77
1 BOTANICĂ FARMACEUTICĂ SUPORT PENTRU LUCRĂRI LE PRACTICE DIN SEMESTRUL II 2015-2016  Primula veris

LP RO SEM II 2016 BOTANICA

  • Upload
    petras

  • View
    316

  • Download
    2

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 1/77

Page 2: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 2/77

2

LUCRAREA PRACTICĂ 1 

Regnul ProtistaÎncrengătura CHLOROPHYTA (ALGE VERZI)

Clasa CHLOROPHYCEAEOrdinul CHAETOPHORALES

Familia PLEUROCOCCACEAE/ CHAETOPHORACEAEPleurococcus vulgar is –  verdeaţa zidurilor 

Clasa ZYGNEMATOPHYCEAEOrdinul ZYGNEMALES  

Familia ZYGNEMATACEAESpirogyra r ivulari s   –  mătasea broaştei 

Încrengătura PHAEOPHYTA  (ALGE BRUNE)Clasa FUCOPHYCEAE

Ordinul FUCALES  Familia FUCACEAE

Fucus vesiculosus   –   fucusFamilia CYSTOSEIRACEAE

Cystoseira barbata  

Încrengătura Rhodophyta (Alge roşii) Clasa FLORIDEOPHYCEAE

Ordinul CERAMIALES  Familia CERAMIACEAECeramium r ubrum  

REGNUL FUNGIÎncrengătura ASCOMYCOTA

Clasa SACCHAROMYCETESOrdinul SACCHAROMYCETALES

Familia SACCHAROMYCETACEAESaccharomyces cerevisiae   –  drojdia de bere

Clasa EUROTIOMYCETESOrdinul EUROTIALES

Familia TRICHOCOMACEAE Penicil li um notatum   –  mucegaiul de penicilină 

Clasa SORDARIOMYCETES Ordinul HYPOCREALES  

Familia HYPOCREACEAE / CLAVICIPITACEAEClaviceps purpurea   –  cornul secarei

Page 3: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 3/77

3

Încrengătura Chlorophyta (Alge verzi)

Pleurococcus vulgar is –  verdeaţa zidurilor 

-algă unicelulară de formă sferică, uninucleată -cromatofor sub formă de cupă -creşte solitar  sau în grupe de câte patru indivizi

 pe scoarţa arborilor, sol, în locuri umede 

Spirogyra r ivulari s   –  mătasea broaştei 

-este o algă pluricelulară filamentoasă, neramificată,compusǎ din celule cilindrice, uninucleate- prezintă cromatofor sub formă de panglică spiralată 

  vara, alga se înmulţeşte asexuat, prinfragmentarea talului

  toamna, reproducerea are loc sexuat princonjugare

celulele a două filamente vecine emit

 prelungiri care se ating; în punctul decontact, peretele celular se dizolvă şiconţinutul uneia din celule trece în cealaltă după contopirea citoplasmelor şi nucleilor se formează un zigot binucleat protejat de un

 perete gros (alcǎtuit din biopolimerul sporopoleninǎ), care rezistă în timpul iernii  primăvara, zigotul se divide prin meioză, generând 4 celule, dintre care trei dispar, iar cearămasă va da naştere, prin diviziuni repetate, unui nou filament de algă 

  mătasea broaştei creşte în ape dulci 

Încrengătura Phaeophyta  (Alge brune)

 Importanţa algelor brune   sursă de alimente şi furaje  extragerea unor elemente precum iodul, bromul, potasiul  din punct de vedere farmaceutic, algele brune prezintă interes prin conţinutul lor în mucilagii

şi iod   cromatoforii conţin pigmenti bruni –  fucoxantina, care maschează culoarea verde a clorofilei

şi conferǎ culoarea brună caracteristicǎ acestui grup

Page 4: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 4/77

4

Fucus vesiculosus   –   fucus

-algă răspândită pe coastele Atlanticului de Nord,a Mării Nordului şi în alte ape reci, unde acoperăstâncile

-talul este lamelar, ramificat dicotomic, şidiferenţiat în rizoizi, cauloid şi filoizi -de-a lungul talului se găsesc vezicule aerifere

ovoidale  (numite aerocişti), care asigurămenţinerea unei poziţii adecvate în apă -la vârful anumitor ramificaţii ale talului existăformaţiuni ovoidale îngroşate implicate înreproducere, numite conceptacule 

-în interiorul acestora se găsesc, adăpostite în mici cavităţi, mai multe anteridii cu anterozoizi (peindivizii bărbăteşti) şi, respectiv, oogoane cu oosfere (pe indivizii femeieşti) 

- prezintă interes farmaceutic graţie conţinutului său în alginat de sodiu (un mucilag) şi iod.

Utili zari :- alginatul de sodiu prezintă utilizări în tehnica farmaceutică:

-stabilizant al emulsiilor şi suspensiilor  -excipient la prepararea comprimatelor- bază pentru unguentele hidrosolubile 

-  alginatul de sodiu reduce proporţia absorbţiei metalelor grele  (plumb, cadmiu, mercur, bariu), poluanţi ai mediului urban 

-talul de fucus a fost utilizat pentru combaterea carenţei de iod (hipotiroidism) -suplimente alimentare cu fucus sunt recomandate ca adjuvante în curele de slăbire (datorităstimulării activităţii metabolice prin stimularea glandei tiroidiene) 

Cystoseira barbata

-  tal cilindric brun-negricios, bogatramificat, prevăzut cu vezicule plutitoare

 fusiforme

-  lungimea talului poate atinge 2 m

este frecventă în Marea Neagră 

Page 5: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 5/77

5

Încrengătura Rhodophyta (Alge roşii) 

Ceramium r ubrum

-cromatoforii conţin pe lângă clorofilă, pigmentul roşu ficoeritrină, care determină culoarea roşie şi face  posibilăfotosinteza la adâncimi mari-algele roşii prezintă interes mai ales pentru: extracţia agar -agarului (geloză vegetală), a alginaţilor, manitolului Agar-agar  -mucilag (un galactan complex), gelificat şi uscat, obţinut

 prin decocţia în apă acidulată a talului algelor

-frecvent utilizat în microbiologie ca mediude cultură, însă prezintă şi utilizări în farmacie: areacţiune laxativă şi protectoare a mucoaselor , fiind indicat în caz de gastrită, ulcer  

-întrebuinţat în tehnica farmaceutică, agarul:   creşte viscozitatea preparatelor   stabilizează emulsiile şi suspensiile 

Regnul Fungi (Ciuperci)

Saccharomyces cerevisiae   –  drojdia de bere

-specie unicelulară ce se reproduce vegetativ prin înmugurire -celulele fiice pot rămâne ataşate de celulele mamă, formând colonii

laxe, ramificate-uneori, două celule se unesc, formează o celulă zigot diploidă care setransformă în ască şi prin meioză generează patru spori -drojdia de bere secretă enzime  care transformă glucidele în alcool

etilic şi dioxid de carbon, fiind utilizată la fabricarea berii, dospirea pâinii şi ca furaj -este utilizată farmaceutic, sub denumirea de Faex medicinalis 

Compoziţie: vitamine (în special din grupul B), enzime, proteine şi substanţe minerale (magneziu, potasiu)Acţiune: tonică generală, vitaminizantă, mineralizantă, imunostimulatoare Indicaţii: suplimentele alimentare de drojdie de bere (sub formă de capsule, comprimate sau chiar

drojdie proaspătă) sunt recomandate în caz de oboseală, convalescenţă, furunculoză, hipovitaminozăB, stările diareice şi de tratamentul concomitent cu antibiotice de spectru larg 

Page 6: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 6/77

6

Penicil li um notatum   –  mucegaiul de penicilină 

-specie saprofită pe resturi vegetale,cu miceliul albastru-verzui-se înmulţeşte prin  spori  numiţi

conidii, formaţi la extremitatea unorhife (conidiofori) ramificate înformă de pensulă -din această specie a fost izolat primul antibiotic, penicilina; în prezent, antibioticul se extrage însă pe scară industrială din  Penicilliumchrysogenum 

Miceliul şi sporii se evidenţiază cucolorantul lactofenol/albastru deanilină. 

Claviceps purpurea   –  cornul secarei

-specie care parazitează ovarele florilor de secară -în ovare se dezvoltă micelii compacte, numite

 scleroţi, rezistente în timpul iernii; pe aceşti scleroţise formează primăvara corpuri sporifere cu asce -ascosporii produc infestarea spicelor, reluând ciclulde dezvoltare-scleroţii conţin substanţe toxic/medicinale, putândinduce intoxicaţii foarte grave prin consumarea făiniiobţinute din secară infestată -aceste intoxicaţii, relativ frecvente în Evul Mediu(«focul sfântului Andrei»), sunt în prezent cu totulexcepţional 

-în terapeuticǎ, scleroţii sunt utilizaţi sub denumirea Secalae cornutum Compoziţie: alcaloizi derivaţi ai acidului lisergic : ergotamina, ergometrina şi ergotoxina 

Ergotamina: acţiune vasoconstrictoare şi ocitocică, fiind utilizată în caz de hemoragiiuterine şi migrene Ergometrina: efect ocitocic, fiind utilizată pentru declanşarea travaliului Ergotoxina:

nu este utilizată ca atare, ci doar după o hidrogenare selectivă -   produsul de reacţie are efect vasodilatator şi este indicat în tulburările circulaţieisanguine cerebrale şi periferice

Page 7: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 7/77

7

LUCRAREA PRACTICĂ 2 

1. Confecţionarea unui herbar. Importanţă şi tehnici de herborizare 2. Tehnica determinării plantelor medicinale ******************************************************************************

1. Confecţionarea unui herbar. Importanţă şi tehnici de herborizare

Importanţa herbarului Herbarul (lat. : herba  –   plantă) este o colecţie de plante uscate sau conservate în alt mod,

fixate pe un suport corespunzător (de regulă coli de hârtie, pentru plantele uscate), etichetate şiclasificate. Tot denumirea de herbar o poartă şi instituţiile care găzduiesc astfel de colecţii (în cadrulunor muzee, universităţi sau grădini botanice –  fiind institute, le vom nota cu majusculă: Herbare). 

Colecţiile de plante de tipul herbarelor sunt fundamentale pentru ştiinţele al căror obiect este

studiul plantelor, fie în mod direct, fie conex.În primul rând, plantele conservate prin herborizare reprezintă referinţe pentru definirea şidenumirea corectă a speciilor. Când o nouă specie este descoperită, aceasta primeşte un numelatinizat. Un exemplar-tip (denumit holotip) este desemnat să reprezinte specia şi va fi depus într -unHerbar recunoscut pe plan mondial. În final, denumirea şi descrierea speciei sunt publicate într -orevistă ştiinţifică din domeniu. Botanistul care a descris şi publicat noua specie va fi consideratautorul ei, iar prescurtarea numelui său va figura alături de denumirea latinizată a plantei. 

În afară de holotip, se mai cunosc următoarele specimene-tip : 

izotip : este un exemplar vegetal duplicat al holotipului, care a fost cules la aceeaşi dată, decătre acelaşi botanist, în acelaşi loc ;

  lectotip : este un exemplar selectat din materialul utilizat de autorul original, dacă la momentul

 publicării nu a fost desemnat un holotip ;  neotip : este un exemplar ales să reprezinte specia în caz că întregul material original a fost

distrus sau pierdut.Specimenele-tip sunt deci asociate în mod permanant cu o denumire ştiinţifică dată, şi reprezintă oreferinţa care să confirme identitatea acelei specii.Carl Linné (1707-1778), botanistul sudez care a introdus denumirea binomială pentru regnurilevegetal si animal, a publicat peste 9000 de nume de plante. Majoritatea herbarului său personal(peste 14 000 de coli, dintre care mai mult de 4 000 sunt exemplare tip) se află în custodia

 Linnean Society of London . Cu ocazia aniversării, în 2007, a 300 de ani de la naşterea lui Linné,herbarul său a fost digitalizat şi este accesibil gratuit pe site-ul internet http://www.linnean-

online.org/view/  

Un mare număr de colecţii de plante herborizate sunt în prezent accesibile on -line. Cu titlu deexemplu vor fi citate doar trei : 

http://botany.si.edu/  din cadrul Smithsonian National Museum of Natural History, Washington,DC, SUA ;

  http://www.tropicos.org/  din cadrul Missouri Botanical Garden, St. Louis, SUA ;  http://www.mobot.org/mobot/research/leguide/species/index.html   ilustrează Herbarul

Plantelor Vasculare al Institutului Botanic Komarov din St. Petersburg, Rusia.

Pe plan mondial, institutele care găzduiesc cele mai mari colecţii de plante (cu milioane decoli, fiecare), având în grijă eşantioane vechi de sute de ani, inclusiv numeroase holotipuri, sunt:  Muséum National d’Histoire Naturelle, Paris, Franţa (din punct de vedere numeric cel mai

important din lume, cu peste 8 milioane de planşe) ;   New York Botanical Garden, New York, SUA ;

Page 8: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 8/77

8

  Institutul Botanic Komarov, St. Petersburg, Rusia ;  Royal Botanic Gardens, Kew, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ;   Conservatoire et Jardin botaniques de la Ville de Genève, Geneva, Elveţia ;  Missouri Botanical Garden, St. Louis, Missouri, SUA ;  British Museum of Natural History, Londra, Regatul Unit ;

 

Harvard University, Cambridge, Massachusetts, SUA ;  Muzeul Suedez de Istorie Naturală ( Naturhistoriska riksmuseet), Stockholm, Suedia ;  United States National Herbarium (Smithsonian Institution), Washington, DC, SUA ;   National Herbarium Nederland, Leiden, Olanda ;  Université Montpellier, Montpellier, Franţa ;  Botanischer Garten und Botanisches Museum Berlin-Dahlem, Berlin, Germania.

Vizitarea site-urilor acestor institute permite atât descărcarea de imagini –  fotografii de planteîn stare proaspătă sau herborizată (herbare digitale), dar şi descărcarea unor volume de Florădigitalizate sau a unor cărţi de specialitate valoroase (Botanicus Digital Library,http://www.botanicus.org/   permite vizionarea a aproape 600 de cărţi şi reviste din domeniu). 

 Index Herbariorum (http://sciweb.nybg.org/science2/Index Herbariorum.asp) este o bază de date on-line care cuprinde informaţii despre 3 382 de Herbare publice din 168 de ţări, precum şi des pre peste10 000 de membri ai colectivelor asociate acestor Herbare. Proiectul a luat naştere în urmacolaborării Asociaţiei Internaţionale pentru Taxonomie vegetală (IAPT) cu Grădina Botanică din

 New York şi facilitează schimburile de eşantioane herborizate, achiziţia de seminţe şi cercetareataxonomică sau de altă natură a plantelor.

În România, cea mai mare colecţie de plante herborizate este adăpostită de Grădina Botanică„Alexandru Borza” a Universităţii „Babeş- Bolyai” din Cluj-Napoca. Ea găzduieşte circa 635.000coli de herbar cu plante provenite din toate regiunile globului. Herbarul Universităţii este integrat încircuitul ştiinţific internaţional şi înregistrat la Index Herbariorum sub acronimul CL.Herbarul Institutului de Biologie Bucureşti (afiliat la  Index Herbariorum sub acronimul BUCA) adevenit a doua colecţie (ca mărime) de plante din România datorită distrugerii, prin

 bombardamentele din 1944, a celei mai importante colecţii de plante. Herbarul BUCA dispune deaproximativ 400.000 de coli, cu numeroase eşantioane cu holotipuri, specii   rare, vulnerabile şi

 periclitate, precum şi de o importantă colecţie de briofite (cu peste 20.000 de exemplare). Herbarulîşi are originea în donaţia renumitului farmacist şi botanist G. Grinţescu (1878-1956).Alte herbare preţioase sunt deţinute de: Muzeul Bruckenthal Sibiu (care adăposteşte primul ierbar cunomenclatură lineeană existent în ţara noastră, alcătuit de Joseph von Lerchenfeld, profesor şidirector al Şcolii Normale din Sibiu), Muzeul de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş, Grădina Botanicăa Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi (cu peste 43.000 de coli), Muzeului Olteniei (care deţine şi 760

coli de herbar donate de cunoscutul botanist academician E. I. Nyárády) ş.a.Muzeul Banatului din Timişoara deţine herbare provenite de la diferiţi colecţionari, ca A. Degen, E.Ţopa, Al. Borza, D. Mititelu, N. Boşcaiu, P.C. Popescu, G. Bujorean, N. Vlaicu. Materialul floristicdin Banat şi restul ţării, colectat din diverse biotopuri, inclusiv din rezervaţii naturale, cuprindenumeroase plante endemice, rar e, ocrotite şi monumente ale naturii. 

Un sinoptic al domeniilor de ştiinţă pentru care herbarele reprezintă mijloace esenţiale de studiueste prezentat mai jos :  Taxonomie / botanică sistematică –   pentru a identifica o specie sau a evidenţia variaţiile unei

specii, pentru a obţine date în vederea alcătuirii unor revizii şi monografii ale grupurilor de plante, dar şi pentru a demonstra biodiversitatea unei regiuni.

 

Genetică –   marile herbare sunt preţioase surse de material genetic pentru a permite aflarea înrudirii şi evoluţiei grupurilor de plante în cadrul studiilor molecularbiologice de filogenie. 

Page 9: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 9/77

9

  Ecologie –   exemplarele din herbar pot documenta prezenţa plantelor invazive, noi pentru unanumit teritoriu.

  Biogeografie –  oferă informaţii despre distribuţia plantelor într-o regiune, la un moment dat, şidespre modificările care au loc. 

  Etnobotanică –   documentează utilizarea unică a unei plante în medicina populară a unei

anumite zone.  Farmacognozie, domeniu în care se păstrează un exemplar herborizat din specia asupra căreia

se fac studii fitochimice şi farmacologice.   Anatomie şi fiziologie vegetală –    plantele conservate pot furniza ţesuturi pentru studii

microscopice.  Istorie  –   herbarele oferă informaţii despre expediţii şi exploratori, viaţa şi realizări le

 botaniştilor.   Horticultură   Medicină legală, etc.

Importanţa herbarelor pentru ştiinţele farmaceutice 

Din punctul de vedere al studiului farmaceutic, depunerea unor plante în herbare are o mareînsemnătate pentru confirmarea identităţii speciilor asupra cărora au fost realizate studii chimice şifarmacologice. În momentul publicării rezultatelor unui astfel de studiu, se menţionează unde şi subce număr de înregistrare a fost depus un exemplar de plantă (numit “voucher specimen” în limbaengleză). 

 Necesitatea acestui procedeu s-a impus din cauza confuziilor, deloc rare, a speciilor analizatefarmaceutic. Să luăm următorul exemplu: Un cercetător izolează un compus cu excelentă activitateantitumorală din rădăcinile plantei X. Din păcate, alţi cercetători nu reuşesc, în ciuda tuturoreforturilor, să regăsească acea substanţă în planta numită de primul autor, deşi urmează riguros paşiidescrişi de el. Căutând motivul eşecului, reevaluează între altele şi identitatea plantei X, depuse înHerbarul A. La o analiză atentă, ajung la concluzia că primul autor nu identificase corect planta,astfel că echipa lor cercetase de fapt o altă specie! Aceasta, evident, nu a conţinut compusulanticanceros. Dar greşeala poate fi rectificată: a doua echipă de cercetători determină corect plantadepusă în herbar, culege sau cumpără o cantitate suficientă de rădăcini şi izolează substanţaantitumorală. În lipsa specimenului de herbar, compusul antitumoral ar fi fost poate iremediabil

 pierdut.

Întocmirea unui hebarCulegerea plantelor

Un specimen de herbar este dovada permanantă a unei specii, în toată complexitatea sa.Pentru un nespecialist, un exemplar presat este probabil mai puţin elocvent decât fotografiile viu

colorate ale respectivei plante în stare proaspătă. Totuşi, valoarea unei plante herborizate esteincomparabil superioară unei fotografii sau scheme  : Un specimen de herbar este un organismvegetal deshidratat, şi reprezintă prin urmare o realitate biologică obiectivă, nu doar o imagine aacesteia. O plantă uscată poate fi oricând studiată în ceea ce priveşte alcătuirea sa, inclusivanatomică. Pot fi examinate detalii precum tricomul (perii plantei), epiderma cu stomate, polenul,numărul şi inserţia elementelor florii, particularităţi ale sepalelor, petalelor, staminelor şi carpelelor,

 plaja de variabilitate a diferitelor părţi ale plantei etc. Având în vedere valoarea de document pe un termen practic nelimitat  (Herbarul Muzeului de

Ştiinţe Naturale din Paris conţine eşantioane culese în anul 1558), exemparul veg etal care se doreştea fi conservat trebuie să fie reprezentativ  pentru specia sau populaţia căreia îi aparţine, cât mai

complet şi cât mai corect presat .

Page 10: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 10/77

10

Alegerea unei plante reprezentati ve  din cele care cresc într-un anumit biotop trebuie să ţină cont de :  Mărimea plantei : nu se va alege nici cel mai mic, nici cel mai înalt exemplar, ci unul care să

reprezinte majoritatea plantelor. Mărimea colilor pe care sunt inserate plantele estestandardizată internaţional (format A3), iar culegătorul este uneori influenţat în alegerea

 plantei de către mărimea colii. Astfel el poate prefera o plantă neobişnuit de mare, dacă

specia respectivă este de talie mică, sau dimpotrivă, poate alege un individ mai mic decâtmedia în cazul speciilor mari, doar pentru că doreşte ca întreaga plantă să « încapă » pe coală.Culegătorul NU trebuie însă să aleagă planta de presat după mărimea colii de herbar  ;mijloacele practice prin care pot fi rezolvate micile probleme legate de talia plantei ce sedoreşte a fi presată vor fi prezentate în cele ce urmează.

  Variabilitatea frunzelor : adesea, frunzele bazale au o altă alcătuire  / morfologie decât celesuperioare (frunzele inferioare pot fi peţiolate, iar cele superioare sesile; frunzele bazale pot fiîntregi iar cele superioare sectate, etc.). O divresitate mare a frunzelor este caracteristică

 pentru umbelifere, dar şi unii arbori pot avea un anumit tip de frunze exterioare, orientatecătre lumină, şi un alt fel către interiorul plantei. De asemenea, există specii (iedera,eucaliptul) care au un dimorfism foliar caracteristic.

 

Diversitatea inflorescenţei şi florilor.   Aspectul tulpinii.  Exemplarul vegetal selectat trebuie să fie normal, sănătos, exceptând cazurile în care se

doreşte documentarea efectelor dăunătoare ale ciupercilor parazite sau insectelor, respectivdovedirea efectelor nefavorabile ale lipsei luminii, nutrienţilor etc.

Deşi echipamentul  luat la efectuarea deplasărilor pe teren depinde de preferinţe personale şi de posibilităţile materiale, în general s-au dovedit necesare şi utile următoarele: 

  Uneltele pentru tăiat   –  sunt indispensabile pentru tăierea şi prepararea plantelor din herbare.Un briceag va fi util în multe privinţe, însă nu va fi eficient când trebuiesc tăiate ramuri maigroase sau cu lemn foarte dens. De aceea se recomandă a se lua şi o foarfecă de grădinărit. 

 

O  sapă  mică, pentru a putea accede la organele subterane ale plantei (rădăcini, rizomi,tuberculi, bulbi, stoloni subterani), a căror prezenţă şi aspect ajută adesea la identificarea

 plantei ;  Un caiet pentru note, în care vor fi înscrise următoarele (de preferinţă cu un creion, deoarece

scrisul cu grafit nu se şterge nici cu apă, nici cu solvenţi organici) :locul culegerii, cu cea mai mare precizie  –   judeţul, oraşul, numărul de km şi direcţia înraport cu un anume oraş sau intersecţie. Dacă există posibilitatea, se notează şicoordonatele obţinute prin GPS. Astfel, respectiva populaţie de plante poate fi regăsită cuo altă ocazie, sau de către o altă persoană interesată ;altitudinea (ms.m) de la care a fost culeasă planta ; 

 biotopul –  tipul de sol, topografie, înclinarea pantei, expoziţia versantului ;speciile asociate şi tipul de vegetaţie ;acele caracteristici ale plantei care nu vor fi vizibile după presarea plantei (dacă estevorba despre un arbust, arbore sau plantă ierboasă –   înălţimea sa, note despre sistemulradicular, culoarea florilor, miros etc.) ;data culegerii ;dacă se fac şi fotografii, se trece numărul poziţiei imaginii ;numărul de identificare al plantei (Când planta este culeasă şi introdusă într -o pungă de

 plastic, i se ataşează cu sfoară sau sârmă o etichetă cu un număr curent sau cod. La presare, acest număr de identificare va fi notat pe coala de hârtie).

 

 Pungi de plastic, în care vor fi depuse plantele proaspete în caz că nu pot fi presate pe loc. Î ntrecut, botaniştii foloseau o cutie de tablă, numită vasculum în care se introduceau materiale

Page 11: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 11/77

11

vegetale până când apărea ocazia presării lor. Pungile de plastic care exisă în prezent suntfoarte practice deoarece ocupă puţin loc înainte de a fi umplute şi sunt practic lipsite degreutate. Dacă în aceeaşi pungă sunt introduse mai multe specii, ele trebuiesc etichetate

 pentru a nu apărea confuzii. Este preferabil a lua mai multe exemplare ale aceleiaşi specii,formând mănunchiuri legate cu o sfoară şi etichetate. Astfel, culegătorul se asigură că va avea

câteva duplicate bune pentru presat, chiar dacă în timpul transportului sunt rupte sau dislocatefrunze, flori sau alte părţi.   Aparat fotografic, cu ajutorul căruia pot fi captate culoarea frunzelor, florilor şi seminţelor,

detalii legate de pilozitatea plantei etc.  GPS  (Global Positioning System), pentru obţinerea coordonatelor geografice (este important

în special atunci când se studiază plante rare şi periclitate), eventual cuplat cu un altimetru.Din păcate, includerea acestui instrument foarte util în echipamentul culegătorlui este adesealimitată financiar.

   Presă de teren  pentru herborizare. Astfel de prese de uz botanic pot fi cumpărate sau, pur şisimplu, create manual. În acest caz se conf ecţionează două grilaje de lemn din şipci (late de2,5 cm şi groase de circa 8-10 mm). Sunt necesare 5 şipci longitudinale de 43 cm lungime,

respectiv 6 şipci transversale, lungi de 30 cm, pentru fiecare grilaj. Lemnul respectiv este preferabil să fie dur, de stejar sau fag, deoarece lemnul moale de brad se poate deforma uşor,mai ales dacă presa devine umedă din cauza unei ploi. Când este gata, grilajul trebuie să fieceva mai mare decât o coală A3. În comerţ există şi prese cu grilaje metalice, montate pe oramă (ochiurile reţelei sunt de aproximativ 1x1 cm).

Oricare ar fi suportul, din lemn sau metalic, peste acesta se aşează un carton (mărimeaA3), apoi câteva coli de ziare, urmate de planta care urmează a fi presată, inclusă între douăcoli de sugativă  sau hărtie albă. Peste plantă se pune un cearceaf de sugativă cu rol de aabsorbi umiditatea (eventual ziare), urmată de un carton. Se alternează în acelaşi fel, pentru adoua plantă. Este avantajoasă utilizarea cartonului ondulat sau a unui carton gros în al căruiinterior există canalicule de aer. După asamblarea presei (grilaje, ziare, plante şi coli decarton), întregul se leagă cu sfoară groasă şi rezistentă sau cu două curele (din material sinteticsau piele). Acasă se aşează o greutate consistentă deasupra presei cu plante. Hârtiile absorbante(sugativă, ziare) şi cartoanele trebuiesc schimbate cu regularitate, mai des la început (de 2 -3 orila câte 2 zile, apoi din ce în ce mai rar). Cearşaful (colile) în care este presată planta direct nuse schimbă niciodată în cursul presării, se schimbă doar hârtia absorbantă dintre plante.

 Presă pentru herborizare, alcătuită din două grilaje de lemn, între care sunt intercalate coli de carton, coli (ziare) absorbante, şi plantele de presat  

Cum se procedează la culegerea plantelor ? În primul rând, culegătorul trebuie să se asigure că se află într -o zonă unde culegerea

 plantelor este legală, permisă. 

 Nu vor fi culese plante protejate de lege (rare şi periclitate, ameninţate cu dispariţia). Nu vorfi culese nici plante din care există doar 1-2 exemplare în zona culegerii.

Page 12: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 12/77

12

Se alege un exemplar reprezentativ pentru populaţia de plante existente la faţa locului, care să fie înacelaşi timp viguros (fără dăunători, dezvoltat normal, la maturitate). Exemplarul cules (sau partea de

 plantă culeasă) să fie cât mai complet (organe subterane, tulpină, frunze, organe reproducătoare).Atenţie! Unele determinatoare de Floră permit identificarea plantelor pe baza organelor dereproducere, iar lipsa florilor/fructelor poate avea ca urmare imposibilitatea identificării plantei. În

funcţie de mărimea plantei se hotărăşte culegerea plantei întregi sau doar a unei părţi (la arbori sau plantele ierboase mari) având grijă să colectăm flori/fructe. Părţi subterane (rădăcini, bul bi) trebuiescscoase cu grijă din pământ ; în acest scop solul se umectează în prealabil.

Dacă plantele nu pot fi presate imediat, ele vor fi etichetate şi introduse în pungi de plastic, încare în prealabil a fost aşezată hârtie umedă –   astfel se limitează pierderea turgescenţei (ofilirea)

 plantelor. Plantele ierboase friabile se culeg mai întâi şi se plasează separat, astfel ele nu vor fidistruse de plante mai grele şi dure, aşezate de asupra. Nu vor fi introduse în pungile de plasticorgane subterane înconjurate de bulgări de pământ voluminoşi, deoarece ar murdări şi rupe florilesau frunzele.

Presarea plantelor

Presarea exemplarelor pentru herbar implică două probleme: 1) presiunea (greutatea aplicată)trebuie să fie suficientă pentru ca frunzele şi alte organe să nu devină ondulate în timpul uscării, şi 2)umezeala din structura plantei trebuie să fie îndepărtată cât mai repede posibil. Utilizarea presei deherborizare descrisă în cadrul capitolului precedent si-a dovedit eficacitatea în vederea obţinerii unor

 plante frumos presate. Dacă este respectată alternanţa diferitelor părţi: carton ondulat (sau cu canaleinterioare), hârtie absorbantă (ziare), plantă inclusă între două coli albe, hârtie absorbantă (ziare), carton,hârtie absorbantă (ziare), a doua plantă ş.a.m.d, ansamblul fiind inclus între cele două grilajele (de lemnsau metalice), superior şi inferior , presarea plantelor va avea premize optime. Este  foarte important  cahârtia absorbantă şi cartoanele să fie schimbate în mod regulat, prima dată a doua zi, apoi la două zile, şimai târziu mai rar, în funcţie de umezeala plantei presate. Hârtia şi cartoanele umede pot fi întinse lasoare, uscate complet, şi reinserate călduţe, grăbind astfel uscarea. Atenţie! Dacă colile de ziar absorbanteşi cartoanele nu sunt schimbate regulat, plantele mucegăiesc repede. De la o singură plantă atinsă deciuperci, mucegaiul se răspândeşte rapid la toate celelalte, compromiţând întreaga colecţie.

De obicei, plantele ierboase mici pot fi plasate fără dificultate pe o coală de herbar, în special dacătulpinile lor vor fi pliate (o dată sau de două ori). Dacă tulpina este prea înaltă, ea va fi tăiată în două;

 partea bazală a plantei va fi presată pe o coală, iar partea superioară pe alta. Plantele mici ar trebui să aibeşi sistem radicular.

Unele plante ierboase sunt mult prea mari pentru colile A3, astfel încât trebuie aleasă o porţiunede plantă pentru a fi presată. În acest caz se alege o plantă cu frunze şi inflorescenţă de mărime medie,se inseră o parte pe coală, şi alături se presează o frunză desprinsă având dimensiunea cea mai mare.Dacă pe tulpină foliaţia este foarte densă, şi prin suprapunerea reciprocă a frunzelor nu pot fi distinse

detalii legate de mărime, formă, nervaţiune etc, este preferabil ca un număr de frunze să fie îndepărtate,dar vor fi lăsate peţiolurile care indică punctele de fixare. La fel se procedează şi în cazulinflorescenţelor prea mari, care vor fi subţiate. Părţile îndepărtate pot fi presate separat sau depuse în

 plicuri de hârtie care se ataşează colii de herbar, astfel încât nu vor trebui rupte (pentru disecţie) părţidin exemplarul presat.

Uneori, frunzele plantelor pot fi mai mari decât dimensiunile unei coli de herbar (de ex.,captalanul –   Petasites hybridus). În acest caz, se va tăia şi îndepărta o jumătate de limb, păstrându-secelaltă jumătate pe care a fost lăsată nervura mediană şi peţiolul. Dacă chiar şi aşa frunza este preamare, se notează dimensiunile frunzei întregi, se face o fotografie în care alături de frunză se aşeazăo riglă, iar în final se presează părţi reprezentative ale frunzei incluzând vârful, baza şi mijlocullaminei.

La presarea frunzelor, se procedează în aşa fel ca la unele dintre ele să fie vizibilă faţa inferioră, iarîn cazul florilor, ca atât petalele, cât şi caliciul să fie vizibile. Una dintre flori poate fi desfăcută, iar

Page 13: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 13/77

13

elementele ei pot fi presate separat. Pentru florile deosebit de friabile se recomandă aşezarea câte unei batiste de hârtie deasupra şi sub floare. 

Bulbii, rizomii, rădăcinile tuberizate şi fructele mai mari vor fi secţionate longitudinal, în două jumătăţi sau în mai multe felii, alegându-se acele părţi care permit vizualizarea detaliilor importante. Pentru a obţine o uscare rapidă şi temeinică, organele deosebit de suculente (tulpinile cactaceelor) pot

fi secţionate şi deschise, iar o parte din interiorul cărnos se îndepărtează prin răzuire.Plantele lemnoase sunt de regulă mult prea mari pentru a putea fi presate întregi. Va fi deci selectatăo porţiune reprezentativă. În acest scop se examinează cu atenţie respectivul arbore sau arbust; multe

 plante produc un foliaj diferit către exteriorul plantei unde există lumină din abundenţă, şi, respectiv,către interior sau în partea inferioară, mai puţin iluminată. Uneori, frunzele ramurilor înflorite diferăde cele ale ramurilor sterile. exemplarele presate ar trebui să ilustreze şi modul de ramificare al

 plantei. Se pot include şi fragmente ale scoarţei. Ori de câte ori este posibil, vor fi culese şi presateramuri pe care se află organe reproducătoare. 

Montarea plantelor pe coliDupă uscarea plantelor prin presare, acestea vor fi montate pe coli de hârtie cartonată format

A3. Întâi planta este aşezată pe coală, pentru a putea estima aranjarea optimă, astfel încât poziţia săfie apropiată de cea reală (rădăcinile în partea inferioară, florile în cea superioară), şi să rămânăsuficient loc pentru etichete, ştampila instituţiei şi eventual, pentru un plic d in hârtie în care vor fiintroduse părţi mici ale plantei (desprinse de-a lungul timpului).

La pregătirea colilor incluse în marile colecţii ale Herbarelor din lume, pentru fixarea planteise utilizează o combinaţie de lipici, benzi adezive din in, şi aţă. Lipiciul (cu pH neutru) este utilizatîn cantitate redusă pentru a ataşa părţile mai mari ale plantei, precum tulpina, frunzele mari, şifructele. Benzile adezive sunt apoi aplicate pentru a fixa acele părţi care s-ar putea rupe la folosirea(examinarea) plantelor. Anumite părţi pot fi prinse cu aţă, efectuând o cusătură ce perforează hârtiacartonată, apoi pe dos aţa se înnoadă. În dreptul nodului, pe partea inferioară a colii de herbar, selipeşte un părtăţel de hârtie (care acoperă nodul), pentru a împ iedica distrugerea plantei de pe coalasubiacentă. Scopul fixării cu aţă este ca exemplarul vegetal să fie montat ferm de coală, dar să

 permită totuşi detaşarea unor părţi pentru studiu ştiinţific, atunci când este nevoie.

Eti chetarea coli lor de herbar  Eticheta colilor de herbar are o importanţă foarte mare. Exemplarul vegetal, cules şi presat,

dă indicii esenţiale cu privire la morfologia sa. Eticheta indică : denumirea corectă în limba latină a plantei, denumirea populară, caracterele plantei şi habitatul său, locul culegerii, numele celui care acolectat planta şi data culegerii. Toate aceste date înscrise pe etichetă determină valoarea ştiinţifică aunei plante herborizate.

De regulă, eticheta este lipită în colţul din dreapta jos a colii, dar poate ocupa şi un alt loc,

dacă alcătuirea plantei presate o impune. Are dimensiunea de 10-12 cm x 7-10 cm. Eticheta oferă şiinformaţii privind încadrarea taxonomică (familia, ordinul), precum şi date legate de aspectul planteicare nu pot fi observate pe planta presată : portul plantei, înălţimea, culoarea florilor etc (Fig. 2).

În afară de etichetă, de planşele de herbar mai pot fi lipite: un plic din hârtie pentrufragmentele rupte sau detaşate din plantă, o hartă pentru a indica locul culegerii, o fotograf ie a

 plantei, codul de bare, etichete adiţionale cu diferite adnotări. Pentru detalii şi modele de etichetare pot fi consultate variate specimene de herbar digitalizate, de exemplu, la adresahttp://www.tropicos.org/ .

În scop didactic (pentru a facilita asimilarea informaţiilor necesare profesiei), la întocmireaherbarului din anul I de studiu, studenţii Facultăţii de Farmacie vor indica în plus şi unele informaţiilegate de importanţa farmaceutică a plantelor (Fig. 3). 

Page 14: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 14/77

14

 Model de etichetă a specimenelor de herbar deţinute de instituţii de profil  (Grădini Botanice, Muzee de Ştiinţe Naturale, Universităţi) 

Denumirea institutului undea fost depus prima dată(confecţionat) specimenul deherbarTeritoriul de pe care a fostfăcută culegerea –   o ţară, oregiune, un lanţ muntos,  înfuncţie de scopul colecţiei 

 Numele ştiinţific al speciei, cucaractere italice sau subliniat(însoţit de abrevierea persoanei care a descris pentru

 prima dată specia şi/sau amodificat numele ei latin)Familia botanică Indicaţii  referitoare la loculculegerii: judeţul (regiunea, provincia) ; descrierea cât maidetaliată a locului de culeger eLatitudinea şi longitudineageografică; altitudinea 

Biotopul (tip de vegetaţie, sol,rocă de solificare) 

Informaţii referitoare la plantă, carenu pot fi observate la specimenul presat (portul plantei, înălţimea,culoarea florilor etc)

 Numele culegătorului şi numărul decolecţie (din caietul cu notiţe deteren)

Data culegerii (pentru a putea facecomparaţii trecut- prezent, dar şi pentru a planifica corect viitoareexpediţii în funcţie de perioadaînfloririi) 

 Model de etichetă al plantelor presate din herbarul de uz didactic al  studenţilor Facultăţii de Farmacie 

Denumirea institutului unde estedepus specimenul de herbarTeritoriul de pe care a fost făcutăculegerea.Scopul colecţiei 

 Numele ştiinţific al speciei, (cucaractere italice sau subliniat),

însoţit de abrevierea autoruluispeciei. Denumirea popularăromânăÎncadrare (familie botanică) Indicaţii referitoare la loculculegerii: judeţul, oraşul (dinapropiere), alte precizări dupăcaz. AltitudineaBiotopul (tip de vegetaţie, sol,rocă de solificare) 

Informaţii referitoare la plantă,care nu pot fi observate laspecimenul presat (portul plantei, înălţimea, culoareaflorilor etc)Produs utilizat în fitoterapie (înlb. latină). 

Compoziţia chimică a acestuia(succint)Pr incipalele acţiuni terapeutice.  Numele culegătorului Data culegerii

UNIVERSITATEA ..........HERBARUL FACULTĂŢII DE....... 

FLORA MUNŢILOR ANINEI 

Thymus glabrescens Willd. subsp. pilosus (Opiz) SoóFam. Lamiaceae

Jud. Caraş-Severin, 3 km NE de intersecţia DN 58 cătreCaraşova, cu drumul comunal către Iabalcea, versantsudic al unei doline.

45°13’ lat. N, 21°54’ longit. E; 420 m alt.Pajişte xeromezofilă pe substrat calcaros 

Tulpini şi frunze cu peri lungi pe ambele feţe. Flori roz-violete.

I. Po escu A-25 23/ 6/ 2004

UNIVERSITATEA “VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA HERBARUL FACULTĂŢII DE FARMACIE 

FLORA MEDICINAL A ROM NIEI

 Allium ursinum L. (leurdă) Fam. Alliaceae

Jud. Caraş-Severin, la 5 km E de Marila, lângă DN 57B. Altitudine cca. 700 m.

Pădure de fag. Sol umed. Substrat calcaros.  Miros persistent de usturoi. Flori albe.

Prod. veg.: Alii ursini folium, Alii ursini bulbus Comp. chim.: compuşi sulfuraţi, flavonozideAcţiuni: antimicrobiană, hipolipemiantă, remineralizantă 

I. Popescu 15/ 5/ 2008

Page 15: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 15/77

15

2. Tehnica determinării plantelor medicinale 

În botanică, determinarea speciilor (identificarea lor) se realizează cu ajutorul volumelor de

Floră (Flora României, Flora Europaea, Flora Alpina etc), în funcţie de regiunea din care se provine planta culeasă. Volumele de Floră cuprind descrieri succinte, comparative, ale totalităţii speciilor carevegetează pe un anumit teritoriu, în funcţie de specificul lucrării. De exemplu, „ Flora României” cuprinde totalitatea plantelor vasculare (3500 specii) de pe cuprinsul ţării noastre; „ Flora Alpina” cuprinde totalitatea plantelor vasculare (circa 4500 de specii) care cresc de-a lungul Munţilor Alpi (înmai multe ţări). După acelaşi model, există şi Flore lichenologice, Flore dendrologice, Flore ale

 plantelor cultivate dintr-o anumită zonă etc.Determinarea speciilor se face pe baza cheilor dicotomice cuprinse în Flore. Căutarea se face

selectând în mod repetat între câte două alternative, notate cu literele a şi b (1a şi 1b; 2a şi 2b) –  numerele sunt plasate în stânga paginii. Ele se numesc numere caracteristice, şi sunt urmate fiecarede caracterele (descrierea succintă) a taxonilor. Cele două descrieri sunt antitetice, adică caracterele

 prezentate se exclud reciproc. Ceea ce se afirmă la 1a este negat la 1b. De exemplu 1a –  plante cuflori zigomorfe, 1b - plante cu flori actinomorfe; 1a  –   corola dialipetală, 1b –   corola gamopetală.Caracterele plantei pe care o determinăm se încadrează obligatoriu fie la 1a, fie la 1 b (în caz contrara fost făcută o greşeală într -o etapă de determinare anterioară, i.e. floarea plantei noastre nu are defapt corolă! În acest caz, va trebui reluată determinarea). Fiecare alternativă (descriere) conduce spreo anumită cifră (număr indicator ), care ne trimite către un alt set de caractere tip a-b (un alt articol)de mai  jos. Acesta va trebui citit, hotărând din nou între două alternative posiblile. Căutareadicotomică trebuie repetată până când una dintre alternative indică numele taxonului/speciei.

Pentru a înţelege mai uşor principiul determinării plantelor, se va exemplifica cu identificareaunei specii ierboase, cu inflorescenţă spiciformă alcătuită din flori violete. Planta a fost culeasă de uncoleg dintr-o pajişte de lângă Timişoara, dintr -un loc înierbat uscat şi însorit. Colegul este de părere căa cules salvia, Salvia officinalis, deoarece planta seamănă mult cu imaginea din cartea cu plantemedicinale pe care o are acasă. Înainte de a-şi confecţiona un extract pentru uz propriu, colegul doreştetotuşi ca planta să fie identificată exact. 

Planta culeasă este completă, cu parte subterană şi aeriană (inflorescenţa are încă în parteasuperioară flori); în partea inferioară sunt prezente doar caliciurile persistente.

Determinarea va fi făcută cu ajutorul volumului „Flora ilustrată a României” (Ciocârlan,2000), deoarece cuprinde toate speciile de plante superioare care vegetează în ţara noastră. Începemdeterminarea la cheia dicotomică pentru încrengături, şi citim primul set de caractere 1a-1b.

1a Plante fără flori şi fără seminţe...........................................................Încrengătura Pteridophyta 1b Plante cu flori şi seminţe............................................................Încrengătura Spermatophyta...2 

 Deoarece planta noastră cu flori şi seminţe se încadrează la 1b, citim mai departe la 2, unde se

continuă determinarea. 2a Carpela este ± plană, solzoasă, şi poartă ovule descoperite. Florile sunt lipsite de înveliş

floral......................................................Subîncrengătura Pinophytina (Gymnospermophytina)2b Carpela (carpelele) este (sunt închise) în formă de vas, formând ovarul care adăposteşte

ovulele. Florile prezintă înveliş floral...............................Subîncrengătura Magnoliophytina( Angiospermophytina)

 Deoarece planta noastră are flori cu corola violetă, se încadrează la 2b (plante angiosperme)continuăm determinarea la capitolul alocat angiospermelor. 1a Embrionul şi plantula au 2 cotiledoane. Limbul cu nervaţiunea penată sau palmată. Flori pe

tipul 5...............................................................................Cls. Magnoliopsida ( Dicotyledoneae)

Page 16: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 16/77

16

1b Embrionul şi plantula au 1 cotiledon. Limbul cu nervaţiunea paralelă. Flori pe tipul3.........................................................................................Cls. Liliopsida ( Monocotyledoneae) 

 Examinând mai atent planta noastră, constatăm că nervaţiunea limbului foliar este penată. Florile sunt bilabiate, labiul superior este alcătuit din două petale unite, iar cel inferior din trei petale unite(floarea este prin urmare pentameră).  Planta se încadrează deci în clasa dicotiledonatelor. Vom

continua determinarea la capitolul Magnoliopsida.1a Plante cu flori golaşe sau flori cu perigon..................................................................................21b Plante cu flori care au înveliş floral evident diferenţiat în caliciu şi

corolă........................................................................................................................................83 Examinând floarea, se observă învelişul floral diferenţiat în caliciu verde şi corolă violetă, deci seîncadrează la 1b, care ne trimite la 83. Căutăm numărul caracteristic 83, şi continuăm acolo.83a Corola dialipetală.....................................................................................................................8483b Corola gamopetală..................................................................................................................202

 Deoarece planta are corola bilabiată şi gamopetală, continuăm identificarea la 202.202a Gineceu superior....................................................................................................................203202b Gineceu inferior sau semiinferior...........................................................................................241

 Examinând cu atenţie una dintre florile bine dezvoltate ale inflorescenţei, se observă că gineceuleste superior. Continuăm la 203. 203a Gineceu format din 2 carpele libere, unite doar prin stil........................................................204203b Gineceu gamocarpelar şi numai aparent se vede uneori ovarul 4-

lobat........................................................................................................................................205 În partea inferioară a inflorescenţei găsim flori cu corola căzută, dar caliciul este persistent, şi lainteriorul său observăm cei 4 lobi ai gineceului. Continuăm la 205. 205a Plante parazite fără clorofilă...................................................................................................206205b Plante verzi, autotrofe.............................................................................................................208

 Planta noastră este verde, deci continuăm la 208. 208a Flori zigomorfe.......................................................................................................................209209a Stamine 8, cu filamente unite la bază şi numai cu câte o lojă ce se deschide printr -un por.

Petale 3, unite..........................Fam. Polygalaceae209b Flori cu alte caractere; staminele nu sunt 8............................................................................210

 Având în vedere că florile plantei noastre nu au 8 stamine, continuăm la 210.

210a Stamine 10. Arbuşti cu frunze alterne, persistente, din etajulsubalpin................................................................................................................Fam. Ericaceae

210b Stamine mai puţin de 10.........................................................................................................211 Având în vedere că florile plantei noastre au mai puţin de 10 stamine, şi că planta a fost culeasă într -un câmp lângă Timişoara, continuăm la 211.

211a Flori mici, grupate în capitule globuloase, terminale..............................................Fam Globulariaceae

211b Florile nu formează capitule...................................................................................................212 Având în vedere că florile plantei noastre sunt dispuse în inflorescenţă spiciformă, vom continua la212.

212a Ovarul evident 4 lobat............................................................................................................213212b Ovarul nu este 4 lobat............................................................................................................214

 După cum am observat deja mai devreme, ovarul vizibil în interiorul caliciului persistent esteevident tetralobat. Continuăm la 213. 213a Frunze alterne. Plante acoperite cu peri aspri. Flori grupate în cime scorpioide. Stamine

5....................................................................................................................Fam. Boraginaceae213b Frunze opuse. Stamine 4, rar 2...........................................................................Fam. Lamiaceae

 Deoarece frunzele plantei noastre sunt opuse şi nu prezintă peri aspri, nici inflorescenţe cime

 scorpioide, rezultă că planta este încadrată în familia Lamiaceae. Deschidem Flora la capitoluldedicat lamiaceelor, şi continuăm determinarea acolo. La începutul capitolului avem o mică descriere

Page 17: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 17/77

17

a plantelor din această familie, o citim şi verificăm dacă caracterele corespund. Dacă da, trecem ladeterminarea genului din care face parte planta noastră.1a Corola unilabiată, labiul superior lipseşte sau este foar te mic.......................................................21b Corola bilabiată sau slab zigomorfă...............................................................................................3

 Planta noastră se încadrează la afirmaţia 1b. Continuăm la 3.

3a Labiul superior al caliciului prevăzut cu un apendice scvamos,dorsal...............................................................................................................................Scutellaria 3b Caliciu fără apendice solziform dorsal...........................................................................................4

 Planta noastră se încadrează la afirmaţia 3b. Continuăm la 4. 4a Stamine fertile 2..............................................................................................................................54b Stamine fertile 4..............................................................................................................................7

 Planta noastră se încadrează la afirmaţia 4a. Continuăm la 5. 5a Plantă anuală scundă, până la 20 cm înălţime, cu frunze liniar lanceolate,

întregi................................................................................................................................. Ziziphora 5b Plante robuste, arbuşti, subarbuşti sau perene................................................................................6

 Planta noastră se încadrează la afirmaţia 5b. Continuăm la 6. 

6a Corola este slab bilabiată, ± actinomorfă. Stamine cu ambele anterefertile.................................................................................................................................... Lycopus 

6b Corola evident bilabiată. Stamine numai cu o anteră fertilă..................................................Salvia  Planta noastră are flori foarte evident bilabiate.  Este deci vorba despre un reprezentant al genului

Salvia. Deschidem Flora la capitolul dedicat plantelor din genul Salvia, şi continuăm determinarea.1a Caliciul şi corola de culoare roşie intens. Corola de 4-5 cm

lungime...............................................................................................................S. splendens Selow1b Corola nu este roşie, ci albastră-violetă, albă sau galbenă, mai mică............................................2

 Planta noastră are corola violetă, lungă de cca. 1,2-1,4 cm. Continuăm deci la 2. 2a Flori grupate câte (15) 20-40 în verticile dense. Frunze ovat-triunghiulare, cu baza cordată sau

trunchiată şi cu 1-2 perechi de segmente la bază.........................................................................................................................S. verticillata L.

2b Flori grupate câte 2-12 în verticile laxe..........................................................................................3 Planta noastră are 4-6 flori în verticile laxe. Continuăm la 3.  3a Plantă anuală, cu flori mici, de 7-9 mm lungime, grupate câte 2 (-6). Corola de abia depăşeşte

caliciul.................................................................................................................S. reflexa Hornem.3b Plante bisanuale-perene, cu flori mari. Corola iese evident din caliciu...........................................4

 Planta noastră are flori mari, iar corola iese mult din caliciu. Continuăm la 4. 4a Frunze penat-fidate până la sectate (compuse)..............................................................................54b Frunze cel mult lobate.....................................................................................................................6

 Frunzele plantei noastre au marginea fin şi regulat crenat - sinuată. Continuăm la 6. 

6a Subarbust-arbust de cultură. Plantă pubescent-tomentoasă. Flori de 2-3 cm lungime; labiulsuperior al corolei este drept, mai scurt puţin decât celinferior......................................................................................................................S. officinalis L.

6b Plante erbacee, spontane. Labiul superior al corolei este curbat....................................................7 Planta noastră este erbacee, a crescut spontan, iar labiul superior al corolei este curbat. Toate cele 3caractere corespund cu 6b. Continuăm determinarea la 7.7a Frunze ovate, baza cordat-hastat-sagitată, cu lobii bazali ascuţiţi, ca şi vârful f runzei. Verticile

cu 2-6 flori. Corola este galbenă, uneori pătată cu brun............................................................................................................................S. glutinosa L.

7b Frunzele nu sunt hastate şi nu au lobi bazali ascuţiţi. Corola nu este galben- brună................................................................................................................................................8

 Deoarece planta noastră are flori cu corolă violetă, şi frunze lanceolate, continuăm la 8.8a Stamine lung exserte din corola alb-gălbuie.......................................................S. austriaca Jacq.

Page 18: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 18/77

18

8b Staminele nu depăşesc corola.........................................................................................................99a Bractee ovate, egale sau mai lungi decât corola. Frunze lat-ovate, cordate. Verticile cu 4-6

flori................................................................................................................................S. scalrea L.9b Bractee mai scurte decât corola, uneori şi decât caliciul..............................................................10

 Frunzele plantei noastre sunt lanceolate, iar bracteele de le baza florilor au de regulă lungimea

caliciului. Continuăm la 10. 10a Inflorescenţa pendulă la vârf, înainte de înflorire. Tulpina aproape fără frunze în parteasuperioară, sau cu 1-2 perechi de frunze mici. Frunze bazale ovate,cordate............................................................................................................................S. nutans L.

10b Inflorescenţă erectă. Tulpini foliate..............................................................................................11Caracterele de la 10b se potrivesc. Inflorescenţele sunt evident erecte 11a Plantă alb lanat- păroasă. Corola albă........................................................................S. aethiopis L.11b Plante păroase, dar nu alb lanate. Verticile cu 2-6 (8) flori. Corola albastru-violacee, rar roză 

sau albă..........................................................................................................................................12Caracterele de la 11b se potrivesc. Corola este violetă. 12a Tulpina dens patent viloasă. Frunze tulpinale mijlocii şi superioare sesile, cordat-amplexicaule.

Corola de 8,5-12 mm.........................................................................................S. amplexicaulis Lam.12b Frunze tulpinale mijlocii evident peţiolate...................................................................................13Caracterele de la 12b se potrivesc. Continuăm la 13.  13a Bractee egale sau mai lungi decât caliciul, violete sau roze. Tulpina ± alipit păroasă, fără peri

glandulari. Corola de 12-14 mm.S. nemorosa  L. –  Jaleş de câmp. Specie perenă, înaltă de 30-60 cm, înfloreşte VI-VIII.

Frecventă din zona stepei până în etajul gorunului, în pajişti, tufărişuri. Specie xerofilă-xeromezofilă. 

13b Bractee verzi, evident mai scur te decât caliciul. Tulpina, cel puţin în partea superioară, cu periglandulari.

Comparând caracterele de la articolul 13, constatăm că cele de la 13a corespund întru totul planteinoastre, inclusiv biotopul şi timpul înfloririi. Am reuşit deci să determinăm specia ca fiind S.

nemorosa. Aceasta are şi două subspecii, astfel continuăm determinarea: a –  subsp. nemorosa  –   plantă scurt alipit păroasă. Corola de 8-12 mm. b –  subsp. tesquicola  –   plantă dens păroasă, inclusiv caliciul cu peri lungi, denşi, patenţi. Corola

 până la 14 mm. Examinând planta noastră, constatăm că perii săi sunt scurţi şi alipiţi. Este deci vorba despre Salvia

nemorosa subsp. nemorosa.

Concluziile ce pot fi trase după parcurgerea acestor paşi pentru determinarea completă şicorectă a unei specii sunt : 

Planta trebuie să fie cât mai completă. Pentru o determinare cu ajutorul  Florelor , este necesar săavem şi organe reproducătoare. Dacă planta are flori şi fructe (sau măcar flori ofilite, la careovarul s-a dezvoltat deja către fruct), identificarea va fi mai uşoară. Identificarea unei plante doar

 pe baza organelor vegetative necesită experienţă –   cunoaşterea anterioară a plantei, când eraînflorită. 

  Practic, determinarea completă a unei plante necunoscute nu poate fi făcută fără prezenţa florilorşi/sau a fructelor. 

  Este necesară cunoaşterea alcătuirii organelor vegetative şi de reproducere (care sunt corola,caliciul, bracteele, stipelele etc.) precum şi stăpânirea vocabularului de specialitate aferent(frunze hastate, cordate, peri patenţi sau viloşi etc.). În ajutor vine capitolul introductiv dinmajoritatea  Florelor , unde sunt explicate morfologia organelor vegetative şi reproducătoare,

 precum şi glosarele din partea terminală, unde sunt definiţi termenii de specialitate. 

Page 19: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 19/77

19

  Trebuiesc avute cât mai multe informaţii privind provenienţa plantei : unde a fost culeasă, la cealtitudine, dacă locul era însorit sau umbros, o pădure sau o pajişte, solul era de tip uscat sauumed?

  Este mult mai uşoară determinarea plantelor proaspete, in situ, motiv pentru care există în multeţări aşa-numite Flore portative, puţin voluminoase şi care pot fi luate pe teren, în rucsac. Cu cât

turgescenţa ţesuturilor scade, caracterele organelor de dimensiuni mici sunt mai greu de analizat(organele mici sunt de regulă florile, iar detaliile lor sunt esenţiale!!). Determinarea plantelornecunoscute din herbare, mai ales dacă plantele sunt incomplete, de regulă poate fi greu făcută.Dacă persoana are experienţă în domeniu, poate eventual preciza familia şi genul plantei.

  Determinarea unei plante necunoscute ţine atât de cunoştinţele din domeniu, cât şi de răbdare.    Determinarea speciilor medicinale pe baza fotografiilor din cărţile specifice poate fi înşelătoare.

Cărţile de plante medicinale sunt de regulă colorate, atrăgătoare, dar  sugerează  cititorului oanumită specie, şi doar una. În cazul exemplului de mai sus, cărţile uzuale de plante medicinaleconţin doar fotografia salviei de grădină. Cititorul observă florile evident bilabiate, mari, violeteşi frunzele  ovat-lanceolate şi este tentat să creadă că acea plantă este  singura plantă cu florievident bilabiate, mari, violete şi frunze lanceolate. De regulă, în text nu se specifică faptul că o

 plantă poate fi confundată cu alte plante asemănătoare. Din aceste considerente, o persoanăinteresată de plante medicinale este bine să posede o  Floră a României, unde sunt descrisetotalitatea plantelor din ţara noastră.

 

Ultima concluzie: este lăudabil că persoana care credea că a cules salvia de grădină a cerut părerea unui specialist, înainte de a-şi prepara un extract! Din păcate, mulţi culegători de plantemedicinale se limitează la cărţile ilustrate, şi nu cunosc posibilitatea confuziilor dintre plante. Încazul de faţă, jaleşul de câmp cules are o compoziţie chimică diferită de cea a salviei de grădină,şi nu este considerat a fi specie medicinală. În schimb, Salvia nemorosa este uneori cultivată ca şi

 plantă ornamentală (sub forma unor cultivari specifici), în grădini şi parcuri, alături de alte speciiale genului.

Page 20: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 20/77

20

LUCRAREA PRACTICĂ 3 

Regnul FungiÎncrengătura Ascomycota 

Clasa LecanoromycetesOrdinul LecanoralesFamilia Parmeliaceae

Usnea barbata   –  mătreaţa bradului Cetrar ia i slandica   –  lichen de Islanda 

Regnul PlantaeSupraîncrengătura Pteridophyta (Ferigi)Încrengătura Pterophyta

Clasa PolypodiopsidaOrdinul Polypodiales /Dryopteridales

Familia Aspleniaceae/DryopteridaceaeDryopter is fi li x-mas – feriga mare

Încrengătura SphenophytaClasa Equisetopsida

Ordinul EquisetalesFamilia Equisetaceae

Equisetum arvense –  coada calului

Supraîncrengătura Spermatophyta Încrengătura Pinophyta (Gimnospermae) 

Clasa GinkgopsidaOrdinul Ginkgoales

Familia GinkgoaceaeGinkgo bil oba - ginkgo, arborele pagodelor  

Clasa Coniferopsida (Pinopsida)Ordinul Pinales

Familia CupressaceaeJun iperus communi s  - ienupăr  

Familia Pinaceae (Abietaceae)Pinus sylvestr is –   pin de pădure Pinus nigra –   pin negru

Abies alba –   brad albPicea abies - molidClasa Coniferopsida (Pinopsida)

Ordinul TaxalesFamilia Taxaceae

Taxus baccata - tisa Clasa Gnetopsida

Ordinul EphedralesFamilia Ephedraceae

Ephedra distachya - cârcel 

Page 21: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 21/77

21

Usnea barbata   –  mătreaţa bradului

-lichen cu tal filamentos, ramificat, verde-cenuşiu, fixat pe scoarţaarborilor şi prevǎzut cu apotecii disciforme evidente-este răspândit în regiunile montane, pe ramuri de conifere

-talul uscat se utilizează în farmacie sub denumirea de Lichenusneae  Comp: acizi lichenici (acid usnic)Acţ : antibacteriană, antivirală, antifungică, imunostimulatoare şi,într-un anumit grad, antitumorală.Ind.: inflamaţiile mucoasei buco-faringiene

Cetrar ia i slandica   –  lichen de Islanda

- are tal de forma unei tufe bogat ramificate, cu lobi răsfrânţi, delungimi inegale, ramificaţi dicotomic ;- culoarea sa este verde-brună  pe faţa superioară şi gri-albicioasă pefaţa inferioară.- marginea lobilor este prevăzută cu cili scurţi, bruni.- lichenul de Islanda creşte în regiunile nordice ale Europei- în România vegetează în pajiştile alpine - în Islanda este utilizat alimentar-talul uscat este utilizat în farmacie sub denumirea de  Lichenislandicus

Principii active: acizi lichenici (acid cetraric, acid usnic), mucilagii şi principii amare Acţiuni: antimicrobiană, emolientă şi stimulatoare a poftei de mâncare 

Indicaţii: inflamaţiile mucoasei buco-faringiene, tulburările de digestie, lipsa poftei de mâncare,tratamentul rǎnilor superficiale 

Dryopter is fil ix -mas –  feriga mare

-plantă perenă cu rizom acoperit de tecile frunzelor din anii anteriori şide frunze solzoase brune-frunzele aeriene sunt bipenat-sectate, mari; lobii secundari suntrotunjiţi.-f runzele poartă pe faţa inferioară sori reniformi protejaţi de induzie ;

Prod. farm.: Filicis maris rhizoma Comp. ch. : rezine cu derivaţi ai floroglucinei ; ulei gras ; taninAcţiuni: antihelmintică, paralizând musculatura netedă a viermilorintestinali (Tenia, Ascaris, Ankylostoma); în trecut a fost utilizat întratamentul parazitozelor intestinale.Datoritǎ toxicitǎţii sale şi a dificultǎţii dozǎrii, in fitoterapia actualǎ nuse mai utilizeazǎ acest produs vegetal.

Page 22: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 22/77

22

Equ isetum arvense –  coada calului

- plantă ierboasă cu rizom, de pe care se formează două tipuri detulpini supraterane:

▫  fertile , primăvara ▫ 

sterile , la începutul verii ;-tulpinile fertile sunt brune, neramificate, suculente, cu  frunzemici brunii, unite sub forma unor manşoane dinţate, dispuse lanoduri; ele poar tă la vârf câte un spic spori fer ; după răspândireasporilor, tulpinile fertile se usucă şi pe rizom se dezvoltă tulpinisterile-tulpinile sterile sunt mai înalte, verzi, şi poartă la noduri verticilede 20-30 de ramuri lungi şi subţiri şi poartă  frunze verzi- gălbui,unite, mici; r amurile prezintă  patru muchii şi sunt  pline la

interior  OBS: Specia medicinală poate fi confundată cu  Equisetum

 pratense (ramuri trimuchiate, goale la interior), sau cu  Equisetum

 palustre  (ramuri pentamuchiate, goale la interior). Aceste douăspecii sunt toxice.

Produs farmaceutic : Equiseti herba - tulpinile sterile, verziComp. ch.: acid silicic, săruri de potasiu, calciu ; flavonozide

Acţ. terap.: diuretică ; antiinflamatoare ; fortifiantă a ţesutuluiconjunctiv şi osos ; reminer alizantǎ Ind. terap.:

•  afecţiuni inflamatorii şi bacteriene ale căilor urinare;•  osteoporoză, reumatism ;•  răni cu vindecare lentă (uz extern). 

Ginkgo bil oba - ginkgo, arborele pagodelor

Caractere botanice:-arbore - 40m , coroană asemănătoareangiospermelor dicotiledonate-frunze caduce  peţiolate, cu limbul în formă deevantai şi nervaţiune dicotomică -flori unisexuat dioice; cele bărbăteşti sunt grupateîn amenţi -florile femele sunt reduse - 2 ovule inserate pe un

 peduncul-sămânţa -  parte externă cărnoasă, - “caisă”nepăroasă Prod.farm.: Ginkgo folium  Comp. ch. : lactone terpenice (ginkgolide) ; flavone; biflavone; proantocianidine; acizi ginkgoliciAcţ. terap. : vasodilatatoare centrală şi periferică ; vasoprotectoare; antiedematoasǎ;neuroprotectoare ; creşte capacitatea de învǎţare şi memorare; creşte rezistenţa ţesuturilor în condiţiide hipoxie ;Ind. terap. :

•  în geriatrie (memoria şi facultăţile mentale sunt ameliorate) ; surditate ; vertij•

 

angină pectorală, circulaţie periferică deficitară cu membre reci •  demenţǎ degenerativǎ primarǎ 

Page 23: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 23/77

23

Jun iperus communi s   –  ienupăr  -arbust înalt de 3-6 m-f runze persistente aciculare, ascuţite, dispuse câte trei în verticil

-conurile bărbăteşti cu numeroase stamine solzoase, opuse sauverticilate

-conurile femeieşti sunt formate din doi până la numeroşi solzi, care protejează un singur ovul terminal -după fecundare, solzii conului concresc, devin cărnoşi şi suculenţi,închizând sămânţa ca o bacă negru-albăstruie brumată; fiecare  pseudo- bacă  prezintă o cicatrice formată din trei linii divergente Prod. farm. : Juniperi pseudo-fr uctus; Jun iper i aetheroleumComp. ch. : ulei volatil, antociani, flavone ; taninAcţ. terap. : diuretică, stomahică (uz intern); revulsivă (uz extern)Ind. terap. :

•  infecţii ale căilor urinare ;•  tulburări ale digestiei;•  dureri articulare

Pinus sylvestr is –   pin de pădure 

Caractere botanice:-arbore înalt, cu trunchiul acoperit de un ritidom roşu-

cărămiziu, ce se exfoliază în plăci -frunze aciculare, verzi-cenuşii, 4-7 cm lungime,

 grupate câte două pe microblaşti -flori unisexuat monoice:

  bărbăteşti gălbui    femeieşti brun-violete

-conurile au o lungime de 4-8 cm şi cad intacte Prod. farm. :    Pini sylvestris turiones (gemmae)  –   mugurii

vegetativi   Pini aetheroleum   –   uleiul volatil extras din

frunze  Terebinthina communis  –   răşina obţinută prin

incizarea trunchiului   Pix liquida  –   gudronul obţinut prin distilarea

uscată a lemnului 

Comp. ch. : - mugurii: ulei volativ cu pinen; tanin ; rezine- gudronul  : derivaţi fenolici(pirocatechină, crezol)

Acţ. terap. : mugurii, uleiul volatil  : antiseptică, secretolitică  gudronul  : keratolitică 

Ind. terap. : 

mugurii : afecţiuni respiratorii (sirop, infuzie, tinctură)   uleiul volatil :  afecţiuni respiratorii (inhalaţii, unguente cu aplicaţie pectoralǎ)  ; nevralgii,

mialgii (uz extern)   gudronul  : dermatoze cronice : eczeme, psoriazis (unguente)

Page 24: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 24/77

24

Pinus nigra –   pin negru

Caractere botanice:-arbore înalt de 30-40 m, cu ritidom brun negricios,adânc brăzdat, acoperit cu solzi 

-frunze lungi de 8-18 cm,  grupate câte două pemicroblaşti, rigide, drepte sau curbate, ascuţite -flori unisexuat monoice ; conurile sunt ovale, brungălbui Prod. farm. : Terebinthina communis  –   răşina obţinută

 prin incizarea trunchiuluiComp. ch. :  ulei volatil (cu pinen, camfen, mircen) ;colofoniuAcţ. terap. : antiseptică ; revulsivă Ind. terap. : afecţiuni respiratorii ; reumatism ; nevralgii

Abies alba –   brad albCaractere botanice:-arbore înalt de 30-50 m, cu o coroană piramidală -trunchiul acoperit cu un ritidom gri-argintiu-f runzele lungi de până la 3 cm, aplatizate, cu vârful obtuz,emarginat; pe faţa inferioară prezintă  două linii stomaticelongitudinale albe-f runzele au dispoziţie alternă, dar sunt orientate în acelaşi plan  ( pectinat ).-florile sunt unisexuat monoice:

  cele bărbăteşti roşietice, solitare, dispuse la baza frunzelor  

 

conurile  femeieşti  cilindrice, verzi-deschise, erecte; lamaturitate se desfac în solzi care cad, rămânând pe ramuridoar axul central

Prod. farm. : Abieti folium (cetina de brad) Abieti pectinatae aetheroleum (uleiul volatil din frunzele proaspete)

Comp. ch. : uleiul volatil conţine acetat de bornil, pinen, limonenAcţ. terap. : antiseptică ; revulsivă ; expectorantă Ind. terap. : afecţiuni respiratorii ; dureri articulare ; nevralgii

Picea abies –  molidCaractere botanice:- arbore înalt de 30-50 m, cu coroană piramidală. -f runzele sunt lungi de 3 cm, ascuţite, alterne, dispuse spiralat în jurul ramurilor  - după uscare se desprind uşor, iar ramurile rămân cu cicatrici aspre -flori unisexuat monoice:

- bărbăteşti dispuse la baza frunzelor; au culoare roşieticăiar apoi gălbuie 

- femeieşti roşietice până la galbene-verzui  Conurile sunt pendente    La maturitate cad in tacte  de pe ramuri

Prod. farm. : Piceae excelsae turiones (mugurii)

 Piceae aetheroleum –  uleiul volatil din frunze şi din vârful ramurilor  Terebinthina communis –  răşina purificată 

Page 25: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 25/77

25

Comp. ch. : ulei volatil cu acetat de bornil, pinen, mircenAcţ. terap. : antiseptică ; expectorantă ; revulsivă (uleiul volatil)Ind. terap. : afecţiuni respiratorii, reumantism 

Taxus baccata –  tisa

Caractere botanice:-arbore cu înăţimea de 10-12 m, cu o coroană largă,conică, şi ramuri subţiri, elastice -este lipsit de canale rezinifere -trunchiul este acoperit cu un ritidom roşu-brun, care  seexfoliază în plăci -frunze aciculare, lungi de 2-3 cm, verzi-închise pe faţasuperioară, verzi-deschise pe faţa inferioară, moi,orientate în acelaşi plan ( pectinat )-florile unisexuat dioice:

- bărbăteşti  de forma unor conuri reduse prezintă la bază bractei similare periantului ;grăunciorii de polen nu au saci aeriferi - femele  prezintă bractei bazale şi o axă scurtă terminată cu un ovul 

-la baza seminţei se dezvoltă o anexă a tegumentului numită aril, care acoperă parţial sămânţa; ariluleste roşu, mucilaginos, bogat în glucide-cu excepţia arilului, întreaga plantă este toxică pentru om şi animale Prod. farm. : Taxi folium ; Taxi cortex

Comp. ch. : alcaloizi diterpenici derivaţi ai taxanului Acţ. şi ind. terap. : anumiţi alcaloizi diterpenici sunt utilizaţi pentru semisinteza compuşilor

 paclitaxel (Taxol®) şi docetaxel (Taxotere®), cu acţiune anticanceroasă   aceste substanţe medicamentoase stabilizează microtubulii din componenţa fusului de

diviziune şi blochează diviziunea celulară  

sunt indicate în tratamentul unor forme severe de neoplasm mamar şi ovarian

Ephedra distachya - cârcel 

Caractere botanice:-subarbust   cu înălţimea de 30-100 cm, dioic, cu tulpini şiramuri articulate cu noduri şi internoduri evidente. -frunze solzoase, mici şi opuse -f lorile bărbăteşti sunt grupate în inflorescenţe compacte -f lorile femeieşti, dispuse câte 2 la extremitatea ramurilor au  mai multe bractei bazale şi câte un ovul cu 2 integumente

-la maturitate, sămânţa este învelită în bracteile cărnoase cuaspect de bacă roşie Prod. farm. : Ephedrae herba  –  se recoltează toamna Comp. ch. : alcaloizi (pseudoefedrină) Acţ. terap. : vasoconstrictoare, cu efect decongestionant(extern) şi hipertensiv (intern) ; bronhodilatatoare, stimulantăcardiacă şi a sistemului nervos central 

Ind. terap. : ca decongestionant nazal (picături pentru nas) în stări gripale, astm, hipotensiunearterială (uz intern) OBS: în scop medicinal se foloseşte efedrina sintetică 

Page 26: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 26/77

26

LUCRAREA PRACTICĂ 4 

Ramura plantelor Angiosperme (Încrengătura Magnoliophyta)Ramura Magnoliide

Ordinul PIPERALESFamilia ARISTOLOCHIACEAEAr istolochia clematitis –  mărul lupului 

Ramura monocotiledonatelorOrdinul ASPARAGALES

Familia AMARYLLIDACEAE (ex-Alliaceae, ex-Liliaceae)Alli um ursinum –  leurdă 

Familia RUSCACEAEConvall aria majali s -  lăcrămioare Ruscus aculeatus - ghimpe

Ordinul LILIALESFamilia COLCHICACEAE

Colchicum autumnale –  brânduşa de toamnă 

Ordinul POALESFamilia POACEAE (GRAMINEAE)

El ymus repens –  pirRamura eudicotiledonatelor

Ordinul RANUNCULALESFamilia BERBERIDACEAE

Berberis vulgari s –  dracilă Familia PAPAVERACEAE

Papaver rhoeas –  mac roşu Papaver somniferum  –  mac de grădină Cheli donium majus - rostopască 

Page 27: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 27/77

27

Ar istolochia clematitis –  mărul lupului Caractere botanice :-  plantă ierboasă perenă cu rizom ramificat- tulpina neramificată, erectă sau ascendentă, lignificată în partea inferioară - frunzele oval-triunghiulare au bază cordată şi vârf rotunjit 

- flori galbene grupate câte 2-8 la baza frunzelor; corolă  tubuloasă,zigomorfă - fructul: capsulă  pendentă Prod. farm. :  Aristolochiae herba et radix Comp. ch. : acizi aristolochici ; ulei volatil ; alcaloizi Acţiuni : antibacteriană, stimulantă a acţiunii fagocitare;  ocitocică,emenagogă Ind. terap. : răni infectate, ulcer de gambă OBS: acizii aristolochici sunt toxici (cancerigeni, genotoxici). Din acestmotiv, utilizarea mărului lulpului pe cale internă este nerecomandată.

All ium ursinum  –  leurdă Caractere botanice :- plantă ierboasă perenă cu bulb îngust-ovoidal- emană un puternic miros de usturoi, chiar şi fără lezarea ţesuturilor  -frunzele sunt bazale, dispuse câte 2-3, formă eliptic-lanceolată, cu limbul lungde până la 20 cm şi lat de 3-6 cm; peţiolul este mai lung de 5 cm-flori grupate în inflorescenţă de tip umbelă simplă, ce are la bază bractei albecaduce-florile au perigon albProd. farm. : Alii ursini folium; Alii ursini bulbus

Comp. ch. : compuşi sulfuraţi ; flavonozide  ; vitamine ; cantităţi crescute demacro- şi microelemente minerale Acţ. terap. : antimicrobiană, vermifugă, stomachică ; hipolipemiantă ;antiagregant plachetară ; antihipertensivă Ind. terap. : adjuvant în ateroscleroză, hipertensiune, gripă, răceli 

Convall aria majali s -  lăcrămioare 

Caractere botanice :-plantă ierboasă perenă cu rizom orizontal , alungit, alb

-tulpina este verde, subţire, înconjurată la bază de resturile uscate aletecilor din anii precedenţi. -frunzele, în număr de 2-3, sunt bazale, au formă eliptic-lanceolată până la ovoidală; sunt aproape lipsite de peţiol  -florile sunt albe, urceolate, foarte odorante, grupate în racemunilateral  -fructul este o bacă roşie Prod. farm. : Convallariae herba, Convallariae foliumComp. ch. : glicozide cardiotonice (convalatoxozida,convalatoxolozida) ; saponine sterolice (convalarozida)Acţ. terap. : cardiotonică, diureticăInd. terap. : insuficienţă cardiacă, cord pulmonar cronic (sub forma unor preparate farmaceutice cuextracte standardizate în glicozide cardiotonice) 

Page 28: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 28/77

28

Ruscus aculeatus - ghimpeCaractere botanice :-subarbust  cu rizom târâtor şi tulpină erectă, rigidă, bogat ramificată, cu port tufos -ramurile prezintă filocladii ovate, rigide, verzi-închise, atenuate în spini

ţepoşi ; pe filocladii se dezvoltă  frunze foarte reduse, membranoase, şi flori mici trimere, dioice sau poligame-fruct: bacă roşie -s pecia creşte în România sporadic în poieni, rarişti de pădure, tufărişurişi este ocrotită prin lege; e cultivată la plantă decorativă Prod. farm. :  Rusci rhizomaComp. ch. : saponine sterolice (ruscină, ruscozid) ; fitosteroli,triterpeneAcţ. terap. : capilaroprotectoare ; venotonică ; antiinflamatoare ;antiedematoasă Ind. terap. : varice, hemoroizi (sub formă de comprimate sau unguentecu extracte standardizate)

Colchicum autumnale –  brânduşa de toamnă Caractere botanice :-plantă ierboasă perenă - prezintă în sol un bulbotuber ; acesta emite  primăvara  3-4 frunzelanceolate, lungi, glabre, netede-f lorile, în număr de 1-4, apar toamna  şi au un perigon roz sauliliachiu, infundibuliform; sunt alcătuite din 6 tepale inserate pe 2verticile, 6 stamine galbene şi un gineceu superior tricarpelar.-f ructele şi seminţele apar doar în  primăvara următoare, ajungând lamaturitate în mai-iunie ; ele sunt protejate de frunze

-fructul este o capsulă valvicidă -s pecia este prezentă în pajişti umede şi la liziera pădurilor  Prod. farm. : Colchici semen, Colchici bulbusAcţ. terap. : antiinflamatoare specifică în criza de gută ; antimitotică,oprind formarea fusului de diviziune celulară Comp. ch. : alcaloizi (colchicină, demecolcină) Ind. terap. : criza acută de gută (indicaţia actuală a colchicinei) ;leucemie (demecolcina - în prezent indicaţie rară) 

El ymus repens –  pir

Caractere botanice :- plantă ierboasă perenă, cu rizom târâtor , stolonifer-tulpina este verde-cenuşie, de tip pai -frunzele liniare au teacă dezvoltată, amplexicaulă -florile sunt grupate în spice compuse, cu spiculeţe distanţate, multiflore -fructul este o cariopsă turtită şi brăzdată Prod. farm. : Graminis rhizoma Comp. ch. : ulei volatil (cu agropiren, timol, carvonă) ; ulei gras ;saponine ; polizaharide omogeneAcţ. terap. : diuretică, sudorifică, antimicrobiană Ind. terap. : afecţiuni ale căilor urinare descendente, profilaxia calculozeirenale ; bronşită, gripă 

Page 29: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 29/77

29

Berberis vulgari s –  dracilă 

Caractere botanice : -arbust spinos, de până la 3 m înălţime, prevăzut cu spini trifurcaţi ,lungi de 1-2 cm-frunzele sunt alterne, ovate, cu margine dinţată -florile galbene sunt grupate în raceme pendente  la baza frunzelor; elesunt trimere, cu elementele caliciului, corolei şi androceului dispuse  pecâte două verticile fiecare -la baza staminelor se găseşte un  ţesut senzitiv cu rol în polenizareaentomofilă : atingerea sa declanşează o mişcare ce proiectează antera pestigmat-fructul: bacă ovoidală roşie, cu gust acru şi astringent 

Prod. farm. : Berberidis cortex (scoarţa) Comp. ch. : alcaloizi (ber  berină, berbamină, oxicantină) Acţ. terap. : antibacteriană, antifungică, coleretic-colagogă Ind. terap. : afecţiuni hepato-biliare ; diaree ; dermatologie : răni,eczeme

Papaver rhoeas –  mac roşu 

Caractere botanice :-specie ierboasă anuală, acoperită de peri lungi, aspri-frunzele sunt dublu penat-sectate, peţiolate -florile solitare au 4 petale roşii, 2 sepale caduce şi numeroasestamine negre  -fructul este o capsulă poricidă glabră, globuloasă până la inversovoidă; prezintă un stigmat persistentProd. farm. : Papaveris rhoeados flos Comp. ch. : mucilagii ; antociani ; urme de alcaloiziAcţ. terap. : emolientă, uşor sedativă Ind. terap. : tuse, laringite ; sedativ în pediatrie 

Page 30: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 30/77

30

Papaver somni ferum –  mac de grădină 

Caractere botanice:- plantă ierboasă anuală  glaucă, cu tulpină erectă, înaltă de pânăla 1 m, neramificată. 

-frunzele sunt alungit-ovate, cu margini neregulat-dinţate şi deculoare verde-albăstruie -florile solitare sunt mari; ele prezintă 2 sepale caduce şi 4petale (liliachii, albe sau roze) cu o pată mare violet - închisă la

bază -fructul este o capsulă poricidă, cu peretele bogat în laticifere  -planta este larg cultivată în Iran, India, China şi Turcia pentruobţinerea opiului, iar în Europa pentru seminţele alimentare Prod. farm. :

  Opium crudum (latexul uscat la aer, obţinut prin incizii practicate în capsulele imature); 

  Opii pul vis normatus

 

Papaveri s immaturi fr uctus  (capsulele imature)Comp. ch.: Opiul conţine un amestec de numeroşi alcaloizi,mai importanţi fiind : morfina, codeina, papaverina,codamina, tebaina 

Acţ. terap.:   Morfina: analgezic potent  Codeina : acţiune antitusivă, inhibând centrul tusei din creier ; are şi acţiune analgezică, dar

mai slabă decât morfina   Papaverina: acţiune antispastică 

Ind. terap. : Opiul sub formă de pulberi farmaceutice şi tincturi, se utilizează pentru acţiunea

analgezică, antitusivă (în tusea uscată) şi antidiareică   Morfina se întrebuinţează în durerile de intensitate ridicatǎ.   Codeina este indicată în tusea uscată şi durerile de intensitate medie .  Papaverina se utilizează în spasmele renale, bil iare, menstruale  etc.

Notă : Seminţele de mac sunt comestibile, şi se utilizează în patiserie. Sunt foarte bogate în ulei gras.-  Abuzul de morfină, codeină şi opiu dǎ naştere unor toxicomani i grave  

Cheli donium majus –  rostopască Caractere botanice :- plantă ierboasă perenă, cu tulpina bogat ramificată -organele vegetative conţin un latex portocaliu 

-frunzele au culoare verde pe partea superioară şi cenuşiu-deschisă pe cea inferioară; ele sunt mari, imparipenat-sectate, şi au lobi cumargini adânc crenate -inflorescencenţele de tip umbelă  sunt alcătuite din 2-6 flori galbene -fructul este o capsulă silicviformă; seminţele prezintă strofeolă Prod. farm. : Chelidonii herbaComp. ch. : alcaloizi (chelidonină, berberină, protopină);  enzime proteoliticeAcţ. terap. : colagogă, coleretică, antispastică, antiinflamatoare Ind. terap. : afecţiuni spastice ale cǎilor biliare şi tractului gastro-intestinal; afecţiuni respiratorii : bronşită, tuse  ; in dermatologie

 pentru tratamentul unor negi, dermatite licheniforme

Page 31: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 31/77

31

LUCRAREA PRACTICĂ 5 

Ramura eudicotiledonatelor (continuare):Ordinul Ranunculales

Familia RanunculaceaeAdoni s vernal is –  ruşcuţa de primăvară Consoli da regali s –  nemţişor de câmp Helleborus purpurascens –  spânzNigell a damascena –  chica-voinicului

Ordinul CaryophyllalesFamilia Caryophyllaceae

Gypsophylla paniculata –  ipcărige, floarea miresei

Saponar ia offi cinal is –  săpunariţă Ordinul Santalales

Familia LoranthaceaeViscum album –  vâsc

Ordinul SaxifragalesFamilia Grossulariaceae

Ribes nigrum  –  coacăz negru 

Ordinul Malpighiales

Familia EuphorbiaceaeRicinus communis –  ricin

Familia LinaceaeL inum usitatissimum –  in

Page 32: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 32/77

32

Adonis vernal is –  ruşcuţa de primăvară 

Caractere botanice : - plantă ierboasă perenă , cu rizom scurt şi gros, brun-negricios, de pecare pornesc numeroase rădăcini fibroase

-frunzele sunt mult ipl u penat-sectate cu segmente filiforme-flori  : actinomorfe, solitare, mari-caliciul este format din 5 sepale, iar corola din 10-20 de petale aurii-staminele sunt numeroase-fruct: poliachenă, achenele fiind rotunjite-s pecia creşte în pajiştile xerofile din zona de dealProd. farm. : Adonidis herba ;Comp. ch. : glicozide cardiotonice (adonitoxină) ; flavonozideAcţ. terap. : cardiotonică ;Ind. terap.  :  insuficienţă cardiacă (doar sub formă de preparatestandardizate în glicozide cardiotonice).OBS! Specia este toxică 

Consol ida regali s –  nemţişor de câmp 

Caractere botanice :-specie ierboasă anuală prevăzută cu rădăcină pivotantă -tulpina ramificată în partea superioară şi  prezintă ramuri foartesubţiri -frunzele sunt de 2-3 ori penat sectate, cu lacinii filiforme-flori: zigomorfe, grupate în raceme simple, laxe-perigon violet , pentamer, cu tepala inferioară prelungită într -un pinten -fruct:  foliculă brună -s pecia creşte în locuri ruderale şi semănături Prod. farm. : Calcatrippae flosComp. ch. : alcaloizi diterpenici (delfinina); antocianozide(delfinidină) Acţ. terap. : slab diuretică, uşor analgezică Ind. terap. : afecţiuni ale căilor urinare ; adjuvant în gută 

Hell eborus purpurascens –  spânzCaractere botanice :-specie ierbosă perenă (35 cm)- prezintă rizom şi rădăcini brun-negricioase cilindrice -f runzele bazale sunt lung peţiolate, pedat-sectate cu 7-11segmente lanceolate, serate,-frunzele tulpinale sunt tripartite, sesile

-flori: neodorante, de regulă solitare; ele prezintă cinci tepaleverzi pe faţa interioară şi roşietice la exterior , numeroasestamine.-fruct:  polifoliculă, alcătuită din 3-5 folicule-s pecia creşte la marginea pădurilor şi în păşunile din zona de deal 

Page 33: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 33/77

33

Prod. farm. : Hellebori rhizoma Comp. ch. : glicozide cardiotonice (helebrozida); saponine steroliceAcţ. terap. : antiinflamatoare ; imunostimulatoare ; cardiotonică Ind. terap. : afecţiuni articulare, mialgii, nevralgii (sunt utilizate extactele totale lipsite de glicozidecardiotonice)

OBS: Toate părţile plantei sunt toxice. În sud-vestul ţării creşte Hell eborus odorus, cu tepale galbene-verzui pe ambele feţe ; şi aceastăspecie este considerată medicinală. 

Nigell a damascena –  chica-voiniculuiCaractere botanice :-Specie ierboasă anuală, înaltă de până la 50 cm -frunze: alterne sunt de 2-3 ori penat-sectate, cu segmente filiforme-flori: solitare albastre sau albe; sunt înconjurate de un involucrufiliform sectat, mai lung decât petalele-fruct: capsulă globuloasă ce conţine seminţe negre cu gust de

fragi sălbatici -specia este originară din regiunea mediteraneană, cultivată în scopdecorativ, şi uneori sălbăticită Prod. farm. :  Nigellae semenComp. ch. : alcaloidul damascenină, saponine, ulei volatil Acţ. terap. : uşor antiinflamatoare, antioxidanta, uricozuricInd. terap. : dureri articulare 

Gypsophyll a paniculata –  ipcărige, floarea miresei

Caractere botanice:- plantă ierboasă perenă -rizom acoperit cu un suber de culoare deschisă -tulpina: foarte ramificată de la bază, formând o tufă compactă,sferică -frunze: lanceolate, opuse, treptat îngustate de la bază la vârf, cu 3

nervuri arcuate. -flori: grupate în cime bipare-fruct: capsulă -seminţe: turtite, de culoare brun-negricioasă 

-specia creşte pe soluri nisipoase, în pajişti uscate -este cultivată frecvent în scop ornamental Prod. farm. : Gypsophilae radix (Saponariae albae radix)

Comp. ch. : saponine triterpenice în concentraţie de până la 20% Acţ. terap. : expectorantă Ind. terap. : tuse productivă OBS :-rizomul de ipcărige are şi utilizări în industria alimentară şitextilă.-farmaceutic se utilizeazǎ şi saponinele sub formǎ purificată, caemulgatori.

-inflorescenţele de ipcărige se adaugă buchetelor de flori. 

Page 34: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 34/77

34

Saponari a off icinali s –  săpunariţă 

Caractere botanice :-s pecie ierboasă perenă, cu rizom cilindric, gros, ramificat, acoperit cu un suberroşietic 

-tulpina, ramificată la bază, articulată, cu noduri şi internoduri evidente -frunze: sunt opuse, sesile, glabre, ovat-lanceolate, cu 3 nervuri arcuate evidente -flori: grupate în cime bipare compacte; ele sunt slab odorante, pentamere,gamosepale şi au corola albă la roz -fruct: capsulă Prod. farm. : Saponariae rubrae radixComp. ch. : saponine triterpenice (saporubină) ; flavonozide Acţ. terap. : expectorantă ; emetică (în doze mari) Ind. terap. : tuse productivǎ OBS : - saponinele din această plantă sunt utilizate şi ca emulgatori în tehnica

 farmaceutică-  datorită faptului că reduc tensiunea superficială a apei, se folosesc uneori

ca detergenţi pentru ţesături fine 

Viscum album –  vâsc

Caractere botanice :-arbust dioic de 40-50 cm, semiparazit  pe ramurile unor conifere (brad,molid, pin) sau foioase (mesteacăn, frasin, măr, păr), formând tufeglobuloase, ramificate dicotomic, verzi-gălbui -frunze: coriacee, spatulate, opuse şi persistente -flori: unisexuate sunt galbene, tetramere, dispuse în mici raceme -fruct: este o  pseudobacă alb-translucidă, vâscoasă, cu suprafaţălipicioasă.

Prod. farm. : Visci folium cum stipitesComp. ch. : lectine (glicoproteine) ; viscotoxine (polipeptide toxice) ;amine biogeneAcţ. terap. : antitumorală, imunostimulatoare, antiinflamatoare,hipotensivǎ 

Ind. terap. :-tratamentul adjuvant al anumitor forme de cancer (sub forma unor extracte speciale injectabile)- afecţiuni inflamatorii şi degenerative ale articulaţiilor (preparate injectabile)- hipertensiune arterială (su b formă de infuzie sau macerat) OBS: - colectarea frunzelor de vâsc este preferabil să se realizeze iarna (X-XII), pentru a evitaconfuzia cu frunzele speciei Loranthus europaeus, care sunt caduce

tratamentele cu extracte de vâsc vor fi realizate sub supraveghere medicalǎ 

Ribes nigrum  –  coacăz negru 

Caractere botanice :-arbust  de până la 2 m înălţime -frunze: subrotunde, cu 2-5 lobi seraţi, odorante, prezintă pe faţa inferioară  glande secretoare de

ulei volatil  -flori: campanulate; verzi-roşietice, actinomorfe, grupate în raceme pendente 

Page 35: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 35/77

35

-fructe: bace negre, acrişoare şi aromatice, prevăzute cu sepale persistenteProd. farm. : Ribes nigri folium

Comp. ch. : flavonozide ; tanin ; ulei volatil ; diterpene Acţ. terap. : diuretică, antihipertensivă 

Ind. terap. : afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare ; calculozărenală ; adjuvant în tratamentul reumatismuluiOBS : -fructele bogate în glucide, vitamine (B, C), antociani,flavonozide, pot fi recomandate ca tonic general în convalescenţă,

 fatigabilitate, hipovitaminoză 

Ricinus communis –  ricin

Caractere botanice :-plantă ierboasă cu creştere rapidă, anuală în regiunile temperate şi

arbustivă în regiunile tropicale -tulpina: goală în interior , verde sau roşietică -frunze: sunt alterne, mari, glabre, lung peţiolate,  peltate, palmat- fidate (sau - partite) cu 5-9 lobi-flori: unisexuat-monoice sunt grupate în inflorescenţe terminale specifice euforbiaceelor ( ciaţii ) 

o   flori bărbăteşti, gălbui, sunt dispuse la baza inflorescenţei o   flori femeieşti, roşietice, la vârf  

-fruct: capsulă spinoasă, gri-verzuie, conţinând trei seminţe brunmarmorate; la bază ele prezintă un caruncul , anexă cărnoasă micăde culoare deschisă 

Prod. farm. :  Ricini oleum (ofic. FR X) extras din seminteComp. ch. : seminţele conţin ulei gras cu gliceride ale acidului ricinoleic ; toxalbumina ricină ;alcaloidul ricinină Acţ. terap. : laxativ- purgativă Ind. terap. : constipaţii ocazionale ; după administrarea unor medicamente antihelmintice ; înainteaintervenţiilor chirurgicale în sfera abdominală OBS: -ricina este o substanţǎ foarte toxică ; 5-6 seminţe de ricin pot fi letale pentru copil, iar 10-20de seminţe pentru adult. 

-în timpul extracţiei uleiului gras, toxalbumina este inactivată (denaturată) prin încălzire.-uleiul de ricin precum şi uleiul hidrogenat de ricin prezintă utilizări în tehnica farmaceutică 

Page 36: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 36/77

36

L inum usitatissimum –  in

Caractere botanice :- plantă ierboasă anuală, cultivată 

-tulpina: subţire, erectă, ramificată în partea superioară şi bogată în fibre sclerenchimatice (textile)-frunze: liniare, dispuse altern-inflorescenţe: cimă bipară sau unipară 

-flori: pentamere, albastre sau albe-fruct: capsulă globuloasă gălbuie -seminţele conţin mucilagii în tegument şi ulei gras în cotiledoane Prod. farm. : Lini semen, Lini oleum virginale

Comp. ch. : mucilagii  ulei gras cu trigliceride ale unor acizi graşi polinesaturaţi (linoleic, linolenic)  glicozide cianogenetice

Acţ. terap. : emolientă, laxativă, reglatoare a peristaltismului ; protectoare a mucoaselor

(inclusiv a colonului) ; cicatrizantă Ind. terap. :

  constipaţie (seminţele consumate întregi, cu apă), colon iritabil, colon lezat înurma utilizǎrii laxativelor iritante 

  gastrite, enterite (seminţele consumate întregi, cu minim de 10 ori mai multăapă) 

  inflamaţii dermice (cataplasme, linimente) 

Page 37: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 37/77

Page 38: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 38/77

38

Salix alba –  salciaCaractere botanice:-arbore înalt (25 m), cu lăstari la început păroşi. -frunze: lanceolate, lungi de 5-8 cm, treptat îngustate către vârf şi bază, de 4-6 ori mai lungi decât

late.-f runzele mature sunt discolore, verzi pe faţa superioară şi albăstrui alburii pe cea inferioară ; celetinere sunt argintiu- păroase pe ambele feţe -marginile frunzelor sunt fin serate-flori: unisexuat dioice, dispuse în amenţi cilindrici, care apar odată cu frunzele 

   f lorile bărbăteşti sunt formate din 2 stamine prinse pe o bracteeovată cu 2 glande nectarifere. 

   f lorile femeieşti, dispuse la baza unei bractei, au ovar bicarpelarşi câte o singură glandă nectariferă 

-fruct: capsulă ce conţine mai multe seminţe păroase Prod. farm. : Salicis cortex Comp. ch. : glicozide fenolice (derivaţi ai alcoolului salicilic : salicină,salicortinǎ, populinǎ) ; tanin ; flavonozideAcţ. terap. : antiinflamatoare ; antipireticǎ ; analgezică Ind. terap. : afecţiuni reumatismale, stări gripale, febră 

Populus nigra –  plop negruCaractere botanice :-arbore înalt până la 30 m, cu ritidom negricios şi coroană largă. -mugurii vegetativi sunt ascuţiţi, brun-gălbui, lucioşi, acoperiţi cu rezine lipicioase 

-frunze: deltoide sau rombic-ovate au marginea serat crenată şi vârful acuminat; pe faţa inferioarăsunt verzi-flori: sunt unisexuat dioice, dispuse în amenţi;

  bărbăteşti sunt alcătuite din 5-4 stamine protejate de câte o bractee   femeieşti sunt formate din gineceu bicarpelar adăpostit de o bractee 

-fruct: este o capsulă ce conţine seminţe prevăzute cu peri argintii -Convarietatea ‘Italica’, cu coroana columnară, este frecventcultivată de-a lungul şoselelor. Prod. farm. :  Populi gemmae (mugurii) Comp. ch. : glicozide fenolice (derivaţi ai alcoolului salicilic) ; uleivolatil ; rezine ; taninuri 

Acţ. terap. : cicatrizantă ; antiinflamatoare, antibacteriană Ind. terap. : dermatite, răni uşoare, arsuri solare, degerături,hemoroizi (sub formă de unguent) 

Page 39: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 39/77

39

Hyper icum perforatum –  sunătoare 

Caractere botanice :-plantă ierboasă  perenă, glabră, cu tulpina înaltă de 25-60 cm,bimuchiată şi lignificată la bază 

-frunze: sunt opuse, sesile, ovat-lanceolate, prevăzute cunumeroase glande secretoare translucide, care iau aspectul unor perforaţii; marginea frunzelor este întreagă -flori: dispuse în inflorescenţe cimoase; bisexuate, actinomorfe, pentamere; petalele sunt galbene, unilateral serate, iar androceuleste triadelf-fruct: este o capsulă care se deschide prin 3 valveProd. farm. :  Hyperici herba Comp. ch. : hipericină ; flavonozide (hiperozidă) ; tanin ; uleivolatil Acţ. terap. : cicatrizantă ; antiinflamatoare ; coleretic-colagogă ;antimicrobianǎ, antivirală ; antidepresivă, sedativă 

Ind. terap. : arsuri superficiale, răni, ulcere (gastric, duodenal, degambă) ; depresii, insomnie ; enurezis nocturna ; afecţiuni hepato- biliare

Glycine soja –  soia

Caractere botanice :-plante ierboase anuale cu rădăcină pivotantă, prevăzută cu numeroasenodozităţi -tulpina este înaltă de 30-200 cm, erectă, puţin ramificată, pentamuchiată, păroasă -frunze: trifoliate, cu foliole păroase, ovat-lanceolate -flori: grupate în raceme axilare  ; corola este violacee până la albă,

 papilionată -androceul este monadelf-fruct: este o  păstaie păroasă, cilindrică, conţinând 2-5 seminţeglobuloase-s peciile sunt originare din China şi Japonia, dar sunt cultivate pe totglobul, în scop alimentar.Prod. farm. : Sojae semen, care furnizeazǎ :

  Sojae oleum raffinatum,  Sojae oleum hydrogenatum   Lecithinum ex soja ; 

Comp. ch. : proteine ; ulei gras bogat în lecitine; glucide ; izoflavone cu proprietăţi estrogenice ;Acţ. terap. :

•  nutritivă (seminţele) •  estrogenică (seminţele, izoflavonele) •  hipocolesterolemiantă, hepatoprotectoare (lecitinele) 

Ind. terap. :•  aliment uşor digerabil şi foarte nutritiv •  tratament adjuvant al osteoporozei şi tulburărilor legate de menopauză (izoflavonele)•  hipercolesterolemii, hepatopatii, ciroză (lecitinele) 

 Notǎ : uleiurile se folosesc pentru obţinerea preparatelor injectabile, ca excipienţi la prepararea

unguentelor

Page 40: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 40/77

40

Meli lotus offi cinalis –  sulfină 

Caractere botanice :- plantă ierboasă perenă sau anuală, înaltă de 30-120 cm, bogat ramificată -frunze: trifoliate, cu foliole dinţate 

-flori:  galbene  sunt mici, parfumate, pendente, grupate câte 20-70 în racemeaxilare lungi.-fruct: este o păstaie ovoidală glabră, brun-negricioasă, cu striaţii transversale.-s pecia este comună în pajişti, tufărişuri, locuri ruderale, din etajul inferior pânăîn cel montan.Prod. farm. :  Meliloti flos (oficinal în Ph. Eur. 6)Comp. ch. : cumarină liberă şi glicozide cumarinice (melilotozid, melilotină);flavonozide ; saponineAcţ. terap. : antiedematoasă; favorizează cicatrizarea Ind. terap. :

  insuficienţă venoasă (însoţită de dureri ale gambelor, edeme,crampe, prurit)

 

adjuvant în caz de tromboflebitǎ, hemoroizi –  uz intern echimoze, entorse –  uz extern 

Onon is spinosa –  osul iepureluiCaractere botanice :-subarbust  de talie mică, cu partea inferioară lignificată şi vârfurile ierboase-tulpina: erectă, ramificată de la bază, iar ramurile se termină în spini -pe tulpină sunt prezente două rânduri de peri -frunze: inferioare sunt trifoliate , superioare simple-foliolele sunt ovate, dinţate, lungi de 1-3 cm; foliola mediană este scurt peţiolată -flori: sunt dispuse la baza frunzelor superioare şi formează raceme laxe;ele au

corolă roz-violacee -fruct: este o păstaie globuloasă -întreaga plantă este acoperită cu peri glandulari -s pecia este prezentă în pajiştile xerofile, tufărişuri, locuri aride Prod. farm. : Ononidis radix Comp. ch. : izoflavone (ononină) ; flavonozide ; saponine triterpenice ; ulei volatilAcţ. terap. : diuretică, antilitiazică Ind. terap. : inflamaţii ale aparatului urinar, calculozǎ renală 

Phaseolus vulgari s –  fasoleCaractere botanice :-plantă ierboasă anuală, cu tulpini erecte, scurte sau volubile înalte-f runze trifoliate aspru păroase -flori: alb-rozee sau violet-deschise au carena dispusă în spirală, la fel şistaminele şi stilul; ele pot fi dispuse în raceme cu 2-6 flori-păstăile şi seminţele au formă, mărime şi consistenţă foarte variate.-se cultivă alimentar pentru păstăi, sau pentru seminţele bogate înamidon şi proteine Prod. farm. :  Phaseoli fructus sine semineComp. ch. : flavonozide, fazeolină, fitoalexine, acid silicic Acţ. terap. : diuretică, uşor hipoglicemiantă, protectoare a colagenuluiîmpotriva reacţiilor de degradare, normalizează activitatea enzimelorimplicate în metabolismul glucidicInd. terap. : tratamentul adjuvant al tulburǎrilor disurice şi al diabetuluizaharat neinsulino-dependent

Page 41: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 41/77

41

Sophora japonica –  salcâm japonez

Caractere botanice :-arbore înalt de 20-30 de m-cu ritidom brăzdat longitudinal  

-frunze: sunt imparipenat-compuse şi au 7-11 foliole ovat-lanceolate cu vârful acut.-flori: zigomorfe, alb-verzui, grupate în panicule erecte -f ructul este o păstaie indehiscentă, numită lomentă -s pecia este originară din Asia (China, Japonia), cultivatădecorativ în Europa Prod. farm. : Sophorae flores immaturae (bobocii florali)Comp. ch. : flavone (rutozidă) Acţ. terap. : rutozida măreşte rezistenţa capilarelor, le reduce permeabilitatea (efect antiedematos) ;are acţiune diuretică, antioxidantǎ, antiinflamatoare 

Ind. terap. : hemoragii datorate fragilităţii capilare ; tratament adjuvant al tulburărilor venoase(varice), edeme, tulburǎri ale microcirculaţiei, profilaxia aterosclerozei Bobocii de Sophora japonica sunt produsul vegetal cu cel mai ridicat conţinut în rutozidǎ (20%).

Page 42: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 42/77

42

LUCRAREA PRACTICĂ 7 

Ramura eudicotiledonatelor (continuare):Ordinul Rosales

Familia ROSACEAE  Agrimonia eupator ia   - turiţă mare   Geum ur banum  - cerenţel   Potenti ll a anseri na   –  coada racului   Rosa canina  - măceş   Rubus idaeus - zmeur    Crataegus monogyna   - păducel   Pyrus communis  - păr    Cerasus avium –  cireş 

Familia RHAMNACEAE  Frangula alnus –  cruşin 

Agr imonia eupator ia –  turiţă mare 

Caractere botanice :- plantă ierboasă perenă, cu rizom scurt - tulpina aeriană este înaltă de până la 1 m - frunzele imparipenat-compuse, cu 5-9 foliole mari, între

care se intercalează foliole mai mici; frunzele au culoareverde-cenuşie pe faţa inferioară, datorită pilozităţii dese - florile galbene, pentamere, grupate în spice alungite- fructul achenă prevăzută cu o coroană de peri Prod. farm. : Agrimoniae herba

Comp. ch.: tanin, flavonozide, ulei volatil, principii amare ;Acţ. farm. : astringentă, antidiareică, cicatrizantǎ,

 bacteriostaticǎ, hepatoprotectoare ;Ind. terap. : diaree acutǎ nespecificǎ ;

-  inflamaţii buco-faringiene ;-  leziuni superficiale ale pielii;- 

adjuvant în afecţiuni hepatice.

Page 43: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 43/77

43

Geum urbanum  - cerenţel 

Caractere botanice :- plantă ierboasă perenă, cu rizom scurt, acoperit de un suber

 brun; prin rupere sau tăiere, urmată de umezire, rizomul

degajă un miros plăcut de cuişoare -tulpina puţin ramificată, de talie mijlocie-frunzele bazale sunt imparipenat compuse cu 3-5foliole lobate mai mari şi 2-4 perechi de foliole mai mici;frunzele tulpinale sunt trifoliate, serate, având la bază douăstipele mari-flori galbene grupate în raceme laxe-fructul poliachenă globuloasă, alcătuită din numeroaseachene prevăzute cu un stil încovoiat ca o croşetă Prod. farm. : Gei rhizoma ;

Comp. ch. : tanin ; un glicozid al eugenolului, cu miros decuişoare (geina) ;

Acţ. terap. : astringentă, antiseptică, cicatrizantă,antisudorifică ;

Ind. terap. : diaree; faringite şi laringite (gargarisme);hemoroizi, răni superficiale. 

Potenti ll a anserina   –  coada racului

Caractere botanice :- plantă ierboasă perenă cu rizom şi stoloni lungi - frunzele imparipenat-compuse, dispuse în rozetă bazală ;între foliole mai mari se află intercalate foliole mici;foliolele sunt ovate, uniform serate, catifelat păroase,argintii pe faţa inferioară.- florile solitare galbene lung pedunculate-fructul poliachenă. Prod. farm. : Potentillae anserinae herba ; Comp. ch. : taninuri, flavonozide; fitosteroli ;Acţ. terap. : astringentă, antidiareică, hemostatică ;

creşte tonusul uterin ;Ind. terap. : diaree nespecificǎ, rǎni superficiale;

inflamaţii buco-faringiene ; dismenoree.

Page 44: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 44/77

44

Rosa canina - măceş 

Caractere botanice :-arbust cu ramuri lungi, prevăzute cu ghimpi

- frunzele alterne, glabre, imparipenat-compuse cu 5-7 foliole; la baza frunzelor se află două stipele sudate - florile albe sau roz sunt izolate sau grupate în corimb; posedă unreceptacul de forma unei cupe (hipanţiu), de a cărui margine suntfixate 5 sepale- fructul (măceaşa) este roşu, oval, alcătuit din receptacul devenitcărnos  în care sunt incluse numeroase achene păroase Prod. farm. :  Rosae pseudo-fructus (syn. Cynosbati fructus) 

oficinal Ph. Eur. 6 ; Cynosbati semen (achenele) ;Comp. ch. : pseudo-fructus : vitaminele C, B1, B2, carotenoide,

 pectine, tanin, glucide, acizi organici ;semen : ulei gras cu acizi graşi polinesaturaţi ;

Acţ. terap. :  pseudo-fructus : vitaminizantă, semen: diuretică ;Ind. terap. : pseudo-fructus : hipovitaminoză C ;

 semen: afecţiuni ale căilor urinare.

Rubus idaeus - zmeur

Caractere botanice :-arbust spinos cu ramuri arcuite, lungi de 1 - 2,5 m.-frunzele imparipenat-compuse, cu 3, rar 7 foliole, argintiu-

 păroase pe faţa inferioară ; marginea foliolelor este serată. -flori albe pentamere grupate în corimb; florile se dezvoltă

 pe ramurile din anul precedent-fruct polidrupă roşie, care se desprinde cu uşurinţă de pereceptaculul alb, conic.

Prod. farm. : Rubi idaei folium ; Comp. ch. : taniuri, ulei volatil, flavonozide ;Acţ. terap. : astringentă, cicatrizantă, uşor antispastică ;Ind. terap. : diaree nespecificǎ, inflamaţii ale mucoasei

 buco-faringiene.

Page 45: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 45/77

45

Crataegus monogyna  - păducel

Caractere botanice :-arbust spinos (1-3 m)-frunzele obovate, romboidale, prevăzute cu 3-7 lobi; inciziile

depăşesc de regulă jumătatea demi-limbului (marginea frunzei estede tip penat- partit); pe faţa superioară, frunzele sunt glabre,lucioase, iar pe cea inferioară albicios-verzui- florile albe (uneori roz) au un miros puternic, neplăcut, şi suntdispuse în corimbe scurte- flori pentamere cu numeroase stamine cu antere roşii - fructe ovoidale roşii sunt de tip drupă şi conţin un sâmbure ovalProd. farm. : Crataegi folium cum flore (of. Ph. Eur. 6 şi FRX) ;Crataegi fructus (of. Ph. Eur. 6) ; Comp. ch. : 

 folium cum flore :  flavonozide (hiperozidǎ, rutozidǎ, vitexinǎ), procianidine oligomere, acizi triterpenici, amine biogene ;

 fructus : flavonozide, acizi triterpenici (în concentraţie mairedusǎ decât produsul precedent), taninuri. 

Acţ. terap.: măreşte forţa de contracţie a miocardului, îmbunătăţeşte irigarea acestuia ; creşterezistenţa inimii în condiţii de hipoxie ; antiaritmică ; uşor sedativă şi antihipertensivă. 

Ind. terap. : insuficienţă cardiacă, angină pectorală, aritmii 

Pirus pyraster   –   păr pădureţPyrus communis –   păr cultivat

Caractere botanice:- arbore cu sau fără spini - frunze: ovate, îngustate mai mult sau mai puţin către

 bază, glabre.- florile albe, pentamere, sunt dispuse în corimb- fructul poamă, cu mezocarp cărnos, dulce Prod. farm. : Pyri folium

Comp. ch. : heterozide fenolice (arbutozid); taninuri ;Acţ. terap. : diuretică, antiseptică urinară, antilitiazică,astringentă ;Ind. terap. : afecţiuni inflamatorii ale căilor urinare,litiază renală 

Page 46: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 46/77

46

Cerasus avium  - cireş; Cerasus vulgaris  - vişin

Caractere botanice:-arbori cu frunze avand limb eliptic până la obovat, margine

 serată , -flori albe pentamere, grupate în fascicule care au la bazăcâteva bractei,-fruct drupă globuloasă lung pedunculată,-cireşul are frunze mai lungi (8-15 cm) şi mai subţiri decâtvişinul ; ele sunt dispers pubescente pe dos.- peţiolul prezintă către baza limbului o  glandă nectariferăroşie  cu aspect verucos; inflorescenţele nu au frunzenormale la bază Prod. farm. : Cerasorum stipites (pedunculii fructelor) ;Comp. ch. : flavonozide, saponine, tanin, săruri de potasiu ;Acţ. terap.: diuretică Ind. terap. : afecţiuni inflamatorii ale aparatului urinar,litiaze renale

Frangula alnus –  cruşin 

Caractere botanice :-arbust sau arbore de talie mică, nespinos -ramurile tinere sunt brun-violacee, cu lenticele gri,alungite- frunze: alterne, eliptic-ovate, mai late în jumătateasuperioară, verzi-lucioase-flori hermafrodite, verzui, pentamere, mici, solitaresau grupate în inflorescenţe axilare -fruct drupă, moale, întâi verde, apoi roşu-violetă iarla maturitate neagră, cu 2-3 seminţe ;Prod. farm. : Frangulae cortex (scoarţa ramurilor) Comp. ch. : glicozide antrachinonice(glucofranguline, franguline) ;

Acţ. terap. : laxativ- purgativă ; Ind. terap. : constipaţii ocazionale. 

Page 47: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 47/77

47

LUCRAREA PRACTICĂ 8 

Ramura eudicotiledonatelor (continuare): Ordinul Rosales

Familia ELAEAGNACEAEH ippophaërhamnoides - cătină 

Familia CANNABACEAECannabis sativa - cânepă Humulus lupulus –  hamei 

Familia URTICACEAEUr tica dioica - urzică 

Ordinul CucurbitalesFamilia CUCURBITACEAE

Cucur bita pepo   - dovleac 

Ordinul FagalesFamilia Fagaceae

Castanea sativa   –  castan bunQuercus robur  –  stejar  

Familia BETULACEAEBetula pendula –  mesteacăn Corylus avell ana - alun 

Familia JUGLANDACEAEJuglans regia - nuc 

Page 48: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 48/77

48

H ippophaërhamnoides - cătină 

Caractere botanice : -arbust spinos înalt de 1-2 (4) m.-frunze: sunt aproape sesile, l iniare , uninerve;-flori: mici, verzui, unisexuat dioice şi apar înaintea frunzelor.

◦  bărbăteşti sunt grupate în amenţi scurţi  ◦   femeieşti sunt izolate sau dispuse în mici glomeru le

axilare  -fruct: este o pseudo- drupă portocalie, globuloasă Prod. farm. : Hippophaë fructus ; Comp. ch. : carotenoide ; vitaminele B1, B2, C, E ; ulei gras cugliceride ale acidului oleic ; flavonozide (glicozide alequercetinei, kaempferolului) ;

Acţ. terap. : tonică generală ; antifungică ; cicatrizantă ;Ind. terap. : hipovitaminoze, afecţiuni dermatologice, urticarie,afecţiuni oculare. 

Cannabis sativa –  cânepă Caractere botanice: -plantă ierboasă anuală dioică -indivizi cu flori bărbăteşti: cânepa de vară -indivizi cu flori femeieşti: cânepa de toamnă -tulpini înalte, de până la 4 m, puţin ramificate 

-frunze: alterne, palmat-sectate , cu 3-9 segmente laceolate, serate-tulpinile conţin fi bre sclerenchimatice , celulozice, utilizate în industria textilă -cânepa de vară poartă raceme răsfirate din cime cu flori bărbăteşti, cu 5 tepale verzui şi 5stamine-cânepa de toamnă prezintă spice cu glomerul e axi lare  reunind flori nude, protejate de câte o

 bractee-fruct: este o achenă -întreaga plantă este acoperită cu peri glandulari , mai numeroşi pe somităţile floralef emeieşti; produsul lor de secreţie este o oleorezină Produs utilizat : Cannabis herba  –  inflorescenţele femele cu

frunze, obţinute de la cânepa indiană (Cannabis sativa var.indica)Comp. ch. : oleo-rezină (conţinând canabinoizi) Acţiune : analgezică, antispastică, sedativă, hipnotică,halucinogenă, antiemetică, antiglaucomatoasă Ind. terap. : datorită faptului că acţiunile terapeutice nu potfi disociate de acţiunea halucinogenă, utilizarea cânepei înterapeutică este foarte limitată, rezervată unor cazuri

 particulare de cancer, astm, glaucom, emeză şi scleroză

multiplă 

Page 49: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 49/77

49

Humulus lupulus –  hamei

Caractere botanice :- plantă ierboasă volubilă, cu tulpină lungă de până la 6 m, aspru- păroasă -frunze: opuse, palmat-lobate  până la partite; ele prezintă  peri aspri

-specia este dioică -inflorescenţele bărbăteşti sunt panicule , cu flori pentamere verzui-f lorile femeieşti sunt grupate câte 2 la baza unor bractei, ceformează inflorescenţe sub formă de conuri ;  bracteile au pe

 partea internă glande secretoare ruginii -fruct: achenă Prod. farm. :  Lupuli flos –   inflorescenţele femeieşti; Lupuli

 glandulae  –  glandele secretoareComp. ch. : oleo-rezine ; principii amare ; substanţe estrogenice Acţ. terap. : tonic amară, stomahică; sedativă, antispastică Ind. terap. : nervozitate, tulburǎri de somn ; tulburări legate demenopauză ; inapetenţă, tulburări digestive 

Ur tica dioica –  urzica

Caractere botanice:

- plantă perenă prevăzută cu rizom-frunzele opuse, serate, de culoare verde-închisă, acoperite cu peri secretori urticanţi - specie dioică cu flori foarte mici, verzui şi unisexuate, dispuse înglomerule, grupate la rândul lor în raceme ramificate-fruct: achenăProd. farm.: Urticae folium; Urticae herba; Urticae radix ;

Comp. ch.: frunzele: acizi graşi nesaturaţi ; derivaţi ai acidului cafeic 

vitamine (C, B, K), săruri minerale (ale K, Mg, Ca, Si, Fe,şi altor microelemente) 

rădăcinile : steroli ; lectine; lignaniAcţ. terap: frunzele : diuretică ; antiflogistică ; hemostatică, hematopoietică, remineralizantă ; tonică a

firului de păr  rădăcinile : antiinflamatoare, imunomodulatoare, anticongestivă, diuretică, antiandrogenă 

Ind. terap. : frunzele : adjuvant în reumatismafecţiuni bacteriene şi inflamatorii ale cǎilor urinare 

 prevenţia şi tratamentul adjuvant al litiazei renalesânger ări nazale, gingivale ; anemiestǎri de convalescenţă hipovitaminoză, carenţă de oligo-şi microelemente minerale 

rădăcinile : tulburǎri de micţiune din adenomul de prostată 

Page 50: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 50/77

50

Cucurbita pepo  - dovleac 

Caractere botanice :-specie anuală, acoperită cu peri rigizi-tulpina târâtoare sau agăţătoare, prevăzută cu cârcei,

 pentamuchiată şi în centru prezintă o lacună stelată -frunze mari, triunghiular-cordate, adânc palmat-lobate-flori unisexuat monoice, portocalii, mari, dispuse solitar la bazafrunzelor-fructul peponidă, cu epicarp galben sau verde Prod. farm. : Cucurbitae semen Comp. ch. : fitosteroli, ulei gras cu acid linoleic , carotenoideAcţ. terap. : antiinflamatoare ; anticongestivă a ţesutului

 prostatic ; tonifică vezica urinară Ind. terap. : adenom de prostată (stadiu incipient) ; enurezis

Castanea sati va   –  castan bun

Caractere botanice :-arbore înalt de până la 30 m -frunze lanceolate, cu margine dinţată-specia este monoică -florile bărbăteşti sunt dispuse în amenţi subţiri;   florilefemeieşti sunt grupate câte 2-3 la baza amenţilor şi sunt

 protejate de un involucru comun, spinos-fructe: achene brune (castane), închise într-un involucruspinos-seminţele conţin amidon şi sunt comestibile Prod. farm.: Castaneae folium

Comp. ch.: taninuri, flavonozide, mucilagiiAcţ. terap. : antitusivă, antispastică, astringentă,

 bacteriostatică Ind. terap. : tuse, rǎni superficiale 

Page 51: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 51/77

51

Quercus robur –  stejar

Caractere botanice :-arbore de talie mare- frunze obovat-elipsoidale, sinuat penat-lobate până la fidate, cu

 peţiol scurt-florile unisexuat monoice ; cele bărbăteşti sunt reunite în amenţilung pedunculaţi ; flori femeieşti grupate câte 2-3 într-oinflorescenţă cu involucru format din numeroase bractei unite la

 bază -fructe: achene mari, cu pericarp lignificat, protejate la bazǎ deun involucru în formǎ de cupǎ ; poartǎ denumirea popularǎ de« ghindă »Prod. farm.: Quercus cortex

Comp. ch. : taninuri catechice, flavonozide (derivaţi aiquercetinei)Acţ. terap. : astringentă, hemostatică, antidiareică, antiseptică; uşor antiinflamatoare; reduce

 permeabilitatea capilarelor; antipruriginoasă; uşor anestezic locală Ind. terap. : diaree acută, nespecifică ; dermatite inflamatorii ; inflamaţii ale mucoaselor (buco-

faringiană, genitală, anală) Obs: Utilizări similare posedă şi scoarţa gorunului (Quercus petraea  L.), care se distinge de stejar

 prin frunze cu peţiol mai lung şi achene sesile 

Betula pendula –  mesteacăn 

Caractere botanice :-arbore cu ritidom albicios care se exfoliază papiriform -ramuri flexibile, pendente-frunze sunt lung peţiolate, rombice -flori unisexuat monoice grupte în amenţi -fruct: samară micǎ Prod. farm.:  Betulae folium Comp. ch.: saponine triterpenice, flavonozide, ulei

volatil, taninAcţ. terap.: diuretică, antilitiazică, uricozurică,

antiinflamatoareInd. terap. : afecţiuni inflamatorii şi bacteriene ale cǎilor

urinare; adjuvant în caz de litiazǎ renalǎ şi reumatism

Page 52: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 52/77

52

Corylus avellana - alun

Caractere botanice :-arbust de până la 6 m înălţime -frunze lat obovate sau subrotunde, acuminate, cu baza

cordată, dublu serate, la maturitate păroase doar pe faţainferioară -flori unisexuat monoice, cele bărbăteşti grupate înamenţi lungi şi flexibili; florile femeieşti, grupate câte2-3, sunt protejate de un involucru din care la înflorireapar vizibile la exterior doar stigmatele roşietice -fruct : achenă cu involucru campanulat Prod. farm.: Coryli folium Comp. ch.: taninuri, flavonozide, procianidine, urme

de ulei volatilAcţ. terap.: astringentă, antimicrobiană Ind. terap.: diaree nespecifică, leziuni cutanate uşoare 

Juglans regia - nuc

Caractere botanice :

-arbore înalt de până la 30 m, cu scoarţă cenuşie,netedă -frunze imparipenat-compuse, dispuse altern;foliolele sunt întregi, eliptice, glabre-flori verzui unisexuat monoice şi apar pe ramuriletinere; cele bărbăteşti sunt grupate în amenţi

 pendenţi, iar cele femeieşti sunt grupate câte 2-3 lavârful ramurilor  - fructe: drupe cu mezocarp cărnos, bogat în taninurice conţin o sămânţă oleaginoasă Prod. farm.: Juglandis folium

Comp. ch.: tanin ; flavonozide ; naftochinone(juglonă) ; acizi fenol-carboxilici ; ulei volatil

Acţ. terap. : astringentă, antiinflamatoare ; antisecretoare ; reduce permeabilitatea capilarelor ;antipruriginoasă ; antiseptică ; uşor hipoglicemiantă 

Ind. terap. : inflamaţii şi leziuni superficiale ale pielii ; hiperhidrozǎ (palmarǎ, plantarǎ) ; eczemecronice (în pediatrie, asociat cu Violae tricoloris herba)

Page 53: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 53/77

53

LUCRAREA PRACTICĂ 9 

Ramura eudicotiledonatelor (continuare):

 Ordinul BrassicalesFamilia BRASSICACEAE (CRUCIFERAE)

Brassica n igra - muştar negru Sinapis alba   –  muştar alb Capsella bur sa-pastoris - traista-ciobanului

Ordinul Malvales (Columniferales)Familia MALVACEAE

Al theaea offi cinali s –  nalbă mare Al cea rosea –  nalbă de grădină 

Malva sylvestr is - nalbă Familia TILIACEAETil ia cordata   –  tei puciosTi li a tomentosa   –  tei argintiuTi li a platyphyll os - tei cu frunza mare

Ordinul SapindalesFamilia SAPINDACEAE

Aesculus hi ppocastanum   –  castan ornamental

Familia Ericaceae

Vaccinium myrti llus –  afinVaccin ium vitis-idaea –  meriș or

Page 54: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 54/77

54

Brassica nigra - muştar negru 

Caractere botanice :- plantă ierboasă anuală, ramificată în partea superioară -f runzele bazale sunt peţiolate, lirate, cu segmentul terminal mult mai

mar-f runzele superioare de la baza inflorescenţelor sunt liniare saulanceolate, întregi sau dinţate -inflorescenţa este un racem terminal; florile sunt galbene, tetramere-fructele sunt silicve erecte, dispuse alipit de axa inflorescenţei;ele conţin seminţe negricioase, globuloase Prod. farm. : Sinapis nigrae semen

Comp. ch. : tioglicozide (sinigrozidǎ) ; lipideAcţ. terap : revulsivă, antiinflamatoare, analgezică, bacteriostatică Ind. terap. : afecţiuni articulare, afecţiuni respiratorii (cataplasme)

Sinapis alba   –  muştar alb Caractere botanice :-plantă anuală de talie mai mică decât specia precedentă, acoperită cu peri aspri -toate frunzele sunt peţiolate, penat- fidate până la penat -sectate -florile sunt galbene, tetramere, grupate în racem simplu-fructul este o silicvă cilindrică, rigid păroasă; între seminţe prezintă gâtuiri, fructele sunt dispuse perpendicular pe axa inflorescenţei -seminţele sunt gălbui-bruneProd. farm. : Sinapis albae semen (Erucae semen )

Comp. ch. : tioglicozide ; ulei grasAcţ. terap. : revulsivă, antiinflamatoare, bacteriostatică ; stomahică Ind. terap. : reumatism, afecţiuni articulare, afecţiuni respiratorii (subformă de cataplasme) 

Capsella bur sa-pastoris - traista-ciobanului

Caractere botanice :-plantă anuală sau bienală cu tulpină erectă, ramificate -frunzele bazale sunt dispuse în rozetă. Au formă oblanceolată şimargine neregulat penat-sectată, frunzele tulpinale sunt sagitate-florile sunt albe, tetramere, grupate în raceme adesea ramificate-fructul este o siliculă cordiformă Prod. farm. :  Bursae pastoris herbaComp. ch. : flavonozide, amine biogene (acetilcolinǎ, tiraminǎ) Acţ. terap. : creşte contractilitatea uterinǎ, hemostatică Ind. terap. : metroragii, sângerǎri nazale, leziuni superficiale ale pielii 

Page 55: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 55/77

55

Al theaea offi cinali s –  nalbă mare Caractere botanice :-plantă ierboasă, înaltă de până la 2 m, cu rădăcină groasă, cilindrică  şi tulpină catifelat- păroasă, erectă 

-frunzele sunt triunghiular-ovate, 3-5 lobate, acoperite de peri tectorideşi, care le conferă o suprafaţă catifelată şi o culoare cenuşie -florile de circa 2 cm în diametru sunt dispuse în cime axilare-corola este formată din 5 petale libere, albe sau roze -fructele stelat- pubescente sunt asemănătoare unorProd. farm. :  Althaeae radix, Althaeae foliumComp. ch. : mucilagii ; ulei eteric ; flavonozideAcţ. terap. : emolientă, anti-iritativă, imunostimulatoare,expectorantă Ind. terap. : afecţiuni iritative ale mucoaselor : bucală (gingivită,stomatită); gastro-intestinală; a căilor respiratorii (faringită, laringită),tuse seacă şi productivă 

Al cea rosea –  nalbă de grădină 

Caractere botanice :-plantă ierboasă perenă robustă , înaltă de până la 3 m-frunzele sunt cordiform-rotunde, acoperite cu peri aspri-florile sunt mari (circa 10 cm în diametru), în general roz sau albe,uneori roşii, violete sau negre, grupate în raceme terminale-planta este cultivată în scop ornamental şi medicinal Prod. farm. : Malvae arboreae flos sine calicibus (petalele)Comp. ch. : mucilagii ; antociani (alteină) ; fitosteroliAcţ. terap. : emolientă, anti-iritativǎ, antiinflamatoare Ind. terap. : afecţiuni respiratorii : faringită, laringită, tuse (intră încom ponenţa ceaiurilor de tip Species pectorales)

Malva sylvestr is - nalbă Caractere botanice :-plantă ierboasă bienală sau perenă -f runzele sunt peţiolate, rotunjite, de la palmat-lobate

 până la fidate -florile sunt violet-deschise sau roze, grupate câte 3-5în cime axilare-fructul : poliachenă-creşte în locuri ruderale, margini şi rarişti de pădure Prod. farm. :  Malvae sylvestris flos Comp. ch. : mucilagii; flavonozide ; antociani(malvidină) ; taninAcţ. terap. : emolientă, anti-iritativă 

Page 56: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 56/77

56

Ind. terap. : -afecţiuni iritative ale mucoaselor  :- bucală (gingivită, stomatită) -gastrică -a căilor respiratorii (faringită, laringită, tuse uscatǎ iritativă) 

-afecţiuni respiratorii (în ceaiuri Species pectorales)

-inflamaţii ale mucoasei buco-faringiene (gargarisme) ; gastrite

Til ia cordata   –  tei pucios

Caractere botanice :-arbore de talie mare, cu trunchi prevăzut cu ritidom neted, gri-frunzele cordiforme sunt glabre, dar prezintă pe faţa inferioară, la unghiurile dintre nervuri, smocuride peri tectori ruginii-f lorile actinomorfe sunt plăcut mirositoare, gălbui, pe tipul 5, cu sepale şi petale libere, cu

numeroase stamine unite  prin filamente în 5 mănunchiuri; florile sunt grupate câte 3-15 îninflorescenţe cimoase, iar axa inflorescenţei este parţial concrescută cu o bractee care ajută larăspândirea fructelor de către vânt -fructul este o achenă cu pericarp subţire cu 2-3 coaste puţin evidente 

Ti li a tomentosa   –  tei argintiuCaractere botanice :-arbore cu frunze mai mari, alb-cenuşii pe faţa inferioară datorită perilor stelaţi -cimele sunt formate din 7-9 flori, iar bracteea este tomentoasă -această specie înfloreşte mai târziu, după T. platyphyllos şi T. cordata, în luna iulie

Ti li a platyphyll os - tei cu frunza mareCaractere botanice :-frunzele acestei specii sunt verzui-albicioase sau cenuşii pe faţa inferioară iar la unghiul nervurilorse găsesc smocuri de peri albicioşi -inflorescenţa reuneşte 2-5 flori-achena are pericarpul gros, cu 4-5 coaste evidente-această specie este prima care înfloreşte, dintre cele trei specii menţionate 

Prod. farm. : Tiliae flos - inflorescenţele cu bracteide la Tilia cordata, T. platyphyllos sau hibrizii

acestora; FR X oficializeazǎ inflorescenţele cu saufǎrǎ bractei de la Tilia cordata, T. platyphyllos şi T.

tomentosa Comp. ch. : mucilagii ; flavonoizde; ulei volatil (cufarnesol); saponine triterpenice Acţ. terap. : emolientă, expectorantă ; sudorifică ;uşor sedativă şi antispastică Ind. terap. : afecţiuni respiratorii, stări gripale ;insomnii uşoare, nervozitate 

Page 57: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 57/77

57

Aesculus hippocastanum   –  castan ornamentalCaractere botanice :-arbore înalt de până la 30 m, cu scoarţă cenuşie -mugurii sunt mari şi lipicioşi -f runzele sunt mari, lung peţiolate, palmat-compuse, cu 5-7 foliole

-florile au petale albe cu pete roşietice la bază; sunt dispuse într-o inflorescenţă compusă, erectă,mare-fructul este o capsulă cărnoasă dehiscentă, ţepoasă, verde, conţinând 1-2 seminţe brune, cu hilcircular mare, albiciosProd. farm. :  Hippocastani semenComp. ch. : complex de saponine triterpenice (escină),flavonozideAcţ. terap. : venotonică, antiedematoasă, antiinflamatoare Ind. terap. : insuficienţǎ venoasǎ cronicǎ (cu durere şi senzaţiede greutate în picioare, crampe, prurit) ;tratamentul adjuvant alvaricelor, flebitelor, hemoroizilor, sindrom posttrombotic,resorbţia hematoamelor; preventiv, în cǎlǎtoriile lungi. 

Vaccinium myrtill us –  afin

- arbust ramificat, cu ramuri muchiate- frunze alterne, caduce, eliptic-ovate, cu margini finserate şi la vârf ascuţite - flori solitare dispuse la baza frunzelor şi au corolăgamopetală rozee-verzuie,urceolată - fructele bace albastru-închise, brumate, globuloaseProd. farm. : Myrtilli fructus recens (fructele proaspete),

 Myrtilli fructus siccus (fructele uscate); Myrtilli folium

Comp. ch. : fructus : antociani (mirtilozide), taninuri,vitamine

 folium: taninuri, flavonozide, proantocianidineAcţ terap. : fructus : capilaroprotectoare ; ameliorează

vederea ; fructele proaspete sunt laxative ; fructeleuscate sunt antidiareice folium : uşor hipoglicemiantă, astringentă 

Ind. terap. : fructus : tulburări de vedere, angiopatie diabetică (extracte îmbogǎţite în antociani) ;fructele uscate: diaree acutǎ nespecificǎ, inflamaţii uşoare ale mucoasei buco-faringiene

 folium : tratamentul adjuvant al diabetului zaharat ; diaree

Page 58: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 58/77

58

Vaccin ium vitis-idaea –  meriș or

- arbust mic- frunze alterne, persistente, coriacee, cumargine întreagă, obovată, vârf rotunjit şi

 prezintă puncte brune pe faţa inferioară - flori dispuse în raceme terminale cu 2-6flori roze- fructe bace sferice roşii Prod. farm. : Vitis-idaeae folium

Comp. ch. : glicozide fenolice (arbutozidă) ;taninuri ; flavonozideAcţ. terap. : antiseptică a căilor urinare Ind. terap. : afecţiuni bacteriene şiinflamatorii ale cǎilor urinare 

Page 59: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 59/77

59

Lucrarea practică 10 

Ramura eudicotiledonatelor (continuare):Ordinul Ericales

Familia PrimulaceaePrimul a veri s (Primula officinali s) –  ciuboț ica cucului

Ordinul BoraginalesFamilia Boraginaceae

Symphytum offi cinale –  tătăneasă 

Ordinul GentianalesFamilia Gentianaceae

Centaur ium erythr aea(Centaur ium umbell atum)  – fierea- pământului Familia Apocynaceae

Vinca minor  –  saschiu

Ordinul LamialesFamilia Scrophulariaceae

Digitali s lanata –  degeț el lânosDigitali s purpur ea –  degeț el roș u

Familia PlantaginaceaePlantago lanceolata –  pătlagina îngustă Plantago major  –  pătlagina mare Plantago media –  pătlagina medie 

Ordinul SolanalesFamilia Solanaceae

Atroppa bell adonna   –  mătrăgună Solanum dulcamara   –  lăsnicior Capsicum annuum –  ardei iute

Page 60: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 60/77

60

Primul a veri s (Primul a officinali s) –  ciuboț ica cucului

- plantă ierboasă perenă cu rizom cilindric, de pecare pornesc numeroase rădăcini adventivesubţiri, albe. 

- frunze dispuse în rozetă bazală, ovat-lanceolate,margine crenat-serată, vârf rotunjit - tulpini scapiforme, cilindrice, argintiu- păroase,cu o umbelă din 6-18 flori la vârf.- flori pentamere, hermafrodite, cu corolătubuloasă, galben-aurie- fruct: capsulă care se dezvoltă în caliciul

 persistentProd. farm. : Primulae radix ; Primulae flos ; Comp. ch. :  saponine triterpenice (acid

 primulinic) ; flavonozide

Acţ. terap. : ex pectorantă Ind. terap. : tuse productivă (din bronşite,traheite, stări gripale)

Symphytum offi cinale –  tătăneasă 

- plantă ierboasă perenă, aspru păroasă, cu tulpinaerectă, înaltă de până la 1 m 

-  prezintă rizom scurt, continuat prin rădăcinifusiforme ramificate, cărnoase, acoperite cu subernegru

- frunze ovat-lanceolate, cele bazale peţiolate, celesuperioare sesile, decurente de la un nod la altul, astfeltulpina este aripată 

- inflorescenţa este de tip cimă unipară scorpioidă - flori bisexuate cu corola tubuloasă, de culoare

violacee (rar albicioasă) - f ruct: tetranuculă neagră 

Prod. farm. : Symphyti radix

Comp. ch. : alantoină ; mucilagii ; taninuri ; colină ;alcaloiziAcţ. terap. : cicatrizantă ; antiinflamatoare ;

antiedematoasă ; anti-iritativă ; antimicrobiană Ind. terap. : doar în uz extern, pe pielea intactă :

contuzii, hematoame, entorse, fracturi cu vindecarelentă, inflamaţii ale tendoanelor  ; tromboflebite;furunculoză 

Page 61: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 61/77

61

Centaur ium erythraea (Centaur ium umbell atum)  –  fierea- pământului 

- plantă ierboasă anuală sau bienală cu rădăcină pivotantă - tulpina erectă, ramificată în partea superioară,

tetramuchiată - frunzele bazale obovate sunt în rozetă bazală  ; celecaulinare sunt sesile, opuse, cu 3-5 nervuri arcuate- florile roz grupate în dichazii corimbiforme- fruct: capsulă biloculară Prod. farm. : Centaurii herba Comp. ch. : principii amare, acizi fenolcarboxilici, xantone,

flavoneAcţ. terap. : tonic amară, tonic generală, creşte secreţiile

tuturor organelor şi glandelor participante la digestieInd. terap. : inapetenţǎ, dispepsie, hipoaciditate, atonie

intestinalǎ, convalescenţă 

Vinca minor  –  saschiu

- plantă perenă, cu tulpini târâtoare, ce formează rădăciniadventive la noduri- tulpinile, lignificate spre bază, sunt lungi de până pânăla 1 m şi poartă ramuri ascendente - frunze opuse, întregi, eliptice, coriacee, lucioase pe faţasuperioară şi sempervirescente - flori axilare lung pedunculate cu corolăhipocrateriformă albastră-violetă - fruct format din 2 folicule sudate la bază, ce conţin

seminţe brune Prod. farm. : Vincae minoris herba (produsul vegetal se

foloseşte pentru extracţia industrială a vincaminei) ;Comp. ch. : alcaloizi indolici (vincamină, vincină) Acţ. terap. (a vincaminei) : antihipertensivă ;

îmbunătăţeşte micro-circulaţia la nivel cerebral şi periferic

Ind. terap. (a vincaminei) : insuficienţă circulatoriecerebrală, cefalee, vertij ; hipertensiune arterială 

Page 62: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 62/77

62

Digitali s lanata –  degeţel lânos

- plantă ierboasă perenă cu rădăcină pivotantă - tulpin erectă, înaltă de 30-70 cm, de regulăneramificată 

- frunzele rozetei bazale sunt lanceolate, peţiolate, cele superioare sunt sesile ; toatefrunzele sunt glabre- florile cu corolă campanulată de culoaregălbuie, la interior brun reticulată grupate într -unracem terminal, cu peri lânoşi şi glandulari - fruct capsulă conică Prod. farm. : Digitalis lanatae folium

Comp. ch. : glicozide cardiotonice (lanatozideleA-E) ; glicozide necardioactive ; saponine

Acţ. terap. : cardiotonică ; antiaritmică 

Ind. terap. : insuficienţă cardiacă 

Digitali s purpurea –  degeţel roşu 

- plantă bienală, care în primul an de vegetaţie formează o rozetăde frunze, iar în cel de-al doilea an dezvoltă tulpina floriferă,cenuşiu-tomentoasă, înaltă de 30-150 cm, în general neramificată.

- frunzele rozetei din primul an sunt mari, ovat-lanceolate ;frunzele de pe tulpina floriferă sunt eliptic-alungite, alterne,îngustate într-un peţiol (cele inferioare), respectiv lanceolate, sesile(cele superioare)

- flori grupate într-un racem unilateral şi au la bază bractei ;corola, de forma unui deget de mănuşă terminat în două labii, areculoare roz- purpurie, cu macule roşu-brune în interior

- fructul capsulă, ce conţine numeroase seminţe brun-deschise,

foarte miciProd. farm. : Digitalis purpureae folium

Comp. ch. : glicozide cardiotonice (purpureaglicozidele A, B, E) ;alte glicozide, necardioactive (digifoleină) ; saponine sterolice ;

Acţ. terap. : cardiotonică (creşte forţa de contracţie a muşchiuluicardiac) ; antiaritmică 

Ind. terap. : insuficienţă cardiacă (sub formă de pulbere titrată,tinctură) 

Page 63: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 63/77

63

Plantago lanceolata –   pătlagina îngustă 

- plantă ierboasă perenă cu tulpiniscapiforme

- frunze lanceolate, peţiolate, cu 3-5 nervuriarcuate, dispuse în rozetă bazală - florilefoarte mici, verzui-maronii, grupate

în spic simplu, lung de 1-3 cm- fruct: pixidă. 

Plantago major  –   pătlagina mare 

- frunze lat-ovate ; marginea limbului este întreagăsau neregulat dinţată 

- frunzele sunt glabre şi prezintă 5-9 nervuriarcuate

- florile sunt galben-verzui ; spicul este mai lung(5-15 cm) decât cel al speciei precedente

Plantago media –   pătlagina medie 

- frunze eliptic-ovate, culcate pe sol, cu 7-9nervuri şi peri deşi pe ambele feţe 

- flori albe parfumate au stamine cu filamentelungi, violete şi grupate în spice simple, de lungimeapropiată pătlaginii mari 

- utilizarea acestei specii în fitoterapie este mai

rarǎ. 

Prod. farm. : Plantaginis folium

Comp. ch. : mucilagii ; iridoide ; tanin ; flavonozide ;Acţ. terap. : emolientă, anti-iritatvă, cicatrizantă, antiinflamatoare ; astringentă ; antibacteriană,

imunostimulatoare ;

Ind. terap. : afecţiuni respiratorii (tuse, bronşită, faringită, laringită) ;afecţiuni inflamatorii dermice

Page 64: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 64/77

64

Atroppa bell adonna   –  mătrăgună 

- plantă ierboasă perenă, ce prezintă în pământ un rizom gros,cilindric, albicios.- frunzele sunt ovate, acuminate, cu peţiol scurt, acoperite cu

 peri glandulari; frunzele bazale sunt alterne iar cele superioaresunt dispuse câte două (geminate), una mare şi una mică. - flori solitare, de culoare brun-violacee, campanulate- fruct: bacă globuloasă neagră, lucioasă, cu caliciul persistent,foarte toxică 

Prod. farm. : Belladonnae folium; Belladonnae radix

Comp. ch. : alcaloizi tropanici : hiosciamină, scopolamină Acţ. terap. : antispastică ; bronhodilatatoare ; sedativă ;

antiemeticǎ; midriatică (dilată pupila) ;antisecretoare (reduce secreţiile : gastrică, salivară, bronhică) 

Ind. terap. :

- extractele : colici intestinale, biliare, renale ; kinetoze- atropina (substanţă formată prin racemizarea hiosciaminei întimpul extracţiei) se foloseşte în diagnosticul unor afecţiunioculare, datorită efectului midriatic ;Notă : Toate părţile plantei sunt toxice 

Solanum dulcamara   –  lăsnicior 

- subarbust cu bază lemnoasă şi ramuri ierboase - tulpina ascendentă, volubilă sau căţărătoare, cu o lungime de până la 3 m. - frunze alterne, peţiolate, ovale sau cordiforme - flori violete, grupate în cime la baza frunzelor ; anterele galbene sunt evidente.- fruct: bacă roşie ovoidală 

Prod. farm. : Dulcamarae stipites ; Comp. ch. : alcaloizi sterolici glicozilaţi(solasodină, soladulcidină) ; saponine sterolice ;tanin ;Acţ. terap. : antiinflamatoare ; antialergică ;

antimicrobiană, antifungică ; astringentă ;reduce secreţiile ; anestezică locală ;

Ind. terap. : eczeme cronice ;Notă : Toate organele plantei sunt toxice (în

afara bacelor coapte). Treizeci-patruzeci de bace verzi pot fi mortale în cazul copiilor.

Page 65: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 65/77

65

Capsicum annuum –  ardei iute

- plantă ierboasă anuală, cultivată alimentar- frunze lung peţiolate, verde-închise, glabre, alterne,

 peţiolate, eliptice sau ovate, cu vârf ascuţit 

- flori dispuse solitar la baza frunzelor- fructul este o bacă conică alungită, cu pericarp roşula maturitate (Notă : în scop terapeutic, se utilizeazădoar ardeii iuţi, roşii); în interiorul bacei se află zone

 placentare spongioase pe care se fixează numeroaseseminţe albe, aplatizate. Ţesutul placentar şi septurilelojelor ovarului conţin glande secretoare care produc

 principiul iritant şi iute, capsaicina Prod. farm. : Capsici fructus Comp. ch. : alcaloizi (capsacinoide) ; vitaminele C,

B ; carotenoide ; flavonozide

Acţ. terap. : extern: revulsivă, analgezică,antipruriginoasă, anti-inflamatoare ; intern: măreştesecreţia gastrică şi peristaltismul 

Ind. terap. : reumatism, artroze, mialgii, prurit,nevralgie post-zosteriană (în aplicaţii externe) 

Page 66: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 66/77

66

Lucrarea practică 11 

Ramura eudicotiledonatelor (continuare):Ordinul LamialesFamilia Lamiaceae 

 Hyssopus officinalis - isop Lamium albium –  urzica moartă  Lavandula angustifolia - levănţică  Leonurus cardiaca –  talpa gâştii  Mentha piperita - mentă 

Origanum vulgare - şovârf   Rosmarinus officinale - rozmarinSalvia officinalis - salviaThymus serpyllum - cimbrisor r

Hyssopus off icinal is –  isop

- subarbust, cu tulpina bogat ramificată de la bază 

- ramuri tetramuchiate, frunze opuse, liniar-lanceolate-flori zigomorfe roşii, violete sau albastre 

grupate în mici dihazii la axila frunzelor superioare,formând inflorescenţe spiciforme ; corola bilabiată 

-fruct: tetranuculă Prod. farm. : Hyssopi herba ;

Comp. ch. : ulei volatil (cu pinocamfen, pinen) ;flavonozide ; marrubiină ;

Acţ, terap. : expectorantă, uşor bronho-dilatatoare ;antiseptică ; sudorifică ;

Ind. terap. : afecţiuni respiratorii (bronşită, astm,răceli) ; răni ;Notǎ: Utilizarea internă a uleiului volatil de isop este

nerecomandatǎ, având în vedere semnalarea unorintoxicaţii cu convulsii. 

Lamium albium –  urzica moartă 

- plantă ierboasă perenă cu rizomi orizontali - tulpina tetramuchiată - frunzele sunt opuse, triunghiular-ovate

- florile albe, bilabiate sunt grupate în cime la baza frunzelor superioare şi alcătuiesc oinflorescenţă spiciformă laxă 

- fruct : tetraachenă Prod. farm. : Lamii albi herba ; Lamii albi flos ; Comp. ch. : iridoide (lamalbidǎ, albozide) ;

flavonoide ; saponine ; tanin (herba); florile conţin în plus mucilagii ;

Acţ. terap. : antiseptică, antiinflamatoare, astringentǎ(herba et flos) ; emolientă ( flos) ;

Ind. terap. : afecţiuni ale aparatului uro-genital ;inflamaţii uşoare ale cavitǎţii buco-faringiene ;inflamaţii dermice ; afecţiuni respiratorii ( flos). 

Page 67: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 67/77

67

Lavandula angustifoli a (L . offi cinalis) –  levănţică 

- subarbust cu aspect cenuşiu - tulpinile tinere sunt tetramuchiate, ierboase,

devenind lemnoase pe măsură ce îmbătrânesc 

- frunzele sunt liniare, opuse, verzi-cenuşii - florile sunt grupate în inflorescenţe spiciforme ;corola este tubuloasă, violetă, prevăzută cu numeroşi

 peri secretori de ulei volatil- fruct: tetraachenă

Prod. farm. : Lavandulae flos, L. aetheroleum

Comp. ch. : ulei volatil (cu linalool, acetat de linalil) ;tanin ;

Acţ. terap. : sedativă, antispastică, colagogǎ,carminativǎ (uz intern) ;revulsivă (uz extern) ;

nd. terap. : anxietate, insomnie, migrene, hipertensiune pe bază nervoasă (uz intern); reumatism (uzextern).

Leonurus cardiaca –  talpa gâştii 

- plantă ierboasă perenă, cu rizom lemnos - tulpinile sunt erecte, tetramuchiate- frunze opuse, cele inferioare palmat-lobate cu 5segmente serate, cele superioare trilobate (oarecumasemănătoare cu laba unei gâşte –  denumire

 populară!). - florile roz, uneori cu pete purpurii, dispuse înverticile la baza frunzelor superioareProd. farm. : Leonuri cardiacae herba Comp. ch. : iridoide, diterpene, triterpene;

stachidrină ; taninuri ;

Acţ. terap. : sedativă ; antispastică ; uşorantihipertensivă ;Ind. terap. : nevroze cardiace, insomnii uşoare ;tratamentul adjuvant al hipertiroismului şihipertensiunii arteriale 

Page 68: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 68/77

68

Mentha piperi ta –  mentă 

- plantă ierboasă, aromatică, cu rizom orizontal- tulpini aeriene erecte, tetramuchiate- frunzele sunt decusat-opuse, ovat-lanceolate; tulpinile şi frunzele prezintǎ frecvent striaţii şi

nervaţiuni violete - flori zigomorfe roz-violacee sunt grupate în pseudoverticile ce formează spice terminale Prod. farm. : Menthae piperitae folium ; Menthae piperitae aetheroleum

Comp. ch. : ulei volatil (cu mentol, mentonǎ, esteri de mentil) ; taninuri ; flavonozide ; compuşifenil-propanici ;

Acţ. terap. : stomahică, antivomitivă, coleretic-colagogă ; antispastică ; astringentă ; bactericidă ;decongestionantă a căilor respiratorii; anestezică locală; antipruriginoasă (mentolul, uleiul volatil) ;Ind. terap. : tulburări de digestie, vomă, diaree ;

afecţiuni hepato- biliare şi respiratorii ;mialgii; cefalee; prurit (mentolul, uleiul volatil –  uz extern).

Notǎ: Uleiul volatil de mentǎ şi mentolul nu se utilizeazǎ în cazul copiilor mai mici de 3 ani (pericol

de spasm glotic).

Page 69: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 69/77

69

Origanum vulgare –  şovârf  

- plantă ierboasă perenă, cu baza lemnoasă - tulpina tetramuchiată ascendentă sau erectă,

roşietică, prezintă ramificaţii opuse 

- frunzele opuse, ovate, întregi- flori cu corola bilabiată roşie-violacee grupateîn inflorescenţe corimbiforme, la vârful ramurilor  

Prod. farm. : Origani herba

Comp. ch. : ulei volatil (cu carvacrol, p-cimen,limonen); flavonozide

Acţ. terap. : antiseptică ; expectorantă ;antispasticǎ, antiinflamatoare Ind. terap. : afecţiuni respiratorii (tuse, bronşită),

colici digestive.Notă : Diverse specii ale genului Origanum din

regiunea mediteraneană sunt utilizate condimentar(pizza). Tot condimentar se utilizeazǎ şi speciaînrudită Origanum majorana, cu care este adeseaconfundată.

Rosmarinus offi cinale –  rozmarin

- arbust cu tulpină bogat ramificată

- frunzele sempervirescente, liniare, opuse- florile zigomorfe, bilabiate, roz, albastre, violete saualbe, grupate în pseudoverticile dispuse la baza frunzelorsuperioare

- planta este spontană în regiunea mediteraneană,cultivată ca specie ornamentală, medicinală şi condimentară 

Prod. farm. : Rosmarini folium, Rosmarini aetheroleum

Comp. ch. : ulei volatil (cu camfor, borneol, cineol) ;flavonozide ; acid rosmarinic ; principii amare ;

Acţ. terap. : stimulantă a secreţiei gastrice ; stomahică ;antispastică ; creşte forţa de contracţie a inimii,

îmbunătăţeşte circulaţia sanguină coronariană, cerebrală şimicrocirculaţia generală (uz intern) ; revulsivă (uz extern) ;Ind. terap. : inapetenţǎ, tulburări digestive ; anginǎ pectoralǎ;vertij ; migrene ; astenie ; reumatism

Page 70: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 70/77

70

Salvia off icinali s –  salvia

- subarbust mediteranean cu baza lemnoasă şiramuri ierboase, tetramuchiate.

- tulpina este bogat ramificată de la bază 

- frunzele opuse, lanceolate, cenuşii - inflorescenţa spiciformă, alcătuită din mai multe pseudoverticile distanţate ; flori bilabiate, violete,uneori albe

Prod. farm. : Salviae officinalis folium ;

Comp. ch. : ulei volatil (cu tuionă, cineol, camfor, borneol) ; tanin ; flavonozide ; principii amare ;fitosteroli ;

Acţ. terap. : antibacteriană, fungistatică, virustatică ;hemostatică, astringentă ; antisudorifică ;antiinflamatoare ; coleretică, stomahică ; emenagogă,

estrogenă ;Ind. terap. : inflamaţii ale mucoasei buco-faringiene,

rǎni superficiale; dispepsii ; tulburări legate demenopauză, transpiraţie excesivă. 

OBS: Tuiona este neurotoxicǎ. 

Thymus serpyllum  –  cimbrişor 

- subarbust de talie mică (5-15 cm), cutulpini târâtoare lemnoase şi ramuriascendente

- frunzele mici, eliptice, opuse- florile violacee, mici, sunt dispuse în

 pseudoverticile care formeazǎinflorescenţe terminale globuloase 

Prod. farm. : Serpylli herba

Comp. ch. : ulei volatil, flavonozide ;taninuri ; principii amare ;

Acţ. terap. : antiseptică ; antispastică ;expectorantă ;

Ind. terap. : diverse afecţiuni respiratorii şidispepsii uşoare 

Page 71: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 71/77

71

Lucrarea practică 12 

Ramura eudicotiledonatelor (continuare):

Ordinul ApialesFamilia ApiaceaeCarum carvi –  chimenCoriandrum sativum –  coriandruAnethum graveolens –  mărar  

Ordinul AsteralesFamilia Asteraceae 

Achil lea mil lefolium –  coada şoricelului Ar temisia absin thium –  pelinCalendula off icinalis –  gălbenele Cichori um intybus –  cicoareMatricari a recutita –  muşetel Taraxacum off icinale –   păpădie 

Ordinul DipsacalesFamilia Adoxaceae

Sambucus nigra –  socFamilia Valerianaceae

Valeri ana offi cinalis - valeriană

Page 72: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 72/77

72

Carum carvi  –  chimen

- plantă bienală sau perenă, cu tulpinimuchiate

- frunzele bazale sunt tripenat-sectate, cu

segmente liniare ; frunzele tulpinale suntliniar penat-sectate.-flori albe sau roz dispuse în umbele fără

involucru şi involucel - fructe diachenă, cu 5 coastele principale

evidenteProd. farm. : Carvi fructus, Carvi aetheroleum

Comp. ch. : ulei volatil (cu carvonă, limonen) ;ulei gras ; polizaharide

Acţ. terap. : antispastică, carminativă,stomahică, stimulantă a secreţiilor digestive şi

a pof tei de mâncare, antibacteriană Ind. terap. : colici intestinale, flatulenţă,stimularea poftei de mâncare

Coriandrum sativum –  coriandru

- plantă ierboasǎ anuală, cu miros neplăcut de ploşniţă 

- frunzele bazale sunt lung peţiolate, trilobatecu lobi laţi, seraţi; frunzele tulpinale inferioaresunt simplu penat-sectate, cu diviziuni late, lobat-fidate ; frunzele superioare sunt de 2-3 ori penat-sectate cu diviziuni liniare

- florile albe sau roz grupate în umbelecompuse, fără involucru şi cu involucel redus 

- fructul: diachenă globuloasăProd. farm. : Coriandri fructus ; Corinadri

aetheroleum

Comp. ch. : ulei volatil (cu linalol, geraniol) ; uleigras

Acţ. terap. : stimulantă a secreţiilor digestive ;carminativǎ ; antispastică 

Ind. terap. : colici intestinale, dispepsii, stimularea poftei de mâncare

Page 73: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 73/77

73

Anethum graveolens –  mărar  

- plantă ierboasă anuală cu rădăcină pivotantă - tulpină de 1-1,5 m, glabră, cilindrică cu striaţii fine - frunze de 3-4 ori penat sectate, cu diviziuni filiforme şi

teci care înconjoară tulpina - flori gălbui, grupate în umbele compuse, fără involucru - fruct: diachenă Prod.farm. : Anethi fructus

Compoziţie chimică :- ulei eteric cu anetol, pinen, felandren, limonen

- ulei grasAcţiune: - carminativă 

- spasmolitică intestinal - bacteriostatică

Utilizare: - balonări, colici 

- previne diareea infecţioasă şi infecţiileurinare, datorită efectului bacteriostatic asupra

 E. coli -intră în compoziţia ceaiului gastric şi

anticolitic

Achil lea mil lefolium –  coada şoricelului 

- plantă ierboasă perenă, stoloniferă, cu mirosaromatic.

- frunze lanceolate, dublu-sectate- inflorescenţele sunt mici capitule, grupate în

corimb compus, capitulele sunt alcătuite din 4-6 floriligulate periferice şi numeroase flori tubuloasecentrale, bisexuate, alb-gălbui 

-fructul : achenă Prod. farm. : Millefolii herba ; Millefolii flos

Comp. ch. : ulei volatil (de la 0,2% până la peste 1%);sesquiterpene amare ; flavonozide ; tanin ;vitaminele E, K ;

Acţ. terap.: antiinflamatoare ; coleretică, antispastică,tonic amară, stomachică ; antibacteriană, astringentă ;cicatrizantă, hemostatică 

Ind. terap. : tulburări digestive (dispepsii, colici) şihepato-biliare ; inapetenţă ; dismenoree ; inflamaţii dermice şi ale mucoaselor ; rănisuperficiale, arsuri ; hemoroizi ; sângerări (nazale,gingivale)

Page 74: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 74/77

74

Ar temisia absinthium –  pelin

- plantă ierboasă perenă, acoperită cu peri mătăsoşi,argintii.

- frunzele bipenat sectate dens alburiu păroase pe

ambele feţe - inflorescenţele sunt capitule mici, grupate în raceme

compuse lungi; florile care alcătuiesc capitulele sunt doarde tip tubulos, galbene

- fruct: achenă Prod. farm. : Absinthii herba (vârfurile înflorite)Comp. ch. : ulei volatil (cu tuionă ca şi componenet

 principal, proazulene) ; principii amare de tipsesquiterpenic (absintină, artabsină) ; flavonozide ;taninuri

Acţ. terap. : tonic amară, carminativă, coleretic-colagogă ;

antispasticǎ; antihelmintică; stimulantǎ a SNC Ind. terap. : hipoaciditate, inapetenţǎ, dispepsii,

dischinezii biliare; parazitoze intestinale (oxiurază) – (utilizare excepţională în prezent) 

Notă : Planta este utilizată de asemenea pentruaromatizarea unor băuturi alcoolice (vermut, vin pelin),dar şi condimentar  

Calendula off icinalis –  gălbenele 

- plantă ierboasă cu tulpina ramificată de la mijloc însus

-frunzele inferioare sunt spatulate iar cele superioarelanceolate, sesile şi alterne.

- inflorescenţa: calatidiu terminal;florile care alcătuiescinflorescenţa sunt portocalii sau galbene, ligulate la

 periferie şi tubuloase centrale -fructul: achenă curbată în formă de barcă 

Prod. farm. : Calendulae flos

Comp. ch. : saponine triterpenice (saponozidele A-F) ;carotenoide (luteină) ; alcooli triterpenice ; flavonozide ;ulei volatil

Acţ. terap. : cicatrizantă ; antiinflamatoare ;antiedematoasă ; antibacteriană, fungistatică, virustatică,antritricomonazică ; imunostimulatoare

Ind. terap. : răni şi arsuri superficiale ; inflamaţii buco-faringiene ; ulcer varicos ; eriteme ; degerături ;dismenoree ; inflamaţii şi infecţii vaginale 

Page 75: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 75/77

75

Cichori um intybus –  cicoare

- plantă ierboasă perenă prevăzută cu laticifere -tulpina erectă, ramificată, prevăzută cu peri aspri sau

glabră 

- frunzele rozetei bazale sunt lanceolate, neregulatsectate, păroase; frunzele tulpinale superioare sunt sesile,întregi

- inflorescenţele sunt calatidii, dispuse la rândul lor încime laxe; florile sunt bisexuate, ligulate, zigomorfe,albastre (rar roze sau albe)

- fructul: achenă cu papus foarte scurtProd. farm. : Cichorii radix, Cichorii herba

Comp. ch. : principii amare; acizi fenolcarboxilici;flavonozide; în rǎdǎcini inulină (un polimer al fructozei)

Acţ. terap. : coleretic-colagogă ; hepatoprotectoare ; tonic

amară, stomahică; depurativă ;Ind. terap. : afecţiuni hepato- biliare; inapetenţă ; dispepsii. 

Matricari a recutita –  muşetel 

- plantă anuală aromatică, cu tulpină ramificată, glabră -frunzele alterne, de 2-3 ori penat-sectate-inflorescenţe : capitule cu receptacul conic şi gol în interior  ; florile periferice sunt ligulate, albe,femeieşti, iar cele centrale sunt galbene, tubuloase, bisexuate-fructul: achenă fără papusProd. farm. : Matricariae flos, Matricariae aetheroleum

Comp. ch. : ulei volatil (cu bisabolol, camazulene) ; flavonozide (apigenină), mucilagii, cumarine ;Acţ. terap. : antiinflamatoare ; antispastică ; carminativă ; cicatrizantă ; antibacteriană; antifungică ;

imunostimulatoare ;Ind. terap. : inflamaţii dermice şi ale mucoaselor  (bucală, gastro-intestinală, ano-genitalǎ) ; micoze

 bucale şi vaginale ; afecţiuni respiratorii;colici gastro-intestinale ; dismenoree ; răni superficiale,arsuri , ulcer gastro-duodenalOBS : specia medicinală nu trebuie confundată cu alte specii înrudite, la care receptaculul este plin

la interior sau plan, sau cu specii care nu prezintă flori ligulate albe, sau cu specii la care inflores-cenţa este mai mare. 

Page 76: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 76/77

76

Taraxacum offi cinale –   păpădie 

- plantă ierboasă perenă, a cărei organe vegetativesunt străbătute de laticifere 

- prezintă rizom vertical - frunzele dispuse în rozetă bazală, lanceolate,inegal divizate-tulpina de tip scap, cilindrică, goală în interior-flori ligulate, galbene, grupate în calatidiu- fruct: achenă cu papus Prod. farm. : Taraxaci radix cum herba ;

Comp. ch. : principia amare (lactucopicrinǎ); triterpene (taraxasterol) ; fitosteroli; acizifenolcarboxilici; flavonozide; vitaminele B1, C,D ; carotenoide ; conţinut crescut de săruri

mineraleAcţ. terap. : diuretică (normalizeazǎ

 peristaltismul uretrelor şi favorizeazǎeliminarea renalǎ a apei);

laxativă;coleretic-colagogă ; antiinflamatoare;

spasmolitică; tonic amară, stimulantă asecreţiilor digestive;

Ind. terap. : afecţiuni hepato-biliare, dispepsii ; balonǎri ;inapetenţǎ (adiministrare cu 30 min înaintea meselor) ;

adjuvant în curele de slǎbire (administrare în timpul meselor) datoritǎ efectului depurativ. 

Sambucus nigra –  soc

- arbust tufos, cu înălţimea de 4-5 m- ramurile sunt brune, prevăzute cu lenticele

mai deschise şi o măduvă albă şi moale. - frunzele sunt opuse, imparipenat-compuse- flori alb-gălbui, plăcut mirositoare,

dispuse în inflorescenţe cimoase cu aspect decorimb sau umbelă 

- fructe: bace negre, globuloase, lucioase şicomestibile

Prod. farm. : Sambuci flos Comp. ch. : flavone (rutozidă) ; ulei volatil ;

mucilagii ;Acţ. terap. : sudorifică, expectorantă ;Ind. terap. : răceli, stǎri gr ipale

Page 77: LP  RO SEM II 2016 BOTANICA

8/18/2019 LP RO SEM II 2016 BOTANICA

http://slidepdf.com/reader/full/lp-ro-sem-ii-2016-botanica 77/77

Valeri ana offi cinalis –  valeriană 

- plantă ierboasă perenă cu rizomi verticali scurţi, cu

numeroase rădăcini adventive filiforme, albe; dupăuscare, capătă un miros dezagreabil, penetrant; întimp, rizomul şi rădăcinile se brunifică.-tulpinile sunt erecte-frunzele opuse, penat-sectate- florile alb-roze, dispuse în cime corimbiforme- fructul: nuculă cu papusProd. farm. : Valerianae rhizoma cum radicibus

Comp. ch. : ulei volatil cu mono- şi sesquiterpene(acid valerenic) ; iridoide (valepotriaţi). 

Acţ. terap. : sedativă, antispastică, miorelaxantă ;

Ind. terap. : nervozitate, anxietate, dificultǎţi deadormire, adjuvant în gastrite

Lucrarea practică 13: Recapitularea cunoştinţelor 

Lucrarea practică 14: Examen de laborator