compromisîntre recunoaºterea diversitãþiiculturale ºi progresele obþinuteîn domeniul dezvoltãrii, demo-craþiei ºi drepturilor omului.Fapte: Libertatea culturalã

înseamnã extinderea posibili-tãþilor individuale de alegere,nu pãstrarea valorilor ºipracticilor ca un scop în sine,cu o atitudine de supunereoarbã faþã de tradiþie. Culturanu este un set rigid de valori ºipractici ºi nu poate constituiun pretext pentru negareadrepturilor omului ºi a egali-tãþii de ºanse – cum ar fidreptul femeilor de a aveaacces la educaþie.Mitul 4: Þãrile care cuprindmai multe grupuri etnice au o capacitate mai limitatã de a obþine progrese economice,prin urmare se ajunge la uncompromis între diversitate ºi dezvoltare.Fapte: Nu existã nici un fel de dovezi privind faptul cãdiversitatea culturalã arîncetini dezvoltarea.Mitul 5: Unele culturi sunt maiprospere ºi dau dovadã de unspirit întreprinzãtor mai dez-voltat decât altele, iar uneleculturi au valori democraticecare lipsesc în altele; prin ur-mare se ajunge la un compro-mis între acceptarea ºi îngloba-rea unor culturi ºi promovareadezvoltãrii ºi democraþiei.Fapte: Nu avem nici un fel dedovezi privind existenþa uneirelaþii între culturã ºi progresuleconomic sau democraþie.”

9.2. MITURI DESPRE DIVERSITATE

Raportul de dezvoltare umanã pe 2004, Demontarea miturilor despre diversitate, http://www.undp.ro/HDR2004

• Citeºte sursa 9.2. Asemeneamituri circulã ºi în societatearomâneascã? Dacã da, identi-ficã în ce medii sociale. Cine levehiculeazã? În ce scop?

• Credeþi cã România poate oferi un model de tratare adiversitãþii pentru SE Europeisau Balcani? Aduceþi douã argu-mente pro ºi douã împotrivã.

APLICAÞIEAlcãtuiþi un text despre diversitate, pornind de la urmãtoarele cuvinte: Viena, adolescenþã, cufãr ºi carte. Citiþi textul colegului de bancã.Gãsiþi fiecare în textul celuilalt douã enunþuri referitoare la diversitate. Identificaþi cel puþindouã argumente care sã susþinã afirmaþiile din text.

Page 26: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

94

Tema identitãþii, a naþionalismului, a naþiunii de ieri ºi de aziprivitã prin prisma dialogului intercultural, departe de a aparþineunei recuzite conceptuale învechite, este indispensabilã pentruînþelegerea fenomenelor lumii de azi.Europa modernã a avut drept principiu iniþial de organizare ideeanaþionalã. Asistãm la punerea sub semnul întrebãrii a chiaracestui ax de ordonare-unificare a diverselor realitãþi culturaledin geografia continentului.Existã azi douã mari categorii de definiþii acceptate pentru o„naþiune”: o definiþie „etnicã” ºi o definiþie „civicã”. Accentuleste pus, în al doilea caz, pe voinþa membrilor unei comunitãþi dea trãi împreunã, de a se supune aceloraºi legi ºi a avea aceleaºidrepturi ºi îndatoriri.Dacã cetãþenii sunt, însã, egali în faþa legii, dacã au aceleaºidrepturi ºi obligaþii, înseamnã cã tradiþiile, obiceiurile, dialectele,credinþele religioase pe care le-au moºtenit trebuie sã disparã?Este justificatã împingerea omogenizãrii unei populaþii, fie pecriterii etnice, caz în care vorbim de „curãþire etnicã”, fie pe bazaprincipiului naþiunii civice, pânã la limita în care nu ar maiexista nici o diferenþã între diferite grupuri de oameni, în carebogãþia ºi varietatea culturalã s-ar ºterge? Fãrã îndoialã cã nu.Un rol important îl are discursul identitãþii naþionale, aºa cum s-aconstituit el în timp, printr-un anume mod de a reprezentatrecutul ºi de a prezenta istoria naþionalã în raport cu alte istoriinaþionale, regionale ºi locale. Ce anume propune discursulidentitar ca expresie a coeziunii unei naþiuni la nivel simbolic,cum trateazã el problema diversitãþii, a raportului dintre etnic ºinaþional (cetãþenia), a raportului dintre naþional ºi european –iatã aspecte de luat în seamã când vrem sã definim contextelefavorizante sau defavorizante ale interculturalitãþii.Acestea sunt, aºadar, ºi problemele pe care tema de faþã leabordeazã. Sursele utilizate sunt, în bunã parte, menite maidegrabã sa producã reflecþii, decât sã ofere informaþii. Exemplelede istorie europeanã sunt oferite, ca suport, pentru a puteacompara ºi discuta, în fapt, probleme ale istoriei româneºti.Þinând cont de aceasta, ºi datoritã dificultãþii de a identificasurse primare autohtone, am utilizat surse de atitudine, de opiniecare sã serveascã scopului propus.Sarcinile de lucru individuale sau de grup solicitã adolescenþilorexprimarea de opinii, dezbaterea, luarea de decizii, întoarcereacriticã spre sine ºi producerea în permanenþã a unor argumentepentru poziþiile exprimate. Tonul surselor ºi al sarcinilor de lucrueste mai sobru, pentru a nu trimite spre o abordare facilã. El poatefi nuanþat de cãtre dascãli, în funcþie de problemele discutate.

NAÞIUNE ªI NAÞIONALISMII.Pentru a-i cunoaºte ºi ainteracþiona cu ceilalþi,trebuie sã te cunoºti maiîntâi pe tine însuþi, capersoanã, ca grup social,cultural sau politic.

Provocarea pentru noi, das-cãlii, este de a încerca sã nune impunem propriile opinii,convingeri, ci de a juca rolulde facilitator, moderator,care ridicã probleme, dar nu oferã „reþete”.

Naþiunea etnicã puneaccentul pe unitateaculturalã. Naþiunea civicãpune accentul pe voinþamembrilor unei comunitãþide a trãi împreunã.

Page 27: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

95

NAÞIUNE ªI NAÞIONALISM

„Spune, copilule, ce eºti tu?Spaniol.Ce înseamnã sã fii spaniol?Sã fii un om cinstit.Câte obligaþii are un astfel deom ºi cum se numesc acestea?Trei; el trebuie sã fie creºtincatolic, trebuie sã îºi apere

religia, patria ºi legile sale ºimai degrabã sã moarã decât sãse lase asuprit.[...]Cine sunt francezii?Foºti creºtini, noi eretici.Ce i-a dus la aceastã robie?Falsa filosofie ºi libertateaMoravurilor lor depravate.[...]”

1.1. CE ÎNSEAMNÃ SÃ FII SPANIOL?

• Care sunt elementele care defi-nesc identitatea unui spaniol?

• Încadreazã sursa (tipul, con-textul elaborãrii, scopulurmãrit, procedeele utilizate).

• Compune dupã modelul surseio poezie care se referã la iden-titatea ta (ex. dacã eºti ºvab,poezia se va numi „Ce înseam-nã sã fii ºvab?”). Alcãtuieºte un tabel (douã coloane numite„înainte de a a compunepoezia”/”dupã ce am compuspoezia”) ºi noteazã în primacoloanã sentimentele, gându-rile, asocierile ºi imaginilementale pe care le ai. Dupã ceai compus poezia, completeazãºi a doua coloanã din tabel.Alege-þi apoi o altã identitate ºi compune o nouã poezie.

• Care sunt elementele carecompun propria voastrã identi-tate? Stabiliþi cuvinte-cheie care o definesc cel mai bine.

• Cum dobândim o identitate:prin dat (naºtere, etc.) sau prin alegere?

• Existã mai multe grupuri cãroraun individ le poate aparþine?Identificaþi grupurile voastre de apartenenþã.

„Catehismul civil” spaniol, scriere religioasã de propagandã naþionalã,publicat în sute de mii de exemplare (1808), apud Hagen Schulze, Stat ºi naþiune în istoria europeanã, Polirom, Iaºi, 2003, p.175.

1.2. EUROPEANUL PERFECT

www.infoeuropa.ro

APLICAÞIE

• Studiazã sursa ºi schiþeazã portretul românului „perfect”.• Alege împreunã cu colegii un reprezentant al unui alt grup etno-cultural (maghiar, turc etc.)

ºi schiþeazã portretul „perfect” al acestuia.

IDENTITATE ªI ALTERITATE. EU ªI CEILALÞI1.

Page 28: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

96

„Omul din Apus face operedurabile, pe când românulimprovizeazã [...]. Românul nu munceºte metodic,ci în salturi; are lungi perioadede odihnã, iar la nevoie dã pebrânci ºi face muncã de sclav...De asemenea, este cheltuitor cutimpul într-o mãsurã cum nusunt popoarele din Apus [...].Românul considerã nerespec-tarea legii ca un titlu de mãrire

ºi de putere. [...]Profitul capitalistului românprovine, de cele mai multe ori,din mãiestria cu care acesta îºiaserveºte bugetul statului [...].Noi voim sã ne apropriembunurile culturale, pe care levedem la popoarele din apus,cu aceleaºi însuºiri sufleteºticu care reuºeam odatã aºa debine sã ne strecurãm prin îm-prejurãrile vitrege din trecut.”

1.3. PSIHOLOGIA ROMÂNILOR ACUM 100 DE ANI

1.4. PE MARGINEA IDENTITÃÞII

„Dacã în acest moment ne-amafla, sã zicem, la frontierafranco-spaniolã, în drum spreminunatele livezi ale Andalu-ziei, ºi un vameº ne-ar întrebace suntem, este evident cã,scoþând paºaporul, toþi cei deaici am mãrturisi cã suntemromâni. ºi acesta ar fi rãspun-sul aºteptat, chiar dacã l-ar daun maghiar, un evreu sau unrrom din Cluj, cu cetãþenieromânã. Dacã am aborda însãun poliþist pe o stradã dinBucureºti, întrebându-l cumputem ajunge la Gara de Nord,este evident cã nu ne-am maiprezenta ca români, ci ca arde-leni sau clujeni, iar accentualnostru ar face lucrul acesta ºimai clar, pentru oricine.În schimb, dacã ne înscriem la

masterat sau dacã dãm concurspentru ocuparea unui job,indiferent cã suntem la Clujsau la Bucureºti, ne vomrecomanda ca absolvenþi destudii superioare, ca licenþiaþiîn istorie, ca intelectuali, înnici un caz ca români sau caardeleni. [...] Pe de altã parte,dacã vreunul dintre tineriinoºtri colegi, aflat la discotecãsau în troleibuz, se simte atrasde o domniºoarã ºi iniþiazã unschimb de priviri cu aceasta,este limpede cã nu-l intere-seazã defel cel puþin pemoment, dacã fata e bulgã-roaicã, olteancã, vânzãtoare sau penticostalã. Ceea ceconteazã în situaþia respectivãeste identitatea de gen – dupãcaz, masculinã sau femininã.”

Constantin Rãdulescu Motru, Psihologia Poporului Român,Bucureºti, Paideia, 1998.

• Exprimã-þi acordul sau dezacor-dul faþã de afirmaþiile lui Con-stantin Rãdulescu Motru. Teregãseºti în aceastã descriere?Motiveazã! Crezi cã anumiteafirmaþii mai sunt valabile ºiastãzi? Explicã.

• Care sunt, în opinia ta, elemen-tele care definesc identitateaunui român? Scrie câteva cu-vinte-cheie. Comparã-le cu alecolegului tãu. Ce ai constatat?

• Studiaþi sursa 1.3 folosind„recenzia prin rotaþie”, care pre-supune urmãtoarele activitãþi:Luaþi cele cinci afirmaþii dinsursa 1.3 ºi transformaþi-le înîntrebãri scrise pe coli de hârtieseparate care se atârnã pepereþi. / Fiecare întrebarerevine unui grup de 3-4 elevi.Aceºtia se duc la coala cuîntrebarea respectivã, discutãîntrebarea timp de cinci minuteºi apoi scriu rãspunsul. / Lasemnalul profesorului,grupurile se mutã la coalaurmãtoare, citesc întrebarea ºirãspunsul care a fost scris degrupul precedent ºi îºi adaugãpropriile comentarii. /Profesorul dã din nou semnalulde rotire repetând procesul,dacã e posibil, pânã când grupu-rile revin la întrebarea iniþialã.

Sorin Mitu, Transilvania mea. Istorii, mentalitãþi, identitãþi, Ed. Polirom, Iaºi, 2006, pp. 27-28.

• Consideraþi cã avem mai multeidentitãþi? Care ar putea fi ele?

• Care este identitatea ta?• Care este rolul jucat de stat

în construirea identitãþii?• Care sunt instrumentele/mijloa-

cele prin care statul promovea-zã modelul cultural ºi identitar?

APLICAÞIECele mai importante motive pentru a fi englez (adaptat dupã www.infoeuropa.ro)„Douã rãzboaie mondiale ºi o cupã mondialã. Bere cãlduþã. Reuºeºti sã-i zãpãceºti pe toþi cu regulilede cricket. Ajungi sã accepþi cu capul sus înfrângerea în evenimente sportive majore. Criza de apãgarantatã în fiecare varã. Poþi trãi în trecut imaginându-þi cã încã eºti o putere mondialã. Faci baie odatã pe saptamânã, fie cã ai nevoie, fie cã nu. E mai bine decât sã fii galez, irlandez sau scoþian.”Stabiliþi, în acelaºi ton, cca 5 motive pentru a fi român.

Page 29: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

97

NAÞIUNE ªI NAÞIONALISM

„O societate politicã funcþionalãpoate exista numai în mãsuraîn care membrii ei au cãzut înprealabil de acord asupra unorrãspunsuri comune pe care tre-buie sã le primeascã cel puþintrei întrebãri ierarhic dispuse:mai întîi «cine suntem?», în cefel ne înþelegem identitatea,cum ne recunoaºtem reciproccetãþenia ºi pânã undeîmpingem graniþele sociale ºiculturale ale statului-naþiune;apoi «ce ne leagã?», dupã celege fundamentalã este organi-zatã viaþa noastrã comunã, caresunt regulile ºi procedurile detip constituþional ale funcþio-nãrii societãþii. [...]Într-adevãr, în conformitate culitera Constituþiei României,Suveranitatea naþionalã apar-þine poporului român (art. 2alin. 1), iar Statul are ca funda-ment unitatea poporului român(art. 4 alin. 1); în schimb, Româ-nia este patria comunã ºi indivi-zibilã a tuturor cetãþenilor sãi,fãrã deosebire de rasã, de naþi-onalitate, de origine etnicã, dereligie, de sex, de opinie, de a-partenenþã politicã, de avere saude origine socialã (art. 4 alin 2).

Textul pare sã opereze cu douãnoþiuni care nu sunt identice:pe de o parte poporul român,caracterizat prin unitate, titularal suveranitãþii naþionale ºifundament al Statului, iar pede altã parte, cetãþenii români,cãrora România le aparþine capatrie comunã ºi care sebucurã de acest statut indiferentde originea lor etnicã, de confe-siune sau de orientare politicã.Constituþia identificã deci treicategorii de subiecþi politici:poporul român (unitar, suveranºi purtãtor al unei identitãþietnice, culturale, lingvistice ºireligioase), cetãþenii români(care beneficiazã de drepturi ºilibertãþi ºi au obligaþii prevã-zute de lege) ºi persoane apar-þinând minoritãþilor naþionale(la rândul lor purtãtoare aleunei identitãþi specifice).Cetãþenii români sunt definiþidin perspectiva drepturilor ºiobligaþiilor, în vreme ce atâtpoporul român, cât ºipersoanele aparþinândminoritãþilor naþionale sunt definite pe temeiulidentitãþii etnice, culturale,lingvistice ºi religioase.“

2.1. CETÃÞENIA ªI STATUL-NAÞIUNE

Daniel Barbu, Cetãþenia ºi statul-naþiune, Provincia, 2000.05.21.

2.2. ERNEST GELLNER

„Doi oameni aparþin aceleiaºinaþiuni dacã ºi numai dacã ei

se recunosc ca aparþinândaceleiaºi naþiuni.[...].”

Ernest Gellner, Nations and Nationalism, Cornell University Press, Ithaca, 1983, p. 6.

• Analizaþi sursa 2.1 ºicompletaþi: titlul sursei,autorul, data apariþiei.

• Redaþi, în cel mult o frazã,ideea centralã a textului.

• Ce a intenþionat autorul sãdemonstreze prin aceastã sursã?Daþi exemple din documentpentru a vã argumenta punctul de vedere.

• Ce ne aratã documentul despre valorile ºi convingerile autorului?

• Ce informaþii ni se oferã desprecontextul (perioada etc.) în carea fost elaborat documentul?

• Explicaþi pe scurt opiniavoastrã despre document. Ideiledocumentului au legãturã culumea în care trãim?

• Notaþi o întrebare pe care i-aþipune-o autorului privitor la ochestiune pentru care docu-mentul nu oferã destule detalii.

IDENTITATEA UNOR CONCEPTE –NAÞIUNE, PATRIE, STAT, CETÃÞEAN2.

Page 30: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

98

„O naþiune este deci o maresolidaritate, constituitã prinsentimentul sacrificiilor careau fost fãcute ºi al acelora pecare suntem dispuºi sã lefacem încã. Ea presupune untrecut; ea este rezumatã, totuºi,în prezent, printr-un fapt

tangibil: consimþãmântul,dorinþa clar exprimatã de acontinua viaþa împreunã.Existenþa unei naþiuni este(iertaþi-mi aceastã metaforã) unplebiscit de fiecare zi, precumexistenþa unui individ este oafirmare perpetuã a vieþii.”

2.3. CE ESTE NAÞIUNEA?

2.4. NAÞIUNEA: DOUÃ PERSPECTIVE

Naþiunea etnicã se legitimeazãprin:• rãdãcini comune („sângele”)• moºtenire• ataºament emoþional• unitate prin statut• regula majoritãþii etnice• fraternitate• naþiunea creeazã persoana

Naþiunea civicã se legitimeazãprin:• lege• alegere• ataºament raþional• unitate prin consimþãmânt• pluralism democratic• libertate• persoana creeazã naþiunea

Ernest Renan (1823-1892), istoric francez al religiilor, în Conferinþa de la Sorbona din 11 martie 1882, intitulatã Qu’est-ce qu’une nation (Ce este naþiunea?)

„Am cunoscut nu de mult laStrasbourg un tânãr funcþionarsuperior european, german caetnie, crescut ºi educat înOlanda, cu locul de muncã laParlamentul European laBruxelles, în Belgia, ºi Stras-bourg, în Franþa, domiciliat în

Germania, fluent ca exprimareîn germanã, neerlandezã,englezã, francezã ºi spaniolã. ºimã gândeam: oare unde o fifiind pentru el ºi pentru copiiilui ºi ai soþiei sale olandeze«iarba verde, verde deacasã»?... Poate în Europa?”

2.5. „IARBA VERDE, VERDE DE ACASÃ...“

(apud Gabriel Andreescu, Naþiuni ºi minoritãþi, Polirom, Iaºi, 2004)

Petre Moldovan, http://www.lumeam.ro/nr8_2000/dosar.html

• Identificaþi asemãnãri ºi dife-renþe între opiniile exprimateîn sursele 2.2 ºi 2.3.

• Existã afirmaþii în surse cu caresunteþi total de acord sau întotal dezacord? Argumentaþi.

• Ce înseamnã pentru tine sãaparþii unei naþiuni? Ce simþi,ce gândeºti cã poþi sã împãrtã-ºeºti alãturi de cei din jurultãu? Care sunt elementele carete leagã de cei de lângã tine?

• Care sunt elementele caredefinesc naþiunea românã? Dincine crezi cã este formatã?Selecteazã din texte ºi/sauadaugã cuvinte pentru a elaborapropria ta definiþie a naþiunii.

• Existã o „reþetã” pentru unanume tip de naþiune? Caredintre cele douã tipuri denaþiune prezentate în sursa 2.4 se gãseºte mai aproape de opþiunile tale? De ce?

• Identificã tipul de naþiunecaracteristicã Europei ºiRomâniei în secolul al XIX-lea.Dar în secolul al XXI-lea?

• Cum aþi putea defini identitateapersonajului prezentat în sursa2.5? Cãrei naþiuni îi aparþine?Care credeþi cã este patria lui? Care e cetãþenia lui?

• În opinia ta, ce înseamnã sã fiicetãþean? Cine are dreptul decetãþenie în România?

2.6. PATRIOTISMUL. CE SCRIU DICÞIONARELE?

PATRIOTISMU amore de patria: se imitamu ºi se avemu patrio-tismulu straboniloru; patriotismulu e una detoria a patriotului.(Dictionariul limbei române de A.T. Laurianu ºi J.C. Massimu, Bucuresci, 1876)

PATRIOTISM, s.n. Dragoste ºi devotament faþã de patrie ºi depopor; faptul de a fi gata de luptã ºi de jertfã pentru intereselepatriei. (DLRM, Editura Academiei RPR, 1958)

Page 31: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

99

NAÞIUNE ªI NAÞIONALISM

PATRIOTISM (<fr.) s.n. Sentiment de dragoste faþã de patrie ºi depopor, statornicit în decursul istoriei, având în diferite epoci unconþinut diferit. Patriotismul apare o datã cu formarea popoarelor,dar capãtã o mare însemnãtate în perioada transformãrii lor înnaþiuni ºi a constituirii statelor naþionale.

PATRIOTISM SOCIALIST = ataºamentul ºi dragostea oamenilormuncii faþã de patrie, generat de orânduirea socialistã. (Micdicþionar enciclopedic, ediþia a II-a, revãzutã ºi adãugitã, Edituraºtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1978.)

A FI PATRIOT, a-þi iubi þara înseamnã a face totul pentru a sporiavuþia naþionalã, proprietatea socialistã, a nu precupeþi nimicpentru înfãptuirea politicii partidului comunist, ce corespundeintereselor vitale ale întregii naþiuni”. (România pe drumul con-struirii societãþii socialiste multilateral dezvoltate, Ed.Politicã,Bucureºti, 1978, volumul 13, p. 68.)

2.7. PATRIOTISMUL DE ARDEAL

„În ajunul Crãciunului, puþinpeste ora unsprezece. Acasã lafamilia Gheorghe, masa e pesfârºite. Bunicul Gheorghe, 67de ani, s-a abþiguit un pic de lapãlincã, e roºu la faþã ºi camnervos. κi drege glasul. Restulfamiliei înþelege cã i-a venitcheful de cântat. Acelaºi reper-toriu din fiecare an, de sãrbã-tori. Bãtrânul Gheorghe dãtonul ºi începe cam fals, dar înforþã: «C-aºa-i românul când seveseleºte, ca ºi stejarul cândînmugureºte!». Bunica Gheor-ghe se duce la bucãtãrie ca sãtaie cozonacul. Cei doi fiiGheorghe, ambii trecuþi depatruzeci, îi þin isonul ca sã-ifacã plãcere. Nepoþii adoles-cenþi pleacã în cealaltã camerã,la televizor.Cîntecul nr. 2: «Noi sîntemromâni, noi suntem aici peveci stãpâni!». BunicaGheorghe nu mai are ceocupaþie domesticã sã-ºigãseascã, aºa cã e nevoitã sãcânte ºi ea. La al patrulea

cîntec: «Nu uita cã eºtiromân!», bunicul Gheorgheloveºte cu pumnul în masã ºiizbucneºte în lacrimi. Familiatace, respectându-i emoþia.Patriotismul bãtrânuluiGheorghe nu este de faþadã,însã are o motivaþie precisã,alta în afarã de stimulii bahici.Familia Gheorghe locuieºteîntr-un mic orãºel din Ardeal.Gheorghe face parte din rândulromânilor recalcitranþi deoa-rece nu se are bine cu veciniisãi unguri. În fiecare an, maiales în preajma sãrbãtorilor,conflictele mai vechi legate, depildã, de cine ar trebui sã facãcurat în curtea comunã ºi dece, sunt reactualizate. Gheor-ghe se enerveazã în momentulîn care vecinii sãi vorbesc întreei pe ungureºte, iar el nuînþelege o boabã. [...] Aºadar,bãtrânul Gheorghe se simteîndreptãþit [...] sã-ºi gãseascãun sens propriei sale existenþe:mândria de a fi român!“

Adina Popescu, Ce te face sã te simþi român, Dilema 2006, nr. 105.

• Pentru tine ce înseamnãpatriotismul? Care dintrecuvintele de mai jos descriu celmai bine þara în care ai vrea sãlocuieºti: frumoasã, fericitã,bogatã, liberã, grijulie,puternicã, echilibratã, sigurã,paºnicã, mulþumitã?Argumentaþi alegerea fãcutã.Lucraþi în grupuri de câte patru persoane.

• Selectaþi un singurcuvânt/aspect din lista iniþialã. Alcãtuiþi un acrostih cu literele cuvântului ales sau o poezie care sã aibã drept titlu cuvântul selectat.

• Pe ce se bazeazã sentimentul de mândrie naþionalã? Limbã, tradiþii, religie, libertãþi individuale...?Continuaþi/refaceþi lista,adãugând ºi alte cuvinte.

• Care este relaþia dintre mândrianaþionalã exacerbatã ºiacceptarea diversitãþii, apluralitãþii, a dialoguluiintercultural?

Page 32: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

100

„Mircea Ciobanu: Faceþi vreodistincþie între naþionalism ºi patriotism?Mihai I: Noi da. Naþionalismule o pornire a omului legat depatria lui, care însã poate scãpaoricând de sub control ºi sã seumple de alt conþinut. Naþiona-

list a fost ºi profesorul Iorga,naþionaliºti au fost ºi legionariicare l-au ucis. Unde e deosebi-rea? Noi ne dãm seama unde e– dar cuvântul ãsta e ca apa, iaorice formã. ºi aºa sunt multealte cuvinte pe care le folosescoamenii politici.”

3.1. NAÞIONALISM ªI PATRIOTISM

„În 1898, scriitorul Emile Zolaa publicat J’accuse în L’Aurore,o acuzaþie fulminantã la adresamarelui Stat Major francez, ajudecãtorilor ºovini care îlcondamnaserã pe nedrept pecãpitanul evreu Dreyfus.«Cã Dreyfus este capabil detrãdare putem conchide chiardin rasa lui.» (Barres). Elspionase, chipurile, pentruPrusia. Scena degradãriipublice a devenit celebrã.Nasturii ºi gradele smulse de

pe uniformã sub ochii tuturor,sabia frântã pe genunchi, apoidefilarea umilitoare prin faþacamarazilor asezaþi în formaþie.Strigãtul neîncetat al luiDreyfus «sunt nevinovat» n-aavut nici o ºansã sã fie auzit.Lui Zola i s-a intentat unproces, a fost chiar condamnat,a fugit în Anglia, darîntoarcerea lui a devenit apoiun triumf; [...] dupã douãprocese de revizuire, Dreyfus afost eliberat în 1906.”

3.2. CAZUL DREYFUS

www.alexandria-press.com/arhiva/No_1/zola.htm

NAÞIONALISMUL3.

Mircea Ciobanu, Nimic fãrã Dumnezeu. Noi convorbiri cu Mihai I alRomâniei, Bucureºti, Humanitas, 1992, p. 112.

Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt, Omul secolului XX, Polirom, Iaºi, 2002, pp. 170-172.

Citeºte sursa 3.1 ºi aratã cum vezitu relaþia dintre naþionalism ºipatriotism. Care este diferenþaîntre cei doi termeni? În ce constãea? Alcãtuieºte o listã deacþiuni/atitudini/sentimente carecaracterizeazã fiecare dintre celedouã concepte. Deseneazãdiagrama Venn (douã cercuri carese intersecteazã). Scrie în cerculdin dreapta cuvintele gãsitepentru naþionalism, în cercul dinstânga cuvintele identificatepentru patriotism, iar în mijloc,în spaþiul unde cele douã cercurise intersecteazã, noteazãcuvintele care se potrivesc ambelor.

• Citeºte sursa 3.2. Eºti de acordcu poziþia lui Emile Zola?Stabiliþi în grup avantaje ºidezavantaje ale unei asemenealuãri de poziþie. Tu cum ai fiprocedat?

• Împarte o foaie de caiet în patrucadrane ºi noteazã: cadranul I –o idee interesantã pe care aireþinut-o; cadranul II – emoþii,sentimente pe care le-ai simþitcitind sursa; cadranul III – unalt titlu pentru afacereaDreyfus; cadranul IV – olegãturã cu viaþa personalã.Împãrtãºiþi în perechi conþi-nutul celor patru cadrane.

Page 33: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

101

NAÞIUNE ªI NAÞIONALISM

„Dintre cele trei forþe politicecare s-au confruntat la nivelglobal în acest secol (demo-craþia, comunismul, naþiona-lismul), cea mai puternicã afost naþionalismul. Impactulsãu a fost devastator. A nimicitimperii multinaþionale (austro-ungar, otoman) ºi a desfãcutimperii coloniale (britanic,francez, spaniol, portughez,german, olandez, belgian,italian), a provocat cele mai

mari rãzboaie din istoriaumanitãþii (cele douã rãzboaiemondiale), a dus la apariþiastatelor naþiune moderne, aprovocat (în alianþã cudemocraþia) prãbuºireatotalitarismului comunist, adus la destrãmarea unorfederaþii multinaþionale(precum URSS, RSF Iugoslavã,Cehoslovacia), dupã cum acondus ºi la isteria nazistã aHolocaustului.”

3.4. PERICOLUL NAÞIONALISMULUI

„Se întâlnesc destul de des [...]enunþuri privitoare la douãfeluri de naþionalisme: unul«democratic» ºi unul «antide-mocratic», unul «benign» ºiunul «malign», unul «bun» ºiunul «rãu». [...] În toate cazurileacestea, primul fel de naþiona-lism este considerat a fi con-damnabil, cel de-al doileaacceptabil, chiar firesc. [...].Cum se poate determina gradulde virulenþã la care naþionalis-

mul «moderat» se transformãîntr-unul «excesiv», provocatorde vrajbã între etnii?[...] Cãci orice naþionalist vainvoca întotdeauna, cu deplinãsiguranþã de sine, un criteriusimplu spre a opera distincþiacãutatã, spunând cãnaþionalismul propriei etnii –«al nostru» – este cel firesc,justificat, moderat, benefic, pecând cel strãin – «al lor» – estecel condamnabil, malefic. [...]. ”

3.5. NAÞIONALISM „BUN” ªI „RÃU”

„Ridicolul atinge culmi ameþi-toare atunci când Institutul deistorie a partidului, profilat pemonografii de lupte muncito-reºti ºi de eroi ai clasei munci-toare, se orienteazã spreAntichitate, consacrându-se cudeosebire originilor dacice!Istoria anticã devine încã maipolitizatã decât istoria contem-poranã. Marele eveniment sepetrece în 1980, când este

confecþionatã din toate pieseleaniversarea a 2050(?) de ani dela constituirea statului dac«unitar ºi centralizat» al luiBurebista. Burebista îi oferealui Ceauºescu supremalegitimare, statul lui prefigu-rând în multe privinþe (unitar,centralizat, autoritar, respectatde «ceilalþi») propria saRomânie, aºa cum ºi-oînchipuia dictatorul.”

3.3. NAÞIONALISMUL COMUNIST

Lucian Boia, Istorie ºi mit în conºtiinþa româneascã, ediþia a III-aadãugitã, Humanitas, Bucureºti, 2002, p. 129.

• Studiazã sursa 3.3 ºi aratã cesens a dat regimul comunisttermenului de mândrienaþionalã. Care a fost înviziunea comunismului rolulpe care disciplina istorieitrebuia sã-l joace în crearea ºiîntreþinerea mândriei naþionale?Cunoaºteþi ºi alte disciplinecare trebuia sã contribuie laaceasta? Daþi exemple.

Dan Pavel, De ce nu pot dispãrea naþiunile, în Curentul, 1999/11/02.

Andrei Roth, Naþionalism sau democratism?, Editura Pro Europa, Târgu Mureº, 1999, pp. 77-78.

• Citiþi sursa 3.5 ºi alcãtuiþi untext de max. 100 cuvinte în caresã rãspundeþi la întrebarea:existã un naþionalism „bun” ºiunul „rãu”?

• Precizaþi-vã, prin intermediul„liniei valorice”, punctul devedere faþã de afirmaþia: „Unpatriot adevãrat este ºinaþionalist.“ Rãspunsurile pot figradate (da/nu/ºi da, ºi nu).

• Vã gândiþi la rãspuns singuri ºiputeþi sã vã notaþi ideile pe ohârtie. Apoi, vã alegeþi o poziþiecare reflectã punctul vostru devedere ºi vã aºezaþi în clasã peo linie imaginarã. (De ex.,cineva poate fi de acord,altcineva poate fi împotrivaacestei afirmaþii, iar ceilalþi potfi parþial de acord. Cele douãpersoane cu opinii opuse vorsta la capetele liniei, iar ceilalþivã înºiraþi pe o linie imaginarã.În continuare, vã comparaþipãrerile cu ale celor din jur, casã vã asiguraþi cã sunteþi lalocul potrivit).

• În interiorul propriului grup, vãpregãtiþi cu colegii argumentepunctuale care vã susþinpoziþia. Dupã câteva minute,fiecare grup îºi va exprimapunctul de vedere, prinintermediul unei persoane careprezintã argumentele.

• Trebuie sã pregãtiþi argumente,nu afirmaþii, ºi sã vã ascultaþicu atenþie colegii. Nu puteþiinterveni cu alte opinii întimpul prezentãriiargumentelor.

Page 34: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

102

3.7. FÃRÃ TITLU, 1, 2, 3

Diana Ostaficiuc,concursul„Eurobarometruvizual”, organizatde DelegaþiaComisiei Europeneºi CentrulInternaþionalpentru ArtãContemporanã,2005.

„Putem înþelege cât de puter-nicã este istoria în formareamentalitãþilor, mai ales când seasociazã cu religia. [...]Secolul al XIX-lea a creat mitulKosovo, legat de ultima bãtãliea principelui (Lazar n.n.). În1885, comemorarea a luatforma unei întruniri pan-iugoslave. Teritoriul Kosovo afost eliberat abia în 1912. Deºipopulaþia albanezã este acolomajoritarã, datoritã schimbã-rilor intervenite în Evul Mediuºi în epoca modernã, este deneconceput pentru sârbi sã-labandoneze vreodatã (în ciudafaptului cã relicvele cneazuluiLazar au fost înmormântate la

Vrdnik, apoi mutate la Rava-nica, în Vojvodina). [...] mitul afost consolidat în anii ‘30 prinpolitica centralizatoare aregelui Alexandru, care a cerutsculptorului croat Mestroviciridicarea unui templu înKosovo. Din acel altar naþionalnu au mai rãmas decât masivecariatide, la Muzeul de Artãdin Belgrad. Aniversarea din1989 a acestui eveniment dupã600 de ani a mobilizat numaipe sârbi. PreºedinteleMilosevici a speculat acelmoment simbolic în campaniademagogicã împotriva non-sârbilor, în special împotrivamusulmanilor.”

3.6. ROLUL ISTORIEI ÎN FORMAREA MENTALITÃÞILOR

Andrei Pippidi, Despre statui ºi morminte. Pentru o teorie a istorieisimbolice, Editura Polirom, Iaºi, 2000, pp. 23-24.

• Identificaþi în sursa 3.6 cauzecare pot duce la apariþia ºiîntãrirea naþionalismului. Cunoaºteþi ºi alte cauze?

• Indicaþi, recitind sursa, cauzeleconflictului din fosta Iugoslavie.Putea fi el prevenit? De cãtre cine?

• Ce credeþi cã trebuie fãcutpentru ca oamenii sã nu mai fiemanipulaþi ºi îndreptaþi uniiîmpotriva altora?

• Conform sursei, ce rol a avutistoria în formarea unor mituri?Ce rol credeþi cã ar trebui sãaibã astãzi?

• Priveºte atent sursa 3.7.Pe placa de pe zid scrie„Str. 1 Decembrie”. Ce relaþie sepoate stabili între placa de pezid ºi cele douã indicatoare?

• De ce crezi cã existã în imaginedouã indicatoare, care aratãdirecþii diferite? Ce semnificã?

• Stabileºte un titlu pentruimagine. Pornind de la titlulstabilit, elaboreazã un eseu(10 min.) care va fi evaluatdupã urmãtoarele criterii:

– sã fie la subiect;– sã exprime clar punctul tãu

de vedere;– sã conþinã argumente pe care

se sprijinã punctul tãu devedere/poziþia ta;

– sã fie legat de experienþa tapersonalã, sã realizezeconexiuni.

Page 35: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

103

IDENTITATE NAÞIONALÃ – IDENTITATE EUROPEANÃ4.

NAÞIUNE ªI NAÞIONALISM

„La Congresul pacifist de laParis din 1849, Victor Hugorosteºte celebrele cuvinte: «Vaveni ziua când armele vorcãdea din mâini ºi bombeletunurilor vor fi înlocuite cucuvântul ºi cu dreptul de votuniversal al popoarelor... vaveni o zi când tunurile nu se

vor mai vedea decât prinmuzee ºi lumea se va mira cãau fost vreodatã cu putinþã... ºiva veni ziua când vom vedeadouã grupãri uriaºe: StateleUnite ale Europei ºi StateleUnite ale Americii dându-ºimâna prieteneascã peste ocean...»”

4.1. O PREVIZIUNE

www.europeana.ro

„Robert Schuman, unul dintrefondatorii Uniunii Europene,arãta, în anii ‘50, cã: «deasupranaþionalismelor învechite vatrebui pe viitor sã stea senti-mentul solidaritãþii naþiunilor.Meritul naþionalismului a fostîntemeierea unei tradiþii ºi aunei structuri interne solide în

cadrul statului. Pe aceastã fun-daþie veche va trebui ridicatã onouã construcþie. Suprastatulva fi aºezat pe fundamentulnaþional. Astfel, trecutul gloriosnu va fi negat, dar energiilenaþionale vor renaºte prinfolosirea lor comunã în slujbasolidaritãþii suprastatale.»”

4.2. SUPRASTATUL

Apud Hagen Schulze, Stat ºi naþiune în istoria europeanã, Polirom, Iaºi, 2003, p. 312.

• Credeþi cã previziunea luiVictor Hugo din sursa 4.1 s-aîmplinit deja? Exprimaþi o ideeºi susþineþi-o cu un argument.

• Elaboraþi un text cu titlul„Statele Unite ale Europei”.Alcãtuiþi 4 grupuri. Utilizaþi„Cubul”. Fiecare grup rezolvã înscris sarcinile de lucru de pe ofaþã a cubului timp de cca. 5-10min. Se afiºeazã ºi fiecare grupprezintã concluziile la care aajuns. Feþele cubului sunt:

• Descrie (Ce vezi?, Ce auzi?, Cemiroºi?, Ce simþi? – când spuiStatele Unite ale Europei).

• Comparã (Cu ce seamãnã?).• Asociazã (La ce te face sã te

gândeºti?).• Analizeazã (Spune mai multe

detalii despreproblemã/caracteristici).

• Aplicã (La ce este bun?, La cefoloseºte?).

• Argumenteazã (pro ºi contra).• Citeºte sursa 4.2. ºi stabileºte

care va fi soarta naþiunii însecolul XXI, conform sursei.

• Realizeazã un desen/imaginegraficã prin care sã ilustreziconceptul de suprastat.

4.3. FÃRÃ NUME

Caricaturã, Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2005

Comenteazã sursa 4.3 împreunãcu un coleg. Dã un titlucaricaturii. Încearcã sã surprinzimesajul acesteia. Noteazã cuvintecare denumesc ceea ce se vede înimagine. Asociazã fiecãrui cuvânto semnificaþie. Exprimã în scris, în max. 2 fraze, ce crezi cã reprezintã caricatura.

Page 36: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

104

„Pe bãtrânul continent, pasuldecisiv spre globalizare se vaface prin edificarea StatelorUnite ale Europei. Preþul carese cere plãtit este demolareastatelor naþionale. [...]Suprastatul UE nu se ridicã pe

statele naþionale (care au ºiatributele caracteristice) decâtpentru a le strivi. Tot aºa ºiidentitatea europeanã creºtedin seva identitãþilor naþionalenumai pentru a le vlãgui ºi,finalmente, îngropa. [...]”

4.4. IDENTITATE NAÞIONALÃ ªI/SAU IDENTITATE EUROPEANÃ

„Mai mult decât atât, într-ostructurã de ordin global trebuiesã fii capabil, ca stat, sã-þipãstrezi propria «personalita-te». Odatã ce România va aderala UE, asta nu va însemna cã înloc de „Mioriþa» ciclul primarva studia «Hamlet» ca fiindunul dintre cele mai importantemituri ale românilor. Aceastã

aderare nu va schimba nicibinecunoscutele sintagme«codrul frate cu românul» sau«românul s-a nãscut poet».Indiferent dacã România aderãsau nu la Uniunea Europeanãtot «o insulã de latinitate într-omare de slavi» o sã fim, pentrucã aceste lucruri s-au impusprin culturã.”

4.5. GLOBALIZAREA ªI IDENTITATEA NAÞIONALÃ

Claudiu Târziu, Rost. Revistã de politicã ºi culturã creºtinã, nr. 2, aprilie 2003.

Irina Mateescu, www.bizwords.ro

„Aparent e însã destul loc deo-camdatã în Uniunea Europeanãpentru diferite nationalitãþi, cudiferite voinþe, suficient locpentru ca integrarea sã se pro-ducã de la nivelul dorit. Chiardacã, în curând, noi naþiona-litãþi din est vor intra în arenã.Crearea unei identitãþi europe-ne dupã modelul identitãþilornaþionale nu e neapãrat nece-sarã. Iar dacã populaþiile nu«simt» încã, într-o mai mare

mãsurã, sensul integrãrii, acestlucru înseamnã cã deocamdatãUE se bazeazã prea mult pe oelitã care nu transmite sufici-ent informaþia. Nu toatã lumeaa aflat cã Uniunea Europeanãînseamnã altceva decât globali-zare. Cã, dimpotrivã, repre-zintã un forum unde poate fiexprimatã, ca într-un zilnicreferendum, propria convinge-re, aceea care dã lumii energie,forþã motrice ºi credibilitate.”

4.6. UN REFERENDUM ZILNIC

Grete Tartler, în România literarã, nr. 50 din 20 decembrie 2000.

• Care sunt poziþiile exprimate în sursele 4.4 ºi 4.5 faþã deintegrarea europeanã? Selectaþiprincipalele argumente pentrufiecare dintre poziþiileexprimate.

• Credeþi cã românii considerã cãintegrarea europeanã arreprezenta un potenþial pericolpentru anumite valori, tradiþii,elemente ale culturii? Aduceþiargumente pentru punctulvostru de vedere.

• Credeþi cã imaginea pe care oavem despre naþiune in-fluenþeazã opþiunea pentruintegrare? Argumentaþi.

• Care sunt opþiunile voastre înprivinþa aderãrii României laUniunea Europeanã?

• Faceþi o listã cu avantajele ºidezavantajele aderãrii pentruromâni, în general, ºi pentrutineri, în special. Ce constataþi?

• Studiaþi sursa 4.6. Stabiliþi ideeacentralã a textului ºi douã ideisecundare. Ce poziþie exprimãfaþã de Uniunea Europeanã:laudativã, neutrã, criticã?Argumentaþi.

• Identificaþi în sursa 4.6 posibilecauze ale rezervelor exprimatede unele persoane/state faþã deintegrare. Ce soluþii aþi puteagãsi pentru rezolvarea acestora?Faceþi o listã de propuneri.

• Credeþi cã existã factori/bariereîn calea integrãrii? Dacã da, caresunt acestea? Cum pot fi elereduse? Notaþi douã idei.

• Ce speranþe leagã românii deintegrarea europeanã? Dar voi,ce aºteptãri aveþi?

Page 37: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

105

„Art. 20: Toþi oamenii suntegali în faþa legii.Art. 21: Orice discriminare,de orice naturã: sex, rasã,culoare, etnie ºi originesocialã, caracteristici genetice,limbã, religie sau credinþã,

politicã sau altã opinie,proprietate, naºtere, handicap,vârstã sau orientare socialãeste interzisã.Art. 22: Uniunea va respectadiversitatea culturalã,religioasã ºi lingvisticã. [...]”

5.1. TRATATUL PENTRU STABILIREA UNEI CONSTITUÞII PENTRU EUROPA

Constituþia europeanã, 2004.

5.2. VALORI MORALE ÎN ROMÂNIA

Valori moraleCare sunt cele mai...

Importante RespectateRespectul pentru ceilalþi oameni 26,4 8,9

Toleranþa 3,7 11,6Respectarea legii 20,9 11,2

Libertatea individului 8,6 11,6Credinþa în Dumnezeu 34,7 45,4

Egalitatea 3,9 4,5Încredere în oameni, indiferent de etnie 1,1 2,7

Respectul pentru cultura ºitradiþiile altor popoare

0,8 4,1

Cercetarea Percepþii ºi atitudini faþã de fenomenul de discriminare,Centrul de Sociologie Urbanã ºi Regionalã, CURS, decembrie, 2005.

5.3. FÃRÃ TITLU

Caricaturã, Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2000

• Ce îþi sugereazã caricatura?Noteazã trei idei.

• De cine fuge personajul din ima-gine? De ce? Ce duce sub braþ?

• Ce atitudine exprimã persoaneledin turn: miratã, indiferentã,îngrijoratã, bucuroasã? Dar per-sonajul care fuge? Ce semnifi-caþie are scara? Dar turnul?

• Ce titlu ai pune caricaturii?

VALORI ROMÂNEªTI, VALORI EUROPENE5.

• Aderarea la Uniunea Europeanãînseamnã dorinþa de a faceparte dintr-un sistem care are labazã reguli precise. Studiazãsursa 5.1 ºi identificã norme de drept comunitar. Care dintre acestea consideri cãfuncþioneazã deja în România?Discutaþi în grup ºi stabiliþicare dintre norme sunt maipuþin respectate. Identificaþicâte o cauzã pentru careanumite norme nu suntrespectate, aduceþi câte unargument ºi oferiþi o soluþie.

• Care crezi cã sunt cele maiimportante douã domenii, încare ar trebui sã se intervinã ur-gent pentru remedierea situaþiei?

• Care credeþi cã sunt cele maiimportante douã domenii, încare ar trebui sã se intervinãurgent pentru remediereasituaþiei din perspectiva U.E.?

• Citeºte sursa 5.2. Existã vreonepotrivire între importanþaacordatã de români unor valoriºi modul în care acestea suntrespectate?

• Comparã sursele 5.1 ºi 5.2. Ceconstaþi? Formuleazã douã idei,un argument, ºi o concluzie.

• Acordã-þi pe o scarã de la 1 (ceamai micã valoare) la 5 (cea maimare valoare) note pentru valo-rile pe care le consideri impor-tante, ºi note pentru modul încare le respecþi, dupã modelul din tabel.

Page 38: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

106

„Am fost invitat sã vorbescdespre ce înseamnã sã fii euro-pean. Vã mãrturisesc cã nu îmieste uºor sã dau un rãspuns,pentru cã sunt deja european: eo stare fireascã, pe care nu simtnevoia sã o definesc. Cum aþirãspunde daca v-aº întreba ceînseamnã sã fii român? Poatev-aþi referi la limba românã, ºimi-aþi spune cã sã fii român în-seamnã sã vorbeºti româneºte.Prin analogie însã, nu putemspune cã a fi european înseam-nã sã vorbeºti europeanã, pentrucã nu existã o limbã europeanã,ci 20 de limbi oficiale – iar încurând vor fi 22, pentru cã seadaugã ºi româna ºi bulgara. Dealtminteri, sunt cetãþeni româniîn România care nu vorbesc ro-mâneºte acasã. Sunt ei mai pu-þin români? Poate v-aþi definica acei oameni care trãiesc ºimuncesc în România. Dar astafac ºi eu, de aproape patru ani.

Sunt eu român deja? Sau artrebui sã îi considerãm euro-peni pe cei cu rãdãcini în maimulte þãri? Eu sunt jumãtategerman ºi jumãtate britanic.Soþia mea este 100% britanicã.Este ea mai puþin europeanãdecât mine? Evident cã nu. Iatãdeci câteva capcane ale defini-þiei de european. De aceea, m-aºîndepãrta de ele, pentru a defi-ni calitatea de european prinîmpãrtãºirea unui set de valori.Cu alte cuvinte, a fi europeanînseamnã a împãrtãºi valori eu-ropene. Care sunt aceste valori?Cine ºi când le-a inventat? Suntele ºi valorile voastre?[...] Pace,prosperitate, solidaritate. Iatãdoar trei valori ale Uniunii Eu-ropene[...] O altã valoare, la careþineþi mai ales voi, tinerii este li-bertatea: libertatea de expresie,libertatea de asociere, libertateade a studia ºi a munci în oricealt stat membru al Uniunii.”

5.4. „ªI EU SUNT EU“

5.5. CE ÎNSEAMNÃ SÃ FII EUROPEAN?

Intervenþia domnului Jonathan Scheele la Conferinþa AIESEC, 27 aprilie 2005, http://www.infoeuropa.ro

Radu Igazsag, concursul „Eurobarometru vizual”, organizat de Delegaþia ComisieiEuropene ºi Centrul Internaþional pentru Artã Contemporanã, 2005.

• Explicã titlul sursei 5.4.• Identificã valorile pe care

imaginile le exprimã (respectfaþã de familie etc.).

• Stabiliþi o listã cu valorileidentificate. Discutaþi în grupdacã ele sunt ºi valori în care voicredeþi ºi pe care le respectaþi.

• Organizaþi-vã în 4 grupuri.Realizaþi câte un afiº cufotografii/imagini/simboluricare ilustreazã setul de valori algrupului din care faceþi parte.

• Schimbaþi între voi afiºele(grupul 1 cu 3 ºi grupul 2 cu 4).Daþi un titlu afiºului colegilor.Stabiliþi valorile sugerate prinafiº. Pregãtiþi în clasã un fondmuzical ºi reflectaþi în scrisnotând pe o foaie: Astãzi amînvãþat despre mine cã...; Astãziam învãþat despre ceilalþi cã...;Astãzi am descoperit cã...; Astãzim-a surprins sã...; Astãzi m-adezamãgit faptul cã...; Astãzi...

• Citeºte sursa 5.5. Ce înseamnãsã fii european? Alcãtuieºte olistã cu valorile UniuniiEuropene. Pe care le considericele mai importante?

• Care sunt valorile tale? Sunt elediferite de cele pe care sursa lemenþioneazã?

• Imagineazã-þi cã lucrezi într-undepartament al MinisteruluiIntegrãrii Europene dinRomânia. Þi s-a cerut sãredactezi agenda unei întâlniricu un comisar al UniuniiEuropene care monitorizeazãprogresele realizate de þara ta îndirecþia integrãrii europene.Începe prin a reciti informaþiiledin modulul de faþã. Studiazãºi informaþiile din celelaltemodule. Identificã cele maiimportante probleme pe careRomânia, prin departamentul lacare lucrezi, ar vrea sã lediscute cu reprezentantul U.E.Redacteazã agenda. Apoi arat-ocolegilor ºi explicã-þi alegerile.

Page 39: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

DIALOGUL INTERCULTURAL – UTOPIE SAU REALITATE?

107

DIALOGUL INTERCULTURAL – UTOPIE SAU REALITATE?III.

Problemele puse în discuþie în aceastã temã, întrebarea care seregãseºte în titlu, sunt în egalã mãsurã cuprinzãtoare ºi, în esenþã,imposibil de tratat; aceasta deoarece, incluzând diverse grupurietnice, state ºi formaþiuni statale diferite deopotrivã lingvistic,religios ºi cultural, spaþiul geografic pe care îl numim Europa esteºi spaþiul unor confruntãri seculare pentru influenþã ºi puterepoliticã, a unor dispute între religii universale (catolicismul ºiortodoxia; creºtinismul ºi islamismul), respectiv între ideologii(comunismul ºi capitalismul; naþionalismul ºi globalismul).Cum pot fi proiectate, în vederea viitoarei autodefiniri, peisajepolitice noi, identitãþi eliberate ºi perspective de acþiune care sãslujeascã eliberãrii de sine? O asemenea perspectivã s-ar puteagãsi prin dialogul intercultural, dar numai atunci când acesta ardobândi o înþelegere radical diferitã, ºi anume în sensul adoptãriiunei atitudini, nu doar a teoretizãrii acesteia. Aceasta ar fi utopia.Realitatea aratã altfel.Nici o civilizaþie nu este intrusã, raportat la gândirea umanã, acãrei moºtenire face parte din civilizaþia europeanã. Nici unindivid purtãtor al acestor civilizaþii nu trebuie, deci, sã fieperceput ca un „intrus cultural” în Europa.Cunoaºterea aportului pe care fiecare civilizaþie l-a adus gândiriiumane, acceptarea diversitãþii, examinarea valorilor, raportuluiidentitate naþionalã – identitate europeanã reprezintã, pentru noi,punctul de plecare al dialogului intercultural.Sursele utilizate în aceastã temã propun studii de caz,semnaleazã probleme actuale, oferã sugestii, pe baza cãroraadolescenþii ar putea sã îºi elaboreze propria agendã, propriulplan de acþiune, propriile decizii.Sarcinile de lucru sunt largi, necesitã dialog, reflecþie ºi timp.Existã ºi sarcini de lucru punctuale, care, însã, pot fi completatede cãtre dumneavoastrã. Activitãþile propuse pot fi continuate ºiîn afara orelor efective, sub formã de proiecte sau piese pentruportofoliu. Existã (ca, dealtfel, pentru toate temele) mai multesarcini de lucru pentru aceeaºi sursã, dând astfel dascãluluiposibilitatea opþiunii, iar elevului, posibilitatea exersãrii maimultor tipuri de activitãþi.

Provocarea pentru noi,dascãlii, o reprezintãcapacitatea de a evaluaprocesul, nu doar produsul.

Nici un individ nu trebuiesã fie perceput ca un „intruscultural” în Europa.

Spaþiul geografic pe care îlnumim Europa este ºi spaþiulunor confruntãri ºi dispute.

Page 40: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

108

„Preluarea, de cãtre o bunã par-te a mass-media din Europa, acaricaturilor profetului Maho-med s-a transformat într-o veri-tabilã undã de ºoc ce a dezlãn-þuit furia lumii musulmane faþãde europeni, ameninþând sã de-genereze într-o «ciocnire a civi-lizaþiilor». Drapele daneze aufost arse pe strãzile Irakului, înJakarta, ambasada danezã a fostvandalizatã de sute de protesta-tari, centrul cultural francez dinGaza a fost atacat cu grenade. Înteritoriile palestiniene, birourileUE au fost luate cu asalt de gru-puri înarmate ºi închise pe ter-

men nelimitat «pânã când vorfi prezentate scuze», în timp ceun jurnalist german aflat înCisiordania a fost luat ostaticpentru câteva ore, semn al repre-saliilor comise împotriva jur-naliºtilor occidentali în genere.Mai mult, «orice norvegian, da-nez sau francez, care se aflã pepãmântul nostru este o þintã», aameninþat Brigada martirilor al-Aqsa, grupare afiliatã Fatah.Consulatele ºi reprezentanþeleFranþei, Danemarcei ºi Norve-giei ori vor fi închise, ori vor fidistruse, au ameninþatmanifestanþii.“

STUDII DE CAZ1.1.1.SCANDALUL CARICATURILOR PROFETULUI

Musulmani protestând împotriva apariþiei caricaturilor profetului într-un ziardanez, februarie 2006, www.msnbc.msn.com/id/

1.2. „ZIUA MÂNIEI”

Studiaþi sursele 1.1 ºi 1.2.Discutaþi în perechi ºi apoi îngrup urmãtoarele afirmaþii ºiprecizaþi punctul vostru de vederefaþã de enunþurile de mai jos.Exprimaþi-vã opinia prinintermediul liniei valorice, prinda/nu/ºi da ºi nu pentru câte unsingur enunþ.• Doar pentru cã ai dreptul

de a te exprima, nu eºti obligat sã o faci.

• Reþinerea ar trebui deseoripracticatã, mai ales când vinevorba de respectul religios sau cultural.

• Doar cei care instigã la o„ciocnire a civilizaþiilor” ar turna benzinã pe un foc care arde.

• Cei care pledeazã pentrupublicarea desenelor nu instigãla o ciocnire a civilizaþiilor, cise apãrã împotriva ofensiveiislamiste declanºate contralumii creºtine, laice, iudaice,hinduse sau chineze.

• Ziariºtii de la „New York Press”care ºi-au înaintat demisia dupãce li s-a cerut sã scoatã dinpagina pregãtitã pentru tiparcaricaturile cu Mahomed auprocedat corect.

• Caricaturile nu au nimic de-aface cu „libertatea deexprimare” – invocatã de unii – ci cu „incitarea religioasã ºi etnicã”.

• Un lider taliban care a anunþatcã oferã 100 de kilograme deaur ca recompensã oricãreipersoane care îl va ucide peautorul danez al caricaturilorcu profetul Mahomed publicateîn presa europeanã a avut oreacþie fireascã, avândîn vedere situaþia.Sursa: Articol „Ziua mâniei” în lumea islamicã împotriva

caricaturilor europene ale lui Mahomed, Gândul, Sâmbãtã, 4 februarie 2006.

Page 41: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

109

„[...] Curtea Europeanã aDrepturilor Omului [...] Adoptãprezenta hotãrâre, [la data de26 mai 1993]: [...]7. În 1980, d-na Hoffmann, peatunci dra Berger, s-a cãsãtoritcu dl S., tehnician. La datacãsãtoriei, amândoi erauromano-catolici.Din cãsãtorie au rezultat doicopii: un bãiat, Martin, nãscutîn 1980, ºi o fatã, Sandra nãscu-tã în 1982. Ambii copii au fostbotezaþi în ritul romano-catolic.8. Reclamanta a pãrãsit bisericaromano-catolicã ºi a aderat lagruparea religioasã Martorii lui Iehova.9. La data de 17 octombrie1983, reclamanta a introduscerere de divorþ.[...]10. Dupã separaþie, atât recla-manta, cât ºi S. au fãcut cererepentru încredinþarea copiilorspre creºtere ºi educare. Dl S. asusþinut cã, în cazul în carecopiii ar fi lãsaþi în îngrijireamamei, existã riscul sã fie cres-cuþi într-un mod care le-ar puteadãuna. El a arãtat cã principiileeducaþionale specifice grupuluireligios din care reclamantaface parte sunt ostile societãþii,descurajând relaþiile cu cei carenu sunt membri ai grupului,manifestãrile de patriotism (ca,de exemplu, intonarea imnuluinaþional) ºi toleranþa religioasã.Toate acestea ar duce la izola-rea socialã a copiilor. În plus,interzicerea transfuziilor sangu-ine de cãtre Martorii lui Iehovaar putea conduce la situaþii încare sãnãtatea sau viaþa copiilorsã fie puse în pericol.11. Prin hotãrârea din 8ianuarie 1986, CurteaDistrictualã Innsbruck a încre-dinþat copiii reclamantei ºi a

respins cererea d-lui S.În motivarea hotãrârii a primat,exclusiv, interesul copiilor.Condiþiile materiale ale ambi-lor pãrinþi sunt de aºa naturãîncât oricare dintre ei le-arputea oferi îngrijirea corespun-zãtoare: totuºi, tatãl copiilor aravea nevoie de ajutorul buniciipaterne. Copiii, care au locuitdeja un an ºi jumãtate cu recla-manta, au puternice legãturiemoþionale cu aceasta. Sepa-rarea de mama lor le-ar puteacauza traume psihologice.«[...] S-a susþinut cã apartenenþad-nei Ingrid S. la comunitateareligioasã Martorii lui Iehovaeste în detrimentul copiilor.[...] Aceste drepturi nu pot firefuzate unui pãrinte pentrusimplul motiv cã el sau ea apar-þine unei minoritãþi religioase.»14. Domnul S. a declarat recurs.15. Prin decizia Curþii Supremedin 3 septembrie 1986, dreptu-rile pãrinteºti i-au fost acordatedomnului S. [...]26. D-na Hoffmann s-a adresatComisiei la data de 20 februarie1987. Ea a susþinut cã încre-dinþarea copiilor spre îngrijireºi educare i-a fost refuzatã dato-ritã convingerilor sale religioase.CURTEA[...] 5. Decide cu opt voturi launul cã statul trebuie sã plã-teascã reclamantei, în termende trei luni, 75.000 (ºaptezeciºi cinci de mii) de ºilingiaustrieci cu titlu de cheltuielide judecatã.Redactatã în limbile englezã ºifrancezã ºi pronunþatã publicla 23 iunie 1993, în PalatulDrepturilor Omului dinStrasbourg. Semnatã:Rudolf Bernhardt, preºedinteMarc-André Eissen, grefier”

1.3. HOFFMANN VERSUS AUSTRIA

Citiþi sursa 1.3 ºiîmpãrþiþi-vã în cinci grupuri.Un grup va susþine poziþiadoamnei Hoffmann. Un altgrup va susþine poziþiadomnului S., ex-soþuldoamnei Hoffman. Cei doisoþi vor fi asistaþi de avocaþi.Cel de-al treilea grup vareprezenta CurteaDrepturilor Omului dinStrasbourg. Al patrulea grupva reprezenta jurnaliºtiiprezenþi la proces, care vorscrie articole de presã. Alcincilea grup va reprezentapublicul. Unele persoane dinpublic noteazã în jurnalimpresii de la proces, altelepot desena personajeleimplicate. Puteþi invitacolegi din alte clase înrândul publicului.Organizaþi o dezbatereþinând cont de argumenteleinvocate de pãrþi: copiiitrebuiau sã fie daþi în grijatatãlui sau a mamei? În final,Curtea, ajutatã de voturilepublicului, va decide. Nuuitaþi sã pregãtiþi dosarulprocesului cu tot ceea ce s-aprodus în formã scrisã pedurata acestuia.

http://spete.avocatura.com, 3340, Hotãrârea din 23 iunie 1993.

DIALOGUL INTERCULTURAL – UTOPIE SAU REALITATE?

Page 42: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

110

„Ministerul Informaþiilor Pu-blice dezaprobã actul de discri-minare etnicã manifestat deConsiliul Eparhiei Vidin,Bulgaria, faþã de preotulromân/vlah Valentin TvetanovGheorghiev din satul Rabova,judeþul Vidin, acuzat de faptulcã a oficiat, pentru enoriaºiiromâni/vlahi, slujbele religioaseîn limba românã.Scrisoarea Consiliului EparhieiVidin invocã nerespectarea, decãtre preotul Valentin TvetanovGheorghiev din satul Rabova, aStatutului Bisericii OrtodoxeBulgare în care se stipuleazã cãlimba oficialã folositã deBiserica Ortodoxã Bulgarã esteslava-bisericeascã sau bulgara.[...] Legea Religiilor, adoptatãde Adunarea Naþionalã în anul

1949, prevede urmãtoarele: «Înrelaþiile dintre libera alegere areligiei ºi organele puteriistatale sau conducerii de stat,precum ºi în cazul direcþiilorde pe lângã conducerile diferi-telor instituþii religioase, limbaoficialã este cea bulgarã. Încazul relaþiilor cu credincioºiiºi în executarea slujbelor ºiceremoniilor, ei pot folosi ºialtã limbã.»Ministerul Informaþiilor Pu-blice îºi exprimã pe aceastã caletotalul dezacord faþã de atitudi-nea nedemocraticã a reprezen-tantului Bisericii OrtodoxeBulgare, aceasta încãlcândprevederile Convenþiei pentruApãrarea Drepturilor Minoritã-þilor ratificatã de ParlamentulBulgar la 7 mai 1999.”

1.4. MINORITATEA ROMÂNEASCÃ DIN BULGARIA

„O revistã polonezã a publicato fotografie cu icoana FecioareiNegre de la Czestochowa cuchipul cântãreþei Madonna,provocând indignarea mediilorcatolice din Polonia, o þarã încare 90% din populaþie areaceastã religie, relateazã AFP.Revista lunarã de culturã popMachina, care a reapãrut pepiaþã dupa o pauzã de trei ani,a publicat pe coperta primuluinumãr de la revenire icoanaFecioarei, dar i-au înlocuit faþacu cea a Madonnei, iar chipulpruncului Iisus cu faþa bãia-tului cântãreþei.«Suntem ºocaþi cã IcoanaMiraculoasã a Mamei lui

Dumnezeu a fost folositã dinnou într-o manierã profana-toare pentru a servi unorscopuri publicitare ºi comer-ciale», au anunþat cãlugãriipaulinieni de la mãnãstireaJasna Gora din Czestochowa,care pãstreazã icoana veneratã de polonezi.Directorul revistei, Piotr Metz,s-a declarat surprins de acestereacþii. El a publicat o declara-þie în care asigura cã publicaþiasa «nu a vrut sã insulte vreoconvingere religioasã» ºi aexplicat cã a fãcut o paralelãcu «adoraþia de care se bucurãanumite vedete, numite icoaneale culturii pop.»”

1.5. MEDIILE CATOLICE DIN POLONIA SUNT ªOCATE

news.softpedia.com/news/

Comunicat de presã, Despre Minoritatea româneascã din Bulgariawww.infopressHurmuzachi.go.ro

• Citiþi sursa 1.4. Explicaþi dacãsursa se referã la discriminareetnicã sau religioasã. Aduceþiargumente pentru poziþia voastrã.

• Care credeþi cã este atitudineaîn România faþã de o problemãca ºi cea semnalatã de sursã?Stabiliþi atitudinea oficialã(prevederi legislative). Stabiliþiatitudinea unor adulþi vis a visde acestã problemã, luând unscurt interviu pãrinþilorvoºtri/vecinilor/unor profesori.

• Notaþi concluziile la care aþiajuns legat de problema expusãîn sursã. Susþineþi-vã punctul de vedere cu argumente pertinente.

Studiaþi sursa 1.5 ºi precizaþidacã sunteþi în acord sau îndezacord cu atitudinearevistei poloneze ºi adirectorului acesteia.Formulaþi teza ºi o susþineþicu trei argumente.

Page 43: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

111

„[...]aprobarea finalã de cãtreSenatul francez a legii careinterzice însemnele religioase«ostentative» în ºcolile pri-mare ºi secundare. Autoritãþilefranceze au dat dovadã de unzel extrem în a impune unansamblu de reguli de bazãpentru comportamentul-modelºi integrarea cetãþenilor musul-mani. Aceastã poziþie rece asurvenit ca urmare imediatã aopoziþiei franceze împotrivarãzboiului din Irak. Cu inter-dicþia asupra portului basma-lelor pe cap de cãtre tinereleeleve în incintele ºcolilorprimare ºi secundare, nimeni

nu ar fi putut acuza guvernulfrancez cã încerca sã intre îngraþiile lumii arabe. [...] Spre15 octombrie, MinisterulEducaþiei a anunþat cãprofesorii sãi reuºiserã sã leconvingã pe toate elevele, cuexcepþia a 72 dintre ele.Legea cu privire la portulbasmalei pe cap poate fi, deasemenea, interpretatã careplica francezã la reformaLegii cetãþeniei germane dinanii 1999-2000.[...] Statul a încercat sã-i legepe musulmani de stat, prinintermediul sacrificiuluipublic, cultural.”

1.6. INTERZICEREA ÎNSEMNELOR RELIGIOASE

Alma Levy, 16, (stânga), aranjeazã baticul surorii ei de 18 ani, Lila,2004, South Asia Analysis Group

1.7. LEGEA CU PRIVIRE LA PORTUL BASMALEI

Jonathan Laurence, cercetãtor la Centrul de Studii asupra StatelorUnite ºi Europei, www.neweuropereview.com

• Studiaþi sursele 1.6 ºi 1.7.Utilizaþi strategia de dezbatere„colþurile” pentru a vã exprimapunctul de vedere. Esterecomandatã când existã maimult de douã poziþii vis a visde o problemã. Tema dezbateriieste: Sunteþi de acord cu „Legeacu privire la portul basmalei”?

• Cei care aþi ales rãspunsul A(DA) treceþi într-un colþ al clasei,cei care aþi ales soluþia B (NU)treceþi într-un alt colþ, soluþia C(ºi DA, ºi NU), D (NU ªTIU) înalte colþuri. Veþi discuta îninteriorul propriului grup/colþ,apoi cu ceilalþi. La finalulactivitãþii, veþi încerca prinseriozitatea cu care vã susþineþipoziþia sã convingeþi alte grupuride justeþea poziþiei voastre, astfelîncât unii colegi sã renunþe lapoziþia iniþialã ºi sã acceptepoziþia propusã de voi.

• Strategia de dezbaterepresupune respectarea unorpaºi (individual ºi în grup).Primul pas constã în studiereaunor informaþii generale despreproblema în discuþie. E nevoie,ca sã puteþi formula o opinie încunoºtinþã de cauzã. Aceastanu înseamnã, însã, cã trebuie sãfiþi experþi în domeniu.Pasul doi presupune muncãindividualã, pentru a decide ceatitudine veþi adopta, fãrã a fiinfluenþat, ºi înainte de a-i auzi pe ceilalþi.Pasul trei presupune ca voi sãadoptaþi fizic o poziþie clarã(momentul când vã plasaþiîntr-unul din colþurile clasei).Aceasta este o afirmare publicãa opiniei voastre, când o arãtaþituturor. Acest pas subliniazãfaptul cã fiecare dintre voi are oopinie ºi cã opiniile voastre conteazã.Pasul patru þine de etapaînþelegerii mai profunde aproblemei. Acum veþi asculta,în „colþul” vostru, argumentelecare vã susþin poziþia adoptatã.

DIALOGUL INTERCULTURAL – UTOPIE SAU REALITATE?

continuare pe pag. 112

Page 44: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

112

„Un salariat de la un bazin deînot municipal din periferiaparizianã Seine-Saint-Denis afost concediat, la sfârºitul luniimartie, 2004, datoritã faptuluicã primarul local a obiectatîmpotriva bãrbii purtate desalariatul respectiv. «Exprima-rea exterioarã a credinþelorreligioase nu poate fi toleratãacolo unde elevii iau lecþii deînot», a susþinut primarul.[...]Salariatul bazinului de înotmunicipal, Mourad Lamsanes,a insistat cã nu încerca decâtsã fie un bun musulman ºi cãnu avea intenþia sã converteascãpe nimeni. La puþin timp dupãadoptarea legii, în iarna anuluitrecut, fostul ministru al edu-

caþiei, Luc Ferry, declara, într-adevãr, cã poate «anumitetipuri de barbã» ar trebui, deasemenea, incluse în interdic-þiile prevãzute de lege. În celedin urmã, bãrbile nu au fostintroduse în lege, darautoritãþile au lãsat clar deînþeles cã nu le place ceea cevãd sub anumite moduri deacoperire a capului ºi feþei: omiºcare organizatã derecomandãri religioase ºi proze-litism. Expresia stenograficãfrancezã pentru definireaextremiºtilor islamici este «lesbarbus» (bãrboºii), termenparalel pentru «les femmesvoilées» (îmbroboditele).”

1.8. O ÎNTRECERE ÎNTRE VÂNT ªI SOARE

„Slovacia cunoaºte în acestezile o crizã guvernamentalãcare demonstreazã, dacã maiera nevoie, cã nu doar proble-mele sociale ºi economice potbulversa o þarã, ci ºi cele deordin moral-religios.[...] Semnat în 2002, Tratatulîntre Slovacia ºi Vatican are cascop reafirmarea dreptului uni-versal la viaþã ºi demnitateumanã. Susþinut viguros decreºtin-democraþi, textul ar fipermis credincioºilor catolicidin Slovacia sã refuze anumiteactivitãþi contrare religiei ºi mo-ralei. Astfel, medicii ar fi pututrefuza sã practice avorturi, euta-nasii ori reproduceri umane asis-tate, profesorii sã predea darwi-nismul, iar salariaþii sã mun-ceascã în zilele de duminicã.

Mikolas Dzurinda a respinsînsã clauza pe motiv cã «arrisca sã acorde Bisericii Cato-lice o prea mare greutate înprocesul decizional». ªi cãaplicarea unei astfel de preve-deri «i-ar pune pe catolici într-o situaþie diferitã de cea aaltor credincioºi ºi a restuluipopulaþiei». Nefiind de acordcu aceste argumente, PartidulCreºtin-Democrat (KDH) s-aretras de la guvernare.[...]Formatã în 2002, coaliþia decentru-dreapta care tocmai s-afãcut þãndãri la Bratislava are laactiv aderarea Slovaciei la UE ºirealizãri importante în dome-niul economic. Dar nu întotdea-una succesele economice suntcele care conteazã.”

1.9. „CRIZA DE CONªTIINÞÔ LA BRATISLAVA

Jonathan Laurence, cercetãtor la Centrul de Studii asupra StatelorUnite ºi Europei, www.neweuropereview.com/

Articol de Mihai Ionescu, Criza de conºtiinþã la Bratislava,10 februarie 2006, http://stiri.rol.ro

Pasul cinci vã dã prilejul sãauziþi pãrerile celorlalte„colþuri”, sã le exprimaþi pe alevoastre, sã cântãriþi sensurilecare se construiesc în legãturãcu problema discutatã. Esteimportant sã dezbateþi astfelîncât sã se audã multe opinii(pe rând), din cât mai multegrupuri. Acest pas vã cere sã vãarticulaþi ideile cu claritate,pentru a le putea comunicacelorlalþi. Este important sãaveþi pãreri, dar acestea sunt ºimai valoroase când le puteþiîmpãrtãºi altora, în aºa fel încâtsã fie înþelese.Pasul ºase vã oferã posibilitateaca, dupã ce i-aþi auzit peceilalþi, sã vã schimbaþi punctulde vedere ºi sã o faceþi înpublic. Poþi ajunge la concluziidiferite (decât cele iniþiale), ºia-þi schimba pãrerea este unrezultat firesc al procesului degândire autentic. Dacãargumentele unui alt „colþ” v-au convins, veþi putea sã vã schimbaþi poziþia.

• Rezumarea poziþiei ºiargumentelor, ºi apoi redactareaunor lucrãri scrise individuale(eseul de 5 minute), se face înpasul ºapte. Sunteþi, în cele dinurmã, responsabili de opiniileºi convingerile proprii, pe caretrebuie sã vi le puteþi susþine.Pãrerile voastre se pot întemeiape ideile altora dar, în final, voitrebuie sã exprimaþi propriileidei, cu propriile cuvinte.

• Citiþi sursa 1.8 ºi discutaþi înperechi: credeþi cã salariatultrebuie sã renunþe la a purtabarbã? Discutaþi ºi apoiprezentaþi în clasã concluziilela care aþi ajuns formulând în scris cinci enunþuri legate de problemã.

• Aplicaþi „Colþurile” pentru a dezbate problemele din sursele 1.8 ºi 1.9.

Page 45: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

113

2.1. GHID DE BUNE PRACTICI

„Ziariºtii [...] au stabilit urmãtoa-rele recomandãri pentru presã:1. Respectã-þi semenii,indiferent de sex, nivel deeducaþie, vârstã, apartenenþãetnicã, religioasã, orientaresexualã sau politicã.2. Menþioneazã nivelul de edu-caþie, vârsta sau apartenenþa et-nicã, religioasã, sexualã sau poli-ticã a persoanelor despre carerelatezi numai atunci când acestlucru este relevant în context.3. Întreabã-i pe cei implicaþicum doresc sã fie identificaþi ºifoloseºte aceastã denumire înrelatarea ta.5. Identificã-þi propriile stereoti-puri ºi prejudecãþi ºi asigurã-te

cã nu îþi afecteazã relatarea.6. Impune un ton neutruatunci când utilizezi ºtirilepreluate din alte surse.8. Nu amesteca experienþepersonale în relatãrile de presãdespre o minoritate, deoarecesunt irelevante.9. Acordã în mod egal atenþietuturor pãrþilor implicate însubiectul despre care relatezi.11. Fii conºtient cã între tine ºiminoritãþile despre carerelatezi pot exista diferenþeculturale care blocheazãaccesul la informaþii.12. Corecteazã gramaticalcitatele dacã pun într-o luminãnefavorabilã sursele.“

Program de sensibilizare a jurnaliºtilor la problemele minoritãþilor,Centrul pentru Jurnalism Independent, 2001 – 2002.

• Studiazã sursa 2.1.Imagineazã-þi cã ai fi jurnalist ºiar trebui sã scrii un articoldespre o minoritate. Care dintreregulile citite þi se pare cel maiuºor de respectat? Noteazã-le peprimele trei. Care þi se par celmai greu de respectat?Stabileºte douã ºi explicãmotivele alegerii.

• Organizaþi-vã în grupuri ºistabiliþi propria voastrã listã derecomandãri pentru jurnaliºti.

• Organizaþi-vã în grupuri.Fiecare grup face o listã cuatitudini de urmat încomunicarea cu colegii declasã. Afiºaþi listele. Realizaþiun ghid de bune practici legatde comunicarea între eleviiclasei, pe care îl puteþi afiºa sau tipãri.

2.2. „TOLERANÞA ªI RESPECTUL NU SUNT SUFICIENTE”

„ [...] toleranþa ºi respectul nusunt suficiente. Este nevoie decuriozitatea tuturor pãrþilorimplicate, trebuie sã sprijinimacþiunile care ajutã popoarelesã-ºi depãºeascã propriilelimite ºi sã se îndrepte spreceilalþi. Dialogul interculturaleste necesar, de asemenea, înoraºele noastre care gãzduiescadesea oameni din toatã Europaºi din afara ei, oameni care ca-utã condiþii mai bune de viaþãºi orizonturi mai fericite. [...]În sfârºit, dialogul intercultural

este un instrument puternicpentru extinderea ºi menþinereapãcii ºi a stabilitãþii în regiune.[...] Acum, Uniunea va avea noivecini. În relaþiile cu aceºtia, obunã înþelegere a diferenþelorculturale va fi absolut esenþialã.De ea vor depinde problemevitale, cea mai importantã fiindpacea, principalul motiv pentrucare a apãrut Uniunea Europea-na cu jumatate de secol în urmã.Anul European al dialoguluiintercultural (2008 n.n.) va puneîn luminã toate aceste aspecte.“

Discurs Ján Figel, Diversitatea culturalã ºi învãþãmântul superior,Bucureºti, 18 martie, 2005.

• Citeºte sursa 2.2 ºi stabileºte:ideea principalã, douã ideisecundare ºi douã argumentecare susþin ideea principalã.

• Identificã în sursã motivelepentru care dialogul estenecesar. Alcãtuieºte o listã cupropriile tale motive pentru dialog.

• Explicã titlul sursei.• Realizaþi un proiect pe care sã

îl deruleze ºcoala/clasa voastrãpentru anul European aldialogului intercultural.

DIALOGUL INTERCULTURAL – UTOPIE SAU REALITATE?

DIALOG INTERCULTURAL.ATITUDINI2.

Page 46: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL

114

„Distincþia prilejuitã de altreilea centenar al Sf. Daniil,principele Moscovei, a fostînmânatã zilele trecute de cãtrePatriarhul Moscovei ºi alîntregii Rusii episcopuluiVincenzo Paglia, preºedinteleComisiei episcopale italienepentru ecumenism ºi dialog.Iniþiativa recunoaºte angajareadepusã în dialogul dintreBiserica ortodoxã rusã ºiBiserica catolicã. «Renaºtereaimpresionantã a Bisericiiortodoxe ruse – a afirmat ep.Paglia – poate fi numitã, dupãcuvintele patriarhului Alexei,un al doilea botez al Rusiei».În opinia prelatului catolic,

aceastã întâlnire reprezintã unexemplu de cooperare întrelumea catolicã ºi cea ortodoxã,înaintând spre poziþii comunecu privire la bazele spiritualeale vieþii sociale, la întãrireaeticii creºtine ºi la valorilefamilei. Drumurile care contri-buie la dialogul ecumenic sunt,desigur, numeroase. Dar prindialogul internaþional, regionalºi local, au fost depãºite multediferenþe ºi neînþelegeri dintrecut, chiar dacã nu pot fiuitate chestiunile deschise,precum contrastele despreprozelitism, care cer încã unefort de maturizare ºi clarificare.“

3.1. PAPA IOAN PAUL AL II-LEA

Papa ºi Yasser Arafat, www.christusrex.org /www2/greek-catholic/gallery/

3.2. DIALOG ECUMENIC

PROMOTORI AI DIALOGULUIINTERCULTURAL3.

Papa Ioan Paul al II-lea (KarolJózef Wojtyla, *18 mai 1920,Wadowice, Polonia – †2 aprilie2005, Vatican, Roma) a fost papãal Bisericii Catolice – episcop alRomei – ºi suveran al Vaticanuluiales în 16 octombrie 1978.În timpul pontificatului sãu, papaIoan Paul al II-lea a întreprins unmare numãr de cãlãtorii îndiferite þãri ale lumii. A pus marepreþ pe dialogul ecumenic dintrediversele confesiuni ale religieicreºtine ºi cu alte religii.În 1999 s-a aflat în România,unde a avut contacte cupersonalitãþile locale ale BisericiiOrtodoxe. În martie 2000, face ocãlãtorie la Ierusalim undeviziteazã aºezãmântul „YadVashem“ în memoria victimelorHolocaustului ºi se reculege laZidul Plângerii. Este primul papãcare a vizitat o sinagogã (înRoma) ºi o moschee (în Siria, la Moscheea Omeyyada din Damasc).

Patriarhul Alexei al II-lea a înmânat episcopului V. Paglia distincþia„Sf. Daniil“ pentru angajarea în dialogul ecumenic, www.oecumene. radiovaticana.org/rom/2006

• Care este originea miºcãrii ecu-menice? Care sunt principaleleidei promovate de aceasta?

• Numiþi douã state unde dialogulinter-religios a înregistratprogrese semnificative.

• Credeþi cã dialogul între culturieste posibil doar în planreligios?

• Precizaþi o instituþieinternaþionalã preocupatã dedialogul intercultural.

Page 47: LUCIA COPOERU DIALOG INTERCULTURAL - EUROCLIO

115

DIALOGUL INTERCULTURAL – UTOPIE SAU REALITATE?

„ [...] Mã îndrept acum sprevoi, dragi prieteni din diferitetradiþii religioase, ºi vã mul-þumesc în mod sincer pentruprezenþa voastrã la solemnainaugurare a Pontificatuluimeu. Adresez salutãri cãl-duroase ºi afectuoase vouã ºituturor acelora care aparþinreligiilor pe care le reprezen-taþi. Le sunt deosebit derecunoscãtor membrilor co-munitãþii musulmane pentruprezenþa lor în mijlocul nostru,ºi-mi exprim aprecierea pentrusporirea dialogului dintre mu-sulmani ºi creºtini, atât la nivel

local cât ºi internaþional. Vãasigur cã Biserica doreºte sãcontinue construirea de punþiale prieteniei cu discipoliituturor religiilor, pentru a cãu-ta adevãratul bine al fiecãreipersoane ºi al societãþii înansamblul ei. [...]Or pacea este ºi o îndatorire încare trebuie sã se implice toþioamenii, mai ales aceia caremãrturisesc cã aparþintradiþiilor religioase. Eforturilenoastre de a ne uni ºi de apromova dialogul sunt ocontribuþie valoroasã la zidireapãcii pe temelii solide.”

3.3. PACEA ESTE O ÎNDATORIRE

3.4. MAICA TEREZA

Imaginea Maicii Tereza,www.stjosephpublications.com

Maica Tereza, pe numele civil AgnesGongea Boiagi, (* 27 august 1910, Skopje, Macedonia –† 5 septembrie 1997, Calcutta, India),cãlugãriþã catolicã de origine aromânã.Laureatã a Premiului Nobel pentru Paceîn anul 1979.Beatificatã de Biserica Catolicã în19 octombrie 2003.

Discursul Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea la audienþa acordatãreprezentanþilor Bisericilor ºi Comunitãþilor creºtine ºi ai religiilornecreºtine, 25 aprilie 2005, www.catholica.ro

• Clasa voastrã a fost desemnatãsã convingã cât mai mulþioameni sã promoveze dialogulintercultural. Începeþi cu o listãde motive pentru care oameniiar sprijini aceastã idee. Apoi urmaþi paºii în desfãºurarea activitãþii:

– Vi se anunþã tema: Promovareadialogului intercultural

– Faceþi un exercitiu debrainstorming pentru a stabilirolurile pe care le-ar putea aveaoamenii care scriu despreaceasta (un adolescent, unparlamentar etc.).

– Faceþi brainstorming pentru astabili auditoriul. Stabiliþiauditoriul pentru care veþi scrie(unui O.N.G, directorului ºcolii,unui prieten etc.).

– Faceþi brainstorming pentru astabili forma. Gândiþi-vã la formape care o va lua scrierea voastrã(cerere, afiº, scrisoare etc.).

– Scrieþi. 15-20 de minute suntsuficiente.

– Prezentaþi-vã scrierile. Vã puteþiciti lucrãrile în grupuri mici, leputeþi pune pe perete pentru a leciti ºi ceilalþi sau le puteþipublica în revista clasei/ºcolii.Felicitãri! Aþi fãcut primul pas spre dialog.

Evaluarea activitãþii va urmãri:• conþinutul expunerii: subiect

clar definit, utilizareaargumentelor, planul expunerii;

• calitatea comunicãrii prin: voceºi pronunþie, gesticã/mimicã,atitudine/poziþie;

• atitudinea/comportamentulprin intermediul unei liste decontrol;

• a urmat instrucþiunile specificeactivitãþii? (da/nu);

• a cerut ajutor atunci când aavut nevoie? (da/nu);

• a colaborat cu ceilalþi colegipentru a realiza produsul final?(da/nu);

• a finalizat sarcina de lucru?(da/nu).

În anul 1949, Maica Tereza a devenit cetãþean indian, iar în 1950a înfiinþat ordinul „Misionarele Caritãþii“. Membrii acestui ordin trebuiau sã depunã jurãmântul decastitate, de sãrãcie ºi de obedienþã. Acest ordin a fost recunoscutulterior de cãtre Papã, intrând în subordinea acestuia. MaicaTereza se ocupa în cadrul acestui ordin mai ales de muribunzi,orfani ºi bolnavi. Ea depunea însã cele mai mari strãdanii învederea alinãrii suferinþelor bolnavilor de leprã. Astãzi, ordinuluiMaicii Tereza îi aparþin peste 3000 de cãlugãriþe ºi peste 500 decãlugãri din întreaga lume.