LOGISTICA MILITARĂ

CONCEPTUL DE LOGISTICĂ ŞI CONŢINUTUL ACESTEIA

11 CONCEPTUL DE LOGISTICĂ12 CARACTERISTICILE ŞI OBIECTIVELE LOGISTICII13 EVOLUŢIA ŞI FACTORII LOGISTICII14 DISTRIBUŢIA FIZICĂ ŞI LOGISTICA15 MIXUL ACTIVITĂŢII LOGISTICE11 CONCEPTUL DE LOGISTICĂ

LOGISTICA MILITARĂ ndash PRECURSOAREA LOGISTICII MĂRFURILOR

Utilizată pentru prima dată icircn domeniul militar logistica s-a extins treptat şi icircn activitatea economică icircn prezent constituind un domeniu de cercetare distinct iar la nivelul multor organizaţii o structură separată diferită de cea de marketing producţie sau comercială Secolul al XXI-lea a debutat cu o creştere fără precedent a gradului de globalizare a pieţelor conceptul de management logistic constituind o arie managerială deosebit de importantă pentru organizaţie Schimbările produse icircn organigrame precum şi dorinţa de a cunoaşte şi utiliza cele mai noi instrumente şi aplicaţii icircn acest domeniu confirmă ascensiunea logisticii

bdquoLogistica cuprinde mijloacele şi aranjamentele cu care se pun icircn aplicare tacticile şi strategiile Strategia decide unde să se acţioneze logistica aduce trupele icircn punctul respectivldquo (Antoine Jomini) Termenul bdquologisticăldquo a fost utilizat pentru prima oară icircn domeniul militar logistica fiind considerată acea ramură a artei războiului care se ocupă de mişcarea şi aprovizionarea trupelor Conceptul a evoluat din nevoia forţelor militare de a se aproviziona icircn timpul războaielor Astfel acest termen relativ nou defineşte o practică foarte veche Apariţia logisticii militare aşa cum este ea icircnţeleasă icircn zilele noastre coincide cu apariţia armatelor organizate cu care diversele naţiuni sau state au icircncercat să icircşi impună forţa militară asupra vecinilor Icircn Grecia Antică Roma sau Imperiul Bizantin existau militari ce purtau numele de bdquoLogistikasldquo Aceştia erau responsabili cu problemele financiare şi de aprovizionare Icircn timpul celui de-Al Doilea Război Mondial armatele participante au elaborat şi utilizat diferite modele de sisteme logistice pentru ca materialele să ajungă la locul potrivit atunci cacircnd era necesar După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial conceptul şi metodele logistice au fost ignorate temporar firmele producătoare avacircnd ca principal obiectiv satisfacerea cererii sporite de mărfuri din anii postbelici Anii rsquo50 au adus cu ei recesiunea economică şi astfel oamenii de afaceri icircn contextul reducerii drastice a profiturilor firmelor au fost nevoiţi să identifice sisteme de control al costurilor apte să menţină sau să sporească eficienţa activităţii proprii Apropierea dintre scopurile şi mijloacele conflictelor armate şi politicile economice expansioniste este suficientă pentru a explica interesul acordat conştientizării şi dezvoltării logisticii icircncepacircnd cu a doua jumătate a secolului al XX-lea Treptat utilizarea termenului de logistică s-a extins şi icircn activitatea economică precum şi icircn alte domenii Icircn anii rsquo80 eforturile de eradicare a foametei icircn Etiopia au impus aplicarea principiilor logistice icircn desfăşurarea activităţii de aprovizionare cu alimente Importanţa şi amploarea logisticii militare a evoluat concomitent cu dezvoltarea industriei de apărare şi reconsiderarea conceptelor despre

1

război ajungacircnd să trebuiească să facă faţă unor cerinţe din ce icircn ce mai mari cantitativ şi calitativ Spre exemplu pentru operaţiunile forţelor terestre icircn timpul războiului din Irak o divizie blindată a SUA consuma zilnic 5000 tone de muniţie aproximativ 21 milioane litri de combustibil peste 11 milioane litri de apă şi 80000 porţii de macircncare Aceste nevoi de aprovizionare au fost şi sunt icircn continuare icircndeplinite de structuri logistice specifice de multe ori icircn parteneriat cu firme private icircn baza unor contracte de prestări servicii icircncheiate cu ministerul de resort Icircn abordarea conceptului de logistică specialiştii armatelor moderne pornesc de la ideea că acesta trebuie să definească totalitatea condiţiilor materiale şi de asistenţă necesare realizării cu succes a acţiunilor militare Icircn războiul modern logistica are valenţe noi avacircnd icircn vedere reorientarea strategiilor de desfăşurare a acestuia calitatea factorului uman angajat precum şi nivelul tehnic ridicat icircncorporat icircn mijloacele de luptă Conform Manualului NATO a Logistica este ştiinţa planificării şi asigurării mişcării şi icircntreţinerii forţelor b Logistica este responsabilă de planificarea şi executarea deplasării şi de menţinerea forţelor la capacitate ridicată de luptă Este din ce icircn ce mai evident ponderea mare pe care o deţine icircn obţinerea victoriei icircn teatrele de operaţii gradul icircnalt de icircnzestrare tehnico-materială şi aprovizionarea continuă a forţelor cu tot ceea ce este necesar pentru trai şi pentru luptă Conflictele bdquomoderneldquo au evidenţiat pe deplin rolul dezvoltării tehnologice (sisteme integrate de arme de nivel tehnologic ridicat digitizarea cacircmpului de luptă etc) dar şi al logisticii militare (calitatea materialelor cantităţile viteza de transport costurile şa) Introducerea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei precum şi reconsiderarea atitudinii managerilorliderilor (militari şi politici) faţă de individ au dus la schimbarea consistenţei acţiunilor militare dar şi la creşterea considerabilă a consumurilor de resurse Noile condiţii create implică o răspundere deosebită pentru logistica militară şi acest lucru se concretizează icircntr-o serie de misiuni principale 1048633icircncheierea contractelor cu furnizorii pentru achiziţionarea materialului militar de toate felurile 1048633transportul depozitarea şi păstrarea materialului militar 1048633organizarea planificarea şi executarea transportului icircn scopul distribuirii materialului militar al forţelor 1048633organizarea şi realizarea hrănirii trupelor 1048633icircntreţinerea completarea şi repararea tehnicii militare 1048633construirea repararea şi icircntreţinerea căilor de comunicaţii 1048633asigurarea asistenţei medicale evacuarea şi spitalizarea militarilor răniţi sau bolnavi 1048633asigurarea spitalelor de campanie şi punctelor de prim-ajutor cu medicamente şi tehnică medicală 1048633asigurarea fondurilor băneşti necesare plăţilor 1048633asigurarea serviciilor poştale etc

Condiţiile specifice de integrare a Romacircniei icircn NATO şi Uniunea Europeană sunt conştientizate ca procese complexe care presupun realizări marcante icircn plan economic dar şi

2

evidente progrese icircn domeniul militar icircn cadrul căruia logistica reprezintă o componentă determinantă Modelarea logisticii militare romacircneşti este firesc să aibă drept element de referinţă concepţia statelor membre ale NATO potrivit căreia logistica este responsabilă de planificarea şi executarea deplasării şi de menţinerea forţelor la capacitate ridicată de luptă Icircn modul cel mai cuprinzător logistica militară modernă acoperă aspecte ale operaţiilor militare care se ocupă cu 1048633proiectarea şi dezvoltarea achiziţia depozitarea transportul distribuţia evacuarea şi controlul materialelor 1048633transportul personalului 1048633achiziţia sau construcţia mentenanţa repartizarea şi exploatarea facilităţilor 1048633achiziţia sau furnizarea serviciilor 1048633sprijinul cu servicii medicale şi de sănătate

Pe plan mondial noile strategii de apărare acordă o importanţă deosebită domeniului logistic Eficienţa logisticii nu este dată numai de capacitatea de a face economii dar şi de a reinvesti icircn serviciile oferite pe prima linie a unui front de luptă Principiile transformării icircn Armata Romacircniei subliniază necesitatea realizării unor structuri luptătoare de asigurare de luptă şi suport logistic de tip modular flexibile şi mobile cu capacitate mare de reacţie Dezvoltarea sistemului logistic militar integrat flexibil şi funcţional icircn măsură să răspundă nevoilor de asigurare a unităţilor luptătoare cu toate categoriile de tehnică şi materiale (la timpul şi icircn locul ordonat cacirct mai simplu şi cu cheltuieli minime) răspunde cerinţelor de realizare a interoperabilităţii cu sistemele logistice ale armatelor moderne din ţările membre ale NATO sau partenere Susţinerea logistică a forţelor Armatei Romacircniei icircn secolul al XXI-lea icircn condiţiile specifice ale conflictelor militare actuale trebuie să se adapteze conceptual şi structural la dimensiunea configuraţia şi misiunile forţelor pentru a realiza un sistem logistic apt să icircndeplinească funcţiile de bază ale logisticii potrivit procedurilor NATO Logistica sistemului naţional de apărare a Romacircniei constituie un complex de măsuri şi activităţi desfăşurate icircn timp de pace şi la război pregătirea economiei şi a teritoriului pentru apărare icircnzestrarea şi aprovizionarea forţelor destinate ducerii acţiunilor militare asigurarea tehnicii de telecomunicaţii transport medicale sanitar-veterinare financiare prestări servicii şi de altă natură necesare efortului de apărare Autorităţile administraţiei publice organele militare teritoriale agenţii economici şi instituţiile de toate categoriile care susţin logistic efortul de apărare elementele de logistică din compunerea forţelor armate precum şi relaţiile ce se stabilesc icircntre acestea constituie sistemul naţional logistic Logistica trupelor parte componentă a logisticii sistemului naţional de apărare constituie un factor hotăracirctor pentru realizarea scopului acţiunilor militare şi pentru icircndeplinirea misiunilor ce revin forţelor participante şi are următoarele elemente componente 1048633aprovizionarea 1048633transporturile 1048633mentenanţa 1048633asistenţa medicală 1048633asistenţa sanitar-veterinară

3

1048633asigurarea financiară 1048633asigurarea căilor de comunicaţie 1048633cartiruirea trupelor 1048633adăpostirea animalelor

La nivelul Ministerului Apărării Comandamentul Logistic Icircntrunit este structura subordonată nemijlocit şefului Statului Major General avacircnd ca principală sarcină aprovizionarea tuturor categoriilor de forţe armate şi participarea la sprijinul logistic al unităţilor aflate icircn operaţie icircn teritoriul naţional sau icircn teatrele de acţiuni militare din afara teritoriului Romacircniei (Reprezentanţele Romacircniei la NATO Afganistan Irak Bosnia etc) Misiunile Comandamentului Logistic Icircntrunit sunt realizarea sprijinului logistic al forţelor participante la acţiuni militare precum şi la cerere al forţelor aliate care staţionează desfăşoară operaţiuni sau tranzitează teritoriul naţional asigurarea managementului resurselor materiale necesare forţelor armate executarea transporturilor icircn sistem unitar extinderea acţiunilor de externalizare şi perfecţionare a prestărilor de servicii valorificarea bunurilor materiale aflate icircn administrarea Ministerului Apărării asigurarea capacităţilor de dislocare rapidă a forţelor asigurarea medicală operaţională asigurarea unei legături eficiente icircntre sistemul logistic al armatei şi economia naţională

Utilizată pentru prima dată icircn domeniul militar considerată ulterior acea ramură a artei războiului care se ocupă de mişcarea şi aprovizionarea armatelor logistica s-a extins treptat şi icircn activitatea economică icircn prezent constituind un domeniu de cercetare distinct iar la nivelul multor firme o structură separată diferită de cea de marketing producţie sau comercială Secolul al XXI-lea a debutat cu o creştere fără precedent a gradului de globalizare a pieţelor conceptul de management logistic constituind o arie managerială deosebit de importantă pentru orice organizaţie indiferent de sectorul de activitate fiind definit de specialişti ca bdquoproces de planificare implementare şi control a raportului costeficienţă privind deplasarea şi depozitarea materiilor prime şi produselor finite precum şi colectarea informaţiilor legate de derularea procesului din momentul icircnceperii lui pacircnă icircn momentul intrării icircn consum a rezultatelor acestuia icircn scopul satisfacerii cerinţelor consumatorilorldquo (Council of Logistics Management) Aplicarea oportună a metodelor moderne de management marketing asigurarea calităţii şi tehnologia informaţiei icircn logistica militară romacircnească icircn acord cu politicile şi standardele NATO din domeniu vor spori considerabil şansele optimizării activităţilor specifice Icircn literatura de specialitate se consideră că logistica reprezintă o arie esenţială aactivităţii firmei moderne De altfel icircn ultimii 15-20 de ani se face tot mai mult referire latermenul de logistică domeniul acesteia icircnregistracircnd mutaţii cu adevărat spectaculoaseAsemenea mutaţii unele de natură practică altele de natură conceptuală s-au concretizat icircnreorientarea de la focalizarea pe distribuţia fizică la analiza icircntregului sistem logistic logisticaprogresacircnd de la stadiul de sursă a operaţiilor de distribuţie fizică operaţii desfăşurate icircnmod separat la stadiul actual de sursă de valoare adăugată şi avantaj competitiv bazat pe

4

conceptul de lanţ de aprovizionare-livrare Asemenea mutaţii au condus şi la apariţia unor termeni noi unii consideraţi sinonimifiind utilizaţi pentru a descrie icircn ultimă instanţă acelaşi domeniu ndash logistica Avem icircn vederetermeni precum distribuţia fizică logistica managementul logistic managementul lanţului deaprovizionare-livrare etcFiecare dintre aceşti termeni (poate şi alţii) se referă icircn general la un set de activităţice au icircn vedere mişcarea şi stocarea produselor şi informaţiei activităţi desfăşurate pentru aicircndeplini două obiectivebull oferirea unui nivel de servire a clienţilor care să răspundă aşteptărilor acestorabull crearea şi funcţionarea unui sistem logistic care să asigure conformitatea globală cucerinţele clienţilor Icircntr-un asemenea context conţinutul conceptului de logistică este mult mai amplu şimai complex decacirct cel al distribuţiei fizice Dacă distribuţia fizică constă icircn mişcarea şimanipularea bunurilor de la locul unde acestea sunt produse la cel icircn care sunt consumatesau utilizate logistica presupune icircn concepţia unei prestigioase organizaţii profesionale dinSUA (Consiliul managementului logistic) un proces de planificare implementare şi control alfluxului şi depozitării eficiente şi eficace a bunurilor serviciilor şi informaţiilor legate deacestea de la punctul de origine la punctul de consum cu scopul de a răspunde cerinţelorclientului Rezultă icircn mod clar faptul că distribuţia fizică este doar una dintrecomponentele logisticii Abordacircnd problema prin teoria sistemelor se poate spune călogistica poate fi privită ca un sistem icircn timp ce distribuţia fizică este un subsistem alacestuia altfel spus logistica reprezintă icircntregul iar distribuţia fizică o componentă aacestuia Dar asupra binomului logistică-distribuţie fizică vom reveni Icircntr-o astfel de abordare la nivelul unei firme avacircnd ca obiect de activitate producţiasistemul logistic va cuprinde trei componente de bază distribuţia fizică activităţile desusţinere a producţiei şi aprovizionarea

a) Distribuţia fizică are icircn vedere punerea la dispoziţia clienţilor a produselorsolicitate urmărindu-se oferirea de utilităţi de formă cantitate timp şi loc solicitate şiaşteptate de cei plasaţi icircn avalul canalelor de marketing icircn care firma este implicatăb) Deşi activitatea de producţie propriu-zisă nu intră icircn aria responsabilităţilor logisticesistemul logistic include şi atribuţiuni de asigurare a materialelor componentelor şiproduselor icircn curs de prelucrare potrivit necesarului solicitat icircn vederea realizăriiproducţiei stabilite Desigur activităţile de susţinere a producţiei au icircn vedere fluxurilemateriale din interiorul firmeic) Activităţile de aprovizionare (cumpărare achiziţionare procurare) a materiilorprime materialelor produselor finite necesare procesului de producţie intră icircn sferaoperaţiunilor logistice o asemenea componentă referindu-se la relaţiile ce se stabilesc icircntrefirmă şi furnizorii ei respectiv cei plasaţi icircn amonte faţă de icircntreprindereCele trei categorii de activităţi se desfăşoară atacirct icircn interiorul firmei (activităţile desusţinere a producţiei) cacirct şi la interfaţa cu secvenţele din aval şi amonte icircn cadrul canalelorde distribuţie (celelalte două)

5

Bineicircnţeles activitatea logistică se referă şi la alte categorii de agenţi economicirespectiv angrosişti detailişti etc cu particularităţile şi caracteristicile ce decurg din obiectulde activitate al acestora Astfel la aceste două categorii de firme (angrosişti şi detailişti) icircnsistemul logistic se vor regăsi numai două dintre cele trei componente prezentate mai icircnainterespectiv aprovizionarea şi distribuţia fizică De menţionat icircnsă că prin operaţiunile logisticedesfăşurate operaţiuni desigur specifice şi aceste categorii de firme creează la racircndul lorvaloare şi avantaj competitiv Eficienţa logisticii presupune corelarea celor trei categorii de activităţi (aprovizionarea activitatea de susţinere a producţiei şi distribuţia fizică) activităţi desfăşurate aşa cum menţionam atacirct icircn cadrul icircntreprinderii cacirct şi la interfaţa cu secvenţele icircn aval şi amonte icircn cadrul canalelor de distribuţie Integrarea celor trei categorii de activităţi logistice esteposibilă prin intermediul fluxurilor informaţionale Icircn acelaşi timp trebuie remarcat şi faptul căcele trei activităţi cu caracter logistic constituie părţi integrante ale procesului de creare avalorii şi a avantajului competitiv Valoarea nou creată de fapt valoarea oferită clientului estedată de diferenţa dintre valoarea totală pentru client şi costurile generate de evaluareaobţinerea şi utilizarea produsului Operaţiunile logistice se corelează cu lanţul valorii aceasta reprezentacircnd principalulinstrument de identificare a unor noi modalităţi de creare a unei valori tot mai mari pentruclient Lanţul valorii include două categorii de activităţi respectiv activităţile primare şi cele desusţinere a) Activităţile primare se referă la acele activităţi implicate de mişcarea fizică amateriilor prime materialelor şi produselor finite de producţia de bunuri şi servicii demarketing şi vacircnzări Icircn racircndul activităţilor primare se includ logistica orientată spre interiorulfirmei (recepţie manipulare depozitare stocare programarea mijloacelor de transportreturnări de mărfuri etc) producţia (activităţi de asamblare ambalare icircntreţinere aechipamentelor testare administrarea unităţilor de producţie) logistica orientată spreexteriorul firmei (distribuţia produselor finite) marketingul şi vacircnzările (activităţi de publicitatestabilirea preţurilor alegerea canalelor de distribuţie managementul forţelor de vacircnzare etc)serviciile (menţinerea sau creşterea valorii produsului după vacircnzare) b) Activităţile de sprijin sunt cele care pe de o parte susţin activităţile primare iar pe dealta se sprijină reciproc Icircn această categorie se includ icircn principal cumpărarea (achiziţionareamateriilor prime a materialelor a consumabilelor etc) dezvoltarea tehnologică managementulresurselor umane cu tot ceea ce presupune aceasta infrastructura firmei (management generalplanificare finanţe-contabilitate etc) Icircn altă ordine de idei utilizarea conceptului de logistică are icircn vedere preocuparea dea integra firma icircn mediul icircn care aceasta activează cooperarea dintre participanţii la canalelede distribuţie fiind considerată o modalitate de a facilita icircndeplinirea cu succes a obiectivelordistribuţiei Icircn consecinţă a fost promovată ideea de parteneriat icircntre firme şi canalele dedistribuţie Un asemenea parteneriat presupune icircndeplinirea unor criterii legate icircn principal deexcelenţa individuală (fiecare participant are o contribuţie la relaţia interfirme) importanţa(relaţia trebuie să aibă un rol important icircn icircndeplinirea obiectivelor strategice ale fiecăruiparticipant) interdependenţa (existenţa relaţiei depinde de existenţa unei complementarităţiicircntre parteneri pentru a face posibil ceea ce ei nu pot realiza individual) investiţiile (alocarea

6

de resurse de fiecare participant) informaţia (schimbul permanent de mesaje de relaţii icircntrefirmele participante) integrarea (legături icircntre participanţi la diferite niveluri)instituţionalizarea (responsabilităţile partenerilor vor fi menţionate şi stabilite icircn mod clar fărăechivoc) şi integritatea (un comportament adecvat o icircncredere reciprocă icircntre participanţi) Desigur cooperarea dintre participanţii la canalele de distribuţie icircnseamnă avantajeimportante avantaje ce conduc la dezvoltarea logisticii mărfurilor şi la creşterea roluluiacesteia icircn procesul de creare a valorii

12 CARACTERISTICILE ŞI OBIECTIVELE LOGISTICII

Icircn opinia lui Philip Kotler logistica implică planificarea implementarea şi controlulfluxului fizic de materiale produse finite informaţii icircntre punctul de origine şi punctul deconsum icircn scopul satisfacerii nevoilor clientului şi obţinerii unui profit corespunzătorIcircntr-o concepţie modernă logistica are icircn vedere nu numai fluxul parcurs de o marfăde la producător la client ci şi fluxul produselor şi al materialelor de la furnizori cătreproducători Logistica implică de fapt conducerea icircntregului lanţ de furnizare construit dinfluxurile care contribuie la formarea şi adăugarea de valoare de către participanţii la acestlanţ (icircncepacircnd cu furnizorul şi terminacircnd cu consumatorul final sau utilizatorul industrial) Icircnaceste condiţii activitatea de logistică implică administrarea icircntregului sistem de distribuţiefizică al canalului de marketing respectiv activitatea furnizorilor a agenţilor de aprovizionarea operatorilor de piaţă a membrilor canalului şi a clienţilor Aceste activităţi includ prognozaachiziţia planurile de producţie icircnregistrarea comenzilor gestiunea stocului depozitarea şiorganizarea transporturilor toate acestea constituind de fapt componentele logisticii Icircntr-unasemenea context icircn prezent importanţa şi rolul logisticii sunt tot mai mari urmare a celpuţin trei considerente a) Icircn primul racircnd distribuţia se constituie icircntr-un element de primă icircnsemnătate icircnservirea clienţilor icircn satisfacerea cerinţelor tot mai exigente ale acestora De altfel din ce icircnce mai mult o logistică eficientă se constituie icircn elementul cacircştigător icircn atragerea şipăstrarea clienţilor Firmele de prestigiu firmele serioase ştiu că pot atrage tot mai mulţiclienţi că icirci pot păstra numai icircn condiţiile icircn care distribuţia fizică se ridică la pretenţiileacestora b) Icircn al doilea racircnd logistica reprezintă un important element de costuri icircn activitateaoricărei firme Costurile activităţilor logistice sunt tot mai ridicate iar icircn aceste condiţii firmeletrebuie să-şi intensifice preocupările pentru desfăşurarea unei logistici eficiente pentru a-şiperfecţiona eficienţa sistemului de distribuţie fizică astfel icircncacirct să-şi reducă vizibil costurilecu implicaţii pozitive atacirct pentru ele cacirct şi pentru clienţi Icircn acest domeniu există icircncăserioase rezerve icircn prezent utilizacircndu-se destul de puţin instrumentele moderne de deciziepentru coordonarea activităţilor de transport pentru gestionarea eficientă a stocurilor pentruo depozitare şi o manipulare eficientă a mărfurilor c) Icircn al treilea racircnd evoluţiile pe planul tehnologiei informaţiilor influenţează icircn modhotăracirctor activitatea logistică contribuind din plin la icircmbunătăţirea distribuţiei fizice amărfurilor Icircn acest sens utilizarea icircntr-o tot mai mare măsură a calculatoarelor a sistemelorelectronice de scanare la locul de vacircnzare a codurilor uniforme de produse a icircnregistrărilor

7

prin satelit a schimburilor electronice de date şi a transferurilor electronice de fonduri aupermis firmelor să-şi creeze sisteme avansate pentru procesarea comenzilor pentru controlulstocurilor pentru planificarea şi optimizarea transporturilor şi a rutelor de transport Icircn acestecondiţii orice comerciant cu amănuntul conectat la furnizorii săi poate să-şi comande şi săprimească icircn cel mai scurt timp posibil mărfurile de care are nevoie La racircndul lorproducătorii şi angrosiştii pot dispune de informaţii exacte şi pertinente legate de nivelul şistructura stocurilor aflate icircn reţeaua cu amănuntul de nevoile acestora avacircnd astfelposibilitatea să răspundă icircntr-un timp optim cerinţelor lor şi implicit ale populaţiei d) Icircn al patrulea racircnd nevoia perfecţionării activităţii logistice a fost impusă şi decreşterea varietăţii produselor a gamei sortimentale a acestora Dacă la icircnceputul secoluluitrecut icircntr-un magazin se găseau la vacircnzare mai puţin de 1000 de mărci de produse icircnprezent icircntr-un magazin de genul Bucur Obor Unirea etc se comercializează zeci sau chiarsute de mii de sortimente de produse Icircn aceste condiţii activităţile aferente comercializăriiacestora (comandarea transportul depozitarea manipularea controlul stocurilor etc) ridicăprobleme complexePornind de la asemenea considerente legate de caracteristicile şi importanţa logisticiiicircn perioada actuală vom remarca faptul că şi obiectivele acesteia sunt tot atacirct de complexe Desigur punctul de plecare icircn proiectarea unui sistem logistic rămacircne studierea nevoilor de servire a consumatorilor şi de aici atenţia deosebită ce trebuie acordată serviciilor şisatisfacerii clientului Acesta este de fapt primul obiectiv al activităţii de logistică obiectivcare reformulat ar fi oferirea de maximum de servicii la cele mai mici costuri Desigur acestlucru rămacircne un ideal obiectivul icircn cauză trebuie privit doar ca o tendinţă nici un sistemlogistic neputacircnd să maximizeze serviciile oferite clienţilor concomitent cu maximizareacosturilor de distribuţie Aceasta deoarece maximizarea serviciilor presupune o livrare rapidăstocuri relativ mari o varietate largă a produselor precum şi multe alte servicii care luate laun loc conduc la creşterea costurilor de distribuţie Icircn contrast minimizarea costurilorpresupune o livrare mai rară stocuri mai mici etc toate acestea alături de altele icircnsumacircndservicii mai reduse oferite clienţilor Icircn aceste condiţii principalul obiectiv al sistemuluilogistic trebuie să fie şi să rămacircnă asigurarea nivelului planificat de servicii la cel mairedus cost Alături de acest prim obiectiv un al doilea obiectiv al logisticii are icircn vederemicşorarea distanţelor de spaţiu şi de timp dintre oferta şi cererea de mărfuri altfelspus dintre cele două extreme ale canalului de distribuţie Deşi un asemenea obiectiv poatefi privit ca un obiectiv distinct el este totuşi subsidiar primului diminuarea distanţelor icircncauză conducacircnd de fapt la realizarea la icircndeplinirea primului obiectiv respectiv asigurareanivelului planificat de servicii la cel mai redus cost Icircn sfacircrşit un al treilea obiectiv tot subsidiar primului este reducerea costurilor destoc şi de distribuţie Şi icircn acest caz se pot face aprecierile de mai icircnainteStabilirea obiectivelor activităţii de logistică se constituie icircntr-o activitate de primăimportanţă a managementului firmei acest lucru contribuind alături de alte acţiuni larealizarea obiectivului general al firmei a obiectivului pentru care aceasta a fost icircnfiinţată

8

13 EVOLUŢIA ŞI FACTORII LOGISTICII

Conceptul de logistică provine din domeniul militar logistica fiind considerată laicircnceputul secolului trecut o ramură a artei războiului care se ocupa pe de o parte demişcarea armatelor iar pe de alta de aprovizionarea trupelor Icircn prezent termenul delogistică este utilizat pentru a defini o activitate militară complexă de asigurare tehnicămaterială şi medicală a trupelor de transport şi cazare a acestoraDe asemenea tot icircn domeniul militar se utilizează şi termenul de sistem logistic cedesemnează ansamblul organelor formaţiilor mijloacelor şi a activităţilor implicate de oasemenea componentă a artei militareIcircn timp conceptul de logistică a pătruns iar apoi s-a extins şi icircn activitatea civilă icircnprincipal icircn cea economică dar şi icircn alte domenii pentru ca icircn prezent să fie utilizat icircn modcurent aproape icircn toate domeniile economice şi sociale Icircn aceste condiţii logistica esteprivită icircn prezent ca fiind acea activitate care conectează orice agent economic cu clienţii şifurnizorii săi prin intermediul a două fluxuri cel al mărfurilor şi cel al informaţiilor Evoluţia logisticii atacirct pe plan conceptual cacirct şi operaţional este un proces istoricce a cunoscut mai multe etape Asemenea etapizări au constituit preocupări continue aleliteraturii de specialitate mai cunoscute fiind cele ale profesorului Donald Bowersox pentrupiaţa americană şi cele ale specialiştilor engleziIcircn concepţia profesorului Donald Bowersox principalele etape icircn evoluţia logisticii seprezintă astfela) coordonarea operaţiunilor de distribuţie fizică respectiv a transportului depozităriistocării şi prelucrării comenzilor Printr-o asemenea coordonare se urmărea asigurarea icircntimp util a servirii clienţilor icircn condiţii de eficienţăb) regruparea personalului a resurselor umane firmei implicate icircn activitatea dedistribuţie urmărindu-se astfel creşterea eficienţei managementului acestei activităţic) logistica integrată sau icircn unele lucrări sistemul logistic integrat reprezintă o etapădistinctă icircn evoluţia logisticii apărută icircn deceniul al nouălea al secolului trecut Cei doitermeni au icircn vedere deplasarea mărfurilor printr-un lanţ de verigi consecutive de valoareadăugată care au menirea să asigure ajungerea produsului (serviciului) la momentul şi loculpotrivit icircn forma şi cantitatea solicitatăd) logistica strategică o etapă specifică anilor rsquo90 ai secolului trecut acest termen fiinddefinit ca utilizarea competenţei şi alianţelor logistice din icircntregul canal de distribuţie icircnvederea obţinerii avantajului competitiv De fapt un asemenea tip de logistică urmăreşteexistenţa unei alianţe interorganizaţionale alianţă ce permite combinarea activelor şiperformanţelor unei campanii (trust consorţiu grup de firme etc) cu serviciile oferite de alţioperatori logistici Şi pe alte pieţe inclusiv pe cele europene evoluţia logisticii a fost asemănătoare fiindinfluenţată icircn mare măsură de conceptele importate de peste Ocean Astfel dacă ne-amreferi la Anglia stadiile procesului de dezvoltare a logisticii icircn secolul XX se prezintă astfel a) icircn deceniul al 6-lea şi icircnceputul celui următor sistemele de distribuţie nu erauplanificate Icircn această perioadă distribuţia mărfurilor se realiza cu ajutorul mijloacelor de

9

transport ce aparţineau producătorilor b) icircn deceniul al 7-lea şi icircnceputul celui de-al 8-lea se preia din SUA conceptul dedistribuţie fizică Acum producătorii reconsideră distribuţia şi icircşi dezvoltă operaţiuni de acestgen Tot acum managementul se implică icircn activitatea de distribuţie c) icircn deceniul al 8-lea se produc mutaţii deosebite icircn domeniul distribuţiei Astfel icircnprimul racircnd distribuţia este inclusă icircn structura managementului funcţional al organizaţiei iaricircn al doilea racircnd se modifică raportul de forţe dintre producători şi detailişti icircn favoarea celordin urmă ca urmare a faptului că marile lanţuri de magazine icircşi creează propriile structuri dedistribuţie d) icircn deceniul al 9-lea icircncepacircnd cu anii rsquo80 se manifestă o creştere aprofesionalismului icircn domeniul distribuţiei Icircn această perioadă apar tendinţe noi precumcentralizarea distribuţiei reducerea masivă a stocurilor utilizarea calculatoarelor şi nu icircnultimul racircnd se dezvoltă operatorii specializaţi icircn activităţi logistice Este stadiul icircn care esterecunoscută de către tot mai mulţi participanţi la procesul distribuţiei necesitatea unorsisteme logistice integrate logistica prezentacircnd o importanţă cu totul deosebită icircn activitateaoricărei firme Importanţa logisticii icircn activitatea firmelor moderne a fost influenţată icircn timp de o serie de factori şi tendinţe manifestate atacirct la nivel conceptual cacirct şi (mai ales) operaţional Icircncele ce urmează vom trece succint icircn revistă o parte dintre aceşti factori

a) Un prim asemenea factor are icircn vedere icircnnoirea şi diversificarea producţiei demărfuri proliferarea accelerată a gamei de bunuri industriale şi de consum O asemeneasituaţie a fost generată la racircndul ei de alţi factori de natură complexă de cauze multipleprecum perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie sau descoperirea altora noi urmare aprogresului ştiinţifico-tehnologic utilizarea unor noi materii prime şi materiale performanteaccentuarea competiţiei icircntre ofertanţi altfel spus creşterea concurenţei acest lucru mai alespe fondul unor tendinţe puternice de globalizare agenţii economici fiind obligaţi să se preocupenu numai de piaţa internă ci şi (mai ales) de cea externă creşterea exigenţei consumatorilorşi a utilizatorilor atacirct din punct de vedere al cantităţii oferite şi gamei sale sortimentale cacirct maiales al calităţii scurtarea ciclului de viaţă al produselor şi creşterea pe acest fond apreocupărilor pentru icircnnoire şi diversificare accentuarea exigenţelor comercianţilor icircn ceea cepriveşte noutatea şi diversitatea sortimentului de mărfuri oferit clienţilor pătrunderea tot maimult icircn activitatea de producţie şi de comercializare a metodelor şi tehnicilor de marketing cutot ceea ce presupune acest lucru dar mai ales ideea şi concepţia nouă că scopul principal alactivităţii oricărui agent economic rămacircne pe de o parte satisfacerea cerinţelor consumatorilorindividuali sau industriali iar pe de alta maximizarea eficienţei icircn toată complexitatea sa(economică socială ecologică etc) b) Cel de-al doilea factor se referă la creşterea icircntr-un ritm puternic a cheltuielilor detransport icircn principal ca urmare a unor cauze de natură obiectivă (creşterea preţuluicarburanţilor) dar şi subiectivă (folosirea icircn continuare a metodelor tradiţionale de distribuţietot mai costisitoare) Creşterea fără precedent a costurilor transportului a influenţat icircn modhotăracirctor eficienţa activităţilor de distribuţie fiind necesare eforturi considerabile icircn domeniuldistribuţiei fizice şi implicit al logisticii

10

c) Un al treilea factor care a influenţat hotăracirctor evoluţia logisticii se referă laposibilităţile totuşi limitate de creştere a eficienţei producţiei Astfel icircn timp urmare aperfecţionării procesului de producţie şi a preocupărilor de reducere a costurilor de producţiepe fondul economiilor de scară eficienţa activităţilor de producţie a cunoscut o creşterecontinuă Posibilităţile de sporire a profiturilor prin creşterea productivităţii muncii prinperfecţionarea proceselor tehnologice sau prin scăderea cheltuielilor icircn acest domeniu audevenit tot mai limitate Icircn aceste condiţii printre puţinele posibilităţi de creştere a eficienţeiproducţiei s-au identificat bdquorezervelerdquo existente icircn domeniul distribuţiei fizice Asemeneabdquorezerverdquo aveau icircn vedere atacirct reducerea costurilor cacirct şi creşterea competitivităţii uneiasemenea activităţi d) Cel de-al patrulea factor are icircn vedere mutaţiile icircnregistrate de-a lungul timpului icircnceea ce priveşte gestionarea stocurilor modificarea icircn timp a ponderii stocurilor aflate icircndiferite faze (verigi) ale circulaţiei mărfurilor Astfel s-a diminuat tot mai mult pondereastocurilor deţinute de către detailişti (de la 50 la 10-15) cu implicaţiile ce decurg de aici icircnceea ce priveşte evoluţia logisticii e) Icircn al cincilea racircnd un factor semnificativ al evoluţiei distribuţiei se referă lanecesitatea organizării şi coordonării adecvate a fluxurilor informaţionale Aceasta caurmare a volumului tot mai sporit de informaţii legate de circuitul fizic al mărfurilor şi anecesităţii disponibilizării unor informaţii referitoare la aspecte importante referitoare lalocalizarea spaţială a fiecărui client icircn parte dimensionarea şi structura comenzilor primite dela fiecare client amplasamentul unităţilor de producţie a depozitelor şi punctelor dedistribuţie costurile de transport aferente livrării mărfurilor de la fiecare depozit sauproducător la clienţi transportatorii la care se poate apela icircn vederea aprovizionării nivelulserviciilor oferite şi tarifele practicate coordonatele spaţiale ale fiecărui furnizor icircn partenivelul şi structura stocurilor existente la fiecare depozit sau centru de distribuţie icircn oricemoment f) Desigur un factor hotăracirctor icircn evoluţia logisticii l-a constituit revoluţiainformaţională ce a caracterizat ultima parte a secolului trecut utilizarea pe o scară tot mailargă a calculatoarelor Icircntr-un domeniu prin excelenţă dinamic cum este logisticacalculatorul a căpătat un rol important icircn desfăşurarea fluxurilor informaţionale Aceastadatorită multiplelor avantaje pe care le oferă utilizarea calculatoarelor avantaje referitoare icircnspecial la analiza unui volum mare de informaţii economisirea de timp identificareafurnizorilor fie a celor avantajoşi fie a celor care trebuie evitaţi diminuarea stocurilorcunoaşterea exactă a cantităţii şi structurii sortimentului de mărfuri materii prime materialeetc pe care agentul economic trebuie să le procure sau să le livreze şi exemplele ar puteacontinuaIcircn contextul celor prezentate aici trebuie menţionată utilitatea şi mai ales eficienţabdquocodului de barerdquo icircn icircmbunătăţirea performanţelor logistice acesta oferind firmelor posibilitateasă beneficieze de disponibilitatea la timp a informaţiilor logistice şi de posibilitatea accesului labazele de date Mai mult la sfacircrşitul secolului trecut (icircn anii rsquo90) s-au creat condiţiile obţineriiinformaţiei icircn timp real informaţia devenind astfel o coordonată logistică capabilă să generezereduceri efective de costuri g) Un al şaptelea factor ce a influenţat evoluţia logisticii l-a constituit problemele

11

referitoare la calitate icircn general la calitatea bunurilor şi serviciilor oferite clienţilor icircnspecial Icircn acest sens concepte precum managementul calităţii totale produse şi servicii cubdquozero defecterdquo şi-au făcut tot mai mult loc şi icircn domeniul logisticii care a trebuit să ţină pasulcu mutaţiile profunde din acest domeniu (al calităţii) şi să se situeze la standardeperformante Produsele şi serviciile trebuie să ajungă icircn timp util la consumator sau lautilizator acest lucru icircnsemnacircnd un sistem logistic pe măsură De aceea sistemele logisticeau trebuit să fie regacircndite astfel icircncacirct icircn locul unei singure soluţii logistice valabile pentrutoate segmentele de clienţi au trebuit dezvoltate soluţii logistice adaptate uneori chiarcerinţelor fiecărui client icircn parte icircn ceea ce priveşte calitatea aşteptărilor de la produsul sauserviciul solicitat h) Nu icircn ultimul racircnd preocupările tot mai necesare pentru protecţia mediului au avutşi au icircn continuare o influenţă semnificativă icircn evoluţia logisticii Avem icircn vedere legăturileactivităţilor logistice icircn amonte activităţi referitoare la ambalajele recuperabile la produsele şimaterialele recuperabile şi mai ales reciclabile rezultate din procesele de producţie şi deconsum la produsele retrase de pe piaţă ca urmare a unor defecte a calităţiinecorespunzătoare a unor deficienţe manifestate icircn procesul de utilizare expirării termenuluide garanţie sau de valabilitate şi exemplele ar putea continua

14 DISTRIBUŢIA FIZICĂ ŞI LOGISTICA

Aşa cum menţionam şi mai icircnainte icircn ultimele decenii literatura de specialitate autilizat diverşi termeni pentru a descrie fluxul fizic al mărfurilor de la producător laconsumatorul individual sau la utilizatorul industrial Primul dintre aceşti termeni este cel dedistribuţie fizică termen icircnlocuit icircn timp de altele precum logistica de distribuţiemanagementul lanţului de aprovizionarefurnizare sau mai simplu logistică Deşi există icircncăvoci care consideră că logistica nu este altceva decacirct o altă denumire a distribuţiei fizice celedouă concepte nu se suprapun Concepţia potrivit căreia cele două noţiuni sunt sinonimesubestimează atacirct rolul dar mai ales costul deplasării şi stocării materiilor primematerialelor produselor semifinite ca şi cele ale planificării şi ale sistemului informaţionalutilizat De asemenea o astfel de concepţie ignoră cauzele icircntacircrzierii livrărilor creşteriistocurilor de produse finite şi a celor de transport De fapt distribuţia fizică este doar ocomponentă a logisticii aceasta din urmă incluzacircnd şi alte două componente respectivaprovizionarea şi activităţile de susţinere a producţiei Potrivit definiţiilor tradiţionaledistribuţia include acele activităţi desfăşurate de firmă pentru a face produsul accesibil şidisponibil pentru client ea concentracircndu-se asupra segmentului din aval al circulaţieimărfurilor Icircn aceste condiţii logistica interacţionează cu distribuţia prin intermediuldistribuţiei fizice Ar mai trebui menţionat aici şi faptul că dacă am icircnlocui termenul dedistribuţie cu sintagma bdquocanale de marketingrdquo plus logistică am facilita integrarea logisticii icircnmarketing ca o componentă a mixului o asemenea integrare corespunzacircnd accentului carese pune pe utilitatea de loc Există mai multe definiţii ale distribuţiei fizice Avem icircn vedere definiţia dată deAsociaţia Americană de Marketing icircncă din anul 1948 respectiv bdquomişcarea şi manipularea

12

bunurilor de la locul unde acestea sunt produse la cel icircn care sunt consumate sau utilizaterdquodefiniţia dată icircn 1962 de profesorul Peter Druker respectiv bdquoun alt mod de a denumi icircntregulproces de afacerirdquo definiţia dată icircn aceiaşi perioadă de către americanul Donald Bowersoxcare defineşte managementul distribuţiei fizice ca bdquoresponsabilitatea proiectării şi administrăriisistemelor corporatiste pentru controlul fluxului de materii prime şi produse finiterdquo şiexemplele ar putea continua Ne vom mai opri doar la două dintre acestea Prima este ceadată icircn 1972 de către Consiliul Naţional al Managementului Distribuţiei Fizice (NCPDM) careprezintă distribuţia fizică ca bdquoun termen care descrie integrarea a două sau mai multeactivităţi icircn scopul planificării desfăşurării şi controlării unui flux eficient de materii primeproduse semifinite şi produse finite de la punctul de origine la punctul de consumrdquo Cea de-adoua definiţie este cea formulată de cunoscutul Philip Kotler care considera icircn anul 1988 căbdquodistribuţia fizică implică planificarea realizarea şi controlul fluxului fizic al materialelor şiproduselor finite de la punctele de origine la punctele de utilizare icircn vederea satisfaceriinecesităţilor consumatorilor icircn condiţiile obţinerii de profitrdquo O asemenea definiţie prezintă o serie de caracteristici proprii ea punacircnd accentul pe patru principale aspecte caracterul de proces al distribuţiei fizice (determinat de activităţile intercondiţionate de planificare desfacere şi control al fluxului fizic al mărfurilor) obiectul distribuţiei fizice reprezentat atacirct de produsul finit cacirct şi de materiale amploarea spaţială a distribuţiei fizice aceasta cuprinzacircnd icircntregul canal de distribuţie icircncepacircnd cu producătorul şi terminacircnd cu cumpărătorul sau utilizatorul industrial şi nu icircn ultimul racircnd pe scopul activităţilor de distribuţie fizică şi concordanţa acesteia cu scopul oricărei activităţi icircn viziunea marketingului satisfacerea cerinţelor clienţilor şi realizarea de profit Termenul de logistică vehiculat aşa cum am mai menţionat icircn paralel cu cel dedistribuţie fizică a fost definit de-a lungul timpului de mulţi specialişti icircn domeniu Avem icircnvedere mai icircntacirci pe James Heskett care icircn anul 1977 considera că bdquoprocesul logisticicircnglobează ansamblul activităţilor implicate de fluxul produselor coordonarea resurselor şidebuşeelor realizacircnd un nivel dat al serviciului la cel mai mic costrdquoIcircn anul 1991 Consiliul Naţional al Distribuţiei Fizice din SUA devenit icircntre timpConsiliul Naţional al Managementului Logisticii (Council of Logistics Management)recunoscacircnd importanţa acestui nou concept cel de logistică icircl definea ca fiind bdquoun procescare constă icircn planificarea realizarea şi controlul fluxului şi stocării eficiente şi eficace amateriilor prime produselor icircn curs de prelucrare produselor finite şi informaţiilor conexe dela punctul de origine la cel de consum icircn scopul adaptării la cerinţele clientuluirdquo Definiţia nu prezintă deosebiri semnificative faţă de cea dată de acelaşi Consiliu icircnanul 1972 distribuţiei fizice Ea prezintă icircnsă o serie de atuuri cele mai importante referinduselaa) trecerea de la conceptul de distribuţie fizică la cel de logistică pentru a descriefluxurile existente icircntre membrii canalelor de distribuţieb) reflectarea necesităţii de a considera fluxul total ca icircncepacircnd de la punctul deprocurare a materialelor la punctul final de distribuţie a produselor finite deci pacircnă ajung laconsumator (utilizator)c) informaţiile sunt considerate ca o componentă a fluxurilor logisticed) perspectiva managerială a definiţiei care are icircn vedere integral procesul decizional

13

icircncepacircnd cu etapa planificării şi terminacircnd cu cea a controlului icircn condiţii de eficienţă şieficacitatee) importanţa acordată adaptării procesului logistic la cerinţele clienţilor Literatura de specialitate scoate icircn evidenţă şi unele limite ale acestei definiţii limitereferitoare icircn principal la excluderea serviciilor din definiţie responsabilitatea logisticianuluiicircn domeniul producţiei (icircn realitate acesta nu este implicat icircn procesele de producţie)precum şi responsabilitatea privind activităţile de bdquoicircntreţinererdquo (acestea fiind incluse icircnconceptul militar de logistică) De fapt icircn logistica distribuţiei rolul logisticianului constă icircnaducerea bunurilor şi serviciilor de la producător la consumator deci la locul potrivit la timpulpotrivit icircn condiţiile cerute precum şi participarea la creşterea profitului firmei Ca o concluzie generală se poate spune că deşi icircntre distribuţia fizică şi logisticăexistă multe puncte comune (poate chiar majoritatea) cele două concepte nu se confundăicircntre ele existacircnd deosebiri pe care am căutat să le scoatem icircn evidenţă mai sus De altfel icircnicircncercarea de a delimita cele două concepte literatura de specialitate a propus un nouconcept cel de canal logistic Se consideră că scopul unui canal logistic este livrarea demărfuri la timp şi administrarea icircn bune condiţii a fluxului mărfurilor Astfel se scot icircnevidenţă deosebirile dintre conceptele de canal logistic şi de canal de marketing (dedistribuţie) icircn sensul să dacă un canal de marketing facilitează tranzacţiile prin coordonareaprodusului a preţului şi promovării canalul logistic asigură disponibilitatea spaţială şitemporală a produselor şi serviciilor

15 MIXUL ACTIVITĂŢII LOGISTICE

Realizarea funcţiei logistice de a asigura bunurile şi serviciile cerute la locul şimomentul potrivit icircn condiţii de eficientă economică presupune desfăşurarea unui ansamblude operaţiuni interdependente intercorelate operaţiuni ce constituie mixul activităţii logisticeUn asemenea mix este format din două categorii de activităţi de bază şi de susţinere Suntincluse icircn categoria activităţilor de bază acele operaţiuni cheie ce se desfăşoară aproape icircntoate canalele logistice cele mai semnificative fiind asigurarea nivelului de servire gestiuneastocurilor prelucrarea comenzilor etc Spre deosebire de activităţile de bază cele desusţinere se realizează icircn funcţie de condiţiile specifice ale firmelor ele contribuind larealizarea misiunii logisticii Din racircndul activităţilor de susţinere cele mai importante se referăla depozitare manipularea produselor ambalare activităţi legate de fluxurile informaţionalelogistice etc Icircn cele ce urmează vom face o prezentare succintă a ambelor categorii de activităţiicircncepacircnd cu cele de bază a) Elementul de referinţă pentru funcţionarea oricărui sistem logistic icircl reprezintărealizarea unui anumit nivel de servire Un asemenea nivel de servire impune o serie decerinţe de natură logistică cerinţe stabilite la racircndul lor icircn funcţie de aşteptările clienţilorIcircntr-un asemenea context principalele activităţi desfăşurate icircn vederea asigurării nivelului deservire logistică se referă labull cercetarea nevoilor şi cerinţelor clienţilor icircn ceea ce priveşte nivelul cerinţelor

14

logisticiibull stabilirea nivelului de servire logistică a clienţilor ce urmează să fie oferit de cătrefirma furnizoare sau diferenţierea nivelului de servire icircn funcţie de cerinţelesegmentelor de piaţă vizatebull evaluarea percepţiilor clienţilor icircn ceea ce priveşte nivelul de servire oferit adecalajului dintre ceea ce au aşteptat clienţii şi ceea ce au primit efectiv aceştiabull ajustarea nivelului de servire logistică icircn funcţie de evoluţia cerinţelor clienţilor b) Cumpărarea prezintă o importanţă covacircrşitoare icircn crearea de valoare icircn cadrullanţului logistic Icircntr-un asemenea context reconsiderarea importanţei cumpărării ndash careaparent poate fi privită doar ca un set de activităţi de susţinere ndash este determinată şi deperspectiva integratoare asupra lanţului de aprovizionare-livrarePentru acest domeniu (al cumpărării) activităţile reprezentative se referă la stabilireanecesităţilor de aprovizionare alegerea surselor de aprovizionare stabilirea modului derealizare icircn timp a aprovizionării (ritmul aprovizionării) evaluarea periodică a performanţeifurnizărilor determinarea cantităţii economice a comenzii c) Transportul joacă un rol esenţial icircn buna funcţionare a sistemului logistic elasiguracircnd utilitatea de timp icircn cadrul activităţii desfăşurate Icircn esenţă transportul presupunederularea următoarelor activităţi alegerea modalităţilor adecvate de transport (rutier feroviaraerian maritim prin conducte) evaluarea şi selecţia furnizorilor de servicii de transportconsolidarea transporturilor stabilirea rutelor de transport şi programarea transporturilor d) O altă componentă de bază a sistemului logistic o constituie gestiunea stocuriloraceasta oferind utilitatea de timp aşteptată de client Printre activităţile principale pe care lepresupune gestionarea stocurilor trebuie enumerate elaborarea politicilor privind stocurile dematerii prime materiale şi produse finite stabilirea produselor din stoc şi mai ales amixajului acestora icircn funcţie de contribuţia diverselor articole la desfacerile sau la profitulfirmei determinarea stocului de siguranţă şi a nivelului de reaprovizionare aplicareastrategiei bdquojust-in-timerdquo e) Ultima activitate de bază a lanţului logistic pe care o analizăm este prelucrareacomenzilor care prezintă un impact deosebit asupra performanţei logistice materializat icircnmărimea intervalului de timp de la transmiterea comenzii de către client şi pacircnă la primireaefectivă a produsului dorit precum şi icircn declanşarea operaţiunilor de livrare a mărfurilor şioferire a serviciilor Fac parte din acest domeniu activităţi precum determinarea procedurilorde primire a comenzilor stabilirea metodelor de transmitere a informaţiilor referitoare lacomenzi definirea ordinii de prioritate icircn prelucrarea comenzilor alegerea variantei de onorarea comenzii numai din stocul disponibil şisau de producţie (icircn cazul unei rupturi de stoc) Icircn ceea ce priveşte activităţile de susţinere aşa cum am mai menţionat ele se referăicircn principal la a) Depozitarea mărfurilor deşi după importanţa ei icircn lanţul logistic ar putea ficonsiderată drept activitate de bază (vezi de exemplu costurile depozitării icircn totalul costurilorlogistice) icircn condiţiile icircn care ea nu este prezentă totuşi icircn sistemele logistice ale tuturorfirmelor este considerată a fi o componentă (activitate) de susţinere Principalele activităţilegate de depozitarea mărfurilor se referă la stabilirea necesarului de spaţii de depozitarealegerea amplasamentului depozitelor determinarea numărului de depozite necesare

15

stabilirea configuraţiei depozitului amplasarea mărfurilor icircn cadrul depozitului etc b) La racircndul ei manipularea produselor are o pondere deosebită icircn costurilelogistice prezentacircnd totodată un anumit impact asupra duratei ciclului comenzii şi de aiciasupra nivelului de servire Ca activităţi de bază icircn acest domeniu vom aminti alegereaechipamentului de manipulare (mecanizat manual etc) unitizarea icircncărcăturilor(consolidarea unor ambalaje de dimensiuni reduse icircntr-o icircncărcătură de dimensiuni maimari) prin paletizare şi containerizare introducereapreluarea materialelor icircndin spaţiul dedepozitare etc c) Ambalarea permite ajungerea mărfurilor la clienţi protejate icircn condiţiile dorite decătre aceştia Desigur ambalarea de protecţie nu are icircn vedere ambalajele individuale alebunurilor de consum care au icircn principal rolul de promovare a acestora Dintre activităţilelegate de ambalarea de protecţie care susţin din punct de vedere logistic marfa se potenumera proiectarea unor ambalaje care să răspundă cerinţelor proceselor de manipularerealizarea efectivă de ambalaje care să asigure integritatea produselor pe duratatransportului şi depozitării asigurarea de ambalaje care să protejeze produsele contrapierderilor şi deteriorărilor etc d) Icircn ceea ce priveşte fluxurile informaţionale acestea se constituie icircn parteintegrantă a sistemului logistic ele facilitacircnd derularea tuturor activităţilor fie ele de bază fiede susţinere Informaţia logistică face posibilă desfăşurarea operaţiunilor de planificare şicontrol contribuind la creşterea eficienţei deciziilor strategice şi operaţionale Ca activităţilegate de funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional logistic trebuie incluseculegerea şi prelucrarea datelor analiza informaţiilor elaborarea rapoartelor şi situaţiilornecesare stabilirea unor proceduri de stocare a datelor controlul fluxului de informaţii etc Desigur apartenenţa unei activităţi la categoria celor de bază respectiv de susţinerenu este una strictă Icircn domeniul logistic activităţile au un caracter dinamic o activitate desusţinere poate să devină icircn orice moment activitate de bază şi reciproca fiind adevărată icircnfuncţie mai ales de modificările ce au loc la nivelul fiecărei unităţi strategice de afaceri Icircnacelaşi timp este de menţionat şi faptul că icircncadrarea unei activităţi icircntr-o categorie poatesă difere de la o firmă la alta icircn funcţie de o serie de factori cel mai important rămacircnacircndicircnsă obiectul de activitate Icircn ceea ce priveşte importanţa dar şi conţinutul efectiv al mixului activităţilorlogistice vom preciza că acestea sunt determinate de o multitudine de factori unii internifirmei alţii externi acesteia Cei mai importanţi asemenea factori au icircn vedere obiectul deactivitate al firmei gradul de implicare icircn activităţi logistice sortimentul tipul şi gama demărfuri oferite aria teritorială vizată mediul on-line sau off-line etc Cacircteva lucruri desprefiecare dintre aceşti factori a) Obiectul de activitate al firmei icircn sensul că de exemplu icircn cazul firmelorproducătoare mixul logistic este icircn cele mai multe cazuri mai complex icircn comparaţie cu celspecific firmelor de distribuţie icircn privinţa activităţilor de susţinere a producţieioperaţiunilor b) Gradul de implicare icircn activităţi logistice Icircn acest sens este de menţionat faptul căicircn sectorul distribuţiei cu ridicata de exemplu există comercianţi angrosişti cu funcţiicomplete ei icircndeplinind o gamă largă de funcţii tranzacţionale logistice sau de facilitare Spre deosebire de aceştia brokerii au un singur rol acela de a facilita tranzacţiile dintre

16

furnizori şi clienţii potenţiali ei neparticipacircnd la fluxul fizic al mărfurilor şi implicit nu deţinstocuri de mărfuri De menţionat şi faptul că există firme şi nu puţine care se concentreazănumai pe activităţi de bază pentru care deţin resursele şi experienţa necesare preferacircnd capentru activităţile logistice să apeleze la agenţi economici specializaţi Aşa face de regulă ofirmă de producţie care pentru transport de exemplu apelează la alţii (transportori) c) Tipul şi gama de mărfuri oferite Astfel de exemplu activităţile logistice sunt mairestracircnse icircn domeniul serviciilor spre deosebire de cel al bunurilor de consum sau industriale De asemenea agenţii economici care au un obiect de activitate complex cu un portofoliu diversificat de produse şi servicii trebuie să icircşi adapteze sistemul logistic la particularităţile fiecărui tip de produs Un exemplu concludent icircl prezintă astfel condiţiile de depozitare ambalare manipulare şi transportd) Aria teritorială vizată este un alt factor important ce determină conţinutul şiimportanţa mixului logistic Un grad icircnalt de acoperire teritorială conduce icircn mod sigur la

17

BIBLIOGRAFIE 1 Bălan Carmen Logistica Bucureşti Editura Uranus 2006 2 Ciubotaru Gheorghe Managementul organizaţiei militare Teză de doctorat Sibiu

Universitatea bdquoLucian Blagaldquo 2006 3 Dumitru Marin Managementul logisticii Craiova Editura Sitech 2005 4 Mavriş Eugen Logistica militară icircn debutul secolului XXI Icircn bdquoObservatorul Militarldquo colecţia

2006

18

război ajungacircnd să trebuiească să facă faţă unor cerinţe din ce icircn ce mai mari cantitativ şi calitativ Spre exemplu pentru operaţiunile forţelor terestre icircn timpul războiului din Irak o divizie blindată a SUA consuma zilnic 5000 tone de muniţie aproximativ 21 milioane litri de combustibil peste 11 milioane litri de apă şi 80000 porţii de macircncare Aceste nevoi de aprovizionare au fost şi sunt icircn continuare icircndeplinite de structuri logistice specifice de multe ori icircn parteneriat cu firme private icircn baza unor contracte de prestări servicii icircncheiate cu ministerul de resort Icircn abordarea conceptului de logistică specialiştii armatelor moderne pornesc de la ideea că acesta trebuie să definească totalitatea condiţiilor materiale şi de asistenţă necesare realizării cu succes a acţiunilor militare Icircn războiul modern logistica are valenţe noi avacircnd icircn vedere reorientarea strategiilor de desfăşurare a acestuia calitatea factorului uman angajat precum şi nivelul tehnic ridicat icircncorporat icircn mijloacele de luptă Conform Manualului NATO a Logistica este ştiinţa planificării şi asigurării mişcării şi icircntreţinerii forţelor b Logistica este responsabilă de planificarea şi executarea deplasării şi de menţinerea forţelor la capacitate ridicată de luptă Este din ce icircn ce mai evident ponderea mare pe care o deţine icircn obţinerea victoriei icircn teatrele de operaţii gradul icircnalt de icircnzestrare tehnico-materială şi aprovizionarea continuă a forţelor cu tot ceea ce este necesar pentru trai şi pentru luptă Conflictele bdquomoderneldquo au evidenţiat pe deplin rolul dezvoltării tehnologice (sisteme integrate de arme de nivel tehnologic ridicat digitizarea cacircmpului de luptă etc) dar şi al logisticii militare (calitatea materialelor cantităţile viteza de transport costurile şa) Introducerea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei precum şi reconsiderarea atitudinii managerilorliderilor (militari şi politici) faţă de individ au dus la schimbarea consistenţei acţiunilor militare dar şi la creşterea considerabilă a consumurilor de resurse Noile condiţii create implică o răspundere deosebită pentru logistica militară şi acest lucru se concretizează icircntr-o serie de misiuni principale 1048633icircncheierea contractelor cu furnizorii pentru achiziţionarea materialului militar de toate felurile 1048633transportul depozitarea şi păstrarea materialului militar 1048633organizarea planificarea şi executarea transportului icircn scopul distribuirii materialului militar al forţelor 1048633organizarea şi realizarea hrănirii trupelor 1048633icircntreţinerea completarea şi repararea tehnicii militare 1048633construirea repararea şi icircntreţinerea căilor de comunicaţii 1048633asigurarea asistenţei medicale evacuarea şi spitalizarea militarilor răniţi sau bolnavi 1048633asigurarea spitalelor de campanie şi punctelor de prim-ajutor cu medicamente şi tehnică medicală 1048633asigurarea fondurilor băneşti necesare plăţilor 1048633asigurarea serviciilor poştale etc

Condiţiile specifice de integrare a Romacircniei icircn NATO şi Uniunea Europeană sunt conştientizate ca procese complexe care presupun realizări marcante icircn plan economic dar şi

2



3




4



5


6




7


8



9



10


11




12


13




14


15


16


17



2006

18



3




4



5


6




7


8



9



10


11




12


13




14


15


16


17



2006

18




4



5


6




7


8



9



10


11




12


13




14


15


16


17



2006

18



5


6




7


8



9



10


11




12


13




14


15


16


17



2006

18


6




7


8



9



10


11




12


13




14


15


16


17



2006

18




7


8



9



10


11




12


13




14


15


16


17



2006

18


8



9



10


11




12


13




14


15


16


17



2006

18



9



10


11




12


13




14


15


16


17



2006

18



10


11




12


13




14


15


16


17



2006

18


11




12


13




14


15


16


17



2006

18




12


13




14


15


16


17



2006

18


13




14


15


16


17



2006

18




14


15


16


17



2006

18


15


16


17



2006

18


16


17



2006

18


17



2006

18



2006

18

Documents

LOGISTICA MILITARĂ