I, 0DE

T

TITU AlAIORESCU.

PARTEA I:

Logica elementard.

BUCURZ§TI.-EDITURA SOCEC & 0-nie.

1876,

t.

G

T'

)

Al

A

It

www.dacoromanica.ro

LOGICADE

7-ITU pAIORESCU

PARTEA. I:Logica elementard.

BITCURE/M.EDITURA SOCEC Ss 0-nic.

1876.

c----1-N...../..X61/4.e..-s---

www.dacoromanica.ro

Tipo-Litografla H. Goldner, Inesi.

www.dacoromanica.ro

Manualul de fatg este un resumat scurt alprelegerilor logice tinute de subscrisul la II-niversitatea din Iassi in curs de aproape zeceani. Pe temeiul notiunilor elementare si re-gulelor formulate in paragrafii urmgtori, cur-sul universitar se intinde6, pe de o parte laespunerea controverselor dupg deosebitele sis-teme filosofice, pe de alta la aplicarea teorielorlogice asupra vietei intelectuale in practicaei zilnicg.

Aceastg din urmg parte a prelegerilor eraprea feluritg si adese ori prea atörnatg deinspiratia momentului de pe catedrg, pentru ase fi putut fixg intr'un manual precum estecel de fatg. Ea remgne $i pentru viitor inlibera dispositie a profesorului. Dar din par-tea Antgi am 'Astra o urmg in apendiceleacestei cArti, unde se aflg citate izvoarele si

www.dacoromanica.ro

controversele, nu in scop de a adunA multenume de autori, ci cu restringere la acei au-tori i la acele pasage, din a cAror studiaretg se traga, in adev6r un folos pentru lgmu-rirea intrebArilor atinse in text. Textul in-susi nu cuprinde citatiuni, ci se mlrginestela cAteva note istorice ; numai Aristoteles estepretutindinea citat, unde compararea formulAriimoderne cu gAndirea si esprimarea vechiuluiPArinte al Logicei mi-a pärut neapgrath pen-tru un studiu mai temeinic al acestei stiinte.

Asa cum este manualul, el poate fi intre-buintat la cea inv6tare a Logicei, prinurmare in Licee. Forma data esplicArilor dintext corespunde acestui scop. Ear eine vreasg, urmAreascA problemele cugethaii mai de-parte, in oH ce cas profesorul pentru espli-carile sale, &este in apendice calea arAtatL

Bueurefti, 4 lanuarie 1876.

d'intgi

www.dacoromanica.ro

INTRODITCERE.

Deflnitiunea i utilitatea

1. Observarea timpului, cAnd s'a nitscut tiiva Lo-gicei, i a necesitätii, din care s'a nascut, ne va la-muri mai bine asupra naturei, scopuluiacestei §tiinte.

Logica ca OH* dateazA de la Aristoteles (näscutin Stagyra la 384 a. Chr., -I- la 322). Aristoteles in-su0 nu i-a dat un nume propriu. Cercetärile lui a-supra osebitelor párti ale Logicei se Oa respinditein mai multe scrieri, care s'au impreunat la un locde editorii i comentatorii lai i s'au numit Organon.Acesti comentatori au dat §tiintei expuse in Organonnumele de Logica.

Scrierile logice ale lui Aristoteles sunt:1) 0 carte de categoriis (Koaraogiat,), a &Aril au-

tenticitate ing este contestata,2) 0 carte de interpretatione (Tre,91 ktusiveiotg), care

tracteaza despre propositiune §i judecatk

Logieei.

www.dacoromanica.ro

2

3) Patru crtrti. analytica (civaa,vrcxcl), de regul5, im-pärtite in analytica priora i posteriora, care se ocup5,de silogisme, demonstrari, definitiuni yi impartiri,

4) Opt cirti topica (rolaza), despre silogismeleprobabile,

5) 0 carte de elenchie eophieticis @reel aognameivRimy), despre falsitatea sofismelor.

La Aristoteles cercearile logice aunt impreunatecu precepte retorice, §i aceast5, impreunare se observ5,qi la urma§ii lui pan& chip& timpul reformatiunii. Ineducarea obicinuit5, la Greci, tinerii destinati pentruo cultur5 mai inalta,, chip& ce prin invét5,tura grama-ticei ajungeau a se esprima in limb& corect5, aveaua dobändi prin RetoricA §i Logic5, deprinderea ora-torie, adech stil plficut §i dictiune convinetoare.

Logica s'a näscut dar din trebuinta retorica de aproduce convingerea in auditorii unui discurs. S'auanalizat (de aci numele de analitic5, dat celei maiimportante scrieri logice a lui Aristoteles) operatiu-nile gändirii, pentru a se descoperi in ele legile, (Ewacare mintea omeneascii, trebue s5, primeascii o ideeca dovedita, adecA, sa, se conving5, despre adevèrulei. Cu timpul insé osebirea cea mare ce desparteLogica de Retorica nu a putut sS. remAnA ascunso,.Oratorul i§i convinge auditorii de§tepfandu-le place-rea estetic5, prin arta sa, puand in mi§care simti-mSntul §i fantasia i procluand o dispunere momen-tan& a sufletului, in care unele idei crt§tigii, o putere

§i

www.dacoromanica.ro

3

precumpanitoare, ear cele contrare se intuneca si setrec cu vederea. Capul logic din contra vrea sit con-vinga mintea rece, fara, a puue iu joc emutiunea sim-Vmintelor i placerea estetica, dovedind prin o ope-ratiune completa ceea ce-si propane a stabili.

Astfel s'a inteles, cit acea parte a Retoricei vechi,care se ocupa numai de analisa elementelor convic-

avea o valoare proprie osebita de arta ora-torie, cuprindea legi ale gandirii omenesti, a caroraplicare nu ne este numai folositoare, cand vrem saconvingem pe altii, ci indispensabila pentru produ-cerea convingerii in noi inine, pentru ori-ce gii-dire regulatit i pentru demonstrarea stientifica.

2. Convingerea mintii noastre se intemeiaza peconstiinta, cit idea despre care este sa ne convingem,se afia cuprinsa in ideile, de care suntem convinsi

pe care le stim, sau ca sta intr'o astfel de le-&alit cu aceste, ineat nu se poate nega, fara a uepane in contrazicere cu noi inine. Operatiunea in-teligintei, prin care se stabileste acea legatura intreidei, adecit prin care se arata, cum o idee relativnoua este cu necesitate cuprinsa in altele admise demai nainte, se uumeste argumentare.

Nota. S distingem. Noi cuuoastem adeviirurile in douemoduri: sau dea dreptul san cu mijlocul altor adev6ruri. D. e.stiu dea dreptul, prin manifestare sensibilii in constiinta mea,oil in momentul acesta cetesc ; dar daa afigud acum o carteWadi la margini, pe care eri o liisasem netkiatit, conchidabsenta men a fost in alte tani, atunci acest adevbr nu-1 stiu

ltc in

tionii,

gi

www.dacoromanica.ro

4

dea dreptul trin o manifestare sensibil actual. Prin manifes-tare sensibila vd numai cartea in starea ei de acum, adecit

compararea ei cu starea de efi i conclusiunea, di a tre-buit sit fi fost intrebuintatti de o altit persoanit, este un adevsercristigat prin mijlocul altor adeve-ruri (d. e. ori ce schimbare areo causit, numai un om poate causa o asemenea schimbare la ocarte, etc.).Adeve'rurile, ce le constatitm dea dreptul prin sen-sibilitate (numite i adevgruri intuitive), aunt mai presus de in-doialii; dud vedem i simtim, suntem siguri c vedem i sim-tim. Asemenea adeve-ruri nu au trebuintit de regule stientifice inprivinta increderii ce le ditm; nici o regulit nu poate S le fadmai sigure cleat sunt de la sine.

Dar indatit ce pitfisim ter6mu1 sensibil actual si citutiim ane esplica un lucru din legXtura lui cu alte lucruri in ideilenoastre, se poate produce eroare, i atunci se naste intrebareadespre regula, dupa care se face aceastl 1egtur aa, inatne deo, convingerea despre adeviirul gitndirii. Numai de aceastitconvingere mijlocitit este vorba in § de mai sus O. in Logicitin genere.

3. Argumentarea devine objectul unei cercetkistientifice in doue moduri: sau dad, o considerämca un fenomen al naturei omenesti i chutäm aexplica conditiimile, sub care se produce; sau daao consideram ca un mijloc pentru aflarea adevern-lui i cerceam regulele, dupa% care trebue s se in-drepteze pentru a da resultate juste. De explicareaargumentkii ca fenomen al inteligintei omenesti seocupft o parte a Psichologiei; ear stiinta, care sta-bileste regulele pentru argumentarea justa,, se nu-meste Logica.

Pentru Psichologie argumentarea fals& este unfapt, ce trebueste tot asa de bine explicat in le-gile sale ca i argumentarea justft; amëndoue suntfenomene sufletesti i cer descrierea si cercetareaproducerii lor. Pentru Logicit faptul argumentkii

tgiatg;

od

www.dacoromanica.ro

5 --

in mintea omeneasch se presupune ca un fapt con-statat gi i se cerceteaz a. numai regulele intrebuin-Orli juste. Sau cum s'a zis cu alte cuvinte : cer-cetarea legilor naturale a le argumentarii este otem5, a Psichologiei, stabilirea legilor ei normale etema Logicei.

4. Fiind-ca cea mai mare parte a cunogtinOlornoastre nu sunt cägtigate prin intuitiune, ci se in-temeiazi pe argumentari din esperientele noastre saudin ale altora (§ 2, nota), mai toat5, gtiin0 gi toat5,practica omeneasca sunt supuse autoriatii Logicei.

Cu toate aceste Logica nu ne da insagi gtiinta de-rivata, ci ne da. numai regula pentru a judeca a-ceasta gtiin. Ea nu vrea sa afle dovezi pentruconvingerile noastre, ci arata numai, dac5, cele aflatesunt indestulatoare. Ea nu descopere gi nu experi-menteaza, ci juded, gi critica.

Cu alte cuvinte: Tot ce s'a argumentat vre odatitcu justeta, toate cunogtintele noastre dolAndite alt-fel decitt prin intuitiune, ate'rnä de la observarealegilor, a aror cercetare este tema Logicei. Decateori conclusiunile sunt juste gi convingerea este bineintemeiatit, s'au observat in fapt legile logice fie cu,fie fii,r5, congtiintä.

Nota. Cum se vede de am, constatarea adev'erului factic nuse tine de Logicg, care garanteazil numai atia, cit, dacil ideiledate bunt adevgrate, trebue A, fie adev6rate IA ideile derivatecu observarea legilor ei. Aceasta s'a esplicat si asa: Logica nuse ocupg de adeve-rul material, ci numai de adefern1 formal;

www.dacoromanica.ro

6

aplicarea justii. a regulelor ei d totdeauna resultate formal a-deOrate, care totusi in fapt, adec5, material, pot fi false. D. e.magnetismul teluric este o putere cu totul osebitit de electri-citate i fiind.-c micrile busolei Bunt efectul magnetismuluiteluric, ele nu pot fi efectul electricitittii : each o argumentare logicsau formal adev6rath, care totu7i material este falsit, fiind falspremisa, crt magnetismul ar 11 cu totul osebit de electricitate.

5. Utilitatea Logicei resultit din faptul, ea esteo stiintà, si din objectul special al cercetárilor eistientifice. In privinta d'int51 toate stiiutele, i prinurmare si Logica, au pentru educatiunea noasträ fo-losul de a arata intëmpliirile lumii supuse in legiconstante, de a da omului incredere in sine depAr-tilnd nesiguranta i superstitiunea si de a contribuiprin objectele lor impersonale in echilibrarea sta-tornicit intre gAndiri i simtiminte. Logica prin ob-jectul ei in special produce o agerime mai mare aargumentärii, ordine in gAndire i usurhita de a des-coperi i dovedi eroarea in conclusiunile false.

Ins6 folosul Logicei in deosebi se vede adese con-testat. Argumentele in contrii-i sunt, cit prin for-malismul ce-1 introduce decht mintea la abstractiunigoale, lipsite de controlul rea1itiiii (sofisme), crt re-gulele ei formale sunt indiferente fiindcit nu garan-teazit adevèrul material, si in fine, di, oamenii ar-gumentesaza foarte bine si farit de stiinta Logicei.

Astazi, citnd stiintele experimentale au dolAndito insemnittate asa de mare si asa de bine meritata,ne pare mai important decat ori cind, a %Ara fo-losul Logicei in contra atacurilor ce i se aduc si a

ca

www.dacoromanica.ro

7

dovedi, c& intre 0iintele ideale i cele exacte, clackse inteleg bine amëndoue, nu poate fi antagonism, ciun raport de confirmare reciproch.

In ceea ce prive0e formalismul i abstractiunea Lo-gicei, BA distingem mai kntki insa0 Oil)* de car-tile 0 de prelectiunile, in care se pertacteazk. Acesteau fost de multe ori nefolositoare i chiar stria-cioase iute1iginei, insk vina lor nu este vina Lo-gicei. Formalismul pedantic al scolasticilor evuluimediu, invetarea pe dinafark a cAtor-va regule ab-stracte fárá nici o aplicare la viata realk, precum seobicinuelte i'mcã in cateva scoli moderne, nu au aface cu esenta Logicei. Aceasta din contra trebuesk fie tractatk in report perpetuu cu valoarea ei prac-tick, 0 orice abstractiune bunk ne fiind deckt o re-sumare a esentei ideilor concrete, trebue sk-0 amin-tease& totdeauna aceastrt 1egtur i sk poati fi recluse',la realitate de ate ori cere trebuinta.

Insè cu aceastii reserv i subt aceastä conditiunetogmai natura abstract& a Logicei ii constitue unuldin cele mai mari merite pentru inteliginta ome-neasck. V. 0 §. 8.

In ceea ce prive§te objectiunea, cit regulele logice,fiind numai formale, nu ating adev6rul material, tre-bueqte considerat, cit o gkndire formal just& con-tribue foarte des la constatarea erorilor materialeast-fel mediat la aflarea adevi5rului. Caci clack din-tr'o premisk, ce s'a crezut adevkata, se deduc prin

pi

www.dacoromanica.ro

8

o gandire just& conclusiuni, ce se ve'd a fi in con-trazicere cu fapte positive, atunci premisa nu poatesit fie aclevèrata. Un exemplu din istoria Chimiei :Stahl explica fenomenul co.nbustiunii cu ajutorul u-nei materii fine, numita phlogiston, ce dup& hipotesasa se evapora din corpul arzetor. Prin conclusiunelogic& numai dup& legile formale a le ginclirii, re-sulta de aici, ca productul combustiunii trebuia Afie mai ulor dead inainte de ardere sau cel pu-tin, dm& acel phlogiston se admitea ca impondera-bil, tot ala, de greu. Lavoisier insè a constatat,cii, la combustiunea metalelor calcele metalice res-tante sunt mai grele cleat metalele inaintea combu-stiunii. Acea conclusiune dedus& cu observarea jus-t& a regulelor logice s'a v6zut dar a fi material'fals& §i. cu aceasta a cazut teoria lui Stahl cu pre-misa ei.

In fine cat pentru inutilitatea Logicei, ce se dedu-ce din multele argumentari exacte &cute fara studi-area teoretica a regulel,z ei, trebue sä ne aducemaminte de importanta cea mare ce o are tot-dea-u-na intelegerea unei operatiuni in osebire de efec-tuarea ei mechanic& Fara indoiala o §tiinta se poa-te aduce la oare care inaltime fru% aplicarea uneialte Logice, cleat acea naturala a mintii sanatoase.Oamenii judecau despre valoarea unei argumentari giinainte de a fi devenit Logica o gtiinta, q.i far& a-ceasta judecare natural& ei nici ca ar fi putut face din

www.dacoromanica.ro

9

Logic& o ; asemene au produs lucrari mechaniceinsemnate, inainte de a cunoalte legile Mechanicei.Ins6 este o margine at&t in priviuta lucririlor ce sepot executa ffirit teoria mechania, cat §i a argumen-tärilor, ce se pot face fárit teoria Logicei. Putini in-divizi de o capacitate eminentä sunt in stare a an-ticipa resultatele §tiintei, cea mai mare parte a oa-menilor trebue sau srt inteleaga teoria lucrärilor salepractice, sau sit aib& regule stabilite de aceia, carean inteles acea teorie. Sigurauta procederii, ordineaganclirilor i prospectul luminat peste toatä sfera res-pectivil a operatiunii intelectuale se c4tiga peutrucei mai multi numai sub aceastä conditiune.

6. Studiul argumentiirii consist& in doue cerce-taxi una aual;zeaza elementele, din care se compu-ne argumentarea in genere, ceailaltit cauta regulelesau metodele, dup& care se conduce argumentareajusta.

In conformitate cu aceste cercethri osebite Logicase imparte in done parti: in Logica elementar& §i inMetoclologie.

--

www.dacoromanica.ro

PARTEA ANT/11A.

Logica elementarA.

7. Diu § 2 al introducerii s'a inteles, ca argu-mentarea este operatiunea inteligintei, care arata,cum o idee nouii este cuprinsö, in altele stiute de mainainte. De aci se vede, ca elementele argumentariivor ti ideile si impreunarea bor. Pentru a Fite inseexplica aceste elemente si a le analisa si pe ele, tre-bue mai tintai sit ne intelegem asupra insemaxii cu-vintelor, de care ne servim. Dacit vom vede, eh limba-giul popular este lipsit de precisiune la intrebuintareacuvintelor importante pentru cercetarea noastra lo-gica, TOM ciluta a le inlocui prin cuvinte stientificeeu difinitiune precisä, adecä prin termine technice.

In limbo, romana cuvèntul idee se poate intrebuintain patru intelesuri osebite: sau aratä impresiunea pro-dusa asupra inteligintei noastre prin nervi, sau ima-ginea acestei impresiuni remasA in memorie, sau re-sumarea mai raultor imagiui de acelasi fel, sau iufine impreunarea cuvintelor inteo propositiune sau

www.dacoromanica.ro

11

gandire. D. e. Se ilesemneaza pe tablfi un cerc ;v6z6nd en acest cm, nervii optici imi produc increeri o impresiuue, prin care mi se pune iu lucrareconstiinta si care imi da idea cercului desemnat (re-.presentare prin eensariune). Depfirtandu-mi ochiide la tablit, sensatiunea cercului nu se perde cu to-tul, ci-mi lasit in constiinta o imagine a objectuluiv6zut, care imi poate remane in memorie si se poatereproduce iu mintea mea rad, ajutorul ochilor (repre-eental e in sem mai strinR). Daca am v6zut mai multecercuri in osebite timpuri si osebite locuri, mari simici, desemnate si sculptate, etc. atunci din suma deimagini relative la acelasi fel de objecte in osebitelesale individualisari se produce o idee mai abstract&despre ceea ce este el in esenta sa colectiv& (repre-sentare numita notittne). Dm& descriu insusirilecercului v&zut si afirm sau neg ceva despre (Muni,atunci dau o idee despre cerc in form& de propo-sitiune, d. e. cercul este rotund (iudecatd).

Dintre acme multime de intelesuri se vede, chip&explicarile anterioare, ca Logica se ocupfi de idei insensul din urma, si acum vom zice mai precis, ca ar-gumentarea ne arata cuprinderea unei judecati inallele si derivarea ei din aceste. Elementele orcarii argumentari fiind ast-fel judecitile si impreu-narea lor, Logica elementara se va subimparci in doneparti esentiale: in teoria judec4i1or si in teoria im-preunarii lor logice (Silogistica.)

www.dacoromanica.ro

A_

Despre Judeciiti si despre notluni eaelementele

I. Nopunile.

8. Judecata se compune din notiuni; explicareaei presupune dar cunostinta acestora in proprietätilelor esentiale.

Ori-ce notiune este o representare formath, dinalte representhri relative la acelasi object si cuprin-zend partea lor comunit Intelegerea osebirii intrenotiune i simpla representare este importanth pen-tru intelegerea operatiunilor logice. Constiinta noas-trt din experienth mai multe representhriasupra aceluiasi fel de objecte. Un copil d. e. arela inceput despre objectul mash o idee sau represen-tatiune potrivith, numai cu acea mash unich, ce a ye-clut-o in odaia sa. Mai thrziu vede i alte mese, cupatru picioare, cu trei picioare, cu un picior, de lemn,de peatrh, de metal, rotunde, patrate, poligoane etc.Diu aceastit suma de representhri relative la ace-lasi fel de objecte, constiinta lui estrage intr'un

primeste

mi-

www.dacoromanica.ro

13

nut dat i printeun proces ce-1 explicit Psichologia,representarea lor comunit si läsand la o parteosebirile de tot individuale a le multelor exemplaredin acelasi object, formeazit noriunea acestuia.

Notiunea (Begrij) cuprinde dar esinta lucrurilorce s'au presentat coustiintei noastre, alegend din ideilelor numai pärtile importante si respingénd pe cele-lalte. In acest proces de abstractiune, notiunile perdoare cum materialismul representfirilor primitivesi devin eterice, perd sensibilitatea i devin objectepure a le gändirii. In lumea fisic'a% d. e. nu existitnotiunea plantd, ci numai o plant& individual& oarecare cu suma ei de calitAti unice.

Important& notiunilor pentru sufletul omenesc estedin cele mai maxi. Marginirea radicalà si neajun-sul caracteristic al inteligintei omenesti provine dinprea putinele representari, ce le poate cuprindecon§tiinta de odatä. Deabia treipatru represen-Carl ocupa in acelasi timp atentiunea noastra ;tot ce trece peste acest numer, dispare de regulo,din sfera perceptiunii intelectuale si se intuneciti.De aci provin lacunele, unilateralitatea, in generedefectele caracteristice a le inteligintei celor mai multioameni. Singurul mijloc de a remedia in parte aces-tui inconvenient, este de a introduce in constiintitnotiunile generale in locul representarilor sensibilesi de a aye ast-fel in acela§ cerc mhrginit al cons-

esinta unui clamp foarte intins de representa-tiintei

www.dacoromanica.ro

14

tiuni experimentate. Ast-fel pe cand simplul grAdi-nar isi incarca constiinta 0 memoria cu representa-rile individuale a le fie-cirui exemplar de flori cele cultiva, 0 prin aceasta nu are inteliginta libel%pentru alte gandiri, naturalistul stientific primestenumai notiunile generale despre felurile plantelor, arein extract esenta tuturor, 0 inteliginta hii remaneliberA a concepe alte tkr6muri a le uaturei 0 a for-ma astfel o stiint& universala. Fiind dar di, notiunilecupriml mai putin decat representarile origivarie,ins6 ontin toata esenta lor, de aceea operatiuneacu de este cea mai potrivita repejunii de progresin inteliginta omeneasca, pe cAnd cei ce opereazanumai cu representatiuni, poarta cu sine masa gre-oaie 0 superflu& a sensibilitatii si isi intarzie 0'0incurc& prospectul. Astfel intrebuintarea notiumloreste de comparat operarii cu quintesente in loculspecialelor de plante, cu chiuina in loc de china,0 notiunea se rapoarta la representare cn for-mula algebraic& la calculul cu cifre sau ca loga-ritmul la numerul seu. Togmai prin aceasta liber-tate a generalizarii este omul in stare a'si concen-tra mintea si a castiga acea circumspectinne pesteun camp vast de experiente, ce-1 deosebeste de toatecelelalte fiinte a le naturei. El nu este uimit 0 cu-trupit priu varietatea infinita a indivi.ilor din naturisi nu este, ea auimalul, fatal legat de impresi-unea momentului: ci liber arum& cautatura abstrac-

www.dacoromanica.ro

15

tiunii in Univers 0 reduce masa, multipla si exten-siva, la o catatime marginal dar intensiva, scoatein idei sucul si mëduva objectelor 0 astfel domniudpeste ele, cAstiga locul si timpul de a le comparaintre sine 0 cu trecutul si viitorul, si formeaza dinceea ce nivalea in capul seu ca un chaos orb alint6mplarii, sfera luminatit si regulat& a inteligiutei.

Notiunile stint dar productul cel mai important,productul specific al ratiunii omenesti.

9. Notiunile fiind astfel abstacte s'ar perde unain alta, daca n'ar fi fixate prin semne subjective inlocul sensibilitatii representarilor, din care s'au scos.Aceste marce subjective pentru osebirea notiunilorstint euvintele. §i aici se intelege indata raportulesential intre limba gi cugetare.

Intrebarea originii limbei a ocupat de mult gala-direa omeneasca. Prime le respunsuri mai intinse leavem de la, Greci dar le avem sub forma unei con-troverse. Dupa unii (Democrit, Aristoteles) limb a esteproductul unei conventii omenegti (sistema aga nu-mitei Thesis). Dupa altii (Epicur) intre lucruri gicuvinte este o legatur& necesara stabilita de la na-tura 0 limbagiul omului e un product instinctiv alnaturei sale (Phipis.) In contra hipotesei d'intai s'aobjectat intre allele, ca ea nu explicit, prin ce mijlocde comunicare s'ar fi putut intelege oamenii de lainceput asa de bine, incat sa alcatuiasca intre ei

www.dacoromanica.ro

16

conventia limbisticA. Acost mijloc ar fi trebuit Afie ap, de perfect, incAt fAcea de prisos descoperirealimbei. Astfel filologia modern5, a adoptat, cu c5,-teva modificari, teoria limbei ca a unui product ins-tinctiv al mintii omenesci, 0 anume necesitat prinformarea notiunilor, care pentru a. pute exista ose-bite in con0iinta cer neapArat forma sensibilA acuvintelor. Aqa find chiar reflectia omeneascA nuse poate inchipui farA limbA, 0 cu atAt mai putindar introducerea limbei a putut fi resultatul uneireflectii.

Toate cuvintele se derivA din vr'o 500 de radii-cini primitive, monosilabe, care la inceput insemnaunotiuni generale, cu osebite intelesuri foarte felu-rite. De aid progresul limbei s'a racut prin im-preunarea rAdAcinelor qi apoi prin modificarea cu-vintelor conform intelesului lor tot mai diferentiat0 mai precis.

AceastA legAturA strinsA iutre cuv6nt 0 notiuneexplicA atiirnarea proprietAtilor i variatiflor unuiadin aceste elemente de proprietAtile 0 variatiile ce-lui lalt. Precum notiunile bunt gändiri esentiar-ab-strhcte, cuprinand numai un resumat din multelerepresentAri ale aceluia0 object, tot aya cuvintele nupot insemna decAt generalitAtI 0, proprie vorbind, nusunt nici odatA in stare a exprima individualitatea.

SA, incerc d. e. a designa prin cuvinte pana, cucare scriu. Voi zice : aceast6 pawl. Ina aceastA

www.dacoromanica.ro

17

pang este or ce pan, in apropierea chreia me aflu,ci numai gestul de a o arfith, o inclividualizeaza.Acectetcl pawl neagrei; inse aceasth pan e. neagr a. esteor ce panh neagre, in aproprierea chreia me aflu, §ima mai departe : ori cht determinez pana prin noneadjective, ii adaugu numai calitati generale ci nuajung nici odd& prin limbh a o separa ca exemplarunic de toaté celelalte. Limba este focul, in carerepresentatiunile objectelor i§i mistuesc toath mate-rialitatea 0 nu lash cleat idea lor abstrash 0 general&

10. Din aceeaci leghture, intre cuvent ci notiunese explicit un alt fenomen limbistic : alterarea sauprefacerea crescenda, a cuvintelor in decursul timpului

Cercethnd istoria limbelor mai multor popoare, nesurprinde un fapt constant in toate : metamorfosa ne-aparath ce o sufer cu proph§irea timpului. Nici unpopor nu mai vorbe§te peste un timp oare care cuma vorbit la o epoch dat c noi astral nu am maiintelege studiu special limba noasträ de acum omie de ani, chiar dach ne-ar fi remas vre o tradi-tiune literarh din acest timp. Tot ala constate, poetulroman Horatie (epiet. II, 1, 85, 86) ce, el nu mai in-telegea vechiele poeme Saliarice ci Polibie ne spuneWat. III, 22), ch osebirea limbei vechi latine deceea ce se vorbea pe timpul sell, era aca demare, incht Romanii cei mai culti intelegeau cu greuvechiele tractate cu Cartaginieni. Chteva forme ca-

2

ma

www.dacoromanica.ro

18

racteristice si fundamentale, oare cum o canavapentru tesetura viitoare, reman neatinse in vicisi-tudinea timpurilor si formeaza unitatea unei limbiin varietätile ei istorice ; ing acele forme sunt putinnumeroase, sunt numai o parte a scheletului sintacticsi flectionar, pe &And toate celelalte forme, terminä-ciunile, cuvintele isolate si pronuntarea lor, se ail&intr'o perpetuit mirare. Aceastg, miscare provine dinmiscarea objectelor intelectuale, citrora cuvintele leslujesc de vestminte sensibile, aded, a notiunior.Notiunile aunt aclev6ratul element schimbnor, dup5.care se schimb'a si cuvintele, ele aunt cele ce semodificä, isi prefac continutul, devin mai abstracte, du-ph cum se modific5, siprogresul cunostintelor omenesti.

85, comparam d. e. notiunea scrierii, precum s'aputut aila, in constiinta Romanilor, cu aeeeasi notiunein constiinta noastrit dupti, atittea descoperiri geogra-fice. Romanii timpului din urma e probabil a nucunosteau deal alfabetul lor cadmeic, cel grecescsi hieroglifele. Despre scrierea pitoreascrt, desprenodurile peruviane, despre cua-lele chinesesti, despresilabarul Iaponilor etc. nu aveau vre o idee si astfelle lipseau pill* esentiale pentru a'si forma o notiunegeneral& despre scriere, precum o avem noi. lnsënu numai la objecte de culturi stientificit exist& di-ferinta : mid toate notiunile popoarelor moderne auntosebite de aceleasi notiuni antice. Alt& idee areRomilnul si altit idee avea Romanul despre pämënt,

www.dacoromanica.ro

19

despre ingrh§area lui, despre ma§ine agricole, desprevestminte, despre chi de comunicatiune, despre suflet,despre guvern, despre religiune etc. etc., a§a filenastazi cu greu se va g&si o notiune modern& con-gruent& cu cea antic& corespunzetoare. De regul&notiunile posterioare sunt mai generale cleat celeprimitive, §i inteliginta popoarelor in sum& total& faceun progres pronuntat spre abstractiune.

Para lel cu aceasta, straformare tilcut& a cuprinsu-lui notiunilor in laboratoriul intelectual al omenirii,merge o schimbare corespunz6toare a formelor kresterne, adeci a cuvintelor. Cand pentru prima oarhse d& unei notiuni numele, adecti, cuvëntul seu, par-tea principal& a sonurilor acestui cuvént se ia deregal& din sonurile representatiunilor nemijlocite, dincare s'a format notiunea. Ele sunt dar o icoan& ore-dincioash a gradului de abstractiune, pe care se aflauoamenii in timpul and au botezat tnera notiune.Pin& and inteliginta poporuluI se aft& pe aceea§itreapt& de abstractiune, pän& atunci sonurile Os-treaz& un inteles primitiv al kr §i din aceast& causa,sunt respectate. Indat& ce ing poporul face unprogres de abstractiune in privinta cuprinsului ace-leiali notiuni, se desface leghtura ce o unea cu re-presentatiunile mai materiale §i mai märginite de lainceput, sonurile ei primitive i§i perdu intelesul §i,ne mai avend pentru ce s5, fie respectate, se modi-fica 0 se gorump" fonetice§te.

2

www.dacoromanica.ro

20

Si luim de exemplu notiunea ci cuvèntul om. Pen-t= Romanii cei vechi omul era cea mai important&fipturi din pfimint, adeci din humii; de aceea so-nnrile numelui lui aminteau aceasti origine qi vor fifost in vremea vechie humo; mai pe urmi hist!, s'aperdnt din cnprinsul notiunii reminiscents nemijlo-citi a acelei origine terestre, §i de indat& incep ase perde §i sonnrile primitive : din humo se uiti u §ise face hamo, in fine Ruminii niti ci pe h, si fac om;§i aceasta en tot dreptnl, fiind eh omul nostru estemai Antai de toate o filli4à intelectuali, ci nimeni,pronnntind nnmele lui, nu se mai gindeOe Fii nutrebne si se mai gindeasci la humii.

Bumper engleze§te insemneazi un pahar plin. Ur-mirindul in timpnri mai vechi, il aflim sub formade bomper, pe urmi bompere, in fine bonpere, si enaceasti ultimi form& ii dim de originea normani.Normanii din Bretagne, catolici credincioci, aveanobiceinl de a inchini la inceputul or cirni ospetnprimnl pahar Papei de la Roma, bunului pirintaubon pere! De aci a remas nnmele de bon Fere pri-mului pahar plin in genere, ce se inchini la un ospet.,apoi s'a generalizat ci mai mnit §i s'a intrebnintstpentru or ce pahar plin. Din acel minnt, legitnraCIL bon pere nu mai exista §i sonurile lui au incepnta se modifies. Astizi sub bumper nimeni nu vede pePapa de la Roma, qi de aceea un ortograf ethnolo-gist nu ar ave drept a sfli pe Englezi si scrie bonper

www.dacoromanica.ro

21

in locu de bumper, pentru a'rgi aminti originea. Con-gtiinta acestei origini este stinsii, in poporul lor, giortografia va fi cea din urmit a o reinvia.

Notiunea ne apare in aceasta, privintfi ca un balonaerostatic, care incepe a se inalth deasupra pämën-tului representatiunilor din care s'a nfiscut. La in-ceput, o sunlit de sonuri primitive ilu leag a. fina deoriginea sa teluricá; 5,11g in proportiunea, in carecontinutul seu se umple de materia eteria ce'i estedestinati, repulsiunea in contra piimëntului devinemai mare, pädt and in fine rupe funiile gi se ina1titinteo sferfi, unde nimic nu'i mai amintegte substra-tul material, din care a pornit.

Raportul dar intre limbi gi cugetare sau, expri-mat prin elementele lor, intre cuvënt gi notiune sepoate formula in urmatoarea lege logico-limbistia:ceea ce sustine sonurile unui cuvënt in unirea lorintegral& , este congtiinta intelesului kr primitiv.Indatit ce inteliginta poporului a modificat acest in-teles primitiv, generalizindul gi desfaandu'l de o-riginea materiala., viata conservativá a sonurilor s'astins. De aci incolo ele se prefac, se inmoaie, secorump, se perd, gi din intregul lor primitiv remannumai ateva sonuri reci, drept semne pentru notiu-nea arbitrark ce gi-a format'o poporul. Tot astfel lamoartea unui organihm inceteaa puterile ce i-au sus-tinut OA, atunci unitatea organia, gi incep a lu-crà puterile chimice, care in sensul organismului des-

www.dacoromanica.ro

22

compun i distrug, ear in sensul lor compun i ore-az formatiuni cu o nou'a,

Coruptiunea fonetiau incepe dar inteo limb&atunci, and mintea poporului a fácut un progres asade insemnat in abstractiune, bleat a perdut legaturamaterialà pentru o mare parte din cuvinte. Corup-tiunea odata inceputh din aceasta causa legalk nuse mai poate opri, ea se intinde deopotriva pestetoate cuvintele, i peste multe numai din causa en-fonica. Dar tot dea-una inceperea ei este un semnde progres al notiunilor poporului, in care se in-tkrapla.

Cei ce sustin cu or cea dispärut intelesul, facmau mumiele far& viatrt,

reformarea lucrurilorimportanta, cu forma lor

pret literele vechi, din careca Egiptenii, cari inbalsa-si uit, cä descompunereaeste un proces de o egala

organica de la inceput.

11. Cercetand notiunile mai de aproape, trebue sg,deosebim continutul i sfera lor.

Continutul unei notiuni este totalitatea notiunilorpartiale, din care se compune intelesul ei. Acestenotiuni partiale se numesc note. d. e. Quadratul esteun quadrilater ca unghiuri drepte i laturi egale.Din compunerea notelor quadrilater, unghiuri drepte,laturi egale resultä intelesul cuventului quadrat siprin urmare totalitatea acelor note alchtueste con-tinutul acestei notiuni.

noue viat.a.

§i

www.dacoromanica.ro

23

Comparand clone sau mai mune notiuni in privintacontinutului kr, putem deosebi notiunile in concor-dante 0 opuse. Concordante Bunt notiunile, care sepot impreuna intr'o singua cugetare comungs, 0 potast-fel alcatui Continutul unei alte notiuni, d. e. no-tiunile rece §i luciu sunt concordante, find impreu-nate in notiunea ghent5, a§a, incht se pot cugeta incomun.

Opuse Bunt notiunile care, in privinta unei cuge-Vali comune, se esclud unele pe altele, d. e. rece 0cald. Opositia se subimparte in contradictiune 0 con-trarietate. Contradictorii sunt doue notiuni atunci, cndcu punerea uneia din ele se ridica ceilaltit 0 curidicarea uneia din ele se pune ceilaltä. De aci re-sulta, a contradictiunea nu poate sil existe decat intredoue notiuni, dintre care una este de regula simplanegatiune a celei lalte d. e. ceva, nimic ; A, Non-A.Contrarii sunt notiunile atunci, &and din punereauneia din ele, result& ridicarea celorlalte, ear dinridicarea uneia din ele nu result& cu determinarepunerea uneia din celelalte, d. e. alb, negru (rop,galben, verde). De aici se intelege, ca pentru opositiacontrara se cer cel putin trei notiuni.

filnucchiewg ttiv adiv iart pirceV, zoiv di ivav-Tim ivdixerat. (La contradictiune nu existä vre-o atreia notiune mijlocie, dar notiunile contrare o admit.Arietoteles Metaphye. X, 4, 14).

www.dacoromanica.ro

24

12. Pentru operatiile gändirii, d. e. la clasificAri, es-te adese important, ca irul notiunilor contrarie sA fiecomplet. Aceasta se constatk reduandu-se opositiacontrarA la forma contradictiunii in urmAtorul mod:DacA a, b, c, d, e este §irul de notiuti contrarii, carese pretind a fi complete, atunci se incearcA succesivintre fie-care din acele notiuni 9i toate celelalte o opo-sitie contradictorie qi se examineazk de poate exista.Atunci cu punerea lui a, trebue sä fie ridicate cele-lalte (b, c, d, e) §i. cu ridicarea celorlalte (b, c, d, e)trebue BA fie pus a. D. e. dacA thate colorile dinprisma opticA sunt rop, portocaliu, galben, verde,albastru, vgat §i violet, atunci o coloare fiind rqie,nu poate sA fie portocalie, galbinii etc. §i o coloarenefiind portocalie, galbink verde, albastri, v'eniitä,violetä, trebue BA fie rosie.

13. Dupri, exprimarea limbistick notiunile se maipot impArti in positive §i negative. Positive sunt no-tiunile, care afirmil ceva, negative aunt acele, care ri-dick o afirmare. Negatiunea voate sA fie de donefeluri: negatiunea simplii, care nu cuprinde decAt ri-dicarea unei notiuni, §i negatiunea mixtli, care, peMaga ridicarea unei notiuni, cuprinde punerea uneialte (se'ntelege contrare). D. e. alb e o notiune po-sitivA, ne-alb e o notiune simplu negativa, negrupoate fi considerat in privinta lui alb ca o notiunenegativii, insi5 este in ori ce cas o negaVune mixtk

www.dacoromanica.ro

25

cuprinzendii, pe läng5, ridicarea lui alb, positia uneialte notiuni.

De aci se vede, a negatiunea este numal relativ5,la vre o notiune, care afirmrt ceva. aci, privite insine singure, notiunile nu pot s5, fie deat positive,ave'nd un continut.

14. Sfera unei notiuni este suma notiunilor, carecuprind po acea notiune ca o not5, in continutul bor.D. e. notiunile quadrat, oblong, dreptunghiu, romb,romboid, alatuesc sfera notiunii paralelogram, cu-prinz6nd-o fie-care ca o noVa in continutul lor, fiindadea toate paralelograme (pe and continutul noti-unii paralelograra se alctue0e din notele : quadrilater cu laturile opuse paralele. -Continutul cuprindedar notele din 15,untrul notiunii, sfera cuprinde no-tiunile din afar& de ea, in can ea insil0 se afra canot5).

Comp5x'and doue notiuni in privinta sferei lor, pu-tern deosebi urraktoarele raporturi:

1. Sferele a doue notiuni sunt identice, ancl toatenotiunile din sfera uneia din ele se ail' 0 in sferaceleilalte, d. e. notiunile ruminantia (rumegittoare) 0bieulca (cu copita despicatä) au sfere identice, fiincl-a toate animalele filth esceptie, care sunt ruminantia,sunt 0 bisulca.

2. Sferele a doue notiuni aunt ordinate, and sferauneia din ele cuprinde intreaga sfer5, a celei-lalte.

www.dacoromanica.ro

26

D. e. sfera notiunii animal cuprinde sfera notiuniileu (gi alte sfere, pasere, pegte etc.); cu alte cuvinte :tot ce este leu, este 0 animal ; dar nu tot ce esteanimal, este gi leu. (Raporturile sferelor se pot lauturibine prin Eguri geometrice, de regulA prin cercuri.)

Notiunea, a card sferä cuprinde in sine sferelealtor notiuni, se numegte supraordinata acestora; noti-unea, a cirei sfergt se cuprinde in sfera alteia, senumegte subordinata acesteia. In exemplul nostrunotiunea animal este supraothinat a. notiunilor leu,pasere, pegte, gi aceste Bunt subordinate notiunii a-nimal.

3. Sferele a doue notiuni sunt incruciMe, andfie-care cuprinde o parte a celei-lalte.

Intre osebitele plänte, care sunt subordinate no-tiunii floare, sunt 0 flori rogii (tranclafiri, garoafe etc.);intre osebitele objecte, care sunt rogii gi prin urmaresubordinate notiunii rogu, sunt 0 unele flori (tran-dafiri, garoafe etc.) Aceste se afla, dar atilt in sferanotiunii floare, cat gi in sfera notiunii rogu, gi fac,ca aceste done sfere sit fie incrucigate.

4. Sferele a done notiuni sunt esclusive, cgtnd nuau nici o parte comuna.

15. Din esplicarile cuprinse in paragrafii din ur-ml se vede, a sfera 0 continutul notiunilor stau inproportie inversä. Cu cat sfera unei notiuni este maimare, cu ath't continutul este mai mic, gi vice-versa.

www.dacoromanica.ro

27

Pentru a intelege aceasta pe deplin, trebue s neferim mai rtntai de confundarea intelesului cuvinte-lor continut i sferit, care s'ar na0e, &and am voini le esplicam pe amandoue dupa analogia figurelordin spatiu, d. e. dupit un cerc. La cerc continutulcre0e i decre§te cu sfera lui; la notiuni este dincontra, fiind-cit aici continutul nu arata locul gol, incare sa se poata cuprinde alte notiuni, ci totalitateaindeplinitä a notelor notiunii date. D. e. notiuneaquadrat are un continut mai mare decal notiuneaparalelogram, caci in intelesul cuventului quadrat auntcuprinse mai multe note de cat in acela al parale-logramului. Quadratul este un quadrilater cu laturileopuse paralele, cu toate laturile egale §i cu un-ghiurile drepte, pe and paralelogramul este numaiun quadrilater cu laturile opuse paralele. Dar tog-mai din aceasta causa sfera quadratului este multmai mica de cat aceea a paralelogramului; sunt pu-tine figuri geometrice, care sit fie quadraturi, §i

multe, care sa, fie paralelograme ; caci mai Antal toatequadratele sunt i paralelograme, i afar& de ele mai sunt

rectunghiurile (obloangele), romburile i romboidele.Acum dad, micsoram continutul notiunii paralelo-

gram, scotindu-i nota laturilor opuse paralele, ne re-mane numai notiunea quadrilater, i indata sfera eidevine mult mai biting, cuprinz6nd i figurele nu-mite trapez 0 trapezoid, adeca toate figurele, fie

neregulate, cu patru unghiuri inchise.

sit

si

www.dacoromanica.ro

28

Operatia gandirii, de a se inalta de la notiuni cucontinutnri mai mari §i sfere mai mici la notiuni cucontinuturi tot mai mici §i sfere tot mai mari, sonum elte abstractinne, operatia inversi determinare, qicu cat o notinne are mid mune note in sine §i maipntine notiuni sub sine, cu atat este mai determinate',

cu cat din contra are mai putine note in sine §i maimulte notiuni sub sine, en atat este ihai abstractlNotiunea figura este mai abstracta decat figura geo-metria, care este mai abstracta decit quadrilateral,care e mai astract decat paralelogramul, etc.

16. Continutul notiumlor se arata prin descrieri§i definitiuni, ear sfera lor prin dirisinni §i clasificAri.Vom explica pe aceste din urma mai antai.

A aria continutul imei notinni, pare o operatie maiu§oara a gandirii §1 de la sine data; cid continutulse compnne din note, care sunt deja cnprinse in no-tiunea spusa §i-i alcituesc intelcsul, prin nnnaretrebue numai sit fie scoase din acest inples dat. Aaria inse sfera mid notinni, pare o operatie maigrea, cad sfera nu este cuprinsi in chiar intelesulnotiunii, ci se compnne din alte notiuni earl dincontinutul celei date, care o cnprind pe aceasta insine ca nota. Din § precedent se intelege, ca ori-cenotinne mai determinati are in continntul ei notiunilemai abstracte de acelayi fel; analizand a. e. notiunealen, ailim in ea 11 gennl felin §i quadrupedal §i ma-

www.dacoromanica.ro

29

miferul 0 animalul. Dar notiunea abstract& nu arein continutul (ci numai in sfera) ei pe cele determi-nate, 0 analizand notiunea animal, nu poti descoperiin continutul ei azimalele determinate, pe cari ni leenumera zoologia. (Ane are notiunea lycosa tarantula,are prin chiar aceasta idea unui animal; dar eineare notiunea animal, far& sä cunoasc& lycosa taran-tula, nu poate numai din aceea si-0 fad, o idee des-pre aceasta sau sa prevadá, ca exist& 0 tarantula 0face parte din sfera notiunii animal.

Pentru esplicarea elementar& a divisiunii, trebuedar A ctim, c& de regul& inältarea inteligintei laabstractiuni nu se face decat dupa cugetarea unuimare num& de notiuni determinate de acelaci gen,care stau astfel totdeauna in legatura memorial& cunotiunea abstracta; cu alte cuvinte: cä divisiuneaeste precedat& de clasificare.

Tod& cunoctinta noastr& despre vre un object algandirii, d. e. despre figurele geometriei, se compunedintr'o multime mai mare sau mai mica de notiuni,care la inceput, dac . nu am invetat sistematic acelobject, ci am. dolAnclit cuno0inte intemplitoare de-spre partile lui, inf&ticazit un complex neordinat denotiuni de acelaci gen. Cea d'intai ordine in acestagregat confus se aduce prin compararea diferitelornotiuni, prin completarea numèrului lor, prin alege-rea notelor comune 0 notelor diferite din ele 0prin gruparea kr dupit amid& alegere, incat sa se

www.dacoromanica.ro

30

disting5, raporturile de supraordinare vi de subordi-nare. Aceastft operatie se numevte clasificarea.

Clasificarea este dar avezarea tuturor notiunilorde acelavi gen in grupe (clase) treptate dupa, sub-ordinarea vi supraordinarea kr. Sa', clasificAm d. e.quadrilaterele, din geometria planit Cele mai de-terminate, ce ne sunt cunoscute, sunt in numer devase cu urnAtoarele note:

Quadratul e un quadrilater cu laturile opuse pa-ralele, cu toate laturile egale, cutoate unghiurile drepte.

Oblongul e un quadrilater cu laturile opuse pa-ralele, cu toate unghiurile drepte,far& ca toate laturile sit-i fie egale.

Rombul e un quadrilater cu laturile opuse pa-ralele, cu toate laturile egale, fail.ca unghiurile sä-i fie drepte.

Romboidul e un quadrilater cu laturile opuse pa-ralele, fax& ca toate laturile si-i fieegale, nici unghiurile drepte.

Trapezul e un quadrilater numai cu doue laturiopuse paralele, flea ca toate laturilesa-i fie egale, nici toate unghiuriledrepte.

Trapezoidul e un quadrilater, in care toate laturilenu sunt egale, nici cele opuse para-lele, nici toate unghiurile drepte.

Nota comma a tuturor acestor notiuni este qua-

www.dacoromanica.ro

31

drilater. Aceasta este dar cea mai supraordinaa,gi Loath celelalte fac parte din sfera ei. Quadri late-rele se osebesc mai anfai iii trei clase: sau sunt culaturile opine paralele (quadrat, oblong, romb, rom-boid) sau sunt numai cu doue din laturile opuseparalele (trapez) sau nu au laturi paralele (trape-zoid); se mai osebesc apoi in doue clase: sau cutoate laturile egale (quadrat, romb) sau nu cu toatelaturile egale (celelalte); se mai osebesc in fine inalte doue clase: sau cu toate unghiurile drepte (qua-drat, oblong) sau nu cu toate unghiurile drepte(celelalte). Combinänd aceste clase impreunii gigeandu-le dupä ordinea determinärii, avem urea,-toarea clasificare.

Quadri later

On laturlle oPura parable Numal to I loulleozaoa parabola FirVe,tp%rulorda)ralala

Oa boatel laturlle egale Nn to that° Warble bole

Cu untlit:rasapta Cu unglggbpedrepte Co untjgiagglropta Cu azgolarlzedrapla

a-

I

I

1

1 I

I I I

www.dacoromanica.ro

82

In acest exemplu s'au grupat toate clasele fleaesceptie afim precum resultau din notele diferitelorquadrilatere. La intrebuintarea practicit a clasifica-rilor ins6 nu se specifica toate clasele, pentru a nuingreuia memoria §i. a o confundh, ci se grupeadt.adese mai multe clase inteuna, in casul nostru d. e.clasificarea obicinuita 'se face ala:

Quadri later

1

I ICu litt:Illteeloogpri.tz p aaaa I. na Istarl parslet.

(traPer, trapesedd)

1

C. unghlorile drep- Cu eughlurldrepta Cu testa Warne Firli teats Isturlteto i t testa laterite WE (rata Warne egalo, fled un- ogale I I unghluelle

egale(quadrate)

egale(oblong)

ghluel drapes(comb)

deepte(rombold).

Notiunile supraordinate unei nqiuni mai determi-nate se numesc genurile ei, §i anume: cea d'intAi no-tiune supraordinata, genus proximum. Notiunile, peaceea§i treapt 5. subordinate unui gen comun, se nu-mese intr& olalta coordinate. Notele, prin care no-tiunile coordinate se osebesc unele de altele, se nu-mese differentiae specificae. In exemplul nostru dinurma paralelogram este genus proximum pentru qua-drat, oblong, romb §i. romboid, aceste patru suntintre o1alt5, coordinate, ear cu unghiuri drepte" gi.

1

www.dacoromanica.ro

38

cu toate laturile egale" aunt dVerentiae apecificaeale quadratului.

17. Pe and clasificarea se face pornind de lanotiunile determinate pentru a le afla clasele sau ge-nurile tot mai supraordinate, divisiunea se face pecalea inveret. Divigiunea este arittarea sferei completea unei notiuni.

In divisiune purculem de la notiunea data, pecare o privim ca gen, si-i expunem treptat toatenotiunile subordinate. In aceastit privintil trebue Adeosebim mai fint'ai notiunea principalit (totum di-vigum) si pärtile sau membrele impartirii (membradividentia). Totum divisum este notiunea, a cttreisferä se despia si. se aratft, membra dividentia suntnotiunile subordinate, care ii alatuesc protile sferei.

In divisiunile cele mai simple, membra dividentiasunt date intuitiv si se reamintesc de regultt dupli oclasare race& dea dreptul din experientrt. Asa co-lorile se impart duprt sensatiunile optice (in rosii,portocalii, galbine, verzi, etc.), tonurile duptt celeacustice (do, re, mi, etc., dur, moll). In ori-ce di-visiune mai complicatii ins6, uncle sfera intreagit nuse prevede Ana lainurit, impartirea se face, apli-andu-i-se divisiunea cunoscutg, a unei note carac-teristice din continutul notiunii de impartit, adecttaleg6ndu-se oare-cum un punt de vedere, din carese face impartirea. Daa d. e. avem stt analiam

3

www.dacoromanica.ro

84

sfera notinnii om, vom alege dintre notele caracteris-tics a le omului una, a cArei impArtire ea ne fie cti-,noscutk i vom aplica accasta impArtire a notei a-supra sferei intregi a notiunii. Uii astfel de semn ca-racteristic al ornului este patria lni, ai fiind-ca acestelocuri ale nalsterii ne stint cuuoscute in impartireacea mare a continentelor geografice, putem impArtioamenii in.ii in Europeni, Asiai, Africani, Americani

Anstrali. Din alt punt de vedere, dupli nota ca-racteristicA a colorii pelei kr, ii putem imparti (cttBissmenbadi) in cele cinci rase: cancazi (albi), mon-goli (gfilbinii), malai (brtini), americani (ro§ii), etiopi(negri). Dapi religie, oamenii se impart in creltini,evrei, mohamedani, budhaivti, idololatri etc.

Acea not"' caracteristici a notinnii principale de im-pirtit, a carii divishine este canoscuti i care se aplicala divisinnea notinnii principale, se numeltefundamn-boa dwisionts. Din explicirie de mai sus se intelege,cam 0 notiune se poste impirti in deosebite moduri,avend deosebite fluulamenta divisionis. Ase uene di-visiuni parade se numesc codiciawna.. Dupa ceaid prima treapta a unei divisiuni, membrele acee-tem se divid mai departs i produc astfel subdiviaisuai.Fundamentele snbdivisiunii se ian adese din divisi-nate paralek, contopincht-se &caste spre o mai la-marital specificare a sferei notiunii principal& Alsa,

in exempinl de clasificare din §. 16, quadrilatereleso pot unpirti, luinda-se de fundament al divisiumi

s'a

si

www.dacoromanica.ro

85

natura laturilor, in quadrilatere cu Inturile opuse pa-ralele gi in quadrilatere fAra acest paralelism. A-ceasta divisiune cuprinde toata sfera notiunipale quadrilater, cuprinand in membrul cl'intiti aldivisiunii quadratul, oblongul, rombul i romboidul,ear in membrul al doilea trapezul i trapezoidul. Insëdivisiunea nu este destul de lamurita, fiind-ca, nu a-junge pan& la acea deosebire a fie-carii specie dequadrilatere, pe care o cere trebuinta geometric&0 codivisiune a quadrilaterelor, tot din punt devedere al laturilor, este acea in quadrilatere cu toatelaturile egale (quadrat, romb) gi nu cu toate laturileegale (celelalte 4). 0 all& codivisiune, din punt devedere al unghiurilor, este acea in quadrilatere cuunghiuri drepte (quadrat, oblong) gi quadrilaterecu unghiuri nedrepte (celelalte 4). Din combinareaacestor codivisiuni la subclivisiunea paralelogramelor aresultat schema divisiunii quadrilaterelor de la pag. 32.

'Tina uncle sä mearga divisiunea, din care funda-ment sit se fad, gi in ce mod sa se combine prin co-divisiuni, aceste intrebäri se hotaresc dupi scopuldeosebit ce-1 urmaregte fie-care. In ori-ce cas, di-visiunea trebue s5, fie pe cat se poate de lamuritii,caci ea se face numai pentru a himuri sfera notiuniiprincipale; o divisiune dinteun punt de vedere preaputin important (d. e. a genului omenesc &pit

scheletului) san o divisiune prea specificath,(d. e. and Europenii nu s'ar subimparti numai dupi

3

- -priuci

mA-

rimea

www.dacoromanica.ro

36

statele europene, wide sunt nascuti, ci i dupa, orayeeau sate), ar fi de o potriva de grelite. Quum fe-cerunt mile particulae, in eandem ineidunt obecuritatem,contra guam partitio inventa eat. Quinti2ian.

0 divisiune cu done membre se nume0e dichotomie(dixa indoit, 'alma tai, impart), cu trei membre tri-chotomie, cu mai mune politomie.

Impartirea plantelor (dupa Linne) in fanerogamecriptogame e unu exemplu de dichotomie, a ver-

belor in active, pasive i neutre de trichotomie. Im-partirea regnurilor naturei insé in animale, plante

minerale nu este o trichotomie curatit; cäci ani-inalele i plantele Bunt membrele unei subdivisiunia corpurilor organice, in care mineralele le aunt coor-dinate find corpuri anorganice. Aici avem dar done'dichotomii pe deosebite trepte de sub-ordinare, cares'au contopit inteo trichotomie de membre coordi-nate. muse pentru scopurile divisiunii nu este nea-parat de trebuinta a se observa pretutindine egali-tatea treptelor, 0 in casul precedent cu atilt maimult, cu cat notiunea anorganic, care ar forma unmembru al divisiunii dichotoinice, ar fi negativa. 0divisiune cu membre negative insa nu este bun&caci numai din cugetarea, ca pe rang& corpurile or-ganice avem o clasa coordinata de corpuri, a cirorsemn caracteristic este de a nu fi organice, nu putemajunge la un inteles folositor, ci este mai bine sittraducem clasa nehotarita a corpurilor anorganice

si

si

www.dacoromanica.ro

37

intr'o notiune mai real4, adech in minerale. Alt-felnici nu s'ar mai pute conitnui impirtirea in mem-brul negativ. Cid mineralele (positiv exprimate)au subdivisiuni ; dar corpurile anorganice, find luateaici, in opositie cu cele organice, numai in sens curatnegativ, nu se mai pot sub-divide CAt tint aietaToea areerfcrews crilencrtg. darlyaroy yrie al) eiyatyou toj 1;y-tog. (Nu este vre o deosebire in negatiuneaintru cAt este negatiune; cad nu e cu putint& s&mai fie specii deosebite in ceea ce nu este. Aris-toteles, de partib. animal. I, 3).

In ori-ce cas, membrele coordinate a le unei di-visiuni trebue a& fie notiuni opuse i, fiind-ca prinele se despic& intreaga sfer& a totului divis, opositiatrebue la fie complet&. In dichotomii dar membre-le nu pot fi decit notiuni contradictorii, in tricho-tomii i politomii notiuni contrare cu ir complet inintelesul esplicat la § 12.

Hay yiyog nag dynchnelytiyatg atacpoecrig drareehat,xat9.a7ree 111.7 n4ri"; xa i4 mrrivii; xal y117

T d'Cinav ipatiltrety e rv &dearly, Nvlivrtxeltreya (Sy 1E4 iart peragt mix. d'rntra. (Ori

ce notiune generic& se imparte in specii, care intre-olalt& sunt notiuni opuse, d. e. animalul in specielede animal care triecite pe pimént, animal sbur&torO. animal care traqte in apà.Este un adeviir sigur,c& o impartire imbrAtiksazA, toate notiunile, and mem-brele ei sant opuse ast-fel, bleat si nu mai exists o

sis) (/50.1,

ivtiacto.

www.dacoromanica.ro

38

a treia notiune mijlocie, adecät sunt contradictorii.Aristoteles, topica, VI, 6.Analit. post. 11, 1 3).

18. Continutul unei notiuni se analizeaz5, prindescrieri si definitiuni.

Descrierea este o arrttare a multelor 0 feluritelor no-te din contiuutul unei notiuni, prin care aceasta se de-osebei;te de altele, se explicit in intelesul ei 0 se Ca-racterizeazii. A0t dar descrierea trebue sà fie pe catse po'ite de completh (adecit s'A cuprindki eel putin atittenote, inciit notiunea descrisä sit se deosebeasca, dealtele 0 sit se recunoascii), 0 este cu atitt mai bunA,cu ciit prive0e notiunea din mai multe punturi devedere. Ea trebue asemene s'a observe mai ales no-tele caracteristice si, aräthnd §i insusirile mai din a-lava ,ii intAmplatoare pe langa cele din Iduntru qi e-sentiale, sá deosebeasa totusi elementele permanen-te de cele trecrttoare.

Descrierile sunt mai ales la locul lor pentru o-biectele naturei sensibile, a caror proprietiiti feluriteau in intregimea lor un interes pentru noi chiar a-farit de clasificarea si definitiunea sistemei qtientifi-ce, si apoi pentru acele notiuni de obiecte intelec-tuale, a caror continut este and, pre putin precisatprin cercetare stientifica pentru a fi redus la o clasi-ficare regulata 0 ast-fel cere numai o expunere maiintinsh a deosebitelor sale note interne si externe,esentiale 0 intemplätoare, numai BA fie caracteristi-

www.dacoromanica.ro

39

ce. Exemple pentru aceste descrieri din unnit auntcaraeterele lui Theopkrast si, dup.& dénsul, ale lui LaBruyere; exemple pentru descrierea de obiecte alenaturei seusibile stint in istoria naturalci a animalelorde .Bufon yi, mai corecte, in viata ilustratci a anima-lelor de A. E. Brehm.

In osebire de Aescriere, definitiunea cupriude arZtta-rea completA, dar resumatä, a continutului unei notiuni.Resumarea complea in intelesul definitiunii presupuneo clasificare stabihtrt de mai nainte. CAci ori ce a-nalizare a continutului unei notiuni va trebui sit a-rete mai antai de ce fel de gandiri se tine notiuneasau care it este genul, i apoi, in la,untrul genului,prin care note se osebeste de alte notiuni de acelasigen. 0 notinne insé poate sä aib multe genuri pemultele trepte ale abstractiunii si, afarä de aceasta,poate sa aibá felurite genuri dupit felurile fundamen-telor divisiunii a vre unei note dintr'o supraordina-ta a ei. D. e. pentru notiunea quadrat notiunea pa-ralelograin este un gen al ei, dar notiunea quadri-later ii este asemene gen, insé mai supraordinat de-cat paralelogramul. Un gen al notiunii Roman esteEuropean, un alt gen (deosebit dupti alt fl.mdameutal divisiunit oamenilor) este insó gintea latinarassa, caucasicit, un alt gen este ortodox, etc.

Descrierea imbratisazA toate aceste cercuri alegandirii i scoate la ivealfi and una, &and alta dindeosebitele note ce le corespund. Nu asa definiti-

ei

www.dacoromanica.ro

40

unea. Ea fiind o arfitare resumata a continutului,preciseazi notiunea in privinta unui singur gen, careeste important pentru obiectul gfindirii, in a citriifolos se face definitiunea, 0 anume a genului celuimai apropiat de notiunea data; cfici toate genuri-le mai departate, adech supraordinate acestuia,se pot deriva din el qi prin urmare nu trebue espri-mate intr'un resumat precis. Precisia cere insii tot-oda* ca notiunea A se deosebeasch, in ltiuntrul ge-nului celui mai apropiat, de celelalte notiuni coor-dinate arfitfindu-i-se notele distinctive de aceste. Ast-fel definitiunea este arfitarea continutului unei notiuniprin genus proximum 0 diferentiae specificae.

Ea dar expliandu-ne o notiune, ne fixeazfi locul,in care se OA aceasta in §irul regulat al celorlaltenotiuni, ne-o aratä ca ficiind parte dintr'un contextqi cuprinde dar totdeauna fragmentul unei clasificiiri.Astfel definitiunea este un resultat al culturei qtien-tifice, presupune ea imbrfiti§area 0 regularea intregeisferi de gändiri, de care se tine notiunea definia, 0 cutoate a este fragmentul unei clasificari, lash a se in-trevede totalitatea prin chiar relevarea genului proximca a unui proxim, deasupra chruia mai pot fi altesupraordinate, qi a diferintelor specifice, ca a unor di-ferinte in opositie cu celelalte coordinate. Descrie-rea se poate face in mod empiric, adecfi, numai dinexperienti isolatA ; definitiunea din contra nu se poa-te face decal prin !Ail* formatit.

www.dacoromanica.ro

41

Deaceea multe cercetäri stientifice din tele maiinsemnate iau caracterul unei simple autari a defi-nitiunii. In starea Fisicei de astAzi d. e. aldura, e-lectricitatea, magnetismul sunt descrise in fenome-nele lor ; se data', insë difiniOunea lor; fâr ca 'A-na acum WA se fi aflat cu sigurantit; cad cu inmul-Orea experiel4elor se inareste tot mai mult ideacea nou . despre unitatea tuturor puterilor, i intre-barea este acum, in ce consista diferentia specifica,care din una i aceeasi putere face and atractiunesau repulsiune, and caldura, and electricitate, etc.

Nota. Raportul esplicat mai sus intre definitiune i elasifi-care este inteles de Aristoteles, care de altmintrelea tocmai prinmodul, cum imparte definitiunile, a dat ocasie la multe nainte-legeri, mai ales in filosofia veacului de mijloc. Despre acel ra-port zice Aristoteles la definitiuni: Znisiv 8i 8sr brsplbrovraint VI gitlOta xt4 cldtliTOQCC, 7r(Mairov rt bray= icremiv gxovacv,sTra ntiltv how, ratiniit44 yewi halvots, dal 8S min*ttiv raiiiti rj WEI, kft1401) d" iT8(11%. key 8'bz2 Tcriaarv AncpS.ij rlmimic retert6v, xccl bd nay lalaw clittotais, itl -raiv stAntepivwv naltvasoffsEr et rt:6'r6v, gag av sic gva Aóyov oiaos yap &ratrvi necintaro; 6eta,u6s. (Trebue ast-fel cercetat, incgt s privimutgi la lucrurile care ii aseamling si nu Bunt diferite, ce au

toate impreung ca o no% identi% ; apoi sa privim la altelecare de si aunt cuprinse impreung cu cele d'intia sub acelasineam i sunt dar de un fel, au totusi deosebiri. Dupg ce s'aaflat la aceste nota comung tuturor i la altele asemene, tre-bue din nou comparate toate intreolaltg, piing, se va ajunge lao singurit notiune supraordivatit: aceasta va fi explicarea ge-nera% a lucrului. Aristoteles analyt. post. II, 13).

Dar cu cgteva pagine mai nainte Aristoteles, tot in analyticaposteriora, dupg, ce a spus, cit definitiuuea este cunostinta a-rglatit despre esenta unai object al ggndirii, face impgrtireaintre asa numitele definitiuni nominale, care arati numai in-semnarea unui nume, si cele reale, care ars% firea unui lucru.Vom dovedi in Metodologie, cit aceastg impirtire trace poste

?cp' ct 4

Afro

www.dacoromanica.ro

42

sfera Logirei, in care nu se pot admits decal definitiuni nomi-nale, si vom argta totodatg erorile de ggndire, la care au ddtloc definitiunile reale.

'0 knairds aealas rts yvvvtapds. '0 c1/446,usvos htxvvatvrt ?arty rt anpulvst. (i)efinitiunea este argtarea cunostinteidespre esenta [unui object al ggndiriil. Cel ce defineste. ara-fg sau ceea ce este un lucrtt eau numai ceea ce linstnineazgnumele lui. Aristoteles Analyt. post. 1I, 3, 7),

De altmintrele si cerinta, c definitiunea s cuprindit genuldiferenta dateazil tot de la Aristoteles: 6 knapds x yevovs xatd'aapoeav Amy (definitiunea consistg din gen si diferentii. A-ristoteles, top. 1, 8). Expresiunea de difterentia specifica eo traducere, constatatii mai gnegi la Boetbius, a cpintelor dinTop. VI, 6 a lui Aristoteles daupood Eld'orrouis. Ear cerintamai strictii a unui genus proxinsum dateazg de la Logicii pos-teriori. Aristoteles o are numai asa: els rd tyyvreirca ylvocrear, rrdoas vac &tufo* rip Errdvai ygvEt neoaarrreov, thv

rd tyradrea yevos. 6 yet() etc rd eyyordre) &etc irdvraTd 171dIg0 EreIXE11, tIrta lea Mt rd Irrfirna yevri rav 1)7f0XarCOxurInivrirat. 6 d'aird pOvov Tti tudve, yivog arra; or; Agyrt xal16 iirrorairca yevog. 6 yaQ ovrdv errrac Ou Wet JeveQ01'. (Sdutrebue asezatg (notiunea de definit) in genul eel mai de aproapesau trebuesc adg'ogate pe lgaigg genul superior toate diferinte-le, Fin care se defineste genul cel mai de aproape. Cgei cinea asezat in genul eel mai deaproape, a spus si toate notiumlesupraordinate, ra unele ce sunt cuprinse in continutul odor sub-ordinate; ear cel ce a spus numai genul superior, nu a spususi genul inferior, cgci eine zice f)liintit nu ziee copac. Aristo-teles, top. V fine).

19. Peutru una i aceeacii notiune se pot da maimulte dethiiiuni, dupii, scopul deosehit, ce-1 are invedere autorul lor. Asa d. e. omul, care dupa uuiise definqte animal rational s'a definit de Cucier ma-mifer cu done mani", §i aceasta definitiune este in-destulatoare, fiind ca preciseaza exact locul specieiom in sistema zoologia stabilita de acel autor.

Cerinta neaparata este dar in on ce cas, de a deter-mina cu precisiuue continutul notiunii date in mijlo-

oi

&-(ft'

OICerai

4

I

www.dacoromanica.ro

43

cul celorhdte de acela0 gen qi a tuturor celor dealto genuri.

Regulele speciale, care result'', pentru definitiunidin aceastä cerintA, se lamuresc m a bine in form&negativä, aded, arátfandu-se greplide principale, cese pot face la formarea definitiunilor.

1. Definitiunea este grqitit, and este prea larga,sau prea gmgustä. Ea este prea lai ga, and a trecutcu vederea o notit caraceristica, din diferintele spe-cifice ci ast-fel cuprinde in sfera ei i alte notiuniosebite de cea de defilrit. D. e. definind quadratulnumai un paralelogram en uughiuri drepte, am cu-prinde prin aceasth definitiune sub miriade de qua-drat i oblongurile, care totup nu suut quadrate; excidefiuitiunea a uitat aici o alta notä caracteristic a. aquadratelor : laturile egale. Definitiunea este preaAngus* dind introduce mai multe note de cilt lecere differentia specifica uotiunii de definit, i marindast-fel continutul, miccureazil sfera §i exclude notiuni,care se tin totu§i de acpa specie. Aca e prea rm-gustrt definitiunea lui Cato: orator es vir bonus dicendiperitusi cki sunt oratori, care sunt uumai yin dicendiperiti, AA a fi boni.

2. 0 alth, grey,15, a multor definitiuni este dialelasau cerculu in definire (eirculus in definiendo), care seface, cand in definitiune se primese notiuni, pentrua ckor definire se cere togmai notiunea, ce trebu-ecte definitit. Aca inteun dialog al lui Plato se de-

a

www.dacoromanica.ro

44

fineste virtutea ca insusirea de a dobëndi bunurilecu dreptate (dem, ionv oióv eavat zdyce8ii =lel-es.aat, perci diicatooting), pe and dreptatea insasi

este o virtute si prin urmare nu poate figura ca not&in continutul acesteia, ci este o notiune din sferaei, din care caus& si. Platon critic& acea definitiune.(Platonic Meno, XII, edit. Firmin Didot). Asemenearticolul 1 din Coclicele Penal al Romitniei ar cu-prin de un circulus in definiendo, dac& s'ar luit dreptdefinitiune. Acolo crima se defineste : infractiuneapedepsit& de lege cu munca silnich, reclusiunea, de-tentiunea si degradatiunea civicrt.". Ins6 o fapti nueste criminalä, find-ea se pedepseste, ci se pedep-seste, flind-ca este criminalä.

3. Definitiunea, pentru a fi precis& si a nu dege-nera in descriere, trebue sit se fereascit de note de-rivate precum pe de altit parte nu trebue sit intre-buinteze expresii negative, prin care se ant* ce nueste o notiune, dar nu se arata, ce este. Asemenesunt oprite cuvintele obscure si figurate, did prinaceste nu se explicit, ci se confundi continutul uneinotiuni.

Ar fi gresite in aceste privinti urmittoarele defi-nitiuni: Paralele sant liniile, care au directiune e-gala si au pretutindinea aceeasi distant& de o laltit,cici una din aceste insusiri result& din ceailalt& sinu trebueste dar deosebit mentionata in definitiune,Tot alit de gregita ar fi ca definitiune descrierea

www.dacoromanica.ro

45

quadratului de la pag. 30; cad dad, un quadrilaterare toate laturile egale, se intelege 0 nu mai tre-hue amintit in difinitiune, c5. are laturile opuse pa-ralele.Mamifere sant animalele, care nu ou5., saudefinitiunea lui Euclid: punctul este ceea ce nu arepftrti, sunt gre0te din causa notelor negative. Con-fuse sunt definitiunile: dreptatea este numërul qua-drat (aetSprIg gadug trrog, secund. Pythagoreos), nature.este trupul lui Dumnezeu (Iacob Böhme).

www.dacoromanica.ro

II. Judecittjle.

20. Judecata este exprimarea raportului intre clone(sau mai multe) notiuni.

Ea se compune dar a) din notiunea, in privintaareia se intreaba, in ce raport strt cu alta, aubiectb) din notiunea, care se exprima in raport cu all-biectul, predicat, c) din forma, prin care se expri-ma raportul intro subject si predicat, copula.

Esenta judecatii, in deosebire de ori-ce alta, alb,-turare de notiuni, se aratIt prin copula. Cand pu-nem numai done notiuni langii, o laltä, fara a le es-prima in vre un mod raportul in care se aflrt, avemnumai o asociare psichologick in privirea citreia nuse poate hotäri adev6rul sau eroarea si care ast-feleste indiferenti pentru convingere, argutnentare siLogica. D. e. lumina a incrilzi, cere quadrat.Mid insé li se exprima raportul intre o laltá, seface uu act al glindirii, care cere credinta, si atuncise naste o judecatit, care se cerceteaat in privinta

www.dacoromanica.ro

47

adevhrului i erorii, d. e. lumina incalzeste, cerculeste quadrat, cercul nu este quadrat.

Aceasta, schimbare dintr'o simpl asociare psicho-logica intr'un act logic de judecath, se arata princopula. Duph cum vedem din exemplele precedente,copula se poate inratisa printr'o flectiune gramati-cala a cuvèntului predicativ (a inchlzi inchlzeste);de regula oa se esprimh, si in ori-ce cas se poateesprirah prin cuvëntul este (la exprimarea raportuluinegativ: nu este), care aici nu arata, existenta su-biectului, ci numai raportul lui cu predicatul, d. e.cerc quadrat este imposibil.

Ori-ce judecata, este dar Un respuus la intrebarea,daca, find push(predicatul) estede aici se vedeintrebärii pentru

Heraoig gann'vog xi:ad "ervog.

o notiune (subiectul), o alta notiunesau nu este impreunath cu el.insemnhtatea, ce o are fenomenul

tiuuea omeneasch.Mpg xcinkpactxdg ein-ogociuxdg

Tee tav ov dvdtiata xc rc oi.gam gotxe zips hey avvOlaewg xai dtatethEcogot ov roavORcozog Tri Aevx6v, Ovav in Iceoon, 917n. Onyde ipebdog dire di9 rw. Keel, de ath4ealv gonTy) Veliddg xal v diap9s. (Judecata este o pro-positie, care afirmfi sau neaga ceva despre ceva.Nuniele (de subiecte) i cuvintele (predicative) pentrusine singure seaman& unei ghudiri far& exprimareaimpreunhrii sau desphrtirii, d. e, oin sau alb, dm&nu se mai adaoga nimin; caci aici nu este Etna nici

--

volpavt,

www.dacoromanica.ro

48

adever, nici eroare. Dar indat5, ce se exprima, ra-portul, este adev6r qi eroare. Aristotelss, Analyt. pr.I, 1. De interpr. 1).

21. Fiind-ea ori ce raport arat'a sau impreunaresau desbinare, ori-ce judecatii este sau afirmativiisau negativk Aceasta este improtirea fundamentalti.Afirmativii este. judecata, in care predicatul se a-rata impreunat cu subiectul, negativii judecata, incare predicatul se arat5, desbinar de subiect, d. e.quadratul este un paralelogram; cercul nu este qua-drat. Insuqirea judecatilor de a fi afirmative saunegative se numelte calitatea lor.

0 impärtire mai secundarA a judecitilor se faceduprt raportul, in care st a. predicatul cu sfera su-biectului. In aceasta privint'a judecatile Bunt sauuniversals, in care predicatul se afirmit sau se ma-gi'', pentru Oath, sfera subiectului, sau particulars,in care predicatul se afirmit sau se neaga, numaipentru o parte a sferei subiectului. D. e. toate qua-dratele aunt paralelograme; citeva paralelograme Buntcu unghiuri ascutite. Insuqirea judeciitilor de a fi um-versale sau particulare se numeqte cantitatea lor.

Combinfind aceste impktiri, avem urmátoarele pa-tru feluri de judeati : universal afirmative, universalnegative, particular afirmative li particular negative.

Pentru utpirinta intrebuintärii in cercetari logice,judecfitile se pot exprima, prin o imitare a formulelor

www.dacoromanica.ro

49

algebraice, aa incitt subiectul sti, se insemneze prin8predicatul prin p, copularea lor intr'o judecataprin <, negarea prin particularitatea prin frac-tiunea +. Tot odatit logicii obicinuesc a mimi jude-c54ile ii prescurtare prin cele patru vocale

auume : judecata universal afirmativtt A, cea uni-versal negativa E, cea particular afirmativit I i ceaparticular negativit 0. In resumat a ceste formule seinfalipza §i se exprimit in limba roman& ast-fel :

Tudecata numiti

Universal afirmativit, A,

negativit, E,

Particular afirmativä, I,

negativrt,

insemnati

8<p,

1<1),8

10)

exprimati

tqi 8 sunt p.nici un 8 nu este p.

cAtiva 8 sunt p.

cativa 8 nu aunt p.

Nota. Obiceiul de a insemna aceste patru judecliti prin li-terele A, E, I. 0 dateazrt de la Michail Psellus (ngscut la 1020.)Pe atunci logicii isi alatuiau pentru asemene lucruri i versurimemoriale, d. e.

Asserit A, negat E, sedsed

universaliterparticulariter

ambo,Asserit I, negat 0, ambo.

Mai importantX este altii observare. Implirtirea judecilorin universale i particulars nu este esentialii, ci intemplittoare

atirnii, mai mult de la stvutia limbei. Una i aceeasi jude-catil se poate exprima in forma particu1ar i, prin o numiremai precisii, a subiectului, in forma universalrt; d. e. crtteva qua-drilatere sunt cu laturile opuse paralele = toate paralelogramelesunt en laturile opuse paralele. Tocmai faptuladec atribuirea predicatului numai la o parte a sferei notiuniisubiectului va produce in 1imb adese un euviint deosebit pentruaceasa specie din genul subiectului. D e. in Procedura civil

4

d'intAisi

8<p,

8

13i

particularitttii,

www.dacoromanica.ro

50

a Romitniei se deosebesc hotkirile judedtoresti dupit instants,care le pronuntit, i aici avem dar judecittile particulare: dtevahotkiri sunt pronuntate de judedtorii de pace, citteva hotkiriaunt pronuntate de Tribunalele de prima instantit, cjiteva both-riri Bunt pronuntate de Curtile de apel si de Casatiune. Imreaceste judecitti particulare s'au echimbat in uuiversale prin in-troducerea nouei terminologii: toate cktile de judecath Buntpronuntate de judecrttorii de pace, toate sentintele de Tribunale,toate decisiunile de Curti.

De observat mai este, cit in unele logice se vorbeste si dejudectiti singulare pe Hine cele universale si particulare. Jude-cata singulard e aceea, a drei subject e un nume individual,d. e. Miron Costin este chronicar ronagn. Noi nu credem, crttrebueste primia aceastri specie de judedti; cici logica ocu-prmdu-se de notiuni, nu priveste la realitatea sensibilit si esteindiferentri, dad. Bunt mai multe sau mai putine representki

crtrora le corespunde o notiune. In gramatid, cee drept, se deosebesc numele comune de numele proprii, si senumesc comune cele ce Be cuvin la mai multe persoane sau lu-cruri, ear proprii cele ce, dup intentia vorbitorului, se atribuescnumai unei persoane sau unui luoru; dci de si d. e. numeleMiron se part . de mai multe persoane, totusi el nu se intre-buintead, spre a arka, c toate aceste persoane au vre-o insu-sire comung, pentru care s'ar fi numit Miron, ci se intrebuin-teazit spre deosebirea individualK, a fie-drui Miron, si toticeilalti s'ar putè mimi cu alt nume propriu; pe dud din contranumele comun om vrea s insemneze eare-care insusiri, si cindii aplicrtm la mai multe fiinte, voim s zicem, cif, toate au a-ceste insusiri in comun.

Ind si in gramatid aceastit deosebire intro nume propriinume comune se tine numai de partea ei analitid; in sintaxiinu are nici o insemnkate, si pentru subject ca subiect este in-diferent, dad, se aldtueste dinteun nume comun sau propriusau dintr'o propositie intreagit.

Aristoteles, pe 16,ng ri. definitiunea citatif, la § 20, mai numestejudecata o enuntiare despre ceea ce este sau nu este irnpreunitP*OIL J d716TCLIVIS (14.01111 CIALICCIMIC4 7rEQI WV "ontieje£121 Tt 1.17)

iiirciexstv. (De interpret. cap. 5). Judedtile le imparte totacolo in afirmative (xarcirpaats) si negative (dirixpaatg), i apoiin universale, particulare si nehotkite, 7E96/wars i xa06).ovSr West, datequaros (Analyt. pr. 1, 1). Nehotkite sunt acele,din a dror esprimare limbisticrt nn se vede, dad Bunt univer-sale eau particulare. Judecrttile singulare Aristoteles le cu-prinde cu drept cudnt in cele particulare.

individuate,

si

f

Pi

www.dacoromanica.ro

51

22. Marä de impärtirea fundamentalfi, a judecii-tilor in afirmative qi negative, gi de cea secundarfi,in universale qi particulare, se mai intrebuinteaza, incktile logice un Or de alte impktiri, care insé nuatilig esenta logic& a judecatilor, ci sau numai formaesprimkii lor limbistice sau insu§i cuprinsul deosebital gändirii, qi in amëndoue casurile nu se tin deLogicii. Ele au fost introduse in aceastä §tiint5, partede autori, care, dupfi, obiceiul veacului de mijloe,credeau cit fac un lucru folositor pentru intelegereaomeneasci prin inmultirea formelor goale, ce i le a-tribuiau, parte de autori, ckora le era importantpentru cercetkile lor din altfi, parte a filosofiei, dinmetafisicä, de a stabili cfileva deosebiri logice pentrua le pute apoi interpreta ca fundamente a chiar ra-tiunii omeneqti in privinta argumentkii.

De aceea este de trebuintil a cunoatrte cele maiinsemnate din acele impktiri cii a le reduce la ade-vkata lor valoare logic&

23. Judecittile s'au mai impfirtit aqa, dar in simple§i ,compuse sau complexe. Simple se numeau acele ju-decjiti, in care un singur predicat se afirmá sau seneag5, despre un singur subject, ear compuse acele,in care se af15, mai multe predicate sau mai makesubiecte sau mai multe predicate qi subiecte. D. e.Corvin a fost Romn; Petra §i Iacob au predicat laIerusalim qi in Galilea. Inse o judecatit complexii,

www.dacoromanica.ro

52

este numai in limba exprimata inteo singura propo-s4iune compusa ; in fapt, adeca, in chiar actul gän-dirii (qi numai acesta privecite Logica) ori ce judecatacomplexa este impreunarea limbistica a mai multorjudecitti simple. Petru i Iacob au predicat la Ie-rusalim qi in Galilea" este forma prescurtat5, a patrujudecati: Petru a predicat la Ierusalim, Petru a pre-dicat in Galilea, Jacob a predicat la Ierusalim, Iacoba predicat in Gahlea.

Astfel impartirea este in ori ce cas greOta. C5,ci

impäitrile se fac pentru a deosebi diferitele speciidin sfera unei notiuni, cari au dar note caracteris-tice opuse unele altora ; ci'md se subimpart paralelo-gra mele rectangulare in quadraturi i oblonguri, causaeste, c5. intre aceste doue notiuni se afiä oposiVunein o not& caracteristici a kr: quadraturile au la-turi egale, oblongurile au laturi inegale. Dar ce o-sebire caracteristica ar fi intre judecatile simple qijudecatile compuse ? Judecalile simple ar fi numaio judecata, judecatile compuse ar fi mai multe ju-decati Insi5 intre un lucru i intre mai multe lu-cruri de acela0 fel nu este nici o osebire logic& destabilit, ai. d. e. nu s'ar pute nici o data admite odivisiune ca aceasta: notiunea cai se imparte in uncal, intr'o pareche de cai i intr'o herghelie de cai.

Nota. Judecittile complexe au diferite numiri. Judecata a-firmativii, in care un subject se aratii impreunat cu mai multepredicate, se numeste conjunctivit (s<p i pi i p"). Judecata

1

www.dacoromanica.ro

53

afirmativg, in care mai multe subiecte se araa impreunate enun predicat, se numeste copulativil (s si s' si sn<p). Judecatanegatifd, in care unul eau mai multe subjects se araa desbi-nate de mai multe sau de un predicat, se numeste remotiva(8<-14p',p"; nici s, nici 8, nici s"<p). Judecata, incare se atribue subiectului unul din mai multe predicate con-trare, se numeste disiunctivd (s< sau p sau p, sauip" ; d. e. poesiilemint sau lirice eau epice sau dramatice). La toate mete deo-sebiri ale judecatilor se aplia critics de mai sus; ele sunt deo-sebiri a le propositiunilor gramaticale, dar nu a le judecrttilorlogice. In special judecata disiunctivrt este un conglomerat demulte gindiri; and are numai doue notiuni predicative, en-prinde vr'o patru sau cinci judeati ; and are 3, cuprinde vr'o30; aci 8<p sau p' insemneaa : s poate fi p, s poate fi p',s nu poate fi p qi p, in acelaci timp; dad. 8 este p, atunci nueste p, ; dad 8 este pi, atunci nu este p, §. 0. 1.

24. Judeatile s'au mai impfirtit cd in categorice gihipotetice. Categorice sunt judeatile, in care predi-catul aratk ce este sau ce nu este subiectul (sau,cum s'a numit, inherenfa predicatului in subiect); hi-potetice sunt acele, in care predicatul se arat& a-firmat sau negat despre subiect numai sub condi-tiunea existentei acestuia (adec& se arat& dependentapredicatului de subiect). Insuqirea unei judecAti dea fi categoric& sau hipotetic& s'a numit relafiunea ei.Dupil relaOune ar fi d. e. categoric& judecata : dia-mantul este octaedric, sau judecata negativi: sobo-lul nu este orb ; hipotetice ar fi judeatile : daa sauuncle este fum, este gi foc; dm& sau and este noapte,nu e tot-deauna intunerec ; dac& coranul vine de laDumnezeu, atunci Mohamed este profetul lui Dum-nez eu.

Inse impartirea aceasta nu se poate sustine, aci

www.dacoromanica.ro

54

ori ce judecatfi hipoteticfi este, in privinta logicei,o judecati categorick numai cu osebirea (important&in gramatick dar indiferenta in §tiinta argumentfirii),a subiectul ei este o judecatfi intreagfi, cd nu unasau mai multe notiuni necopulate. Judecata hipo-teticA nu se compune dintr'o adunare de mai multejudecfiti simple ; judecfitile simple, in a aror forma,gramaticalfi sunt imbrficate cuvintele, ce esprimAjudecata hipoteck nu alcituesc insaqi afirmarea saunegarea acestei din urmit judecfiti. Cfind zicem dacAcoranul vine de la Dumnezeu, atunci Mohamed esteprofetul lui Dumnezeu", prin aceasta nu voim sa sus-tinem, cfi in adevèr coranul vine de la Dumnezeu,nici cfi in adev6r Mohamed este profetul lui Dumne-zeu. Toate aceste judec4i simple pot sit fie false,qi totucd judecata hipotetick esprimatfi prin ele, sfifie de un adevfir necontestabil. Dovadfi cfi aici nuse sustine adev6rul vre uneia din judecifile simple,ci se sustine numai, a una se poate deriva din cea-lank Iiii aceastfi sustinere, logic vorbind, e o judecatfisimplA flied& in mod categoric. Ce este dar subi-ectul §i ce predicatul judecfitii hipotetice ? Nicicoranul", nici Mohamed", cfici despre acestea nuse afirmfi 0 nu se neagfi nimic. Subiectul este in-treaga judecatfi Mahomed este profetul lui Dumne-zeu", qi ceea ce se afirm& categoric despre subiect,adecti predicatul, este a acea judecatfi e o urmarelegitimfi din judecata coranul vine de la Dumnezeu".

www.dacoromanica.ro

65

Nota. Cu drept cuant day Aristoteles nici nu BB ocupil. dealte judecitt, de at de este categorice, fKrfi a le da Mae acestnume; la el cufe'ntul categoric insemneaa afirmativ. Ina" dejaprimii peripatetic'', scolari ai lui, precum i stoicii introducudeatile hipotetice i cele disiunctive in cercetgrile bor. Introcei noi, insiag mai ales Rant asapra impkiii iudeditilor incategorice hipotetice si disjunctive. Depenclenta unei judeatide alta, in a arii afirmare sau negare consistrt judecata asanumith' hipotetia', cuprinde in sine done moduri de sustinere :modus ponens i modus tollens. Modus ponens aratrt a, fiindjudecata (antecedens) adev&aa, este adev'erata i jude-catit dependena, de ea (consequens); d. e. dad): este adeviirat,cä coranul vine de la Dumnezeu, atunci este adearat, a, Mo-hamed este profetul lui Dumnezeu. Modus tollens area, a,fiind fala judecata dependentrt (consequens), este fa1s i ju-decata d'intiii (antecedens) d. e. dub: Mohamed nu este profe-tul lui Dumnezeu, atunci coranul nu vine de la Dumnezen.

25. Mai insemnatit prin urnfarile, ce le a avut indesvoltarea filosofiei moderne, este impitrtirea jude-catilor in analitice i eintetice. Judecata analitid esteaceea, in care notiunea predicativ6, este deja cuprinsitin continutul notiunii subiectului i prin care se con-stet& numai aceast6 cuprindere. D. e. quadratul esteun paralelogram. Judecata sintetid este aceea, incare natiunea predicativi nu se aflit deja cuprinsg, incontinutul subiectului, ci i se adaugit in chiar actul ju-decarii. D. e. linia dreaptit este drumul cel mai scurtintre doue punturi ; aici notiunea predicatului nu seaflit in nqiunea subiectului: alta este linie dreaptgi,alta este drum scurt. Judecata analitid p,rat6 dar expli-cite, ceea ce este implicite cuprins in subiect. Judecatasinteticit inmu1te0e cuno0inta noastr6, priu argdareaunei noue insuOri sau a unui nou raport al subiectului.

www.dacoromanica.ro

- 56 -Nota. Din punt de vedere al individului cugetitor, s'ar pute

zice, c deosebirea intro judecata analitic i cea sinteticrt esteadcse ori miscittoare i atira de la cunoasterea mai mult sanmai pntin completit a notiunli subiectului in chiar momentuljudeckii. Cineva @tie d. e despre plrtnta tutunului, a eacreste ping la o mkime de 4 urme, di are frunze marl, carese intrebuintazrt la fumat etc. Mid, escrio dar tutunul cu s-mite insusfri cunoscute a le lui, face judeati analitice, andinse pentru prima call, MIN, a tutunul cuprinde in sine o otravAdin cele mai tari (nicotinul), atunci face o judecati sintetipit :nous notiune predicativrt nu se afla in continutul de pun' atuncial notiunii subiectului, De acum inainte ins6 ea se afht ilk a-cest continut i pentru viitor aceeasi judecat ii va fi analitickIn acest inteles ife yorbeste, precum vorn..aritti in Metodologie,despre metoda analiticit si cea ffinteticii.. De aici ins vedem,cum tooth,' impIrtirea trece peste limitele logicei i devine psi-cholosid.

Ena din cele mai grele probleme metafisice str, in legkuriten obiectul paragrafului de fatg. Pe ce se razimg, sintesa ?Ce ne silecte a stabili impreunarea intre o notiune predica-tivX, care este afarit din continutul subiectului ? De regulgexperienta, care ne aratit in mod intuitir substrata acelor no-tiurd adec representkile, asociate in raport de coexistentgsail de consecuentit. $tim d. e. din expkieng, c razele soa-relui lumineazU si, impreunit cu lumina, si inc1zesc. tim a-semenea, c dupti fulger urmeazit tunetul. Dar aceastit impreunarea deosebitelor sensatiuni este ea esentialit? Judecata sinteticit,ce o facem in urma kr, aratrt un raport esential i necesarintre subiect i predicat? Trebue sit inalzeascl lumina ? Saueste acest efect al ei numai resultatul unei esperiente mitrgi-nite, care s'ar puté schimba vre o dat5 in sena contrar ? $i dacitzicem, c fulgerul causeazrt tunetul, find c acesta ii urmeazii,regulat, de ce nu zicem, c zioa causeazit noaptea, de i i eleisi urmeazg en mai mare regularitate Aceste intrebitricunt obiectul cercetkilor sceptice a le lui David Hume. Eleproduc i metafisica lui Kant. Toatit sintesa esperientei, asanumitele cunostinte a posteriori, infaticazg numai casuri isolate.Cum este cu putinfit a intemeia astfel un adevk necesar siuniversal, adecl o stiintit valabilg in toate casurile ? $i clack'natura materialg in intregimea ei cunoscutrt nu poate respundela toate intrebitrile legitime a le noastre, asa in crtt analizaexistentei sensibile sit nu fie suficientit pentru esplicarea pro-blemelor desteptate in inteliginta omeneasa, d. e. despre in-eeputul si cause, despre siksitul i scopul ei, atunci cum putemspera o aflare de adevk peste ceea ce ne dX constatarea sen-

www.dacoromanica.ro

57

surior, adech o sintesh intro subiectul natura sensibilii" iii unpredicat, care sh nu fie cuprius in ea ? Cu alte cuvinte : existiijudechti sintetice a priori? Aceasta e intrebarel push in frunteacriticei ratiunii pure.

26. Revenind la cercetärile propriu logice asuprajudedflor, trebue sa examinäm relatiunea, in carese al% notiunile subiectului si predicatului in pri-vin0 sferei kr. In judecata negativk fie universal&fie particulark se aratk d notiunea subiectului, intrueat se priveste numai in juclecatk este in raport deesclusivitate cu sfera predicatului. (Vezi § 14). Prinjudecata afirmativ& se esprimii, un raport de unirea sferelor subiectului 0 predicatului, dar se las& ne-hothrit, dad aceasta, unire este partial& sau totalkadec& dac& sferele privite in sine, aunt identice sauordinate sau incrucisate. Nehotrirea provine dinlipsa de precisiune a sferei predicatului. In actul ju-decfirii notiunea principal& este subiectul : sfera no-#unii lui se esprim& cu oare-care exactitate, si astfeljudecata este sau universal& sau particulark Eardt pentru predicat, chiemarea lui in judecat& estede a se afirma sau nega dt pentru subiect, rem&-indu-i sfera in afar& de subiect cu totul nehotäritä.De aci se esplick cum in ori ce judecat& afirmativiisubiectul apare subordinat predicatului, adecii, im-preunat numai cu o parte a sferei acestuia, ffirá pri-vire, dad, sfera predicatului se intinde si mai de-parte de cat in acea comuuitate cu sfera subiectului.

www.dacoromanica.ro

58 --

D. e. toate quadratele aunt paralelograme, insem-neaza, ca intreaga sfera a notiunii quadrat face partedin sfera notiunii paralelogram, i remane nehotarit,dar este cu putinta, ea notiunea paralelogram sa semai intinda peste alte notiuni. In fapt, adeca pri-vind notiunea paralelogram in totalitatea ei i afara,de judecata citata, sfera ei se intinde i peste altoquadrilatere, adeca, pe langa quadrate, peste oblon-guri, romburi i romboide.

Astfel dar judecata universal afirmativa arata inprivinta sferelor numai &tat, ca intreaga sfera a no-tiunii subiectului este comuna cu o parte a sfereipredicatului; judecata particular afirmativA arata,ca acea parte a sferei subiectului, de care vorbe0e,este comuna cu partea corespunzatoare a sferei pre-dicatului.

in judecata particular afirmativa : ateva qua-drilatere aunt paralelograme, acea parte a sferei no-iunii de care se ocupa judecata, apare

subordinata notiunii paralelogram. Privind insa no-tiunile in totalitatea lor, vedem iudata, ca, notiuneaquadrilater este cea general& 0 notiunea paralelo-gram cea speciala i ca prin urmare din contraparalelogramele sunt subordinate quadrilaterelor. Con-fusiunea aparenta se esplica din toata confusiuneajudecatilor particulare in genera, i de aici vedemodata mai mult, cat de improprie este aceast& im-pArtire a judecatilor (§ 21, nota). Mud in citata ju-

quadrilater,

www.dacoromanica.ro

59 --

decata particular& se vorbelte de cateva quadrila-tere, care sunt paralelograme, s'au luat in acea partea sferei quadrilater quadratele, oblongurile, romburile§i romboidele, care in adev6r sunt subordinate no-tiunii paralelogram, adeca, saxindu-se paste treptelesubordinarii, s'au luat notiuni subordinate parale-logramelor §i s'au esprimat prin raportul lor cunotiunea supra-ordinata quadrilater: cateva quadri-latere aunt paralelograme.

In exemplul: toate corpurile fisice sunt grele, ju-decata arata corpurile fisice subordinate sferei no-tiunii greu. In fapt, sferele acestor notiuni suntidentice, caci viceversa nu exist& alt undeva greutate,de cat in corpuri fisice. Dar judecata citata ca ec-semplu nu o area, li nici nu are de scop a o arata.

27. Din esplicarile date in paragraful precedentse iutelege, ca judecata universal afirmativa privitadin punt de vedere al predicatului, intru cat estearitat in acel act al gandirii, se schimba inteo ju-decata particular afirmativa. Toata apa este lichida"insemneaza numai, ca intreaga afar& a notiunii apaface parte din sfera notiunii lichid, §i se poate schimbain propositia un fel de lichid este apa", caci aunt§i alte feluri de lichide, care nu sunt apa. Cu oesprimare generala, judecata universal afirmativa8<p, privita din punt de vedere al preelicatului, seschimba in judecata particular afirmativa 2 <8.

P

www.dacoromanica.ro

60

ScUmbarea unei judecAti se nume0e alezarea pre-dicatului ei drept subiect 0 a subiectului drept pre-dicat. UrmArind schimbArile 0 in celelalte judeci,constatim urmAtoarele forme:

Judecata particular afirmativA -kp se schimbA in/---<8.dudecata particular afirmativAP

Judecata universal negativá 8.<p se schimbA injudecata universal negativi p<-8. CAci dad, toatAsfera notiunii 8 este esclusä din sfera notiunii p,se intelege di 0 toatA sfera notiunii p este esclusidin sfera notiunii 8.

/Judecata particular negativA -s-<p nu se poate/schimba in judecata --<-8. Clici din aceea, cA seP

gAsesc cativa 8, care nu sunt p, nu urmeazA, c5, segäsesc 0 cAtiva p care sA nu fie 8, ci poate toatasfera lui p intrA in reniA0ta sferei lui 8, chip& ces'au scos din ea acei cAtiva 8 care nu sunt p. Dinaceea, &á se di& ateva paralelograme, care nu suntquadrate, nu urmeazA, cA se MIA cAteva quadrate,care sA nu fie paralelograme. Siugura schimbare,ce se poate face cu judecata particular negativit.1--<p, are forma stranie 0 neobicinuitA in gAndi-8

/1-9-<8.rea practia D. e. judecata: CAteva paralelo-

grame nu stint quadrate, se poate schimba, in jude-catA: o parte a figurelor, care nu sunt quadrate(oblongul, etc.), sunt paralelograme.

www.dacoromanica.ro

61

Nota. Aceste schimbiiri, dup diferitele lor forme, au priinitdiferite numiri. Se comparli, adecii, mai inti calitatea judeciischimbate cu aceea a judecii primitive; dad, anfendoue

sunt aflrmative sari amgndoue negative, atunci schimbarease numeste convcrsio, ear dug au caliti diferite, atunci schim-barea se numeste contrapositio. Se comparri apoi cantitatea&tit este aceeaei in amsdndoue judeatile, atunci conversio eaucontrapositio se numeste simplex; ear dad: din contra judo-cata primitivit era universalii, pe dud cea schimbatit este par-

atunci conversio eau contrapositio se numeste peraccidens. Astfel dar schimbarea judeatii A

1s<p in<s este o conversio per accidens,

schimbarea judecittii Es<p in p<s este o conversio simplex,

a jaded-4H I1 1s<p <s asemenea o conversio simplex,

ear a judecii 01 1sp in <s o contrapositio simplex .PAceste numiri latine dateazii de la Boethius (fllosof i bitrbat

de stat roman din sec. V si VI dupii, Christos; a tradus si co-mentat scrierile lui Aristoteles si a scris intre altele consolatiophilosophiae) Aristoteles vorbeete nc mai de conversiune (dvrt-arporn, ear strania contrapositiune simplex, la judecata 0, nueste esplicatii, de eL T,v piv v uji ?in-ct)xstv xa,961.ov ;Evi-l-airy (se intelege upOracav) dvciyx1 TOIS Sews dvriovevtv,olov Et ,unisEpla tjeov?) dya&Ov, aOcr dya9-Ov g;ca irk-s* xrjv xarnyoeixiv dvri;eteyetv dvayxaiov, az; pipxa,961ov da v plect, oiov ft Taace ijovs dya915v, xa d-ya813v TL 7idOVI'lv. TOY al lv ,EdeEt av xarcapanxivdvrtgeecpstv dvdyxn xard pepo; (El ycip igovi Ttg dya86v, xaldya96v 1L gat 7W0114), TV dE cn1;. dvayxaiov. at; pipet iivavamos u, OnciezEt rtv). Qiq, xal CtEior 013 X 7)71'4 zi.V1

cip4oirup. (Judecata universal negativl" trebue s fie schimbadinumai in terminii ei (conversio simplex), d. e. dacii nici o vo-luptate nu este bine, atunci nici tin b;ne nu este voluptate.judecata universal afirmativii trebue s fie rchimbatri, ins6 nuintru tot, ci in parte (conversio per acciden4), d. e. dacii ofi cevoluptate este bine, atunci o parte din ceea ce este bine, estevoluptate. Judecata particular afirmativg se schimbii particular

jude-cittile

ticulark

crab)ph,

Elva, riv

;serinzr)v

cOd

www.dacoromanica.ro

62

(conversio simplex), citai dad unele voluptitti sunt bine, si oparte din ceea co este bine, este voluptate. Dar judecata parti-cular negativii nu trebueste schimbad, ad dad unele animalenu aunt oameni, de aici nu resultii cii unii oameni A nu fieanimale. Aristoteles, Analyt. pr. I, 2.

Folosul schimbgrilor nu este mare. Ele aratg numai, cit ojudecad, propriu intelead, vorbeste despre contimitul si. sferanotiunii subiectului, ear sfera predicatului o lad, nehotkitii.Cu aceastil, nehothrire a sferei preclicatului, schimldrile ar fideadreptul un mijloc de a induce in eroare, dad rolul lor nus'ar intelege togmai in restringerea ce ne o impun, de a nudeduce dintr'o judecatii mai mult de clit este cuprins in ea. 1).e. conversio simplex din judecata dteva instrumente musicaleaunt clavire" este dteva clavire aunt instrumente musicale"pare d ar fi alte clavire, care sii, nu fie instrumento musicale;in fapt ind toate clavirele stint instrumento musicale, numaich aceasta nu resultil prin conversiune din judecata primitiviaritatil, mai sus.

28. Examinand fie care din formele de judecatiA, E, I, 0 fatii cu celelalte trei, 0 presupuind, caau aceeaqi materie, adeca aceleaqi notiuni in subiect§i predicat, constatam intre ele urmatoarele relatiuni :

1) Judecatile universale fata cu particularele co-reap ondente :

Judecata universal afirmativa cuprinde in sine ju-decata particular afirmativa ; fiind dar pusa cead'intai, este pusa §i cea de a doua. Asemenea re-sult& din punerea judecatii universal negative punereajudecatii particular negative. Din contra cu punereajudecatii particulare nu este pus& ei judecata uni-versal& corespondenta. Inse din ridicarea (negareaadeverului) judecitii particulare, result& ridicareajudecatii universale corespondente, pe cand din ri-dicarea judecatilor universale nu result& nbnica si-

www.dacoromanica.ro

63

gur in privinta judeatilor particulare corespondente.Dad, este adev6rat, d s<p, atunci trebue sa, fie

adeve'rat, cä -<p, asemenea din s<p resulta,s .......p. Dacä nu este adev6rat, a <p atunci nu

s /poate fi adev6rat, d s<p, li dad, nu este adeverat,

/T<p,ea atunci nu este adev6rat, cg, s<p. Din

contra, dad nu este adeverat, d 8.<p, atunci nuresult& nimica sigur in urivinta particularei -117.<p, eapoate s5, fie §i. poate WA nu fie, qi dacä nu este a-dev6rat, ca, s<p, atunci nu resulta nimica sigurin privinta particularei -1<p. Asemenea dach este

s/adevkat, cil i<p, nu resulth, nimica sigur in privinta

universalei s<p, cii. dad, este adevèrat, d is < p,atunci nu result& nimica sigur in privinta universalei8<p.

Relatiunea, dup5, care din punerea judeatii uni-versale resulta punerea judedtii particulare cores-pondente 0 din ridicarea juded.tii particulare resultàridicarea judedtii universaIe corespondente, se nu-me§te subalternare.

Nota. 0 parte a adeve'rului dedus din ea (asa numitul dictumde omni et nullo), s'a formulat de logicii veclii in cuvintele :quidqutd de omnibus valet, valet etiani de guibusdam et sin-gulis ; quidguid de nullo valet, nee de guibusdam vel singulisvalet. Aceasta este consectienta a majori ad minus; tot made valabilii e cea arnatii de la ridicarea particularelor la ridi-carea univernlelor, a minori ad majus.

8

www.dacoromanica.ro

64

29. 2) Judecatile afirmative fati cu cele negative:Raportul intre judecittile afirmative qi negative estede regula un raport de oposifiune: cu punerea jude-catii afirmative este riclicatä judecata negativit (§ 11.)In deosebi judecata A sta in raport de contiarietatecu judecata E 0 de contradictiune cu judecata 0.Nei este adevkat, ca s<p, atunci nu poate fi a-dev6rat, a 8<p; dar dad, nu este adevkat, cas<p, atunci nu result& adev6rul judecatii 8<p,cid se poate, ca numai -k--p. Dar dad, este

/a-

devérat, Ca s<p, atunci nu e adev6rat, ca,O. viceversa, daca nu este adevèrat, cä s<p, atuncitrebue sit fie adevkat, Ca cel putin iti<p.

Asemenea E sta in raport de contrarietate cu Aqi de contradictiune cu L

Nou este raportul intre judecatile particulare I§i 0, §i el face esceptie la regula opositiunii intrejudecati de calitate diferitit, a§a precum e formulatala inceputul acestui §. Din punerea judecati I nuresult:it nimic in privinta judecatii 0 : ea poate sitfie ridicatit sau poate sit fie pus& alaturea cu I. Dincontra, din ridicarea judecatii I result& punerea ju-

i--<p,decatii 0. Daca este adeverat, ca atunci poa-s

to sa existe alaturea ci adeverul, ca :ii<p, 0 se poa-/te asemenea sa nu fie adevérat, ci T<-23. Dar dacii

www.dacoromanica.ro

66

nu este adevèrat, ca atunci trebue s& fie a-s

devérat, c

A.ceastil argumentare se poate face si in urnfatorulmod: ridie&ndu-se I, trebue sit fie pus E, fiindc&

E aunt in opositiune contradictorie, ins6 fiind Epus, trebue sä fie pus si 0 in urma subalternärii lor,

astfel din ridicarea lui result& punerea lui 0.Din contra, pun'endu-se I, se ridic& E, insé dm ridi-carea universalei nu result& nimic in privin%a pu-nerii sau ridicärii particularei corespondente.

Acea relatiune dintre judediile particulare de ca-litate diferit&, in urm 6. cdreia din ridicarea uneia dinele result& punerea celei lalte, se numeste subcon-trarietate.

Nota. Relatiunile celor patru forme de judeati age, cum aufost esplicate in §§. 28 ei 29 se pot grupit in urmiitoarea schemit

A contrarietate

subcontrarietate

Schema cu aceastit terminologie se aflit g.ntiti la Boethius.In alti termini se gig inee deja la Apuleius (autor latin dinsecol. Ii dup Chr., a mai scris intro altele de deo Socratic, de

5

<p.

5 e...,..>

14.c

-F4,,,0 ,,p.

I

"<p,

I

si I

E

0

www.dacoromanica.ro

- 66 -nywndo, romanul Metamorphoses etc.) in de dogmate Platonis,ib. ILL Aici judecatile contrare se numesc incongruae, cele/subcontrare subpares, i contradictoriele alterutrae, ear asezareakr in schema este aceeasi. La Aristoteles espresia dvrivartxdicdvroataaat. insemneaza a se afla in opositiune contradictorie,ear tvavrhas ci'vroesia&at a se afla in opositiune contrara. D. e.dvroctiaNli ju& oiv xareapaacv chrocpciost Xers) dvrivartxdig or7jvid xa8.6)..ov aripalvovoav TO mini; 82 1. xaNiov, olov ija0047M As11203; - 013 gas iivavorros Asvxdc, crdesk 111)40171W Ifv-xOs -g;c T4g liaeonros Isvxds. tvarrlcus roti xa9.6Aov xa-rckpaotv xak r1v VA; xa.9.6,1ov drrchpaatv, Orov nag I&JeanrocAsvx6s- oaels liv9vonros 2.evxcis, 7rds dvarwros cil,catos -addsklb/4mm; alleatog. d'te vaiac s. pis, mix obsv Th &aa 0.0E4 e7144,rcig (11 dvroesisuevac athiiii &dextral 7rors brl roi aliroii uadbla-sis eivac, (dos, crey nag avaewirog Asvxds xak g;L rtg avaval-nog lanais.

(Zic day, c afirmatiunea, care insemneaz c un lucru tre-bueste luat in inteles universal, se opune contradktoriu nega-tiunii, care insemneaza c acelasi lucru nu trebue luat in intelesuniversal, d. e. toti oamenii sunt albi, nu toti oamenii sunt albi(=cativa oameni nu Bunt albi) ; nici un om nu este alb, cativo,oameni Bunt albi. Ear afirmarea universala este contrar opusiinegarii universale, precum: tot omul este alb, nici un om nueste alb; tot omul este drept, nici un om nu este drept. Astfelasemtnea judeci nu pot sa fie impreuna adev6rate. Insa celeosebite de aceste (adeca particularele) se intgmpla ca sit fie a-mandoue adevarate in acelasi timp, d. e. cativa oameni nu Buntalbi si cativa oameni sunt albi. De tnterpret. 7.)

De aceea opositiunea din urmk adeca subcontrarietatea, senumeste la Aristoteles (Analyt. pr. II, 15) o inipotrivire numaiin privinta xard Aqtv ,u6vov.

Printr'o cercetare care trece peste limitele stiintei logice si e-icamineaza raportul judecatilor cu starea de certitudine a indi-vidului judeciitor, s'au aplicat la resulatele schemei de mai susnumirile de posibil, imposibil si necesar. Posibild este jude-cata A, daca este pug'', judecata I sau ridicata judecata E. Im-posibild este judecata 4, dub; sunt puse E eau 0 eau dac . esteridicata judecata I. Ifecesara: este judecata A, dacit este ridi-catii, judecata O. i analog si pentru celelalte trei forme dejudecri.ti. Paralel cu aceasta deosebire merge esprimarea ju-decatilor in forma limbistica, si se numeste judecata assertorieaceea, in care predicatul se afirma sau se neaga, simplu despresubiect (a este eau nu este p), problematicd aceea, in care searata nehotarirea afirmarii sau negarii predicatului despre su-bject (s poate fi p eau 8 poate a nu este p), apodicticd aceea,

;y-

()I TO

T,v

ad

dietiuniie,

www.dacoromanica.ro

67

in care se am% necesitatea sau imposibilitatea afirmiirii predi-catului despre subject (s trebue sif, fie p, 8 nu poate el fie p).Deosebirea judecltilor din punt de vedere al realitigii, posibi-litii sau necesit4ii lor s'a numit modalitate.

30, Schimbarea, subalternarea gi opositiunea ju-deciitilor s'au luat de unii logici drept fundanaent alderivärii judecatilor gi s'au impreunat sub numelede silogisme impropi-ii, sau consecu ente imediate. Dup5,

ucestia, citatele raporturi ale judechtilor sunt un is-vor de argumentitri, care, degi nu cuprind un progresal gändirii, sunt totugi consecuente importante a leei gi trebuesc urmárite in toate formele resultante;gi astfel in spiritul multor tractate logice se pot al-critui table ca acestea :

Dad, este adevgrat s<Peste adev6rat i<P (per subalternationem)

gi8

ad. 8<l)

ad. --<8P

ad. 8<pfals 8-p

(per conversionem)

(per oppositionemco ntrariam)

ad. 8<l) (per oppositionemf. 2-< p co ntradictoriam)

8

f. 8<i) (per oppositionem1ad. <p contradictoriam)8

5*

www.dacoromanica.ro

68

aqa mai depute i pentru celelalte trei formede judecati.

Ins6 asemenea silogisme improprii sunt 4a de im-proprii, in cat nici nu taunt silogisme. Ele nu cuprindvre o deosebire in chiar actul gandirii, ci, fiind odatastabilit prin gandire raportul intre subiectul i pre-dicatul judecAtii date, ele aratä numai diferitele mo-duri de a esprima ace1a0 lucru cu mai mu1t5 sau maiputina exactitate limbistica. InsA ce argumentarear fi aceea, in care nu o judecat& relattv non& se de-duce din altele Oitite de mai nainte, ci numai acelea§ijudecati 9tiute de mai nainte se espritna, in tot sauin parte, prin alte cuvinte, in vestmAntul carom aunumai aparenta limbistica a unei idei none ? (§ 2).Cand am judecat d. e. toti scolarii sunt astazi pre-senti in clasa" atunci consecuenta imediata prinsubalternare : ,,aqa dar i cativa scokri sunt astazipresenti in clash." nu este o idee non& dedusa prinargumentare din cea primitiva ; ea este din contra oparte integrant& a celei primitive, cad noi nu am pututface judecata universala toti scolarii Bunt presenti"fara a fi facut mai nainte judecatile particulare a-cesti cativo, i alti cativa i ceilalti cativa scolariaunt presenti", care adunati impreuna fac totalitateascolarilor i produc judecata universala. A scoatedar mai pe urma judecata particular& din universalacorespondent& nu este o argumentare noua, ci esteo reintoarcere la procesul psichologic vechiu, prin

www.dacoromanica.ro

69

care a trecut judecata universal& pentru a se forma.Asemenea, pentru a da un exempla din conversiunea

simp15., 8-P and am judecat nici un om onestP<-81

nu e tradator" 0 apoi zic nici un träd&tor na e omonest", nu am argumentat nimic, ci am exprimat nu-mai aceeali idee prin alte cuvinte. Cid actul On-dirii formulat in judecata universal negativit niciun om onest nu e trädätor" se intemeiaz& pe §tiinta,a notiunile om onest 0 tradator sunt citr6 olaltitexclusive, §i prin urmare in chiar acel act al jade-aril se cuprinde at51 negarea nqiunii onest prinnotiunea tratlátor, at 0 negarea notiunii tradatorprin notiunea onest, 0 atirn& numai de la exprimareastilisticA, a judeatii, care din aceste notiuni sä fiesubject 0 care predicat. In fine, pentru a terminacu uu exempla de silogism impropriu" intemeiatpe opositiunea contradidorie, ciAnd judec este ade-v'erat, el), toate resboaiele aunt o calamitate ome-neasc&" 0 apoi adaog prin urmare este fals, cft. u-nele resboaie nu ar fi o calamitate omeneasea", prinacest adaos nu am dedus vre o gändire nou& dincea de mai nainte. Cad ori ce judecat& (§ 20) esteun respuns la intrebarea, clack fiind pus& notiuneasubiectului, este sau nu este impreunat& cu ea no-tiunea predicatului, 0 prin urmare in chiar actulgrindirii, prin care m'am convins, ca subiectul resboieste impreunat cu predicatul calamitate, am recu-

www.dacoromanica.ro

70

noscut de falai negarea acestui predicat despre a-cel subiect, i convingerea despre aceastA falsitateeste numai unul din elementele psichologice, careau insotit chiar formarea judecAtii Universal afir-mative.

Not& Consecuentele imediate si judecritile, din care se pre-tinde ce." sunt deduse, Bunt dar aceleasi gndiri esprimate nu-mai in alto cuvinte, adecii stint ecuipolente in intelesul logici-lor vechi. Apuleius defineste: _aequipollentes autem clicuntur(proposittones), quae alia enunciatione tantundem possunt etstimul verae fiurat ant simul falsae. (Ecuipolente se numesejudeatile, care snb cuvinte diferite au totusi auseasi putereBunt impreung adev6rate sau impreung false. De dogmatePlatonis III.) si art exemplul: non omnis voluptas est bonutn,quaedam voluptas non est bonum. Logicii mai noi numesc e-cuipolente intr'un inteles mai restrins judeatile, care au ace-lai ins cu diferitit calitate in predicat. Aceastit ecui-polentii se intemeiazit pe teoria negItiunii simple, pentruschimba d. e. predicatul unei judecitti negative iu negatiunealui Bimp1, 1cnd apoi din aceasta o judecatii afirmativii. Niciun s nu este p" este ecuipolent cu ,,toti s sunt non p". Ase-menea jocuri de cuvinte inse" nu Bunt nici importante pentrugIndire, nici conforms cu esprimarea

31. Ori ce judecatA este, precum am constatatla prima ei esplicare qi mai de aproape in § prece-dent, un act de gändire, care desleagA indoialA, clack,hind push notiunea 8, o altä notiune p este sau nueste impteunatä cu ea. Toate felurile de judecAtiarAtate in espunerile de phnit acum, aunt tipele sauformele, in care se aflA depus acel rapurt al Om-dirii aflat intre 8 i p.

Pe ce fundament intelectual se intemeiazit ink;putinta ori cArui act al judecArii logice ? Principiul

si

inteles,a

limbistiet.

www.dacoromanica.ro

71

fundamental, IAA care nu ar exista nici o judecatiomeneascii, gi prin urmare nici o deosebire de ade-vör gi eroare, este acesta: o notiune 8 neputönd fiin acelagi timp p 0 p, trebue si fie sau p sau p,numai aga se potrivegte cu ea insagi, adecii, cu Om-direa noastri despre ea. Acest principiu fundamentalal or eaxii judecttri omenegti se compune, dupit cums'a putut intelege indati din formularea lui de maisus, din trei principii :

1. Fiecare notiune este egalä cu sine insagi, aeste a. PrinczPium identitatis.

II. 0 notiune s mi poate di. fie impreunatä cu oalta notiune p li in acelagi timp cu negaVunea eip. Sau: judecati contradictorie nu pot s'a' fie amen-doue adeverate. Principium contradictionis.

III. 0 notiune 8 este impreunat5, sau nu esteimpreunatii, cu notiunea p, o a treia posibiitatenu existgt (tertiunz non datur). Sau: judeati contra-dictorie nu pot A fie amèndoue false. Principiumexclusi tertii.

Aceste principii sunt adevörurile cele mai elemen-tare, simple gi de la sine evidente. Ele constituescregula indascutrt, a inteligintei omenegti, dupä careaceasta este in genere capabilit de a deosebi ceea cenumegte adevör gi neadevèr.

Nota. Toate regulele date la schimbitrile, subalterniirile siopositiunile judeatilor nu Bunt cleat formulgri mai mult sau maiputin complete a numitelor trei principii fundamentale inherente

www.dacoromanica.ro

72

or citrui act de judecare 1ogic. Despre al patrulea principiu,rationis sufficientis, se va vorbi in Metodologie.

Prinml formulator al principiului identitii este eleatul Par-menides. ni) re, Myst.v iv vosiv sem f,upsvac (Trebue sit zi-cern si sr, giindim, crt ceea ce este, este. Fragin. ed. Mullach.vs. 43). Principiul contradictiunii se allit la Aristoteles a5a: TerairO iipa siva& ZE teal mix dna dnvarov. (E en neputintg, caacelasi lucru s fie si in acelasi timp sit nu fie Analyt. pr. II,2). Ear principiul exclusi tertii este astfel formulat: dlid uvolM1 ausra0 dvrtcpciason tvcrIxErat dvac o081v, civdyxncpcivat diro(pcivat gv xa.9.4vds &wily. (Tot asa de putin sepoate cugeta, c intre cele doue membre a le contradictiuniimai fie un al treilea la mijloc, ei despre o notiune datit trebuesan sr, se afirrne Batt sit se nege o altrt notiuce datg. Aristo-teles Metaph., III, 7. 1.)

Cele trei principii fundamentale sunt de la sine evidente.Pe de altg parte, diferitele regule deduse sau ce se pot deducedin paragrafti precedenti, d. e. judec.6.ti subcontrare pot si fieam'endoue adeferate, dar nu pot art fie amendoue false; la ju-decile subalternante adevrirtil universalei atrage duprt sine a-deviirul particularei i falsitatea particularei falsitatea univer-salei, dar nu vice-versa, - par la prima vedere foarte mites-trite si misterioase, stint ins du$ esplicarea kr asa de simple,incgt s'ar putè sustine, c nu reclamil acel aparat de formulkiabstracte, sub care se infiitisazrt in LogiciL La aceasta inse tre-bue s se intrimpine cu drept cufent, c prin o asemenea sta-bilire a principiilor elementare se deprinde in eel ce invatit Lo-gica importanta insusire de a intelege generalitatea adevku-rilor. In privinta necesitiiii espunerii kr fundamentele logicese afIX in aceeasi positiune cu axiomele matematice. Cii, lucru-rile, care sunt egale maid* lucru, sunt si intVe sin9 egale,este un axiom tot asa de evident in generalitatea lui ca si infiece cas special, i chiar dacrt nu s'ar fi formulat nici odatii inpropositiune deosebig, lipsa aceasta nu ar fi fkut demonstra-tiunile lui Euclid mai slabe. Cu toate aceste nimeni nu a im-putat geometriei, de ce pune in fruntea demonstratiunilor eiacea hag, de adefkuri elementare, de la care apoi se deduetoate celelalte.In favoarea espunerilor logice de aceastit na-tug, vorbeste i un alt motiv. Ele deprind pe cel ce le stu-diazii, a cumpiiui bine valoarea i intinderea cuvintelor, a deo-sebi actul grtndirii in judecatil de esprimarea lui stilisticli irecunoaste aceeasi idea in deosebitele ei formulki; toate acesteins6 sunt deprinderi neapkat trebuincioase pentru ori ce acti-vitate intelectualg, mai insemnatit, 5i cultivarea lor e dar unuldin scopurile irnportante ale disciplinei logice.

r'

sit

daor

a

www.dacoromanica.ro

EtDespre silogisme.

32. Derivarea unei judeati din altele se numqte&dogleg:, (syllogismus, ratiocinium). Judecata derivatäse numelte concluaiune, judeatile din care se derivkpremi8e. Silogismul in forma sa elementarä cuprindetrei judeati: cele doue premise §i conclusiunea.Conclusiunea este dar o judecati, in care raportuldintre notiunea subiectului §i notiunea predicatuluinu s'a stabilit deadreptul, ci prin mijlocirea a douealte judeati. A.ceastà mijlocire nu se poate face cle-at printr'o a treia notiune, care sti in raporturi§tiute atAt cu subiectul cid gi cu predicatul conclu-siunii qi care prin aceasta db% qtire 0 despre raportulacestor doue notiuni din urmit intre o laltä. Pre-misele sunt judeatile, in care se arati raportul no-tiunii mijlocie atät cu subiectul, cat i ,cu predi-catul conclusiunii, qi se mij1oce0e astfel judecata atreia, in care notiunea mijlocie, implinindu'§i rolulei de intermediari, dispare qi remitne stabilit numai

www.dacoromanica.ro

74

raportul dintre subiectul qi predicatul conclusiunii.0 form& general& a silogismelor e dar aceasta :

Toti m stint p,inse toti s sau ativa 8 sunt m,

prin urmare toti 8 sau native, 8 sunt p.sau

nici un m nu este p,toti 8 sau cativa s sunt m,

pain urmare nici un s sau cativa 8 nu sunt P.De aici se vede, ca ori ce silogisna simplu cuprinde

trei notiuni fundamentale (termini). Aceea, care for-meaz& subiectul conclusiunii, se nume0e terminus mi-nor; predicatul conclusiunii este terminus maior; earnotiunea intemediar& in anAndoue premisele terminusmedius. Cuvintele minor, major 0 medius sunt luatedin compararea sferelor acestor notiuni. Subiectulconclusiunii are sfera cea mai mica (de aceea minor),fiindc& este prin subordinarea sub terminus mediussubordinat predicatului conclusiunii, a c&rui sfer& edar cea mai intinsii sau care esfe cel mai abstract(de aceea maior).

Premisa, care arat& raportul intre terminul maiorvi cel mediu, se nume§te maiorei (propositio maior);ear aceea, care aratit raportul intre terminul minor§i cel mediu, se num4te minorei (propositio minor).In forma de mai sus toti m sunt p", este propositiomajor 0 toti 8 aunt mu propositio minor. Locul ce

www.dacoromanica.ro

75

ii ocuptt premisele, este indiferent: silogismul poateincepe cu cea maioth, ca in exemplul precedent, saucu minora toti 8 sunt mu i apoi s'a, continue totim stint p, prin urmaxe etc."

Nota. Aristoteles define5te: avAlara,tais dl krt lOyog tv (13rsaivuov uvolv greQov u Tay xEllUe21C011 4 dvecyxns avaflatvet Tfjraira shaft. (Silogismul este o operatiune a ggudirii, in caredin punerea unor idei resultit cu necesitate prin chiar faptul

ele existit o altit idee deosebitK de cele puse. .Analyt. pr. I,1.) Kcth Y pkov 'my 8 xal Laird tv xal iUo it ran-q,tarty, 8 xat Tij .Sket. 711/Oral peClov. IMEOLY re, a1a6 TE v

xa v t aLto krtv. (Numesc termin de mijloc notiunea,care se afl 8. atlit insmi in alta at si cuprinde o altit in sine,qi care 5i in privinta positiunii ei devine mijlocie. Ear torminiiextremi (major 5i minor) notiunile, care sunt sau numai mutin ceailaltit sau cuprind pe o altit in sine. Analyt. pr. I, 4).--

In insa5i vorbirea noastrit se gitsesc mai rar silogisme cu pre-mise 5i cu conclusiune in judecitti deosebite. Forma espusitmai sus este numai analizarea comzletrt a actului grindirii; earesprimarea limbisticit este de regula prescurtatit: sau se omiteo premisit sau se spune conclusiunea indicandn-se numai ter-minul de mijloc, etc. D. e. s<p, fiindcit este m (omisit premisam<p). Asemenea silogisme se numesc enthymeme. San s<pdin causa lui m (omise aniendoue premisele in forma lor dejudeci). Asemenea silogisme se numese syllogismi contracti.and premisele unui silogism simplu sunt amplificate prin a-daogirea motivkii lor, se produce in aceastg formit in 5ir de maimulte silogisme prescurtate, ceea ce se nume5te epicherenz, d. e.

m<p, fiind ns<m, fiind os<p.

Acest epicherem se poste traduce in urntoarele forme com-plete de silogism :

n<p m<p o<po<m s<o

m<p o<p s<pNumirile enthymem 5i epicherem in aceasa intrebuintare stint

introduse de logicii mai noi. La Aristoteles au intelesul desiogisme probabile i prealabile.

SCAT

m<n

81,

www.dacoromanica.ro

76

33. Examinfind mai deaproape forma general& asilogismelor, de ex. in urmatoarele judeciti:

mf_p m<pkm

vedem, ca. derivarea conclusiunii se intemeiaz& pecontinuturile notiunilor privite &Ear& o lalti i cittrisferele lor. In premisa d'intiti se afirm& sau se neag&notiunea predicatului despre notiunea subiectului, inpremisa a doua se aratA o specie subordinat& a a-cestei din urn* la care se aplictt dar afirmarea saunegarea de mai sus. D. e.

Toate paralelogramele se impart prin diagonal& indoue triunghiuri egale,Toate quadratele sunt paralelograme,Citteva quadrilatere {

Toate quadratele f se impart prin diagonal&Cateva quadrilatere in doue triunghiuri egale.

insuOrea de a se impàri prin diagonal& indoue triunghiuri egale este o not& din continutulnotiunii paralelogram. Ins& notiunea paralelograminsa0 se afra ca o not& in notiuslea quadrat sau inc&teva quadrilatere. Prin urmare cu ea impreun&se afl i acea insuOre in continutul quadratului saua citorva quadrilatere. Asemenea pentra forma ne-

B a_1.km 1

B a

B B

a 8

1

Adeca:

r r

i<p

www.dacoromanica.ro

77

gativL p este esclus din sfera lui m, prin urmare esclusde la toate notiunile 81 81 etc' care cuprind pe m canotä in continutul lor aunt subordinate, adecaesclus din sfera lui.

Nota. Principiul este dar acesta: nota notae est etiam notarei ipsius, repugnans notae repugnat rei ipsi, principiu ana-log dietului de omni et nullo mentionat in nota § 28. Aristo-teles se esprimil, aea: bray av Opoi Tes4 oiirws Pycoat ircnisdUiplovs, thare Ten, gaxarov tv elvai pearl, xal Tem ploov

liAlp rip 7refsjilp 71i ETYM. 11 ph avat, dvaren ray &TOW evatavUoyeapdv Taxios, (Dacii trei termini stall &Wit o lalt intr'oastfel de relatiune, Meat eel Om urmit sit fie cuprins eu totulin sfera celui de mijloc oi eel de mijloc sri fie eau s nu fiecu totul euprins in sfera celui atunci trebue s se pro-ducg o conclusiune perfecti intro terminii extremi major oiminor. Analyt. pr. 1, 4)

34. Din esplicirile paragrafului precedent result&urmAtoarele regule principale a le silogismelor :

1. Silogismul trebue sä aibit trei termini, nici maimult, nici mai putin. Dacä ar avea patru termini,atunci ar aráta intr'o premisa% raportul intre donenotiuni 8 i m, qi in ceailatrt premisä raportul intrealte done notiuni / i p, de undo nu s'ar pute stabilinici un raport al vre uneia din notiunile premisei

cu vre una din notiunile premisei a doua. Eardacg, ar avea numai doi termini, ar fi o consecuentaimediatii, in contra careia se aplica critica din § 30.

2. Premisele nu pot 0, fie amèndoue negative(ex mere negativis nihil sequitur) Ciici in silogismconclusiunea stabileqte raportul intre notiunea sub-

8,1.(1)

d'intiti

si-i

ofh

www.dacoromanica.ro

78

iectului §i notiunea predicatului prin ajutorul uneia treia notiuni mijlocitoare ; pentru ca aceast& no-tiune sit fie mijlocitoare, ea trebue sä stea in lega-tura cel putin co una din cele doue notiuni; anding premisele, fiind amëndoue negative, aratk c5acea notiune a treia nu stit in legatur& nici cu unadin celelalte doue notiuni, atunci prin chiar aceastadovedesc, ea ea nu poate servi de notiune mijloci-toare intre ele, ca prin urmare silogismul este im-posibil cu ajutorul ei.

3. Premisele nu pot sa fie amëndoue particulare(ex mere particularibus nihil sequitur). Caci dad, inpremisa d'intai p se afirma numai pentru o parte anotiunii mijlocitoare m ii in premisa a doua m SOafirma asemenea numai pentru o parte a notiunii 8,atunci nu se poate §ti, daca partea notiunii m, pentrucare s'a afirmat p, este acee4i, care s'a afirmat pentrupartea natiunii 8, prin urmare conclusiunea este totavt de imposibila ca in casul cu patru termini.

4. Din premise afirmative nu poate result& o con-clusiune negativä. Oki prin premise afirmative searata o impreunare atitt a subiectului cat i a pre-dicatului conclusiunii cu terminul de mijloc, de undenu poate resulta alta, cleat numai impreunarea lori intre o lalta.

5. Daca. una din premise este negativa, §i con-clusiunea trebue a& fie negativu; dna una din pre-

www.dacoromanica.ro

79

mise este particulari i conclusinea trebue sit fie par-ticularit. (Conclusio sequitur partem debiliorem.) Cacicunclusiunea aratrt raportul intre subiectul i precli-catul ei intru cat este stabilit prin terminul de mij-loc. 0 premisa particulara insö mitrgineste mijlo-cirea pentru una din cele doue notiuni numai la oparte a ei, prin urmare si conclusiunea nu poate sivorbeasch cleat de o parte a sferei. 0 premisa ne-gativa aratä, ca intre terminul de mijloc i una dinnqiunile conclusiunii nu exist& concordant& ; intrucat dar aceasta nutiune se arata in raportul ei cuceailalta nutiune a concbisinii numai prin ajutorulterminului de mijloc, judecata din conclusiuue nupoate sit arete decat asemenea, ca intro ele nu e-xista concordanO, adecit sA, fie negativa.

Nota. Criteva din aceste regule sunt formulate I} i de Aris-toteles. 'Ev ancoIrt Jet xarvoinxi,v rim :lay knoll dvat xcd TOxa.9.6Anv iinliQxsiv, (In ori ce (silogism) una din judeci trebuesit fie afirmativ i una universal. Analyt. pr I, 24). trrilovin :cal 8rt Ev ibravn avUoyiapi; ij iipcporEpac i TiV frEpavnedraotv Opotav dvdreti ylvsaSca ui oviunredapan. (Este ve-derat, 65. in ori ce conclusiune trelme sau am6ndoue premi-Bele sau totuBi una din ele sr, se potriveasa in calitate en con-clusiunea [conclusio sequitur partem Analyt. pr.I, 24). AijAov xal Ort iraaa dIrocCeqss. Arra,. did Teta?' Sean)xat of, gAetennov. (xcel) ilk Ex CHO 7reCrrefasCUY net of, gAstimini. ofyap 'wig Spot dim 7rearcicretç. (Este asemenea vederat, C orice argumentare silogisticil se face prin trei termini Bi nu prinmai multi yi cum se alegtueSte din doue premise si nu din maimulte, cxci acei trei termini formeag doue judeci. Analyt.pr. I, 25).

Eroarea unui silogism de a aye patru termini, in be de trei,se numerote quaternio terminorum sau fallacia falsi medii.Ea Be inteimplii, elnd terminul media este un euv6nt cu doue

clabiliorena].di

www.dacoromanica.ro

80

intelesuri deosebite in cele doue premise. Mai mult despreaceasta in Metodologie la teoria demonstratiunilor.

La regula, cit silogismul trebne s'g aibit trei termini, par aface esceptiune aqa numitele silogisme hipotetice cu numai doitermini aparenti. Ele au formele uringtoare:

Dug este m, este 8,ins m este (sau nu este),prin urmare este (sau nu este) a.Dacg este m, nu este 8,insg m este,prin urmare nu este 8.Dug nu este m, este 8.ins m nu este.prin urmare este S.

Argumentarea se face in forma d'intra dupg modus ponendoponens i tollendo tollens, in casul al doilea modo ponendotollente, in cant al treilea modo tollendo ponente (V. §. 24).In toate casurile ins argumentarea se face i la silogismelehipotetice cu ajutorul a trei termini. Nici c poate sit fie alt-fel. Din judecata dug este in, este s", intru cgt reingne mgr-ginitit la acesti doi termini m i s, nu va resulta nici o (18.0: oconclusiime noug. Crifid insg in premisa a doua se zice m este",atunci se adaugg terminul al treilea, adecit este", care aicinu are intelesul unei copula, ci intelesul predicativ al existen-tei reale (Comp. § 20). Prin urmare silogismul hipotetic sereduce la urmgtoarea formg de silogism obicinuit cu trei termini.

este o dependintg a lui m.ins m are existentg (p).prin urmare i s are existentit (p).

35. Forma deosebita, a silogismelor, dependent&de positiunea deosebita, a terminului de mijloc in celedoue premise, se numqte figura silogistia. Din coin-binarea terminilor se intelege, ca, figurele silogisticevor trebui sa fie in nurn6r de trei, i anume : o fi-gura, in care terminul de mijloc este subiect in unadin premise i predicat in ceailalta,, a doua figura,

s

www.dacoromanica.ro

81

in care terminul de mijloc este predicat in amëndouepremisele, a treia figurk in care terminul de mijloceste subiect in anfendoue premisele. Dupit aceastAordine numeric& se §i numese premisele gi se potexplicit prin urmAtoarele formule:

I,,,,,,m p sau p m8 DI 81 8

s p 8 p

II III

P m m ps DI 132 8

8 p s P

Dup.& cum se vede, numirea figurelor de Antiiia,a doua li a treia se hotAre§te numai dupA positiu-nea terminului de mijloc, grit privire la cantitatea§i calitatea judecatilor in lAuntrul fiecArii figuri.DacA se ia insè in privire §i cantitatea gi calitateajudecAtilor, atunci fiecare figura se poate infAtiOt inmai multe forme deosebite, numite mocluri.

MODUR1LE FIGUREI I.

m<ps < m

m<ps < m

m < p1<ni

m <p1 < ms <p s<p

1<P Vs <-1).

MODURILE FIGUREI II.

P<m P< ms< in s<ms<p s< p13 <--m P < m18 < m --<.---m1/..<_/) 1...._

6

www.dacoromanica.ro

m < pm < sVs< P

82

MODURILE FIGUREI III.

Zpm< sVs<P

m< sVs< 13

m < p m<p

/8 p P

m <-1)Tin <

Vs <-1).

Pe and dar figurele silopietice sunt formele silo-gismelor deosebite dupi positinnea deosebitrt, a ter-minului de mijloc, modvrile stmt formele uneiaaceleiasi figuri deosebite dupit cantitatea si calitatea.judeatilor din care se compune.

Note. Multi logici numerK patru figuri in loc de trei. Figuralor a patra, aea numita figurit a lui Galenue, este variantsgurei uti, ce am argtat-o sub I la inceputul formulelor aces-tui §. Nod urile ei ar fi urmiltoarele cinci

p < mIn < s1/8< p

p< mm< s<- p

<m p <m p <mB < S <

; <-1) 1/13<- p

Noi nu admitem figura a patra ca o figurii deosebieg, fiindcfundamentul diviFiunii figurelor in genere este numai positiuneaterminului de mijloe. In figura a doua terminul de mijloc estepredicat in amendoue premisele ; in figura a treia el este su-biect in amendoue premisele, al treilea si singurul nee, care mairemiine posibil pentru a deosebi o figurit, este aflaree terminuluide mijloc ca subject in o premis i ca predicat in ceailaltil. A-mast& line' se inteMplit atilt la figura I eit 0 la pretinsa figuritIV, prin urmare nu este din acel punt de vedere al divisiunii

o deosebire de etabilit intre ele. Tot ce se poate admite,este o enumerare a celor 5 moduri din figura IV pe Ising cele 4

rI < 8 m< s

fi-

8

nki

s

ei

www.dacoromanica.ro

83

moduri a le figurei I, asa hied aceasta sii, aib6, 9 moduri, pre-cum se pi obicinuia in antichitate, pi mai gntrti la Theophrast

Eudemus, scolarii lui Aristoteles. Vom ved6 ins6 din §§ ur-mritori, cfit de putin importante sunt toate modurile, afarrt decele principale a le figurei I pi unul san altul din figura II pi III.

$i Aristoteles nu deosebepte cleat trei figuri, pornind dinacelapi motiv al deosebirii. 11vciyxii iii pla011 gl) attlfore(Mg (Tat;necacicriatv) insdexitv tv &taut Tag oripacrtv, eciv piv ov xa-Tvivij xal lecanyoeircu TO plcrov, 'rj alird 1,47) xttrIly0,05, &LID d'beetvov cinwevircet, tO 711107701) Amu crxTipa. blv di ;cal xarlyopfixai cbrapvijrcp. dnti Twos, TO pieslov. dv d' IiLta 6citvov 'earn-yoeizat TO piv dnapvircp. TO ci xarriyofiirat, rd hrXrfrov.

(Terminul de mijlod trebue eft se afle in am'endoue premiselela toate figurele. Dacit terminul de mijloc afirmg ceva (despreo altit notiune) i apoi se afirm . ceva despre el, sau dac '. elinsupi afirmg ceva, inse' despre el se neag4 ceva, atunci va fifigura Antal Iar dacit el se afirmit sau se neael despre ceva,figura a doua. Iar dad, alte notiuni se afirmit despre el, saunna se afirmit i Alta se neagi, figura a treia. (Analyt. pr. I, 32).

De altmintrelea forma obicinuitit la Aristoteles pentru silo-gismele figurei I este aceasta

8 111.

m ps p

ceea ce vorbind numai de Logia nu este vre o deosebirede forma arittatrt, mai sus, find indiferent, cu ce premisit incepesilogismnl. (§. 82). Deosebirea este numai in privinta puntuluide plecare factic, de la care voim sa deriviim conclusiuneaa accentului stilistic ce'l (Min unei idei. d. e. In forma obici-

Ceea ce cauzeazg p'arere de reu, nu este de doritUnele pnceri cauzeazii prtrere de reu ;Prin urmare unele plkeri nu aunt de dorit,

pornim de la o idee generalg, pentru a'i apIici adeve-rul asu-pra prAcerilor. In forma Aristotelicii, :

Unele paceri cauzeazit pitrere de reu;Trig ceea ce cauzeazit pitrere de fa, nu este de dorit ;

Prin urmare unele paceri nu sunt de dorit,pornim de la privirea concretit a plitcerilor, pentru a le aplicho insupire flea cu ajutorul nnei idei generale.

36. Cercetiind mai de aproape insemnAtatea ligu-relor i modurilor eilogistiee, vedem mai

6*

qi

mak:

Antal, eh

www.dacoromanica.ro

84

espresia ,figurli este aici intrebuintatA aproape inacela0 iqeles, in care se intrebuil4eazA in retoricA,unde insemneaza, modificArile introduse in formaobicinuiti a vorbirii. Pentru ea asemanarea sa, fiedeplink ar fi trebuit §ii. in LogicA si se deosebeascAforma obicinuiti a conchiderii sau tipul normal alsilogismului ai. apoi toate variatiile de la acest tipsA se insemneze sub numele de figuri. In fapt insonu este tip, ci toate tractatele logice cuprind subnumele de figuri atät tipul normal cat 0 modificA-rile lui.

Ca tip normal al silogismului se poate privi figuraI in doue moduri a le ei, celelalte figuri §i modurise pot infatiqa, numai ca variefali mai mult sau maiputin insemnatoare. In adevar, norma ori dull de-rivari a unei judecati din altele este aceasta:

1) Se spune o judecata universalk fie afirmativkfie negativk care este baza rationamentului (premisamaiora).

2) 0 judecata, afirmativA pune acest adevar gene-l.ral in raport cu un anume obiect al gAndirii noastre

premisa minora).3) Conclusiunea face insa§i aplicarea adevarului

universal la acest cas special.Vezi schemele qi un exemplu pentru forma afirma-

tivi la § 33. Dam cli un exemplu in forma negativa. :Nici o forma de guvern, care ingreuiaza desvol-

tarea inteligintei supuOlor Bel, nu este bunk

www.dacoromanica.ro

85

Despotismul este o forma de guvern, care ingreu-lazA desvoltarea inteligii4ei supuqilor.

Prin urmare despotismul nu este o forma bunitde guvern.

Dui:4 cum se vede, aceste forme principale a lerationArii stint primele doue moduri a le figurei I,avt cum le-am artitat in schemele paragrafului pre-cedent :

m<p m < ps < m qi s < ms<p 8 < p

Celelalte doue moduri a le figurei I nu stint decAtvariante neinsemnittoare a le acestor forme princi-pale. Toata, deosebirea este, ell premisa a doua,adeca minors, e particulad, in loc de a fi universalto

prin urmare i conclusiunea devine particulara.

m <pVs < m qi 1/8 < mVs <13 Vs <

NeinsemnAtatea variantei provine din cunoscutasubalternsre a judeatilor universale fat& cu parti-cularele lor corespondente (§ 28). CAci judecatauniversal afirmativa, cuprinzönd in sine judecata par-ticular afirmativsi, este vederat, cä o formi de silo-gism valabila cAnd premisa minora e universal afir-mativit, va trebui sA fie valabilã si and aceastäpremisä este particular afirmativii. d. e. Dad. este

si

m

www.dacoromanica.ro

86

constatat dup primul mod al figurei I, ea putemrationa

toti oainenii sunt falibili;toti regii sunt oameni ;prin urmare toti regii aunt falibili ;

este a fortiori coustatat, cä putem raion i duptial treilea mod al figurei I :

toti oamenii sunt falibili ;eateva fiinte sunt oameni ;prin urmare cateva fiinte sunt falibile.

Nona. Sau, cum resultg din schemele § 33: dac . notiuneaen face parte din sfera notiunei p oi dacrt notiunile s saustint cuprinse in sfera notiunii m, atunci prm m fac i acesteparte din sfera notiuoii p. (Modurile 1 i 3). Principiul este :nota notae est etiam nota rei ipsius, sau din punt de vedereal sferei, in dictum de omni et nsaio: Quidquid de omnibusvalet, valet etiam de quibusdam et singults. Iar pentru for-mele negative: Dug intreaga notiune m este exclusg din sferanotiunii p i dad, notiunile s san Vs stint insk cuprinse in sferanotiunii m, atunci i s san s aunt excluse din sfera notiuniip. (Modurile 2 Q1 4). Aded, a doua parte a principiului men-tionat : repugnans notae repugnat rei ipei, sau in dictum deomni et nulto : guidquid de nullo valet, nec de guibusdam velsingulis valet.

Din privirea calor t moduri a le figurei I se pot deduce multeobservari, care toate insk emit cuprinse in explicarea acestui felde rationament, asa precum s'a fficut in paragraful de fatl.Putem ci. e. s relevkin urnigtoarele regale speciale pentru fi-gura I :

1) Premisa majorg este totdeauna universalg.2) Premisa minorg trebue sk. fie afirmativg:

citgm asemenea observarea lui Aristoteles, crt in figura I sepot face conclusiuni sub tome cele patru Jorme a le judecktilor,atilt universal afirmative si negative, cilt si particular afirmativeoi negative. Aristoteles observii, asemenea, crt numai in figura Iajungem la o conclusiune universal afirmativrt. El numestesilogismul figurei I perfect (avAloytapóc relstog), pe crind silo-

srt

'

www.dacoromanica.ro

87

gismele celorlalte figuri (exiyara) le numeste imperfecte (ev).-loropol dreAsig. Analyt. prior. I, 1, 4, 5. 7).

Cunoastem obiceiul logicilor de a insemn e. cele patru formede judeci prin literele A, E, J, 0 (§ 21). Cacti substituimaceste litere in schematismul celor patrn moduri a le figurei I,avem urmiltoarele siruri de vocale

modul 1. modul 2. modul 3. modul 4.A E AA AA E J 0

Dupg aceste trei vocale a le fiecgrui mod s'au format in lo-gicele scolastice cuvinte deosebite. Cele patru cuvinte pentrumodurile figurei I sunt

Barbara, Celarent, Darii, Ferio.La cuve'ntul nti litera B, fiind cea consonana a

alfabetului, aratg primul mod al figurei I; ear vocalele eelortrei silabe (a, a, a) aratil, in ordinea lor formele judeeatilor inamiindoue premisele si in conclusiune.

Asemenea la Celarent, Darii i Festino.Aceste numiri scolastice a le modurilor s'au introdus in trac-

tatele logice mai. ales prin cartea lui Petrus Hispanus (devenitapoi papa Ioan XXI + 1277) Sunantulae logicales." PetrusHispanus ii va fi kat de exemplu pe logicii grecesti, (intrealtii pe Michael Psellus de pe la 1100), care intrebuintau inlimba lor numiri analoage (d. e. pentru modurile figurei I:yecippara gypatim yeacplet TErux66).

37. Primul mod al figurei II

p < m Es < m A (Cesare)s < p E

este intemeiat pe acelasi principiu, pe care se inte-meiazi si forma negativa a rationarii in figura I,adeck modul al doiles din acessta figura. 0 simplaconversiune a premisei va face chiar identiced'intru

EJ J

&hal

www.dacoromanica.ro

88

aceste doue moduri, cii din cele zise in § 27 asupraschimbilrii judecAtilor qtim, crt judecata universalnegativA ingridue conversio simplex.

Substituind dar in prenaisa d'intiii in loc de p<mjudecata equivalenta m<p avem

m<p EEi < m A (Celarent)s <p, E

adecrt modul al doilea al figurei I. D. e.Nici un erou nu e fricos;Toti superstitiosii sunt frico0:Nici un superstitios nu e eron.

GAndirea rem'Aue logic aceeaqi, dad% premisa d'in-tli se esprimrt prin conversio simplex :

Nici un fricos nu e erou,Teti superstitiosii sunt fricosi :Nici un superstitios nu e erou

Deosebirea este numai in puntul de plecare §i inaccentul stilistic.

Aceea§i observare pentru modul al treilea. Din

p<na EVs< m J (Festino)vs.<___p 0,

se face prin conversio simplex, a premisei d'intii

m<p EVs< in J (Ferio)Vs <-1), 0,

www.dacoromanica.ro

89

adecii modul al treilea al figurei I. D. e.

Nici un popor cult nu despretueste stiintele ;Unele popoare asiatice despretuesc citiintele :Unele popoare asiatice nu sunt culte.

Sau prin conversiunea in modul 3 al figurei I :Nici un popor, care despretueqte stiintele; nu e cult.Unele popoare asiatice etc.Asemenea modul al doilea din figura II se arata

a fi numai o alti espresie stilistici a raodului aldoilea din figura I, la care il putera reduce princonversio simplex §i schimbarea premiselor. In loc de

p< ra As<rn E (Camestres)s<p E

putem zice

m<s Ep < in A (Celarent)p <s sau (ceea ce este identic)s <p E

De exemplu :

Toate popoarele civilisate cultivgt stiintele ;Nici un popor de pbtori nu cultivgt stiintele :Nici un popor de pitstori nu e civilisat.

Sau prin reducere la modul 2 al figurei I :Nici un popor cu culturit stientifica nu e popor de

piston ;Toate popoarele civilisate au culturgt stientifich :Nici un popor civilisat nu e popor de pltstori,

www.dacoromanica.ro

90

sau identic :Nici un popor de pAstori nu e civilisat.

Modul al patrulea al figurei II are forma

p< m AVs<m 0 (Baroco)1/8<p 0

De exemplu :Toti oameuii onegti despretuesc minciuna;Unii jurnalisti nu despretuesc minciuna :Unii jurnaligti nu stint oameni onegti.

Aici reducerea la vre un mod negativ al figureiI nu se poate face limurit cu ajutorul conversiuni-nilor gi schimbirilor de premise. Insé dinteo Om-dire mai amdnuntä asupra acestui mod al figurei II,se vede far& greutate, di este numai o form& mas-catA a modului 4 (Ferio) din figura I. In adev'er,deli premisa d'intii

toti oamenii onegti despretuesc minciunaeste esprimat& sub forma unei judeciti universal afir-mative, gi premise a doua

unii jurnaligti nu despretuesc minciunasub forma unei judeciti particular negative, totugiintelesul lor propriu este viceversa negativ pentrucea universal& gi afirmativ pentru cea particularä.Ciici a zice oamenii onecti despretuesc minciuna",nu insemneazA logic altceva cleat cii intre notiumiaoameni onegti" gi notiunea minciunA" nu poate ficoncordantA, ci opositiune, gi ca prin urmare una

www.dacoromanica.ro

91

se neag a. despre ceailalta , deqi aici negatiunea esteascunsä numai in intelesul cuvantului despretuesc,pe and espresia gramaticala. e afirmativä. t.,ii a ziceasemenea, unii jurnaliqti nu despretuesc minciuna",este o forma limbisticit negativA pentru propriul in-teles afirmativ : ,, unii jurnalisti intrebuinteuzä adeseori minciuna." Aqa incat putem, prin o alta, forma,a esprimarii liinbistice, restabill acel silogism al fi-gurei II in urmiltorul mod :

E. Notiunea minciuna §i notiunea om onest se es-clud reciproc ;

J. Notiunea jurnalist gi notiunea minciuni suut une-ori imoreunate :

E. Unii jurnaliltt nu sunt oameni onegti.

Aceasta insil este togmai forma modului 4 al figu-rei I. (Ferio).

Nota. Principiul, pe care se intemeiaz . argumentarea dupiifigura II, este partea negativii a principiului figurei I, la carese poate reduce, adecrt nota notae sau dictum de omni et nulto.

lnsasi reducerea modurilor celorlalte figuri la vre un mod alfigurei I se aratii prin literele numelor lor scolastice.

Asa numele modului 1 al figurei II. Cesare, arath prin literainitialii 0, cii are FA fie redus la acel mod al figurei 1, care in-cope asemenea cu 0, adecii la Celarent, asemenea Camestres laCelarent. Festino la Ferio etc. Litera s in Cesare aratii con-versio simplex, litera m (in Came.etres) schimbarea premiselor,(}i in adev6r prin aceste schimbiiri se si face reducerea. Meddal patrulea Baroco se reducea prin uu sir de preiaceri complic,tela Barbara. Argumentarea (lath in § nostru este ins6 mai Hi-muritii, si nu este de nici un folos de a inmulti num'erul ope-rapor cu forme goale. Jn genere aceast ri. parte a Logicei potiusoneratur super fluis, guam indiget accessionibus, cum ziceaBacon (Instauratio magma ; de dignitate et augmentis scien.tiarum, V, 4, (4).

www.dacoromanica.ro

92

Regulele speciale pentru figura II se ve'd a fi urmittoarele doue:1) Premise majorX este totdeauna2) Una din premise trebue s fie negativii (prin urmare 6

conclusiunea negativii.)Esplicarea acestor regule nu este grea. aci in figura a doua

terminul de mijloc este predicat in ambdone premisele, enalte cuvinte atelt subiectul ciit i predicatul conclusiunii searea mai iintiii ca subiectele aceluiasi predicat si de aici tre-bue sit resulte raportul intre ele. Noi ins tim din cele zisela §§ 26 si 27 asupra relatiei intro subiectul oi predicatul ju-decitilor, c subiectul spare totdeauna (afarrt de definitiuni)subordinat sferei predicatului asa, inct chiar in judecata uni-versal afirmativ ii. intreaga sferg a subieetului se aratrt impreu-nag numai cu o parte a sferei predicatului. Ciind am aye darea premise doue judecitti afirmative cu acelasi predicat, am stinumai c sferele a doue deosebite subiecte ocuprt cute o partedin afore aceleiasi notiuni predicative. De aici ing nu resulanimic in privinta a chiar sferelor lor, care pot s'a, nu se inal-neascrt de loc, prin urmare nu se poate trage nici o conclusiune.

D. e. oamenii stint cucu

donedoue

picioare,picioarepilserile sunt

insemneazi numai, cii in sfera notinnii en doue picioare" seaflil subordinate atilt notiunea oamenii" ct i notiunea pgseri",dar nu insemneazii chiar raportul dintre oamenid. e. oamenii ar fi piiseri. Dacii ins6 una din premise estenegativä, atunci se poate argumenta in mod negativ, c o no-tiune s, care nu se intiilneste in sfera unei notiuni m, Be IrainilnI cu atra mai putin in sfera unei notiuni p, dad,: aceastaface parte din sfera acelei notiuni m, eau viceversa. Se intelegede aici totodatii, c premise major ii. trebue art fie universalI ;dici demi p s'ar afirma eau s'ar negri numai in parte in pri-vinta sferei m, ar putb in ceailaltil parte sO: fie in vre un ra-port cu 8, i acesta remgind ins cu totul nehotilrit din celedoue premise, conclusiunea ar fi Cu neputinti.

38. Cele vase moduli a le figurei III au. in ordineaariltstit prin schema din § 35, numirile scolastice :.Darapti, Disamis, Datisi, Felapton, Bocardo i Ferison.

Dupi cele esplicate in § precedent este usor aarAth, cum ci aceste moduri nu sunt cleat variante

universalK.

:

oi rased, a

www.dacoromanica.ro

93

a le figurei I, la care se pot reduce, precum se re-due gi modurile figurei II. Darapti 0 Datisi d. ecu forma

m < Pin sau yin < s

1 /8 <

se reduc la Darii prin conversiunea premisei a dona,care, dup& cum gtim din § 27, ne dii, in loc dem sau 1 Im <8 judecata equivalent& 1/8 < m. Aceastasubstituith in schema silogisticA ne dA togmai modul3 al figurei I :

m <p

Vs<iiLa Disamis se mai schimbA gi ordinea premiselor,

pentru a ave asemenea modul Darii, remiiind ter-minus maior 0 minor in premise deosebite.

Felapton 0 Ferison cu forma :

in sau Vin< s

1/13< Psunt exprimarea negativA a modurilor Darapti 0Datisi li se reduc dar prin aceeagi conversiune ajudecAtilor m sau 1/, < 8 la forma

m < I)1/. < in1/5< P

adec& la modul Ferio al figurei I.

Vs< m

m

www.dacoromanica.ro

94

In fine modul 5, Bocardo, se reduce la modul Darlial figurei I prin o procedere analoagA, celei intre-buintate la reducerea lui Baroco in § precedent.Schimblind premisele si substituind in loc de ,.., <pjudecata equivalentil li < m, avem

in < s1 < toP1 < sP

adea modul Darii, unde conclusiunea < 8 esteequivalenta. cu .1 <p.

Nota. Cele cinci moduri a le sea numitei figuri IV, in or-dinea aritatrt prin, note de la §. 35, au uumirile scolastice

Bramantip, Camenes, Dimaris, Fesapo si Fresison.Cele d'ingi trei moduri se reduc la forma obicinuitg a figu-

rei I prin schimbarea premiselor i prin convertirea conclusiunii.La cele done moduri din urmit, pe-strrtndu-se ordinea premise-lor, se face numai convertirea lor pentru a ne da modul Ferio.Operatia insaei este prea ueoa15, pentru a fi analizatii mai pe larg.

Printeo simpli privire asupra schematismului spa numiteifiguri IV in comparare cu acela al figurei I, aea precum le amarittat in §. 35, se va intelege de la sine, a ei aici avem fun-damentul general al argumentkii silogistice : nota notae eauquidquid de omnibus.

La figura III principiul argumentitrii este proprie vorbindnumai o parafrasit a definitiunii sferelor incrucieate ci esclusivedin §. 14. m soot p, inse m sunt ei s, va sit zicit : in notiu-nea m se intianeete sfera notiunii p cu sfera notiunii s, cualte cuvinte: 1h, < s kii p. Exemplu: garoafele sunt roeii, ga-roafele aunt flori, age dar ciite-va flori sunt roeii. i in formanegativit: m nu sunt p, insii M Mint 8, va sg, zicit, intrucittpriveete numai mijlocirea prin m, acea parte din sfera lui pnu se intulneete cu sfera lui 5, cu alte cuvinte +< p. Dinconversinnea unei premise se vede totodatit, di ei figura III esteintemeiatit pe principiul nota notae. Caci avem

www.dacoromanica.ro

95

m < pVs< m (in kc de m<s)

<P.p este o notrt a ki m, m ins fiind o not . a eittorva s i peste o not . a acestor ciiiva s. Asemenea 0 in forma negativii.

Regulele speciale pentru figura III aunt:1) Premisii minorit trebne srt fie afirmativ*I.2) Conclusiunea e totdeauna particularii (fiind nnmai vorba

de partea incrucisatrt a sferelor lui 8 i p).

39. Din impreunarea mai multor silogisme se nagepolisilogismele (polysyllogismi) Polisilogismele Buntastfel impreunate, meat formeazit oarecum un lantde argumentitri (syllogismus concatenatus). In aceast).inlantuire conclusiunea unui silogism devine premisaunui a doilea silogism, a dflogfindu-se p nouä. jude-catit cu un termin de mijloc comun, din care se de-lira a doua conclusiune, care earlisi poat3 deveni pre-misa unei none argumentiri, i aga mai departe. D. e.

nl< pn < mn < p

< n< p

8 < rs < p

De regula, conclusiunile intermediare nu se esprimAdeosebit in silogismele in1änuite, ci se esprimA nu-mai conclusiunea finald. Forma obicinuita, este daraces sta :

m < pn < m<<

< p.

n

r--

ro ro

www.dacoromanica.ro

96

Cu aceasta formA prescurtath polisilogismul senumeste sorit (writes). SA, ham de exemplu o ar-gumentare a istoricului Buckle :

Sciiderea pretului muncei produce miseria claselorde jos inteun popor.

Prea marea concurentA produce scAderea pretuluimuncei.

Prea multa imbulzealA la munch produce o preamare concurentA.

Suprapopulatiunea unei teri produce o prea multäimbulzealA la muncA.

Imbelciugarea prea bogatA a hranei produce supra-populatiunea dupti legea economistuluienglez Malthus.

PAmèntul prea roditor al unei teri produce o im-belpgare prea bogatA a hranei.

Paméntul prea roditor al unei teriin

produce mise-ria claselor de jos poporul ei.

In exemplul de mai sus am dat soritului formafigurei I modul Barbara. Sub aceastA form& insésoritul a fost introdus foarte tArziu in cartile logicsprin hagoge in Organum Aristotelis, publicatA la 1593de Rudolf Goclenius ; deaceea se vi numeste soritulGoclenian. Forma obicimiitA a soritilor este ceaAristotelicA, esplicath in nota de la §. 35. 0 com-parare a acestor doue forme poate fi folositoare :

Soritul Aristotelic.s < rr < nn < mm< ps < p.

Dupft cum sepremisei d'intiii

Soritul Goclenian.m< pn < mr < ns < rs < p.

vede, in soritul Aristotelic subiectulse impreuneaz5, cu predicatul pre-

www.dacoromanica.ro

97

misei din urmi, si argumentarea inlitntuit& se faceprin analiza succesivi a continutului notiunilor. A-dee& : dup5, ce in continutul notiunii 8 s'a &it notar (supraordinati), se analizeaz& r qi i se aft& notaei supraordinati n, a cirei not& ear4i supraordi-nat& este m, deasupra c&reia se OA p, li astfel 8se arat& in report cu p, pornindu-se de la notiuneamai determinat& spre notiunea cea mai abstractit.Soritul Aristotelic se nume§te dar qi analitic (comp.§. 25).

In soritul Goclenian predicatul premisei d'intii seimpreuneaz& cu subiectul premisei din urma., tiii ar-gumentarea inläntuiti se face, adAogèndu-se succe-siv la notiunile subiectelor notiuni subordinate dinsfera kr. Adeci : dup& ce m este p, se adaogit (nuprin analizà, ciici aceasta ar dtt numai note din con-tinutul lui m, ci prin sintesa unor subordinate dinsfera lui m) o alt& notiune n, despre care se afirmac& are in continutul ei nota vs, din sfera lui n seadaog& apoi notiunea r, in fine se afirmä, cli acestr este o not& din continutul unei a eincea notiuni8, care 8 se arat& astfel a fi subordinat lui p, por-nindu-se de la notiunea mai abstract& spre notiuneacea mai determinatik. Soritul Goclenian se nume§tedar si sintetic.

Deosebirea se va intelege mai bine dintr'un nem-plu determinat lid se va yea totodatk cu cat estemai natural pentru argumentare soritul aristotelic.

7

www.dacoromanica.ro

98

Une le critice in literature roman& aunt prea indul.gente ;

Prea marea indulgent& produce negligenta ;Negligent% produce o el&bire a puterilor;Slibirea puterilor contribue la decadenta poporului :Unele critice in literature romink contribue la de-

cede* poporului.Aceeaai argumentare sub forma Goclenian& :

Slfibirea puterilor contribue la deeadenta poporului ;Negligenta produce alitbirea puterilor ;Prea mares indulgent& produce negligenta ;Unele critice in literature roman& aunt prea indul-

gente :Prin urmare unele critice contribue la decadent!'

poporului.

Nota.pot face

Poliailogismele se fac de regull in figura I, dm seai in combinare cu alto figuri. D. e.

s < r m < pr < m n < ma < m n < p

p < m n < s8 <- p v.<

Din combinarea deosebitelor fignri se pot derivit ileosebite re-gale pentru soriiii Aristotelici Ili Gocleniani.

D. e. pentrn eel Aristotelic : Toate trei figurele se pot in-trebninta numai dacit soritul incepe on a treia, se continni incea d'intiii si se terming cn a dons. Dad soritul incope onfigura a dona, trebne A continue tot in figura a dons. etc.

0 mai mare prescurtare a formei limbistice, dealt in soriti,se Ors in epichereme. Despre forma lor si reducerea la poli-silogisme cu espresie limbisticit deplinii se vorbeste in notala §. 32.

P.

www.dacoromanica.ro

99

40. Foarte controversath e intrebarea, dacA nuay fi mai bine a se mArginl espunerea formelor sirlogistice in LogicA la modurile principals a le figuerei I, care aunt totoclata fundamentul intregoi ar-gumentki, precum am vézut din cele zise la §. al,Cad toate modurile celorlalte figuri se pot reducela acele moduri a le figurei I f#i nu' par prin urmarea fi alta deck densebite esprimAri limbistice pentruaceeasi inlAntuire de giludiri. Ink; una din chie-mkile Logicei este de a lAmuri togmai actul gin-dirii in toati simplicitatea lui, deosebindu'l de es-presia limbisticA, care este uneori complicati kii

adeseori confusk De amintit s'ar pute amintl intractatele logice toate formele silogistice mo§tenitede la scolasticii evului mediu,,insiS numai in treacAt,pentru a deprinde mintea de a vech) in ele una liaceeasi operatiune a argumentkii cii de a le arAtsprin urmare ca forme improprii pentru Logicil, pre-cum fAcuram noi d. e. Cu impartirile judecAtilor insimple vi compuse, in categorice foi hipotetice, etc.

Pe de altfi, parte se sustine din contzA, cA esteuna din operatiunile esentiale a le Logicei de aarAta Oral complet al modurilor silogistice drept re-teaoa formalA a tuturor combinkilor posibile fli va-labile in argumentArile omenelti. Iar cele 3 sau 4figuri se privesc Ca forme neatknate una de alta,sub care se infAtipal. asemenea acte a le grandirii.Lambert (in Neuea Organon I1764), duph o ceroetara

www.dacoromanica.ro

100

foarte amAnuntA a teoriei silogistice, gfise9te, eh infigura I argumentAm de regulA pentru clescoperireasau dovedirea insufOrilor unui lucru, dar ci neeste mai natural a argumenth in figura II, and evorba a descoperi sau dovedi opositia sau deosebireaintre doue lucruri, cli a argumente, in figura III,cAnd voim sA aflam apliciri noue §i esceptii.

CAteva exemple ne vor lAmuri mai bine toatitcontroversa. Voim si arAtAm, cii chitul sau balenanu este petite. Argumentarea ar fi :

Pe§tii au singe rece ;Chitul nu are singe rece :Prin urmare chitul nu este peqte.

Mei argumentarea s'a fAcut foarte natural in figuraII, luAnd terminul de mijloc in amAndoue premiseleca predicat, gi s'ar face din contri intr'o forma silitAgi mult mai slabi sub figura I, unde am trebul sizicem :

Ceea ce are sAnge rece, nu este chit ;Pefitii au sAngo rece :Trin urmare pe§tii nu sunt chiti,§i prin urmare chitul nu este pe§te.

§i asemenea in figura III.Toate diamantele aunt combustibile (se pot arde);Toate diamantele sunt pietre :Prin urmare cAteva pietre sunt combustibile.

Operatiunea este aici de a gAsi din studiarea ace-

www.dacoromanica.ro

101

1uia9i lucru (a diamantului) un raport nou intre in-su§irile lui. Sub forma figurei I, care ar fi :

Toate diamantele aunt combustibile ;Crtteva pietre sunt diamantePrin urmare citeva pietre aunt combustibile,

se denatureazi acea operatiune, piritsindu-se in pre-misa a doua subiectul studiului (diamantele), pentrua Alergh la alt subject (citteva pietre), ciftruia sit ise atribue diamantele ca predicat.

Nota. In ori ce cas, modul de a tracti OHO& Logicei obici-nuit praiii, in secolul nostru era Cu mult prea mechanic, ci afost o adevirati binefacere pentru scoli, cand in urma direotieilui Bacon si a criticei liii Kant s'a introdus o suflare mai in-teligentg in manualele

Demonstratiunea, ca nu pot fi decit 4 figuri silogistice ciin totul num', 19 moduri valabile a le acestor 4 figuri, se facedupgcele

tipicul scolasticior Erin combinatiuni. Elementele auntpatru forme de judecati A, E, I ci 0, care aunt a se aceza

in toate felurile putincioase in cele doue premise De aici re-sulti 64 premise ieosebite. Din aceste s elimineazi ca neva-labile cele ce se impotrivesc regulelor 2 Qi 8 din § 84. In 16grupe .e combinatiuni amindoue premisele aunt negative, in12 amindoue particulare. In altele 8 sunt asemenea particu-lare, deci sub formg. ascunag, (D. e. cgteva paralelograme Buntquadrate ; toate oblongurile aunt paralelograme). Ceea ce in-semneaza, ci tot eateva paralelograme aunt oblonguri. In al-tele 9 un predicat se neagi clespre o notiune ci acelaci pre-dicat se aratiti Ca hand parte din sfera altei notiuni, de unclenu resultg nimic iii privinta acelor notiuni. (D. e. toate qua-dratele aunt paralelograme, mci un oblong nu e quadrat.) E-limingndu-se aceste 45, remin cele 19 moduri valabile impgr-kite in 4 figuri.

Kant observiti (die falsche Spitzfindigkeit der vier syllogie-tischen Figuren, 1762): dad vre odati s'a intrebuintat multiagerime a mintii ci multi eruditiune aparentiti la un lucra cutotul de prisos, este aici (adeca: in genere la formalismul me-chanic al Logicei). Ace, numitele mocluri ce aunt au putinti

logics.

www.dacoromanica.ro

i02

in fiecare figurl, aritate rin cuvinte stranie, care tadttodatficu felurite mestesuguri amuse cuprini litere spre a wire re-dueerea la figura I, vor deveni 4.i viitor o pretioasg ouriositate....Nu este greu a descoperl, ce a dat ocasie la asemenea sofisti-Ari. Cel aqua.' em, care a serif; Un Bilogism in trei Anduriunele sub altele si privindu'l en un joc de Bah a incercatia vaei, ce ar esi din miscarea terminului de mijloc in deose-bite positiumi, a font tot aqa de uimit crtnd a Azut, o uneoriiese un inteles oare care, precum e uimit eel ce descopere unanagram inteun nume. Bueuria e inA deopotriA de copill-nasal 4n am6ndoue casurile, mai ales fiinded prin ele luau-rile nu Be fac mai liimurite, ci se mttreste numai confusiunea....Obiectele vredniee de invelat ue inmultesc in vremea de astazi.In cuAnd eapacitatea noastA va fi prea slab i viata noastriprea scurtg, pentru a intelege -numai partea cea mai folositoaredin ele. Comorile ni se deschid cu imbelsugare; pentru a leprimi, trebue A aruncrtm mult balast de prism Mai bine arfi foot A nu ne fi Ingreuiat nici .odaA cu el").

-- --

www.dacoromanica.ro

APENDICENotite bibliogratice, mai ales pentru stn.

diarea eontroverseIot logice.

La § 1.Dintre editiunile operilor lui Aristoteles este de to,-

tat aceea a lui Im. Bekker, publicata sub auspiciele

Aeademiei de Qtiinte drin Berlin : Aristoteles, ex re-oensione Immanuelis BWkkeri. edidit Academia Begia

Boruseica, Berolini a. 1831, done vol. textul greo, unSoholta, coltegit Ch. A. Brandis, en vol. tradu--

°area latina interpreaus varas.Pe aeeasta e intemeiata i editiunea lui Firniin

Didot, 4 vol. Paris 1847-67.Cea mai bung/ editiune a serierilor logite in spe-

cial este Aristotelis Organon. ed. Theod Waitz, Lips.

1844-46.0 compilare a teorielor principale din Logics lui

Aristoteles, text gree i explicare latl, folositoarepentru ineepetori, facuta de Trendelenburg : Ele-

menta Logicee Aristoteleae.

vol.

e

www.dacoromanica.ro

104

Pentru un studiu mai intins al Logicei sunt derecomendat urmatoarele manuale, intrebuintate in parteqi pentru manualul nostru :

Din literatura filosofica engleza:Al. Bain, Logica deductiva qi inductiva, 2 vol. (0

tradueere francesa de Gabr. Compayrd a aparut in1875 la Germer-BailliAre). Logica lui Bain este unmanual complet i Boris cu toata claritatea cerutamai ales in tractatele de filosofie elementara. Preamult loe ocupa (Cartea II, capit. II.) aa numi-tele Aditiuni recente la teoria silogismului" a leenglezilor Morgan $i Boole ai ,,quantificatiunea" luiHamilton, care nu ne par a merit& un studiu ao deintins.

John Stuart Mill, Ern sistem al Logicei deductive(ratiocinative") i inductive, 2 vol. (Prima editie en-gleza Londra la John Parker, 1843 ; o tradueere ger-man. de I. Sehiel, Braunschweig la Fr. Vieweg tra-ducerea francesa de L. Peisse, Paris la Germer Bail-Here). Cel mai insemnat tractat logic al filosofiei

moderne, un model de metoda sigura i de spirit pe-trunzetor, v. mai ales capitolul despre functiunile qi

valoarea login, a silogismului. Cartea ino in tote-litatea ei este prea grea pentru incepetori.

De eonsultat: Locke, Incercare asupra intelegerii o-meneqti. (Prima editie engleza completa la 1690,traducerea vechie francesa de Coste, trad. german,de Tennemann).

www.dacoromanica.ro

105

Din literatura german(' :A. Twesten, die Logik, insbesondere die Analytik (Lo-

gica, in deosebi Analitica ; Schleswig, 1825). Cartealui Twesten, desi scrisa in spiritul unni formalism preaabstract si numai ea un substrat pentru esplicarileorale a le profesorului, este totusi de mare folos pen-tru studiu.

M. W. Probisch, 1Veue Darstellung der Logik mitlacksieht auf Mathematik und Natvxwissenschaft (No-na espunere a Logicei, cu privire la matematica siOH* naturala. Edit. 3-a Leipzig la Leopold Voss).Logica lui Drobisch este una din cartile cele buneelementare, scrisa cu multa lamurire, desi prea for-malista.

Pentru cetitori alai inaintati : Trendelenburg, Lo-gische Untersuchungen (Cercetari logice).

Pentru notite istorice : Prantl istoria Logicei.Pentru trecerea din Logica in Metafisica : Scho-

penhauer, Veber die vierfche Wurzel des Satzes vomzwreichenden Grunde (Despre radacina impatrita aprincipiului ratiunii sufficiente).

Din literatura francesa :Logique de Port-Royal, multe editiuni, intre altele

a lui Charles Jourdain (Paris, la Hachette). Logic&

din Port-Royal scrisa de Arnauld kii de Nicole esteanca, dupa parerea noastra, cea mai buna carte frau-cesa asupra Logicei, in ori ce cas cu mult mai pre-sus de tratatele superficiale, ce le vedem in manna-

www.dacoromanica.ro

106

lele mai noue a le lui Charma, Jourdain, J. Simon,etc. Cine va compara odata modul de a espune teo-ria siogismelor &cola si aici, va gasl aceasta judo-cats intemeiatA.

De consultat : Descartm, Diseours de la, nathode,multe editiuni, pentru scoala la Hachette.

La § 5.

Pentru infiuinta stiintelor asupra desvoltarii unuipopor compara Buckle, Istoria civilisatiunii. I, cap 3la fine si cap 7, precum si notele 77-87 cu textul kir

Pentru controversa asupra utilitatii Logicei reziSchopenhauer, die Welt als Witte und Vorstellung (lumeaca vointa i representare), vol. I, cartea 1, § 9 si a-poi modificat vol. II. cartea I, capit. 9.

§ 8.

Compara Schopenhauer, Welt als Wille und Vorstel-lung. I, 1, § 9.

La § 9.

Comp. L. Geiger, Ursprung de Sprache, 1.

La § 10.

Comp. Max MUller, prelegeri asupra stiintei limbei,mai ales vol. I. Cartes engleza a tui Max Mullereste tradusa in frantuseste si nemteste. Un resumatel ideilor Lui, intrucat mi-au parut importante pentru

La

www.dacoromanica.ro

107

atabilitea limb& i ortografied noastn, se afla in per-tea a 4-a a carcetarilor mole deepre serierea &Abet:

ronkiate, retiparite in Critiee (Bucutalti 1874, la So-cee

La § 13.Cata confusie se poate naqte din neobservarea deo-

sebirii intre negatiunea simpla i negatiunea mixta,vezi la Fine lon, traité Sur l'existence de Dieu, expli-carea notiunii infinitului $i a finitului in paralela cuttotinnile de sanatate $i de nesanatate.

La § 15.Comp. Trendelenhurg, Logieche Untersuchungen, II,

pag. 236 et ant.

La § 16.

Vezi i Twe 8ten, Logik, pag. 226 $i 228 precum$i Mill, Logica cartea I, cap. 7.

In exemplul din textul acestui paragraf (pag. 32)este de indreptat gre$ala do tipar in prima treapta adivisiunii i trebue sa se zica : cu toate laturile opuseparalele i fara toate laturile opuse paralele.

La § 17.Vezi i Mill, Logica, cartea I, cap. 7.

La § 19.Inceputul acestui § nu e in contrazicere eu cele zise

mui sus la pag. 40. Definitiunea preciseaza continu-

i

www.dacoromanica.ro

108

tul in privinta unui singur gen in acelasi timppentru acelasi scop ; dar pentru deosebite scopuri potfi deosebite clasificeri i prin urmare deosebite ge-nera proxima.

La § 20.Asupra fenomenului intreberii vezi Fortlage, acht

peychologieche Vortrdge, 1.

La § 21.Compara Schopenhauer, die Welt. I, 539, 540 si

Mill, Logica. cartea I, cap. 4, § 2.Asupra controversei judecgilor singulare comp.

Leibnitz, difficultatee logicae (in editiunea operilor fi-losofice publicate de Erdmann) si Schopenhauer, dieWelt I, pag. 49 si 50. Contra: Kant, Kritik der rei-nen Vernunft § 11 si 12 adaos in editiunea a doua,

Drobiech, Logik, § 43.

La § 23.

Vezi Mill, Logica, cartea I, cap. 4, § 3.

La § 24,Vezi Mil?, Logica, cartea I cap 4, § 3. Contra :

Tweeten, Logica, § 60 (compara inse note lui la §57) si Drobiech, Logica, § 41.

La § 25.Comp. asupra teoriei logice Trendelenburg, Loge

(Inters., II, pag. 239 si urmetoarele.

www.dacoromanica.ro

109

Pentru partea metafisicii 0 psichologica : Locke,

cartea citatii, IV, 8, cont., 3; 7) 0 Kant, Prolegomena.

La § 26.Comp. Drobiech, Logik § 44, care inse nu ridicit greu-

tatea. Esplicarea proprie ne pare a fi cea din § nostru26. Acest paragraf espliett indestul ceea ce nume0elogicul englez Hamilton quantificarea predicatului, acard important& inse o exagereazit. Vezi 0 Mill, Lo-gica, cartea II, cap 1, § 2.

La § 27.Vezi Trendelenburg, Log. tinter& II, pag. 299

et sq.

La § 29.Vezi 0 Tweeten, Logik, § 67. Tot acolo critica

modului realitatii.

La § 30.Vezi Mill, Logica, cartea II, cap. 1. Contra Dro-

bieck.

La § 31.

Vezi Mill, Logiea, cartea II, cap 1, § 2.

La § 34.

Esplicarea ce am dat-o in text la nota acestui §,pag. 80, asupra silogismelor hipotetice eu numaidoi termini aparenti, nu am glisit-o in vre o alta

www.dacoromanica.ro

- 110carte. Toata din contra comit eroarea de a vorbldespre silogisme hipotetice ca i cand ar av6 in ade-ver numai doi termini. Vezi Drobisch Logik, § 104,tot asa Twesten, etc.

Cele cinci regule silogistice sunt date in text pen-tru a ne conform4 cu obiceiul (poate mai folositorpentru incepetori) de a espune regulele mai in detai.Alti logici moderni dau 6 sau mai multe regule.Toate inse sunt cuprinse in cele trei Aristotelice,citate in nota noastra la pag. 79. Pe aceste le co-piaza, si Hamilton, §i nR iutelegem, de ce it. Bain(Logick cartea II, cap. 1, § 8.) le numeste regu-lele lui Hamilton", and sunt a le lui Aristoteles.

LR §. 36.

Vezi Bwin, Login; cartea II, cap. 1. Asupra no-titelor istorice v. Prantl, Istoria Logicei, II, 275,

La § 39.

0 espunere mai completa a teoriel sor,itilor in Dro-bisch, Logilc, § § 105-112.

La § 40.Asupra controyersei vezi desvoltarea silogismelor

in Logique de Port Royal, disertatiunea lui Kant, diefalsche Spitzfindigkeit der vier syllogistischen Figuren(1762), observarile lui Schopenhaver, die Welt etc.II, 1, cap. 10, 'ITIVesten, Logik, pag. 104 si Trencle-lenburg, Log. Unterc IA 324 et sq.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA INS UIT IJTULTJI AUDENI10

Maloresen (T)Culiann (N.)

'N.)Culiann (N.),Mein( (I. M.)Melik (1. IC)

Poni (P.)

Poni (P.)

Burin (V.)

Logica ..Algebra . . .

TrigonometriaCalculul diferential . . .

Aritmetica, editiunea a patraGeometria, editiunea a doua

cu figuri in text . .

Chimia, editiunea a doua cufiguri in text

Notiuni de Fisica cu figuri intext

Gramatica limbei grecesti, E-timologia

Gramatica limbei latine, Eti-mologia

Fabulele lui Fedru .

Cronologia rationata

Virgolici (G. S.)

Vilrgolici (S. G.)Xenopol (A. D.)

Pretul

3 262 256 002 80

3 254K

6

4

3

3

804

Va peirea in curendGeometria Aplicata la redicare .de planuri i la

nivelare de 1. M. Melik.

-

Culiar;-

L. B.

2

.

.

. .

.,

.

. .

.

. . . . .

. .

.

www.dacoromanica.ro