Embed Size (px)
Citation preview
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
JÚLIA BÍRÓ BORÓKA
LOCUL ŞI ROLUL FERMELOR MICI
ÎN RURALUL ROMÂNESC
ŞI EVOLUŢIA ACESTORA
SUB IMPACTUL POLITICII
AGRICOLE COMUNE
Colecţia
Cercetare avansată postdoctorală în ştiinţe economice
ISBN 978-606-505-963-4
Editura ASE
Bucureşti 2015
Copyright © 2015, Júlia Bíró Boróka
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului.
Editura ASE
Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti, România
cod 010374
www.ase.ro
www.editura.ase.ro
Referenţi:
Prof. univ. dr. Gabriela ŢIGU
Prof. univ. dr. Eugeniu ŢURLEA
ISBN 978-606-505-963-4
Autorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru ideile exprimate, pentru originalitatea materialului şi pentru
sursele bibliografice menţionate.
Această lucrare a fost cofinanţată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013, proiect POSDRU/159/1.5/S/142115 „Performanţă şi excelenţă în cercetarea
doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”.
3
Cuprins
Rezumat ...................................................................................................................................... 7
Summary .................................................................................................................................... 9
Acronime .................................................................................................................................. 11
Introducere ............................................................................................................................... 12
1. Fermele mici: de subzistenţă şi de semi-subzistenţă – delimitări conceptuale .................. 14
1.1. Caracteristici ale fermelor de subzistenţă ...................................................................... 14
1.2. Particularităţi ale fermelor de semi-subzistenţă ............................................................. 15
1.3 Interrelaţii între fermele de subzistenţă şi de semi-subzistenţă ...................................... 17
2. Principalele acţiuni de sprijinire a fermelor mici în perioada 2007-2013 ............................ 21
2.1. Plăţile directe acordate prin Pilonul I al PAC în România ............................................ 22
2.2. Dezvoltare Rurală (M141, M121, M112 din Pilonul al II-lea) ...................................... 24
3. Sprijinirea fermelor mici în perioada 2014-2020 – o perspectivă prin prisma
PNDR 2014-2020 .............................................................................................................. 33
4. Structura exploataţiilor agricole din România (evoluţie: 2002-2010) ................................. 36
5. Agricultura şi dezvoltarea rurală în judeţul Covasna ........................................................... 41
5.1. Locul şi rolul sectorului agricol ..................................................................................... 41
5.2. Structura de proprietate, de ferme şi de producţie ......................................................... 43
5.3. Resurse umane şi materiale implicate în producţia agricolă .......................................... 51
5.4. Dezvoltare rurală şi perspective în contextul Politicii Agricole Comune ...................... 54
Concluzii .................................................................................................................................. 59
Surse bibliografice .................................................................................................................... 61
Anexe ....................................................................................................................................... 65
4
Contents
English Summary ....................................................................................................................... 7
Romanian Summary ................................................................................................................... 9
Acronyms ................................................................................................................................. 11
Introduction .............................................................................................................................. 12
1. Conceptual framework for subsistence and semi-subsistence farms ................................... 14
1.1. Characteristics of subsistence farms ............................................................................. 14
1.2. Characteristics of semi-subsistence farms .................................................................... 15
1.3. Interrelations between subsistence and semi-subsistence farms ................................... 17
2. Supporting small farms during the 2007-2013 programming period ................................... 22
2.1. Direct Payments of CAP 1st Pillar ............................................................................... 22
2.2. Rural Development (M141, M12, M112 of second Pillar of the CAP) ....................... 24
3. Supporting small farms between 2014 and 2020 – A perspective through
NRDP 2014-2020 ................................................................................................................ 33
4. The evolution of the Romanian farm structure between 2002 and 2010 ............................. 36
5. Agriculture and rural development in Covasna county ........................................................ 41
5.1. Place and role of the agriculture sector in the region ................................................... 41
5.2. Ownership structure, farm structure and production structure ..................................... 43
5.3. Human and material resources involved in agricultural production............................. 51
5.4. Rural development and its perspectives in the context of the Common Agricultural
Policy ............................................................................................................................ 54
Conclusions .............................................................................................................................. 59
Bibliography ............................................................................................................................. 61
Annexes .................................................................................................................................... 65
5
Lista figurilor
Figura 1. Cadru conceptual pentru definirea fermelor de subzistenţă ...................................... 15
Figura 2. Cadru conceptual pentru definirea fermelor de semi-subzistenţă ............................. 17
Figura 3. Ponderea fermelor mici în numărul total de exploataţii agricole în 2007 (%) ......... 18
Figura 4. Abordarea “veche” a dimensiunii economice ........................................................... 19
Figura 5. Abordarea nouă a dimensiunii economice ................................................................ 20
Figura 6. Structura Politicii Agricole Comune ......................................................................... 21
Figura 7. Curbele Lorenz ale distribuţiilor (%) plăţilor directe în România
şi UE-27, anul financiar 2013 ................................................................................... 22
Figura 8. Structura plăţilor Politicii Agricole Comune în România, 2008-2013 ..................... 23
Figura 9. Analiza judeţeană a absorbţiei fondurilor măsurii 141 în România 2007-2013 ....... 27
Figura 10. Analiza judeţeană a absorbţiei fondurilor măsurii 121 în România 2007-2013 ..... 29
Figura 11. Analiza judeţeană a absorbţiei fondurilor măsurii 112 în România 2007-2013 ..... 30
Figura 12. Agricultura de semi-subzistenţă în context european ............................................. 36
Figura 13. Evoluţia distribuţiei exploataţiilor agricole din România
şi a suprafeţei agricole utilizate după dimensiunea fizică (ha) a fermelor .............. 39
Figura 14. Evoluţia distribuţiei exploataţiilor agricole din România
şi a suprafeţei agricole utilizate după dimensiunea economică (SO) a fermelor ... 39
Figura 15. Structura forţei de muncă în cadrul fermelor mici din România, anul 2010 .......... 40
Figura 16. Distribuţia numărului exploataţiilor agricole
după clasele de mărime a fermelor .......................................................................... 43
Figura 17. Distribuţia suprafeţei agricole după clasele de mărime a fermelor ................. Error!
Bookmark not defined.
Figura 18. Evoluţia valorilor de producţie ale ramurii agricole pe sectoare în România,
2001-2013 ............................................................... Error! Bookmark not defined.
Figura 19. Evoluţia valorilor de producţie ale ramurii agricole pe sectoare
în judeţul Covasna, 2001-2013 ................................................................................ 46
Figura 20. Evoluţia suprafeţei agricole utilizate după modul de folosinţă în România,
2000-2013................................................................................................................ 48
Figura 21. Evoluţia suprafeţei agricole utilizate după modul de folosinţă
în judeţul Covasna, 2000-2013 ............................................................................... 49
Figura 22. Evoluţia efectivelor de animale în România ........................................................... 50
Figura 23. Evoluţia efectivelor de animale în judeţul Covasna ............................................... 51
6
Figura 24. Evoluţia ponderii celor ocupate în sectorul agricol din populaţia ocupată civilă
în România şi în judeţul Covasna ........................................................................... 52
Figura 25. Evoluţia câştigurilor salariale medii brut lunare pe activităţi ale economiei
naţionale ................................................................................................................. 53
Figura 26. Ponderea populaţiei rurale în România, 2013 ......................................................... 55
Figura 27. Ponderea populaţiei rurale în judeţul Covasna, 2013 ............................................. 56
Figura 28. Dinamica fondurilor de dezvoltare rurală PAC intrate în judeţul Covasna ............ 57
Lista tabelelor
Tabel 1. Sinteza rezultatelor analizei absorbţiei fondurilor intrate
prin măsurile 112, 121 şi 141..................................................................................... 31
Tabel 2. Aspectele rurale ale judeţului Covasna ...................................................................... 41
Tabel 3. Locul şi rolul agriculturii în economia României ...................................................... 42
Tabel 4. Evoluţia suprafeţei agricole în perioada 2000-2013 .................................................. 47
Tabel 5. Evoluţia efectivelor de animale .................................................................................. 49
Tabel 6. Evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole principale în România
şi în judeţul Covasna, 2000-2013 ............................................................................... 54
Tabel 7. Plăţi directe în judeţul Covasna, 2007-2013 .............................................................. 55
Tabel 8. Dinamica fondurilor de dezvoltare rurală PAC intrate în judeţul Covasna ............... 56
Rezumat
Studiul propune analiza status-quo-ului fermelor mici româneşti de subzistenţă şi de semi-
subzistenţă române dintr-o perspectivă socio-economică, evoluţia lor în perioada de pre- şi post-
aderare a României la Uniunea Europeană, analiza setului de instrumente al Politicii Agricole
Comune care vizează aceaste categorii de ferme (atât din Pilonul I, cât şi din Pilonul II, şi atât
aferente perioadei de 2007-2013, cât şi celei viitoare: între 2014-2020). Competitivitatea
sectorului agricol român este un aspect esenţial atât din perspectiva economiei naţionale, cât şi
din perspectiva social-politică a ţării. De aceea, analiza situaţiei curente, identificarea
problemelor legate de aceste tipuri de ferme, a căror pondere în exploataţiile agricole este foarte
mare, este extrem de importantă şi actuală în vederea fundamentării unei tranziţii spre o
agricultură mai productivă, mai eficientă, deci spre un spaţiu rural mai viabil atât din
perspectivă economică, cât şi din cea socială şi cea ecologică.
Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene vizează concentrarea terenurilor agricole
fărâmiţate, respectiv promovează atingerea unei dimensiune fizice şi economice (Standard
Output) necesare în vederea creşterii productivităţii muncii şi în general a eficienţei fermelor.
Astfel promovează şi utilizarea de către mai multe ferme mici a plăţilor directe din Pilonul I.,
cât şi prin măsuri specifice de dezvoltare rurală din Pilonul II. destinate promovării soluţionării
problemelor socio-economice legate de fermele mici din România. Actualitatea prezentei
cercetări este accentuată şi de concordanţa sa cu principalele nevoi identificate în cea mai nouă
versiune de proiect al PNDR 2014-2020 (martie 2014): schimbarea structurală şi
competitivitatea în cadrul sectorului agro-alimentar din România. Dezvoltarea slabă a
activităţilor non-agricole şi lipsa diversificării activităţilor agricole prin multifuncţionalitate în
mediul rural generează dependenţa populaţiei de agricultura de subzistenţă. Iar în ceea ce
priveşte structura forţei de muncă în mediul rural românesc, ne confruntăm cu aspectul de
îmbătrânire şi de preponderenţa implicării forţei de muncă disponibile în agricultura de
subzistenţă şi semi-subzistenţă. Posibilă soluţie în vederea realizării absorbţiei forţei de muncă
excedentare ar constitui diversificarea activităţiilor din cadrul fermei (procesarea, ambalarea,
marketingul produselor agricole).
Primul capitol conţine un studiu teoretic vizând delimitările conceptuale ale termenelor: “ferme
de subzistenţă”, “ferme de semi-subzistenţă”, “ferme mici”. Al doilea capitol conţine
principalele acţiuni de sprijinire a fermelor mici în perioada 2007-2013. Capitolul al treilea
conţine perspectiva de sprijinire a fermelor mici în cadrul perioadei de programare 2014-2020.
8
În cadrul capitolului patru, structura exploataţiilor agricole din România, respectiv evoluţia lor
pe parcursul perioadei 2002-2010 este analizată. Structura agrară a României are un caracter
dual extrem cu un număr mare de ferme foarte mici şi un număr mic de ferme foarte mari.
Distribuţia fermelor după mărimea lor fizică şi economică confirmă acest lucru. Ultimul capitol
al cărţii conţine un studiu aprofundat la nivelul judeţului Covasna în vederea analizei socio-
economice aprofundate aferentă tematicii propuse. Studiul de caz conţine următoarele
subcapitole: Locul şi rolul sectorului agricol; Structura de proprietate, de ferme şi de producţie;
Resurse umane şi materiale implicate în producţia agricolă; Dezvoltare rurală şi perspective în
contextul Politicii Agricole Comune. Subcapitolele conţin o abordare comparativă între valorile
înregistrate în judeţul Covasna, respectiv valorile medii la nivel de ţară. Ultimul subcapitol al
ultimului capitol conţine o analiză de absorbţie a fondurilor Europene de dezvoltare rurală
(2007-2013) destinate fermelor mici la nivelul localităţilor din judeţul Covasna.
9
Summary
Present study proposes to analysethe status-quo of small Romanian subsistence and semi-
subsistence farms from a socio-economic perspective, their evolution during the pre- and post-
accession period of the country to the European Union, the analysis of the set of instruments of
the Common Agricultural Policy that target to support these farm cathegories (both from Pillar
I and from Pillar II, referring to the 2007-2013 programming period and the 2014-2020 one as
well). The competitiveness of the Romanian agriculture is an essential aspect both from an
economic perspective, as well as from a socio-politic one. Thus, the analysis of the status-quo,
the identification of the problems related to these farm types, the share of which is very high in
the Romanian farm structure – is an important and actual issue in the view of grounding a
transition towards a more productive, more efficient agriculture, hence towards a more viable
rural space both from an economic, social and ecological point of view.
The Common Agricultural Policy of the European Union promotes the concentration of the
fragmented agricultural land fund, and promotes the achievement of an average physical and
economic size needed to increase labour productivity and the overall efficiency of the
agricultural holdings. This way promotes the use of CAP first Pillar Direct Payments, as well
as specific rural development measures from the second pillar that target to solve socio
economic problems related to small holdings - by more and more Romanian small farms
eligible under these supports. Topicality of present research is further accentuated by its
concordance with the main needs identified in the latest version of the Romanian National Rural
Development Programme 2014-2020 (published in March 2014): structural change and
competitiveness of the agri-food sector in Romania. Poor development of the non-agricultural
activities as well as the lack of diversification of agricultural activities in rural areas via
multifunctionality generates the phenomenon of dependency of rural population on subsistence
agriculture.
As regarding the structure of employment in rural areas of Romania, we currently have to face
the phenomenon of aging and the prevalence of implication of the available workforce in
subsistence and semi-subsistence agricultural activities. Possible solutions for absorbing the
labour surplus would mean the diversification of activities within the farm (processing,
packaging, marketing of agricultural produtcts).
The first chapter contains a teoretic framework regarding conceptual delimitations of the
terms: “subsistence farms”, “semi-subsistence farms” “small farms”. In the second chapter
10
major supporting actions of small farms in the 2007-2013 programming period are described.
The third chapter contains some reflections on the perspectives of small farms’ supports during
the forthcoming - 2014-2020 – programming period. The Romanian farm structure has an
extremely dual character, with a large number of very small farms and a few very large ones.
Both the distribution of farms by their physical size and their distribution by their economic
size supports the above mentioned aspect. The last chapter of the book contains an in-depth
study at a lower territorial level, i.e. at the level of Covasna county (NUTS3) – in line with the
socio-economic aspects of the proposed theme. The thorough case-study contains the following
subchapters: Place and role of the agriculture sector in the region; Ownership structure, farm
structure and production structure; Human and material resources involved in agricultural
production; Rural development and its perspectives in the context of the Common Agricultural
Policy. Last subchapter of the last chapter contains an analysis of the absorption of small farm-
targeted supports from EU CAP second pillar 2007-2013 at the level of communes of Covasna
county.
11
Acronime
AFIR – Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale
APDRP – Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
APIA – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
EC – Comisia Europeană
INS – Institutul Naţional de Statistică
MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
OJFIR Covasna – Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, judeţul Covasna
PAC – Politica Agricolă Comună
PIB – Produsul Intern Brut
PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
RGA – Recensământul General Agricol
SAU – Suprafaţa Agricolă Utilizată
SO – Standard Output (Valoarea producţiei standard exprimată în euro)
SUPS – Schema Unică de Paltă pe Suprafaţă
UDE – Unitate de Dimensiune Economică (ESU)
UE-27 – cele 27 ţări membre ale Uniunii Europene
VAB – Valoarea Adăugată Brută
12
Introducere
Titlul cărţii este identic cu titlul proiectului de cercetare postdoctorală cofinanţată din Fondul
Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-
2013, proiect POSDRU/159/1.5/S/142115 „Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi
postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România”. Studiul prezent propune analiza
status-quo-ului fermelor mici româneşti de subzistenţă şi de semi-subzistenţă dintr-o
perspectivă socio-economică, evoluţia lor în perioada de pre- şi post-aderarea României la
Uniunea Europeană, analiza setului de instrumente al Politicii Agricole Comune care vizează
aceste categorii de ferme (atât din Pilonul I, cât şi din Pilonul II, şi atât aferente perioadei de
2007-2013, cât şi celei viitoare: între 2014-2020). La realizarea lucrării prezente au contribuit
într-un mod semnificativ rezultatele acumulate pe parcursul activităţilor de cercetare
postdoctorală efectuate în perioada iunie 2014 – iulie 2015.
Sprijinul financiar acordat prin Politica Agricolă Comună a început să intre în economia
naţională a României începând cu anul 2007, odată cu aderarea ţării la Uniunea Europeană. Ca
urmare a procesului de restituire a terenurilor agricole pe baza Legii Fondului Funciar din 1991
agricultura României a devenit bipolară cu multe ferme mici şi foarte mici (cca 2,7 milioane
sub 1 hectar sau cu parcele sub 0,3 ha – acestea fiind neeligibile sub schema de plăţi directe) pe
de o parte, şi un număr redus de ferme mari şi foarte mari care utilizează cca 50% a întregii
suprafeţe agricole. Structura agrară românească este una extrem de fărâmiţată şi polarizată.
Conform datelor RGA 2010, 93% din exploataţiile agricole au dimensiunea sub 5 ha, acestea
au folosit numai 30% din totalul terenurilor agricole, restul de 7% din ferme (categoria de >5
ha, mijlocii şi mari) desfăşoară activitatea agricolă pe 70% din SAU. Astfel, agricultura de
subzistenţă şi semi-subzistenţă este o caracteristică esenţială a ruralului românesc în majoritatea
judeţelor, regiunilor. Din această perspectivă, cooperarea fermelor mici ar fi o necesitate foarte
importantă. PAC-ul curent prevede prin Pilonul I. plăţi directe proporţionale cu mărimea
suprafeţei posedate de ferme, deci astfel fermele cu dimensiune relativ redusă beneficiază de
sprijin redus, iar măsurile destinate fermelor prin Pilonul II de asemenea elimină fermele de
dimensiuni foarte mici. În consecinţă, veniturile agricole ale acestor ferme nu reuşesc să ofere
un nivel de trai decent pentru fermieri, în cele mai multe cazuri. Aceste ferme mici româneşti
se diferă fundamental de fermele mici din UE-15: majoritatea lor nu au aproape nici o relaţie
cu piaţă. Structura de exploatare a terenurilor agricole din România nu s-a schimbat
semnificativ în ultimul deceniu, menţinându-se fragmentarea şi polaritatea sa extremă, care este
13
un impediment important al creşterii competitivităţii sectorului (Luca et al., 2012). Procesul de
consolidare a fermelor este foarte lentă, cu o creştere a dimensiunii medie a fermelor într-o
măsură mică de 0,3 ha: de la 3,1 ha în 2002 la 3,4 ha în 2010 (Alexandri and Luca, 2012). Reţele
naţionale sau regionale, astfel procesul de valorificare a produselor devine unul foarte dificil.
14
1. Fermele mici: de subzistenţă şi de semi-subzistenţă – delimitări conceptuale
În ultimii ani, dezbaterea privind fermele mici a căpătat importanţă în cadrul Uniunii Europene,
dar informaţiile complete şi datele statistice de încredere sunt limitate, iar cercetarea în domeniu
se află încă într-o ”formă embrionară” (Davidova et al., 2014). Literatura de specialitate
evidenţiază şi roluri potenţiale, importante ale fermelor mici şi de semi-subzistenţă, cum ar fi:
furnizarea de bunuri publice de mediu, furnizarea de produse alimentare de specialitate,
conservarea tradiţiilor locale şi culturale, dar până în momentul prezent, există foarte puţine
cercetări care ar atesta acestea (Hubbard et al., 2014).
În ceea ce priveşte cadrul conceptual al fermelor mici, acestea sunt categorizate prin trei
abordări diferite: după dimensiunea fizică, după dimensiunea economică şi după orientarea lor
spre piaţă (cât la sută din producţie se comercializează). În literatura de specialitate însă nu se
găseşte o delimitare clară a fermelor mici de subzistenţă şi de semi-subzistenţă, se pot identifica
numai cele trei abordări sus-menţionate care stau la baza definirii acestor tipuri de ferme (Bíró,
2011).
1.1. Caracteristici ale fermelor de subzistenţă
În literatura de specialitate nu se găseşte o delimitare clară a fermelor de subzistenţă. Totuşi se
pot identifica trei abordări diferite dealungul cărora se pot contura imaginea acestor tipuri de
exploataţii agricole. După mărimea lor fizică, fermele mai mici de un hectar, respectiv două sau
cinci hectare sunt considerate ferme de subzistenţă. În mai multe cazuri, exploataţiile mai mici
de un hectar nici nu sunt considerate ferme.
Ancheta Structurală în Agricultură a Uniunii Europene (Farm Structure Survey - FSS)
defineşte, prin prisma mărimii economice, exploataţiile sub 1 ESU1 sunt ferme de subzistenţă.
În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală a României 2007-2013 fermele sub 2
ESU au intrat în categoria de subzistenţă. Iar în ceea ce priveşte perioada de programare actuală,
fermele cu Standard Output2 sub 8000 euro sunt excluse din cadrul tuturor măsurilor de sprijin,
fiind considerate neeligibile sub orice suport din pilonul al doilea.
1 ESU – Economic Size Unit, Unitate de Dimensiune Economică (UDE) 2 Valoare de producţie standard exprimată în euro
15
Figura 1. Cadru conceptual pentru definirea fermelor de subzistenţă
Sursă: adaptat după Bíró, 2011; PNDR 2014-2020
În ceea ce priveşte diferenţierea exploataţiilor agricole după orientarea lor către piaţă, o
caracteristică de bază a fermelor de subzistenţă este aceea de producţie în principiu pentru
consum final propriu. După Wharton (1969) fermele de subzistenţă sunt acele exploataţii care
consumă majoritatea producţiei proprii sau cele care vând foarte puţin din bunurile produse pe
de o parte, şi cumpără foarte puţine bunuri pentru utilizare în agricultură sau pentru consum
propriu. O altă sursă de literature de specialitate internaţională (Doppler (1992) in Burrell (ed.)
2010) defineşte fermele de subzustenţă ca acelea care comercializează cel mult 10% din
producţie. În Conturile Naţionale ale României exploataţiile agricole care consumă – ca şi
consum final – mai mult de 50% din cele produse, se consideră ferme de subzistenţă.
1.2. Particularităţi ale fermelor de semi-subzistenţă
Dea-lungul celor trei abordări prezentate în subcapitolul anterior, se pot identifica
particularităţile fermelor de semi-subzistenţă. Prin prisma literaturii de specialitate
internaţională fermele între 0,5 şi 5 ha, respectiv cele între 1 şi 5 ha sunt considerate ferme de
semi-subzistenţă. În schimb literatura de specialitate română (Giurcă, 2011) defineşte pragul
inferior al acestor tipuri de ferme la 5 hectare.
Ancheta Structurală în Agricultură a Uniunii Europene defineşte după mărimea lor economică
exploataţiile între 1 şi 8 ESU ferme de semi-subzistenţă. În cadrul Programului Naţional de
Dezvoltare Rurală română 2007-2013 fermele între 2 şi 8 ESU au intrat în categoria de semi-
16
subzistenţă. Iar în ceea ce priveşte perioada de programare actuală, fermele cu Standard Output
între 8000 şi 11999 euro sunt considerate “ferme mici”, eligibile în cadrul măsurilor de
dezvoltare rurală, destinate sprijinirii fermelor mici din România. Argumentarea definirii
pragurilor de 8000, respectiv 11999 SO este faptul că aceste ferme sunt considerate “economic
viabile” şi “viabile pentru investiţii” (PNDR, 2014). La nivel European, fermele sub 4000 SO
sunt considerate ferme de semi-subzistenţă (EC, 2013). Ponderea acestor ferme, sub 4000 SO,
este significant mai mare în noile state membre UE-12, decât în UE-15.
În perioada precedentă de programare s-au folosit termenele de “fermă de subzistenţă” şi ”fermă
de semi-subzistenţă”, în noul document naţional de dezvoltare rurală în locul acestor termene
specifice apare numai noţiunea de “fermă mică”. Această tendinţă de schimb de folosire de
termeni specifici este prezentă şi în cadrul terminologiei la nivelul Uniunii Europene. În cadrul
regulamentului Uniunii Europene nr. 1698/2005 s-a folosit termenul de “semi-subzistenţă”, în
regulamentul Uniunii Europene nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat
din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) care abrogă Regulamentul
nr. 1698/2005 al Consiliului, apare noţiunea de ”fermă mică”. De asemenea, în timp ce în
documentul “Rural Development in the European Union. Statistical and Economic Information
Report” (EC, 2013) noţiunea de semi-subzistenţă este folosită pentru identificarea fermelor sub
4000 SO, în timp ce în documentul “CAP Context Indicators 2014-2020” (continuarea
documentului anterior menţionat) (EC, 2014) această categorie de ferme este denumită “ferme
mici”, neaparând deloc în textul statisticii termenele de “subzistenţă” şi/sau de “semi-
subzistenţă”.
În timp ce pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, exploataţiile agricole de tip “semi-
subzistenţă” (între 2 şi 8 ESU) au fost considerate eligibile, în programul actual de dezvoltare
rurală “fermele mici” (cele având între 8000 -11999 SO) sunt eligibile în cadrul măsurilor
destinate sprijinirii fermelor de dimensiune mică. Definiţia fermelor după dimensiunea lor
economică în documentul PNDR 2014-2020 al României se regăseşte în felul următor:
fermă mică: exploataţia agricolă având dimensiunea economică între 8000 -11999 SO
(valoarea producţiei standard)
fermă de dimensiune medie: exploataţia agricolă având dimensiunea economică între
12000 - 250000 SO (valoarea producţiei standard)
fermă mare: exploataţia agricolă având dimensiunea mai mare decât 250000 SO
(valoarea producţiei standard) (MADR, 2014).
17
Figura 2. Cadru conceptual pentru definirea fermelor de semi-subzistenţă
Sursă: adaptat după Bíró, 2011; PNDR 2014-2020
După orientarea lor către piaţă, fermele care produc în primul rând pentru consum propriu, dar
comercializează o parte din outputul lor sunt considerate ferme de semi-subzistenţă (Reg. EC
1698/2005). Literatura de specialitate internaţională numeşte acele ferme de tip semi-
subzistenţă care comercializează o parte, dar mai puţin de 50% din output (Davidova, 2010).
Acele exploataţii agricole care vând 10-90% din producţie sunt considerate “ferme tranzitorii”
(Doppler (1992) in Burrell (ed.) 2010).
Cercetarea lui Fritzsch et al. (2011) relevă faptul că fermele de semi-subzistenţă nu sunt un grup
omogen. Ei identifică patru tipuri de gospodării în cadrul fermelor de semi-subzistenţă, bazată
pe analiza datelor la nivel de fermă - din ţările: România, Polonia şi Bulgaria. Aceste patru
grupe identificate sunt: diversificanţii, pensionarii, fermierii, şi job-starterii. Aceste grupe au
diferite compoziţie de venit, capital uman, dispun de diferite dimensiuni de ferme, se diferă
structura producţiei, respectiv consumurilor lor şi soldurile creditelor lor anuale.
1.3. Interrelaţii între fermele de subzistenţă şi de semi-subzistenţă
În urma revizuirii literaturii de specialitate, referitoare la clasificarea fermelor mici de
subzistenţă şi de semi-subzistenţă trei delimitări au fost identificate: abordarea după dimensiune
fizică, abordarea după dimensiune economică, respectiv abordarea după orientare către piaţă.
Conform abordării după dimensiune fizică, fermele mai mici de 1ha (după unii autori <5ha)
sunt considerate cele de subzistenţă, iar cele peste 2 sau 5 ha de semi-subzistenţă. Conform
18
abordării după dimensiune economică, cele sub 1 (sau 2) ESU sunt considerate de subzistenţă,
iar cele între 1-8 sau 2-8 ESU de semi-subzistenţă. Conform orientării fermelor spre piaţă, cele
care utilizează mai mult decât 50% din producţia proprie intră în categoria de subzistenţă, iar
cele care valorifică un anumit procent (mai puţin decât 50%, după unii autori între 10-90%):
pot fi clasificate ca ferme de semi-subzistenţă.
Figura 3. Ponderea fermelor mici în numărul total de exploataţii agricole în 2007 (%)
Sursă: adaptat după Luca et al., 2012
În anul 2007, fermele mici (cele sub 5 hectare) aveau o pondere de 90% în România, dintre
care cele foarte mici, cu dimensiuni sub 2 hectare, au reprezentat 65%. Acest fapt indică
magnitudinea şi persistenţa fenomenului agriculturii de subzistenţă şi semi-subzistenţă în
România, cauzată în principiu de punerea în practică a reformei agrare postdecembriste şi de
structura demografică a ruralului românesc (Luca et al., 2012).
În ceea ce priveşte categorizarea fermelor după dimensiunea lor economică în cadrul Uniunii
Europene, s-a trecut recent de la definirea bazată pe ESU la cea pe SO. Până în anul 2010,
coeficienţii (aferenţi diferitelor tipuri de plante şi animale) s-au calculat pe baza conceptului de
Marja Brută Standard MBS (Standard Gross Margin) conform Deciziei CE nr. 85/377/1985, ca
medie a 3 ani consecutivi, iar dimensiunea economică a unei exploataţii agricole era exprimată
19
în UDE (ESU – Economic Size Unit). Ultima versiune MBS a fost calculată pentru RICA
(Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole, FADN) România în decembrie 2008.
Figura 4. Abordarea “veche” a dimensiunii economice
Sursă: MADR, 2013b
Deoarece în metodologia de lucru RICA, care este conformă cu legislaţia UE, nu se mai
foloseşte conceptul de MBS, aceşti coeficienţi nu au fost calculaţi începând cu anul 2008.
Începând cu anul 2010 clasificarea exploatatiilor s-a făcut după coeficienţii Producţiei Standard
SO (Standard Output) Reg. CE 1242/2008. Începând cu anul 2010, la nivelul UE nu mai există
legislaţie referitoare la calculul Marjei Brute Standard MBS, aceasta fiind înlocuită cu
regulamentul CE 1242/2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploataţii agricole,
cu modificările şi completările ulterioare, iar dimensiunea exploataţiilor agricole nu se mai face
în funcţie de numărul de UDE, se face numai în funcţie de valoarea totală a SO exprimată în
euro. Producţia standard (Standard Output), indiferent dacă este vegetală sau animală, este
valoarea monetară a producţiei agricole, care include vânzările, reutilizarea, consumul propriu,
schimbările în stocul de produse, evaluate la preţurile la poarta fermei. SO nu include plăţi
directe, TVA sau taxe pe produse. În funcţie de aceste valori, au rezultat 14 clase de mărime
economică: clasele I-XIV. Până în prezent, România a transmis la Eurostat valori ale SO2004,
SO2007. Ultima versiune SO2010 a fost calculată ca medie a anilor contabili 2008-2009-2010-
2011-2012 şi transmisă la Eurostat în decembrie 2013.
20
Figura 5. Abordarea nouă a dimensiunii economice
Sursă: MADR, 2013b
Conform noii tipologii comunitare de clasificare a exploataţiilor agricole aplicabilă începând
cu anul 2010 (conform Reg. 1242/2008), exploataţiile agricole care se încadrează în clasa I de
dimensiune economică (adică cele neclasificate şi cele a căror producţie standard are o valoare
de până la 2000 Euro) deţin ponderea cea mai mare din totalul exploataţiilor agricole din
România (73%), urmate de cele având o valoare a producţiei standard între 2000 si 4000 Euro
(15,6%). Ponderea cea mai scăzută o deţin exploataţiile mari care înregistrează o producţie
standard de peste 50000 Euro (mai puţin de un procent, adică 0,34 %) (prelucrare date Sursa,
INS 2013 - ”Tipologia şi Dimensiunea Economică a Exploataţiilor Agricole 2010” – in MADR,
2013a: 7.). Cea mai mare parte a exploataţiilor agricole româneşti se caracterizează printr-un
nivel scăzut de dezvoltare economică. În categoriile sub 8000 de euro de valoare de producţie
standard, se încadrează 96,71% din numărul total de ferme româneşti, categoriile care
reprezintă 43% din fermele din UE-27 din această clasă de mărime. Aceste 96,71% de ferme
practic nu sunt considerate ferme în concepţia PNDR 2014-2020, pragul inferior de ferme mici
fiind de 8000 euro SO. În documentul publicat de MADR apare următorul argument al setării
limitei inferioare a fermelor mici, eligibile la suporturi de dezvoltare rurală destinate fermelor
mici, la 8000 de euro: fermele cu dimensiunea economică începând cu 8000 SO (în număr de
127107 exploataţii, adică 3,29% din totalul exploataţiilor la nivel naţional) euro sunt
21
considerate aceea grupă de ferme care au cele mai mari şanse de îmbunătăţire a performanţelor
economice, în special prin creşterea nivelului de comercializare a producţiei proprii. Dintre
acestea, categoria 8000-12000 însumează aprox. 61000 exploataţii agricole (aproape 48% din
total exploataţiilor de peste 8000 SO) şi reprezintă fermele cu potenţial de orientare către piaţă.
Un alt segment important este cel al exploataţiilor de dimensiuni medii, adică categoria 12000
- 250000 euro cu 50% din total exploataţiilor de peste 8000 SO, reprezintă segmentul cu nevoia
pentru investiţii care să ajute la depăşirea lacunelor legate de dotare şi de productivitate.
(MADR, 2014: 65).
2. Principalele acţiuni de sprijinire a fermelor mici în perioada 2007-2013
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007, sprijinile acordate prin primul
şi celui de-al doilea pilon al politicii continuă să intre în economia ţării. În cadrul prezentului
capitol intenţionăm să prezentăm filosofia de sprijinire a Politicii Agricole Comune, accentuând
acele instrumente şi măsuri care vizează sprijinirea fermelor mici. Pe de altă parte analizăm
rezultatele primei perioade de programare (2007-2013) în ceea ce priveşte acordarea plăţilor
directe din primul pilon, respectiv ratele de absorbţie ale unor măsuri din pilonul al doilea –
care vizează sprijinirea fermelor mici.
Figura 6. Structura Politicii Agricole Comune
Sursă: adaptat după Zahiu and Dachin, 2006 and Weisz, 2009
22
2.1. Plăţile directe acordate prin Pilonul I al PAC în România
Plăţile directe - din pilonul întâi al PAC - reprezintă sprijinul acordat de Uniunea Europeană
agricultorilor din România în condiţiile în care aceştia sunt eligibili şi înaintează o cerere de
plată pe suprafaţă. Condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un fermier
pentru a beneficia de sprijinul direct pe suprafaţă sunt (sursă: http://www.apia.org.ro/ro/
directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/sistemul-integrat-de-administrare-si-control-iacs-din-
romania1393245798, 05.05.2015):
cultivarea unei suprafeţe de teren agricol mai mare sau egală cu 1 ha formată din parcele
mai mari de 0,3 ha;
menţinerea terenului respectiv în bune conditii agricole şi de mediu
(respectare GAEC-uri).
Deşi fermele mici nu sunt excluse direct din grupa beneficiarilor de plăţi directe, ele ori nu
primesc sprijin pe această cale deoarece nu ating pragul minim de eligibilitate ori primesc sume
foarte mici de bani datorită dimensiunii lor fizice. Conform criteriilor de eligibilitate sus
prezentate, fermele de minim 1 hectar compuse din parcele de minim 0,3 hectare sunt eligibile
în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă. În România în jur de 3 milioane de ferme
individuale nu îndeplinesc cel puţin unul dintre criteriile de eligibilitate (Davidova et al., 2010).
Pragul minim de eligibilitate a fost stabilită la valoarea de 1 ha atât din considerente de eficienţă
agricolă, precum şi pentru evitarea sarcinilor administrative suplimentare (Cionga et al., 2008).
Menţionăm faptul că pentru acele ferme mici care sunt eligibile în cadrul SAPS (Single Area
Payment Scheme) aceste ajutoare directe reprezintă o contribuţie importantă la veniturile
gospodăriei lor.
23
Figura 7. Curbele Lorenz ale distribuţiilor (%) plăţilor directe în România şi UE-27,
anul financiar 2013
Sursă: editare proprie pe baza datelor EC, 2015
Ca rezultat al analizei noastre, curbele Lorenz arată faptul că plăţile directe aferente anului
financiar 2013 au fost neuniform distribuite între fermele mici şi mari. Este, de asemenea,
remarcat faptul că diagramele corespunzătoare României şi cea de medie a UE-27 ne arată o
imagine de concentrare a terenurilor complet diferită. Distribuţia extrem de inegală a plăţilor
directe poate fi interpretată ca o consecinţă a structurii duale a agriculturii româneşti:
caracterizată de un număr mare de ferme mici şi foarte mici (care folosesc în total o parte foarte
mică a suprafeţei agricole utilizate) şi un număr mic de ferme de mari dimensiuni utilizând un
teren agricol relativ mare. În România, în cadrul exerciţiului financiar 2013 marea majoritate:
76,41% dintre beneficiari (cei care au primit mai puţin de 500 de euro/beneficiar) au primit doar
18,62% din totalul plăţilor directe. În consecinţă, 81,38% din plăţile directe au fost destinate
23,59% din totalul fermierilor beneficiari. Ponderea celor care au primit mai mult de 5000 de
euro a fost de 1,21%, aceşti beneficiari au primit în total 51,68% din totalul plăţilor directe
achitate în România pe parcursul anului financiar 2013.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
po
nd
erea
plă
ţilo
r d
irec
te
ponderea numărului beneficiarilor
România UE-27
24
Figura 8. Structura plăţilor Politicii Agricole Comune în România, 2008-2013
Sursă: editare proprie pe baza datelor EC, 2015
În ceea ce priveşte structura plăţilor Politicii Agricole Comune intrate în economia României
pe parcursul perioadei 2008-2013 se vede că o treime au intrat prin plăţile directe, 4% prin
măsuri de piaţă, iar marea majoritate, 63%, prin pilonul II PAC, prin intermediul proiectelor
contractate pentru a primi sprijin de dezvoltare rurală.
2.2. Dezvoltare Rurală (M141, M121, M112 din Pilonul al II-lea)
Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă s-a realizat şi prin intermediul Pilonului I. PAC, prin
plăţile directe, şi prin intermediul unor măsuri din pilonul al II-lea, de dezvoltare rurală
(finanţare indirectă, prin proiecte) în perioada de programare 2007-2013. În cadrul prezentului
subcapitol considerăm importantă analiza ratelor de absorbţie la nivel judeţean/regional a
fondurilor intrate în sectorul agricol românesc în perioada 2007-2013, destinate fermelor de
semi-subzistenţă. Exploataţiile mici au fost susţinute prin intermedul a trei măsuri ale PNDR
2007-2013 şi anume: în cadrul Măsurii 141 “Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă” sunt
eligibile cu o dimensiune economică între 2-8 UDE, prin Măsura 112 ”Instalarea tinerilor
fermieri” tinerii fermieri pot primi sprijin pentru instalare dacă exploataţiile agricole conduse
de ei au o dimensiune economică de minim 6 UDE şi maximum 40 UDE - Beneficiarii
eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole” sunt
33%
4%
63%
Plăți directe Măsuri de piață Dezvoltare rurală
25
fermierii – a căror exploataţie este situată pe teritoriul ţării, are o dimensiune egală sau mai
mare de 2 UDE (MADR, 2014).
În cadrul PNDR 2007-2013 dimensiunea economică a unei ferme este măsurată pe bază de
UDE, iar în ceea ce priveşte următoarea perioadă de programare (2014-2020), baza UDE-ul
este înlocuit cu SO (Standard Output). În PNDR 2007-2013, fermele de semi-subzistenţă
eligibile pentru suport sunt acelea care se încadrează în categoria de 2-8 unităţi de dimensiune
economică. Justificarea este următoare: deoarece există un număr mare de ferme mici în
România (de subzistenţă şi semi-subzistenţă), pentru care nu există posibilităţi reale de
restructurare, numărul fermelor luate în considerare pentru sprijin în vederea transformării lor
în ferme comerciale va include numai fermele de semi-subzistenţă între 2 şi 8 UDE
(aproximativ 350 mii de exploataţii). Definiţia provine dintr-un document strategic realizat de
Institutul European din România (2006). Pornind de la principiul grupărilor iterative, studiul a
identificat unele trăsături specifice acestui segment de ferme, care conferă acestuia omogenitate
internă şi îl diferenţiază de alte segmente. Astfel, exploataţiile din grupa 2-8 UDE sunt, de
obicei, exploataţii individuale tipice, iar procentul persoanelor juridice este foarte redus (0,5-
2,1%) (PNDR 2007-2013, versiunea a XIII-a, august 2014).
În ceea ce priveşte valoarea sprijinului nerambursabil individual acordat în cadrul celor trei
măsuri PNDR 2007-2013, aceasta se poate regăsi în cadrul Ghidurilor Solicitantului. Aceste
ghiduri sunt disponibile la pagina de web a Ministerului de Agricultură şi Dezvoltare Rurală:
www.madr.ro.
În cazul măsurii 112, privind sprijinul care vizează instalarea tinerilor fermieri este de 12000
de euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această
dimensiune, sprijinul poate creşte cu 4000 de euro/ 1 UDE, dar nu poate depăşi suma de 40000
de euro/ exploataţie.
Prin măsura 121, cu privire la modernizarea exploataţiilor agricole, fondurile nerambursabile
sunt acordate în proporţie de 40-70% din valoarea eligibilă a proiectului, fondurile reprezentând
cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată. Plafonul minim aferent
valorii totale eligibile a unui proiect finanţat prin măsura 121 este de 5 000 de euro. Sprijinul
acordat prin măsura 121 are un caracter diferenţiat:
26
I. Pentru proiectele care includ investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei
regenerabile şi nu sunt forme asociative:
1. Pentru sectorul vegetal:
1.a. proiecte cu construcţii montaj, valoarea maximă eligibilă este de 1 000 000 de
euro, ponderea sprijinului nerambursabil este de 40% (reprezentând 400 000 euro)
1.b. proiecte privind achiziţia de utilaje şi echipamente, valoarea maximă eligibilă
este de 700 000 de euro, ponderea sprijinului nerambursabil este de 40%
(reprezentând 280 000 euro)
2. Pentru sectorul zootehnic:
2.a. proiecte cu construcţii montaj, valoarea maximă eligibilă este de 2 000 000 de
euro, ponderea sprijinului nerambursabil este de 40% (reprezentând 800 000 euro)
2.b. proiecte privind achiziţia de utilaje şi echipamente este de 1 000 000 de euro,
ponderea sprijinului nerambursabil este de 40% (reprezentând 400 000 euro)
3. Pentru proiecte care includ investiţii pentru introducerea standardului de lapte crud,
valoarea maximă eligibilă este de 2 000 000 de euro. Ponderea sprijinului
nerambursabil este de 40% (reprezentând 800 000 euro).
II. Pentru proiectele care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei
regenerabile se aplică aceleaşi valori ca şi în cazul I.
III. Pentru forma asociativă valoarea maximă a cofinanţării publice este de 1 600 000 euro,
cu o pondere a sprijinului nerambursabil de 40%, fără alte majorări, pentru proiectele
care aparţin unor forme asociative şi care deservesc majoritatea membrilor acestea.
Valoarea maximă eligibilă a unui astfel de proiect este de 4 000 000 de euro.
Valoarea sprijinului nerambursabil acordat prin măsura 141, vizând sprijinirea fermelor de
semi-subzistenţă, este de 1500 euro/an/fermă. Sprijinul nerambursabil se acordă pentru o
perioadă de cinci ani, unui singur membru al familiei, pentru aceaşi exploataţie agricolă. (Sursă:
MADR)
Datele disponibile într-un interval de timp de şapte ani (2007-2013) au fost analizate la nivel
naţional şi subnaţional în vederea identificării discrepanţelor regionale în ceea ce priveşte
capacitatea de absorbţie a diferitelor judeţe/regiuni (Baza de date APDRP: www.apdrp.ro).
Menţionăm faptul că aceste baze de date sunt anunţate a fi reactualizate semestrial. Pentru
cercetarea prezentă s-a folosit bazele de date disponibile în format excel pe pagina
www.apdrp.ro descărcate la data de 01.07.2014. În cadrul studiului prezent s-a prelucrat un
27
număr total de 9520 proiecte M112, 1992 de proiecte M121 şi un număr de 46825 proiecte 141
disponibile la nivel de judeţe. Conform celei mai recente statistici de situaţie a proiectelor,
disponibile într-un mod agregat, numai la nivel de ţară, un număr de 12867 contracte M112,
2923 contracte M121, respectiv 55032 contracte M141 decizii de finanţare au fost încheiate la
data de 23.07.2015 (sursă: http://www.madr.ro/pndr-2007-2013/situatia-proiectelor-
depuse.html, accesat la data de 29.07.2015).
Măsura 141
Exploataţiile mici au fost susţinute prin intermediul măsurii 141 “Sprijinirea fermelor de semi-
subzistenţă”, în cadrul căreia sunt eligibile fermele cu o dimensiune economică între 2-8 UDE.
Nivelul de absorbţie a măsurii 141 - în cadrul cărora exclusiv fermele de semi-subzistenţă din
România au fost eligibile – a fost analizat pe plan naţional şi subnaţional.
O serie de indicatori au fost calculaţi în vederea identificării situaţiei potenţialului de absorbţie
a fondurilor la nivel subnaţional. În urma analizelor derulate au fost identificate diferenţe
accentuate în ceea ce priveşte numărul proiectelor finanţate în cadrul măsurii de dezvoltare
rurală 141, respectiv diferenţe accentuate în ceea ce priveşte volumul total al acestor proiecte
la nivelul unui judeţ. Indicatorii calculaţi în vederea definirii unei imagini mai reale în ceea ce
priveşte absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală destinate fermelor mici prin intermediul
implementării măsurii 141: valoarea proiectelor/locuitor în mediu rural, valoarea
proiectelor/populaţia ocupată în sectorul agricol, valoarea proiectelor/1 ha de teren agricol,
numărul proiectelor/1000 locuitori în mediu rural, numărul proiectelor/1000 persoane ocupate
în sectorul agricol, numărul proiectelor/1000 ha de teren agricol, la nivelul judeţelor din
România. Aceşti indicatori au fost calculaţi, iar valorile lor au fost reprezentate pe hartă
(folosind programul ArcGIS 10.0).
28
Figura 9. Analiza judeţeană a absorbţiei fondurilor măsurii 141 în România 2007-2013
Sursă: editare proprie bazată pe date APDRP
În ceea ce priveşte sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă, în judeţul cel mai performant, Alba
a intrat peste 204 euro/un locuitor în mediu rural, 626 euro/un angajat în sectorul agricol şi
forestier, respectiv 96 euro/1 ha de teren agricol, în timp ce în judeţul Ilfov numai 4 euro/un
locuitor rural, 23 euro/un angajat, iar în judeţele Timiş şi Ialomiţa numai 3 euro/1 ha de teren
agricol. Media naţională a valorilor calculate sunt: 41 euro/un locuitor în mediu rural, 149
euro/un angajat în sectorul agricol şi forestier, respectiv 26 euro/1 ha de teren agricol.
În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală destinate exclusiv fermelor mici –
acordate prin măsura 141 “Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă” - există diferenţe regionale
accentuate din perspectiva volumului total de fonduri atrase. Aceste discrepanţe regionale sunt
de fapt generate de capacitatea judeţelor componente de atragere de fonduri.
Lângă calcularea şi ilustrarea volumurilor totale, numărului de proiecte finanţate, am considerat
utilă şi importantă calcularea unor valori, şi anume: valoarea proiectelor în euro/un locuitor
rural, valoarea proiectelor în euro/un angajat în sectorul agricol şi forestier, valoarea proiectelor
în euro/1 ha de teren agricol. Toate aceste aspecte au fost calculate la nivel judeţean. Iar nu
numai valoarea proiectelor finanţate, ci şi numărul acestora a fost calculat pe aceleaşi baze de
calcul sus menţionate. Rezultatele obţinute ne arată că vis-a-vis de media judeţeană există
diferenţe foarte mari între judeţele cele mai performante şi cele mai slab performante din
perspectiva atragerii de fonduri analizate (măsura 141).
29
Măsura 121
Măsura 121 a Politicii Agricole Comune intitulată ”Modernizarea exploataţiilor agricole” are
menirea de a contribui la îmbunătăţirea exploataţiilor agricole, printr-o mai optimă alocare a
resurselor umane şi a factorilor de producţie , care vizează restructurarea, dezvoltarea
potenţialului fizic şi promovarea inovaţiei. Studiul îşi propune să ofere o imagine asupra
aplicării măsurii 121 în România, la nivel judeţean (NUTS3), între 2007-2013. În urma
analizelor derulate au fost identificate diferenţe accentuate în ceea ce priveşte numărul
proiectelor finanţate în cadrul măsurii 121 de dezvoltare rurală, respectiv diferenţe accentuate
în ceea ce priveşte volumul total al acestor proiecte la nivelul unui judeţ. Au fost calculate
următoarele valori pentru definirea unei imagini mai reale în ceea ce priveşte absorbţia
fondurilor de dezvoltare rurală destinate modernizării fermelor agricole prin intermediul
implementării măsurii 121: valoarea proiectelor/locuitor în mediu rural, valoarea
proiectelor/populaţia ocupată în sectorul agricol, valoarea proiectelor/1 ha de teren agricol,
numărul proiectelor/1000 locuitori în mediu rural, numărul proiectelor/1000 persoane ocupate
în sectorul agricol, numărul proiectelor/1000 ha de teren agricol, la nivelul judeţelor din
România.
Figura 10. Analiza judeţeană a absorbţiei fondurilor măsurii 121
în România 2007-2013
Sursă: editare proprie bazată pe date APDRP
30
Rezultatele obţinute ne arată că vis-a-vis de media judeţeană există diferenţe foarte mari între
judeţele cele mai performante şi cele mai slabe din perspectiva atragerii de fonduri analizate.
În ceea ce priveşte măsura de modernizare a fermelor agricole, în judeţul cel mai performant,
Timiş a intrat peste 300 euro/un locuitor în mediu rural, în timp ce în judeţul Gorj numai 7 euro;
1300 euro/ un angajat în sectorul agricol şi forestier în judeţul Braşov, 30 euro în Vâlcea, 5
euro/ 1 ha de teren agricol tot în Vâlcea.
Măsura 112
Măsura 112 al pilonului al doilea Politicii Agricole Comune vizează instalarea tinerilor
fermieri. O serie de indicatori au fost calculaţi în vederea identificării situaţiei potenţialului de
absorbţie a fondurilor la nivel subnaţional. În urma analizelor derulate au fost identificate
diferenţe accentuate în ceea ce priveşte numărul proiectelor finanţate în cadrul măsurii 112,
respectiv diferenţe accentuate în ceea ce priveşte volumul total al acestor proiecte la nivelul
unui judeţ. Indicatorii calculaţi în cazul măsurii 112 au fost aceiaşi ca şi cei calculaţi în cazul
măsurilor 121, respectiv 141: valoarea proiectelor/locuitor în mediu rural, valoarea
proiectelor/populaţia ocupată în sectorul agricol, valoarea proiectelor/1 ha de teren agricol,
numărul proiectelor/1000 locuitori în mediu rural, numărul proiectelor/1000 persoane ocupate
în sectorul agricol, numărul proiectelor/1000 ha de teren agricol, la nivelul judeţelor din
România. Aceşti indicatori au fost calculaţi, iar valorile lor au fost reprezentate pe hartă
(folosind programul ArcGIS 10.0).
Figura 11. Analiza judeţeană a absorbţiei fondurilor măsurii 112 în România 2007-2013
Sursă: editare proprie bazată pe date APDRP
31
În ceea ce priveşte sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă prin aplicarea măsurii 112 judeţul
Tulcea a fost cel mai performant. În judeţul Tulcea, a intrat 119 euro/un locuitor în mediu rural,
464 euro/un angajat în sectorul agricol şi forestier, respectiv 40 euro/1 ha de teren agricol, în
timp ce în judeţul Neamţ numai 1 euro/un locuitor rural, 4 euro/un angajat şi numai 1 euro/1 ha
de teren agricol. Media naţională a valorilor calculate în cazul măsurii 112 sunt: 25 euro/un
locuitor în mediu rural, 94 euro/un angajat în sectorul agricol şi forestier, respectiv 15 euro/
1 ha de teren agricol. Dispersia valorilor este foarte mare, fapt, care reflectă prezenţa accentuată
a diferenţelor regionale, şi a discrepanţelor judeţene de capacitate de absorpţie a fondurilor de
dezvoltare rurală.
Sinteza rezultatelor analizei absorbţiei fondurilor intrate
prin măsurile 112, 121 şi 141
Tabel 1
Valoarea
proiectelor
/locuitor
în mediul
rural
Valoarea
proiectelor
/populaţia
ocupată
în sectorul
agricol
Valoarea
proiectelor/
1 ha de
teren
agricol
Numărul
proiectelor/
1000
locuitori
în mediul
rural
Numărul
proiectelor
/1000
persoane
ocupate
în sectorul
agricol
Numărul
proiectelor
/1000 ha
de teren
agricol
EUR EUR EUR NR NR NR
per pers.
per pers.
ocup. Per ha
per 1000
pers.
per 1000
pers. ocup.
Per 1000
ha
M
112
Valoare
medie/ judeţ: 25 94 15 1,12 4,16 0,66
Valoare
maximă/ judeţ 119 464 40 4,64 18,07 1,69
Valoare
minimă / judeţ 1 4 1 0,05 0,19 0,06
M
121
Valoare
medie/ judeţ: 91 341 51 0,24 0,90 0,13
Valoare
maximă/ judeţ 317 1299 151 1,15 4,49 0,39
Valoare
minimă/ judeţ 7 30 5 0,04 0,15 0,03
M
141
Valoare
medie/ judeţ: 41 149 26 5,47 19,82 3,47
Valoare
maximă/ judeţ 204 626 96 27,14 83,47 12,79
Valoare
minima/ judeţ 4 23 3 0,57 3,07 0,39
Sursă: Bíró, 2015
32
Cei care au analizat aspectele economico-sociale ale ruralului românesc (Ignat et al., 2014),
respectiv gradul de absorpţie fondurilor de dezvoltare rurală la nivel de ţară (Vincze et al., 2013;
Dachin et al., 2011), şi/sau la nivel de regiune/judeţ şi (Balla şi Marton 2013) au ajuns la
concluzia existenţei de diferenţe teritoriale largi atât la nivel interregional, cât şi la nivel
intraregional. Pe de altă parte, Istudor şi Petrescu, 2009 accentuează importana autorităţilor
publice, respectiv a firmelor de consultanţă în procesul de acordare, respetiv de accesare a
fondurilor de dezvoltare rurală. Rezultatele noastre ne arată că zonele predominant rurale, slab
dezvoltate, cele care ar avea nevoie de aceste suporturi în cea mai mare măsură, sunt şi cele mai
slab performante din perspectiva absorbţiei fondurilor destinate fermelor mici. Astfel,
diferenţele regionale cresc în loc de a se micşora.
33
3. Sprijinirea fermelor mici în perioada 2014-2020 – o perspectivă prin prisma PNDR
2014-2020
Agentia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit până la data de 25 martie 2015
peste 7,4 miliarde euro din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007 – 2013
pentru proiecte de investiţii si pentru decontarea plăţilor directe fermierilor din România. Prin
aceste plăţi efectuate, România a ajuns la un grad de absorbţie al fondurilor europene acordate
pentru agricultură si dezvoltare rurală de peste 83%. Având în vedere ca plăţile pentru proiectele
de investiţii si angajamentele multianuale vor continua să intre până la sfârşitul acestui an, se
consideră că rata absorbţiei la finalul perioadei de programare se va apropia de 100% (sursă:
http://www.gazetadeagricultura.info/fonduri-europene/17272-pndr-7-4-miliarde-de-euro-
platite-fermierilor-83-grad-de-absorbtie-angajare-97-a-fondurilor-europene.html, 01.06.2015).
Pentru a spori competitivitatea sectorului agricol şi a calităţii vieţii în zonele rurale din
România, este important să se aloce fonduri pentru următoarea perioadă de programare, care
contribuie la dezvoltarea echitabilă şi durabilă a zonelor rurale (Istudor şi Petrescu, 2015).
Principalele forme de sprijin pentru producătorii agricoli din România în anul 2014, conforme
cu Politica Agricolă Comună au fost (MADR, 2014b):
1. În sectorul vegetal
- Plata unică pe suprafaţă (SUPS);
- Ajutoare Naţionale de Tranziţie ANT (foste PNDC) în sectorul vegetal
- Ajutor de stat pentru achiziţionarea motorinei cu acciză redusă, 10.10.2013 -
30.09.2014;
- Ajutor de stat pentru asigurarea producţiei agricole: sprijin prin care se
subvenţionează 50% sau 70% din prima de asigurare în funcţie de riscurile
asigurate;
- Ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul
de agricultură ecologică, acordat exploataţiilor din sectoarele vegetal şi
animalier aflate în perioada de conversie către agricultura ecologică;
- Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar şi
organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume, pentru constituire şi
investiţii, sprijinul fiind corelat cu valoarea producţiei comercializate;
- Sprijin prin Programul Naţional Suport pentru sectorul vitivinicol.
34
2. În sectorul zootehnic
- Ajutoare Naţionale de Tranziţie ANT (foste PNDC) pentru bovine, ovine şi
caprine;
- Finanţarea Programului Naţional Apicol;
- Sprijin comunitar pentru producătorii de lapte şi carne de vită, ovine si caprine
din zone defavorizate;
- Ajutor de stat pentru ameliorarea raselor de animale;
- Ajutor de stat pentru colectarea cadavrelor de animale (ecarisare);
- Ajutor de minimis pentru conservarea raselor de animale în pericol şi pe cale de
dispariţie în România;
- Ajutor de minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a laptelui. (MADR,
2014b)
Referitor la perioada de programare 2014-2020, şase priorităţi au fost stabilite în cadrul
Regulamentului EC de dezvoltare rurală 1305/2013. Acestea sunt (Articol 5/ Reg. EC
1305/2013):
P1. Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în
zonele rurale;
P2. Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a competitivităţii tuturor tipurilor de
agricultură în toate regiunile şi promovarea tehnologiilor agricole inovative şi a
gestionării durabile a pădurilor;
P3. Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi comercializarea
produselor agricole, a bunăstării animalelor şi a gestionării riscurilor în agricultură;
P4. Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură
şi silvicultură;
P5. Promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei către o economie
cu emisii reduse de carbon şi rezilientă la schimbările climatice în sectoarele agricol,
alimentarşi silvic;
P6. Promovarea incluziunii soiale, reducerea sărăciei şi dezvoltare economică în zonele
rurale.
35
Priorităţile sus menţionate au fost transpuse în practică prin domenii de intervenţie, în cadrul
PNDR 2014-2020, astfel facilitând realizarea obiectivelor transversale care vizează: inovarea,
protecţia mediului, atenuarea consecinţelor negaive încălzirii globale respectiv adaptarea la
schimbările climatice.
În cadrul PNDR 2014-2020 a fost identificată o serie de nevoi specifici agriculturii şi ruralului
românesc. Dintre acestea, următoarele sunt acelea care vizează (şi) problematica fermelor mici:
nevoia nr. 004: Nivel adecvat de capital şi de tehnologie pentru realizarea de activităţi agricole
moderne; nevoia nr. 006: Reîntinerirea generaţiilor de fermieri; nevoia nr. 007: Restructurarea
şi modernizarea fermelor mici, în ferme orientate către piaţă; nevoia nr. 11: Acces facil la
instrumente financiare adecvate pentru fermieri, procesatori, şi micii antreprenori din zonele
rurale.
Dat fiind nivelul slab de dotare, polarizarea excesivă a exploataţiilor şi accesul dificil la
investiţii, abordarea nevoilor 4, 6, 7 şi 11 este elementul central ce va fi abordat prin a sprijini
modernizarea sectorului agricol, a fermelor mici si mijlocii şi a fermelor de familie, ceea ce va
asigura creşterea consolidării structurale a acestui segment prin creşterea productivităţii
agricole, a calităţii ofertei de materii prime agricole şi a adaptării acestora la cerinţele pieţei şi
standardelor europene. Totodată o atenţie specială va fi acordată instalării tinerilor fermieri şi
restructurării fermelor mici şi mijlocii.
În cercetarea sa, Popescu, 2014 conclude că în România, în contextul sprijinirii fermelor mici
există nevoia de:
- creştere a competitivităţii şi profitabilităţii fermelor mici;
- creştere a nivelului de finanţare
- susţinere a antreprenoriatului
- de atragere a unui procent mai mare de produse tradiţionale pe piaţă
- asigurare a consultanţei gratuite adaptată la nevoile reale ale fermelor mici din România
- simplificare a procedurilor legate de furnizare a informaţiilor.
36
4. Structura exploataţiilor agricole din România (evoluţie: 2002-2010)
Structura agrară a României are un caracter dual extrem cu un număr mare de ferme foarte mici
şi un număr mic de ferme foarte mari. Distribuţia fermelor după mărimea lor fizică şi economică
confirmă acest lucru. Dintr-o perspectivă Europeană dispunem de un număr foarte mare de
ferme pe de o parte, şi de un teren agricol total “mediu” pe de altă parte. În consecinţă avem o
dimensiune fizică medie foarte scăzută (3,45 ha/fermă în 2010). Acest lucru implică faptul că
ponderea fermelor de subzistenţă şi de semi-subzistenţă este una foarte ridicată în ţara noastră.
Figura 12. Agricultura de semi-subzistenţă în context european
Sursă: DG AGRI, 2013
Figura de mai sus ne arată faptul că într-un context European, România este ţara cu cea mai
mare pondere de ferme mici dintre noile state membre a Uniunii. Există un decalaj foarte mare
faţă de valoarea medie a dimensiunii economice a unei ferme din UE-27 şi cea din România,
care este de 9,4 ori mai mică în RO (2.700,2 € producţie standard (SO)/fermă în RO; 25.450,0
€ SO/fermă în UE27) (PNDR, 2014).
37
Structura actuală agrară a ţării oferă şanse mici de exploatare a oportunităţiilor ale economiei
de scară. Cu o valoare medie de fermă de 3,5 ha (RGA, EUROSTAT 2010) ocupă un loc
periferial în contextual Europei Centrale şi de Est, ţările ECE având o mărime medie a
exploataţiilor agricole de 6 hectare (Bíró, 2010). Iar dintr-o perspectivă europeană, locul
periferic al României este şi mai accentuat, ţările membre UE-27 având o valoare medie a
fermelor de 12,6 hectare (Popescu, 2010).
Structura de exploatare a terenurilor agricole din România nu s-a schimbat semnificativ în
ultimul deceniu, menţinându-se fragmentarea şi polaritatea sa extremă, care este un impediment
important al creşterii competitivităţii sectorului (Luca et al., 2012). Procesul de consolidare a
fermelor este foarte lentă, cu o creştere a dimensiunii medie fermelor într-o măsură mică de
0,3 ha: de la 3,1 ha în 2002 la 3,45 ha în 2010 (Jitea et al. 2012, Alexandri and Luca, 2012,
Alexandri and Luca, 2014).
Politicile agricole naţionale practicate după 1990 şi înainte de aderare, în România au neglijat
aceste ferme, iar PAC-ul curent prevede prin Pilonul I. plăţi directe proporţionale cu mărimea
suprafeţei fermei, astfel fermele cu dimensiuni relativ reduse beneficiază de sprijin redus, iar
măsurile destinate fermelor prin Pilonul II de asemenea elimină fermele foarte mici. În
consecinţă, veniturile agricole ale acestor ferme nu reuşesc să ofere un nivel de trai decent
pentru fermieri, în cele mai multe cazuri. Aceste ferme diferă fundamental de fermele mici din
UE-15: majoritatea lor nu au aproape nici o relaţie cu pieţele naţionale sau regionale, astfel
procesul de valorificare a produselor devine unul foarte dificil. Pe de altă parte, oportunităţile
de loc de muncă non-agricole (off-farm) sunt foarte limitate în mediul rural. În aceste condiţii
este evident, că politicile specific pentru gestionarea acestor probleme sunt absolut actuale şi
necesare, inclusiv acţiunile politice axate special pe ferme mici (Csáki şi Jámbor, 2013). Din
perspectiva productivităţii şi eficienţei, tranziţia de la agricultură de subzistenţă şi semi-
subzistenţă la exploataţii familiale de dimensiuni medii în România este esenţială.
Problema de bază constă în aceea că în mediul rural în multe judeţe aceste ferme mici continuă
să asigure principala sursă de venit pentru multe gospodării, neexistând surse complementare
de venit, nu sunt locuri de muncă non-agricole. Ele acţionează ca o plasă de siguranţă (safety-
net) socială asigurând în mare parte hrană atât pentru gospodăria producătoare, cât şi pentru
rudele lor din mediul urban. Literatura de specialitate evidenţiază şi alte roluri potenţiale ale
fermelor mici şi de semi-subzistenţă, cum ar fi: furnizarea de bunuri publice de mediu,
38
furnizarea de produse alimentare de specialitate, conservarea tradiţiilor locale şi culturale, dar
până în momentul prezent, există foarte puţine cercetări care ar atesta acestea. (Hubbard et al.,
2014)
Otiman (2012) oferă o analiză profundă şi temeinică a structurii agrare române, numind-o “o
mare (şi nerezolvată) problemă socială şi economică a ţării noastre”. Cercetarea vizează o
analiză de rădăcină a structurii agrare române, un factor determinant al agriculturii actuale,
lucrând cu o bază de date din perioada 1921- (marea reformă agrară) până în zilele de azi
(respectiv anul 2011). În ceea ce priveşte problematica legată de dimensiunea fermelor, Otiman
(2012) conchide următoarele: fiecare tip de exploataţie agricolă are locul lui în structura agrară;
fiecare tip de exploataţie trebuie să aibă un rol (de exemplu: commercial, tehnic, de subzistenţă);
pentru fiecare tip de exploataţie trebuie găsită cea mai adecvată modalitate de sprijin financiar
astfel încât aceştia să funcţioneze conform principiului profitabilităţii; cel mai adecvat sistem
de management trebuie găsit pentru fiecare tip de exploataţie; fiecare tip de exploataţie trebuie
să ajungă la dimensiunea optima atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere
social. De asemenea, considerăm că, pe lângă accentuarea problemelor economice de
productivitate şi de eficienţă, aspectele sociale trebuie să fie şi ele în centrul acţiuniilor de
proiectare a politicilor agricole şi de dezvoltare rurală.
Atât evoluţia distribuţiei exploataţiilor agricole după dimensiunea lor fizică (ha), cât şi după
dimensiunea lor economică (valoare producţie standard) arată imaginea unei agriculturi
dominată de ferme mici în România. Puţin mai mult de 70% dintre ferme (în jur de 2,7 milioane)
se află sub 2 hectare, respectiv sub 2000 euro SO (date aferente anului 2010). Fermele sub 2000
euro SO folosesc numai 18,60% din totalul suprafeţei agricole utilizate. Majoritatea suprafeţei
agricole utilizate, 48,91% este ocupată de ferme mari, peste 100 de hectare. Aceste ferme mari,
de peste 100 de hectare reprezintă numai 0,36% din totalul exploataţiilor agricole. Fermele cele
mai mari din punct de vedere economic, deţin 12,06 % din totalul suprafeţei agricole utilizate
şi reprezintă 0,03% din totalul numărului fermelor din ţară.
39
Figura 13. Evoluţia distribuţiei exploataţiilor agricole din România şi a suprafeţei
agricole utilizate după dimensiunea fizică (ha) a fermelor
Sursă: calcule proprii bazate pe date EUROSTAT
Figura 14. Evoluţia distribuţiei exploataţiilor agricole din România şi a suprafeţei
agricole utilizate după dimensiunea economică (SO) a fermelor
Sursă: calcule proprii bazate pe date EUROSTAT
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2005 2007 2010 2005 2007 2010
Număr exploatații
Număr exploatații
Număr exploatații
Suprafața Agricolă Utilizată
Suprafața Agricolă Utilizată
Suprafața Agricolă Utilizată
0 ha < 2 ha 2 - 4,9 ha 5 - 9,9 ha 10 - 19,9 ha
20 - 29,9 ha 30 - 49,9 ha 50 - 99,9 ha >= 100 ha
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2005 2007 2010 2005 2007 2010
Număr exploatații
Număr exploatații
Număr exploatații
Suprafața Agricolă Utilizată
Suprafața Agricolă Utilizată
Suprafața Agricolă Utilizată
0 EUR < 2000 EUR 2 000 - 3 999 EUR
4 000 - 7 999 EUR 8 000 - 14 999 EUR 15 000 - 24 999 EUR
25 000 - 49 999 EUR 50 000 - 99 999 EUR 100 000 - 249 999 EUR
250 000 - 499 999 EUR >= 500 000 EUR
40
În România predomină agricultura de subzistenţă, o mare parte a suprafeţei agricole fiind
deţinută de gospodăriile ţărăneşti mici şi foarte mici, iar ocuparea forţei de muncă în sectorul
agricol este preponderent de tip familial presupunând producerea de bunuri îndeosebi pentru
consum propriu (Aceleanu, 2011). Alexandri et al., 2015 susţin faptul că dintre cele 3,7
milioane de ferme ale României 3,3 milioane pot fi considerate ferme de subzistenţă.
Figura 15. Structura forţei de muncă în cadrul fermelor mici din România, anul 2010
Sursă: editare proprie pe baza datelor EC, 2015
Pe baza datelor de la Comisia Europenă am analizat structura forţei de muncă în cadrul fermelor
mici, sub 2 hectare, din România. Cele mai recente date au fost disponibile cele aferente anului
2010. Două treimi din forţa de muncă ocupată în sectorul agricol lucrează în ferme mai mici de
2 hectare. Majoritatea celor care lucreză în cadrul acestor ferme mici sunt proprietarii, respectiv
membri lor de familie. Forţa de muncă non-familiară este foarte redusă în cazul acestui segment
de exploataţii agricole. O comparaţie bilaterală recentă (Ciutacu et al., 2015) a valorilor de
sprijin financiar ce revine unei persoane ocupate în sectorul agricol ne arată faptul că un fermier
român primeşte de 32 de ori mai puţin suport decât unul din Irlanda, de 21 de ori mai puţin
decât unul din Finlanda, de 17 ori mai puţin decât fermierii din Danemarca şi Franţa, de 14 ori
mai puţin decât un agricultor din Slovacia, respectiv de 8,7 ori mai puţin decât un fermier din
Ungaria.
41
5. Agricultura şi dezvoltarea rurală în judeţul Covasna
5.1. Locul şi rolul sectorului agricol
În vederea ilustrării caracteristicilor judeţului Covasna, relevante din punct de vedere agricol şi
de dezvoltare rurală, au fost analizate următoarele aspecte: ponderea suprafeţei agricole din
fondul funciar, ponderea populaţiei rurale din populaţia totală a României, numărul
municipiilor, oraşelor, comunelor şi al satelor. Pentru a determina dimensiunea judeţului
Covasna în cadrul României şi în contextul tematicii cercetării prezente, au fost calculate
ponderile teritoriale şi de populaţie, respectiv ponderea suprafeţei agricole şi a populaţiei rurale.
În ceea ce priveşte ponderea suprafeţei agricole din totalul fondului funciar al judeţului
Covasna, aceasta se află sub mediul naţional de 61,29%, cu valoarea de 50,12%. 46,11% din
populaţia ţării trăieşte în mediu rural, în judeţul Covasna ponderea populaţiei rurale este de
52,45%. Caracterul rural este, prin urmare, mai accentuat în judeţul Covasna decât în ţară în
general.
Aspectele rurale ale judeţului Covasna
Tabel 2
România Judeţul Covasna %
Fond funciar (ha) 2013 23 839 071 370 980 1,56
Suprafaţa agricolă (ha) 2013 14 611 883 185 939 1,27
Ponderea suprafeţei agricole (%) 2013 61,29 50,12
Populaţia (număr persoane) 2014 19 947 311 208 603 1,05
Populaţia rurală (număr persoane) 2014 9 198 308 109 413 1,19
Ponderea populaţiei rurale (%) 2014 46,11 52,45
Municipii (număr) 2014 103 2 1,94
Oraşe (număr) 2014 217 3 1,38
Comune (număr) 2014 2 861 40 1,40
Sate (număr) 2014 12 957 122 0,94
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la INS
Agricultura a jucat – în mod tradiţional – un rol important în economia României cât şi în
economia judeţului Covasna. Industrializarea socialistă de după 1960 a redus ponderea
agriculturii, dar şi în această situaţie, în anul 1989, contribuţia agriculturii la valoarea adăugată
brută era de 14%. Această valoare a crescut aproximativ la 20% în anii ’90, iar începând cu
42
anul 2000 ponderea a început să scadă. În anul 2007, chiar şi în condiţii climatice nefavorabile,
6,5% din VAB în România a fost produs în sectorul agricol, în timp ce această valoare la nivelul
UE-25 era de 1,3%. Conform celor mai recente date INS, contribuţia agriculturii, silviculturii,
pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut al României a fost de 5,6% în anul 2013, iar în
statele member ale UE-27 se situează la aproximativ 1,7% (MADR, 2014b). Numărul
persoanelor ocupate în sectorul agricultură, piscicultură şi silvicultură era de 3 milioane în
România, care reprezenta 32,8% din totalul populaţiei ocupate civile (în UE-25 acest aport era
de 5%) (EC, 2007). 46% din populaţia României trăieşte în mediu rural, iar 60% din populaţia
ocupată civilă din mediul rural lucrează în sectorul agricol ca fermier independent. Numărul
salariaţilor în sectorul agricol în anul 2009 era numai de 91750 persoane din totalul de 2,1
milioane de persoane angajate full-time în agricultură (Vincze şi Bíró, 2011).
Locul şi rolul agriculturii în economia României, respectiv evoluţia acestor aspecte în timp,
sunt reflectate în tabelul de mai jos.
Locul şi rolul agriculturii în economia României
Tabel 3
1989 1990 1995 2000 2005 2008 2009 2010 2011 2012
Ponderea
agriculturii în
PIB (%)
13,7 21,2 19,3 12,6 9,5 7,4 7,2
6,4 7,5 5,6
Ponderea
agriculturii în
populaţia
ocupată (%)
27,5 29,0 33,7 41,4 31,9 27,6 28,7
29,1 29,2 29,3
Ponderea
agriculturii in
investitiile de
capital (%)
16,8 17,1 10,7 7,9 3,1 3,4 3,9
3,7 3,7 3,8
Ponderea
comertului
agroalimentar
in comertul
exterior (%):
Export 5 1,5 6,7 3,3 3 6,3 7,7 8,4 8,9 9,0
Import 4,4 13,1 8,7 7,1 6,2 7,5 9,8 8,4 8,1 8,8
Sursă: Vincze şi Bíró, 2011, adaptat
43
5.2. Structura de proprietate, de ferme şi de producţie
Analiza structurii de ferme în judeţul Covasna (distribuţia numărului exploataţiilor agricole în
funcţie de clasele de mărime ale fermelor, respectiv distribuţia suprafeţei agricole utilizate după
clasele de mărime ale fermelor) indică poziţia dominantă a fermelor mici într-un cadru excesiv
fragmentat. Dualitatea agriculturii este o caracteristică generală a ţării, totodată fiind o
caracteristică şi a judeţului Covasna. Această dualitate constă în ponderea excesivă a fermelor
mici de subzistenţă şi de semi-subzistenţă pe de o parte, şi în ponderea mică a fermelor mari
care utilizează relativ o mare parte din suprafaţa agricolă.
În ceea ce priveşte dinamica structurii de ferme – comparând datele Recensământului General
Agricol 2002, 2010, respectiv datele bazei de date EUROSTAT – se observă o concentraţie
uşoară ale terenurilor agricole la nivel naţional. În cazul structurii de ferme ale judeţului
Covasna se observă o creştere mai accentuată a dimensiunii medie a fermelor decât cea
naţională în perioada analizată. Dimensiunea medie a unei ferme a crescut de la 3,11 ha la 3,57
ha între anii 2002-2010 la nivel naţional, în timp ce în judeţul Covasna a crescut de la 3,10
hectare la 4,53 ha (conform datelor EUROSTAT).
Figura 16. Distribuţia numărului exploataţiilor agricole după clasele de mărime
a fermelor
Sursă: editare proprie pe baza datelor EUROSTAT, RGA 2002 şi RGA 2010
0% 20% 40% 60% 80% 100%
România 2002
România 2010
Covasna 2002
Covasna 2010
< 5 ha 5-10 ha 10-20 ha 20-30 ha 30-50 ha >=50 ha
44
Figura 17. Distribuţia suprafeţei agricole după clasele de mărime a fermelor
Sursă: editare proprie pe baza datelor EUROSTAT, RGA 2002 şi RGA 2010
Suprafaţa agricolă totală a crescut cu 5% în judeţul Covasna pe parcursul perioadei
2002-2010, în timp ce numărul total de ferme a scăzut. Un alt aspect al cercetării îl constituie
examinarea modului în care modificarea ponderii diferitelor categorii de mărime a fermelor în
structura exploataţiilor agricole a determinat evoluţia dimensiunii medie a unei ferme. Proporţia
fermelor mici este semnificativă în judeţul Covasna, dar sub media nivelului naţional. Ponderea
fermelor sub 5 ha a scăzut de la 30% la 24% între anii 2002-2010 în judeţul Covasna.
În anii ’50, structura valorii producţiei agricole era constituită în cota de 70% de producţie
vegetală, şi în cota de 30% de producţia animală. Această proporţie s-a schimbat la 50 -50 %
la sfârşitul anilor ’80 datorită dezvoltării creşterii de animale de tip industrial. După anul 2000,
ponderea producţiei vegetale a crescut din nou (Figura 17) ajungând la peste 60% în cadrul
producţiei totale, fapt, care pe lângă cantităţile semnificative de cereale, respectiv pe lângă
ponderile mari ale păşunilor şi fâneţelor – la nivel de ţară – duce la dezechilibru (Vincze és
Bíró, 2011).
Valoarea producţiei ramurii agricole reprezintă expresia valorică a volumului tuturor
produselor agricole vegetale si animale, (fără pierderi şi intraconsum), obţinute într-un an
0% 20% 40% 60% 80% 100%
România 2002
România 2010
Covasna 2002
Covasna 2010
< 5 ha 5-10 ha 10-20 ha 20-30 ha 30-50 ha >=50 ha
45
calendaristic, a cheltuielilor cu înfiinţarea si întreţinerea plantaţiilor de pomi şi vii până la
intrarea lor pe rod, a serviciilor agricole executate de către unităţi specializate contra unui tarif
sau pe bază de contract precum şi a activităţilor secundare neagricole neseparabile.
Intraconsumul reprezintă cantităţile de produse agricole obţinute si consumate în cadrul
aceleiaşi unităţi, în aceeaşi activitate agricolă şi în acelaşi an calendaristic (definiţie INS
TEMPO, 2015).
Valoarea producţiei ramurii agricole a fost în anul 2007 de 47700 milioane de lei, iar în anul
2013 de 78464 milioane de lei. Structura valorii producţiei ramurii agricole din România în
anul 2001 este asemănătoare cu cea din 2007, deci pe parcursul perioadei de pre-aderare la UE
nu se găsesc schimbări semnificative din această perspectivă. În ceea ce priveşte valoarea
serviciilor agricole, aceasta este în general nesemnificativă, în anul 2001 contribuind cu doar
1,13%, în anul 2007 cu 1,44% iar în anul 2013 cu 0,95% la valoarea producţiei ramurii agricole
la nivel national. Pe parcursul primei perioade de programare de după aderarea României la
UE, structura valorii producţiei ramurii agricole a ţării s-a schimbat semnificativ: în timp ce în
anul 2007 valoarea producţiei animale însuma 38,35%, în anul 2013 această proporţie era
30,43%, iar valoarea producţiei vegetale a crescut de la 60,22% la 68,62%.
Figura 18. Evoluţia valorilor de producţie ale ramurii agricole pe sectoare
în România, 2001-2013
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la INS
62.79 60.2268.62
36.08 38.3530.43
1.13 1.44 0.95
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2001 2007 2013
Vegetală Animală Servicii agricole
46
Ponderea serviciilor agricole în structura de valoare a producţiei agricole din judeţul Covasna
înregistrează ponderi foarte mici, sub nivelul mediu de ţară, pe tot parcursul perioadei analizate.
Structura valorii producţiei agricole în judeţul Covasna ne arată o tendinţă de creştere în ceea
ce priveşte ponderea valorii sectorului vegetal pe de o parte, şi o descreştere a ponderii valorii
sectorului animal pe de altă parte în perioada 2001-2013. Direcţia schimbării structurii în cazul
judeţului Covasna este asemănătoare cu cea înregistrată la nivel naţional, însă schimbările de
post-aderare sunt mult mai lente în judeţul Covasna (de la 72,79% la 74,88% în sectorul vegetal,
de la 27,05% la 25,01% în sectorul animal pe perioada 2007-2013) decât la nivel de ţară.
Figura 19. Evoluţia valorilor de producţie ale ramurii agricole pe sectoare în judeţul
Covasna, 2001-2013
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la INS
În 2013, România dispunea de o suprafaţă agricolă totală de 14,6 milioane de hectare, care
constituia 61,29% din totalul fondului funciar de 23,8 milioane de hectare. Ponderea suprafeţei
agricole în judeţul Covasna a fost sub media naţională (în anul 2000 61,22%, în anul 2007
59,71% iar în anul 2013 59,57%). Indicile de schimb ale ponderilor ne arată descreşteri atât în
perioada de pre-aderare, cât şi în cea de post-aderare la UE, atât în cazul României, cât şi în
cazul judeţului Covasna.
64.9172.79 74.88
34.7327.05 25.01
0.36 0.16 0.11
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2001 2007 2013
Vegetală Animală Servicii agricole
47
Raportul dintre suprafaţa arabilă a României şi numărul de locuitori denotă faptul că fiecărui
locuitor din România îi revine circa 0,41 ha de teren arabil. Această valoare este superioară
multor ţări din Uniunea Europeană şi aproape dublă faţă de media UE-27, care este de
0,21 ha/locuitor (MADR, 2014b)
.
Evoluţia suprafeţei agricole în perioada 2000-2013
Tabel 4
Români
a
judeţul
Covasna
Suprafaţa agricolă
200
0
14 856
845
62,32
% 186 416
50,25
%
200
7
14 709
299
61,70
% 186 269
50,21
%
201
3
14 611
883
61,29
% 185 939
50,12
%
Indice de schimb I (2007/2000) 99,01% 99,92%
Indice de schimb II (2013/2007) 99,34% 99,82%
Suprafaţa totală a fondului
funciar
200
0
23 839
071 370 980
200
7
23 839
071 370 980
201
3
23 839
071 370 980
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la INS
Distribuţia suprafeţei agricole după modul de folosinţă, care determină parţial şi structura de
producţie, arată diferenţe regionale semnificative. La nivel naţional aproape două treimi din
SAU este ocupată de teren arabil, în timp ce în Regiunea Centru această valoare este numai de
40%.
48
Figura 20. Evoluţia suprafeţei agricole utilizate după modul de folosinţă în România,
2000-2013
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la INS
Structura modului de folosinţă a suprafeţei agricole utilizate a judeţului Covasna este dominată
de terenurile arabile cu un aport teritorial de 45%, şi cu o tendinţă de descreştere pe parcursul
perioadei analizate. Ponderea păşunilor este între 32-35%, tot cu tendinţă de descreştereîn
cadrul judeţului. Iar ponderea fâneţelor variază între 18-22% cu o tendinţă de creştere între anii
2000 şi 2013. În ceea ce priveşte ponderea livezilor, acestea ocupă mai puţin de 1% din SAU
în judeţul Covasna, în timp ce la nivelul ţării ponderea livezilor variază între 1,5-1,7%.
Caracteristicile climatice ale judeţului Covasna confirmă ponderea scăzută a livezilor, deoarece
regiunea este mult mai puţin potrivită pentru producţia de fructe decât multe alte potrivite pentru
producţia de fructe. România este considerată ţară vitivinicolă, ocupând locul 5 în ceea ce
priveşte suprafaţa viticolă, respectiv locul 6 la producţia de struguri şi vin. Suprafaţa cultivată
cu viţă de vie are o pondere de circa 1,4% din suprafaţa agricolă totală a ţării (MADR, 2014b).
Judeţul Covasna nu este deloc potrivit pentru producţia de viţă de vie în primul rând datorită
caracteristicilor climatice tipice regiunii.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2000 2007 2013
Arabil Pășuni Fânețe Vii și pepiniere viticole Livezi și pepiniere pomicole
49
Figura 21. Evoluţia suprafeţei agricole utilizate după modul de folosinţă
în judeţul Covasna, 2000-2013
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la INS
Începând cu anii ’90, se observă o scădere semnificativă a efectivelor de animale din România.
Dinamica scăderii a fost iniţial intensă, iar după anii 2000 în cazul efectivelor de porcine, ovine,
caprine şi de păsări s-a înregistrat o creştere până în anul 2007. Pe parcursul acestei perioade
2000-2007 numai în cazul bovinelor a continuat descreşterea. După aderarea României la
Uniunea Europeană efectivele de bovine şi porcine au înregistrat descreşteri semnificative. În
cazul efectivelor de ovine şi caprine se observă o creştere după anul 2007.
Evoluţia efectivelor de animale
Tabel 5
I (2013/2007) I (2007/2000)
România
Judeţul
Covasna România
Judeţul
Covasna
Bovine 71,74 79,41 98,21 101,70
Porcine 78,91 54,91 136,84 102,18
Ovine şi caprine 111,94 118,74 113,90 125,34
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la INS
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2000 2007 2013
Arabil Pășuni Fânețe Vii și pepiniere viticole Livezi și pepiniere pomicole
50
Evoluţia efectivelor de animale în judeţul Covasna arată tendinţe similare cu cele naţionale,
intensitatea schimbării însă diferă de cea naţională. În timp ce pe parcursul perioadei de pre-
aderare volumul efectivelor de bovine s-a micşorat la nivel de ţară, în cazul judeţului Covasna
s-a înregistrat o tendinţă de creştere în cazul acestei categorii de animale. În ceea ce priveşte
efectivele de porcine, şi în judeţul Covasna s-a constatat o creştere – însă mai puţin pronunţată
decât rata medie de creştere naţională, în cazul efectivelor de ovine şi caprine se observă o rată
mai accentuată de creştere pe perioada 2000-2007. Aderarea ţării la Uniunea Europeană a fost
urmată de o descreştere accentuată a efectivelor de bovine şi de porcine. Pe parcursul primei
perioade de programare, de la 2007 până la 2013, volumul efectivelor de porcine s-a redus
aproape la jumătate (54,91%) în judeţul Covasna.
Figura 22. Evoluţia efectivelor de animale în România
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la INS
0
2000000
4000000
6000000
8000000
10000000
12000000
Bovine Porcine Ovine și caprine
51
Figura 23. Evoluţia efectivelor de animale în judeţul Covasna
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la INS
5.3. Resurse umane şi materiale implicate în producţia agricolă
În ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă în sectorul agricol, se constată o tendinţă de
descreştere atât la nivel de ţară, cât şi la nivelul judeţului Covasna. Acest lucru înseamnă că în
cadrul structurii de ocupare a forţei de muncă ponderea acelora care lucrează în sectorul agricol
este din ce în ce mai mică. Evident, ponderea celor ocupate în sectorul industrial şi sectorul de
servicii este din ce în ce mai mare. Remarcăm aici faptul că descreşterea care apare în anul 2002
se datorează în principiu modificării metodologiei de calcul utilizate în cazul indicelui
respectiv. În timp ce criteriul statutului ocupării forţei de muncă era de o oră de lucru pe
săptămână până în anul 2002, începând de anul 2002 pragul acestui criteriu a fost ridicat la 15
ore în cazul celor ocupaţi în cadrul exploataţiilor agricole. Pe parcursul perioadei de pre-aderare
la nivel naţional ponderea celor ocupaţi în sectorul agricol s-a redus de la 41,37% la 28,22%,
iar în judeţul Covasna de la 39,29% la 27,63%. În primii şapte ani de după intrarea României
în Uniunea Europeană nu pot fi detectate schimbări majore din această perspectivă, între 2007-
2013 ponderea la nivelul ţării s-a redus de la 28,22% la 27,90%, în judeţul Covasna ponderea
celor ocupaţi în sectorul agricol din totalul populaţiei ocupate civile s-a modificat de la 27,63%
la 27,88%.
0
50000
100000
150000
200000
250000
Bovine Porcine Ovine și caprine
52
Figura 24. Evoluţia ponderii celor ocupate în sectorul agricol din populaţia ocupată
civilă în România şi în judeţul Covasna
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la INS
Evoluţia salariilor medii brut lunare atât la nivelul României, cât şi la nivelul judeţului Covasna
ne arată că salariile sunt foarte mici în sectorul agricultură, silvicultură şi piscicultură. Pe de
altă parte, salariile medii brut lunare se află în general sub media naţională: în timp ce un salariat
a primit în mediu 2163 lei remuneraţie brută/lună în anul 2013, în judeţul Covasna această
valoare a fost de 1604 de lei. Salariile în sectorul agricultură, silvicultură şi piscicultură se află
cu mult sub salariile medii: în România în anul 2013 au fost în medie de 1614 de lei, iar în
judeţul Covasna de 1219 lei.
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
România județul Covasna
53
Figura 25. Evoluţia câştigurilor salariale medii brut lunare
pe activităţi ale economiei naţionale
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la INS
Între anii 2000 şi 2007, iar apoi între 2008 şi 2013, mecanizarea agriculturii în România s-a
dezvoltat în continuu, s-a redus în mod semnificativ numărul tractoarelor pe hectar de teren
agricol, dar totuşi se înregistrează deferenţe foarte mari comparativ cu media UE (Vincze şi
Bíró, 2011). În anul 2013, dimensiunea terenului arabil ce revenea la un tractor era de 49,08 ha
în medie în România, în judeţul Covasna numai de 21,67 ha. Statisticile Ministerului de Interne
ne arată că România dispune de o flotă învechită de maşini agricole, 50% dintre tractoarele
înmatriculate fiind fabricate înainte de anul 1989 (Razi, 2012). În consecinţă, există nevoia de
achiziţionare de noi maşini agricole. Fermierii au posibilitatea să (co)finanţeze achiziţia acestor
echipamente atât folosind plăţile directe din pilonul I PAC, sau prin intermediul accesării unor
măsuri din pilonul II PAC (cum ar fi accesarea măsurii 121 “Modernizarea exploataţiilor
agricole” din cadrul PNDR 2007-2013) (Bíró, 2014). Pe de altă parte, achiziţia de tractoare şi
de alte maşini agricole de după aderare la UE nu a servit industria locală, deoarece majoritatea
acestor bunuri nu a fost produse în România, ci au fost importate din străinătate.
0100020003000400050006000
România județul Covasna
54
Evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole principale în România
şi în judeţul Covasna, 2000-2013
Tabel 6
Tractoare
agricole Semănători
Combine
autopropulsate
Teren arabil ce
revine la un
tractor
România
2000 160 053 57 709 28 084 58,61
2007 174 003 67 674 24 656 54,16
2013 191 301 74 805 26 454 49,08
Indice de schimb
I (2007/2000) 109% 117% 88%
Indice de schimb
II (2013/2007) 110% 111% 107%
Judeţul
Covasna
2000 3 492 730 370 24,72
2007 4 325 827 388 19,96
2013 3 837 773 304 21,67
Indice de schimb
I (2007/2000) 124% 113% 105%
Indice de schimb
II (2013/2007) 89% 93% 78%
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor INS
5.4. Dezvoltare rurală şi perspective în contextul Politicii Agricole Comune
Plăţile directe acordate prin pilonul I al Politicii Agricole Comune sunt acordate fermelor mai
mari de 1 ha, compuse din parcele mai mari decât 0,3 hectare. Ponderea semnificativă a
fermelor sub 1 hectare în totalul exploataţiilor agricole din România, cât şi preponderenţa lor
în agricultura judeţului Covasna, indică problemele cu care confruntă ţara noastră, membru al
Uniunii Europene din anul 2007. Este discutabi şi eligibilitatea fermelor peste 1 ha, deoarece în
general exploataţiile agricole sunt compuse din mai multe parcele, iar în cazul în care una dintre
parcele componente nu atinge pragul de 0,3 hectare, ferma se consideră neeligibil în cadrul
pilonului I PAC (Bíró, 2010).
De fapt agricultura ţării – din punct de vedere economic - nu este, în principiu afectată datorită
limitei de eligibilitate sus-menţionate, deoarece numai 4,72% din totalul suprafeţeiagricole
utilizate era ocupată de aceste ferme mici. Însă faptul că 44% dintre fermieri nu este eligibil la
suportul acordat în cadrul plăţilor directe înseamnă o problemă acută din punct de vedere social.
În realitate, o mare parte din suprafaţa agricolă este cultivată de arendaşi (care lucrează de obicei
pe ferme mai largi de 1 ha, în unele cazuri concentrează mai multe parcele mici învecinate), iar
în aceste cazuri arendaşii sunt eligibile la plăţi directe, valoarea cărora poate să fie încorporată
în suma chiriei (Vincze, 2009).
55
Plăţi directe în judeţul Covasna, 2007-2013
Tabel 7
Număr cereri
Plăţi directe
(lei)
2007 14110 32 628 832
2008 13243 51 321 355
2009 13512 67 712 027
2010 13583 92 450 650
2011 13730 100 353 297
2012 14004 109 981 855
2013 13063 116 836 931
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor de la APIA Covasna
Creşterea valorii anuale a plăţiilor directe de la un an la alta (Tabelul 7) se datorează intorducerii
treptate a plăţilor. Această introducere treptată constă în faptul că în anul aderării României la
UE fermierii din ţară au primit 25% din valoarea plăţilor directe/ha acordate în ţările fondatoare
UE, în anul 2008 30%, în anul 2009 35%, în 2010 40%, în 2011 50%, etc. Nivelul de sprijin de
plăţi directe/ha al fermierilor din Europe de Vest va fi atins de fermierii români în anul 2016.
Figura 26. Ponderea populaţiei rurale în România, 2013
46%
54%
Populația rurală Populația urbană
56
Figura 27. Ponderea populaţiei rurale în judeţul Covasna, 2013
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor INS
46% din populaţia totală a României trăieşte în mediu rural, iar 52% dintre locuitorii judeţului
Covasna sunt rezidenţi ai satelor/comunelor (Figura 25., 26.).
Dinamica fondurilor de dezvoltare rurală PAC intrate în judeţul Covasna
(2007.01.01-2014.07.14)
Tabel 8
Valoare totală de investiţie
(lei) Valoare nerambursabilă (lei)
2007 - -
2008 - -
2009 - -
2010 31 799 246,90 19 271 451,30
2011 42 426 708,55 27 171 300,21
2012 84 076 377,45 68 882 249,37
2013 67 474 385,55 62 805 845,89
2014 20 840 155,29 15 842 993,26
TOTAL 246 616 873,74 193 973 840,02
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor OJFIR Covasna
52%
48%
Populația rurală Populația urbană
57
În primii ani de după aderare a României la UE nu s-au efectuat plăţi propriu-zise în cadrul
pilonului II PAC. În ţara noastră, plata subvenţiilor de dezvoltare rurală a început abia în anul
2008. Statisticile judeţene ne arată că în judeţul Covasna primele plăţi de dezvoltare rurală au
fost efectuate în anul 2010. Acest lucru este justificat de: lansarea târzie a Planului Naţional de
Dezvoltare Rurală în România pentru perioada de programare 2007-2013 (mai târziu, pe
parcursul perioadei deprogramare acest document de cadru a fost modificat de zece ori), de
lipsa de informaţii, neîncredere generală, neîncredere în sistemul de finanţare prin proiecte,
caracterul birocratic al administraţiei, etc.
Figura 28. Dinamica fondurilor de dezvoltare rurală PAC intrate în judeţul Covasna
(2007.01.01-2014.07.14)
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor OJFIR Covasna
Accesarea fondurilor destinate fermelor mici, acordate prin intermediul măsurilor de dezvoltare
rurală: 112, 121 şi 141 au fost analizate la nivel de comună în cadrul judeţului Covasna, referitor
la perioada de programare 2007-2013. Rezultatele analizelor sunt prezentate în partea de Anexă
a lucrării prezente. Au fost calculate atât numărul şi valoarea proiectelor selectate pentru
finanţare, cât şi numărul şi valoarea celor nefinanţate la nivelul comunelor din judeţul Covasna.
Se observă faptul că ponderea proiectelor nefinanţate este foarte ridicată în judeţ. Conform celor
prezentate mai sus, procentul proiectelor nefinanţate în judeţul Covasna este foarte ridicat.
Nivelul scăzut al proiectelor realizate este cauzat de lipsa disponibilităţii contribuţiei proprii,
precum şi de lipsa oportunităţilor de creditare sau complexitatea procedurii de creditare în
0
10000000
20000000
30000000
40000000
50000000
60000000
70000000
80000000
90000000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Valoare totală de investiții (lei) Valoare nerambursabilă (lei)
58
zonele rurale. Constituie de asemenea un impediment nivelul necorespunzător al informaţiilor,
precum şi distanţa prea mare a judeţului Covasna de centrul regional Alba Iulia.
Se observă diferenţe teritoriale mari între comunele şi satele judeţului Covasna: pot fi separate
sate bogate şi sărace, iar polarizarea continuă odată cu apariţia dezvoltărilor Uniunii Europene:
satele bogate devin şi mai bogate, iar cele sărace devin şi mai periferice. În acelaşi timp se
intensifică şi discrepanţa economică între oraşele şi zonele rurale. Pe de altă parte nu există o
politică de dezvoltare regională şi teritorială bine gândită în judeţul Covasna, în locul acesteia
este caracteriscă preponderenţa intereselor locale pe termen scurt, fapt care este nu contribuie la
dezvoltarea integrată.
59
Concluzii
Distribuţia plăţilor directe din Pilonul I. PAC 2007-2013 între diferitele categorii de dimensiuni
de ferme – a fost analizată. Rezultatele bazate pe cele mai recente date (EUROSTAT)
disponibile, ne arată faptul că plăţile directe sunt neuniform distribuite între categoriile de ferme
mici şi mari în România, datorită în primul rând structurii extrem de polarizate a ţării.
Distribuţia extrem de inegală a plăţilor directe poate fi interpretat ca o consecinţă a structurii
duale a agriculturii româneşti: caracterizată de un număr mare de ferme mici şi foarte mici (care
folosesc în total o parte foarte mică a suprafeţei agricole utilizate) şi un număr mic de ferme de
mari dimensiuni utilizând un teren agricol relativ mare.
Problemele mediului rural din România – şi în cadrul acesteia din judeţul Covasna- sunt foarte
complexe, şi, în cele mai multe cazuri nu pot fi tratate cu acţiuni pe termen scurt. Ar avea nevoie
de programe integrate succesive ale căror efecte sustenabile ar manifesta în îmbunătăţirea
condiţiilor umane şi instituţionale.
Direcţiile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 în statele membre ale UE mai
dezvoltate ar putea / ar fi putut fi predictive, dar este îndoielnic că problemele acute ale satelor
din judeţul Covasna, cum ar fi: fermele neviabile, capacităţile de procesare învechite,
infrastructura subdezvoltată, nivelul scăzut al serviciilor, îmbătrânirea populaţiei din mediul
rural, migraţia în oraşe şi în străinătate a tinerilor şi a femeilor, , etc, ar putea fi tratate pe termen
scurt.
Cu toate acestea, nu este neglijabilă nici valoarea sprijinului acordat zonelor rurale în perioada
de programare 2007-2013, nici valoarea banilor europene accesibile în perioada de programare
curentă 2014-2020. Însă valoarea cotei părţi a sprijinului acordat pentru dezvoltare rurală
aferentă judeţului Covasna este considerabil influenţată de activitarea fermierilor din judeţ.
Între problemele de bază din mediul rural din România se numără: activitatea economică scăzută,
slaba ofertă a pieţei muncii, insuficienţa oportunităţilor de muncă, valoarea scăzută a veniturilor
medii. Problemele de dezvoltare din mediul rural nu pot fi rezolvate din resursele locale proprii.
Pentru reuşita acestor dezvoltări sunt necesare fondurile UE pentru dezvoltare rurală, accesarea
cărora nu este fără piedeci conform celor prezentate mai sus. Un factor cheie în cadrul sprijinilor
de dezvoltare rurală este problematica creării locurilor de muncă.
60
Se pune întrebarea dacă se poate concentra în mod direct la dezvoltarea rurală în situaţia în care
agricultura este caracterizată de eficienţă scăzută şi de o structură a fermelor cu suprfeţe agricole
fărâmiţate? Cadrul politicii de finanţare agricolă şi de dezvoltare rurală este dat, fermierii din ţară
şi din judeţul Covasna trebuie să se adapteze acestui cadru pentru a avea posibilitatea de a deveni
competitive atât la nivel naţional cât şi la nivel european pe termen lung.
61
Surse bibliografice
Aceleanu, M. I. (2011) “Starea actuală a ocupării resurselor de muncă în România: analiza structurilor ocupaţionale”, în: Dachin et al. (2011): România în Uniunea Europeană. Calitatea integrării. Decalaje structurale şi regionale, Facultatea de economie, Catedra de Economie şi Politici Economice, Centrul pentru Analize şi Politici Economice, Bucureşti
Alexandri, C. (2010) “Farm Consolidation – First Signal After Accession”, Agricultural Economics and Rural Development, Institute of Agricultural Economics - Romania, New Series, Year VII, no. 2, p. 239-248.
Alexandri, C. – Luca, L. (2012) “The role of small farms in Romania and their future in the face of challenges of the CAP post 2013”, Problems of Small Agricultural Holdings, Nr. 1., 2012: 13-30.
Alexandri, C., & Luca, L. (2014) “Implications of Agrarian Structures upon the Agricultural Supply in Romania”. Procedia Economics and Finance, 8, 17-24.
Alexandri, C., Luca, L., & Kevorchian, C. (2015). “Subsistence Economy and Food Security–The Case of Rural Households from Romania”. Procedia Economics and Finance, 22, 672-680.
Balla Emese, Marton Györgyi (2013) “Contribution of EU Supports to Sustainable Rural Development in Three Countries of the Center Region of Romania”, Acta Universitatis Sapientiae. European and Regional Studies, 2013/4, pg. 73-87., ISSN 2066-639X.
Bíró B.E., Bíró B.J. (2012) “Románia vidéki régiói a 2013 utáni kohéziós- és közös agrárpolitikai kihívások tükrében”, Közgazdász Fórum, XV/106, pp. 19-33.
Bíró, B.J. (2010) “Land structure of the Romanian Agriculture in a Central and Eastern European Context”, Conferinţa Internaţională Natura-Econ II.: Relevanţa educaţiei şi cercetării în deyvoltarea afacerilor şi protecţiei mediului/ The relevance of education and research in the protection of the environment and business development, 16. noiembrie 2010., volumul conf. pg. 151-156.
Bíró, B.J. (2011) “Semi-subsistence farming in Romania in the context of land structure and agricultural employment” - poster presented at the international conference: EAAE PhD Workshop, Nitra, Slovakia, 27-29 April 2011, ISBN 978-80-552-0571-7, conference
Bíró B. J. (2014) “Modernization of the Romanian Agricultural Holdings through the Implementation of Rural Development Measure 121, Bíró, B.J. (Szerk): Conference Proceedings Natura-Econ, Paper presented at the International Conference Natura-Econ 4: Environmental Dynamics under the Impact of Economic Trends – Realities and Perspectives proceedings: p. 458-467.
Bíró, B.J. (2015) “Regional Absorption of CAP Rural Development Funds Targeted for Semi-subsitence Farms in Romania in the 2007-2013 Programming Period, Romanian Review of Regional Studies, Volume XI., nr. 1, 2015, pp. 69-76. http://rrrs.reviste.ubbcluj.ro/arhive/Artpdf/v11n12015/RRRS11120156.pdf
62
Burrell, A. (Ed.), Fritzsch, J. – Wegener, S. – Buchenrieder, G. – Curtiss, J. – Paloma, S.G. (2010) “Economic prospects for semi-subsistence farm households in EU New Member States, JRC IPTS http://www.eurosfaire.prd.fr/7pc/doc/1288944317_jrc58621.pdf?PHPSESSID=2ce624f5abd82bbe99181a0445724577, 20.03.2014
Cionga, C. – Luca, L. – Hubbard, C. (2008) “The impact of direct payments on Romanian farm
income: who benefits from the CAP?, Paper prepared for the 109th EAAE Seminar “The
CAP after the Fischler Reform: National implementations, impact assessment and the
agenda for future reforms”, Viterbo, Italy, November 20-21st, 2008
http://ageconsearch.umn.edu/bitstream/44840/2/4.1.4_Lucian.pdf
Ciutacu, C., Chivu, L., & Andrei, J. V. (2015) “Similarities and dissimilarities between the EU
agricultural and rural development model and Romanian agriculture. Challenges and
perspectives. Land Use Policy, 44, 169-176.
Csáki, Cs. – Jámbor, A. (2013) “Impacts of the EU Enlargements on the New Member States
Agriculture, Discussion Paper, Acta Oeconomica et Informatica. XVI (Number 1, 2013): 35-50.
DACHIN, A., AILENEI, D., ANGELESCU, C., HURU, D., MOLĂNESCU, G., SOCOL, C., & SOCOL, A. G. (2011):“EVALUĂRI ALE POTENŢIALULUI DE ABSORBŢIE A FONDURILOR DE DEZVOLTARE RURALĂ ÎN ROMÂNIA.România în Uniunea Europeană Calitatea integrării Decalaje structurale şi regionale, 45.
Davidova, S. – Gorton, M. – Fredrikkson, L. (2010) “Semi-subsistence farming in Europe. Concepts and key issues, European Network for Rural Development, http://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=FB3C4513-AED5-E24F-E70A-F7EA236BBB5A, 17.02.2014
Davidova, S. - Bailey , A. - Dwyer , J. - Erjavec, E. - Gorton, M. - Thomson, K. (2013) “ Semi-subsistence farming – value and directions of development . Study prepared for the European Parliament Committee on Agriculture and Rural Development , Brussels
EC (2015) “Member States Factsheets – Farm Economy Focus Series, Romania, Ianuarie 2015, http://ec.europa.eu/agriculture/statistics/factsheets/pdf/ro_en.pdf, accesat: 01.04.2015
EC (2014) “CAP Context Indicators 2014-2020. Update December 2014, http://ec.europa.eu/agriculture/cap-indicators/context/2014/full-text_en.pdf, 01.03.2015
EC (2013) “Rural Development in the European Union – Statistical and Economic Information 2013, http://ec.europa.eu/agriculture/statistics/rural-development/2013/full-text_en.pdf, 01.03.2015
EC (2011) “Rural Development in the European Union – Statistical and Economic Information 2011; http://ec.europa.eu/agriculture/agrista/rurdev2011/RD_2011.pdf, letöltve 2015.01.11-én).
Fritzsch, J., Wegener, S., Buchenrieder, G., & Curtiss, J. (2011) “Is there a future for semi-subsistence farm households in Central and southeastern Europe? A multiobjective linear programming approach. Journal of Policy Modeling, 33(1), 70-91.
63
Giurcă, D. (2008) “Semi-Subsistence Farming – Prospects for the Small Romanian Farmer to Choose between a “Way of Living” or Efficiency. ftp://www.ipe.ro/RePEc/iag/iag_pdf/AERD0804_215-230.pdf, 25.02.2014
Giurcă, D. (2011) “Clarificări necesare pentru fermele de semi-subsistenţă, Profilul Agricol, Revista Lumii Agricole, 16.03.2011 http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=83&language=1, 18.03.2014
Hubbard, C. - Mishev, P. – Ivanova, N. – Luca, L. (2014) “Semi-Subsistence Farming in Romania and Bulgaria: a Survival Strategy?, Case Study, EuroChoices, 13(1), p. 46-51.
Ignat, R., Stoian, M., & Roşca, V. (2014) “Socio-economic Aspects of Rural Romania. Procedia Economics and Finance, 15, 1331-1338.
Istudor, N., & Petrescu, I. E. (2009) “ The role of consultancy in the process of applying for European funds for rural development. In International Conference, Belgrade, Serbia.
INS RGA 2002
INS RGA 2010
INS TEMPO 2015
JITEA, I. M., DUMITRAŞ, D. E., MERCE, C. C., & Horaţiu, F. (2012) “AN IMPACT ANALYSYS OF THE COMMON AGRICULTURE POLICY ON THE ROMANIAN AGRICULTURAL STRUCTURES. A STATISTICAL APPROACH.Agronomy Series of Scientific Research/Lucrari Stiintifice Seria Agronomie, 55.
Luca, L. – Cionga, C. – Giurcă, D. (2012) “Consolidarea exploataţiilor agricole, Editura Economică, Bucureşti
EUROSTAT Baza de date http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Council regulation EC No 1698/2005
Council regulation EC No 1305/2013
MADR (2013b) “Raport rezultate standard 2009-2010-2011 RICA, http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/rica/Raport-Rezultate-Standard-2009-2010-2011-RICA.pdf
MADR (2014) “Programul Naţional de dezvoltare rurală” http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR_2007-2013_versiunea-consolidata-august2014.pdf, official version no. 13 of the National Rural Development Programme of Romania, published in August 2014
MADR (2014) “Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, Prima versiune oficială, 01.07.2014, http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/PNDR_2014_-_2020_01.07.2014.pdf
MADR (2014b) http://www.madr.ro/docs/agricultura/agricultura-romaniei-2014.pdf
Otiman, P.I. (2012) “Romania’s Present Agrarian Structure: A Great (and Unsolved) Social and Economic Problem for Our Country, Agricultural Economics and Rural
64
Development, Institute of Agricultural Economics - Romania, New Series, Year IX, no. 1, p. 3-24.
Popescu, D. L. (2014) “Subsistence/Semi-subsistence Agricultural Exploitations: Their Roles and Dynamics within Rural Economy/Rural Sustainable Development in Romania. Procedia Economics and Finance, 16, 563-567.
Popescu, M. (2010) “Physical Size of Agricultural Holdings in Romania. Gaps between Romania and the European Union Member States, Agricultural Economics and Rural Development, Institute of Agricultural Economics - Romania, New Series, Year VII, no. 1, p. 17-36.
Razi, G. (2012) “Cum s-a schimbat agricultura României după cinci ani de fonduri Europene, 13.08.2012, Ziarul Financiar http://www.zf.ro/companii/cum-s-a-schimbat-agricultura-dupa-cinci-ani-defonduri-europene-silozuri-de-2-5-milioane-de-tone-de-cereale-9-000-detractoare-si-25-mai-multe-ingrasaminte-9944671 , 08.08.2013
Vincze M. (2005) “Románia vidékpolitikája felül- és alulnézetből, Pécs
Vincze M.(2009), VII.1. fejezet: “A mezőgazdaság üzemi és tulajdonosi szerkezete, Horváth, Gy. (szerk.): Dél Erdély és Bánság, A Kárpát-Medence régiói 9., A Magyar Tudományos Akadémia Regionális Kutatások Központja és a Dialóg Campus Kiadó sorozata, Pécs-Budapest.
Vincze, M., Bíró, B. J (2011): “Primer ágazatok: mezőgazdaság és vidékfejlesztés (IX. Fejezet), p. 243-288., in Benedek József (szerk.): Románia. Tér, gazdaság, társadalom, Nemzeti Kisebbségkutató Intézet & Kriterion, decembrie 2011 [book chapter], p. 243-288.
Vincze Mária, Mezei Elemér, Marton Györgyi, Szőcs Emese: “A romániai megyék klaszterei a KAP támogatások szerint, Közgazdász Fórum, 2013/3, pg. 3-21, ISSN 1582-1986
Weisz, M. (2009) “The role of young farmers’ organisation in the CAP reform, AGRYA (Agricultural and Rural Youth Association), Budapest
Wharton, C. R. (1969) “Risk, uncertainty, and the subsistence farmer: Technological innovation and resistance to change in the context of survival, Development Digest, vol. 3, no. 2, pp. 3-10.
Zahiu, L. and Dachin, A. (2006) “Politica Agricolă Comună în perioada 2007-2013, Chapter V. in Zahiu, L. (coord.), Dachin, A., Ion, R., Istudor, N., Manole, V., Popescu, A., Poenaru, Ş.: Agricultura Uniunii Europene sub impactul Politicii Agricole Comune, Bucureşti, Editura CERES, 2006, p. 134-159.
65
Anexe
Proiecte M112 selectate pentru finanţare în judeţul Covasna
Comună
valoare proiecte
(lei)
Numărproiecte
(nr)
Aita Mare 1031254 7
Arcus 101196 1
Barcani 749366 5
Batani 958948 6
Belin 700780 7
Bixad 184124 2
Bodoc 399604 3
Borosneu Mare 389586 4
Bradut 153462 2
Brates 401727 4
Catalina 1327066 13
Cernat 817259 7
Chichis 264120 2
Covasna 211186 3
Dalnic 293961 4
Dobirlau 104364 1
Estelnic 53494 1
Ghelinta 107342 1
Ghidfalau 334904 3
Haghig 602744 5
Ilieni 427824 4
Intorsura Buzaului 835670 5
Lemnia 51202 1
Malnas 190854 2
Moacsa 710406 6
Ojdula 273000 3
Ozun 618085 8
Poian 284231 4
Reci 128313 2
Sanzieni 107037 1
Sfintu Gheorghe 541160 6
Sicus 102756 1
Sinzieni 1783047 19
Sita Buzaului 143136 1
Tirgu Secuiesc 1662550 17
Turia 1840305 18
Valea Crisului 791912 6
Valea Mare 530872 3
Vilcele 347264 2
Virghis 178524 1
Zabala 1300807 10
Zagon 588698 5
Sursă: calcule proprii bazate pe date AFIR
66
Proiecte M112 nefinanţate în judeţul Covasna
Comună
valoare
proiecte (lei) Numărproiecte (nr)
Aita Mare 520572 3
Arcus 139112 2
Batani 774236 5
Belin 268168 2
Bodoc 1213219 8
Borosneu Mare 385939 3
Bradut 68712 1
Brates 589392 5
Bretcu 493672 3
Catalina 590669 4
Cernat 2051720 13
Chichis 357040 2
Covasna 357160 2
Dalnic 424099 4
Dobirlau 514926 6
Estelnic 178312 1
Ghelinta 783110 6
Ghidfalau 725610 5
Haghig 286367 2
Ilieni 447622 4
Intorsura Buzaului 524362 4
Lemnia 156580 2
Malnas 160776 1
Mereni 476850 3
Micfalau 178680 1
Moacsa 1085087 7
Ojdula 178052 1
Ozun 967558 8
Poian 178592 1
Reci 195344 2
Sfintu Gheorghe 259569 2
Sinzieni 2443497 15
Tirgu Secuiesc 1314916 9
Turia 1594766 13
Valea Crisului 996371 6
Valea Mare 160776 1
Vilcele 1229168 7
Virghis 531960 3
Zabala 1232613 8
Sursă: calcule proprii bazate pe date AFIR
67
Proiecte M121 selectate pentru finanţare în judeţul Covasna
Comună
valoare
proiecte
(lei)
Numărproiecte
(nr)
Aita Mare 879570 2
Arcus 5005741 2
Baraolt 5917125 2
Batani 976765 1
Bixad 566191 1
Bodoc 1876465 1
Bradut 540704 2
Catalina 2822500 2
CERNAT 18821437 8
Dalnic 5161445 5
Ghidfalau 20723249 4
Haghig 21358886 5
Mereni 1528524 2
Moacsa 6435080 4
Ozun 15639167 2
Sfintu Gheorghe 1441541 1
Sinzieni 7675651 5
Tirgu Secuiesc 6859480 3
Turia 2140474 3
Valea Crisului 939119 2
Virghis 1868446 1
Zabala 21908391 8
Zagon 548671 1
Sursă: calcule proprii bazate pe date AFIR
68
Proiecte M121 nefinanţate în judeţul Covasna
Comună
valoare
proiecte (lei)
Numărproiecte
(nr)
Aita Mare 690295 2
Arcus 3019979 1
Baraolt 596118 2
Belin 177797379 16
Bixad 2165480 4
Bodoc 1040083 1
Bradut 1756957 8
Brates 958099 3
Calnic 10681525 1
Cernat 22045155 6
Comandau 5627074 1
Dalnic 5187575 3
Estelnic 286338 1
Ghidfalau 2801126 2
Ilieni 783173 1
Lemnia 4489019 1
Moacsa 2099760 2
Ozun 565931 1
Poian 307835 1
Sfintu Gheorghe 2693022 1
Tirgu Secuiesc 526130 1
Turia 734386 1
Valea Crisului 3571854 2
Vilcele 12031347 3
Virghis 686755 1
Zabala 9200911 3
Sursă: calcule proprii bazate pe date AFIR
69
Proiecte M141 selectate pentru finanţare în judeţul Covasna
Comună
valoare
proiecte
(lei)
Numărproiecte
(nr)
Aita Mare 236250 7
Arcus 67500 2
Baraolt 67500 2
Barcani 945000 28
Batani 168750 5
Belin 810000 24
Bixad 67500 2
Bodoc 33750 1
Borosneu Mare 168750 5
Bradut 135000 4
Brates 67500 2
Bretcu 33750 1
Catalina 135000 4
Cernat 135000 4
Chichis 67500 2
Covasna 67500 2
Dobirlau 303750 9
Ghelinta 33750 1
Ghidfalau 438750 13
Haghig 67500 2
Ilieni 67500 2
Intorsura Buzaului 371250 11
Lemnia 202500 6
Malnas 33750 1
Mereni 67500 2
Micfalau 33750 1
Moacsa 67500 2
Ozun 270000 8
Poian 708750 21
Sanzieni 33750 1
Sfintu Gheorghe 67500 2
Sinzieni 33750 1
Sita Buzaului 270000 8
Sita Buzaului 33750 1
Tirgu Secuiesc 135000 4
Turia 236250 7
Valcele 33750 1
Valea Crisului 67500 2
Vilcele 67500 2
Zabala 67500 2
Zagon 67500 2
Sursă: calcule proprii bazate pe date AFIR
70
Proiecte M141 nefinanţate în judeţul Covasna
Comună
valoare
proiecte
(lei)
Numărproiecte
(nr)
Aita Mare 101250 3
Arcus 67500 2
Baraolt 33750 1
Barcani 607500 18
Batani 67500 2
Belin 438750 13
Bodoc 33750 1
Borosneu Mare 168750 5
Bradut 101250 3
Brates 67500 2
Catalina 101250 3
Chichis 33750 1
Covasna 67500 2
Dobirlau 202500 6
Estelnic 33750 1
Ghelinta 33750 1
Ghidfalau 101250 3
Haghig 33750 1
Ilieni 101250 3
Intorsura Buzaului 236250 7
Mereni 33750 1
Moacsa 33750 1
Ozun 371250 11
Poian 270000 8
Reci 33750 1
Sfintu Gheorghe 67500 2
Sita Buzaului 303750 9
Tirgu Secuiesc 135000 4
Turia 33750 1
Valea Crisului 33750 1
Vilcele 33750 1
Zabala 168750 5
Sursă: calcule proprii bazate pe date AFIR
