LIVRABIL NR. 6CIMO Comisia pentru Instrumente și Metode de Observații CITES CITES este Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale

ROMÂNIA

Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru

Consolidarea Capacității de Planificare și Bugetare și Sprijinirea Introducerii Bugetării pe Criterii de Performanță

LIVRABIL NR. 6

Plan Strategic Instituțional 2019-2022 pentru Ministerul Mediului

Septembrie 2019

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă

2014-2020

Drepturile de autor

Materialul inclus în această publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și / sau transmiterea anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări orice secțiune a prezentului document vă rugăm să transmiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, București, România).

Acest raport a fost transmis în luna septembrie în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Consolidarea Capacităţii de Planificare şi Bugetare şi Sprijinirea Bugetării pe Criterii de Performanţă, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului 6 din cadrul acordului menționat mai sus.

1

CUPRINS

PREAMBUL .................................................................................................................................. 7

CUVÂNT ÎNAINTE ......................................................................................................................... 8

REZUMAT EXECUTIV ..................................................................................................................... 9

1. INTRODUCERE .................................................................................................................... 11

Fundament .................................................................................................................................... 11

Metodologie .................................................................................................................................. 11

Stadiul implementării PSI .............................................................................................................. 12

2. CONTEXT ............................................................................................................................ 14

3. MISIUNE ȘI VIZIUNE ............................................................................................................ 15

Misiunea Ministerului ................................................................................................................... 15

Viziunea Ministerului .................................................................................................................... 15

4. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGAME, MĂSURI ȘI INDICATORI ................................................ 17

Obiectivul Strategic 1: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității ...................................... 17

Programul 1.1: Managementul ariilor protejate, conservarea biodiversității, securitate biologică .................................................................................................................................................... 20

Obiectivul Strategic 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului ......................................................................... 25

Programul 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor ....................................................................................................... 30

Programul 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate.................................................................. 32

Programul 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substanțelor periculoase ............................................................................ 34

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea sistemului național de meteorologie ................................... 36

Programul 3.1: Programul național de meteorologie ................................................................ 38

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului......................................................................... 42

Programul 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice ............................................................... 49

Programul 4.2: Zgomot ambiant ................................................................................................ 52

Programul 4.3: Radioactivitatea mediului .................................................................................. 53

Obiectivul Strategic 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale ................................................................................................... 55

Programul 5.1: Controlul poluării industriale ............................................................................. 58

Programul 5.2: Managementul accidentelor industriale ........................................................... 59

2

Obiectivul Strategic 6: Legislație orizontală și infrastructura pentru informații spațiale ............. 60

Programul 6.1: Răspunderea de mediu ...................................................................................... 63

Programul 6.2: Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA ............................................................ 64

Programul 6.3: Infrastructura pentru Informații Spațiale .......................................................... 65

Obiectivul Strategic 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare ........................................................................................................... 67

Programul 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ................................................... 69

Obiectivul Strategic 8: Consolidarea capacității instituționale ..................................................... 73

Program 8.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului ................................................................................. 76

5. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI ................. 78

6. RESURSE FINANCIARE ......................................................................................................... 80

ANEXA 1A: OBIECTIVE ȘI PROGRAME BUGETARE PENTRU PERIOADA 2019-2022 ......................... 82

ANEXA 1B: PROGRAME, MĂSURI ȘI BUGETE AFERENTE PENTRU PERIOADA 2019-2022 ................ 85

ANEXA 2. PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC) ............................................... 108

ANEXA 3. PROGRAME ȘI MĂSURILE AFERENTE ACESTORA (TABEL SINTETIC) .............................. 121

ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE PSI ................................................................ 172

Anexa 4.1. Profilul instituțional ................................................................................................... 172

Anexa 4.2. Analiza SWOT ............................................................................................................ 178

Anexa 4.3. Context și analiza situației actuale pe fiecare domeniu de activitate al MM ........... 180

Anexa 4.4. Organigrama Ministerului Mediului .......................................................................... 191

Anexa 4.5. Legislație națională și europeană relevantă.............................................................. 192

ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019 ........................................................................ 203

3

LISTĂ DE FIGURI

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul Ministerului Mediului ................. 7

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura ............................................................................................ 19

Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate ........................................................................ 20

Figura 4. Tratarea deșeurilor municipale .............................................................................................. 27

Figura 5. Rata de reciclare a deșeurilor municipale .............................................................................. 27





Figura 10. Obiectivul Strategic 4: Structura .......................................................................................... 45

Figura 11. Obiectivul Strategic 4: Impacturi și Rezultate ...................................................................... 47









Figura 20. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MM ......................................................... 78

Figura 21. Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2018-2021 ...................................... 81

Figura 22. Ponderile finanțării obiectivelor strategice în totalul crediteleor bugetare aprobate prin Lege, în anul 2018 ................................................................................................................................. 81

Figura 23. Evoluția cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat ......................................................... 174

Figura 24. Ponderea cheltuielilor finanțate din bugetul de stat în totalul bugetului de stat ............. 174

Figura 25. Ponderea cheltuielilor totale (finanțate din bugetul de stat, venituri proprii, fonduri europene nerambursabile și împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB) .......................................... 174

4

LISTĂ DE TABELE

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ................... 20

Tabelul 2. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1 ................................................................ 24








Tabelul 10. Obiectivul Strategic 2: Măsurile Programului 4.1 .............................................................. 50



Tabelul 13. Obiectivul Strategic 5: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar ................. 58











Tabelul 24. Alocări financiare din partea UE pentru perioada de programare 2014-2020 .................. 80

Tabelul 25. Cheltuieli bugetare anuale pentru Planul Strategic Instituțional 2018-2021 .................... 80

Tabelul 26. Indicatori economici și financiari ..................................................................................... 173

5

LISTĂ DE ACRONIME

AM POS Mediu Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Mediu

ANANP Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului

AP Arii protejate

APM Agenția pentru Protecția Mediului

AR5 Al Cincilea Raport Global de Evaluare

CAgM Comisia pentru Agrometeorologie

ASA Acord de Servicii de Asistență Tehnică

BM Banca Mondială

CANDU CANDU este un reactor nuclear cu Apă Grea sub Presiune

CAS Comisia pentru Științele Atmosferei

CBS Comisia pentru Sisteme de Bază

CCI Comisia pentru Climatologie

CE Comisia Europeană

CIMO Comisia pentru Instrumente și Metode de Observații

CITES CITES este Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie.

CLRTAP Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi.

CNCAN Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare

CNCSIS Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior

CNE Centrala Nuclearelectrica

CO2 Dioxid de carbon

COMM Comisia pentru Oceanografie și Meteorologie Marină

CRESC Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon

DAISIE Inventarul Distribuţiei Speciilor Invazive din Europa

ECMWF Centrul European pentru Prognoze de Vreme pe Durată Medie

ECOMET Grup de interes economic, creat de serviciile meteorologice ale țărilor din Uniunea Europeană, care se supune prevederilor acordurilor economice ale Comisiei Europene

EIA Procedura de evaluare a impactului asupra mediului

EMAS Sistemul European de Management de Mediu şi de Audit al Uniunii Europene

EMMA Programul European de alarmare meteoalarm

ER Energie Regenerabila

ETS Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii Europene

EUMETNET Programul Operațional pentru Schimbul Informațiilor de la Radarele Meteorologice din cadrul Serviciilor Meteorologice Europene

EUMETSAT Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici

EURATOM Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice

EURDEP Platforma europeană de schimb de date radiologice

GES Gaze cu efect de seră

GMES Comisia Europeana - Supravegherea Globala a Mediului si Securitate

GTS Sistemul global de telecomunicaţii meteorologice

HG Hotărârea Guvernului

6

IEEP Institutul European pentru Politici de Mediu

IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

INEGES Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră

INSPIRE Infrastructura de date spațiale în Europa

IPCC Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice

IT Tehnologia informației

JASPERS JASPERS este un parteneriat de asistență tehnică între trei membri (Comisia Europeană, BEI și BERD)

MAI Ministerul Afacerilor Interne

MFP Ministerul Finanțelor Publice

MM Ministerul Mediului

NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

NH3 Amoniac

Nox Oxizi de azot

OMD Organizații de management al destinației

OMM Organizația Meteorologica Mondiale

OS Obiectiv Specific

OUG Ordonanță de urgență

PIB Produsul Intern Brut

PM Plan de Management

PM10 Particule in suspensie PM10

PM2,5 Particule in suspensie PM2,5

POIM Programul Operațional Infrastructură Mare

PSI Plan Strategic Instituțional

Ramsar Convenția Ramsar este un tratat interguvernamental asupra zonelor umede ca habitat al păsărilor acvatice la nivel internațional.

REACH Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restricționarea si autorizarea substantelor chimice

RIM Raport de evaluare a impactului asupra mediului

RNMCA Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului

RNSRM Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului

S.A. Societate pe acțiuni

S.C. Societate comercială

SCR Servicii de Asistență Tehnică

SEA Evaluare de mediu (Strategic Environmental Assessment)

SEVESO Directivă europeană care vizează prevenirea şi controlul accidentelor în industria chimică

SGG Secretariatul General al Guvernului

SIM Modul de Identificare a Abonatului

SMID Sistem de management integrat al deșeurilor

SNSC Sistemul Național de Securitate Cibernetică

SO2 Dioxid de sulf

STS Serviciul de Telecomunicații Speciale

UE Uniunea Europeană

UPP Unitatea de Politici Publice

VPN Rețea privată virtuală

7

PREAMBUL

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială (BM) un Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul SGG, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra: (i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea SGG; (ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și (iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale asistenței tehnice rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul României a solicitat BM să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de Guvernul României. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Mediului (MM) s-a angajat să desfășoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și administrația publică.

Metodologie

Figura 1. Organizarea procesului de planificare strategică la nivelul Ministerului Mediului

MINISTRU

COMITET DE COORDONARE

TECHNICAL COORDINATION GROUP

5 GRUPURI DE LUCRU TEMATICE

SECRETARI DE STAT

SECRETAR GENERAL

DIRECTORI GENERALI

UNITATEA DE POLITICI PUBLICE SPRIJINITĂ DE

BANCA MONDIALĂ

8

CUVÂNT ÎNAINTE

Guvernele multor țări înscriu în programele lor protecția mediului drept o prioritate absolută, iar Organizația Națiunilor Unite a inclus problematica schimbărilor climatice în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030.

Implementarea politicilor de mediu constituie o prioritate pentru Europa. Astfel, una din prioritățile pe care se fundamentează Strategia Europa 2020 vizează o creștere economică durabilă prin promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive.

Programul de guvernare 2018-2020 menționează că “Politica în domeniul protecţiei mediului are scopul de a garanta un mediu curat şi sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieţii, în corelare cu progresul social şi o dezvoltare economică verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor”.

9

REZUMAT EXECUTIV

Secretariatul General al Guvernului s-a angajat în direcția eficientizării cheltuielilor publice. Prin elaborarea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul de bugetare 2019-2022 pentru treisprezece ministere de resort selectate, SGG vizează consolidarea capacității de bugetare, planificare și monitorizare a guvernului României.

PSI este structurat pe cei 8 pilon strategici al sectorului de mediu, după cum urmează:

Obiectivul Strategic 1 – Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe 1 programe

(i) Programul 1.1 - Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității.

Obiectivul Strategic 2 – Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului.

Cele 3 programe principale ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 2.1 - Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor.

(ii) Programul 2.2 - Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate.

(iii) Programul 2.3 - Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase

Obiectivul Strategic 3 – Dezvoltarea sistemului național de meteorologie.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe un program:

(i) Programul 3.1 - Programul național de meteorologie.

Obiectivul Strategic 4 – Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zomotului ambiant și a radioactivității mediului.

Cele trei programe ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 4.1 - Calitatea aerului și emisii atmosferice.

(ii) Programul 4.2 – Zgomot ambiant.

(iii) Programul 4.3 – Radioactivitatea mediului.

Obiectivul Strategic 5 – Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe două programe:

(i) Programul 5.1 - Controlul poluării industriale.

(ii) Programul 5.2 – Managementul accidentelor industriale.

Obiectivul Strategic 6 – Legislație orizontală și infrastructura pentru informații spațiale.

Cele trei programe ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 6.1 – Răspunderea de mediu.

(ii) Programul 6.2 – Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA.

(iii) Programul 6.3 – Infrastructura pentru informații spațiale.

10

Obiectivul Strategic 7 – Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe următorul program:

(i) Programul 7.1 - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Obiectivul Strategic 8 – Consolidarea capacității instituționale.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe un program:

(i) Programul 8.1 - Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului.

11

1. INTRODUCERE

Fundament

PSI 2019-2022 reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2018-2021 și continuă obiectivele strategice aferente sectorului de mediu, ale priorităților instituționale urmărite de Ministerul Mediului; de asemenea, prezintă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) care sunt necesare pentru a atinge aceste obiective pe termen mediu, și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a măsura progresul în urmărirea acestor ținte.

Metodologie

Metodologia de elaborare a Planului Strategic Instituțional conține elemente din Hotărârea Guvernului nr. 1807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central și in Hotărârea Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central, precum si o componentă nouă privind implementarea. Prin crearea unui ansamblu coerent metodologic alcătuit din Politici, Buget și Implementare, se urmărește îmbunătățirea coerenței și clarității precum și a fezabilității administrative la nivelul întregului demers de planificare strategică. Hotărârea Guvernului nr.158/2008 a inclus o metodologie de bugetare a programului pentru a completa metodologia de planificare strategică aprobată în anul 2006. Hotărârea Guvernului nr.158/2008 cuprinde o structură de program bugetar pentru corelarea cu prioritățile strategice din Planul Strategic Instituțional.

Bugetul inițiativelor/măsurilor este exprimat pentru perioada de aplicare a inițiativei/măsurii în cadrul Planului Strategic Instituțional, respectiv pentru maxim patru (4) ani, defalcat pe ani și pe surse de finanțare (buget de stat, co-finanțare buget de stat, fonduri externe nerambursabile FEN, alte fonduri identificate).

Planul Strategic Instituțional al Ministerului Mediului (MM) reflectă obiectivele, programele, măsurile/inițiativele la nivelul sectorului de protecție a mediului pe care MM împreună cu entitățile pe care le coordonează și cele din subordine, l-a planificat pe perioada 2019-2022 și pentru care alocă fonduri în limita resurselor bugetare destinate sectorului prin intermediul bugetului anual atribuit acesteia, pentru implementarea lor și obținerea rezultatelor estimate.

Procesul de revizuire a PSI urmează un proces similar celui de elaborare a documentului strategic. În cadrul procesul, în afară de obiectivele strategice, pot fi revizuite programele, măsurile, indicatorii și țintele acestora stabilite anterior în orizontul de timp planificat (4 ani) realizându-se o actualizare a acestora corelat cu cadrului bugetar pe termen mediu 2019-2022. Revizuirea constă în:

- analizarea mediului intern și extern al ministerului, pentru a stabili orice modificări semnificative care sunt necesare pentru prognozele pe care se sprijină planul curent, respectiv: strategii naționale sectoriale și intersectoriale în vigoare sau nou apărute de la ultima variantă a PSI, programul de guvernare, recenzii strategice (analize funcționale) și recomandări specifice de țară;

12

- adăugarea unui an suplimentar la plan1;

- revizuirea și actualizarea Programelor si a obiectivelor acestora, a rezultatelor (outcomes) și a valorilor țintă ale indicatorilor;

- revizuirea măsurilor și a realizărilor imediate (outputs) și a valorilor țintă ale indicatorilor;

- analiza și revizuirea bugetului aferent măsurilor (costul realizărilor imediate) din cadrul bugetar pe termen mediu 2019-2022;

- actualizarea bugetului Programelor (sumă a bugetului Măsurilor).

- În perioada actualizării s-au realizat numeroase întâlniri cu grupurile de lucru, colaborări virtuale și schimburi de opinii între membrii grupurilor de lucru și reprezentanții Băncii Mondiale.

Stadiul implementării PSI

Secțiunea 1

Nu au intervenit modificări majore privind structura PSI, comparativ cu PSI 2018-2021.

Secțiunea 2

Raportarea implementării PSI nu este instituționalizată, neexistând un sistem formal de colectare, raportare și agregare a datelor.

Secțiunea 3

Structura pe obiective și programe ai PSI este prezentata la capitolul Rezumat Executiv.

Secțiunea 4

Încă de la începutul procesului de planificare prin intermediul PSI-urilor, a existat o participare amplă a tuturor structurilor MM în derularea acestui exercițiu.

Întregul demers a fost asumat instituțional prin înființarea grupurilor de lucru și actualizarea componenței acestora. PSI-ul MM nu a fost însă asumat de conducerea ministerului prin ordin de ministru.

PSI reunește cele mai importante obiective ale domeniului cu activitatea curentă, păstrează un grad ridicat de compatibilitate cu toate strategiile care privesc MM și reflectă toate celelalte activități curente și folosește indicatori și un sistem de raportare facil de adaptat altor situații în care se impune generarea de raportări la zi.

Efortul de sintetizare a activității complexe a ministerului și de surprindere a acesteia printr-o serie de obiective strategice, programe, rezultate și măsuri a fost pe alocuri considerabil, la fel cum a fost și cel de stabilire a indicatorilor.

În etapele următoare, realizarea unei proceduri de elaborare/reactualizare și avizare internă, poate reprezenta un instrument fundamental în adoptarea și internalizarea sa ca instrument central de lucru.

PSI-ul poate fi valorificat și ca instrument de comunicare cu publicul și de transparentizare a activității ministerului, prin publicarea și pe site-ul MM.În prezent, variantele 2017-2020 și 2018-2021 sunt publicate de SGG la adresa https://sgg.gov.ro/new/planuri-strategice-institutionale/.

1 Vezi Metodologia de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale, și a bugetului pe programe, anexa la proiectul de HG pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a Planurilor Strategice Instituționale și a programelor bugetare;

https://sgg.gov.ro/new/planuri-strategice-institutionale/

13

În ceeea ce privește stadiul de implementare al PSI, pe cele 4 mari domenii de competență ale Ministerului Mediului, pot fi menționate următoarele realizări :

1.Protecția naturii și biodiversității-

- Adoptarea unei Metodologii privind elaborarea, verificarea și aprobarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate, Hotărârea nr. 867/2018 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 997/2016 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi privind modificarea şi completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;

- Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii- 1227 arii naturale protejate aflate în administrarea ANANP dintr-un total de 1617 arii naturale protejate

2. Managementul deșeurilor

Pentru identificarea și introducerea în legislația națională de noi instrumente economice care ar putea fi puse în aplicare în scopul de a atinge obiectivul privind reutilizarea și reciclarea deșeurilor, prin Prin OUG 74/2018 au fost introduse 4 instrumente economice:

- contributia pentru economie circulara in valoare de 30 lei/tona de deseuri municipale ;i din construcții si demolări depozitate

- sistemul de garanție returnare pentru ambalajele reutilizabile cu volume intre 0,1-3 litri, in valoare de 0,5 lei/buc

- sistemul plătește pentru cât arunci și tariful diferențiat la populație- sistemul EPR (raspunderea extinsa a producatorului) .

3.Evaluare impact și controlul poluării

Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului – EGEIA

- 7 Ghiduri elaborate și peste 135 de persoane instruite din cadrul autoritatilor de mediu

4.Schimbări climatice

- Operaționalizarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon (CRESC) și a Planului național de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice (PNASC

- Raportare trimestrială (31 decembrie 2018) - Progresele înregistrate de instituțiile responsabile cu privire la elaborarea studiilor prevăzute în Planul Național de Acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice în contextul avizului de mediu nr. 35/22.12.2015

14

1. CONTEXT

Planul Strategic Instituțional 2019-2022 a fost realizat pe baza unei metodologii care conține elemente stabilite prin HG nr. 1807/2006 și HG nr. 158/2008. Se realizează astfel un cadru coerent metodologic alcătuit din politici, buget și proces de implementare. Se reunesc astfel într-un singur cadru de management elementele fundamentale ale sistemului de planificare strategică, urmărindu-se îmbunătățirea coerenței și clarității întregului demers de planificarea strategică, precum şi creșterea eficienței cheltuielilor publice. Planificarea strategică constituie premisa pentru realizarea monitorizării, evaluării și revizuirii anuale a programelor și măsurilor angajate, pe baza indicatorilor de ieșire, de rezultat și de impact. Evaluarea periodică și sumativă a măsurilor și programelor angajate contribuie la creșterea responsabilității utilizării banilor publici pe baza rezultatelor și eficienței cheltuielilor angajate din perspectiva obiectivelor asumate. Pornind de la premisa caracterului limitat al resurselor publice, nicio cheltuială în sectorul public nu trebuie să eludeze evaluarea sistematică a eficienței și eficacității alocărilor veniturilor publice la nivel sectorial, pentru realizarea obiectivelor asumate.

Banca Mondială a oferit asistență tehnică pe parcursul întregului proces de elaborare și revizuire, Unitatea de Politici Publice din MM având rol de informare, facilitare, mediere și integrare, asigurând: analizarea și corelarea materialelor realizate de specialiștii din cadrul grupurilor de lucru; administrarea aplicației IT de monitorizare.

Din dorința de a avea o abordare incluzivă, informativă și participativă, Banca Mondială a organizat o sesiune de formare pentru membrii grupurilor de lucru pe 13 și 14 martie 2019 pentru actualizarea obiectivelor strategice, planurilor de măsuri și a indicatorilor.

Planul Strategic Instituțional pentru perioada 2019-2022 este elaborat ținându-se cont de obiectivele și termenele de realizare prevăzute și asumate prin Programul de guvernare 2018-2020, Raportul de țară din 2019 privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice, care însoțește Programul Național de Reformă 2019. Nu în ultimul rând, PSI aferent perioadei 2019-2022, în egală măsură cu precedentul, se întemeiază pe strategiile sectoriale aprobate prin hotărâri de guvern și condiționalitățile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014 – 2020.

15

2. MISIUNE ȘI VIZIUNE

Misiunea Ministerului

Misiunea Ministerul Mediului este de a proteja mediul si resursele naturale, cu scopul de a garanta

generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat si sănătos, care sa asigure protejarea naturii,

cresterea calitatii vietii, in corelare cu o dezvoltare economică verde si competitivă, cu emisii reduse

de dioxid de carbon si eficienta din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Rolul principal al Ministerul Mediului este acela de reglementare si promovare a politicilor publice in

domeniul mediului si schimbărilor climatice. Ministerul Mediului realizează politica naţională în

domeniile mediului, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare şi control în aceste

domeniu, direct sau prin organisme tehnice specializate, autorităţi sau instituţii publice aflate în

subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului.

Conform legislatiei in vigoare, Ministerul Mediului este organizat si functioneaza ca organ de

specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului.

• Misiunea ministerului nu poate fi atinsă fără a elabora și a implementa politici publice adecvate,

coerente și stabile, care să întrunească consensul cât mai multor părți interesate din domeniul

protecției mediului.

• Ministerul Mediului trebuie să dezvolte și să implementeze politici publice în sectorul de mediu,

în cadrul delimitat de politicile europene. Acesta nu reprezintă un gest simplu, de adoptare pasivă

a politicilor europene; este, din contră, un proces activ, ce promovează propriile soluții ale

României în domeniu, care să corespundă nevoilor țării și care să fie agreate cu partenerii

ministerului.

• Sprijinirea domeniului protecției mediului în România este benefică pentru țară și pentru regiune.

Cuantificarea acestor beneficii arată că valoarea lor o depășește pe cea a costurilor pe termen

scurt și lung, ceea ce confirmă responsabilitatea de a elabora strategii și politici publice consistente

și durabile.

Viziunea Ministerului

Sa fie o instituție transparentă, de incredere si responsabilă, să servească intereselor societății si sa

urmarească activ problematica protecției mediului in România, pe baza evoluțiilor europene si

globale. Ministerul Mediului acţionează pentru a proteja mediul şi resursele naturale, pentru a

garanta generaţiei actuale şi celor viitoare un mediu curat, în armonie cu dezvoltarea economică şi

progresul social.

• Ministerul Mediului este principala instituție publică responsabilă pentru politicile privind

protecția mediului din Romania2.

2 Iar Ministerul Apelor și Pădurilor este principala instituție publică responsabilă pentru politicile privind protecția apelor și pădurilor.

16

• MM își asumă această responsabilitate, cu respectarea celor mai înalte standarde de

transparență, răspundere și integritate, în colaborare cu alte instituții publice, sectorul privat și

organizații ale societății civile.

• MM face eforturi pentru a-și consolida capacitatea de management și performanțele

organizaționale, cu scopul de a-și putea duce la îndeplinire responsabilitățile importante ce i-au

fost încredințate de către cetățenii României.

• MM răspunde nevoilor cetățenilor. Este interesat de problemele și opiniile acestora și de dialogul

cu cetățenii și își evaluează în mod constant rezultatele acțiunilor întreprinse, pentru a-și ajusta

activitățile în funcție de cerințe.

17

3. OBIECTIVE STRATEGICE, PROGAME, MĂSURI ȘI INDICATORI

Obiectivul Strategic 1: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor

biodiversității

Structurile de administrare pentru parcurile naţionale şi naturale au fost create începând cu anul 2004. Din cele 29 de parcuri naţionale şi naturale, trei parcuri nu beneficiază de o astfel de structură (Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Parcul Natural Defileul Mureșului Superior). În ceea ce privește administrarea acestora, situația se prezintă în felul următor: RNP Romsilva - 22 de parcuri, Consiliul Judeţean Neamţ - 1 parc, Consiliul Judeţean Mehedinţi - 1 parc, Asociația Pescarilor Sportivi „Aqua Crisius,” - 1 parc, Asociația Parcul Natural Văcărești - 1 parc, pentru un număr de 3 parcuri (Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior și Parcul Natural Defileul Mureșului Superior) nefiind desemnat un administrator. Alături de acestea, la nivel naţional un număr de 320 de arii naturale protejate de mai mici dimensiuni (rezervaţii naturale, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii etc.) au fost atribuite în custodie conform procedurii specifice aprobată prin ordin de ministru. De menţionat este faptul că singura arie naturală protejată aflată în subordinea Ministerului Mediului şi finanţată de la bugetul de stat este Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. O atenţie deosebită este acordată protecţiei resurselor genetice din ariile naturale protejate şi în mod special celor strict protejate în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Se impune în acest context dezvoltarea procedurilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor precum şi aplicarea corespunzătoare la nivel naţional a procedurilor privind comerţul cu specii protejate CITES, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) 338/97. Se impune aplicarea corespunzătoare a principiului precauţiei în procesul de autorizare a introducerii pe piaţă a organismelor modificate genetic şi respectiv în procesul de autorizare a laboratoarelor care au ca preocupări principale obţinerea de organisme modificate genetic. În acest fel este urmărită aplicarea corespunzătoare a prevederilor legislaţiei comunitare în vigoare precum şi a prevederilor Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică şi anume de protecţie a resurselor genetice naturale.

În aplicarea corespunzătoare a procedurilor de conservare a resurselor naturale este importantă alocarea de resurse bugetare pentru următoarele subiecte:

• continuarea elaborării și adoptării planurilor de management (PM) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare;

• realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate;

• analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice;

• crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate;

• plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000;

• desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural);

18

• armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale țărilor vecine;

• clasificarea tuturor peșterilor și stabilirea statutului legal, prin lege;

• actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes național din Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările ulterioare;

• realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare;

• implementarea PNAC-urilor pentru 1 5 din speciile prioritare;

• îmbunătățirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversității;

• evaluarea și stabilirea valorii economice a componentelor biodiversității și a serviciilor oferite de ecosisteme;

• elaborarea și adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversității în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate și planurile de afaceri;

• actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a;

• stabilirea unui mecanism de raportare sau/și a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie;

- dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru diferite scopuri;

- monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot răzpândi și naturaliza în ecosistemele acvatice;

• implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim;

- evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării și prioritizării operațiunilor de management a acestora;

- elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive;

• elaborarea metodelor/metodologiilor delimitare, control şi eradicare a speciilor invazive.

19

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Structura

Obiectivul Strategic 1. Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și

utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

Programul 1.1. Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității

Măsuri Programul 1.1. Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de

proiectele anterioare Măsura 1.1.2: Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de

interes conservativ realizate Măsura 1.1.3: Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice

Măsura 1.1.4: Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate Măsura 1.1.5. Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de

statutul de sit Natura 2000 Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar,

rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural) Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale

ţărilor vecine Măsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege

Măsura 1.1.9. Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare

Măsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare Măsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare

Măsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP Măsura 1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la

conservarea biodiversităţii Măsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor

oferite de ecosisteme Măsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în

analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri Măsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a

III-a Măsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportare sau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii

accidentale sau deliberate în sălbăticie Măsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat

specii introduse intenţionat pentru diferite scopuri Măsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot

raspândi și naturaliza în ecosistemele acvatice Măsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim Măsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea

identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora Măsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive

Măsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive

20

Figura 3. Obiectivul Strategic 1: Impacturi și Rezultate

Impacturi

Suprafața ecosistemelor degradate refăcute (Unitate: ha / Valoare referință: - / Țintă 2022: 1000)

Număr arii protejate cu măsuri de conservare implementate

Habitate și specii cu stare de conservare îmbunătățită

Rezultate

Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

• Indicator rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii / habitate monitorizate (Valoare de referință: 43% / Țintă 2022: 50 %)

• Indicator rezultat: planuri de management/set de măsuri de conservare / Planuri de acțiune aprobate (Valoare de referință: 250 / Țintă 2022: în discuție)

Resursele bugetare de la bugetul de stat pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 374.000(000 Lei).

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic

Total (RON)

Total valoare/an (RON)

2019 2020 2021 2022

P 1.1 Managementul ariilor protejate și

conservarea biodiversității 374.000 106.244 82.897 91.308 93.551

Total OS 1 374.000 106.244 82.897 91.308 93.551

Programul 1.1: Managementul ariilor protejate, conservarea biodiversității, securitate biologică

Justificare

Protecţia, conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural sunt obiective de interes public major şi totodată obiective fundamentale ale politicii pentru protecţia mediului şi ale strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă. Principala preocupare a programului este de a contribui la elaborarea politicilor şi strategiilor pentru conservarea resurselor naturale care cuprind resursele regenerabile şi neregenerabile respectiv resursele genetice ale biodiversităţii şi resursele neregenerabile ale solului şi subsolului. În această conjunctură, România ca stat membru al Uniunii Europene îşi aliniază propriul cadru legislativ la legislaţia comunitară de mediu, motiv pentru care până în prezent au fost transpuse o serie de acte comunitare şi au fost elaborate o serie de acte de reglementare pentru implementarea procedurilor specifice domeniului. Activităţile de elaborare de strategii sau de implementare de proceduri foarte specifice nu pot fi realizate fără derularea corespunzătoare de proiecte finanţate de la bugetul de stat sau de la nivel comunitar sau de alte organisme internaţionale care prin propria strategie de finanţare au identificat deja aceste subiecte ca fiind deosebit de importante pentru a fi implementate în domeniul conservării resurselor naturale.

Obiective

Obiectiv propus: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

o Indicator rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii/habitate monitorizate (țintă 2020: 50%)

o Indicator rezultat: % de implementare al planurilor de management/set de măsuri de conservare/Planuri de acțiune aprobate.

21

Descriere

Programul 1.1 Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității vizează mai multe direcții principale:

Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile sălbatice protejate

Se urmărește înregistrarea unei creșteri cu 100 % a numărului evaluărilor de habitate (de la 16% la 33%) și o creștere cu 50 % a numărului evaluărilor de specii (de la 22% la 33.5%), efectuate conform Directivei Habitate, care indică o îmbunătățire a stării de conservare; să se înregistreze o creștere cu 50 % a numărului evaluărilor de specii (de la 52% la 78%) efectuate conform Directivei Păsări care indică o stare favorabilă sau îmbunătățită.

Dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional

În domeniul conservării biodiversităţii şi utilizării durabile a componentelor sale cadrul legislativ este unul consolidat, însa mai există unele lacune la nivelul legislaţiei secundare şi unele inadvertenţe, neconcordanţe şi lacune în legislaţia sectorială.

Reglementarea de bază în domeniul conservării biodiversităţii o constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările si completările ulterioare ce asigură transpunerea în totalitate a legislaţiei comunitare din domeniu, reprezentată de Directiva Consiliului nr. 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice modificată prin Directiva 2009/147/EEC (numită pe scurt Directiva „Păsări”) şi Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice (numită pe scurt Directiva „Habitate”). La aceasta se adaugă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

La nivel general, principala problemă legată de cadrul legislativ existent o constituie modificarea foarte frecventă a acestuia, în principal datorată faptului că procesul de adoptare a fost întotdeauna unul rapid, timpul alocat dezbaterilor fiind nesemnificativ, iar factorii interesaţi nu au fost în general informaţi şi conştientizaţi cu privire la importanţa şi necesitatea conservării biodiversităţii naţionale. Modificările în regim de urgenţă au făcut ca în momentul de faţă să fie omise o serie de sancţiuni pentru nerespectarea unor prevederi legale deja stabilite.

Utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

În lipsa unor reglementări specifice şi a cadrului instituţional adecvat pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a speciilor strict protejate de interes comunitar şi naţional în afara ariilor naturale protejate, conservarea acestora se face în momentul de faţă efectiv doar în ariile naturale protejate, în afara acestora aplicarea prevederilor legale ce stabilesc măsurile generale de protecţie fiind destul de dificilă. Acest fapt determină şi lipsa unor Planuri de acţiune pentru conservarea speciilor protejate. Dintre toate speciile protejate până în prezent PACSP au fost realizate pentru: urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus), rața roșie (Aythya nyroca), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). În ceea ce privește coridoarele de migraţie pentru speciile strict protejate, acestea sunt încă insuficient identificate şi delimitate.

Amenajarea teritoriului

Ordonanță de Urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.

22

Având în vedere prevederile anexei V din Regulamentul (UE) nr. 1089/2010 al Comisiei modificat prin Regulamentul (UE) 1312/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 referitor la interoperabilitatea serviciilor de date spațiale, în scopul reglementării acestei situaţii este absolut necesară modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare, prin corelarea prevederilor Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, cu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi legislaţia subsecventă, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare și Ordonanței nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată; luând în considerare Memorandumul din 12 februarie 2016 privind aprobarea planurilor de management pentru arii naturale protejate, condiţionalitate pentru finalizarea implementării proiectelor finanţate în cadrul Axei Prioritare 4 “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii” a Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013; în considerarea faptului că în lipsa reglementării limitelor ariilor naturale protejate, se generează riscuri în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, acest lucru putând genera dezangajări de sume alocate României, acest fapt vizând interesul public și constituind situație de urgență și extraordinară a căror reglementare nu poate fi amânată; având în vedere că procesul de desemnare a ariilor naturale protejate este unul continuu, iar delimitarea acestora s-a făcut în conformitate cu prevederile Ghidului tehnic privind specificațiile tehnice ale datelor spațiale aferente temei Zone Protejate - D2.8.I.9, aprobate conform prevederilor Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Uniunea Europeană (INSPIRE) și prevederile din Regulamentului (UE) nr. 1089/2010 din 23 noiembrie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește interoperabilitatea seturilor și serviciilor de date spațiale; având în vedere că în absența actului normativ, beneficiarii proiectelor finațate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, Axa Prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, obiective specific 4.1 Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate nu pot implementa acțiunile propuse, fapt de natură să determine blocarea și/sau întârzierea efectivă a proiectelor și implicit să determine dezangajarea sumelor alocate anual.

Controlul speciilor invazive

Speciile alohtone reprezintă speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă sau indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască.

Pentru a deveni invazivă, o specie alohtonă trebuie să se naturalizeze, adică odată pătrunsă pe teritoriul naţional în ecosisteme naturale reuşeşte să se reproducă şi prin creşterea efectivelor populaţionale în sistem concurenţial poate elimina anumite specii autohtone (native) şi poate produce diferite pagube economice. Nu reprezintă pericol de a deveni invazivi, indivizii care s-au aclimatizat (au reuşit să supravieţuiască în noile condiţii de biotop), dar care nu au capacitatea de a se reproduce pe cale naturală.

La nivel naţional nu există o evidenţă clară a numărului de specii alohtone, invazive, singura centralizare a datelor şi informaţiilor legate de acestea realizându-se in baza de date europeană Inventarul Distribuţiei Speciilor Invazive din Europa (Delivering Alien Invasive Species Inventories for Europe – DAISIE), de către cercetători, în mod benevol. Conform datelor din această bază de date numărul speciilor invazive pe diferite grupe taxonomice este următorul: (18 specii de fungi, 3 chromista, 2 specii de briofite, 275 specii de plante vasculare, 7 specii de aranee, 2 specii de artropode,

23

132 specii de insecte, 2 specii de păsări, 7 specii de mamifere şi 1 specie de reptile). În 2006 a fost elaborată lista celor mai invazive specii alohtone ce ameninţă biodiversitatea Europei. Ea cuprinde 165 de specii, cele mai multe fiind plante vasculare (39), peşti (20), crustacee (14) şi moluşte (13). Este necesară evaluarea numărului de specii cuprinse în această listă prezente în diferitele ecosisteme din România.

La nivel naţional au fost realizate o serie de programe de cercetare dintre care amintim Sistemul de Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (Proiect CNCSIS 33379/2004) şi Identificarea plantelor străine invazive şi potenţial invazive din România şi evaluarea impactului asupra habitatelor naturale şi seminaturale în vederea iniţierii măsurilor de prevenire şi control (Proiect CNCSIS 1107/33379/2004). În 2007 existau pe teritoriul României un număr de 435 specii de plante dintre care 96 au fost introduse deliberat ca specii decorative (Anastasiu & al., 2004). Numărul este subestimat deoarece la nivel naţional nu s-a realizat un studiu exhaustiv.Deşi la nivel european Institutul European pentru Politici de Mediu (Institute for European Environmental Policy – IEEP) asigură suportul tehnic pentru Strategia Europeană în ceea ce priveşte speciile invazive, în raportul elaborat în august 2009 România nu şi-a actualizat datele, iar în tabelul legat de informaţiile despre evoluţia speciilor cu impact demonstrat (asupra mediului, social şi economic) lipsesc datele.

Nu există o strategie la nivel naţional pentru speciile invazive, iar în ceea ce priveşte deţinerea şi comercializarea speciilor cu caracter invaziv la nivel naţional nu există un cadru legislativ şi politici pentru a controla deţinerea şi comercializarea.

În România, cu puţine excepţii fenomenul de invazie a speciilor alohtone a fost de cele mai multe ori ignorat atât de comunitatea ştiinţifică în ansamblu, cât şi de factorii cu putere de decizie. În literatura de specialitate au fost menţionate sporadic unele specii noi apărute în biota autohtonă, dar aceste articole nu au fost urmate, decât în puţine cazuri, de studii ecologice ample care să arate cum s-a realizat aclimatizarea şi naturalizarea acestor specii.

În privinţa speciilor alohtone, legislaţia românească este încă la început. Există, totuşi bazele pentru includerea acestui fenomen într-un cadru legislativ adecvat, baze create prin ratificarea unor tratate sau acorduri internaţionale, dar şi prin unele reglementări interne. În anul 2009 a fost adoptat Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare, pe teritoriul național.

Factori de succes

Realizarea țintelor asumate în conformitate cu Anexa 2 privind obiectivele strategice și programele.

Programul 1.1. este compus din următoarele măsuri, prin care se urmărește atingerea obiectivului propus:

24

Tabelul 2. Obiectivul Strategic 1: Măsurile Programului 1.1

1.1.1

Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare.

Măsura 1.1.2. Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate.

Măsura 1.1.3: Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice.

Măsura 1.1.4: Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate.

Măsura 1.1.5. Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000.

Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural)

Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecine

Măsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege


Măsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare

Măsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare

Măsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP

Măsura 1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţii

Măsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosisteme

Măsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri

Măsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a

Măsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie

Măsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru diferite scopuri

Măsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot raspândi și naturaliza în ecosistemele acvatice

Măsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim

Măsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora

Măsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive

Măsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive

25

Obiectivul Strategic 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu

respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului

Obiective și ținte la nivel național

Conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, dar și Directivelor care reglementează anumite fluxuri de deșeuri, este necesar ca România să atingă următoarele obiective:

• un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări;

• 60% valorificare anuală a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională;

• din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de 45% şi din 01 ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţa naţională;

• să colecteze separat biodeşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

Politici și strategii

În anul 2013, Guvernul României a adoptat a doua Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020 prin care îşi propune, următoarele direcţii de acţiune principale:

• prioritizarea eforturilor în domeniul gestionării deşeurilor în linie cu ierarhia deşeurilor;

• dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deşeuri şi reutilizarea, promovând utilizarea durabilă a resurselor;

• creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile;

• promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje;

• încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate.

În ceea ce privește Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor a fost aprobat la sfarșitul anului 2017 prin HG nr. 942/2017 si cuprinde măsurile necesare pentru punerea in aplicare a SNGD, acoperind perioada 2018-2025.

Planul de acțiune pentru implementarea PNGD conține măsuri, termene, responsabili și surse de finanțare pentru următoarele tipuri/fluxuri de deșeuri:

- deșeuri municipale; - fluxuri speciale: deșeuri de ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri

de baterii și acumulatori, vehiscule scoase din uz, uleiuri uzate, deșeuri din construcții și demolări, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești, deșeuri cu conținut de PCB, deșeuri de azbest;

- deșeuri industriale; - deșeuri rexzultate din activiățile unităților sanitare și veterinare; - deșeuri din agricultură silvicultură și pescuit

26

Generarea și gestionarea deşeurilor municipale

• Cantitatea de deşeuri municipale generate - 4956075 tone în anul 2014;

• La nivel național, colectarea deșeurilor municipale nu este generalizată, iar pentru populația care nu este deservită de servicii de salubritate se calculează utilizând următorii indici de generare: 0,9 kg/loc/zi pentru mediul urban și 0,4 kg/loc/zi pentru mediul rural.

• Gradul de reciclare realizat pentru deşeurile municipale în anul 2014 – 13,07 %; valoarea a fost calculată prin însumarea cantităţilor reciclate pentru următoarele tipuri de deşeuri:

o deşeuri menajere şi asimilabile şi din servicii municipale colectate de operatorii de salubritate

o deşeuri menajere generate şi necolectate de operatorii de salubritate o deşeuri reciclabile provenite de la populaţie, colectate prin intermediul operatorilor

economici autorizaţi, alţii decât operatorii de salubritate (hârtie și carton, metale, plastic, sticla, lemn, biodegradabil, textile, DEEE, deşeuri de baterii şi acumulatori)

• Eliminarea deșeurilor municipale se realizează în mare măsură prin depozitare. Până în prezent, în România nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale.

• In anul 2014, depozitarea deșeurilor municipale s-a realizat pe 34 depozite conforme și 25 depozite neconforme. La sfârşitul anului 2017, erau autorizate și în operare 38 de depozite conforme pentru deşeuri municipale, 144 instalaţii de sortare şi transfer și 22 de instalaţii şi platforme pentru compostarea deşeurilor biodegradabile municipale. La data de 16 iulie 2017 s-a sistat activitatea de depozitare a deșeurilor municipale pe depozitele neconforme conform calendarului prevăzut în HG 349/2005, rămânând în funcțiune doar depozitele conforme.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a deșeurilor de ambalaje se regăsește în deșeurile menajere, atingerea obiectivului de valorificare de minim 50%, stabilit prin Directiva nr. 2008/98/CE trebuie să se bazeze pe o evoluție foarte importantă a colectării separate a acestor deșeuri. Conform Planului de Implementare a directivei, România trebuie să implementeze etapizat un sistem de colectare separată a deșeurilor de ambalaje.

Pentru creșterea gradului de colectare separată și reciclare a deșeurilor municipale, Guvernul României a adoptat OUG nr.74/2018 care completează și clarifică legislația în domeniul gestionării deșeurilor prin:

- Aplicarea instrumentelor economice (plătește pentru cât arunci, contribuția pentru economie circulară)

- Introducerea indicatorilor de performanță pentru stimularea colectării separate a deșeurilor reciclabile din deșeurile municipale

- Introducerea sistemului garanției-returnare pentru amabalajele primare reutilizabile - Reglementarea răspunerii extinse a producătorului în concordanță cu ultimele modificări

legislative la nivel european (Directiva 852/2018)

Sisteme Integrate de Management a Deșeurilor

În scopul atingerii țintelor și alinierii tării noastre la o societate a reciclării, în România există, în diferite grade de finalizare, la nivelul județelor, Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor (SMID). În momentul în care acestea for fi finalizate, va fi asigurată baza pentru implementarea politicilor și acțiunilor în domeniul managementul deșeurilor și, în mod firesc, gradul de colectare selectivă și de reciclare al deșeurilor va crește. Prin implementarea integrală a sistemelor de management al deșeurilor (SMID), finanțate din fonduri europene: • vor fi construite 18 depozite noi conforme, • 3 depozite existente vor fi extinse • vor fi închise 117 depozite neconforme existente. • aproximativ 11.613.000 persoane vor beneficia de rezultatele acestor proiecte.

27

Uniunea Europeană intenționează reducerea utilizării depozitării pentru eliminarea deșeurilor, propunând un obiectiv de creștere a ponderii energiei Abordarea Uniunii Europene în ceea ce privește energia și clima din ultimii 10 ‐15 ani a fost direcționată spre reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea ponderii energiei regenerabile și reducerea dependenței de importurile de energie. Aceste trei obiective merg în paralel atunci când energia este recuperată din deșeuri. În prezent, România are o capacitate neglijabilă de a recupera energie din deșeuri comparativ cu procente de 35‐50% în stațiile de procesare a deșeurilor în energie din țări precum Olanda, Germania, Austria, Belgia, Danemarca și Suedia. Cu toate acestea, necesitatea de investiții noi/sporite în sectorul procesării deșeurilor în energie în vederea îndeplinirii obiectivelor directivelor privind depozitele deșeuri se va baza pe studii suplimentare.

Figura 4. Tratarea deșeurilor municipale

Figura 5. Rata de reciclare a deșeurilor municipale

Sursa: Eurostat

28


Obiectivul Strategic 2. Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și

promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului

Programul 2.1. Îmbunătățirea procesului de

elaborare și coordonare a politicii în domeniul

managementului deșeurilor

Programul 2.2. Protejarea mediului și a sănătății

umane prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind

gestionarea siturilor contaminate

Programul 2.3. Protejarea mediului și a sănătății

umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea

unitară substantelor periculoase

Măsuri Programul 2.1. Măsura 2.1.1.1. Prevenirea

generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare

Măsura 2.1.1.2. Colectarea deseurilor in vederea asigurarii

unui grad inalt de reciclare Măsura 2.1.1.3. Reciclarea si alte

actiuni de valorificare a deșeurilor Măsura 2.1.1.4. Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru

mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri

care nu pot fi valorificate Măsura 2.1.2.1. Clarificarea

prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare

Măsura 2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software

Măsura 2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea

validării corespunzătoare a datelor

Măsura 2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator și de

teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul

laboratoarelor ANPM și APM Măsura 2.1.3.2. Instruirea

personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM

pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului

Măsura 2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind

analiza, caracterizarea și încadrarea deșeurilor

Măsuri Programul 2.2. Măsura 2.2.1.1: Sprijin pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor

contaminate Măsura 2.2.1.2: Realizarea de

campanii de instruire și campanii de conștientizare și informare pentru punerea în aplicare a

metodologiei de investigare a siturilor potențial contaminate și a celor contaminate, precum și a

metodologiei de remediere a siturilor contaminate

Măsuri Programul 2.3. Măsura 2.3.1.1. Revizuirea /

inbunătățirea cadrului legislativ Măsura 2.3.1.2: Pregatirea

expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau

subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative

in domeniul managementul chimicalelor

Măsura 2.3.1.3. Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din

domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF

Măsura 2.3.2.1. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii

prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru

implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de

informatii pe domeniu, activitatea de HD

Măsura 2.3.2.2. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii

prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru

inspectie si control Măsura 2.3.2.3. Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE

pentru domeniul chimicale

29


Impacturi

Indicator de Impact 2.1: Deșeuri – Procentul de conformare cu angajamentele asumate la nivel național (Valoare referință 13.8% / Ținta 2021: 50%)

• Până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

• Până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări;


- din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de 45% şi din 01 ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţa naţională; - reducerea cantității depozitate de biodeșeuri cu 35 % față de valoarea de referință (4,80 mil. tone în 1995, țintă 2020: 35 %) - conformarea depozitelor de deseuri conform Trataulul de Aderare (valori de referință, 20 municipale, 39 industriale, țintă 100 % în 2020)

Indicator impact 2.2: Situri contaminate – eliminarea suprafețelor contaminate până în 2050

Indicator impact 2.3: Substanțe periculoase – reducerea efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane prin managementul in conditii de siguranta a activitatilor de producere, comercializare si utilizare a substantelor periculoase (Tinte cf. programului stabilit de UE)

Rezultate

Rezultat 2.1.2. Întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin legislaţia specifică europeană şi naţională (inclusiv Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor)

• Indicator de Rezultat: îmbunătăţirea sistemelor de raportare a datelor şi informaţiilor (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0)

• Indicator de Rezultat: creşterea numărului de raportori şi a calităţii datelor (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0)

Rezultat 2.1.3. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării de determinări specifice, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor.

• Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități de analiză a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Valoare referință 30 / Ținta 2021: 50)

• Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor, monitorizarea mediului, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor (Valoare referință 65 / Ținta 2021: 90)

• Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin ghiduri și proceduri a activității de analiză, respectiv caracterizare și încadrare a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Valoare referință 75 / Ținta 2021: 90)

Rezultat 2.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării siturilor contaminate în vederea reducerii suprafetelor ocupate de situri contaminate

• Indicator rezultat: întărirea capacității administrative a MM de a dezvolta și implementa politica de gestionare a siturilor contaminate, prin dezvoltarea metodologiilor privind investigarea și evaluarea poluării și remedierea solului și subsolului, precum și documentelor necesare pentru punerea în aplicare a regulilor şi

30

a surselor de finanţare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”.

• Indicator rezultat: numar situri investigate/numar de situri remediate (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 100%)

Rezultat 2.3.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane

• Indicator rezultat: cresterea efectivitatii masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ (% conformare in urma măsurilor de control) (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0)

Rezultat 2.3.2. Reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii alternative pentru utilizarea substantelor periculoase

• Indicator rezultat: Efectivitatea masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0)

• Indicator rezultat: Indicator de rezultat numar de substante/dosare conform Anexa XV la REACH, la care a fost participare RO (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0)

Țintele marcate cu albastru sunt orientative, pentru exemplificare, fiind necesare în această etapă pentru testarea aplicației informatice privind managementul strategic la nivelul instituțiilor din administratia publică centrală. Valorile vor fi stabilite de MM în etapele următoare.

Resursele bugetare de la bugetul de stat pentru implementarea măsurilor și atingere rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 272.530(000 Lei).



Total (RON)


2019 2020 2021 2022

P 2.1

Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii

în domeniul managementului deșeurilor

129.915

30.613

31.995

33.158

34.148

P 2.2

Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind

gestionarea siturilor contaminate

30.331

7.044

7.523

7.765

8.000

P 2.3

Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea

măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase

112.285

26.922

27.418

28.552

29.392

Total OS 2 272.530 64.579 66.936 69.475 71.541

Programul 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor

Justificare

Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare duce la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.

Colectarea separată a deșeurilor asigură un grad mai inalt de valorificare și reciclare, ducând la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de

31

materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.

Reciclarea deșeurilor duce la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.

Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate contribuie la reducerea impactului asupra mediului și protejarea sănătății populației.

De asemenea, întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin legislaţia specifică europeană şi naţională va contribui la îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor.

Obiective

În condițiile urmăririi îndeplinirii obiectivelor și țintelor ambițioase stabilte la nivel național, este necesar ca MM să întreprindă o serie de acțiuni menite în principal să consolideze cadrul legislativ, să promoveze dezvoltarea cercetării și dezvoltarea de parteneriate și să urmărească implementarea eficace a politicii la nivel național în domeniul managementul deșeurilor. Programul 2.1 urmărește îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor.

Indicator rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și control (%)

Descriere

Printre acțiunile vizate de program se numără:

- Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor, respectiv PNPGD. Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării / monitorizării / evaluării acestora;

- Elaborarea/modificarea de documente strategice și acte normative, privind: o Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autorităţile publice locale, ce vor viza

următoarele aspecte: prevenirea generării deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;

o Realizare de parteneriate cu ONG, factori interesați pentru realizarea de campanii de conștientizare;

o Controale tematice în domeniul colectării separate a deșeurilor;

o Susținerea valorificării energetice a deșeurilor; o Susținerea și dezvoltarea acțiunilor privind compostarea individuală a biodeșeurilor; o Utilizarea instrumentelor economice pentru stimularea reciclării / valorificării

deșeurilor.

Programul complet include măsuri specifice pe fiecare palier din ierarhia deșeurilor, care sunt prezentate pe larg în anexă.

Factori de succes


32


2.1.1

Măsura 2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare.

Măsura 2.1.1.2. Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare.

Măsura 2.1.1.3: Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor.

Măsura 2.1.1.4: Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate.

2.1.2

Măsura 2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare

Măsura 2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software

Măsură 2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor

2.1.3

Măsura 2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM

Măsura 2.1.3.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului.

Măsura 2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și încadrarea deșeurilor.

Programul 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Justificare

Gestionarea siturilor contaminate poate conduce la minimizarea efectelor negative prin reducerea numărului de situri contaminate din România, contribuind astfel la protejarea sănătății umane și mediului de efectele contaminanților rezultați din activitățile antropice, cu respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă.

Remedierea siturilor contaminate este una dintre principalele componente ale dezvoltării durabile a comunităților la fiecare nivel administrativ. Ea poate sta la baza îmbunătățirii condițiilor de mediu, coeziunii sociale și creșterii economice. În acest sens, se are în vedere introducerea de reglementări funcționale privind prioritizarea remedierii terenurilor ce ar putea prezenta un risc inacceptabil pentru sănătatea umană și mediu din cauza moștenirii contaminării ca urmare a activităților industriale trecute. Aceste terenuri pot fi în proprietate publică sau privată, încă în exploatare (activitate curentă) sau scoase din uz (activitate trecută), suspecte de a fi „contaminate”. De asemenea, domeniul siturilor contaminate este guvernat de principiul ”poluatorul plătește”. Ca urmare, rezultatul acestei metodologii este constituirea unor instrumente legislative, tehnice și economice în domeniul siturilor contaminate care să stabilească criteriile în baza cărora cineva trebuie să își asume responsabilitatea unor acțiuni de îndreptare/remediere privind contaminările, conform principiului „poluatorul plătește”. Realizarea acestor documente va asigura premisele pentru întărirea capacitații instituționale a structurilor responsabile din domeniul protecției mediului din România pentru punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării siturilor contaminate.

Obiective

Obiectiv Program: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Indicator rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și control (%)

33

În cadrul Programul Operațional ”Capacitate Administrativă” 2014-2020, a fost aprobată cererea de finanțare cu titlul“ Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a implementa politica în domeniul managementului deșeurilor și al siturilor contaminate – C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21, proiect care își propune ca principal obiectiv întărirea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a dezvolta și implementa politica de gestionare a deșeurilor și siturilor contaminate, prin elaborarea:

• Metodologiei și conținutului raportului geologic de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului, criteriile și indicatorii de evaluare a poluării mediului geologic;

• Metodologiei de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate, precum și a criteriilor clare de intervenție pentru acțiunile de remediere (criterii de prioritizare a intervenţiei asupra siturilor contaminate);

• Metodologiei privind regulile şi sursele de finanţare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”, dar și pentru stabilirea datei până la care statul este responsabil pentru poluarea solului, subsolului şi a apei subterane, pentru stabilirea procentului de acoperire de către stat a costurilor privind remedierea siturilor contaminate, respectiv pentru decontarea activităţilor de remediere a siturilor contaminate.

Realizarea acestor obiective va asigura dezvoltarea sistemelor și standardelor menite să optimizeze procesul decizional la nivelul MM privind politica în sectorul de situri contaminate. Gestionarea siturilor contaminate poate conduce la minimizarea efectelor negative prin reducerea numărului de situri contaminate din România, contribuind astfel la protejarea sănătății umane și mediului de efectele contaminanților rezultați din activitățile antropice, cu respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă.

Descriere

Documentele vor fi elaborate în cadrul Programul Operațional ”Capacitate Administrativă” 2014-2020, prin proiectul “Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului de a implementa politica în domeniul managementului deșeurilor și al siturilor contaminate – C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21. Acest proiect care își propune ca principal obiectiv întărirea capacității administrative a Ministerului Mediului de a dezvolta și implementa politica de gestionare a deșeurilor și siturilor contaminate, prin elaborarea metodologiilor care vor conduce la atingerea obiectivelor strategice pe termen scurt, mediu și lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării și remedierii siturilor contaminate.

Realizarea acestor metodologii în domeniul siturilor contaminate va sprijini și completa cadrul legislativ existent în acest domeniu constituind acte subsecvente de aplicare a legislației in vigoare și vor contribui la realizarea pe termen scurt, mediu și lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării și remedierii siturilor contaminate, prin dezvoltarea și aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru investigarea și remedierea siturilor contaminate. Necesitatea elaborării unor criterii clare de prioritizare (intervenție) pentru acțiunile de remediere, care să țină cont de condițiile tehnice și fizico-chimice concrete, vor sprijini autoritatea de reglementare competentă să poată lua decizia de introducere a amplasamentului contaminat într-o etapă de remediere.

Realizarea acestor metodologii va asigura premisele pentru întărirea capacitații instituționale a structurilor responsabile din domeniul protecției mediului din România pentru punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării siturilor contaminate.

Campaniile de conștientizare, informare și instruire vor conduce la dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale (inclusiv a factorilor de decizie la nivel politic), dar și a personalului din cadrul autorităților publice locale în domeniul situri contaminate.

34

Factori de succes

MM, prin implementarea proiectului, contribuie la creșterea gradului de responsabilizare a instituțiilor

publice din sistemul național de protecție a mediului fără a afecta dreptul generațiilor viitoare de a

beneficia de resursele economice, sociale și de mediu. Mai mult, activitatea de instruire are în vedere

organizarea campaniilor de conștientizare, informare și instruire cu privire la tematica siturilor

contaminate. Persoanele instruite vor putea utiliza abilitățile și cunoștințele dobândite prin

intermediul metodologiilor elaborate în cadrul acestui proiect atât la direcționarea, dirijarea și

administrarea eforturilor angajaților pentru a atinge obiectivele stabilite, cât și la abordarea

problemelor de mediu în complexitatea lor, la adoptarea unor politici integrate de soluționare a

problemelor de mediu, sociale și economice, la promovarea ecosistemelor sănătoase, la utilizarea

eficientă a resurselor.


2.2.1

Măsura 2.2.1.1. Sprijin pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate.

2.2.2

Măsura 2.2.1.2. Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului.

Programul 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substanțelor periculoase

Justificare

Programul propus urmărește realizarea atribuțiilor MM conform H.G. 19/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative, anume o relansare a cooperării interministeriale, o simplificare a cadrului legislativ, îmbunătățirea expertizei specialiștilor implicați în aceste activități.

Obiective

Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase.

Indicator de rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și aplicare a cadrului legislativ

Descriere

Referitor la modificarea cadrului legislativ se vor urmări în principal:

• Modificarea Legii nr.360/2003privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase – implementarea prevederilor Regulamentelor UE pe domeniul chimicale;

• Modificarea HG nr.658/ 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene privind detergenţii – implementare regulament UE;

• Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 477/2009 privind stabilirea dispoziţiilor referitoare la sancţiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei.

35

Prin intermediul Mecanismului financiar SEE 2014 au fost asigurate o prima pregatire specifică a personalului implicat în domeniu din cadrul instituțiilor din coordonarea/subordonarea MM, alte ministere pe domeniul muncă şi sănătate şi inspectie pe domeniile menționate.

Factori de succes

Bugetul alocat și mărirea numărului de experți în procedurile stabilite.

Comunicarea fluentă și eficientă între autorități în format electronic și nu numai. Schimbul de informații în mediu organizat în cadrul unei platforme desemnate (de exemplu, Forumul chimicalelor din România).


2.3.1 Îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane

Măsura 2.3.1.1. Revizuirea / inbunătățirea cadrului legislativ

Măsura 2.3.1.2. Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practica a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor

Măsura 2.3.1.3. Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii

Măsura 2.3.1.4. Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF

2.3.2 Reducerea utilizării substanțelor periculoase și adoptarea de soluții alternative pentru utilizarea substanțelor periculoase

Măsura 2.3.2.1. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD

Măsura 2.3.2.2.Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control

Măsura 2.3.2.3. Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE (COM, CONS, ECHA) pentru domeniul chimicale

36

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea sistemului național de meteorologie

Administraţia Naţională de Meteorologie, funcționează în baza Legii 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare, fiind autoritatea tehnică națională în domeniul meteorologiei şi climatologiei, aflată sub autoritatea Ministerului Mediului.

În conformitate cu Legea 216/2004 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare, Administraţia Naţională de Meteorologie desfăşoară activităţi de interes public naţional și activități de securitate națională, în concordanţă cu recomandările Organizaţiei Meteorologice Mondiale, având ca scop asigurarea protecţiei meteorologice a vieţii şi a bunurilor.

Administraţia Natională de Meteorologie este finanţată de la Bugetul de Stat pentru realizarea următoarelor activităţi de interes naţional:

• Realizarea programului de observaţii si măsurători meteorologice la suprafată şi în altitudine;

• Realizarea schimbului de informaţii meteorologice în timp real şi integrarea în sistemul international de veghe meteorologica;

• Realizarea prognozelor şi avertizărilor meteorologice în vederea reducerii impactului fenomenelor meteorologice periculoase asupra populaţiei şi a mediului.

• Administraţia Naţională de Meteorologie desfăşoară de asemenea, conform art. 1 din Legea 216/2004, cu modificările și completările ulterioare, următoarele activitaţi cu specific pentru apărare si securitate naţională:

• Realizează studii şi cercetări privind identificarea şi evoluţia zonelor vulnerabile la diverse fenomene meteorologice severe, precum secetă, deşertificare, inundaţii şi altele asemenea, absolut necesare la elaborarea strategiei naţionale de prevenire şi diminuare a efectelor schimbărilor climatice;

• Identifică, monitorizează şi analizează situaţiile şi zonele în care este posibil să se intervină activ în atmosferă în vederea modificării regimului precipitaţiilor atmosferice;

• Elaborează prognoze ale câmpului de poluant în cazul unui accident chimic sau nuclear pentru asigurarea protecţiei populaţiei.

• Astfel, prin obiectul de activitate, Administrația Națională de Meteorologie asigură la nivel național și internațional următoarele:

• Supravegherea permanentă a mediului aerian prin observații și măsurători specifice privind parametri de stare și fenomenele asociate, precum și compoziția chimică a atmosferei;

• Elaborarea si difuzarea de avertizări în situația producerii de fenomene meteorologice periculoase, potențial provocatoare de pagube, în vederea reducerii și limitării impactului socio-economic al acestora la nivel național;

• Realizarea Fondului național de date meteorologice și administrarea băncii naționale de date meteorologice (în România sunt 20 de stații meteorologice cu șiruri de măsurători și observații zilnice de peste 100 de ani și 160 de stații cu măsurători și observații zilnice de peste 50 de ani);

• Realizarea de studii climatice și de monitorizare a climei în scopul identificării schimbărilor observate și scenarii de evoluție a climei;

• Realizarea schimbului internațional de date și infomații către organismele internaționale: Organizația Meteorologică Mondială, Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) și Centrul European pentru Prognoze de Vreme pe Durată Medie (ECMWF), Programul Operațional pentru Schimbul Informațiilor de la Radarele Meteorologice din cadrul Serviciilor Meteorologice Europene (EUMETNET).

37


Obiectivul Strategic 3. Dezvoltarea sistemului național de meteorologie

Programul 3.1. Programul național de meteorologie

Măsuri Programul 3.1. Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice

Măsura 3.1.1.2. Realizarea de observații și măsurători meteorologice in reteaua națională Măsura 3.1.1.3. Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase

Măsura 3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice Măsura 3.1.1.5. Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetării schimbărilor

climatice Măsura 3.1.1.6. Asigurarea schimburilor internaționale de date, în conformitate cu obligațiile asumate în

cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET și GMES Măsura 3.1.1.7. Dezvoltarea de produse și servicii climatice în conformitate cu cadrul GFCS al OMM

Măsura 3.1.1.8. Diseminarea informațiilor meteorologice în vederea fundamentării deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a

dezastrelor naturale


Impacturi Gradul de realizare a programului meteorologic national (%) (Unitate: % / Valoare referință: nu este cazul / Țintă 2019: 100 / Țintă 2022: 100)

Rezultate

Rezultat 3.1.1. Realizarea programului național de meteorologie

• Indicator de rezultat: gradul de realizare a prognozelor meteorologice in 24 h (Unitate: % / Valoare referință: 86,77 / Țintă 2019: 86,77 / Țintă 2022: 86,77 )

• Indicator de rezultat: Gradul de realizare a avertizarilor meteorologice in 24 h (Unitate: % / Valoare referință: 92,63 / Țintă 2019: 92,63 / Țintă 2022: 92,65)

• Indicator rezultat: Mesaje transmise/receptionate in sistemul mondial de veghe meteorologica (Unitate: Nr. / Valoare referință: 5.497.375 / Țintă 2019: 5.510.000 / Țintă 2022: 5.570.000)

• Indicator rezultat: Observatii si masuratori meteorologice in reteaua nationala (Unitate: Nr. / Valoare referință: 24.264.895 / Țintă 2019: 24.270.000 / Țintă 2022: 24.300.000)

• Indicator rezultat: Sinteze, cercetari si studii de fundamentare climatologica (Unitate: Nr. / Valoare referință: 61 / Țintă 2019: 62 / Țintă 2022: 63)




Total (RON)


2019 2020 2021 2022

P 3.1 Programul național de

meteorologie 292.358 73.833 71.010 73.171 74.344

Total OS 3 292.358 73.833 71.010 73.171 74.344

38

Programul 3.1: Programul național de meteorologie

Justificare

Programul Meteorologic National cu finanțare de la Bugetul de Stat contribuie la:

• Asigurarea veghei meteorologice – contribuind astfel la susținerea deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central (Preşedinţia României, Secretariatul General al Guvernului României, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, etc), regional și local (prefecturi, primării, etc) privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (secetă, inundații, alunecări de teren, etc).

• Realizarea schimbului internațional de date și integrarea în sistemul internațional de veghe meteorologică – prin datele și informațiile furnizate de Administrația Națională de Meteorologie, este asigurată îndeplinirea de către România a obligațiilor internaționale în calitate de stat membru cu drepturi depline în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), al Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), al ECOMET, stat membru cooperant la ECMWF precum și participarea la realizarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare din cadrul diverselor grupuri de lucru internaționale, în scopul îmbunătăţirii prognozei numerice a vremii. Totodată, Administrația Națională de Meteorologie asigură participarea la programul prioritar al Comisiei Europene - Supravegherea Globala a Mediului si Securitate (GMES) și furnizează în timp real, către Cartierul General NATO date meteorologice de pe teritoriul României.

Obiective

Obiectivul strategic este reprezentat de dezvoltarea sistemului național de meteorologie, conform Anexa 2, privind obiectivele strategice si programele.

Descriere

Programul Meteorologic National cu finanțare de la Bugetul de Stat constă în:

Asigurarea veghei meteorologice prin:

• Exploatarea și întreținerea sistemului național de observații meteorologice;

• Exploatarea și întreținerea sistemului național de prognoze și avertizări meteorologice;

• Fundamentarea metodologică a activităților meteorologice operaționale;

• Exploatarea și întreținerea sistemului național de comunicații și informatică.

Administrația Națională de Meteorologie furnizează organizațiilor guvernamentale de la nivel central, local și regional, informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la scară națională și regională), cât și atenționări/avertizări meteorologice pentru fenomene meteo periculoase (ploi torențiale generatoare de viituri rapide și inundații la scară regională și locală, valuri de frig și de caniculă, viscol, etc., precum și informări privind evoluția fenomenului de secetă în România la nivel național/regional) utilizate în scopul gestionării situațiilor de urgență sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung.

Programul Meteorologic Național derulat de Administraţia Naţională de Meteorologie asigură de asemenea, datele suport în domeniul schimbărilor climatice și agrometeorologiei pentru Grupul tehnic de Lucru al Ministerului Mediului, conform obiectivelor Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice (2013-2020) în România (HG 529/2013) și a Programului privind schimbările climatice și o creștere economică verde, cu emisii reduse de carbon (2015), Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon (CRESC) și Planul naţional de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice.

39

În conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare al Comitetului Național pentru Combaterea Secetei, Degradării Terenului și Deșertificării din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Programul național de veghe meteorologică furnizează date meteorologice și agrometeorologice în scopul transmiterii de informații de specialitate necesare elaborării de măsuri pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt și mediu.

Realizarea schimbului internațional de date și integrarea în sistemul internațional de veghe meteorologică, prin:

• îndeplinirea obligaţiilor internaţionale în calitate de stat membru cu drepturi depline, în conformitate cu Deciziunea Nr. 1041/ 3 iulie 1948 privind aderarea Romaniei la Conventiunea Organizatiei Mondiale Meteorologice (OMM):

o transmiterea gratuită în sistemul global de telecomunicaţii meteorologice (GTS) a observațiilor și măsurătorilor de la 23 de staţii meteorologice din România, precum și a datelor de aerosondaj de la stația meteorologică București-Băneasa. Participarea României la Convenția Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) este obligatorie având în vedere necesitatea asigurării schimbului internațional de date și informații meteorologice efectuat între țările membre OMM, fără de care nu se poate realiza corespunzător activitatea de prognoză și avertizare meteorologică de către Serviciile Meteorologice Naționale;

o participarea la conferinţe tehnice privind intocmirea planului strategic al Regiunii a VI-a (Europa) a OMM;

o participarea experților din Administrația Națională de Meteorologie în Comisiile tehnice de specialitate ale OMM în scopul asigurării dezvoltării domeniului de activitate, după cum urmează:

- Comisia pentru Sisteme de Baza (CBS);

- Comisia pentru Instrumente si Metode de Observatii (CIMO);

- Comisia pentru Stiintele Atmosferei (CAS);

- Comisia pentru Agrometeorologie (CAgM);

- Comisia pentru Climatologie (CCI);

- Comisia pentru Oceanografie si Meteorologie Marina (COMM).

• îndeplinirea sarcinilor în calitate de stat membru cu drepturi depline, in baza Legii 164/2010 pentru aderarea României la Convenția privind crearea unei Organizații Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) și în conformitate cu rezoluția Consiliului nr. EUM/C/67/09/Res privind aderarea României la Conventia EUMETSAT:

o Administrația Natională de Meteorologie are acces la toate produsele EUMETSAT care sunt folosite atât în activitățile operaționale de prognoza vremii și avertizarea fenomenelor meteo periculoase, agrometeorologie, cât și în elaborarea de studii și cercetări de climatologie, teledetecție și sisteme geografice informaționale etc.

o Utilizarea datelor satelitare este esențială pentru îmbunatățirea prognozelor meteorologice și agrometeorologice printr-o monitorizare superioară a sistemelor noroase, precum și realizarea de studii și cercetări privind impactul schimbării climei în România;

o De asemenea, datele și produsele satelitare permit monitorizarea zonelor potențial afectate de precipitațiile abundente generatoare de inundații, poluări atmosferice accidentale, secetă, incendii de pădure, toate acestea acestea fiind folosite la luarea deciziilor în situații de urgență generate de fenomenele meteo periculoase;

o Importanța datelor meteo satelitare este esentiala și pentru activitatea de asistență meteorologică aeronautică (civila si militară) având în vedere accesibilitatea lor in timp quasi-real

40

și utilizarea acestora în prognoza aeronautică, fără de care nu se pot desfășura în siguranță operațiunile de zbor în spațiul aerian al României și întreaga rută de zbor.

• îndeplinirea sarcinilor în calitate de stat membru cooperant la ECMWF, în conformitate cu Legea 549/decembrie 2003 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Romania si Centrul European de Prognoze Meteorologice pe Durata Medie (ECMWF):

o Administrația Natională de Meteorologie are acces la rezultatele modelelor numerice ECMWF utilizate în activitatea de prognoză și avertizare meteorologică din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, precum și la realizarea de studii și cercetări privind impactul schimbărilor climatice în agricultură și alte sectoare economice (turism, energie, sănătate, etc).

o Pe baza prognozelor și avertizărilor de tip nowcasting elaborate cu ajutorul modelelelor numerice de la ECMWF se transmit informații foarte utile pentru gestionarea situațiilor de urgență provocate de fenomenele meteorologice sau hidrologice periculoase (precipitații abundente generatoare de viituri rapide și inundatii la scară regional și locală, valuri de căldur și frig, etc).

o Estimările meteorologice sezoniere furnizate de ECMWF se folosesc în realizarea estimărilor privind evoluția fenomenului de secetă pedologică la nivelul regiunilor de interes agricol din România, aceste informații fiind importante atât pentru factorii decizionali, cât și pentru fermieri în vederea reducerii efectelor asupra producției agricole.

• alte obligații și angajamente internaționale

o Participarea la realizarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare din consorţiile ALADIN şi COSMO, în scopul îmbunătăţirii prognozei numerice a vremii;

o Participarea cu date radar din reţeaua naţională în programul OPERA (OPErational Radar) din cadrul EUMETNET;

o Participarea cu avertizări meteorologice emise la nivel național în Programul European de alarmare EMMA (Meteoalarm) al EUMETNET;

o Participarea, de la 1 ianuarie 2008, in calitate de membru cu drepturi depline in cadrul ECOMET (grup de interes economic, creat de serviciile meteorologice ale tarilor din Uniunea Europeana, care se supune prevederilor acordurilor economice ale Comisiei Europene);

o Cooperarea in cadrul programului prioritar al Comisiei Europene denumit Supravegherea Globala a Mediului si Securitate (GMES);

o Cooperarea cu serviciile meteorologice din Austria, Franţa, Germania, Republica Cehă şi Ungaria;

o Furnizarea în timp real, la solicitarea primită de la Cartierul General NATO din Germania, a datelor meteorologice de pe teritoriul României.

Factori de succes


41


3.1.1 Realizarea programului național de meteorologie

Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice.

Măsura 3.1.1.2. Realizarea de observatii si masuratori meteorologice in reteaua nationala.

Măsura 3.1.1.3. Elaborarea de avertizari de fenomene meteorologice periculoase.

Măsura 3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice.

Măsura 3.1.1.5. Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetarii schimbărilor climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului naţional de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Schimbările 2016-2020.

Măsura 3.1.1.6. Asigurarea schimburilor internationale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES.

Măsura 3.1.1.7. Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM.

Măsura 3.1.1.8. Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung.

42

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului

a) Calitatea aerului

În România, calitatea aerului este reglementată, în prezent prin Legea 104/2011 privind calitatea

aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, care transpune prevederile Directivei 2008/50/CE

privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, ale Directivei 2004/107/CE

privind arseniul, cadmiul, nichelul și hidrocarburile policiclice aromatice în aerul înconjurător și ale

Directivei UE 2015/1480 de modificare a mai multor anexe la Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE

ale Parlamentului European și ale Comisiei prin care se stabilesc normele privind metodele de

referință, validarea datelor și amplasarea punctelor de prelevare pentru evaluarea calității aerului

înconjurător. Prin Legea nr. 104/2011 au fost stabilite la nivel național: 13 aglomerări (definite ca zone

care reprezintă o conurbație cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori sau, acolo unde populaţia

este mai mică decât sau egală cu 250.000 de locuitori, având o densitate a populaţiei pe km2 mai mare

de 3.000 locuitori) și 41 zone de evaluare şi gestionare a calității aerului (respectiv delimitările

administrative ale județelor).

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) a fost proiectată și echipată în perioada

2004-2009, respectând criteriile comune stabilite la nivel european, prevăzute de directivele

europene din domeniul calității aerului, în scopul asigurării monitorizării calității aerului înconjurător,

în mod unitar, pe întreg teritoriul țării. Reţeaua este formată din 148 de staţii de monitorizare, 41 de

laboratoare de analize şi 41 de centre de colectare şi prelucrare a datelor care funcţionează, la nivel

de judeţ şi al municipiului Bucureşti, în cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului, precum şi cele două

structuri înfiinţate la nivel naţional, Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului şi

respectiv Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului, care funcţionează în cadrul Agenţiei Naţionale pentru

Protecţia Mediului. Totodată, reţeaua integrează şi 110 panouri pentru afişarea datelor privind

calitatea aerului înconjurător în scopul informării publicului.

RNMCA este obiectiv de interes public național și se află în administrarea Ministerului Mediului.

Echipamentele care compun RNMCA sunt înscrise în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul

public al statului, sunt date în administrarea Ministerului Mediului și, prin contracte de comodat, sunt

date spre folosință către agențiile pentru protecția mediului.

Legislația în vigoare privind calitatea aerului, acolo unde se înregistrează depășiri ale valorilor limită,

impune elaborarea de planuri de calitate a aerului, iar conform prevederilor art. . 22 din Legea

104/2011, responsabilitatea pentru elaborarea şi implementarea măsurilor incluse în plan revine

primarilor. Autoritățile locale trebuie să elaboreze planuri de calitate a aerului astfel încât perioada de

depășire să fie cât mai scurtă cu putință. Conform legislației în domeniul calității aerului înconjurător,

autoritatea de mediu este responsabilă cu evaluarea calității aerului, iar autoritățile administrației

publice (primării, consilii județene), precum și titularii de activitate sunt responsabili pentru

elaborarea şi implementarea măsurilor incluse în planul de calitate a aerului și/sau planul de

menținere a calității aerului. Datele de calitate a aerului constituie obligație de raportare la Comisia

Europeană.

Ca urmare a acțiunii cu tema ,,Auditul performanței privind monitorizarea calității aerului și gestionarea eficientă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, alocate României prin protocolul de la Kyoto”, efectuată de Curtea de Conturi a României, s-a solicitat elaborarea unui

43

document de politică publică națională privind calitatea aerului în care să fie definite obiective clare, activități punctuale, indicatori de rezultat și responsabilități precise pentru fiecare dintre entitățile cu atribuții în ce privește calitatea aerului. Este necesară o planificare financiară multianuală care se va construi pornind de la obiectivele strategice iar alocarea resurselor financiare să se realizeze de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.

De asemenea, s-a solicitat desemnarea la nivel guvernamental a unui organism pentru coordonarea la nivel național a activităților tuturor autorităților cu atribuții în domeniul calității aerului.

b) Emisii atmosferice

Monitorizarea evoluției emisiilor de poluanți atmosferici în vederea respectării angajamentelor de

reducere a emisiilor având ca ani țintă anul 2020, și respectiv anul 2030 stabilite prin Legea nr.

293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici si respectiv prin Legea

271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe

distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la

Gothenburg la 1 decembrie 1999 și Legea nr. 263/2017 din 20 decembrie 2017 pentru acceptarea

amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a

Organismului Executiv, la Geneva la 30 aprilie - 4 mai 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării

atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la

reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie

1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei

de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 - 13 decembrie 2012, la

Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva

la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 se realizează prin

elaborarea şi actualizarea anuală a inventarelor naționale de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot,

compuși organici volatili, amoniac şi particule în suspensie, precum la interval de doi ani şi a

prognozelor naționale de emisii. Inventarele și prognozele de emisii constituie obligație de raportare

la Comisia Europeană si organismele internaționale.

c) Zgomot

Punerea în aplicare a legislației europene în domeniul zgomotului ambiant se realizează cu succes

moderat dar organizarea implementării în viitor a acesteia va necesita schimbări majore legislative din

urmatoarele motive:

• data de 31.12.2018 reprezintă termenul de transpunere în legislația națională a Directivei

2015/996/UE de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului;

• după intrarea în vigoare a noii legislații de transpunere a Directivei 2015/996/UE se abrogă toată

legislația națională secundară care face referire la ghiduri de realizare a zgomotului și metode

interimare de evaluare a zgomotului;

• după intrarea în vigoare a noii legislații de transpunere a Directivei 2015/996/UE trebuie asigurat

cadrul legislativ pentru implementarea Directivei 2015/996/UE, prin elaborarea unor noi ghiduri.

• De asemenea, la nivelul Ministerului Mediului trebuie achiziționat un software de cartare a

zgomotului care să conțină metodele comune de evaluare a zgomotului, astfel încât acesta să

poată fi utilizat inclusiv la realizarea unor aspecte de detaliu în noile ghiduri care trebuie elaborate.

44

d) Radioactivitatea mediului

Ţară membră UE începând cu 01.01.2007, România a optat pentru producerea de energie electrică cu

ajutorul centralelor nucleare. Varianta aleasă a fost reactorul de tip CANDU – 6, de 700 MW. În prezent

sunt operaţionale reactoarele nr. 1 şi nr. 2, urmând a ca în viitor să devină operațional și reactorul nr.

3.

De asemenea ciclul combustibilului nuclear în România acoperă mai multe ramuri industriale, precum:

extracţia şi procesarea minereului de uraniu, fabricarea combustibilului nuclear, depozitarea

deşeurilor radioactive şi purificarea apei grele.

Totodată, în țara noastră există două institute de cercetare în domeniul nuclear, care au sau au avut

reactoare nucleare de cercetare: la Măgurele (aflat în proces de dezafectare) şi Colibaşi (operaţional).

Alături de activitatea specifică domeniului nuclear, la nivel național există și alte domenii de activitate

pentru care trebuie luat în considerare și riscul de contaminare a mediului și populației datorat

materialelor radioactive naturale îmbogăţite tehnologic, precum producerea de îngrăşăminte

fosfatice, încălzirea populației prin intermediul termocentralor care folosesc cărbune, prin extracția

de gaze naturale și petrol etc.

Atât ţările vecine, cât și cele mai îndepărtate, dețin și operează o serie de reactoare nucleare care, în

cazul unor eliberări de efluenţi gazoși și/sau lichizi, contaminaţi radioactiv, pot afecta teritoriul

României. Cele mai apropiate fiind centrala nuclearo – electrică de la Kozlodui - Bulgaria, amplasată la

graniţa cu România (jumătate din teritoriul cuprins în zona de influenţă a CNE Kozlodui aflându-se în

România) și centrala nuclearo – electrică de la Paks din Ungaria, ale căror deversări gazoase și/sau

lichide pot afecta direct și țara noastră.

De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că depărtarea față de o centrală nuclearo-electrică care

suferă un accident nuclear nu înseamnă neapărat că norul de poluant nu poate atinge și teritoriul țării

noastre, cele mai recente exemple în acest sens fiind accidentul de la CNE Cernobîl din 1986, respectiv

CNE Fukushima-Daiichi din 2011. În ambele cazuri, condițiile meteo au favorizat dispersia poluanților

atmosferici în întreaga Emisferă Nordică.

Problemele de monitorizare a radioactivității mediului, precum și cele de avertizare/alarmare timpurie

a factorilor de decizie și a populației au căpătat o prioritate deosebită la nivel european și mondial și

implicit în România. Astfel, conform OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și

completările ulterioare, Legii nr. 111/1996 privind privind desfășurarea în siguranță, reglementarea,

autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare și funcționare al Rețelei Naționale de

Supraveghere a Radioactivității Mediului și HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de

securitate și siguranță nucleară, RNSRM asigură monitorizarea radioactivității mediului pe teritoriul

României, fiind furnizorul național de date pe acest domeniu, atât în situații normale, cât și în situații

de urgență.

45


Obiectivul Strategic 4. Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zomotului ambiant

și a radioactivității mediului

Programul 4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice

Programul 4.2. Zgomot ambiant

Programul 4.3. Radioactivitatea mediului

Măsuri Programul 4.1. Măsura 4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei

naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv extinderea rețelei prin

instalarea de noi stații de monitorizare/puncte de prelevare pentru măsurări fixe

Măsura 4.1.1.2. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POIM- pentru dezvoltarea RNMCA prin dotarea cu echipamente de monitorizare a poluanților atmosferici și instalarea lor în stațiile

de monitorizare noi și stațiile existente în RNMCA Măsura 4.1.2.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de

achiziție a serviciilor în scopul efectuării de studii privind evaluarea calității aerului prin modelarea

dispersiei poluanților în atmosferă Măsura 4.1.3.1. Elaborarea și depunerea cererii

de finanțare - POIM- pentru dezvoltarea unui sistem de prognoză a calității aerului pe termen

scurt Măsura 4.1.4.1. Elaborarea și depunerea cererii

de finanțare - POIM- pentru dezvoltarea unei baze de date unice de emisii în conformitate cu

cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aer

Măsura 4.1.5.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POCA - pentru Dezvoltarea capacității Ministerului Mediului privind

elaborarea politicilor și măsurilor naționale necesare în vederea respectării angajamentelor

naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici până în anul 2030

Măsura 4.1.6.1. Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu

conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua

Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia Europeana

Măsura 4.1.6.2. Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor și a planurilor de calitatea

aerului, în termele stabilite de legislația în vigoare și în formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC

şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii

şi raportări Măsura 4.1.6.3. Organizarea de întalniri cu toate

autoritățile cu responsabilități în domeniul

Măsuri Programul 4.2. Măsura 4.2.1.1.

Elaborarea documentație necesară pentru

demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu

software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent

Măsura 4.2.1.2. Întocmirea documentației

necesare pentru derularea procedurii de

achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri

pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de

cartare (evaluare) a zgomotului

Măsura 4.2.1.3. Întocmirea documentației

necesare pentru derularea procedurii de

achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri

pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului

în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și

de tipul sursei de zgomot

Măsuri Programul 4.3. Măsura 4.3.1.1.

Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea

răspunsului prompt în situații de urgență

Măsura 4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la

nivelul RNSRM

46

calității aerului, sub coordonarea SGG, în scopul definirii obiectivelor clare, a activităților

punctuale și a indicatorilor de rezultat. Se va pune accent pe conștientizarea tutoror autorităților privind responsabilitățile care le revin în acest

domeniu, precum și necesitatea alocării resurselor financiare multianuale, de către

fiecare autoritate implicată , pentru realizarea acestor obiective.

Măsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor

ANPM și APM Măsura 4.1.7.2. Instruirea personalului din cadrul

laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului

Măsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind evaluarea calității aerului înconjurător și emisii în

cadrul laboratoarelor ANPM și APM Măsura 4.1.8.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de

achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti,

adoptata la Stockholm la 22 mai 2001 Măsura 4.1.9.1 Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de

achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri

pentru limitarea emisiilor de amoniac Masura 4.1.10.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind

determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național,

conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi

(CLRTAP) Măsura 4.1.11.1. Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE Măsura 4.1.11.2. Crearea cadrului legislativ

pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

47


Impacturi

Număr de zone și aglomerări încadrate în regimul I și în regimul II de gestionare conform Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare (Unitate: Nr / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 0)

Număr de aglomerări, drumuri, căi ferate, aeroporturi și porturi pentru care se elaborează hărți strategice de zgomot și planuri de acțiune pentru gestionarea zgomotului (Unitate: Nr / Țintă 2019 / 2022: 20 aglomerări, 3326 Km de drumuri,. 482 Km de cai ferate, 11 aeroporturi și 3 porturi)

Număr de județe cu capacitate de avertizare/alarmare în timp real privind nivelul de radioactivitate al mediului (Unitate: Nr / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 0)

Rezultate

Rezultat 4.1.1. Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform cerințelor din legislația națională care transpune prevederile legislației europene în vigoare

• Indicator rezultat: Gradul de monitorizare îmbunătățită a calității aerului la nivelul autorităților publice responsabile, inclusiv prin extinderea rețelei prin dotarea cu noi stații fixe (Unitate: Nr / Valoare referință: 86 / Țintă 2019: 86 / Țintă 2022: 100)

Rezultat 4.1.2. Studii privind evaluarea calității aerului prin modelarea dispersiei poluanților în atmosferă, în toate zonele și aglomerările

• Indicator rezultat: Gradul de realizare a reevaluării area încadrării zonelor și aglomerărilor în regimuri de evaluare a calității aerului. (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 0)

Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice cu responsabilități în domeniu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a nivelului calității aerului

• Indicator rezultat: Gradul de realizare al prognozelor de calitate a aerului pe termen scurt și mediu (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 0)

Rezultat 4.1.4. Bază unică de date privind inventarierea poluanților emiși în aer conformă cu cerințele Directivei INSPIRE

• Indicator rezultat: Gradul de integrare într-o singură bază națională de date, a informațiilor furnizate/colectate pe diferite categorii de instalații și operatori economici (așa cum prevăd directivele specifice în vederea realizării raportărilor către CE) (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 0)

Rezultat 4.1.5. Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2016/2284/CE, precum și prin Protocolul Gothenburg revizuit

• Indicator rezultat: Gradul de realizare a prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici având ca an țintă, anul 2030 și pe cât posibil 2050 (Unitate: % / Valoare referință: - / Țintă 2019: 50 / Țintă 2022: 100)

Rezultat 4.1.6. Asigurarea raportării datelor și a planurilor de calitatea aerului, în termele stabilite de legislația în vigoare și în formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi raportări

Document de politică publică națională privind calitatea aerului în care să fie definite obiective clare, activități punctuale, indicatori de rezultat și responsabilități precise pentru fiecare dintre entitățile cu atribuții în ce privește calitatea aerului. Documentul va conține o planificare financiară multianuală care se va construi pornind de la obiectivele strategice iar alocarea resurselor financiare să se realizeze de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.

• Indicator rezultat: Raportarea anuală privind evaluarea calității aerului înconjurător și prezentarea informațiilor privind planurile de calitatea aerului (Unitate: Nr. / Valoare referință: 1 raport anual / Țintă 2019: 1 raport anual / Țintă 2022: 1 raport anual)

48

Alocarea resurselor financiare de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului și îndeplinirea responsabilităților în domeniul calității aerului.

Rezultat 4.1.7. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării și derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea și validarea datelor privind calitatea aerului înconjurător.

• Indicator rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități de evaluare a calității aerului înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Unitate: % / Valoare referință: 30 / Țintă 2019: 30 / Țintă 2022: 50)

• Indicator rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului (Unitate: % / Valoare referință: 65 / Țintă 2019: 65 / Țintă 2022: 90)

• Indicator rezultat: Gradul de documentare prin proceduri a activității de evaluare a calității aerului înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Unitate: % / Valoare referință: 75 / Țintă 2019: 75 / Țintă 2022: 90)

Rezultat 4.1.8. Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți

• Indicator rezultat: Gradul de realizare al Planului Național de Implementare a prevederilor Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850

Țintele marcate cu albastru sunt orientative, pentru exemplificare, fiind necesare în această etapă pentru testarea aplicației informatice privind managementul strategic la nivelul instituțiilor din administrația publică centrală. Valorile vor fi stabilite de MM în etapele următoare.




Total (RON)


2019 2020 2021 2022

P 4.1 Calitatea aerului și emisii

atmosferice 240.259 55.795 59.588 61.509 63.367

P 4.2 Zgomot ambiant 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182

P 4.3 Radioactivitatea mediului 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455

Total OS 4 310.923 72.205 77.114 79.600 82.005

49

Programul 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice

Justificare

Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este obiectiv de interes public național, aflată în administrarea Ministerului Mediului. RNMCA include instrumente de prelevare şi măsurare amplasate în puncte fixe şi echipamente de laborator aferente acestora, precum şi echipamente necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător. Prin măsurile aferente programului propus în PSI se urmărește asigurarea funcționării RNMCA precum și achiziția de echipamente noi.

Conform art. 7 lit. f) din Legea nr. 104/2011, Ministerul Mediului organizează şi coordonează la nivel național evaluarea şi gestionarea calității aerului înconjurător, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul stabilirii regimurilor de evaluare, a regimurilor de gestionare şi contribuţiilor surselor naturale la depășirea valorilor-limită,

De asemenea este necesară dezvoltarea unui sistem de previzionare a calității aerului pe termen scurt și mediu în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice cu atribuții în domeniu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a calității aerului.

Îndeplinirea obiectivelor de mediu, cum ar fi standardele de calitate a aerului necesită punerea în aplicare a mai multor opţiuni stricte de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici cu un impact economic mai mare. În acest context, raportul cost-eficenţă al măsurilor şi atingerea obiectivelor de mediu sunt criterii majore de evaluare a strategiilor de reducere. Elementele cheie în dezvoltarea oricărei strategii de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici sunt pe lângă aspectele de cost, disponibilitatea datelor fiabile şi coerente privind inventarele şi prognozele naționale de emisii de poluanţi atmosferici.

Prognozele de emisii sunt importante pentru politica de mediu, atât pentru a evalua eficacitatea strategiilor de reducere cât şi pentru a determina respectarea în viitor a legislaţiei de mediu.

Se crează condiţiile îndeplinirii obligaţiilor de raportare asumate la nivel internaţional şi european şi o sursă de informaţii corecte necesare elaborării unor documente şi stabilirii unor măsuri strategice în vederea protecţiei mediului şi a sănătăţii umane împotriva efectelor dăunătoare ale poluării aerului.

Obiective

Îmbunătățirea reglementării si monitorizării realizării măsurilor pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor de calitate a aerului si a celor pentru limitarea si controlul emisiilor de poluanți atmosferici, precum și creșterea nivelului de evaluare a calității aerului la nivel național, având ca an țintă anul 2019 ????, respectiv 2022.

Descriere

Prin măsurile aferente îndeplinirii obiectivului de program se urmăresc atingerea următoarelor rezultate:

• Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform cerințelor din legislația europeană

• Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în toate zonele și aglomerările

• Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice cu atribuții în domeniu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a calității aerului

• Bază unică de date privind inventarierea poluanților emiși în aer conformă cu cerințele Directivei INSPIRE

50

• Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2016/2284/CE, precum și prin Protocolul Gothenburg revizuit

• Monitorizarea respectării prevederilor referitoare la încadrarea în valorile-limită stabilite prin Directiva 2008/50/CE.

Elaborarea unui document de politică publică națională privind calitatea aerului în care să fie definite obiective clare, activități punctuale, indicatori de rezultat și responsabilități precise pentru fiecare dintre entitățile cu atribuții în ce privește calitatea aerului. Este necesară o planificare financiară multianuală care se va construi pornind de la obiectivele strategice iar alocarea resurselor financiare să se realizeze de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.

Factori de succes

Ministerul Mediului si Agenția Națională pentru Protecția Mediului prin realizarea măsurilor care conduc la îndeplinirea obiectivului de program.

Pentru îndeplinirea cu succes a programului este necesară asigurarea implementării proiectului finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric - Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național.


4.1.1 Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform cerințelor din legislația europeană

Măsura 4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv extinderea rețelei prin instalarea de noi stații de monitorizare/ puncte de prelevare pentru măsurări fixe

Măsura 4.1.1.2. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POIM-pentru dezvoltarea RNMCA prin dotarea cu echipamente de monitorizare a poluanților atmosferici și instalarea lor în stațiile de monitorizare noi și stațiile existente în RNMCA

4.1.2 Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în toate zonele și aglomerările de la nivel național

Măsura 4.1.2.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul efectuării de studii privind evaluarea calității aerului prin modelarea dispersiei poluanților în atmosferă

4.1.3 Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice cu atribuții în domeniu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a calității aerului

Măsura 4.1.3.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare -POIM- pentru dezvoltarea unui sistem de prognoză a calității aerului pe termen scurt

4.1.4 Bază unică de date privind inventarierea poluanților emiși în aer conformă cu cerințele Directivei INSPIRE

Măsura 4.1.4.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POIM- pentru dezvoltarea unei baze de date unice de emisii în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aer

4.1.5 Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2016/2284/CE precum și prin Protocolul Gothenburg revizuit

Măsura 4.1.5.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POCA - pentru Dezvoltarea capacității Ministerului Mediului privind elaborarea politicilor și măsurilor naționale necesare în vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici până în anul 2030

51

4.1.6 Monitorizarea respectării prevederilor referitoare la încadrarea în valorile-limită stabilite prin Directiva 2008/50/CE

Măsura 4.1.6.1. Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor și a planurilor de calitatea aerului, în termele stabilite de legislația în vigoare și în formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi raportări

Măsura 4.1.6.3. Organizarea de întalniri cu toate autoritățile cu responsabilități în domeniul calității aerului, sub coordonarea SGG, în scopul definirii obiectivelor clare, a activităților punctuale și a indicatorilor de rezultat

4.1.7 Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării și derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial

Măsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM

Măsura 4.1.7.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului

Măsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind evaluarea calității aerului înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM

4.1.8 Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți

Măsura 4.1.8.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001

4.1.9 Calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac

Măsura 4.1.9.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac

4.1.10 Determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

Masura 4.1.10.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

4.1.11 Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Măsura 4.1.11.1. Transpunerea la termen în legislaţia naţională a legislaţiei UE

Măsura 4.1.11.2. Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

52

Programul 4.2: Zgomot ambiant

Justificare

Directiva 2002/49/CE privind evaluare și gestionarea zgomotului ambiant, transpusă în legislaţia naţională prin HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește cadrul general pentru punerea în aplicare a Directivei 2002/49/CE în România.

Odată cu transpunerea în legislația națională și a Directivei 2015/996/UE, va crește calitatea datelor rezultate ca urmare a rezultatelor hărților strategice de zgomot precum și gradul de comprabilitate a acestora la nivelul statelor membre UE, dar pregătirea noului cadru legislativ necesar punerii în aplicare a Directivei 2015/996/UE va necesita un efort tehnic și administrativ din partea Ministerului Mediului pe o perioadă comprimată de timp în 2017-2020. Astfel, pentru a elimina obstacolele care pot conduce la o întărziere a aplicării directivei 2015/996/UE în România, la nivelul MM este necesar să se:

• achiziționeze software de cartare zgomot care să conțină metode comune de evaluare a zgomotului;

• realizeze Ghiduri de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare (evaluare) a zgomotului;

• realizeze un model de evaluare conformitate a hărților strategice de zgomot cu prevederile directivei 2015/996/EU;

• realizeze Ghiduri de elaborare a planurilor de acțiune

Obiective

Îmbunătățirea reglementării măsurilor de gestionare și evaluare a zgomotului ambiant.

Descriere

Elaborarea documentaţiei pentru achiziționarea software de cartare zgomot și elaborarea ghidurilor de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare (evaluare) a zgomotului.

Etapele pentru realizarea programului propus sunt:

1. achiziționarea software de cartare zgomot; 2. realizarea modelului de evaluare conformitate a hărților strategice de zgomot cu prevederile

directivei 2015/996/EU; 3. elaborare Ghiduri de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare

(evaluare) a zgomotului; 4. Realizare Ghiduri de elaborare a planurilor de acțiune.

Factori de succes


53


1.2.1 Îmbunătățirea gestionării și evaluării zgomotului ambiant

Măsura 4.2.1.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent

Măsura 4.2.1.2. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului

Măsura 4.2.1.3. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot

Programul 4.3: Radioactivitatea mediului

Justificare

Asigurarea unei informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali și internaționali (Comisia Europeană, Agenția Internațională de Energie Atomică), precum și a populației cu privire la radioactivitatea factorilor de mediu, permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația României.

Obiective

Dezvoltarea și optimizarea Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului în scopul susținerii răspunsului adecvat în situații de accident nuclear sau urgență radiologică, care are ca țintă finală protejarea populației expuse la radiații:

• 16,71% din populația României locuiește în județele cu risc crescut de contaminare în cazul unui accident nuclear la CNE Cernavoda sau CNE Kozlodui

• 100 % din populația României locuiește în zone care pot fi afectate de accidente nucleare transforntaliere (ex. accidentul de la CNE Cernobîl sau cel de la CNE Fukushima-Daiichi) și/ sau urgențe radiologice, inclusiv atacuri teroriste.

Descriere

Programul își propune asigurarea echipamentelor necesare operării RNSRM, a instruirii personalului din cadrul rețelei în vederea monitorizării radioactivității mediului în situații normale și de urgență, precum și conectarea sistemului informatic aferent RNSRM la Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC).

În acest sens sunt necesare efectuarea următoareleor etape:

• Modernizarea RNSRM prin reparare, up-gradare și achiziționare de echipamente noi, necesare monitorizării:

o up-grade / înlocuire hardware și software pentru stațiile automate;

o up-grade-ul sistemului de comunicații aferent stațiilor automate de monitorizare a radioactivității mediului (aer, apă) prin asigurarea unei comunicații prin VPN securizat, respectiv comunicație satelitare prin STS;

o up-grade / înlocuire hardware și software a sistemului de management a stațiilor automate de monitorizare;

o up-grade / înlocuire hardware și software pentru echipamentele de laborator și autolaborator;

54

o achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul RNSRM;

• Extinderea RNSRM în alte locații, prin achiziționarea și amplasarea de stații automate de monitorizare a radioactivității mediului

• Instruirea personalului din cadrul RNSRM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului

• Elaborarea de proceduri privind monitorizarea radioactivității factorilor de mediu în cadrul RNSRM

• conectarea sistemului informatic aferent RNSRM la Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC)

Factori de succes

• Optimizarea calității informației publice pusă la dispoziție de către RNSRM prin afișarea în timp real a informațiilor privind radioactivitatea mediului

• Creșterea securității sistemului – 110 rețele VPN securizat prin STS și rețele securizate de transmisii de date satelitare pentru stații automate de monitorizare (apă și aer)

• Creșterea capacității administrative – 420 utilizatori instruiți

• Creșterea interoperabilitatii sistemelor informatice – minum 10 servicii web de interoprabilitate cu următoarele sisteme: SIM, data.gov.ro, geportal.gov.ro, CNCAN, IGSU-MAI, MapN, EURDEP.

• Optimizarea răspunsului la sitații de urgență - 38 laboratoare (1 laborator național de referință și 37 laboratoare locale) capabile să participe la monitorizarea radioactivității factorilor.


i. Asigurarea echipamentelor necesare și a personalului instruit în vederea monitorizării radioactivității mediului în situații normale și de urgență

Măsura 4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență

Măsura 4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM

55

Obiectivul Strategic 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale

a) Emisii industriale

Directiva 2010/75/UE acordă autorităților competente pentru protecția mediului responsabile cu emiterea autorizației integrate de mediu suficientă flexibilitate în ceea ce privește stabilirea valorilor limită de emisie, însă valorile limită de emisie stabilite trebuie să garanteze că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile. În acest scop, autoritatea competentă pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea autorizației integrate de mediu poate stabili valori limită de emisie care sunt diferite de nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile în ceea ce privește valorile, perioadele de timp și condițiile de referință aplicate, atât timp cât, prin rezultatele monitorizării emisiilor, se poate demonstra, că emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile.

Pentru a ţine cont, de anumite circumstanțe specifice în care aplicarea nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile ar conduce la costuri disproporţionat de mari faţă de beneficiile aduse mediului, autoritățile competente pentru protecția mediului responsabile cu emiterea autorizaţiei integrate de mediu, conform art. 15 alin. (5) din Legea nr. 278/2013 ar trebui să fie în măsură să stabilească valorile limită de emisie mai puțin stricte, care se abat de la nivelurile respective. Astfel de măsuri trebuie să fie pe deplin justificate și să se bazeze pe o evaluare care să țină seama de criterii suficiente, clare și bine definite. Valorile limită de emisie stabilite în Legea nr. 278/2013 nu trebuie să fie depășite, nu trebuie să se producă nicio poluare semnificativă și trebuie atins un nivel ridicat de protecție a mediului în întregul său.

În acest sens, la nivelul Statelor Membre este oportun să se elaboreze „politici și ghiduri”, măsuri de punere în aplicare a prevederilor Directivei 2010/75/UE, care vor contribui la argumentarea deciziilor de aplicare a derogărilor privind stabilirea valorilor limită de emisie în anumite circumstanțe.

Stabilirea regulilor general obligatorii pe categorii de activităţi este necesară pentru îndeplinirea obligaţiei autorității publice centrale pentru protecția mediului, în speță Ministerul Mediului, de a stabili reguli general obligatorii, în conformitate cu prevederile art. 17 al Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale.

Regulile general obligatorii constau în valori limită de emisie sau alte condiţii, stabilite cel puţin la nivel de sector de activitate, luând în considerare evoluţia celor mai bune tehnici disponibile si asigurând o abordare integrată şi un nivel ridicat de protecţie a mediului, echivalent celui care poate fi atins prin stabilirea, în autorizaţia integrată de mediu, a unor condiţii individuale corespunzătoare fiecărei instalaţii.

Regulile general obligatorii se bazează pe cele mai bune tehnici disponibile, fără a recomanda utilizarea unei tehnici sau tehnologii specifice, și se actualizează având în vedere evoluția BAT-urilor.

În cadrul autorizației integrate de mediu, autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate include cerinţe pentru anumite categorii de instalaţii, de instalaţii de ardere, de instalaţii de incinerare a deşeurilor sau de instalaţii de coincinerare a deşeurilor, în cadrul unor reguli general obligatorii, fără a aduce atingere obligaţiei de a deţine o autorizaţie.

România are deja un sistem de autorizare integrată de mediu pe baza BAT, înainte de intrarea în vigoare a Directivei IED, prin aplicarea BAT caz cu caz, fără a recomanda utilizarea unei tehnici sau tehnologii specifice. Dezvoltarea unui sistem de autorizare integrată de mediu care să se bazeze și pe utilizarea regulilor general obligatorii ar contribui la o abordare unitară în procesul de reglementare a instalațiilor aparţinând aceluiaşi sector de activitate.

În acest sens, este necesar să se realizeze un studiu în care pentru o anumită categorie de activităţi să se stabilească regulile general obligatorii care s-ar putea aplica întregului sector precum şi reguli

56

general obligatorii care să se axeze pe problemele cheie de mediu ale sectorului în cauză cu respectarea cerințelor din legislația specifică în vigoare.

Regulile general obligatorii se vor stabili luând în considerare faptul că aplicarea acestora în cadrul unor instalaţii date trebuie să asigure o abordare integrată şi un nivel ridicat de protecţie a mediului echivalent cu acela care s-ar atinge prin aplicarea Concluziilor BAT caz cu caz, corespunzător fiecărei instalaţii.

b) Instrumente UE de performanță de mediu: EMAS și Eticheta UE Ecologică

In conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la sistemul comunitar de management de mediu şi audit (EMAS), cu modificările ulterioare (denumit Regulamentul EMAS III) și ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE ecologică, Statele Membre trebuie să asigure promovarea sistemului UE de management de mediu şi audit (EMAS), precum şi a sistemului de acordare a etichetei UE ecologice.

Abordarea credibilă şi riguroasă a îmbunătățirii performanței de mediu a organizațiilor prin participarea voluntară la EMAS se realizează prin implementarea la nivelul organizației a unui sistem de management de mediu operațional bazat pe performanta, transparența şi credibilitate, principii care pot fi realizate de orice tip de organizație din toate sectoarele de activitate, publice sau private.

Eticheta UE ecologică se acordă în baza unui set de criterii, care analizează impactul produsului sau al serviciului asupra mediului pe tot parcursul ciclului sau de viață. Prin aplicarea etichetei UE ecologice pe produse/servicii, operatorii economici vor putea oferi consumatorilor un indiciu fiabil pentru a identifica cu ușurință produsele cu o bunǎ performanţǎ ecologicǎ disponibile pe piaţǎ. Produsele etichetate ecologic pot avea un impact semnificativ în orientarea pieţei către o dezvoltare durabilă.

c) Managementul eficient al riscului de accidente industriale

Pentru a preveni accidentele majore care ar putea rezulta din anumite activităţi industriale în care sunt implicate substanţe periculoase sau amestecuri ale acestora şi de a limita consecinţele unor astfel de accidente, pentru sănătatea umană şi pentru mediu, printr-o abordare secvenţială a nivelului de control, respectiv cu cât cantitatea de substanţă este mai mare, cu atât regulile sunt mai stricte, operatorul are obligaţia să ia toate măsurile necesare, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele majore şi pentru a limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului.

Pentru a se asigura o mai bună protecție a zonelor rezidențiale, a zonelor de utilitate publică considerabilă și a mediului, inclusiv a zonelor de interes natural deosebit sau deosebit de vulnerabile, este necesar ca, în cadrul politicilor de amenajare a teritoriului sau în cadrul altor politici relevante puse în aplicare în statele membre, să se asigure distanțe adecvate între asemenea zone și amplasamente care prezintă astfel de pericole, iar, acolo unde sunt vizate amplasamente deja existente, să se pună în aplicare, dacă este necesar, măsuri tehnice suplimentare, astfel încât riscul pentru persoane sau pentru mediu să fie menținut la un nivel acceptabil. La luarea deciziilor ar trebui să se țină seama de suficiente informații despre riscuri și de recomandările tehnice privind aceste riscuri.

57


Obiectivul Strategic 5. Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente

industriale

Programul 5.1. Controlul poluării industriale

Programul 5.2. Managementul accidentelor industriale

Măsuri Programul 5.1. Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare

pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru cel de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri

pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED

Măsura 5.1.2.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii

pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite

produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS)

Măsuri Programul 5.2. Măsura 5.2.1.1. Întocmirea documentației

necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanţele de

securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru

sectorul deşeuri


Impacturi

Consolidarea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului de reglementare a activităților din domeniul privind prevenirea și controlul poluării industriale și prevenirea accidentelor industriale majore (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 20)

Rezultate

Rezultat 5.1.1. Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului și asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.

• Indicator rezultat: Elaborarea de studii privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED (Unitate: Nr. / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 2 / Țintă 2022: 2)

Rezultat 5.1.2. Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor.

• Indicator rezultat: organizarea de campanii de informare si conștientizare. (Unitate: Nr. / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 2 / Țintă 2022: 4)

Rezultat 5.2.1. Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în domeniul SEVESO.

• Indicator rezultat: Ghid privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri (Unitate: Nr. / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 1 / Țintă 2022: 1)



58



Total (RON)


2019 2020 2021 2022

P 5.1 Controlul poluării industriale 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455

P 5.2 Managementul accidentelor

industriale 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

Total OS 5 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182

Programul 5.1: Controlul poluării industriale

Justificare

Prin programului propus în PSI pentru domeniul privind controlul poluării se urmărește îmbunătățirea reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire şi control integrat al poluării, precum și promovarea instrumentelor UE privind performanța de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor.

Incurajarea participării voluntare a organizaţiilor la EMAS și Eticheta UE Ecologică reprezintă un element al strategiei pentru protecţia mediului la nivel european.

Obiective

Îmbunătățirea reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire şi control integrat al poluării și promovarea instrumentelor UE privind performanța de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor, având ca ani țintă anul 2022.

Descriere

Se estimează că rezultatele de program să contribuie la atingerea obiectivului programului din domeniul controlul poluării, concretizate prin realizarea de studii privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED, precum si organizarea de campanii de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu.

Factori de succes



5.1.1 Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului și asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru cel de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED

5.1.2 Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor

Măsura 5.1.2.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS).

59

Programul 5.2: Managementul accidentelor industriale

Justificare

Prin programului propus în PSI pentru domeniul privind managementul accidentelor industriale se urmărește îmbunătățirea reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire a accidentelor majore care ar putea rezulta din anumite activităţi industriale în care sunt implicate substanţe periculoase sau amestecuri ale acestora, prin elaborarea de ghiduri. Scopul principal al elaborarii ghidurilor îl constituie o amenajare eficientă a teritoriului, armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale si de protecția mediului stabilite la nivel national şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale tării, urmărindu-se cresterea coeziunii și eficienţei relațiilor economice şi sociale dintre acestea. Toate acestea trebuiesc privite în contextul prevenirii accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase sau amestecuri ale acestora specificate în anexa I a Legii 59/2016, şi de limitare a consecinţelor unor astfel de accidente pentru sănătatea umană şi mediu.

Obiective

Îmbunătățirea reglementării măsurilor pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase, precum şi pentru limitarea consecințelor acestora asupra sănătății umane şi asupra mediului, prin realizarea de ghiduri necesare implementării unitare a legislației UE în domeniul SEVESO, având ca ani țintă de realizare anul 2019, respectiv 2022.

Descriere

Se estimează că rezultatele de program să contribuie la atingerea obiectivului programului din domeniul privind managementul accidentelor industriale, concretizate prin realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanțele de securitate adecvate și efectul domino în contextul implementării eficientă a legislației UE din domeniul SEVESO III.

Factori de succes



5.2.1 Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în domeniul SEVESO

Măsura 5.2.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri

60

Obiectivul Strategic 6: Legislație orizontală și infrastructura pentru informații spațiale

a) Răspunderea de mediu

Prevenirea şi repararea, în cea mai mare măsură posibilă, a prejudiciilor aduse mediului contribuie la realizarea obiectivelor şi la aplicarea principiilor politicii comunitare în domeniul mediului. Directiva 2004/35 a Parlamentului European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului a fost transpusă de România prin OUG nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare.. Prevenirea şi repararea prejudiciilor aduse mediului trebuie corelat pentru aplicare în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte” prevăzut de OUG nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

Principiul fundamental este cel potrivit căruia operatorul a cărui activitate a cauzat un prejudiciu asupra mediului sau o ameninţare iminentă de producere a unui asemenea prejudiciu trebuie să răspundă financiar. Astfel, operatorii sunt determinaţi să adopte măsuri şi să dezvolte practici menite să diminueze riscurile de producere a unor asemenea evenimente, astfel încât să se reducă expunerea la riscurile financiare asociate dezvoltării unor activităţi cu impact asupra mediului. Drept urmare este necesară dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind raspunderea de mediu.

b) Aplicarea legislației EIA/SEA

În contextul adoptării Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană (CE) și România, și a îndeplinirii condiționalităților orizontale ex-ante, CE a evidențiat calitatea nesatisfăcătoare și lipsa abordării unitare a evaluării rapoartelor privind evaluarea impactului asupra mediului (RIM) din cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) derulate de către Autoritățile Competente pentru Protecția Mediului.

Planul de acțiune anexă la Acordul de Parteneriat este proiectat pentru a răspunde la neîndeplinirea criteriului "Măsuri de formare profesională și difuzare de informații pentru personalul care participă la punerea în aplicare a directivelor privind EIA și SEA" a condiționalității ex-ante orizontale Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment - EIA) și evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA) - Existența unor măsuri de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA.

Planul de acțiune privind condiționalitatea generală ex-ante EIA/SEA se află într-o etapă avansată de implementare, dar nu este finalizat, fiind nevoie de încheierea implementării celor două proiecte de asistență tehnică al căror obiectiv este formarea autorităților competente și implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA și elaborarea a 7 ghiduri privind implementarea legislației EIA.

c) Infrastructura pentru informații spațiale

Cu toate că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a directivei până în prezent, niciunul dintre termenele prevăzute de aceasta nu au fost respectat. Legăturile dintre diferitele etape fac ca acest lucru să aibă un impact cumulativ, deoarece, chiar și în cazurile în care progresele înregistrate într-o etapă ulterioară sunt promițătoare, acestea vizează un număr de seturi de date spațiale mai scăzut decât cel preconizat.

Domeniul de aplicare al directivei include o gamă largă de date spațiale, care sunt gestionate de un număr mare de autorități publice de la nivel național, regional și local.

Politica naționala în domeniul datelor referitoare la schimbul de date este foarte variată și eterogene, continuând să avem probleme în acest domeniu. Politicile reflectă flexibilitatea amplă a abordărilor

61

prevăzute în directivă, variind de la accesul și utilizarea libere și deschise, la recuperarea integrală a costurilor, la creșterea veniturilor și la diverse tipuri de parteneriate public-privat.

Toate seturile de date spațiale care se încadrează în cele 34 de teme de date spațiale ar fi trebuit să fie identificate, documentate și puse la dispoziție online prin intermediul serviciilor până în decembrie 2013.

În ceea ce privește furnizarea de date, datele cele mai relevante din punctul de vedere al mediului (în special datele care fac obiectul anexei III) nu sunt încă accesibile (termen-limită 2013). Din acest motiv, realizarea etapei de transformare a acestor date în date interoperabile (termen-limită 2020) este mult îngreunată.

Până în decembrie 2013, MM ar fi trebuit să dispună de servicii online pentru căutarea, vizualizarea și descărcarea tuturor seturilor de date spațiale documentate pe care le deține.

Accesibilitatea generală a seturilor de date spațiale prin servicii de vizualizare și de descărcare este foarte scăzută (1 singur set de date are serviciu de vizualizare și descărcare).

Transformarea datelor spațiale pentru a respecta modelele de date comune este cea mai dificilă sarcină, termenul de finalizare fiind până în 2020 astfel ca în prezent există 1 singur set de conform.

Alte motive pentru deficiențele de punere în aplicare:

• întârzierile referitoare la transpunerea și crearea unei structuri de coordonare fară personalitate juridică.

• criza economică și presiunea asupra bugetului național au avut, de asemenea, un impact asupra alocării investițiilor inițiale necesare (în domeniul dezvoltării infrastructurii informatice și al competențelor tehnice din administrații)

• coordonarea, clarificarea și stabilirea priorităților insuficiente la nivel național între autoritățile relevante, în special între cele responsabile pentru datele privind mediul (de exemplu, identificarea seturilor de date minime necesare);

• complexitatea tehnică a interoperabilității normelor și ghidurilor de punere în aplicare care impun aplicarea unor instrumente și competențe informatice adesea absente.


Obiectivul Strategic 6. Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale

Programul 6.1. Răspunderea de mediu

Programul 6.2. Aplicarea eficientă a legislației

EIA/SEA

Programul 6.3. Infrastructura pentru informații

spațiale

Măsuri Programul 6.1. Măsura 6.1.1.1. Întocmirea

documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii

formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării

ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul

mediului

Măsuri Programul 6.2. Măsura 6.2.1.1. Formarea

autorităților competente de mediu şi a celor implicate în

punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile

relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența

JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional

Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională

a personalului autorităților competente pentru protecția

Măsuri Programul 6.3. Măsura 6.3.1.1. Întocmirea

documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție

de servicii și produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor

de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în

conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

62

mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru

perioada 2014-2020” Măsura 6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de

JASPERS prin ordin de ministru Măsura 6.2.1.3. Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației

EIA proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii

capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării

unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

(EGEIA)”, cod SIPOCA 19


Impacturi

Legislație orizontală - Răspunderea de mediu; Aplicarea unitară și eficientă a legislației EIA/SEA

Număr de servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2019: 0 / Țintă 2022: 21)

Rezultate

Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției.

• Indicator rezultat: Existenta formelor de garantie financiara si a Metodologiei de calcul și revizuire a acesteia privind raspunderea de mediu.

Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA.

• Indicator rezultat: Persoane instruite din autorități pentru protecția mediului, Autorități de Management (AM), Organisme Intermediare (OI) (Unitate: Nr / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 401 / Țintă 2021: Total personal)

Rezultat 6.3.1. Infrastructura ministerului mediului pentru informații spațiale realizată în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

• Indicator rezultat: Servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE (Unitate: % / Valoare referință: - / Țintă 2019: 10 / Țintă 2022: 100)


Resursele bugetare de la bugetul de stat pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt 219.779(000 Lei).

63



Total (RON)


2019 2020 2021 20222

P 6.1 Răspunderea de mediu 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

P 6.2 Aplicarea eficientă a legislației

EIA/SEA 191.407 78.542 30.135 41.197 41.533

P 6.3 Infrastructura pentru informații

spațiale 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755

Total OS 6 219.779 85.131 37.172 48.460 49.016

Programul 6.1: Răspunderea de mediu

Justificare

Elaborarea studiului privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției va contribui la respectarea cerințelor prevazute de art. 33 din OUG nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare . Prevenirea şi repararea, în cea mai mare măsură posibilă, a prejudiciilor aduse mediului contribuie la realizarea obiectivelor şi la aplicarea principiilor politicii comunitare în domeniul mediului.

Obiective

Identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, în scopul garantării obligaţiilor operatorilor, prevăzute de O.U.G. nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului.

Descriere

Elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiului privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției și urmărirea derulării acestuia.

Factori de succes

Realizarea Studiului privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției va contribui la aplicarea legislației din domeniul protecției mediului cu privire la răspunderea de mediu.

64


6.1.1 Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției

Măsura 6.1.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului.

Programul 6.2: Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA

Justificare

Programul contribuie la soluționarea problemelor semnalate anterior prin următoarele măsuri:

• Măsura 1: Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA;

• Măsura 2: Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru (acțiune finalizată în 2016)

• Măsura 3: Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA(acțiune în derulare estimată a fi finalizată în martie 2019 în urma implementării proiectului „ELABORAREA GHIDURILOR NECESARE ÎMBUNĂTĂȚIRII CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE A AUTORITĂȚILOR PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI ÎN SCOPUL DERULĂRII UNITARE A PROCEDURII DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (EGEIA)”, COD SIPOCA 19, My SMIS 118157

Obiectiv

• Aplicarea legislației EIA/SEA

• Număr persoane instruite din autoritățile de mediu cu privire la ghidurile metodologice aplicabile etapelor procedurii EIA elaborate în cadrul proiectul 151

• Ordinul MMAP nr. 1825/21.09.2016 publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016)

• Elaborarea a 7 ghiduri EIA noi, instruirea a 135 de persoane din autorități de mediu, informare prin diseminarea 425 de persoane din autorităţi publice centrale sau locale, în scopul conștientizării complexității informațiilor necesare exercitării atribuţiilor şi răspunderilor specifice în domeniul protecţiei mediului, în procesul de luare a deciziei în colaborare cu autoritățile de mediu dar și în scopul cunoașterii cerințelor obligatorii pentru elaborarea corectă și unitară a documentației în vederea asigurării unei calități corespunzătoare necesare actului decizional. Aceste autorități sunt: Primării-prin Direcțiile de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Institutul Național de Sanatate Publica, Direcțiile de sănătate publică; Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență; ANAR si Administrațiile Bazinale de Apă, reprezentanți ai ANANP precum și consultanți/elanoratori ai documentațiilor de mediu (RIM).

Descriere

Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA se realizează printr-un pachet de 3 acțiuni care asigură îndeplinirea condiționalității ex-ante 6 din planul de acțiune anexă la Acordul de parteneriat Comisia Europeana-Romania:

• Proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020”, cod 3.1.011. finalizat ciclul I , urmează inițierea demersurilor pentru realizarea ciclului II.

65

• Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru (îndeplinit)

• Proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19 (proiect în derulare se estimează finalizarea în martie 2019)

Factori de succes

Pentru îndeplinirea cu succes a programului, în ceea ce privește măsurile de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA, este necesară asigurarea implementării celor două proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, cod 3.1.011 și cod SIPOCA 19. Pentru realizarea acțiunilor și îndeplinirea indicatorilor de program/proiect, este necesară urgentarea acțiunilor care conduc la realizarea în integralitate a planului de acțiune privind condiționalitatea generală ex-ante EIA/SEA.


6.2.1 Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA

Măsura 6.2.1.1. Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020”

Măsura 6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru

Măsura 6.2.1.3 Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA - proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19

Programul 6.3: Infrastructura pentru Informații Spațiale

Justificare

Directiva INSPIRE, transpusă în legisalţie naţională prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată, stabilește acțiuni de înlăturare a obstacolelor din calea partajării datelor spațiale între toate nivelurile de guvernare în interiorul statelor membre și între acestea.

Astfel, pentru a elimina obstacolele privind partajarea datelor spaţiale, MM, conform Hotărârii Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora, are obligaţia să:

• să pună în aplicare servicii online interoperabile care să permită căutarea, vizualizarea și descărcarea datelor spațiale;

• să organizeze și să publice treptat date spațiale în conformitate cu modelele de date comune pentru o mai mare interoperabilitate și o productivitate îmbunătățită.

Obiective

Realizarea Infrastructurii ministerului mediului pentru informații spațiale realizată în conformitate cu

normele de aplicare ale Directivei INSPIRE, seturi de date spațiale și servicii interoperabile până în

2020.

66

Descriere

Elaborare documentaţie pentru achiziționarea echipamentelor informatice necesare în vederea

realizării arhitecturii pentru infrastructura de date spațiale, a realizării și stocării seturilor de date

spațiale și a aplicațiilor informatice care asigură funcționalitatea serviciilor facilitate de rețea și a

serviciilor de date spațiale, precum și asigurarea întreținerii acestora.

Etapele pentru realizarea programului propus sunt:

1. identificarea datelelor spațiale relevante pentru politicile de mediu și politicile și acțiunile care au un impact asupra mediului, în conformitate cu temele enumerate în anexele laOG nr.4/2010, republicată;

2. documentarea datelor spațiale, astfel încât acestea să poată fi accesate pe internet, împreună cu informații despre aspecte precum sursa lor, acoperirea geografică, calitatea și condițiile de utilizare, în conformitate cu specificațiile privind metadatele;

3. punerea în serviciilor online interoperabile care să permită căutarea, vizualizarea și descărcarea datelor spațiale, în conformitate cu specificațiile privind serviciile de rețea

4. organizarea și publicarea pâna în 2020 a datelor spațiale în conformitate cu modelele de date comune pentru o mai mare interoperabilitate și o productivitate îmbunătățită.

Factori de succes

MM, prin realizarea infrastructurii de date spațiale, contribuie la realizarea infrastructurii naționale

pentru informații spațiale și implicit la nivel european. Accesul mai eficient la informații va duce la

servicii de guvernare electronică mai ieftine și de mai bună calitate pentru cetățeni și autorități,

îmbunătățind astfel transparența prin utilizarea datelor privind mediul. Aceasta contribuie la crearea

unei baze de cunoștințe îmbunătățite pentru elaborarea de politici, luarea de decizii și punerea în

aplicare, reducerea costurilor și îmbunătățirea calității evaluărilor (de exemplu, în domeniul

evaluărilor impactului de mediu și al gestionării riscurilor).Totodată, se va realiza și o mai bună

cooperare între autoritățile publice și între diferite sectoare (de exemplu, amenajarea teritoriului,

transportul, agricultura și mediul), reducerea costurilor.


6.3.1 Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată in conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

Măsura 6.3.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii și produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

67

Obiectivul Strategic 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea

la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare

Schimbările climatice se manifestă în sine prin procese lente și evenimente extreme, de multe ori localizate, care pot afecta toate aspectele vieții oamenilor. Sprijinirea unei economii aflate în schimbare implică un nivel mai bun de pregătire, a societății. Prevenirea efectelor adverse într-un mod eficient ar putea să fie obținută printr-o comunicare îmbunătățită, printr-o alertă timpurie și prin diseminarea informațiilor. Trebuie să fie dezvoltate metode adecvate de comunicare, în mod continuu, pentru a asigura faptul că se interacţionează cu toți actorii relevanți într-un mod eficient. Un astfel de proces necesită îmbunătățirea capacității tuturor părților interesate de a trata aspectele legate de schimbările climatice și creșterea gradului de conștientizare la toate nivelurile administrative naționale și locale și ale sectorului privat. Un astfel de proces necesită de asemenea identificarea grupurilor vulnerabile și proiectarea mijloacelor de comunicare adecvată pentru gestionarea acestora.

Al cincilea raport al IPCC publicat în anul 2014 a scos în evidență influența factorului uman în modularea regimului climatic, punctând faptul că încălzirea accelerată a climatului este datorată îndeosebi creșterii concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, generată de activitatea umană. Schimbările climatice recente au un impact pe scară largă asupra sistemelor naturale și umane. Perioada 1986-2005 a fost cu aproximativ 0,61°C mai caldă decât perioada 1850-1900. Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, iar din 1950, multe dintre schimbările observate sunt fără precedent a lungul deceniilor. Emisiile totale de gaze cu efect de seră au continuat să crească în perioada 1970-2010, cu creșteri absolute mai mari între 2000 și 2010, în ciuda unui număr tot mai mare de politici de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. În anul 2010 emisiile totale de GES au ajuns la aproximativ 49 Gt de CO2 echivalent. Datorită efectelor secundare asociate schimbărilor climatice, apar o serie de riscuri: riscuri privind sănătatea și mijloacele de trai ale oamenilor, evenimentele meteorologice extreme, insecuritatea alimentară și apă, pierderea ecosistemelor și a biodi-versității. Raportul este prezentat ca o sinteză a celor mai noi date și metodologii în domeniu, fiind elaborat de către 259 autori proveniți din 39 de țări. De menționat este faptul că, față de raportul anterior elaborat în anul 2007, rezoluția modelelor climatice utilizate este mult mai bună, de 50 km, comparativ cu rezoluția grosieră utilizată în raportul din 2007 (110 km). Acest aspect determină o mai bună estimare a evoluției globale a climatului atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Al Cincilea Raport Global de Evaluare (AR5) publicat de IPCC oferă o actualizare a cunoştinţelor cu privire la aspectele ştiinţifice, tehnice şi socio-economice ale schimbărilor climatice. Raportul este compus din trei rapoarte ale grupului de lucru şi un raport de sinteză (SYR), care au fost adoptate şi aprobate până la sfârşitul lunii octombrie 2014, traducerea şi distribuirea lor fiind finalizate în luna martie 2015. Printre cele mai recente lucrări elaborate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) se numără: Raportul special privind gestionarea riscului de catastrofe şi evenimente extreme în sensul adaptării la schimbările climatice şi Surse de energie regenerabilă şi diminuarea schimbărilor climatice.

Aşa cum rezultă din analizele realizate de Direcția Generală Schimbări Climatice a Comisiei Europene, evenimentele meteorologice extreme vor fi tot mai frecvente, cu intensitate crescută şi, prin urmare, va creşte riscul asociat al producerii unor daune semnificative. Evenimentele meteorologice şi hidrologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, seceta şi inundaţiile devin tot mai frecvente sau mai intense.

La nivel european, adaptarea la schimbările climatice a fost deja integrată generalizat în legislaţia UE în sectoare precum apele maritime, silvicultură şi transport; şi în importante instrumente de politică, precum apele interioare, biodiversitatea , migraţia şi mobilitatea.

68

Sub imperiul unor fenomene naturale extreme înregistrate în România în primul deceniu al acestui secol (ex. inundaţii, secetă, temperaturi extreme și altele asemenea), Guvernul României a adoptat în 2008 Ghidul privind Adaptarea la Schimbările Climatice, pentru a spori gradul de conştientizare şi pentru a recomanda măsuri de adaptare la schimbările climatice în diverse sectoare.

Totodată, pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de schimbări climatice, actuala Strategie este supusă unui triplu proces de extindere, consolidare ,și operaţionalizare ca urmare a necesității de reconsiderare a provocărilor actuale ale impactului schimbărilor climatice. În contextul extinderii provocărilor pentru mediu, România și-a asumat angajamentul tranziției la o creștere economică verde, bazată pe emisii reduse de carbon, care împreună cu măsurile de reducere a gazelor cu efect de seră și cu cele de adaptare la efectele schimbărilor climatice, au devenit o prioritate națională.


Obiectivul Strategic 7. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în

conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare

Programul 7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Măsuri Programul 7.1. Măsura 7.1.1.1 Deblocarea situației privind raportările aferente sectorului utilizarea terenurilor, schimbarea

folosinței terenurilor și silvicultură (LULUCF), conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 525/2013 Măsura 7.1.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul

autorităților publice responsabile Măsura 7.1.1.3. Asigurarea elaborării documentelor aferente studiilor specifice domeniului schimbări

climatice Măsura 7.1.1.4. Asigurarea creării cadrului legislativ, instituțional și procedural și transpunerea la nivel

național a următoarelor acte legislative europene: - Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a

Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814

- Regulamentul (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de

respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013;

- Regulamentul (UE) 2018/841 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură

în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE;

- Regulamentul (UE) nr. 1999/2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice; - Regulamentului (UE) nr. 631/2019 privind stabilirea standardelor de performanță privind emisiile de

CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi post 2020; - Cat si a urmatoarelor propuneri legislative, dupa trecea acestora de Trialog si adoptare:

- Propunerea de regulament de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi;

- Propunerea de regulament de modificare a Regulamentului (UE) 757/2015 pentru a ține seama în mod corespunzător de sistemul global de colectare a datelor în ceea ce privește datele referitoare la

consumul de păcură al navelor; - Comunicarea Comisiei Europene privind O planetă curată pentru toți O viziune europeană strategică pe

termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei

Măsura 7.1.1.5. Asigurarea analizei si preluarii/nepreluarii observatiilor si modificarilor transmise de Comisia Europeană pe Planurile Nationale Integrate Energie – Schimbari Climatice (PNIESC) elaborate

conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1999/2018.

69

Măsura 7.1.1.6. Asigurarea elaborarii legislatiei subsecvente aferente Legii nr. 14/2019 pentru stabilirea cadrului legal, instituţional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea

efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020.

Măsura 7.1.1.7. Asigurarea participarii la grupurile de lucru pentru implementarea măsurilor prevăzute în H.G. nr.87/2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în

ceea ce privește combustibilii alternativi.


Impacturi Gradul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin pachetul energie – schimbări climatice (%)

Rezultate

Rezultat 7.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

• Indicator rezultat 1: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fata de 1990 în 2020) – valoare estimată pentru România in 2021;

• Indicator rezultat 2: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie (ținta 24% în 2020) - valoare estimată pentru România in 2021: 24%

• Indicator rezultat 3: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta : scădere cu 19 % în 2020) - valoare estimată pentru România in 2021: 19 %; nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta scăderea cu 20% în 2022)- 47,73% față de 1990. Valoarea pentru 2022- 118.408,79ktCO2 echiv. Conform scenariului WEM- cu masurile existente.




Total (RON)


2019 2020 2021 2022

P 7.1 Reducerea emisiilor de gaze cu

efect de seră 164.109 38.610 40.448 41.899 43.152

Total OS 7 164.109 38.610 40.448 41.899 43.152

Programul 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Justificare

Politicile și planurile de acțiune naționale pentru reducerea emisiilor de GES reprezintă un element principal în limitarea efectelor schimbărilor climatice asupra mediului, economiei și societății.

Pentru România, o oportunitate majoră de a sprijini o evoluţie cu emisii reduse de dioxid de carbon și mai rezilientă la efectele schimbările climatice pentru economia sa este noua regulă legată de fondurile UE, care încurajează proiectele și investițiile compatibile cu politicile schimbărilor climatice.

Deoarece multe politici și măsuri referitoare la reducerea emisiilor GES implică unele costuri economice mai mari și necesită schimbarea numeroaselor aspecte legate de sistemele existente de producție și consum, există multe dificultăți în adoptarea obiectivelor de reducere reale. În același timp, există și avantaje economice majore pentru adoptarea imediată a acțiunilor necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru introducerea elementelor caracteristice unei economii cu un consum redus de carbon. Un aspect important, reducerea emisiilor GES, contribuie la îmbunătățirea calității aerului, a sănătății oamenilor, securității energetice și altele asemenea și oferă diferite oportunități legate de piețele energiei.

70

Accentul principal al strategiei de reducere a GES din următorii 5-10 ani ar trebui să fie pus pe eficiența energetică. Energia regenerabilă ar putea să joace un rol mai important pe termen lung, pe măsură ce costurile măsurilor de implementare scad și pe măsură ce sunt implementate şi acţiunile necesare pentru echilibrarea sistemului electroenergetic. Ar trebui observat că investițiile, odată implementate, vor aduce de asemenea beneficii pe termen mediu și lung, precum:

• Crearea de locuri de muncă în economie;

• Creșterea încasărilor la buget din taxe;

• Scăderea balanței de cont curent prin reducerea importurilor de resurse de energie ca urmare a producerii de energie regenerabilă la un nivel superior; și

• Reducerea așteptată a emisiilor GES are costuri dar care contribuie la o economie durabilă.

Obiective

o Indicator rezultat 1: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fata de 1990 în 2020) – valoare estimată pentru România 16 %

o Indicator rezultat 2: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie

o (ținta 24% în 2020) - valoare estimată pentru România 24%

o Indicator rezultat 3: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta : scădere cu 19 % în 2020) - valoare estimată pentru România 19 %

Descriere

Programul include o serie de măsuri care includ:

• Imbunătățirea capacității autorităților centrale și locale de mediu în vederea evaluării calității procesului de elaborare și implementare a planurilor de management a ariilor protejate, inclusiv în administrarea situațiilor cauzate de perturbări naturale și antropice.

• Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM, precum si remunerarea suficientă salarială a personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu.

• Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice.

• Furnizarea de cunoștințe tehnice si de sprijin economic pentru noile instrumente pentru a stimula industria să reducă emisiile GES.

• Cercetari pentru utilizarea proiecțiilor la scară regională și locală ale modelelor climatice globale, în copul furnizării unor evaluări mai localizate a efectelor climatice în diferite regiuni, permițând operatorilor instalațiilor de gestionare a deșeurilor să analizeze vulnerabilitatea activității lor la socurile climatice viitoare.

• Realizarea de studii privind instrumentele economice în scopul evaluării gradului în care acestea susțin cu succes principiul “poluatorul plateste”.

• Organizarea, la nivelul României, de conferințe/ programe de calificare privind „bunele practici” în strategiile de gestionare a deșeurilor adresate operatorilor sistemelor de gestionare a deșeurilor și funcționarilor din cadrul autorităților locale.

Factori de succes

Implicarea instituţiilor la toate nivelurile și a actorilor privați în activițățile de reducere a emisiilor GES, precum şi creşterea gradului de conştientizare în rândul reprezentanţilor acestor instituţii cu privire la efectele schimbărilor climatice şi responsabilitatea acestora în combaterea lor sunt de cea mai mare importanţă pentru succesul programului.

71

72


7.1.1 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Măsura 7.1.1.1 Deblocarea situației privind raportările aferente sectorului utilizarea terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și silvicultură (LULUCF), conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 525/2013

Măsura 7.1.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul autorităților publice responsabile

Măsura 7.1.1.3. Asigurarea elaborării documentelor aferente studiilor specifice domeniului schimbări climatice

Măsura 7.1.1.4. Asigurarea creării cadrului legislativ, instituțional și procedural și transpunerea la nivel național a următoarelor acte legislative europene:

- Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii

investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814 - Regulamentul (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră

de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 525/2013; - Regulamentul (UE) 2018/841 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor

rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr.

525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE; - Regulamentul (UE) nr. 1999/2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice;

- Regulamentului (UE) nr. 631/2019 privind stabilirea standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi post 2020;

- Cat si a urmatoarelor propuneri legislative, dupa trecea acestora de Trialog si adoptare: - Propunerea de regulament de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru

vehiculele grele noi; - Propunerea de regulament de modificare a Regulamentului (UE) 757/2015 pentru a ține seama în mod

corespunzător de sistemul global de colectare a datelor în ceea ce privește datele referitoare la consumul de păcură al navelor;

- Comunicarea Comisiei Europene privind O planetă curată pentru toți O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al

impactului asupra climei

Măsura 7.1.1.5. Asigurarea analizei si preluarii/nepreluarii observatiilor si modificarilor transmise de Comisia Europeană pe Planurile Nationale Integrate Energie – Schimbari Climatice (PNIESC) elaborate conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1999/2018

Măsura 7.1.1.6. Asigurarea elaborarii legislatiei subsecvente aferente Legii nr. 14/2019 pentru stabilirea cadrului legal, instituţional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020

Măsura 7.1.1.7. Asigurarea participarii la grupurile de lucru pentru implementarea măsurilor prevăzute în H.G. nr.87/2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi

73

Obiectivul Strategic 8: Consolidarea capacității instituționale

Ministerul Mediului este organizat și funcționeză în baza HG nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative. Rolul principal al Ministerul Mediului este de reglementare şi promovare a politicilor publice în domeniul mediului. Principalele probleme care trebuie rezolvate în vederea întăririi capacităţii instituţionale a MM sunt următoarele:

• Dificultăţi în atragerea şi reţinerea personalului de valoare în minister din cauza insuficientei motivări (salariaţii nu se simt apreciaţi și stimulați în mod adecvat în activitatea complexă pe care o desfăşoară, fapt care se leagă în mod strâns de slaba motivare a muncii, respectiv cu cât aprecierea de care se bucură salariaţii este mai scăzută cu atât aceştia se simt mai puţin motivaţi; discrepanţe între salariile acordate în sistemul public, astfel încât de anumite facilităţi beneficiază doar o parte dintre angajaţii din instituţiile publice (tichete de masă, indemnizaţii de dispozitiv, alocaţii pentru hrană, stimulente, bufet de incintă, abonamente transport, etc.);

• Salarizarea personalului este inegală la nivelul instituțiilor domeniului (MM și instituții afiliate): diferenţă mare de salarizare pentru acelaşi volum și complexitate a muncii);

• Insuficiente programe de pregătire profesională a personalului MM și instituțiilor afiliate.

• Domeniul de activitate al MM este foarte complex din punct de vedere al terminologiei de specialitate, de natura tehnică (terminologia diferă chiar de la sector la sector: apa, deşeuri, aer, etc). Volumul mare de activităţi derulate la nivel european şi internaţional presupune elaborarea majorităţii documentelor bilingv, ceea ce implică, uneori, sprijin autorizat prin încheierea de contracte cu firme de specialitate;

• Personal insuficient la nivelul unor direcţii din minister; volumul de muncă este mare şi personalul este suprasolicitat (fiecare funcţionar fiind nevoit să rezolve mai multe probleme în acelaşi timp, cu termene foarte scurte);

• Schimbările frecvente în cadrul MM și a instituțiilor afiliate (schimbari interne – separarea Ministerului Apelor și Pădurilor, sau externe – revenirea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării –ARBDD în subordinea MM)

• Termenele foarte scurte în care este necesară realizarea şi finalizarea unor documente, precum şi suprapunerea cu alte activităţi, conduce la necesitatea efectuării de ore suplimentare, în special pentru direcţii care centralizează date şi documente din toate direcţiile de specialitate ale MM.

Studiul Academiei Române3 relevă numărul relativ redus de programe bugetare care au primit finanțare prin Legea bugetului de stat (perioada 2004-2015). S-a constatat că la începutul perioadei analizate, la nivelul MM-MAP erau finanțate doar 2 programe bugetare. Treptat numărul acestora a crescut, ajungând la 6 programe în anii 2014 si 2015. Sumele alocate finanțării acestor progame au fost egale, de cele mai multe ori cu bugetul total al ministerului. Gradul de bugetare pe programe a înregistrat valori foarte ridicate, în cei mai mulți ani fiind egal cu 100%.

Studiul Acamiei Române indică și faptul că bugetul de stat și-a crescut ponderea în finantarea MM-MAP de la 81,4% în anul 2004 la 98,2% în anul 2015, concomitent cu eliminarea creditelor exteme dintre sursele de finanțare, începând cu anul 2010. Fondurile exteme nerambursabile au finanțat circa 8,57% din bugetul MM-MAP în anii 2008 si 2009, însă au scăzut la doar 0,8% în anul 2015. Veniturile proprii au început să finanțeze o parte din activitatea MM_MAP începând cu anul 2010, însă ponderea lor în totalul bugetului ministerului este modestă, atingând valoarea maximă de 13% în anul 2013.

Gradul de realizare a bugetului definitiv aferent alocărilor de la bugetul de stat pentru MM MAP a fost ridicat la începutul perioadei analizate (2004-2015), cu un maxim de 99,6% în anul 2004, după care a

3 Studiul privind gradul de implementare a PSI și a bugetării pe programe, Academia Română, 2017. Date cumulate pentru MM și MAP.

74

avut tendința de scădere, valoarea sa oscilând, după anul 2009, în jurul pragului de 90% +- 5%. Reducerea nivelului acestui indicator se apreciază nefavorabil, semnificând existența unor rezerve pe linia utilizării eficiente a resurselor alocate.


Obiectivul Strategic 8. Consolidarea capacității instituționale

Programul 8.1. Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul

protecției mediului

Măsuri Programul 8.1. Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de

politici și nevoile de implementare a PSI Măsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice

Măsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional. Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate Măsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație; selectarea,

angajarea și menținerea de personal specializat, conform nevoilor organizației Măsura 8.1.1.6. Dezvoltarea de programe de instruire a personalului

Măsura 8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului Măsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in

domeniul protectiei mediului Măsura 8.1.2.2. Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea capacității de evaluare și

planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI

Măsura 8.1.2.3. Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative

Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului Măsura 8.1.3.2. Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative

și dezvoltarea capactății instituționale Măsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin structurile sale

Măsura 8.1.3.4. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate Măsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru

Măsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția consiliului EU

Măsura 8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru Măsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice

75


Impacturi

Încrederea (internă și externă) în instituțiile și acțiunile MM (Unitate: % / Valoare referință: n.a. / Țintă 2018: 60 / Țintă 2021: 60)

Gradul de realizare a bugetului ministerului (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

Diferența între bugetul aprobat la 1 ianuarie și bugetul rectificat la 31 decembrie (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

Rezultate

Rezultat 8.1.1: Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate înbunătățită

• Indicator rezultat: Nr. de schimbări anuale în structura funcțională (Unitate de măsură: nr. / Valoare de referință: max. 2 / Țintă 2018: max. 1 / Țintă 2021: max.1)

• Indicator rezultat: % index angajați din sectorul public, angajați în MM și instituțiile afiliate (Unitate de măsură: % / Valoare de referință: 0.93 / Țintă 2018: 0.93 / Țintă 2021: 0.93)

• Indicator rezultat: % plecări (transferuri, detașări, încetari ale raportului de serviciu) ale angajaților MM din totalul angajaților (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

Rezultat 8.1.2: Creșterea capacității de formulare și implementare a politicilor de mediu

• Indicator rezultat: Nr. de schimbări la nivel de capitole și rectificări negative ale bugetului de stat (Unitate: Nr./an / Valoare referință: 30 / Țintă 2018: 25 / Țintă 2021: 25)

• Indicator rezultat: Procent de inițiative legislative aprobate din totalul inițiativelor legislative ale MM/an (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2020: 0)

Rezultat 8.1.3: Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM

• Indicator rezultat: Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetului anual al MM (Unitate: % / Valoare referință: 20 / Țintă 2018: 17 / Țintă 2021: 15)

• Indicator rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM (Unitate: Lei / Valoare referință: 113 / Țintă 2018: 135 / Țintă 2021: 139)

Rezultat 8.1.4: Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului

• Indicator rezultat: % personal MM care a participat la pregătirea și exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene

Țintele sunt orientative, pentru exemplificare, fiind necesare în această etapă pentru testarea aplicației informatice privind managementul strategic la nivelul instituțiilor din administratia publică centrală. Valorile vor fi stabilite de MM în etapele următoare.




Total (RON)


2019 2020 2021 2022

P 8.1

Consolidarea capacității administrative de management și

implementare a politicilor în domeniul protecției mediului

259.445 79.153 53.954 62.532 63.806

Total OS 8 259.445 79.153 53.954 62.532 63.806

76

Program 8.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului

Justificare

Programul își propune să contribuie la rezolvarea problemelor mai sus identificate printr-o serie de măsuri care vizează consolidarea capacității instituționale a MM și instituțiilor afiliate.

Obiectiv

Programul 8.1 vizează Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului a MM și a instituțiilor afiliate.

Descriere

Programul 8.1 este dedicat MM și instituțiilor afiliate și include măsuri care vizează:

• Îmbunătățirea stabilității funcționale și structurale a MM și a instituțiilor afiliate

• Creșterea capacității de formulare și implementare a politicilor de mediu

• Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM

Rezultat 8.1.1 Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate îmbunătățită

Indicatori rezultat:

• Nr. de schimbări anuale în structura funcțională

• % index angajați din sectorul public, angajați în MM și instituțiile afiliate (valoare de referință =

2014)

Rezultat 8.1.2: Creșterea capaciății de formulare și implementare a politicilor de mediu

Indicator rezultat:

• Nr. de schimbări la nivel de capitole și rectificări negative ale bugetului de stat



• Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetului anual al MM

• Indicator rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM

Rezultat 8.1.4: Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în

Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului


• % personal MM care a participat la pregătirea și exercitarea Președintiei României la

Consiliul Uniunii Europene Factori de succes

Succesul implementării programului depinde într-o măsură semnificativă de stabilitatea adminitrației

în ansamblu și la nivelul MM și de stadiul îndeplinirii reformelor la nivelul administrației publice

centrale. Implementarea de succes a programului va genera alături de alte beneficii îmbunătățirea

procesului de elaborare și urmărire a politicilor publice din domeniul protecției mediului și utilizarea

mai eficace a fondurilor de la bugetul de stat.

77


8.1.1 Rezultat 8.1.1. Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate îmbunătățită

Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici și nevoile de implementare a PSI.

Măsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice.

Măsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operaționale

Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate.

Măsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație.

Măsura 8.1.1.6. Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului.

Măsura 8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului

8.1.2 Creșterea eficacității de formulare și implementare a politicilor de mediu

Măsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului.

Măsura 8.1.2.2. Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea capacității de evaluare și planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI

Măsura 8.1.2.3. Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative; raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare.

8.1.3 Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM

Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului.

Măsura 8.1.3.2. Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative și dezvoltarea capactății instituționale.

Măsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin structurile sale.

Măsura 8.1.3.4. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate.

8.1.4 Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului

Măsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru

Măsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția Consiliului UE

Măsura 8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru

Măsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice

78

4. ARANJAMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare și procesele de planificare financiară ale guvernului. Astfel, PSI al MM pentru 2018-2021 trebuie să includă prevederi pentru pregătirea cererii de buget din acest an, care va fi pregătită în 2018 pentru 2018-2021. Se observă că, deși bugetul include proiecții ale cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii legate de activități și cheltuieli doar pentru un an. Totuși, se anticipează că în timp se va acorda o mai mare atenție celui de-al doilea și celui de-al treilea an.

Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în Parlament. Prin intermediul Unității de Politici Publice și cu ajutorul direcțiilor tehnice, MM va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve în avans eventualele provocări.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este cuprins în Anexele 1 și 2; acesta prevede indicatori pentru diverse niveluri de planificare).

Colectarea și gestionarea datelor: A fost dezvoltat un sistem IT de planificare strategică și evaluare a performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată cu SGG și MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate nivelurile de execuție și management. Progresul față de indicatori poate fi urmărit de toate părțile interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: Când se decide ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență, este important să nu se supraaglomereze direcțiile operaționale ale MM. În general, calendarul de raportare variază în funcție de indicatorii de performanță. Astfel:

- Indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura lunar, sau cel puțin trimestrial

- Indicatorii de rezultat imediat se vor măsura trimestrial

- Indicatorii de rezultat se vor măsura bi-anual

- Indicatorii de impact se vor urmări anual

Mai jos se află o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MM.

Figura 20. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MM

IAN. APRILIE IULIE OCT.

ANALIZA REZULTATELOR ANUALE: TOȚI INDICATORII

EVALUARE TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE PROCES /

PRODUS ȘI INDICATORII DE INTRARE

EVALUARE TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE PROCES / PRODUS ȘI INDICATORII

DE INTRARE

EVALUARE TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE PROCES /

PRODUS ȘI INDICATORII DE INTRARE

EVALUARE TRIMESTRIALĂ:

INDICATORII DE PROCES / PRODUS ȘI INDICATORII

ANALIZA REZULTATELOR SEMI- ANUALE: INDICATORI DE IEȘIRE,

PRODUS ȘI INTRARE

79

Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice de MM.

Evaluare: MM nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a celorlalte programe și politici. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce privește livrarea programelor și a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul strategic în mod semnificativ.

Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MM le gestionează și care sunt incluse în PSI.

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În intervalul respectiv, MM va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:

- Compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va face pe baza țintelor stabilite în planurile strategice și operaționale;

- Efectuarea unei analize a mediului, pentru a vedea dacă trebuie operate schimbări semnificative la nivelul ipotezelor care stau la baza planului curent; și

- Adăugarea unui an în plus la plan.

An Stabilirea de noi ținte

2017 pentru 2021

2018 pentru 2022

2019 pentru 2023

Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul în care se face planificarea, planul strategic actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție pe trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de program rămân neschimbate, cu excepția apariției unui eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute în anul anterior.

80

5. RESURSE FINANCIARE

Planificarea strategică instituțională reprezintă un demers care, în mod necesar, se fundamentează pe trei piloni de bază: (i) politicile publice, incluzând obiectivele strategice, programele și măsurile prioritare, (ii) bugetarea pe programe și (iii) măsurarea performanței.

Implementarea politicilor publice și atingerea obiectivelor strategice la nivelele de performață dorite sunt condiționate de existența (alocarea bugetară) și disponibilizarea la timp a resursei financiare, cu precădere a celei având ca sursă bugetul de stat.

Este important de menționat că aderarea României la Uniunea Europeană a deschis calea și către resurse financiare suplimentare, a căror accesare și utilizare contribuie la viabilizarea planurilor strategice instituționale. In acest sens, pentru perioada de programare bugetară 2014-20120, României i s-au alocat fonduri europene de peste 32,7 miliarde Euro, prin intermediul programelor din tabelul de mai jos.

Tabelul 24. Alocări financiare din partea UE pentru perioada de programare 2014-2020

Sursa FEDR FC FSE

Politica Agricolă Comună (pilon II)

Fondul European

de Pescuit

Fondul European pentru Ajutorarea

Persoanelor Defavorizate

TOTAL

Alocări – mild. Euro 11,2 8,1 4,7 8,13 0,17 0,41 32,707

Chiar și în condițiile existenței acestui pachet de programe europene, asigurarea finanțării adecvate rămâne o permanentă provocare. Domeniului extrem de complex al mediului i s-au alocat prin Legea bugetară pentru anul 2019, circa 0,26% din totalul cheltuielilor de la bugetul de stat

In tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile bugetare anuale pentru operaționalizarea Planului Strategic Instituțional pentru perioada 2019-2029, cu sursă de finanțare bugetul de stat.

Tabelul 25. Cheltuieli bugetare anuale pentru Planul Strategic Instituțional 2019-2022

Specificație 2019 2020 2021 2022

Cheltuiala bugetara totală,

finanțată de la bugetul de

stat – mii lei

529.600 440,045 477,300 488,597

Cu referire la evoluția creditelor bugetare cu finanțare de la bugetul de stat, anul 2019 marchează o crestere cu 28.3% față de anul 2018, însă petru anul 2020, estimările prevăd o scădere consistentă de circa 16,9% față de anul 2019. Deși începând cu anul 2021 se estimează cresteri anuale de 8,5% si respectiv 2,4 %m pentru 2022, valorile absolute ale creditelor bugetare totale nu mai ating nivelul anului 2019.

Atât pentru domeniile specifice de politici publice, cât și pentru urmărirea priorităților reformelor instituționale, bugetarea pe programe va asigura o mai consecventă, eficace, eficientă alocare a resurselor disponibile.

În graficul de mai jos este prezentată finanțarea celor opt obiective ale Planului Strategic Instituțional în perioada 2019 - 2022.

81

Figura 21. Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2018-2021

Pentru anul 2019, ponderile finanțării obiectivelor strategice în totalul creditelor bugetare aprobate prin Lege, sunt prezentate în graficul următor.

Figura 22. Ponderile finanțării obiectivelor strategice în totalul crediteleor bugetare aprobate prin Lege, în anul 2019

O schiță a bugetului structurat pe (i) obiective strategice, (ii) programe dedicate atingerii fiecărui obiectiv strategic și (iii) măsuri individualizate în cadrul fiecărui program este prezentată în Anexa nr. 1.

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

Obiectivulstrategic

1

Obiectivulstrategic

2

Obiectivulstrategic

3

Obiectivulstrategic

4

Obiectivulstrategic

5

Obiectivulstrategic

6

Obiectivulstrategic

7

Obiectivulstrategic

8

Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2019-2022

2019 2020 2021 2022

Obiectivul strategic 120%








82

ANEXA 1A: OBIECTIVE ȘI PROGRAME BUGETARE PENTRU PERIOADA 2019-2022

Programe bugetare pentru TOTAL mii Lei

Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 1 Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor

biodiversității

2019 2020 2021 2022

374.000 106.244 82.897 91.308 93.551

1.1. Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității 374.000 106.244 82.897 91.308 93.551


Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 2 Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu

respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului

2019 2020 2021 2022

272.530 64.579 66.936 69.475 71.541

2.1. Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor 129.915 30.613 31.995 33.158 34.148

2.2. Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 30.331 7.044 7.523 7.765 8.000

2.3. Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 112.285 26.922 27.418 28.552 29.392

83


Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 3 Dezvoltarea sistemului național de meteorologie 2019 2020 2021 2022

292.358 73.833 71.010 73.171 74.344

3.1. Programul național de meteorologie 292.358 73.833 71.010 73.171 74.344


Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 4 Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului

2019 2020 2021 2022

310.923 72.205 77.114 79.600 82.005

4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 240.259 55.795 59.588 61.509 63.367

4.2. Zgomot ambiant 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182

4.3. Radioactivitatea mediului 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455


Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 5 Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale

2019 2020 2021 2022

42.399 9.846 10.515 10.854 11.182

5.1. Controlul poluării industriale 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455

5.2. Managementul accidentelor industriale 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

84


Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 6 Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale.

2019 2020 2021 2022

219.779 85.131 37.172 48.460 49.016

6.1. Răspunderea de mediu 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 191.407 78.542 30.135 41.197 41.533

6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755


Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 7 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea

la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare

2019 2020 2021 2022

164.109 38.610 40.448 41.899 43.152

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 164.109 38.610 40.448 41.899 43.152


Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 8 Consolidarea capacității instituționale 2019 2020 2021 2022

259.445 79.153 53.954 62.532 63.806

8.1. Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului 259.445 79.153 53.954 62.532 63.806

85

ANEXA 1B: PROGRAME, MĂSURI ȘI BUGETE AFERENTE PENTRU PERIOADA 2019-2022

Cod Obiectiv/program/masura TOTAL

(mii lei)

Credite bugetare totale (mii lei) Buget de stat (mii lei)

2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

BUGET TOTAL 1.935.542 529.600 440.045 477.300 488.597 1.593.697 372.392 394.940 407.544 418.821

1.

Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității 374.000 106.244 82.897 91.308 93.551 289.248 67.171 71.738 74.051 76.288

1.1. Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității 374.000 106.244 82.897 91.308 93.551 289.248 67.171 71.738 74.051 76.288

1.1.1.

Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare 61.284 25.048 9.699 13.213 13.324 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.2.

Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate 28.723 10.037 5.412 6.583 6.692 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.3. Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436

1.1.4. Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate 31.903 11.503 5.830 7.230 7.340 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.5. Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.6.

Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural) 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436

1.1.7.

Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecine 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

86


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

1.1.9.

Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare 18.870 5.495 4.114 4.576 4.685 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.13.

Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţii 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.14.

Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosisteme 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.15.

Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.17.

Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.18.

Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat speciilor introduse intenţionat pentru diferite scopuri 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.19.

Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot raspândi și naturaliza în ecosistemele acvatice 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

87


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694 14.007 3.253 3.474 3.586 3.694

1.1.21.

Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436

1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436

1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436 13.027 3.025 3.231 3.335 3.436

2.

Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului 272.530 64.579 66.936 69.475 71.541 266.893 61.980 66.193 68.327 70.392

2.1.

Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor 129.915 30.613 31.995 33.158 34.148 127.978 29.720 31.741 32.764 33.754

2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959

2.1.1.2 Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959

2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959

2.1.1.4.

Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959

2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959

2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959 18.802 4.366 4.663 4.814 4.959

2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

88


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

2.1.3.1.

Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM. Justificare: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ANPM și APM în scopul asigurării unei informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali, cu privire la compoziția deșeurilor, respectiv caracterizarea și încadrarea acestora. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația României. 1.936 893 255 394 394 0 0 0 0 0

2.1.3.2.

Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și încadrarea deșeurilor 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000

2.2.

Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 30.331 7.044 7.523 7.765 8.000 30.331 7.044 7.523 7.765 8.000

2.2.1.1. Sprijin pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000

2.2.1.2.

Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000

2.3.

Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 112.285 26.922 27.418 28.552 29.392 108.583 25.216 26.930 27.799 28.639

2.3.1.1. Revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativ 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000

2.3.1.2.

Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000

89


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

2.3.1.3. Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000

2.3.1.4.

Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF 17.590 4.085 4.363 4.503 4.639 17.590 4.085 4.363 4.503 4.639

2.3.2.1.

Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000

2.3.2.2.

Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000

2.3.2.3. Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul chimicale 18.867 5.228 4.249 4.636 4.754 15.166 3.522 3.761 3.883 4.000

3. Dezvoltarea sistemului național de meteorologie 292.358 73.833 71.010 73.171 74.344 287.608 69.083 71.010 73.171 74.344

3.1. Programul național de meteorologie 292.358 73.833 71.010 73.171 74.344 287.608 69.083 71.010 73.171 74.344

3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671

3.1.1.2. Realizarea de observații si măsurători meteorologice in rețeaua națională 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671

3.1.1.3. Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase 46.070 14.690 10.200 10.510 10.671 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671

3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671 41.320 9.940 10.200 10.510 10.671

3.1.1.5. AAsigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetării schimbărilor climatice 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915

3.1.1.6.

Asigurarea schimburilor internaționale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915

90


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

3.1.1.7. Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915

3.1.1.8.

Diseminarea informațiilor meteorologice în vederea fundamentării deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915 30.582 7.331 7.553 7.783 7.915

4.

Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului 310.923 72.205 77.114 79.600 82.005 310.923 72.205 77.114 79.600 82.005

4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 240.259 55.795 59.588 61.509 63.367 240.259 55.795 59.588 61.509 63.367

4.1.1.1.

Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noi. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.1.2.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POIM-pentru dezvoltarea RNMCA prin dotarea cu echipamente de monitorizare a poluanților atmosferici și instalarea lor în stațiile de monitorizare noi și stațiile existente în RNMCA 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.2.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferă 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.3.1.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare -POIM- pentru dezvoltarea unui sistem de prognoză a calității aerului pe termen scurt 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.4.1.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aer. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.5.1.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POCA - pentru Dezvoltarea capacității Ministerului Mediului privind elaborarea politicilor și măsurilor naționale necesare în vederea respectării 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

91


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici până în anul 2030

4.1.6.1.

Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia Europeana 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.6.2.

DDezvoltarea unui instrument de raportare a datelor și a planurilor de calitatea aerului, în termele stabilite de legislația în vigoare și în formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi raportări 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.6.3.

Organizarea de întalniri cu toate autoritățile cu responsabilități în domeniul calității aerului, sub coordonarea SGG, în scopul definirii obiectivelor clare, a activităților punctuale și a indicatorilor de rezultat. Se va pune accent pe conștientizarea tutoror autorităților privind responsabilitățile care le revin în acest domeniu, precum și necesitatea alocării resurselor financiare multianuale, de către fiecare autoritate implicată , pentru realizarea acestor obiective. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.7.1.

Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.7.2.

Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.7.3.

Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

92


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

4.1.8.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.9.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.10.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP) 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.11.1. Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.1.11.2.

Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.2. Zgomot ambiant 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182

4.2.1.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.2.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

93


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

4.2.1.3.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.3. Radioactivitatea mediului 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455

4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

5.

Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182

5.1. Controlul poluării industriale 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455 28.266 6.564 7.010 7.236 7.455

5.1.1.1.

Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea celui de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

5.1.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS). 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

5.2. Managementul accidentelor industriale 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

5.2.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanţele de securitate adecvate şi efectul 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

94


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri

6. Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale. 219.779 85.131 37.172 48.460 49.016 70.770 16.435 17.552 18.118 18.665

6.1. Răspunderea de mediu 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

6.1.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului. 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 191.407 78.542 30.135 41.197 41.533 42.399 9.846 10.515 10.854 11.182

6.2.1.1.

Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020” 21.416 6.640 4.464 5.101 5.211 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

6.2.1.3.

Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA - proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19 155.858 68.620 22.166 32.477 32.595 14.133 3.282 3.505 3.618 3.727

95


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755

6.3.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii și produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE. 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755 14.239 3.307 3.531 3.645 3.755

7.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare 164.109 38.610 40.448 41.899 43.152 161.927 37.604 40.160 41.455 42.708

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 164.109 38.610 40.448 41.899 43.152 161.927 37.604 40.160 41.455 42.708

7.1.1.1

Deblocarea situației privind raportările aferente sectorului utilizarea terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și silvicultură (LULUCF), conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 525/2013 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854

7.1.1.2

Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul autorităților publice responsabile 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854

7.1.1.3 Asigurarea elaborării documentelor aferente studiilor specifice domeniului schimbări climatice 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854

7.1.1.4

Asigurarea creării cadrului legislativ, instituțional și procedural și transpunerea la nivel național a următoarelor acte legislative europene 24.379 6.161 5.793 6.127 6.299 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854

7.1.1.5

Asigurarea analizei si preluarii/nepreluarii observatiilor si modificarilor transmise de Comisia Europeană pe Planurile Nationale Integrate Energie – Schimbari Climatice (PNIESC) elaborate conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1999/2018 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854

7.1.1.6 Asigurarea elaborarii legislatiei subsecvente aferente Legii nr. 14/2019 pentru stabilirea cadrului 28.744 6.675 7.129 7.359 7.581 28.744 6.675 7.129 7.359 7.581

96


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

legal, instituţional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020

7.1.1.7

Asigurarea participarii la grupurile de lucru pentru implementarea măsurilor prevăzute în H.G. nr.87/2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854 22.197 5.155 5.505 5.683 5.854

8. Consolidarea capacității instituționale 259.445 79.153 53.954 62.532 63.806 163.930 38.069 40.657 41.968 43.236

8.1.

Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului 259.445 79.153 53.954 62.532 63.806 163.930 38.069 40.657 41.968 43.236

8.1.1.1.

Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici și nevoile de implementare a PSI 58.154 24.727 8.716 12.319 12.392 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.1.5 Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.1.6 Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.2.1.

Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului 9.849 2.458 2.356 2.483 2.553 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

97


(mii lei)


2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

8.1.2.2.

Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea capacității de evaluare și planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.2.3.

Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative; raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare. 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.3.2.

Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative și dezvoltarea capactății instituționale 17.461 5.967 3.358 4.032 4.103 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.3.3. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin structurile sale 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.3.4. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401 9.105 2.114 2.258 2.331 2.401

8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru 9.705 2.714 2.258 2.331 2.401 9.705 2.714 2.258 2.331 2.401

8.1.4.2

Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția consiliului EU. 9.805 2.814 2.258 2.331 2.401 9.805 2.814 2.258 2.331 2.401

8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru. 9.705 2.714 2.258 2.331 2.401 9.705 2.714 2.258 2.331 2.401

8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice. 44.615 14.501 7.910 11.065 11.139 7.250 225 2.269 2.343 2.413

98

Cod Obiectiv/program/măsură

Co-finanțare de la bugetul de stat pentru proiecte FEN(mii lei)

Co-finanțare de la bugetul UE (mii lei)

TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

BUGET TOTAL 51.277 23.581 6.766 10.463 10.466 290.568 133.627 38.339 59.293 59.310

1.

Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității 12.713 5.861 1.674 2.589 2.589 72.039 33.212 9.485 14.669 14.673

1.1. Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității 12.713 5.861 1.674 2.589 2.589 72.039 33.212 9.485 14.669 14.673

1.1.1.

Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare 7.091 3.269 934 1.444 1.444 40.185 18.526 5.291 8.183 8.185

1.1.2. Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate 2.207 1.018 291 449 450 12.509 5.767 1.647 2.547 2.548

1.1.3. Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.4. Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate 2.684 1.238 353 547 547 15.212 7.013 2.003 3.098 3.098

1.1.5. Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.6.

Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecine 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.9.

Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare 729 336 96 149 149 4.134 1.906 544 842 842

1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

99




TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosisteme 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.15.

Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.17.

Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.18.

Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat speciilor introduse intenţionat pentru diferite scopuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.19.

Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot raspândi și naturaliza în ecosistemele acvatice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.21.

Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.

Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului 846 390 111 172 172 4.792 2.209 631 976 976

2.1. Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor 290 134 38 59 59 1.646 759 217 335 335

2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.1.2 Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

100




TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

2.1.1.4.

Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.3.1.

Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM. Justificare: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ANPM și APM în scopul asigurării unei informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali, cu privire la compoziția deșeurilor, respectiv caracterizarea și încadrarea acestora. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația României. 290 134 38 59 59 1.646 759 217 335 335

2.1.3.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și încadrarea deșeurilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2. Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.1.1. Sprijin pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.1.2.

Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3. Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 555 256 73 113 113 3.146 1.450 414 641 641

2.3.1.1. Revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.1.2.

Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

101




TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

2.3.1.3. Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.1.4.

Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.2.1.

Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.2.2. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.2.3. Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul chimicale 555 256 73 113 113 3.146 1.450 414 641 641

3. Dezvoltarea sistemului național de meteorologie 713 713 0 0 0 4.038 4.038 0 0 0

3.1. Programul național de meteorologie 713 713 0 0 0 4.038 4.038 0 0 0

3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.2. Realizarea de observații si măsurători meteorologice in rețeaua națională 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.3. Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase 713 713 0 0 0 4.038 4.038 0 0 0

3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.5. AAsigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetării schimbărilor climatice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.6.

Asigurarea schimburilor internaționale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.7. Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.8.

Diseminarea informațiilor meteorologice în vederea fundamentării deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4. Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

102




TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

4.1.1.1.

Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noi. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.1.2.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POIM-pentru dezvoltarea RNMCA prin dotarea cu echipamente de monitorizare a poluanților atmosferici și instalarea lor în stațiile de monitorizare noi și stațiile existente în RNMCA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.2.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.3.1.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare -POIM- pentru dezvoltarea unui sistem de prognoză a calității aerului pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.4.1.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aer. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.5.1.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POCA - pentru Dezvoltarea capacității Ministerului Mediului privind elaborarea politicilor și măsurilor naționale necesare în vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici până în anul 2030 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.6.1.

Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia Europeana 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.6.2.

DDezvoltarea unui instrument de raportare a datelor și a planurilor de calitatea aerului, în termele stabilite de legislația în vigoare și în formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi raportări 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.6.3.

Organizarea de întalniri cu toate autoritățile cu responsabilități în domeniul calității aerului, sub coordonarea SGG, în scopul definirii obiectivelor clare, a activităților punctuale și a indicatorilor de rezultat. Se va pune accent pe conștientizarea tutoror autorităților privind responsabilitățile care le revin în acest domeniu, precum și 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

103




TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022 necesitatea alocării resurselor financiare multianuale, de către fiecare autoritate implicată , pentru realizarea acestor obiective.

4.1.7.1.

Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.7.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.7.3.

Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.8.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.9.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.10.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.11.1. Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.11.2. Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2. Zgomot ambiant 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2.1.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

104




TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

4.2.1.3.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3. Radioactivitatea mediului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5. Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.1. Controlul poluării industriale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.1.1.1.

Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea celui de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.1.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS). 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.2. Managementul accidentelor industriale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.2.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6. Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale. 22.351 10.304 2.943 4.551 4.553 126.657 58.392 16.677 25.791 25.798

6.1. Răspunderea de mediu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.1.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 22.351 10.304 2.943 4.551 4.553 126.657 58.392 16.677 25.791 25.798

105




TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

6.2.1.1.

Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020” 1.093 504 144 222 223 6.191 2.854 815 1.261 1.261

6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.2.1.3.

Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA - proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19 21.259 9.801 2.799 4.329 4.330 120.466 55.537 15.861 24.530 24.537

6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.3.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii și produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare 327 151 43 67 67 1.855 855 244 378 378

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 327 151 43 67 67 1.855 855 244 378 378

7.1.1.1

Deblocarea situației privind raportările aferente sectorului utilizarea terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și silvicultură (LULUCF), conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 525/2013 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1.1.2 Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul autorităților publice responsabile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1.1.3 Asigurarea elaborării documentelor aferente studiilor specifice domeniului schimbări climatice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1.1.4

Asigurarea creării cadrului legislativ, instituțional și procedural și transpunerea la nivel național a următoarelor acte legislative europene 327 151 43 67 67 1.855 855 244 378 378

7.1.1.5 Asigurarea analizei si preluarii/nepreluarii observatiilor si modificarilor transmise de Comisia Europeană pe Planurile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

106




TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022 Nationale Integrate Energie – Schimbari Climatice (PNIESC) elaborate conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1999/2018

7.1.1.6

Asigurarea elaborarii legislatiei subsecvente aferente Legii nr. 14/2019 pentru stabilirea cadrului legal, instituţional şi procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii prin limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1.1.7

Asigurarea participarii la grupurile de lucru pentru implementarea măsurilor prevăzute în H.G. nr.87/2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8. Consolidarea capacității instituționale 14.327 6.163 1.995 3.085 3.085 81.187 34.922 11.302 17.479 17.484

8.1. Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului 14.327 6.163 1.995 3.085 3.085 81.187 34.922 11.302 17.479 17.484

8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici și nevoile de implementare a PSI 7.357 3.392 969 1.498 1.499 41.692 19.221 5.489 8.490 8.492

8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.5 Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.6 Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului 112 52 15 23 23 633 292 83 129 129

8.1.2.2.

Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea capacității de evaluare și planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

107




TOTAL 2019 2020 2021 2022 TOTAL 2019 2020 2021 2022

8.1.2.3.

Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative; raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.3.2. Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative și dezvoltarea capactății instituționale 1.253 578 165 255 255 7.103 3.274 935 1.446 1.447

8.1.3.3. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin structurile sale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.3.4. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.4.2

Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția consiliului EU. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice. 5.605 2.141 846 1.308 1.309 31.760 12.135 4.794 7.414 7.417

108

ANEXA 2. PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL (TABEL SINTETIC)

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referință

Țintă 2019 Țintă 2022

Obiectiv Strategic Nr. 1: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

Indicator de Impact: suprafața ecosistemelor degradate refăcute ha 0 0 1000

Programul 1.1: Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității

Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

Indicator de Rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii/habitate monitorizate

Indicator de Rezultat: planuri de management/set de măsuri de conservare/Planuri de acțiune aprobate

%

Nr.

43

250

-

-

50

în discuție

Obiectiv Strategic Nr. 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului

Indicator de Impact: Deșeuri – Procentul de conformare cu angajamentele asumate la nivel național

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;




% 13.8% 13.8% 50%

109



• reducerea cantității depozitate de biodeșeuri cu 35 % față de valoarea de referință (4,80 mil. tone în 1995, țintă 2020: 35 %)

• conformarea depozitelor de deseuri conform Trataulul de Aderare (valori de referință, 20 municipale, 39 industriale, țintă 100 % în 2020)

Indicator de Impact: Situri contaminate – eliminarea suprafețelor contaminate până în 2050 %/ha 0

va fi stabilita in exercitiul

urmator in functie de

numarul de proiecte depuse in cadrul POIM

2014-2020

va fi stabilita in exercitiul urmator

in functie de numarul de

proiecte depuse in cadrul POIM

2014-2020

Indicator de Impact: Substanțe periculoase – reducerea efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane prin managementul in conditii de siguranta a activitatilor de producere, comercializare si utilizare a substantelor periculoase

Modificarea anexelor XIV si XVII la REACH,

modificarea anexei VI la CLP -Nr restrictii si

identificari SVHC

Anexele asa cum sunt la

acest moment

Conform program stabilit

de UE

Conform program stabilit de UE

Program nr. 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor


Indicator de Rezultat: îmbunătăţirea sistemelor de raportare a datelor şi informaţiilor % 0 0 0

Indicator de Rezultat: creşterea numărului de raportori şi a calităţii datelor nr. - 0 0


110



Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități de analiză a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM

% echipamente sub 10 ani din totalul echipamentelor

30 30 50

Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor, monitorizarea mediului, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor

% personal instruit din total

personalului 65 65 90

Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin ghiduri și proceduri a activității de analiză, respectiv caracterizare și încadrare a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM

% ghiduri și proceduri documentate,

metode validate din totalul metodelor

utilizate

75 75 90

Program 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate


Indicator de rezultat: întărirea capacității administrative a MM de a dezvolta și implementa politica de gestionare a siturilor contaminate, prin dezvoltarea metodologiilor privind investigarea și evaluarea poluării și remedierea solului și subsolului, precum și documentelor necesare pentru punerea în aplicare a regulilor şi a surselor de finanţare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”.

% acte normative adoptate

0 0

100 % (OM privind

investigarea siturilor

contaminate,

OM privind remedierea

siturilor contaminate)

Indicator de rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și control % personal instruit

din total personalului - - -

Program 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase.

111



Rezultat 2.3.1.: îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane

Indicator de rezultat: cresterea efectivitatii masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ (% conformare in urma măsurilor de control)

Nr. de inspectii - 0 0

Rezultat 2.3.2: reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii alternative pentru utilizarea substantelor periculoase

Indicator de Rezultat: Efectivitatea masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ Nr. rapoarte de control specifice

- 0 0

Indicator de Rezultat: % de substante/dosare conform Anexa XV la REACH, la care a fost participare RO din total

Nr. participari/opinii dezvoltate RO

0 0 0

Obiectiv Strategic Nr. 3: Dezvoltarea sistemului național de meteorologie

Indicator de Impact: Gradul de realizare a programului meteorologic național

% Nu este cazul 100 100

Programul 3.1: Programul național de meteorologie

Rezultat 3.1.1. Realizarea programului național de meteorologie

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a prognozelor meteorologice in 24 h

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a avertizărilor meteorologice in 24 h

Indicator de Rezultat: Mesaje transmise/recepționate în sistemul mondial de veghe meteorologica

Indicator de Rezultat: Observații și măsurători meteorologice in rețeaua națională

%

%

Nr.

Nr.

86,77

92,61

5.497.375

24.264.895

86,77

92,63

5.510.000

24.270.000

86,78

92,65

5.570.000

24.300.000

112



Indicator de Rezultat: Sinteze, cercetări și studii de fundamentare climatologică

Nr.

61

62

63

Obiectivul Strategic Nr. 4: Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului

Indicator de Impact: Număr de zone și aglomerări încadrate în regimul I și în regimul II de gestionare conform Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare

Notă: în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 104/2011 în ariile din zonele şi aglomerările clasificate în regim de gestionare I se elaborează planuri de calitate a aerului pentru a se atinge valorile-limită corespunzătoare sau, respectiv, valorile-țintă iar conform prevederilor art. 22 responsabilitatea privind elaborarea planurilor de calitatea aerului revine primarilor. Prin planul de calitate a aerului se stabilește setul de măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienței lor, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât să fie atinse valorile-limită sau valorile-țintă, astfel cum sunt ele stabilite în anexa nr. 3 la lege

Nr.

OM nr. 598/2018

pentru aprobarea listelor cu unitățile

administrativ-teritoriale

întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a

ariilor din zonele şi

aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la

Legea nr. 104/2011

privind calitatea aerului

înconjurător

0 0

Indicator de Impact: Număr de aglomerări, drumuri, căi ferate, aeroporturi și porturi pentru care se elaborează hărți strategice de zgomot și planuri de acțiune pentru gestionarea zgomotului

Nr.

20 aglomerări, 3326 Km de

drumuri, 482 Km de cai ferate, 11

20 aglomerări, 3326 Km de

drumuri,. 482 Km de cai ferate, 11 aeroporturi și 3

porturi

113



Notă:responsabilitatea realizării hărților strategice de zgomot și planurilor de acțiune pentru gestionarea zgomotului revine autorităților publice locale, CNAIR SA, CFR SA, Compania de Aeroporturi București, C.N. "Administrația Porturilor Maritime" S.A. Constanța, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați

aeroporturi și 3 porturi

Indicator de Impact: Număr de județe cu capacitate de avertizare/alarmare în timp real privind nivelul de radioactivitate al mediului

Nr. 0 0 0

Program 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice

Rezultat 4.1.1: Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform cerințelor legislației naționale care transpune prevederile legislației europene în vigoare.

Indicator de Rezultat: Gradul de monitorizare îmbunătățită a calității aerului la nivelul autorităților publice responsabile, inclusiv prin extinderea rețelei prin dotarea cu noi stații fixe

Nr stații de monitorizare a calității aerului

funcționale pentru toti indicatorii/Nr.

total stații de monitorizare a

calității aerului (%)

86 stații de monitorizare



Rezultat 4.1.2: Studii privind evalauarea calității aerului prin modelarea dispersiei poluanților în atmosferă, în toate zonele și aglomerările.

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a reevaluării încadrării zonelor și aglomerărilor în regimuri de evaluare a calității aerului.

% 0 0 0

Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice cu responsabilități în domeniu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a nivelului calității aerului

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al prognozelor de calitate a aerului pe termen scurt și mediu % 0 0 0


114



Indicator de Rezultat: Gradul de integrare într-o singură bază națională de date, a informațiilor furnizate/colectate pe diferite categorii de instalații și operatori economici (așa cum prevăd directivele specifice în vederea realizării raportărilor către CE)

% 0 0 0

Rezultat 4.1.5. Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2016/2284/CE, precum și prin Protocolul Gothenburg revizuit

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici având ca an țintă, anul 2030 și pe cât posibil 2050

% - 50 100


Elaborarea unui document de politică publică națională privind calitatea aerului în care să fie definite obiective clare, activități punctuale, indicatori de rezultat și responsabilități precise pentru fiecare dintre entitățile cu atribuții în ce privește calitatea aerului, care să conțină o planificare financiară multianuală iar alocarea resurselor financiare să se realizeze de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.

Indicator de Rezultat: Raportarea anuală a datelor și a planurilor de calitatea aerului

1 raport anual 1 raport anual 1 raport anual 1 raport anual

• Planificare financiară multianuală construită pornind de la obiectivele strategice cu alocarea resurselor financiare de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.


Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități de evaluare a calității aerului înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM

% echipamente sub 10 ani din total echipamente

30 30 50

115



Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului

% personal instruit din total personalului

65 65 90

Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin proceduri a activității de evaluare a calității aerului înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM

% determinări documentate

75 75 90

Rezultat 4.1.8. Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al Planului Național de Implementare a prevederilor Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți și îndeplinirea obligațiilor de raportare

% 0 0 0

Rezultat 4.1.9. Calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al bugetului național de azot și identificarea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac la nivel național

% 0 0 0

Indicator de Rezultat: Dezvoltarea unui set de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac la nivel național.

Rezultat 4.1.10. Determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

Indicator de Rezultat: Gradul de determinare al încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

% 0 0 0

Rezultat 4.1.11. Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Indicator de Rezultat: Gradul de adoptare a actelor normative la termenele impuse 0 0 0

Programul 4.2: Zgomot ambiant

116



Rezultat 4.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării zgomotului ambiant

Indicator de Rezultat: Gradul de îmbunătățire a reglementării măsurilor de gestionare și evaluare a zgomotului

% Nu este cazul 20 50

Programul 4.3: Radioactivitatea mediului

Rezultat 4.3.1. Îmbunătățirea capacității de monitorizare a Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului în situații normale și de accident nuclear sau urgență radiologică

Indicator de Rezultat: Circa 20 milioane de oameni (populația României) informați / avertizați / alarmați cu privire la nivelele radioactivității mediului ambient de pe teritoriul României

Nr. indicatori vizualizati on-line pe

site-ul ANPM 4 4 10

Obiectivul Strategic Nr. 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale.

Indicator de Impact: Consolidarea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului de reglementare a activităților din domeniul privind prevenirea și controlul poluării industriale și prevenirea accidentelor industriale majore

Notă: Conform prevederilor art.. 14 alin. (3) din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 funcționarea fără autorizație integrată de mediu este interzisă pentru activitățile supuse legislației privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, iar potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din OM 818/2013 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației integrate de mediu autoritatea competentă pentru protecția mediului căreia îi revine responsabilitatea emiterii autorizației integrate de mediu este autoritatea județeană pentru protecția mediului.

% APM care au aplicat ghidurile

dezvoltate pentru implementarea

unitară a legislației UE

0 0 20%

Programul 5.1: Controlul poluării industriale

Rezultat 5.1.1. Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului și asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

117



Indicator de Rezultat: Studii privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED

Nr. buc 0 2

Rezultat 5.1.2 Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor

Indicator de Rezultat: Campanii de informare si conștientizare Nr. evenimente/an 0 0 8

Program 5.2: Managementul accidentelor industriale

Rezultat 5.2.1. Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în domeniul SEVESO

Indicator de Rezultat: Ghid privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri.

Nr. 0 1 1

Obiectivul Strategic Nr. 6: Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale.

Indicator de Impact: Legislație orizontală - Răspunderea de mediu; aplicarea unitară și eficientă a legislației EIA/SEA

Indicator de Impact: Număr de servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

Nr. 0 0

21 de seturi de date spațiale cu

metadate aferente, 21

servicii de vizualizare și 21

servicii descărcare

Program 6.1. Răspunderea de mediu

Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanție financiară și a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției.

118



Indicator de Rezultat: Existenta formelor de garanție financiara si a Metodologiei de calcul și revizuire a acesteia privind răspunderea de mediu.

Nr. buc 1

Program 6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA

Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA.

Indicator de Rezultat: Persoane instruite din autorități pentru protecția mediului, Autorități de Management (AM), Organisme Intermediare (OI).

Nr. Pers. Instruite 0

Etapa 1-401

2017 Etapa 2 -392

Tot personalul implicat în

reglementări

Program 6.3. Infrastructura pentru informații spațiale

Rezultat 6.3.1. Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată in conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

Indicator de Rezultat: Servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

% - 10 100%

Obiectivul Strategic Nr. 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare.

Indicator de Impact: Gradul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin pachetul energie – schimbări climatice4 % - - 100

Program 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră5

Rezultat 7.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

4 Ministerul Mediului urmărește îndeplinirea la nivel național a indicatorilor și țintelor asumate la nivel național, conform competențelor sale, având o slabă capacitate de coordonare. Realizarea efectivă a țintelor asumate de România depinde de o gamă largă de instituții de stat și private 5 idem

119



Indicator de Rezultat: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fata de 1990 în 2020 – valoare estimată pentru România 19 % față de 2005)

% 1990

Evoluția emisiilor față de

2005:

Pt.2017- 46,19%;

Pt.2018

45,81%

19% (față de 2005)

Indicator de Rezultat: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie (ținta 24%) % - Ministerul Energiei

24%?

Indicator de Rezultat: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta : scădere cu 19 %)

% 1990

Autoritatea Naţională de

Reglementare în Domeniul

Energie ANRE

19%

Obiectivul strategic Nr. 8: Consolidarea capacității instituționale

Indicator de Impact: Încrederea (internă și externă) în instituțiile și acțiunile MM

Indicator de Impact: Gradul de realizare a bugetului ministerului

Indicator de Impact: Diferența între bugetul aprobat la 1 ianuarie și bugetul rectificat la 31 decembrie

% n.a. 60 60

Program 8.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului

Rezultat 8.1.1: Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate îmbunătățită

Indicator de Rezultat: Nr. de schimbări anuale în structura funcțională Nr./an Max. 2 Max. 1 Max. 1

Indicator de Rezultat: % index angajați din sectorul public, angajați în MM și instituțiile afiliate % 0.93% 0.93% 0.93%

120



Indicator de Rezultat: % plecări (transferuri, detașări, încetari ale raportului de serviciu) ale angajaților MM din totalul angajaților

%

Rezultat 8.1.2: Creșterea capacității de formulare și implementare a politicilor de mediu

Indicator de Rezultat: Nr. de schimbări la nivel de capitole și rectificări negative ale bugetului de stat Nr./an 30/an 25/an 25/an

Indicator de Rezultat: procent de inițiative legislative aprobate din totalul inițiativelor legislative ale MM/an %


Indicator de Rezultat: Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetului anual al MM % 20 17 (2018) 15

Indicator de Rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM RON 113 135 (2018) 139

Rezultat 8.1.4. Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului.

Indicator de Rezultat: % personal MM care a participat la pregătirea și exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene

% 0 N/A N/A

121

ANEXA 3. PROGRAME ȘI MĂSURILE AFERENTE ACESTORA (TABEL SINTETIC)

Țintele sunt orientative, pentru exemplificare, fiind necesare în această etapă pentru testarea aplicației informatice privind managementul strategic la nivelul instituțiilor din administratia publică centrală. Valorile vor fi stabilite de MM în etapele următoare.

Măsuri

Indicator de realizare imediată (outputs) /Unitate/Valori țintă

(Valoare de referință)

Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021 Țintă

2022

Program 1.1 Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității

Asigurarea coerenței și a managementului eficient al rețelei naționale de arii naturale protejate

Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare.

nr. PM aprobate (250) 250 300 350 400

Măsura 1.1.2. Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate.

Nr. habitatelor

naturale şi ale speciilor sălbatice

de interes conservativ pentru care s-au realizat

hărţile de distribuţie

- - - -

Măsura 1.1.3. Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice

aprobarea metodologiei stabilirea

metodologiei n.a n.a.

aplicarea

metodologiei

Măsura 1.1.4. Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate

Măsura 1.1.5. Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000

% plătit utilizatorilor de terenuri din suma totală

0 0 0 0

Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural)

Nr. noi arii de importanță internațională de semnate (620)

620 620 620 623

122

Măsuri




2022

Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecine

Nr. AP pentru care

se stabilesc măsuri comune de management (3)

3 3 3 4

Măsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege Nr. peșteri

încadrate/reîncadrate în clase de protecție (138)

138 138 150 200

Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile sălbatice protejate


Nr. Anexe actualizate (2) 2 2 2 2

Măsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare Nr. planuri de acţiune (6) 6 6 6 8

Măsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare Nr. planuri

Implementate (6) 6 6 6 8

Îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional

Măsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP

HG 997/2016 privind înființarea ANANP aprobat și HG pusă în

aplicare

-ANANP funcțională

n.a n.a n.a. ANANP

funcțională

Măsura 1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţii

Nr. acte normative (10) 10 10 10 10

Utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

Măsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosisteme

% Componente 0 0 50 100

123

Măsuri




2022

biodiversitate pentru care s-au făcut estimările valorice (0)

Măsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri (previzionat - 2018)

Nr. metodologii aprobate - - - -

Amenajarea teritoriului

Măsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a

Emitere HG (lege actuală 5/2000)

n.a. n.a. n.a. realizat

Controlul speciilor invazive

Măsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie

Mecanism funcțional implementat

n.a. n.a. n.a. Mecanism funcțional

implementat

Măsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru diferite scopuri (2020)

Realizat n.a. n.a. n.a. Realizat

Măsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot raspândi și naturaliza în ecosistemele acvatice

Nr. specii și locații monitorizate - - - -

Măsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim

Nr. de planuri

aplicate - - - -

Măsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora

Realizat/nerealizat - - - -

Măsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive

Nr.indicatori

stabiliţi - - - -

124

Măsuri




2022

Măsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive (2020)

Nr. metodologii

elaborate n.a. n.a. n.a. Realizat

Program 2.1 Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor

Rezultat 2.1.1.

Măsura 2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare

Justificare: prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare duce la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.

Descriere: Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor, respectiv PNPGD. Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării/ monitorizării/ evaluării acestora.

Elaborarea/modificare de acte normative:

- Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autorităţile publice locale vor viza următoarele aspecte: prevenirea generării deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;

- Realizare de parteneriate cu ONG, factori intresati pentru realizarea de campanii de constientizare -

- Parteneriat cu M Invatamanului pentru includera in curicula scolara a unor teme specifice

- Sustinerea si dezvoltarea actiunilor privind compostarea individuala a biodeseurilor

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru Gestionarea deșeurilor și Actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deșeurilor.

Sursa/sursele de finanțare: POCA

Nr. Parteneriate

Nr. Campanii

Nr. Compostoare individuale utilizate in gospodarii

Nr. Acte normativive adoptate

0

0

0

0

0

1

0

0

2

3

0

0

3

4

0

0

125

Măsuri




2022

Măsura 2.1.1.2. Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare

Justificare: colectarea separată a deșeurilor asigură un grad mai inalt de valorificare și reciclare, ducând la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.

Descriere: Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor, respectiv a PNGD

- Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării/ monitorizării/ evaluării acestora

- Elaborarea/modificare de acte normative

- Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autorităţile publice locale vor viza următoarele aspecte: colectarea deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;

- Controale tematice in domeniul colectarii separate a deseurilor

- Realizare de parteneriate cu ONG, factori intresati pentru realizarea) de campanii de constientizare -

- "Sustinerea /Extinderea sistemelor de colectare separată a deșeurilor reciclabile din deșeurile municipale (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă)"

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru Gestionarea deșeurilor și actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deșeurilor


Nr. sisteme de colectare separată

Nr. controale efectuate

% măsuri implemenate de factorii responsabili

0

12

60

0

12

70

0

12

70

0

12

100

Măsura 2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor

Justificare: reciclarea deșeurilor duce la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.

- Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor, respectiv a PNGD

Nr. proiecte finantate

Nr. instrumente implementate


0

0

0

0

0

0

0

0

126

Măsuri




2022



- Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autorităţile publice locale vor viza următoarele aspecte: reciclarea deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;

- Controale tematice in domeniul reciclării/ valorificării deșeurilor

- Utilizarea instrumentelor economice pentru stimularea reciclarii/ valorificarii desurilor

- Sustinerea valorificarii energetice a deseurilor

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru gestionarea deșeurilor și actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deșeurilor


% masuri implemenate de factorii responsabili

Cantitate de deseuri procesata in instalatiile de coincinerare

(kg)

12

5

-

12

10

-

12

20

-

12

30

-

Măsura 2.1.1.4. Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate

Justificare: Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate contribuie la reducerea impactului asupra mediului și protejarea sănătății populației.

Descriere:

- Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor, respectiv a PNGD



Nr. statii de tratare in functiune

Capacitate de tratare (kg)


% masuri implemenate de factorii responsabili

Nr. instrumente implementate

0

0

12

5

n.a

0

0

12

10

n.a.

0

0

12

20

n.a.

0

0

12

50

1

127

Măsuri




2022

- Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autorităţile publice locale vor viza următoarele aspecte: eliminarea deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;

- Controale tematice in domeniul recilclarii/ valorificarii deseurilor

- Utilizarea instrumentelor economice pentru a descuraja eliminarea deșeurilor

- Utilizarea capacitătilor de tratare

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru gestionarea deșeurilor și actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deșeurilor



Măsură 2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare 0 0 0 1

Măsură 2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software 0 0 10 20

Măsură 2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor

0 0 50 100


Măsura 2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM.

Justificare: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ANPM și APM în scopul asigurării unei informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali, cu privire la compoziția deșeurilor, respectiv caracterizarea și încadrarea acestora. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la

128

Măsuri




2022

asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația României.

Descriere: Măsurile preconizate vor conduce la asigurarea funcționalității în parametri optimi a echipamentelor din cadrul laboratoarelor de mediu național și teritoriale, a instruirii personalului din aceste laboratoare. În acest sens pentru modernizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și APM sunt necesare următoarele categorii de activități:

- achiziția de servicii de mentenanță (service corectiv și service preventiv), respectiv de up-grade al echipamentelor existente necesare prelevării, pregătirii și analizei probelor de deșeuri;

- achiziția de servicii de etalonare externă și/sau verificare metrologică;

- achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral;

- reabilitare/modernizarea laboratoarelor pentru desfășurarea activității în condiții optime;

- achiziția de servicii de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor, validarea metodelor de analiză, estimarea bugetului de incertitudine a metodelor de analiză, monitorizarea mediului, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor;

- achiziția de servicii de consultanță pentru elaborarea unui ghid privind caracterizarea și încadrarea deșeurilor;

- elaborarea de proceduri privind analiza deșeurilor.

Surse de finantare: buget de stat și Administrația Fondului pentru Mediu (venituri proprii)

Propunere de alocare financiara: 55.000.000 lei fără TVA


Măsura 2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și încadrarea deșeurilor.

Program 2.2 Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

129

Măsuri




2022


Măsura 2.2.1.1. Dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate

Completarea şi clarificarea cadrului legislativ privind gestionarea siturilor contaminate:

- Proiect de Lege privind gestionarea siturilor potențial contaminate și contaminate

- Metodologia privind conținutul raportului de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului, a criteriilor și indicatorilor de evaluare a poluării siturilor contaminate

- Metodologia de remediere a siturilor contaminate, precum și a criteriilor clare de intervenție pentru acțiunile de remediere (criterii de prioritizare a intervenției asupra siturilor contaminate)

- Metodologia privind aplicarea principiului „poluatorul plătește” pentru domeniul siturilor contaminate

Justificare: Realizarea acestor metodologii în domeniul siturilor contaminate va sprijini și completa cadrul legislativ existent în acest domeniu constituind acte subsecvente de aplicare a legislației in vigoare și vor contribui la realizarea pe termen scurt, mediu și lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării și remedierii siturilor contaminate, prin dezvoltarea și aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru investigarea și remedierea siturilor contaminate. Necesitatea elaborării unor criterii clare de prioritizare (intervenție) pentru acțiunile de remediere, care să țină cont de condițiile tehnice și fizico-chimice concrete, vor sprijini autoritatea de reglementare competentă să poată lua decizia de introducere a amplasamentului contaminat într-o etapă de remediere. Realizarea acestor metodologii va asigura premisele pentru întărirea capacitații instituționale a structurilor responsabile din domeniul protecției mediului din România pentru punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării siturilor contaminate

Aceste documente vor fi elaborate în cadrul Programul Operațional ”Capacitate Administrativă” 2014-2020, prin proiectul “Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului de a implementa politica în domeniul managementului deșeurilor și al siturilor contaminate – C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21. Acest proiect care își propune ca principal obiectiv întărirea capacității administrative a Ministerului Mediului de a dezvolta

Nr. Acte normative elaborate/adoptate

(1 Lege si 3 Ordine de Ministru pentru aprobarea celor 3

metodologii)

0 Realizat Realizat Adoptat

130

Măsuri




2022

și implementa politica de gestionare a deșeurilor și siturilor contaminate, prin elaborarea metodologiilor care vor conduce la atingerea obiectivelor strategice pe termen scurt, mediu și lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării și remedierii siturilor contaminate. Totodată, aceste documente vor contribui la întărirea capacității instituționale în vederea remedierii siturilor contaminate în vederea protejării sănătăţii umane și mediului prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), Axa Prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric (stabilite prin Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020)

Sursa/sursele de finanțare: Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)

Măsura 2.2.2 Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului

Justificare: Campaniile de conștientizare, informare și instruire vor conduce la dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale (inclusiv a factorilor de decizie la nivel politic), dar și a personalului din cadrul autorităților publice locale în domeniul situri contaminate.

Grup țintă:

Personalul de conducere și de execuție din cadrul MM și ANPM -24 de persoane;

Personalul de conducere și de execuție din APM responsabile cu monitorizarea și evaluarea PJGD, precum și cu managementul siturilor contaminat-75 persoane

* (conform sectiunii 6.4 din cererea de finantare a proiectului POCA numărul personalul instruit include situri si deseuri)

Rezultat: Personal instruit prin campaniile de conștientizare și instruire pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului, precum si pentru aplicarea principiului „poluatorul plătește” pentru domeniul siturilor contaminate

Sursa/sursele de finanțare: Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) Cofinanțare bugetat stat (situri contaminate și deșeuri) 2.256 970,78 Lei

Nr. personal instruit (0)

Nr. personal instruit (0)

Nr. personal instruit în campaniile de constientizare

(0) (reprezentanți ai CJ, APL/ADI responsabile cu

elaborarea PJGD, gestionarea domeniului siturilor

contaminate și implementarea serviciilor publice în sectorul

deșeurilor)

Nr. personal instruit în campaniile de

constientizare(reprezentanți ai MMAP, ANPM și APM-uri)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

24*

75*

151*

99*

131

Măsuri




2022

Program 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară a substantelor periculoase

Rezultat 2.3.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane

Măsura 2.3.1.1. revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativ

Descriere: organizare grup de lucru pentru elaborarea noului act normativ care va inlocui aceasta lege, elaborarea primului draft, consultarea publica, preluarea comentariilor, lansarea celui de al doilea draft , consultarea publica, asumarea de catre autoritati, lansarea in avizare interinstitutionala.

Revizuirea legii 360/2003

HG 477/2009

HG F-GASES – implementarea Regulamentului nr. 517 din 2014 privind anumite gaze

fluorurate cu efect de seră (F-GASES) şi a regulamentelor

sale subsidiare

Grupuri de lucru activate

Elaborare propunere

2 acte normative promovate

Eficiență aplicare

Măsura 2.3.1.2. pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor.

Justificare: contribuie la luarea deciziilor in baza cunostintelor necesare (argumentarea modului in care contribuie la atingerea obiectivului)

Descriere: este posibil sa se realizeze prin noul mecanism financiar SEE 2014-2020, prin parteneriat cu Norvegia, dar este posibil si prin trimiterea functionarilor la specializari pe domeniul strict al ecotoxicologiei si comportamentului in mediu, precum si pe domeniul aplicarii si implementarii actelor normative

Numar de experți care au urmat cursuri specifice pe domeniile specificate din

cadrul ministerului si a institutiilor in coordonare sau

subordonare

Măsura 2.3.1.3. promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii

Nr. ghiduri, studii 1 studiu mercur

Studiu mercur

Standarde conform REACH



132

Măsuri




2022

Măsura 2.3.1.4. asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF

Numar de reuniuni la care se participă conform

programarilor internationale

COP 8

Roterdam

COP ozon martie

COP 1 Minamata

mercur

Ian – febr regionale

Intersesional 2

martie

COP 9 Roterdam

SAICM intersesionale,

reuniuni regionale

OEWG

Ozon

ICCM 5

Rezultat 2.3.2. Reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii alternative pentru utilizarea substantelor periculoase

Măsura 2.3.2.1 - coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD

Exista grup de lucru

Reactivarea acestuia

Va promova modificarea Legii 360/2003

Raportari finalizate

2 reuniuni 2 2 2

Măsura 2.3.2.2 - coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control

Grupul exista

Va promova modificarea HG 477/2009

2 reuniuni 4 4 4

Măsura 2.3.2.3 – preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul chimicale

Nr. Reuniuni la care RO a participat

Participarea la formele de schimb de informatii

promovate prin cadrul legislativ comunitar – comitete REACH, CARACAL, comitetele

ECHA , MB

Conform planificărilor




Program 3.1 Programul național de meteorologie

133

Măsuri




2022

Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice

Justificare: Furnizarea de informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la scară națională și regională).

Descriere: Receptionarea, validarea si procesarea primara a datelor meteorologice din flux rapid; Utilizarea datelor meteorologice in analiza si interpretarea conceptuala a episoadelor de vreme; Prognoza operativa a difuziei si a transportului poluantilor in atmosfera la scara locala si regionala; Adaptarea statistica si verificarea prognozelor meteorologice; Utilizarea operationala si dezvoltarea modelului ALADIN pentru elaborarea prognozei numerice a vremii la mezoscara; Dezvoltarea, adaptarea si exploatarea operationala pentru Romania a modelului nehidrostatic de prognoza numerica a vremii la scara fina COSMO; Modelarea dinamico-statistica a evolutiei sistemului climatic si perfectionarea prognozei anomaliilor climatice regionale cu anticipatie mare; Estimari prognostice pe baza analizei rezultatelor modelului cuplat ocean-atmosfera de la ECMWF.

Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa/sursele de finanțare: buget de stat

Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2019– 8.707.000 lei, 2020 – 9.948.000 lei, 2021 – 9.195.000 lei, 2022 – 9.250.000.

Număr de prognoze meteorologice

17.677

17.680 17.690 17.700 17.710

Măsura 3.1.1.2: Realizarea de observații si măsurători meteorologice in rețeaua națională

Justificare: Monitorizarea situației meteorologice la nivel național.

Descriere: Efectuarea observatiilor meteorologice in reteaua de statii meteorologice, agrometeorologice, nivologice, aerologice, radiometrice, de radare meteorologice si satelitare; Coordonarea retelei meteorologice nationale, elaborarea de documentatii de specialitate, coduri si ghiduri meteorologice conform cu recomandarile OMM si cerintele nationale; Asigurarea verificarii si intretinerii metrologice a mijloacelor de masurare la sol a parametrilor meteorologici din reteaua meteorologica nationala; Monitoringul climatic la diferite scari spatio-temporale, validarea bazei de date climatologice; Monitorizarea stratului de zapada si evaluarea riscului de producere a avalanselor; Produse satelitare utile in activitatea de meteorologiesi si elaborarea de indici de risc pentru incendii de

Număr de observatii si masuratori in reteaua

națională

24.264.895

24.270.000

24.280.000 24.290.000 24.300.000

134

Măsuri




2022

padure; Reconstituirea metadatelor istorice pentru fundamentarea studiilor si cercetarilor climatologice.




Măsura 3.1.1.3: Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase

Justificare: Avertizari meteorologice pentru fenomene meteo periculoase, potențial provocatoare de pagube, în vederea reducerii și limitării impactului socio-economic al acestora la nivel național

Descriere: Coordonarea activitatii operationale de prognoza a vremii (prognoze si avertizari) pentru gestionarea situatiilor de vreme severa in Romania; Adaptarea algoritmilor radar WSR-98D pentru identificarea conditiilor de vreme severa in Romania



Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2019– 892.000 lei, 2020 – 917.000 lei, 2021 – 942.000 lei, 2022 – 960.000.

Gradul de realizare a avertizarilor

meteorologice in 24 h (%)

92,63 %

92,63

92,63

92,63

92,63 %

Măsura 3.1.1.4: Realizarea de prognoze agrometeorologice

Justificare: Reducerea efectelor secetei pe termen scurt si mediu

Descriere: Activitatile agrometeorologice operationale privind analiza dinamicii parametrilor meteorologici cu impact asupra agriculturii

Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2004

Numar de prognoze agrometeorologice

1038

1.040 1.040 1.040 1.040

135

Măsuri




2022

privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare.


Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2019 – 1.003.000 lei, 2020 – 1.031.000 lei, 2021 – 1.059.000 lei, 2022 – 1.062.000.

Măsura 3.1.1.5: Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetarii schimbărilor climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului naţional de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (HG 739/2016)

Justificare: Asigurarea datelor suport în domeniul schimbărilor climatice și agrometeorologiei

Descriere: Date meteorologice și agrometeorologice furnizate prin Programul național de veghe meteorologică în scopul transmiterii de informații de specialitate necesare elaborării de măsuri pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt și mediu.



Propunere de alocare financiară multianuală: estimari 2019 – 1.854.000 lei, 2020 – 1.906.000 lei, 2021 – 1.959.000 lei, 2022 – 2.200.000.

Nr. Sinteze, cercetari si studii de fundamentare climatologica

61

61 62 62 62

Măsura 3.1.1.6: Asigurarea schimburilor internaționale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES

Justificare: Asigurarea schimbului internațional de date și informații meteorologice efectuat între țările membre OMM, fără de care nu se poate realiza corespunzător activitatea de prognoză și avertizare meteorologică de către Serviciile Meteorologice Naționale

Descriere: Cooperarea în activitatile comisiilor tehnice, în organismele OMM precum si în cadrul programelor operative si de cercetare prevazute în conventii, acorduri si

Nr. Mesaje transmise/receptionate in

sistemul mondial de comunicatii meteorologice

5.497.375

5.510.000 5.530.000 5.550.000 5.570.000

136

Măsuri




2022

protocoale nationale si internationale; Realizarea schimbului internațional de date și informații către organismele internaționale.




Măsura 3.1.1.7: Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM

Justificare: Identificarea raspunsului regional al sistemelor fizice, ecosistemelor și sistemelor socio-economice, la scara României, la semnalul global al schimbării climatice, din perspectiva adaptării; Estimarea prognostică cu anticipaţie mare a evoluției statisticii fenomenelor climatice, la scara României.

Descriere: Proiecția semnalului global al schimbării climatice la nivelul regiunilor din România, impactul asupra proceselor hidrologice, agrometeorologice și dinamicii ecosistemelor, pentru fundamentarea proiectarii de produse și servicii climatice care să servească adaptării sistemelor socio-economice la această schimbare majoră. Elaborarea și testarea de metodologii de predicție climatică sezonieră, interanuală și decenală pentru fundamentarea serviciilor climatice de estimare prognostică a evoluției statisticii fenomenelor climatice (de tipul secetelor, valurilor de căldură și inundațiilor) la scara României.



Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2019 – 692.000 lei, 2020 – 711.000 lei, 2021 – 730.000 lei, 2022 – 760.000.

Nr. produse specializate in domeniul meteorologiei,

climatologiei, agrometeorologiei, poluarii

aerului si a variabilitatii climatice

610

620 630 640 650

137

Măsuri




2022

Măsura 3.1.1.8: Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (ploi torențiale generatoare de viituri rapide și inundații la scară regională și locală, valuri de frig și de caniculă, viscol, seceta, etc) sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung

Justificare: Susținerea deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale.

Descriere: Furnizare informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la scară națională și regională), atenționări/avertizări meteorologice pentru fenomene meteo periculoase (ploi torențiale generatoare de viituri rapide și inundații la scară regională și locală, valuri de frig și de caniculă, viscol, etc., precum și informări privind evoluția fenomenului de secetă în România la nivel național/regional) utilizate în scopul gestionării situațiilor de urgență sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung.



Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2019 – 558.000 lei, 2020 – 573.000 lei, 2021 – 590.000 lei, 2022 – 650.000.

Nr. Sinteze, cercetari si studii de fundamentare climatologica

60

62 62 62 63

Program 4.1 Calitatea aerului și emisii atmosferice

Rezultat 4.1.1 Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform cerințelor din legislația europeană

Măsura 4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv extinderea rețelei prin instalarea de noi stații de monitorizare/puncte de prelevare pentru măsurări fixe.

Justificare: Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este obiectiv

Nr. total de stații de monitorizare a calității aerului =

142 (anul de referință 2015) 148 148 162 162

138

Măsuri




2022

de interes public național, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru protecţia mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător;

Descriere: elaborarea documentației pentru încheierea celui de-al 4-lea contract subsecvent de servicii (CSS) în scopul contractării serviciilor necesare pentru optimizarea și dezvoltarea RNMCA, si urmărirea derulării acestui CSS.

Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

Sursele de finanțare: Bugetul Fondului pentru mediu (până în 2020)

Propunere de alocare financiară: 30.000.000 lei (estimare 2019-2020)

Măsura 4.1.1.2. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare POIM pentru Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotarea cu echipamente de monitorizare a poluanților atmosferici și instalarea lor în stațiile de monitorizare noi și stațiile existente în RNMCA;

Justificare: Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este obiectiv de interes public național, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru protecţia mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător;

Descriere: completarea si depunerea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru MM ca solicitant identificat prin program ca solicitant unic pentru obținerea de finanțare nerambursabilă pentru proiecte privind evaluarea și monitorizarea calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național.

Cerere de finanțare depusă și aprobată de AM POIM

n.a. Realizat n.a n.a

139

Măsuri




2022


Sursele de finanțare:

➢ 85% Fondul European de Dezvoltare Regională,

➢ 15% contribuția beneficiarului (buget de stat)

Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro (total pentru rezultatele 4.1.1(parțial)+4.1.3+4.1.4)

Contribuție MM – 3.058.824 euro (2.752.941,3 euro)

Rezultat 4.1.2.: Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele și aglomerările de la nivel național

Măsura 4.1.2.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul efectuării de studii privind evaluarea calității aerului prin modelarea dispersiei poluanților în atmosferă;

Justificare: Conform art. 7 lit. f) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, MM organizează şi coordonează la nivel național evaluarea şi gestionarea calității aerului înconjurător, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul stabilirii regimurilor de evaluare, a regimurilor de gestionare şi contribuţiilor surselor naturale la depășirea valorilor-limită;

Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru elaborarea de studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele și aglomerările de la nivel național, contractarea realizării serviciilor necesare


Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,suport,,

Propunere de alocare financiară: 3.850.000 lei

Documentație elaborată n.a. n.a. n.a. Realizat

Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice cu atribuții în domeniuși pentru creșterea

140

Măsuri




2022

gradului de cunoaștere a calității aerului care se va realiza pe baza datelor privind calitatea aerului din RNMCA

Măsura 4.1.3.1. Elaborarea și depunerea cererilor de finanțare –POIM- pentru dezvoltarea unui sistem de prognoză a calității aerului pe termen scurt

Justificare: Conform cerințelor art. 53 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, este necesară dezvoltarea unui sistem de previzionare a calității aerului pe termen scurt și mediu în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a nivelului calității aerului;

Descriere: completarea si transmiterea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru MM ca solicitant identificat prin program ca solicitant unic pentru obținerea de finanțare nerambursabilă pentru proiecte privind evaluarea și monitorizarea calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național.





Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro / Contribuție MM – 3.058.824 euro (total pentru rezultatele 4.1.1+4.1.3+4.1.4)

Cerere de finanțare aprobată n.a. n.a. n.a Realizat


Măsura 4.1.4.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POIM - pentru dezvoltarea unei baze de date unice de emisii în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aer.

Cerere de finanțare aprobată n.a. n.a. n.a Realizat

141

Măsuri




2022

Justificare: Directiva INSPIRE (http://inspire.jrc.ec.europa.eu/index.cfm) 2007/2/CE, transpusă în legislația națională prin Ordonanţa Guvernului 4/2010 privind Instituirea Infrastructurii Naţionale pentru informații spaţiale (INIS) republicată, are scopul de a crea o infrastructură de date spaţiale a UE. Aceasta va permite partajarea informaţiilor spaţiale de mediu printre organizaţiile din sectorul public şi va facilita accesul publicului la informațiile spaţiale din Europa.

Directiva se referă la 34 de teme de date spaţiale, necesare pentru aplicaţii de mediu, care impun crearea unei baze de date unice interactivă în format INSPIRE (o singură bază de date inventarul activităților și inventarul emisiilor de poluanți în aer, realizate, fiecare în parte pe diferite categorii de instalații și operatori economici așa cum prevăd directivele specifice în vederea realizării raportărilor către CE .

Descriere: completarea si transmiterea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru MM ca solicitant identificat prin program ca solicitant unic pentru obținerea de finanțare nerambursabilă pentru proiecte privind evaluarea și monitorizarea calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național.


Ordonanţa Guvernului 4/2010 privind Instituirea Infrastructurii Naţionale pentru informații spaţiale (INIS) republicată




Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro (total pentru rezultatele 4.1.1+4.1.3+4.1.4) / Contribuție MM – 3.058.824 euro

Rezultat 4.1.5 Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2001/81/CE și Directiva 2016/2284/CE precum și prin Protocolul Gothenburg

http://inspire.jrc.ec.europa.eu/index.cfm

142

Măsuri




2022

Măsura 4.1.5.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POCA (IP14/2019) pentru Dezvoltarea capacității Ministerului Mediului privind elaborarea politicilor și măsurilor naționale necesare în vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici până în anul 2030

Justificare: Considerând riscurile asupra sănătății umane și mediului, la nivel internațional și respectiv european s-a urmărit cu prioritate reducerea emisiilor de poluanți atmosferici cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi a celor care contribuie la formarea ozonului troposferic.

In acest scop, la nivel internațional a fost adoptat la Gothenburg, Protocolul din 1999 la Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (denumită CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, (denumit Protocolul Gothenburg), iar în anul 2001, la nivel european a fost adoptată Directiva nr. 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (denumită Directiva NEC), transpusă la nivel național prin Hotărârea Guvernului nr. 1856/2005 privind plafoanele naționale de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici.

Aceste reglementări stabilesc pentru fiecare Parte/Stat Membru (inclusiv pentru România) plafoane naționale de emisie (cantitatea maximă dintr-o substanță care poate fi emisă la nivel național în decursul unui an calendaristic, exprimată în kt emisii de poluant/an) pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi compuși organici volatili (COV), având ca an țintă-anul 2010

La nivelul Comisiei Europene a avut loc procesul de revizuire a politicii UE în domeniul calităţii aerului. Astfel, în data de 14 decembrie 2016 a fost adoptată Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE),care a fost transpusă prin Legea nr. 293/2018.

In anul 2012 a fost adoptat la nivel internațional Protocolul Gothenburg revizuit, prin care s-au extins obiectivele stabilite pentru anul 2010, cu stabilirea pentru fiecare Parte, de angajamente naționale de reducere suplimentară a emisiilor de SO2, NOx, NH3 şi COV (exprimate ca % de reducere a emisiilor față de nivelul emisiilor aferent unui an de referință, considerat anul 2005), având ca an țintă-anul 2020 şi introducerea de angajamente de reducere a emisiilor şi pentru pulberi (exprimate ca PM 2,5), având în

Documentație elaborată n.a. n.a. n.a Realizat

143

Măsuri




2022

vedere efectul dăunător asupra sănătății umane şi mediului a poluării aerului cu pulberilor fine.

Descriere: Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de servicii studii privind prognozele naționale de emisii, contractarea realizării serviciilor necesare. (realizat și finalizat în 2018)

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare - POCA (IP14/2019) pentru Dezvoltarea capacității Ministerului Mediului privind elaborarea politicilor și măsurilor naționale necesare în vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici până în anul 2030.

Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999.

Legea nr. 263/2017 pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 30 aprilie-4 mai 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 - 13 decembrie 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998

Legea nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici


(contractul 84/2017 a fost finalizat in 2018)


- 83,984% - fonduri europene (POCA)

- 16,016% contribuția beneficiarului (buget de stat)

Buget limită contractare - 5.000.000 lei

Contribuție MM - 1.000.000 lei.

144

Măsuri




2022


Măsura 4.1.6.1.: Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor și a planurilor de calitatea aerului, în termele stabilite de legislația în vigoare și în formatele prevăzute în Decizia 2011/850/EU de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi raportări

Justificare: În prezent, România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu are un sistem propriu ce poate asigura transferul automat de date din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (cerință obligatorie de transmitere de date up-to-date) respectiv prelucrarea lor în noul format de raportare conform Deciziei 2011/850/EU; în anul 2018 se va utiliza o versiune actualizată a unui instrument software (AQIS), achiziţionat de la Institutul de Sănătate Publică din Olanda – RIVM (prin măsura 4.1.6.1.). Acest instrument de raportare a fost dezvoltat de RIVM în cadrul unui proiect al Comisiei Europene, iar anul 2018 este ultimul în care se mai poate utiliza acest software. Cu ajutorul acestuia, se pot încarca doar manual datele provenite de la Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului şi ulterior prelucrate în formatul .xml şi shapefile solicitat prin 2011/850/EU.(realizat)

Descriere: Elaborarea documentaţiei necesară derulării pentru demararea procedurii de achiziţie publică privind dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR (realizat)

Raportare la cadrul strategic şi politicile publice:

Legea nr. 104 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare şi Decizia 2011/850/CE

Sursa de finanţare: Buget ANPM (pentru anul 2018), buget AFM (pentru dezvoltarea instrumentului de raportare)

Propunere de alocare financiară: 276.000 lei (pentru anul 2018), respectiv 460 000(buget AFM)

- Realizare

Trimestru III 2018

145

Măsuri




2022

4.1.6.2. Elaborarea unui document de politică publică națională privind calitatea aerului în care să fie definite obiective clare, activități punctuale, indicatori de rezultat și responsabilități precise pentru fiecare dintre entitățile cu atribuții în ce privește calitatea aerului, care să conțină o planificare financiară multianuală iar alocarea resurselor financiare să se realizeze de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.

Descriere: Ca urmare a acțiunii cu tema ,,Auditul performanței privind monitorizarea calității aerului și gestionarea eficientă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, alocate României prin protocolul de la Kyoto”, efectuată de Curtea de Conturi a României, s-a solicitat elaborarea unui document de politică publică națională privind calitatea aerului în care să fie definite obiective clare, activități punctuale, indicatori de rezultat și responsabilități precise pentru fiecare dintre entitățile cu atribuții în ce privește calitatea aerului. Este necesară o planificare financiară multianuală care se va construi pornind de la obiectivele strategice iar alocarea resurselor financiare să se realizeze de către toate autoritățile cu atribuții în domeniul calității aerului.

De asemenea, s-a solicitat desemnarea la nivel guvernamental a unui organism pentru coordonarea la nivel național a activităților tuturor autorităților cu atribuții în domeniul calității aerului.


Legea nr. 104 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare

Sursa de finanţare: Bugetul de stat al tuturor autorităților publice cu responsabilități în domeniul calității aerului.

-


Măsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM.

Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și

de teren pentru activități de monitorizare a factorilor de

mediu din aerul înconjurător și

30 35 40 50

146

Măsuri




2022

emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (% echipamente

sub 10 ani din totalul echipamentelor)


Gradul de instruire a personalului din cadrul

laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea

echipamentelor și monitorizarea mediului (% personal instruit din

totalul personalului)

% personal instruit din totalul de personal

65 70 80 90

Măsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind evaluarea calității aerului înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM.

Gradul de documentare prin proceduri a activității de

monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (% determinări

documentate, metode validate din total metode utilizate)

75 75 80 90

Justificare Măsuri 4.1.7.1./4.1.7.2./4.1.7.3. Asigurarea unei informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali și internaționali (Comisia Europeană), precum și a populației cu privire la calitatea aerului înconjurător se poate realiza numai în condițiile existenței unor laboratoare cu capabilități ridicate de a furniza date și rezultate credibile ca o primă condiție pentru caracterizarea stării medilui. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația României.

Descriere: Măsurile preconizate vor conduce la asigurarea funcționalității în parametri optimi a echipamentelor din cadrul laboratoarelor ANPM și APM, a instruirii personalului din aceste laboratoare, în vederea monitorizării aerului înconjurător. În acest sens pentru

147

Măsuri




2022

modernizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și APM sunt necesare următoarele categorii de activități:

- achiziția de servicii de mentenanță (service corectiv și service preventiv), respectiv de up-grade al echipamentelor existente necesare monitorizării;

- achiziția de servicii de etalonare externă și/sau verificare metrologică;

- achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor teritoriale;

- reabilitare/modernizarea laboratoarelor pentru desfășurarea activității în condiții optime;

- achiziția de servicii de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor, validarea metodelor de analiză, estimarea bugetului de incertitudine a metodelor de analiză, monitorizarea mediului;

- achiziția de servicii de consultanță pentru elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor APM.

Surse de finantare: bugetul de stat

Propunere de alocare financiară: 78.000.000 lei fără TVA

Rezultat 4.1.8. Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți.

Măsura 4.1.8.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001.

Justificare: Lucrarea se înscrie în obiectivele prioritare ce decurg din obligaţiile asumate prin prevederile Legii nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 (denumită în continuare Convenția de la Stockholm).

În vederea respectării prevederilor art. 7 al Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, care mentionează obligativitatea elaborării şi implementării unui plan pentru punerea în aplicare a obligaţiilor stabilite în Convenţia de la Stockholm, Ministerul

Plan de implementare realizat

148

Măsuri




2022

Mediului, Apelor şi Pădurilor a elaborat și înaintat Secretariatului Convenției, în anul 2006, primul Plan Naţional de Implementare (PNI) privind poluanţii organici persistenţi în România (proiect GEF/UNIDO).

În anul 2012 Planul Național de Implementare a fost reactualizat și înaintat Secretariatului, ca urmare a adoptării unor amendamente la Anexele A, B și C ale Convenției în cadrul celei de-a patra și respectiv, celei de a cincea reuniuni a Conferinței Părților la Convenție, care s-au desfășurat în anii 2009 și 2011 la Geneva, în Elveția.

La cea de-a șasea și respectiv, la cea de-a șaptea reuniune a Conferinţei Părţilor la Convenţie, care au avut loc în anii 2013 și 2015, la Geneva, în Elveţia, au fost adoptate amendamentele aduse anexelor A şi C ale Convenţiei.

În concordanţă cu prevederile art. 22 al Convenţiei amendamentele aduse Convenţiei intră în vigoare la un an de la data comunicării de către depozitar (Secretarul General al Naţiunilor Unite) a adoptării amendamentelor. Astfel, amendamentele adoptate în anul 2013 intră în vigoare în anul 2014 (exceptând Părțile care au optat pentru amânarea intrării în vigoare – inclusiv România în acest caz), iar amendamentele adoptate în anul 2015 intră în vigoare în anul 2016 (exceptând Părțile care au optat pentru amânarea intrării în vigoare).

Decizia SC-1/12: Planurile Naţionale de Implementare a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Stockholm menţionează faptul că, în cazul unor factori externi, respectiv modificări ale obligaţiilor care rezultă din amendamentele aduse Convenţiei sau anexelor acesteia, inclusiv adăugarea de noi substanţe în anexele A, B şi C, se impune reactualizarea/revizuirea Planului Naţional de Implementare în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a amendamentelor.

Descriere: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001

Raportare la cadrul strategic şi politicile publice: Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001

Legea nr. 227/2010 pentru ratificarea amendamentelor la anexele A, B şi C la Convenţia privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, adoptate prin deciziile SC-4/10, SC-4/11, SC-4/12, SC-4/13, SC-4/14, SC-4/15, SC-4/16, SC-4/17 şi SC-

149

Măsuri




2022

4/18 cu ocazia celei de-a patra reuniuni a Conferinţei părţilor, care a avut loc la Geneva, 4 - 8 mai 2009

Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 28/2013 privind publicarea Deciziei SC-5/3: Listarea endosulfanului tehnic şi a izomerilor aferenţi acestuia

Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 815/2016 privind publicarea Deciziei SC-6/13: Listarea hexabromociclododecanului, a Deciziei SC-7/12: Listarea hexaclorbutadienei, a Deciziei SC-7/13: Listarea pentaclorofenolului, a sărurilor şi a esterilor acestuia şi a Deciziei SC-7/14: Listarea naftalinelor policlorurate

Hotărârea Guvernului nr. 1497 din 19 noiembrie 2008 privind aprobarea Planului naţional de implementare a prevederilor Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, aferent perioadei 2008 – 2029, cu modificările și completările ulterioare

Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,suport,,

Propunere de alocare financiară: 600.000,00 lei

Rezultat 4.1.9. Calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac

Măsuri 4.1.9.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac

Justificare: România a ratificat Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, prin Legea nr. 8/1991.

Convenția asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (denumită CLRTAP) are opt protocoale, dintre care România a ratificat prin Legea nr. 271/2003 trei protocoale:

-Protocolul privind poluanții organici persistenți (POPs);

-Protocolul privind metalele grele, şi

-Protocolul referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, denumit Protocolul Gothenburg.

1 buget național de azot

1 set de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac la nivel

național

150

Măsuri




2022

În conformitate cu prevederile art. 2 ale Protocolului Gothenburg, în vederea respectării angajamentului de reducere a emisiilor de amoniac stabilit în Anexa II a protocolului, Părțile la Protocol trebuie să controleze și să reducă emisiile de amoniac rezultate din activitățile antropice, emisii care pot determina efecte adverse asupra sănătății umane și a mediului.

Potrivit prevederilor art. 6 lit. a) și b) din Protocolul Gothenburg, Părțile trebuie să adopte strategii, politici și programe, pe baza unor criterii științifice și economice solide, pentru a facilita implementarea obligațiilor prevăzute în protocol.

Studiul propus stă la baza identificării și fundamentării din punct de vedere științific și economic a punctelor de intervenție și a măsurilor eficiente de reducere a emisiilor de amoniac pentru a fi incluse în cadrul programului național de control a poluării aerului necesar a fi elaborat de către România în cadrul Planului de Acțiuni pentru Aer Curat, adoptat la Batumi, în Georgia, în iunie 2016, precum și pentru identificarea viitoarelor măsuri care vor fi considerate în implementarea Directivei (UE) nr. 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE.

Descriere: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac


Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999,


151

Măsuri




2022

Legea nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici

Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,suport,,

Propunere de alocare financiară: 350.000,00 lei

Rezultat 4.1.10. Determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

Masură 4.1.10.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

Justificare:

Considerând efectele dăunătoare ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuși organici volatili asupra sănătății umane şi asupra ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită efectului de acidifiere şi eutrofizare sau formării ozonului troposferic, ca rezultat al transportului atmosferic pe distanţe lungi, la nivel internațional s-a încheiat Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg în anul 1999 (denumit Protocolul Gothenburg), ratificat de România prin Legea nr. 271/2003. Protocolul Gothenburg revizuit în anul 2012 este completat la nivel UE cu prevederile Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (denumită noua Directivă NEC).

Obiectivul Protocolului Gothenburg şi al Directivelor NEC urmăresc ca, pe termen lung şi, ţinând seama de progresele cunoaşterii stiinţifice, să se limiteze emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie astfel încât să se asigure că depunerile şi concentraţiile în aer ale acestor poluanţi nu depăşesc încărcările şi nivelurile critice, stabilite pentru elementele sensibile de mediu.

Nivelurile şi încărcările critice sunt definite ca fiind cel mai înalt nivel al concentrațiilor, respectiv al depunerilor pentru un anumit poluant despre care, pe baza cunoştinţelor actuale, se presupune că nu produce efecte adverse pe termen lung asupra unui ecosistem dat. România în calitate de Parte la Protocolul Gothenburg şi Stat Membru are

152

Măsuri




2022

obligația de a raporta date și informații privind monitorizarea poluării atmosferice asupra ecosistemelor în funcție de condițiile specifice naționale.


Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999,


Legea nr. 293/2018 reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici


Propunere de alocare financiară: 2.350.000 lei.

Rezultat 4.1.11. Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Măsura 4.1.11.1.: Transpunerea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE

Justificare: Conform Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Titlul I Cap.2, Sectiunea 1, art.288, Statele Membre ale Uniunii au obligaţia de a transpune şi de a prelua în legislaţie naţională actele juridice ale Uniunii Europene

Surse de finanţare: bugetul de stat – resursa bugetară alocată salarizării personalului angajat din cadrul DGEICP

Nr. acte normative transpuse la termen

Nr. acte normative de modificare a legislaţiei

existente

Măsura 4.1.11.2.: Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Nr. acte normative de ratificare/

acceptare/aderare la

153

Măsuri




2022

Justificare: Legea nr. 590/2003 privind tratatele, cu modificările şi completările ulterioare si Deciziile Comisiei/ Consiliului UE de aderare la acordurile internaţionale din domeniul privind poluarea atmosferică

Surse de finanţare: bugetul de stat – resursa bugetară alocată salarizării personalului angajat din cadrul DGEICP

acordurile internaţionale la care UE si implicit România

este Parte.

Program 4.2 Zgomot ambiant

Rezultat 4.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării zgomotului ambiant

Măsura 4.2.1.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent.

Justificare: În anul 2015 a intrat în vigoare Directiva 2015/996/EU care adoptă metode comune de evaluare a zgomotului care trebuie utilizate de toate statele membre ale UE începând cu 31.12.2018.

Aceste metode comune, după 31.12.2018, trebuie să se regăsească în orice software de cartare a zgomotului consacrat de pe piață (deziderat încă nerealizat), în caz contrar nu se vor putea realiza hărțile strategice de zgomot în anul 2022 iar statele membre UE nu vor putea pregăti punerea în aplicare a prevederilor Directivei 2015/996/EU.

Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unui software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent, care să poată utiliza metodele comune de evaluare a zgomotului adoptate prin Directiva 2015/996/EU și asigurarea unei instruiri pentru utilizarea acestuia, este necesară pentru ca la nivelul MM să existe tehnica de calcul necesare și pregătirea necesară pentru a se putea urmării implementarea acestei directive care conține metode de calcul deosebit de laborioase.

Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru achiziționarea la nivelul Ministerului Mediului (MM) a unui software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent, care să poată utiliza metodele comune de evaluare a zgomotului adoptate prin Directiva 2015/996/EU și asigurarea unei instruiri pentru utilizarea acestuia

Software de cartare (evaluare) a zgomotului și instruire

0 bucăți

0 1 bucată 0 0

154

Măsuri




2022

Raportare la cadrul strategic și politicile publice: HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în legislația națională până la data de 31.12.2018.

Sursele de finanțare: Buget MM în anul 2019- 2020, ca măsura ,,suport,,

Propunere de alocare financiară: 225.000,00 lei fără TVA

Măsura 4.2.1.2. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului și elaborare a planurilor de acțiune.


Aceste metode comune sunt deosebit de laborioase, iar aplicarea lor necesită realizarea unor ghiduri care să asigure orientările necesare în vederea elaborării hărților strategice de zgomot cu aceste metode comune.

Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unor servicii de realizare a unor astfel de ghiduri, este necesară pentru ca la nivelul MM să se poată adopta prin acte normative respectivele ghiduri asigurându-se astfel că la nivel național, hărțile strategice de gomot se vor realiza în conformitate cu metodele de evaluare comune și că acest lucru se va putea verifica.

Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului.

Raportare la cadrul strategic și politicile publice HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în legislația națională până la data de 31.12.2018.

Sursele de finanțare: Buget MM în perioada 2019-2020, ca măsura ,,suport,,

Propunere de alocare financiară: 760.000,00 lei fără TVA

Ghduri de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând

software de cartare (evaluare) a zgomotului și armonizarea

lingvistică a termenilor tehnici care sunt în contradicție în

versiunea în limba română față de versiune în limba engleză a

Directivei 2015/996/EU ;

0 buc

Model de evaluare conformitate a hărților strategice de zgomot cu prevederile directivei (UE)

2015/996.

0 buc

0

0

2 buc

0

0

1buc

0 buc

0

Măsura 4.2.1.3. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a

Scenarii privind reducerea zgomotului utilizând software de cartare (evaluare) a zgomotului;

0 0 1buc 0

155

Măsuri




2022

zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot


Aceste metode comune sunt deosebit de laborioase, iar aplicarea lor necesită realizarea unor ghiduri care să asigure orientările necesare în vederea utilizării acestora atunci când se adoptă măsuri de reducere și gestionare a zgomotului în cadrul planurilor de acțiune, măsuri care pot fi predeterminate prin prognoze specifice, aplicate fiecărei surse de zgomot în parte în funcție de tipul de măsură propusă.

Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unor servicii de realizare a unor astfel de ghiduri, este necesară pentru ca la nivelul MM să se poată adopta prin acte normative respectivele ghiduri asigurându-se astfel că la nivel național, planurile de acțiune se vor realiza în conformitate cu prevederile Directivei 2002/49/CE și ale Directivei 2015/996/EU.

Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru elaborarea ghiduri pentru elaborare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot

Raportare la cadrul strategic și politicile publice HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în legislația națională până la data de 31.12.2018.

Sursele de finanțare: Buget MM în perioada 2019-2020, ca măsura ,,suport,,

Propunere de alocare financiară: 600.000,00 lei fara TVA

0 buc

Program 4.3 Radioactivitatea mediului

Rezultat 4.3.1. Asigurarea echipamentelor necesare și a personalului instruit în vederea monitorizării radioactivității mediului în situații normale și de urgență

Măsura 4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență

Justificare: In contextul socio-economic și geo-polictic actual, riscul expunerii populației la radiații este cu atât mai mare cu radioactivitatea își găsește nu doar aplicații militare, ci

I1 – Raport privind situația tehnică a RNSRM și propuneri

de modernizare

156

Măsuri




2022

din ce în ce mai multe aplicații pașnice. Monitorizarea radioactivității mediului ambiant în scopul protecției populației este o obligație a fiecărui stat membru UE.

Descriere:

- Achiziția de servicii de audit tehnic cu privire la necesitățile de modernizare ale RNSRM

- Achizitia de servicii de mentenanță pentru stațiile automate

- Achiziția de servicii de mentenață pentru echipamentele din cadrul laboratoarelor

- Achiziția de sercicii de etalonare externă și/sau verificare metrologică pentru echipamentele din cadrul RNSRM (atat stații automate, cât și echipamente de laborator/teren)

- Up-gradul stațiilor automate și a Centrului national de coodonare a rețelei

- Up-gradul echipamentelor de laborator

- Înlocuirea echipamentelor uzate fizic și moral, care nu mai îndeplinesc cerințele tehnice ale RNSRM

- Instruirea personalului din cadrul RNSRPM pentru asigurarea răspunsului la urgență, în contextul modernizării RNSRM

- Elaborarea de procedrurilor în concordanță cu dotarea RNSRM

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Moniorizarea radioactivității mediului este o obligație de țară, asumată de România prin semnarea Tratatului EURATOM și aderarea la UE.

• Tratatul EURATOM

• OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare

• Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare

• OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare și funcționare al Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului

• HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate și siguranță nucleară

I2 - % echipamente reparate

I3 - % echipamente noi achiziționate

I4 - % de personal instruit

1 buc

30

5

65

n.a.

80

10

75

n.a.

90

35

85

1 buc

95

20

95

157

Măsuri




2022

Sursa/sursele de finanțare (buget stat, fonduri externe; in cazul FEN, inclusiv indicarea PO, măsurii, etc.): bugetul de stat și AFM (venituri proprii)

Propunere de alocare financiară multianuală: 25.400.000 euro fără TVA.

Măsuri 4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM

Justificare: Având în vedere faptul că RNSRM este furnizorul național de date privind radioactivitatea mediului, atât în situații normale, cât și în situații de urgență, asigurarea corectitudinii datelor transmise către autorități și public este absolut necesară. Protecția RNSRM împotriva atacurilor cibernetice are ca rezultate protecția populației și implicit a mediului.

Descriere:

- Conectarea RNSRM la Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC)

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Moniorizarea radioactivității mediului este o obligație de tară, asumată de România prin semnarea Tratatului EURATOM și aderarea la UE. (Tratatul EURATOM / OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare / Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare / OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare și funcționare al Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului / HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate și siguranță nucleară)

Sursa/sursele de finanțare (buget stat, fonduri externe; in cazul FEN, inclusiv indicarea PO, măsurii, etc.): bugetul de stat și AFM (venituri proprii)

Propunere de alocare financiară multianuală (estimări anuale pentru 2018, 2019, 2020, 2021) 100.000 euro fără TVA

I1 - conectarea sistemului informatic aferent RNSRM la

Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC)

n.a. 1 n.a. n.a.

Program 5.1 Controlul poluării industriale

Rezultat: 5.1.1 Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului și asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

158

Măsuri




2022

Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea celui de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED

Justificare: Statele Membre trebuie să elaboreze „politici sau ghiduri”, măsuri de punere în aplicare a prevederilor Directivei IED, care vor contribui la argumentarea deciziilor de aplicare a anumitor prevederi a legislației UE

Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiilor si urmărirea derulării acestora.

Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea 278/2013 privind emisiile industriale

Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,support,,

Propunere de alocare financiară: 450.000,00 lei (din care valoarea de 150.000 lei pentru anul 2018)

Nr. studii

0 0 0 0 2

Rezultat 5.1.2 Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor

Măsura 5.1.2.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS).

Justificare: In conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la sistemul comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) (denumit Regulamentul EMAS III) și ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE ecologică, Statele Membre trebuie să asigure promovarea sistemului UE de management de mediu şi audit (EMAS), precum şi a sistemului de acordare a etichetei UE ecologice.


Raportare la cadrul strategic și politicile publice:

Hotărârea Guvernului nr. 57/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European şi al

Nr. evenimente organizate si persoane instruite

6 eveniment /

min 30 pers 6 eveniment /

min 30 pers 8 eveniment /

min 30 pers

159

Măsuri




2022

Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS)

Hotărârea Guvernului nr. 661/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării la nivel național a Regulamentului (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European si al Consiliului privind eticheta UE ecologică,

Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,support,, Propunere de alocare financiară: 400.000 lei (2020)

Program 5.2 Managementul accidentelor industriale

Rezultat 5.2.1. Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în domeniul SEVESO

Măsura 5.2.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri.

Justificare: În contextul implementării eficiente a legislaţiei UE din domeniul Directivei 2012/18/UE - SEVESO III, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, este necesară realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino.şi aplicarea directivei în domeniul deşeurilor. În cadrul politicilor de amenajare a teritoriului şi urbanism stabilirea distanţelor de securitate adecvate şi indentificarea corectă a amplasamentelor din grupul domino contribuie la o mai bună protecţie a zonelor rezidenţiale, a zonelor de utilitate publică şi a mediului, inclusiv a zonelor de interes natural.De asemenea pentru a se permite luarea măsurilor necesare în vedrea preveniri și a reducerii riscului de accidente majore trebuie să avem o imagine exactă asupra cantităţilor/ capacităţilor de substanţe chimice periculoase, amestecuri şi chiar deşeuri care trebuie luate în considerare pentru aplicarea articolelor relevante ale directive UE.


Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase

-Ghid privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino în contextul aplicării

Directivei Seveso III

- Ghid privind modul de abordare în aplicarea Directivei

Seveso III pentru sectorul deşeuri

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

Realizat

Realizat

160

Măsuri




2022

Sursele de finanțare: buget MM

Valoare 800.000 lei fără TVA

Propunere de alocare financiară: 2018-2019: 400.000 lei / 2019-2020 -400.000lei

Program 6.1. Răspunderea de mediu

Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției

Masura 6.1.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției, în conformitate cu cerințele prevăzute de Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008

Justificare: Potrivit cerintelor art. 33 din OUG nr. 68/2007 este necesară definirea formelor de garanţie financiară, inclusiv pentru cazurile de insolvenţă, şi măsurile pentru dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind răspunderea în domeniul mediului, care să permită operatorilor utilizarea acestora în scopul garantării obligaţiilor ce le revin conform actului normative

Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiului si urmărirea derulării acestuia

Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008

Sursa de finanțare: buget MM

Propunere de alocare financiară: 1.000.000 lei fără TVA- 2017

Studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară

şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de

instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul

mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a

garanției financiare și revizuirea garanției

0 0 0 1 buc

Program 6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA

161

Măsuri




2022

Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA

Măsura 6.2.1.1. Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020” . Ciclul I a fost finalizat în 2017 și au fost inițiate demersurile pentru activitățile necesare desfășurării ciclului II.

Justificare: continuarea instruirii personalului din autoritatile implicate în aplicarea prevederilor Directivelor EIA si SEA conduce la imbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniu, în vederea accesării și implementării proiectelor din cadrul programelor operaționale cu finanțare din fonduri europene la nivelul României pentru perioada de programare 2014– 2020

Descriere: estimăm derularea unui număr de 26 sesiuni de instruire pentru un nr. total de 670 persoane.

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Acordul de parteneriat Comisia Europeana-Romania,si planul de acțiune aferent, aprobat de către Guvernul României prin Memorandumul 3680/19.03.2014.

Sursa/sursele de finanțare: fonduri europene prin Programul Operational Asistenta Tehnica -84,695% si buget de stat -15,305%.

Propunere de alocare financiară multianuală: Estimare pentru ciclul II – 900.000 Euro

Nr. Persoane instruite din autorități pentru protecția

mediului, Autorități de Management (AM), Organisme

Intermediare (OI)

401

392 n.a. n.a. n.a.

Măsura 6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru

(Cele 7 ghiduri EIA elaborate de Jaspers au fost aprobate prin Ordinul MMAP nr. 1825/21.09.2016 care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016)

Ghiduri EIA aprobate

(realizat) n.a. n.a. n.a. n.a.

Măsura 6.2.1.3. Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA a) Autorități și instituții publice centrale sprijinite pentru a

162

Măsuri




2022

- proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19

Justificare: noile ghiduri EIA vor fi utilizate de autoritățile de mediu și alte autorități implicate în procedurile EIA pentru aplicarea unitară și eficientă a legislației europene

Descriere: principalele activități derulate în cadrul proiectului sunt: elaborarea a 7 ghiduri EIA noi, instruirea a 135 de persoane din autorități de mediu, informare prin diseminare a 425 de persoane din alte autorități.

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020; Planul de acțiune anexă la Acordul de Parteneriat CE-România; Legislația EIA: Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; Ordin nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Ordin comun MMP/MADR/MAI/MDRT nr. 135/84/76/1284 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului pentru proiecte publice și private.

Sursa/sursele de finanțare: FSE prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, buget stat

Propunere de alocare financiară multianuală:

Bugetul total al proiectului: 4.341.991,95 lei (3.648.662,68 lei din FSE; 693.329,27 lei cofinanțare MM)

a) pentru anul 2017, valoarea estimată totală este de 3.735 mii lei; cofinanțarea de la buget este 3.735 x 15,98% = 597 mii lei

c) pentru anul 2018, valoarea estimată totală este de 218 mii lei; cofinanțarea de la buget este 218 x 15,98% = 35 mii lei

realiza studii, analize și evaluări ex ante a impactului pentru fundamentarea politicilor

publice - (studiu)

b) Nr. Metode, instrumente, proceduri dezvoltate de

autoritățile publice centrale pentru a sprijini dezvoltarea la

nivel local – (ghiduri)

c) Nr. Participanți la activități de formare

c.1 – Nr. personal instruit din autorități de mediu

c.2 – Nr. personal informat prin sesiuni de diseminare

1 buc

7

135

425

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

Program 6.3 Infrastructura pentru Informații Spațiale

Rezultat 6.3.1. Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE.

163

Măsuri




2022

Măsura 6.3.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii și produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE.

Justificare: Directiva INSPIRE, transpusă în legisalţie naţională prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată, stabilește acțiuni de înlăturare a obstacolelor din calea partajării datelor spațiale între toate nivelurile de guvernare în interiorul statelor membre și între acestea.

Astfel, pentru a elimina obstacolele privind partajarea datelor spaţiale, MM, conform Hotărârii Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora, are obligaţia să:

(1) să pună în aplicare servicii online interoperabile care să permită căutarea, vizualizarea și descărcarea datelor spațiale;

(2) să organizeze și să publice treptat date spațiale în conformitate cu modelele de date comune pentru o mai mare interoperabilitate și o productivitate îmbunătățită.

Descriere: Elaborare documentaţie pentru achiziționarea echipamentelor informatice necesare în vederea realizării arhitecturii pentru infrastructura de date spațiale, a realizării și stocării seturilor de date spațiale și a aplicațiilor informatice care asigură funcționalitatea serviciilor facilitate de rețea și a serviciilor de date spațiale, precum și asigurarea întreținerii acestora.

Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată; Hotărârea Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora şi Hotărârea Guvernului nr. 38/2016 privind aprobarea Planului de activităţi pentru realizarea şi actualizarea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România.

Sursa/sursele de finanțare: buget MM

Propunere de alocare financiară multianuală:

a) Servicii de cautare, vizualizare și descarcare realizate (%)

b) Seturi de date spațiale interoperabile aferente anexelor

1 și 3 din OG nr. 4/2010, republicată (%)

0

0

0

0

0

0

100%

100%

164

Măsuri




2022

a) 2018-2019 valoare estimată fără TVA 1,500,000.00 lei

b) 2019-2021 valoare estimată fără TVA 1,500,000.00 lei

Program 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Măsura 7.1.1. Consolidarea sistemului național de estimare și prognoză GES privind sectorul folosinței terenurilor și silviculta

-Rezultatele IFN ciclul 1 disponibile public

-Un sistem național funcțional de monitorizare, inventariere și prognoză a emisiilor de GES și q

stocării carbonului pentru păduri, respectiv inventarul

sectorului folosinței terenurilor și silviculturii - LULUCF

n.a. n.a. n.a. Realizat

Măsura 7.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM

Justificare

SNEEGES - Evaluarea capacităţii instituţionale, structurale şi umane şi, subsecvent, creşterea numărului de persoane care administrează SNEEGES şi INEGES creează premizele îndeplinirii optime a obligaţiilor la nivel internaţional şi european asumate de România în domeniu. Capacitatea existentă la momentul curent este insuficientă, România nefiind în măsură să implementeze în acord cu cerinţele asociate obligaţiile privind SNEEGES şi INEGES, incluzându-le, spre exemplu, pe cele asociate Sectorului Folosinţa Terenurilor, Schimbarea Folosinţei Terenurilor şi Silvicultură (LULUCF) al INEGES. Riscurile ataşate cuprind:

- re-pierderea eligibilităţii României în a accesa mecanismele flexibile sub Protocolul de la Kyoto;

- declanşarea împotriva României a procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene (procedura de „infringement”).

SNEEGES

- indicator de rezultat (Număr de persoane dedicat

administrarii SNEEGES şi INEGES).

- Valoare de referinta (8 persoane la momentul curent

23.05.2017)

EU-ETS


administrarii EU-ETS).

16 pers.

12 pers.

16 pers.

12 pers.

16 pers.

12 pers.

16 pers.

12 pers.

165

Măsuri




2022

EU-ETS

Evaluarea și cresterea capacităţii instituţionale în ce privește administrarea Schemei EU ETS creează premizele îndeplinirii în condiții corespunzătoare a obligaţiilor care revin României la nivel european și mai ales pentru implementarea legislației UE în condițiile de calitate specifice cerute tuturor Statelor Membre, pentru a se asigura o monitorizare și raportare corespunzătoare a emisiilor de GES la nivelul României cât și alocarea certificatelor de emisii de GES pentru activitățile acoperite de schemă.

RUEGES

Evaluarea și creșterea capacității instituționale în ceea ce privește administrarea și operarea structurii bazei de date prin intermediul RUEGES, creează premizele îndeplinirii în condiții corespunzătoare administrării registrului, pentru asigurarea funcționării acestuia, conform specificațiilor tehnice și legislative, la nivel european și internațional

Descriere

Activităţile parte a măsurii de evaluare a capacitatii institutionale cuprind:

- evaluarea completă, minuţioasă şi riguroasă a capacităţii instituţionale, structurale şi umane în domeniu şi furnizarea de recomandări calitative şi cantitative privind structura instituţională, substructurile şi numărul de persoane necesare îndeplinirii în mod optim a obiectivelor asociate domeniului schimbări climatice - administrarea SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES, în mod asociat şi cu referenţierea punctuală a obligaţiilor la nivel international, european şi national asumate de către România;

- actualizarea numarului de personal, care administrează SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES in functie de rezultatele evaluarii mentioante mai sus .

Finanţarea evaluării capacităţii institutionale menţionată anterior poate fi făcută din mai multe surse, incluzând şi bugetul de stat.

Creşterea numărului de persoane administrând SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES este necesar a fi finanţată din bugetul de stat.

Propunere de alocare financiară multianuală

Propunerile de finanţare multianuală pot fi elaborate ulterior, astfel:

- valoare de referinta (6 persoane la momentul curent

23.05.2017)

RUEGES


administrarii RUEGES).

- valoare de referinta (4 persoane la momentul curent

23.05.2017)

6 pers.

6 pers.

6 pers.

6 pers.

166

Măsuri




2022

- în cazul evaluării capacităţii institutionale, în mod coroborat cu alte necesităţi de analiză;

- în mod asociat creşterii numărului de personal, după identificarea necesarului adiţional.

Măsura 7.1.3. Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu schimbărilor climatice

Justificare

Având în vedere că domeniul schimbărilor climatice este unul specific, unde expertiza tehnică necesară pentru a răspunde cerinţelor europene în ce priveşte calitatea procesul de implementare nu poate fi obţinută într-un timp scurt, remunerarea salarială corespunzătoare a personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul şi creşterea continua a capacităţii şi expertizei sunt relevante pentru mentinerea in cadrul autoritatii competente a personalului instruit si calificat asociat cu administrarea domeniului în conformitate cu cerințele legislative europene si internationale. Personal instruit, calificat, cu expertiză şi exerciţiu semnificativ a părăsit echipa autorităţii competente urmare a remunerării financiare insuficiente, punându-se astfel în pericol îndeplinirea obiectivelor specifice.

Riscurile ataşate cuprind:


- imposibilitatea participării operatorilor aflaţi sub incidenţa schemei EU ETS la mecanismul european de tranzacţionare a emisiilor de CO2, imposibilitatea respectării obligaţiilor care le revin sub schemă sub aspectul monitorizării şi raportării emisiilor conform cerinţelor europene şi îndeplinirea condiţiilor de calitate în ce priveşte procesul de implementare de către autoritatea de mediu;

- declanşarea procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene „infringement” împotriva României.

Descriere

Activitatea asociată măsurii este cea de implementare de majorări salariale astfel încât să fie atins un nivel satisfăcător de motivare salarială. Remunerarea suficientă salarială a personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu se constituie ca premiză a păstrării şi creşterii capacităţii umane şi expertizei în administrarea SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES.

- indicator de rezultat ( Nivel adiţional salarial pentru

persoanele administrând SNEEGES şi INEGES, EU-ETS,

RUEGES.

- Valoare de referinta (salariul existent la momentul curent

(23.05.2017) la nivelul echipei ANPM administrând SNEEGES şi

INEGES, EU-ETS, RUEGES..

Pentru coerenta cu nivelul de salarizare aplicat la

institutiile centrale, este

necesara retribuirea

personalului ANPM la nivelul de salarizare

aplicabil in autoritatea

centrala pentru

protectia mediului






centrala pentru

protectia mediului




personalului ANPM la nivelul

de salarizare aplicabil in autoritatea

centrala pentru protectia mediului






centrala pentru

protectia mediului

167

Măsuri




2022

Finanţarea măsurii se va face în legătură cu bugetul de stat.

Măsura 7.1.4. Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice

Justificare

În contextul mai multor secţiuni din INEGES, nu există disponibile date şi informaţii naţionale, existând necesitatea ca acestea să fie elaborate de către entităţi specializate, cu expertiză şi exerciţiu în domeniu. Lipsa acestora echivalează cu neîndeplinirea obligaţiilor asumate de România la nivel internaţional şi european.

Riscurile ataşate cuprind:


- declanşarea împotriva României a procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene (procedura de „infringement”).

Descriere

- Pentru anul 2018 este planificată implementarea studiului asociat Sectorului Agricultură al INEGES „Cercetări privind determinarea valorilor naţionale asociate paramentrilor relevanţi Sectorului Agricultură al Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră în conformitate cu metodologia IPCC 2006”.

- Pentru anul 2018 este planificată implementarea studiului asociat Sectorului Folosinţa terenurilor, schimbarea folosinţei terenurilor şi silvicultură (LULUCF) al INEGES “Studiu privind administrarea Sectorului Folosinţa terenurilor, schimbarea folosinţei terenurilor şi silvicultură al INEGES (CRF Sector 4) în acord cu obligaţiile sub Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi cu cele sub Protocolul de la Kyoto”.

Propunerea de finanţare multianuală constituie subiectul Hotărârii de Guvern nr. 616/2015 privind aprobarea finanţării din bugetul Fondului pentru mediu a acţiunilor multianuale necesare programului „Colectarea, prelucrarea şi crearea de mecanisme şi instrumente de promovare a datelor şi informaţiilor necesare întocmirii rapoartelor către Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu şi Secretariatele Convenţiilor internaţionale din domeniul protecţiei mediului"; Finanţarea măsurii se va face din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu.

- Indicatori de rezultat (Număr de studii asociate SNEEGES şi

INEGES.

-indicator de referinta (niciun studiu implementat în cursul

anul 2016 si 2017)

2 studii 2 studii Neaplicabil Neaplicabil

168

Măsuri




2022

Măsura 7.1.5. Avizarea proiectului de Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional și procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020

Măsura 7.1.6. Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor şi reţinerilor de gaze cu efect de seră.

Program 8.1. Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului

Rezultat 8.1.1. Stabilitatea funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate îmbunătățită

Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici și nevoile de implementare a PSI

ROF modificat (DA/NU) - - - DA

Măsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice

% of proceduri și procese computerizate la nivelul MM

% angajați care folosesc programe informatice în

domeniul protecției mediului

0

0

0

0

5

20

10

25

Măsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional

Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate

% (gradul de) conformitate cu programarea bugetară anuală -

100 % 100 % 100 % 100 % 100 %

169

Măsuri




2022

Măsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație; selectarea, angajarea și menținerea de personal specializat, conform nevoilor organizației

% rotație personal în cadrul ministerului și instituțiilor

afiliate

% angajați din totalul de posturi

20

80%

20

90%

20

95%

10

100%

Măsura 8.1.1.6. Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului

% realizare a planului anual de instruire

% personal certificat din total personal instruit

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

Măsura 8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului

Nr. de evenimente și campanii de informare realizate

10 10 12 12

Rezultat 8.1.2. Capacitate crescută de formulare și implementare a politicilor de mediu

Măsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului

% documente de polici publice în concordanță cu procedura

aprobată de minister 100% 100% 100% 100%

Măsura 8.1.2.2. Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea capacității de evaluare și planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI

% obiective din PSI raportate in aplicația PSI ca realizate

80% 85% 90% 100%

Măsura 8.1.2.3. Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative;raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare privind transparența

% concordanței cu procedurile legale (nr. de neconcordanțe)

Rapoarte publicate cf. Legii 544/2001

100%

1

100%

1

100%

1

100%

1

170

Măsuri




2022

Rapoarte publicate cf. Legii 52/2003

Average turnaround time to respond to Freedom of Information requests

Rapoarte sectoriale publicate (online)

1

Tbd

1

Tbd

1

Tbd

1

Tbd

Rezultat 8.1.3. Eficiență crescută a utilizării bugetului administrativ al MM

Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului

% planuri de monitorizare conforme

100% 100% 100% 100%

Măsura 8.1.3.2. Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative și dezvoltarea capactății instituționale

% fonduri utilizate /fonduri alocate anual

% fonduri utilizate pentru dezvoltarea capacității

instituționale din fonduri externe și extra-bugetare

95%

0.62%

95%

0.67%

95%

0.70%

95%

0.75%

Măsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin structurile sale % planul operațional

implementat 90 % 90% 90% 100%

Măsura 8.1.3.4. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate % planul operațional

implementat 90% 95% 95% 100%

Rezultat 8.1.4. Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului.

171

Măsuri




2022

Măsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru Peronalul Grupurilor de Lucru

desemnat în timp util realizat N/A N/A N/A

Măsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția consiliului EU.

% personal instruit (din total membri ai Grupurilor de Lucru)

N/A 100 % N/A N/A

Măsura 8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru. % personal (din total membri ai

Grupurilor de lucru) care au participat la evenimente

N/A 100 % N/A N/A

Măsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice.

% aspecte logistice acoperite cu succes

N/A 95 % N/A N/A

172

ANEXA 4. INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE PSI

Anexa 4.1. Profilul instituțional

Ministerul Mediului elaborează politica naţională privind managementul de mediu, elaborează strategia şi reglementările specifice pentru elaborarea şi armonizarea acestor activităţi în cadrul politicii generale guvernamentale. Are responsabilitatea de coordonare a implementării strategiei guvernului în domeniul său de competenţă, şi serveşte în calitate de autoritate de inspecţie şi control în aceste domenii. Procedează astfel prin intermediul unui număr de domenii funcţionale: strategie; reglementare şi avizare; reprezentare; autoritatea statului; administrare; precum şi managementul creditelor externe; şi monitorizarea, inspecţia şi controlul.

Pentru aceste atribuţii, MM este organizat şi operează în conformitate cu prevederile HG României Nr. 19/2017, privind organizarea şi funcţionarea MM. Structura ministerului (organigrama detaliată este prezentată în Anexa 4) este alcătuită din: (i) cabinetul Ministrului; (ii) un Secretar General care gestionează administraţia sectorului; (iii) trei Secretari de Stat pentru Mediu (SSM) care coordonează politica şi monitorizează implementarea în domeniile lor respective, în numele Ministrului; (iv) șase direcţii/ unităţi cu atribuţii administrative și de reprezentare care acoperă buget şi finanţe; investiții, achiziţii publice și logistică; comunicare, transparență și IT; juridic și relația cu Parlamentul; resurse umane şi tehnologia informaţiei; protecția informațiilor clasificate şi (v) patru direcţii tehnice cu atribuţii în ceea ce priveşte: evaluarea impactului controlul şi poluării; managementul deşeurilor, siturilor contaminate şi al substanţelor periculoase; economie verde, shimbări climatice și dezvoltare durabilă; și biodiversitate; o direcție de afaceri europene și relații internaționale; o direcție de accesare fonduri externe.

MM are un număr maxim de 290 de posturi aprobate pe ştatul de funcţii (exclusiv demnitarii şi posturile aferente Cabinetul Ministrului). Unitățile afiliate MM (în subordine/sub autoritate/în coordonare) sunt prezentate în Anexa 4.

Secțiunea următoare prezintă evoluția cheltuielilor bugetare aferente domeniilor protecției mediului și meteorologiei, ocazionate prin bugetul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor în perioada 2014-2016.

Având în vedere că, începând cu anul 2017, Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor a fost reorganizat în două ministere distincte : Ministerul Mediului si Ministerul Apelor și Pădurilor, pentru asigurarea comparabilității datelor și realizarea analizei s-a procedat la separarea cheltuielilor bugetare între cele două ministere nou înființate, în conformitate cu execuțiile bugetare ale anilor 2014 și 2015 și preliminările acestora pentru anul 2016.

Ca urmare atât a unor modificări în organizarea și funcționarea ministerului (divizare sau comasare a unor funcțiuni, structuri organizatorice si bugete), cât și în modul de gestionare a instrumentelor structurale (preluate la Ministerul Fondurilor Europene), bugetul Ministerului Mediului, a înregistrat majorări sau diminuări consistente de la un an la altul.

Pe un orizont de analiză de șase ani, programele bugetare, așa cum au fost aprobate prin anexele la legile anuale ale bugetului de stat, au fost limitate ca număr (in general patru – cinci, după caz), in concordanță cu funcțiunile îndeplinite de minister și clasificația bugetară aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor publice.

Deși bugetele aprobate s-au situat sub necesarul optim de finanțare, datorită în special influenței unor factori exogeni (momentele suplimentării sau disponibilizării resurselor, prelungirea unor proceduri de achiziție, etc) nivelul execuției bugetare s-a situat în general sub nivelul de 90%.

173

Astfel, in anul 2012 execuția bugetară a atins nivelul de 90 % din bugetului de stat, pentru ca în anul 2013 acesta să scadă la 87,8%. Este însă de notat faptul că în acest ultim an, bugetul inițial de 2.084,3 mil lei a fost suplimentat la 2.195, 2 mil lei.

Bugetul anului 2014 a înregistrat o majorare semnificativă, situându-se la nivelul de 2.364,4 mil lei, iar ca urmare a rectificărilor bugetare, disponibilizărilor si suplimentarilor s-a ajuns, la un buget final de an 2.522, 5 mil lei. In aceste condiții bugetul de stat a fost executat în proporție 89.8%.

Anul 2015 a marcat un maxim al creditelor bugetare aprobate prin legea bugetului de stat, ajungând inițial la valoarea de 2.826,8 mil lei, pentru ca ulterior, ca urmare a aplicării prevederilor OUG 85/2014 pentru aprobarea unor masuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, Ministerul Fondurilor Europenele să preia creditele bugetare și structurile administrative specializate, ajungându-și la un buget de 1.918,3 mil lei la sfârșitul anului. Execuția bugetara s-a ridicat și în aceste condiții la 89,6%

Anul 2016 a marcat reorganizarea ministerului si desprinderea Ministerului Apelor si Pădurilor cu impact direct asupra programelor bugetare și a bugetului in sine. Astfel bugetul inițial de 759,9 mil lei a fost redus la 478,2 mil lei, executându-se în proporție de 83%.

Față de execuția anului 2016, bugetul ministerului a crescut cu 18% ajungând la nivelul de 471,2 mil lei.

Următorii indicatori financiari au fost considerați relevanți pentru prezentarea evoluției cheltuielilor ocazionate prin bugetul Ministerului Mediului Apelor Pădurilor în vederea finanțării domeniului protecției mediului și meteorologiei:

• cheltuieli finanțate de la bugetul de stat;

• ponderea cheltuielilor (domeniului specific) finanțate de la bugetul de stat din totalul cheltuielilor bugetului de stat;

• ponderea cheltuielilor totale (finanțate de la bugetul de stat, fonduri UE, venituri proprii, împrumuturi, etc.) în Produsul Intern Brut.

In tabelul de mai jos sunt prezentați principalii indicatori economici și financiari utilizați în analiză. Datele sunt preluate din raportările financiare anuale ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017.

Tabelul 26. Indicatori economici și financiari

Specificație Realizat 2014

-mii lei-

Realizat 2015

-mii lei-

Prelim. 2016

-mii lei-

PIB 667.600.000 712.800.000 746.000.000

Buget de stat-cheltuieli totale 115.615.900 125.215.800 130.083.100

Cheltuieli finanțate de la bugetul de stat 2.027.635 368.795 349.690

Ch eltuieli totale MM 3.638.4 3 2.734.648 852.212

După cum se remarcă din graficul de mai jos, în perioada de analiză, cheltuielile finanțate de la bugetul de stat au înregistrat o evoluție constant descrescătoare.

174

Figura 23. Evoluția cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat

In anul 2015 cheltuielile finanțate de la bugetul de stat au scăzut la un nivel reprezentând 18.2% din cel înregistrat în anul anterior.

Scăderea cuantumului cheltuielilor bugetare finanțate de la bugetul de stat a continuat și în 2016, an în care nivelul acestui indicator a fost redus cu 5,2% față de anul 2015.

Evoluția descrescătoare a cheltuielilor bugetare finanțate de la bugetul de stat se datorează în exclusivitate scăderii alocărilor destinate proiectelor cu finanțare europeană neramburabilă. Incepând cu luna Ianuarie 2015 AM POS Mediu a fost integrată

Ministerului Fondurilor Europene. Figura 24. Ponderea cheltuielilor finanțate din bugetul de stat în totalul bugetului de stat

Pentru evidențierea efortului financiar al bugetului de stat pentru susținerea domeniului, exclusiv prin bugetul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, prezentăm mai jos ponderea cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat în totalul bugetului de stat.

Si în acest caz, indicatorul înregistrează o tendință constant descrescătoare.

În anul 2015 cheltuielile finanțate de la bugetul de stat pentru protecția mediului și meteorologi au reprezentat 1,75% din totalul cheltuielilor bugetului de stat, pentru ca în anul 2015 să

reprezinte 0,29% si 0,27% in anul 2017.

Figura 25. Ponderea cheltuielilor totale (finanțate din bugetul de stat, venituri proprii, fonduri europene nerambursabile și împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB)

În graficul alăturat se poate observa evoluția constant descrescătoare a ponderii cheltuielilor totale (finanțate din bugetul de stat, venituri proprii, fonduri europene nerambursabile și împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB).

În anul 2015 cheltuielile finanțate de la bugetul de stat pentru protecția mediului și meteorologiei au reprezentat 0,55% din PIB, pentru ca în anul 2015 acestea să reprezinte 0,38% si 0,11% in anul 2017.

2,027,635

368,795 349,690

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

Realizat 2014 Realizat 2015 Preliminat 2016

Cheltuieli finanțate de la bugetul de stat (mii lei)

1.75%

0.29% 0.27%

0.00%

0.20%

0.40%

0.60%

0.80%

1.00%

1.20%

1.40%

1.60%

1.80%

2.00%


Ponderea cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat in totalul bugetului de stat

0.55%

0.38%

0.11%

0.00%

0.10%

0.20%

0.30%

0.40%

0.50%

0.60%


Ponderea cheltuielilor totale in PIB

175

Unităţi care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului

I. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat :

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

o Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului este instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Mediului cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei din domeniul protecţiei mediului, conform Hotărârii de Guvern nr. 459, din 2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Rolul ANPM este acela de implementare a legislaţiei specifice rezultată din acquis-ul comunitar de mediu, în scopul asigurării unui mediu sănătos, în armonie cu dezvoltarea economică și cu progresul social. Atribuțiile exercitate de ANPM, pentru realizarea acestui deziderat, vizează: planificarea strategică de mediu; monitorizarea factorilor de mediu; autorizarea activităților cu impact asupra mediului; implementarea legislației și politicilor de mediu la nivel național, regional și local; raportări către Agenția Europeană de Mediu, pe următoarele domenii: calitatea aerului, schimbări climatice, arii protejate, contaminarea solului, apă. Responsabilitatile ANPM includ: asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor si politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar si bazate pe conceptul de dezvoltare durabila; implementarea legislatiei din domeniul protectiei mediului; coordonarea activitatilor de implementare a strategiilor si politicilor de mediu la nivel national, regional si local; reprezentarea in domeniul protectiei mediului in relatiile interne si externe, conform mandatului acordat de catre Ministerului Mediului; autorizarea activitatilor cu impact potential asupra mediului si asigurarea conformarii cu prevederile legale; asigurarea functionarii laboratoarelor nationale de referinta pentru aer, deseuri, zgomot si vibratii, precum si pentru radioactivitate; coordonarea realizarii planurilor de actiune sectoriale si a planului national de actiune pentru protectia mediului.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"

o Odatã cu declararea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (1990) (ARBDD) a fost înfiinţatã şi instituţia pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al Rezervaţiei, precum şi pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). ARBDD reprezintă o instituţie publicã în subordinea Ministerului Mediului, rolurile sale fiind de a evalua starea ecologică a patrimoniului natural, prin organizarea cercetării ştiinţifice, de a elabora strategia de conservare şi, după aprobarea acesteia de către Consiliul Ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei, de a asigura măsurile necesare pentru conservarea şi protecţia biodiversităţii. Aşadar, ARBDD stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice şi dispune măsurile legale corespunzătoare pentru protecţia, ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat.

Garda Naţională de Mediu

o Garda Națională de Mediu este o instituţie publică şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Garda Națională de Mediu este responsabilă de asigurarea controlului implementării profesioniste, uniforme şi integrate a politicii Guvernului de aplicare a legislaţiei naţionale armonizate cu cea comunitară în domeniul protecţiei mediului. Pentru identificarea ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii ecologice, Garda Națională de Mediu dezvoltă cooperarea transfrontalieră la toate nivelurile, în scopul adoptării măsurilor comune privind prevenirea şi diminuarea impactului în cazul accidentelor majore şi al situaţiilor excepţionale, precum şi informarea şi atragerea publicului în rezolvarea problemelor ce ţin de ameninţările securităţii ecologice. Garda Națională de Mediu cooperează cu instituţii cu atribuţii similare din alte state, pe baza tratatelor/protocoalelor încheiate, precum şi cu organisme din cadrul UE în cauzele de interes comun sau în ceea ce priveşte derularea proiectelor şi programelor internaţionale; totodată, Garda Națională de Mediu participă împreună cu celelalte autorităţi ale

176

statului, după caz, la educarea populaţiei pentru o protecţie activă şi responsabilă a mediului, desfăşoară activităţi de informare, de consiliere şi educare a cetăţenilor, editează publicaţii de specialitate în domeniul protecţiei mediului.

Nota : Numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat pentru instituţiile publice cu personalitate juridică este de 2.905, din care:

• Garda Naţională de Mediu - 809 de posturi;

• Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi instituţiile din subordine - 1.925 de posturi;

• Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" - 171 de posturi.

II. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat :

Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate

o Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, denumită în continuare ANANP, este instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat şi funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. ANANP are următoarele atribuţii specifice: propune proiectul de plan strategic de acţiune privind managementul reţelei de arii naturale protejate conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului care se aprobă prin ordin al acestuia; propune metodologia de monitorizare privind implementarea planului strategic de acţiune privind managementul reţelei naţionale de arii naturale protejate conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului care se aprobă prin ordin al acestuia; încheie contracte de administrare/custodie cu structurile de administrare special constituite/custozii ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile legii; evaluează eficacitatea şi eficienţa modului de administrare/custodie a ariilor naturale protejate pe baza criteriilor de performanţă stabilite potrivit prevederilor art. 2 lit. d) din Legea nr. 95/2016; participă împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului la elaborarea procedurii-cadru privind întocmirea şi monitorizarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate, precum şi a metodologiei de evaluare şi aprobare a acestora; elaborează ghiduri de bună practică şi proceduri în domeniul de competenţă pentru administratori şi custozi; completează şi actualizează bazele de date privind reţeaua naţională de arii naturale protejate, regiunile biogeografice, arealul de distribuţie a speciilor şi habitatelor protejate, la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor; asigură accesul publicului la informaţii generale de interes public privind ariile naturale protejate, ecosistemele protejate şi serviciile oferite de acestea, speciile şi habitatele protejate, în condiţiile legii; completează şi actualizează baza de date naţională cu privire la starea de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi naţional în scopul obţinerii de rapoarte privitoare la această stare.

III. Instituţii publice cu personalitate juridică

o Unităţi de management al proiectului (UMP)

o Unităţi de implementare a proiectului (UIP)

Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului

Administraţia Naţională de Meteorologie

o Administratia Natională de Meteorologie are statut de regie, se organizează si functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, sub autoritatea Ministerului Mediului. Administratia Natională de Meteorologie reprezintă autoritatea tehnică națională în domeniul său de competență, ce vizează cunoașterea, monitorizarea și anticiparea proceselor atmosferice și fenomenelor asociate; totodată, ANM este abilitată, în exercitarea atribuțiilor sale, să propună Ministerului Mediului reglementări tehnice în domeniul său de competență.

177

Unităţi care funcţionează în coordonarea Ministerului Mediului

Unităţi finanţate din venituri proprii: Administraţia Fondului pentru Mediu

Administraţia Fondului pentru Mediu este principala instituţie care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită conform principiilor europene „poluatorul plăteşte” şi„responsabilitatea producătorului”. Administraţia Fondului pentru Mediu funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului.

178

Anexa 4.2. Analiza SWOT

PUNCTE TARI (STRENGTHS) PUNCTE SLABE (WEAKNESSES)

• Ca stat membru UE, în România, strategia şi standardele de performanţă ale domeniului de gestionare a mediului sunt clar definite de acquis-ul de mediu al UE.

• Autoritatea centrală pentru protecția mediului este o structură instituţională care acoperă corespunzător toate domeniile, pornind de la elaboarea politicilor până la implementare şi control.

• Adoptarea unei legislaţii naționale care transpune corespunzător aquis-ul comunitar în domeniul mediului.

• Nivelul general corespunzător de calificare și profesionalismul personalului instituției, disponibilitatea pentru program prelungit, adaptabilitate și atitudine pro-activă.

• Colaborarea bună dintre MM, în general, și instituțiile afiliate.

• Gradul crescut de transparență și de deschidere față de mass-media și societatea civilă (furnizare de informații, consultări publice etc.).

• Colaborarea cu numeroși parteneri interni și externi (alte ministere, agenții, structuri asociative ale APL, ONG-uri etc.).

• Existența unor strategii aprobate în domeniul protectiei mediului pentru orizontul 2020

• Reprezentarea teritorială a instituțiilor afiliate MM.

• Realizarea de către MMP în mod frecvent de parteneriate în scopul popularizării activităţilor/proiectelor/ politicilor proprii

• Derularea de programe cu o largă susţinere din partea populaţiei, de exemplu: „casa verde”, Programul „Rabla”, etc.

• Existenţa de programme de finanţare şi subvenţii disponibile pentru proiecte care adresează problematica de mediu;

• Capacitatea administrativă şi tehnică, precum şi resursele financiare dedicate domeniului protecției mediului rămân insuficiente.

• Schimbările frecvente ale managementului de vârf (miniștrii, secretari de stat).

• Cadru instituțional insuficient pentru a permite o capacitate eficientă de coordonare cu alte ministere şi organisme administrative locale pentru implementarea politicilor de mediu în politicile sectoriale (ex. schimbările climatice, alte domenii transversale).

• Absența unui rol instituțional definit (ca AM sau OI) al MM în managementul fondurilor europene generează disfuncționalități la nivelul urmăririi implementării politicilor de mediu care implică utilizarea de fonduri structurale UE.

• Personal de execuție insuficient în raport cu volumul de muncă în creștere și a activitățile tot mai complexe (grad de încărcare de peste 100% la majoritatea direcțiilor, serviciilor și compartimentelor); diferențe cu privire la gradul de încărcare și performanță între angajații din aceeași direcție / serviciul / compartiment.

• Calitatea muncii - influenţată de stres, volumul mare de muncă şi lipsa de motivare.

• Existența unor posturi neocupate din cele prevăzute în organigramă.

• Nivelul de salarizare/stimulare mai redus comparativ cu cel al MM, la nivelul unor instituții afiliate (ex. ANPM) îngreunează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniu.

• Diferențele mari de salarizare dintre diferitele structuri ale MMAP și între angajați cu nivel similar de pregătire, experiență și responsabilitate.

• Numărul mare de raportări de informații în interiorul și exteriorul organizației și dificultăți în a asigura un mod de lucru sinergic între diferite structuri interne ale MM, atât la nivel strategic, cât și operațional (de ex. probleme în elaborarea unor documente comune).

• Funcționarea deficitară a sistemului informatic integrat, a celui de arhivă electronică, de acces pe bază de semnătură electronică, a poștei electronice, dificultăți în a monitoriza on-line circuitul unor documente în interiorul instituției, deficit de personal IT.

• Subfinanțarea și finanțarea intermitentă a programelor de investiții cu finanțare de la bugetul de stat, care conduce la întârzieri în implementare, lipsă de predictibilitate, probleme de cash-flow etc.

179

• Lipsa unor criterii clare și stabile de prioritizare a proiectelor finanțate din fonduri de la bugetul de stat.

• Comunicare slabă la nivel intrainstituţional, formalizare excesivă.

• Durata foarte mare de avizare a documentelor la diferite niveluri decizionale (până la managementul de vârf pentru unele documente uzuale), circuitul intern lent al documentelor în format tipărit

• Autonomie financiară foarte limitată a direcțiilor, serviciilor și compartimentelor din structura MM.

OPORTUNITĂŢI (OPPORTUNITIES) RISCURI (THREATS)

• Susţinerea la nivel global a politicilor de mediu.

• Cadrul de politici UE privind clima si energie in perioada 2020-2030 și mai departe până la orizontul 2050, ce cuprinde obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si de utilizare sporita a energiei din surse regenerabile, promovand ceşterea durabila şi combaterea schimbărilor climatice.

• Creşterea alocărilor finaciare pentru politicile de mediu prin fonduri europene.

• Gradul ridicat de coordonare a policilor de mediu la nivel european.

• Creşterea gradului de conştientizare în rândul publicului cu privire la problematica de mediu.

• Crearea unor instrumente fiscale pentru susţinerea şi promovarea măsurilor de mediu.

• Atenţia sporită a mass-media cu privire la aspectele de mediu, facilitând astfel comunicarea şi implementarea politicilor MM.

• Existența unui plan de acțiuni pentru implementarea etapizată a managementului calității în sectorul public precum și de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor.

• O legătură mai strânsă între politicile publice şi bugetarea pe programe.

• Colaborarea la nivel administrativ cu intituţiile europene - participarea la diferite grupuri de lucru, conferinţe, seminarii de la nivelul Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale.

• Posibilitatea implementării corespunzătoare a sistemului planificării strategice şi a bugetării pe programe la nivel guvernamental.

• Implicarea activă a organizaţiilor non-guvernamentale şi a sectorului privat în activităţi din domeniul mediului.

• Cheltuieli mari de investiţii necesare pentru respectarea legislaţiei de mediu, precum şi insuficiența structurilor administrative şi a competenţelor conexe.

• Provocarea structurală drept consecinţă a faptului că mediul reprezintă o problematică transversală.

• Respectarea standardelor UE şi a cerinţelor de raportare asociate acestora implică jucători diferiţi de stat şi care nu sunt de stat (de exemplu, agenţii guvernamentale, municipalităţi, utilităţi, industrie). Aceasta are implicaţii legate de costurile bugetare şi costurile de oportunitate semnificative, inclusiv legate de absorbţia fondurilor structurale UE.

• Neadoptarea la nivelul tuturor politicilor a principiilor privind dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului.

• Insuficienţa datelor și a dialogului instituțional care să permită elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea unor strategii cu impact naţional-regional/local corelate între ele.

• Lipsa de viziune privind protecția mediului și dezvoltarea durabilă pe termen lung a planurilor şi a deciziilor de la nivel local.

• Exploatarea excesivă şi intr-un mod ineficient a resurselor naturale.

• Întârzieri în circuitul extern de adoptare a actelor normative.

• Aplicarea insuficientă a noilor tehnologii care protejează mediul.

180

Anexa 4.3. Context și analiza situației actuale pe fiecare domeniu de activitate al MM

MANAGEMENTUL ARIILOR PROTEJATE, CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII, SECURITATE BIOLOGICĂ

Ministerul Mediului acţionează pentru a proteja mediul şi resursele naturale, printre domeniile de competență numărându-se și managementul ariilor naturale protejate, conservarea biodiversității și securitatea biologică.

Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima dată în contextul adoptării unui nou instrument internaţional de mediu, în cadrul Summit-ului Pământului UNCED din 1992 de la Rio de Janeiro. Acesta semnifică diversitatea vieţii de pe pământ şi implică patru nivele de abordare: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor, diversitatea genetică şi diversitatea etnoculturală. Reprezentând condiţia primordială a existenţei civilizaţiei umane, biodiversitatea asigură sistemul suport al vieţii şi al dezvoltării sistemelor socio-economice. În cadrul ecosistemelor naturale şi seminaturale există stabilite conexiuni intra – şi interspecifice prin care se realizează schimburile materiale, energetice şi informaţionale ce asigură productivitatea, adaptabilitatea şi rezilienţa acestora. Aceste interconexiuni sunt extrem de complexe, fiind greu de estimat importanţa fiecărei specii în funcţionarea acestor sisteme şi care pot fi consecinţele diminuării efectivelor acestora sau a dispariţiei, pentru asigurarea supravieţuirii pe termen lung a sistemelor ecologice, principalul furnizor al resurselor de care depinde dezvoltarea şi bunăstarea umană. De aceea, menţinerea biodiversităţii este esenţială pentru asigurarea supravieţuirii oricăror forme de viaţă, inclusiv a oamenilor.

Legislaţia României are ca bază Constituţia, care este legea fundamentală, cu forţa juridică cea mai mare, constituind un izvor şi pentru dreptul mediului. Ca obligaţii corelative a drepturilor legate de protecţia mediului, Constituţia prevede obligaţia statului de a asigura exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, refacerea şi conservarea mediului încojurător şi menţinerea echilibrului ecologic.

Convenţia privind diversitatea biologică, ratificată prin Legea nr. 58/1994, porneşte de la recunoaşterea valorii intrinseci a diversităţii biologice la toate cele patru nivele de abordare (diversitatea sistemelor ecologice, diversitatea speciilor şi a ierarhiei taxonomice, diversitatea genetică a speciilor şi diversitatea etnoculturală a populaţiilor speciei umane), precum şi a valorilor economice, genetice, sociale, ştiinţifice, educaţionale, culturale, recreative şi estetice ale acesteia. Fiind o convenţie cadru, CBD stabileşte doar măsurile generale de conservare şi utilizare durabilă, pentru implementarea acestor prevederi fiind necesară elaborarea de strategii, planuri sau programe naţionale sau adaptarea celor deja existente, alături de integrarea conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice în planurile, programele şi politicile sectoriale sau intersectoriale pertinente.

Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare „in situ” a bunurilor patrimoniului natural a fost instituit un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:

a) de interes naţional, desemnate pe baza criteriilor IUCN:

o rezervaţii ştiinţifice – 32;

o parcuri naţionale – 13;

o monumente ale naturii – 160;

o rezervaţii naturale – 723;

o parcuri naturale – 16.

b) de interes comunitar sau situri Natura 2000: situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică, desemnate conform obligaţiilor comunitare:

181

o arii de protecţie specială avifaunistică – 171;

o situri de importanţă comunitară – 442, acceptate de către CE şi care urmează a fi desemnate ca arii speciale de conservare.

c) de interes internaţional:

o rezervaţii ale biosferei, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Comitetul MAB/UNESCO – 3: Delta Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979);

o zone umede de importanţă internaţională, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Secretariatul Convenţiei de la Ramsar – 19: Delta Dunării (1991), Balta Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului (2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006), Parcul Natural Porțile de Fier (2011), Parcul Natural Comana (2011), Tinovul Poiana Stampei (2011), Confluenţa Olt-Dunăre (2012), Bistreţ (2012), Iezeru-Călăraşi (2012) şi Suhaia (2012), Blahniţa (2013), Confluenţa Jiu-Dunăre (2013), Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortmac (2013), Canaralele de la Hârşova (2013), Calafat-Ciuperceni-Dunăre (2013), Braţul Borcea (2013), Dunărea Veche-Braţul Măcin (2013);

o situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Convenţia de la Paris – 1: Delta Dunării (1991);

o geoparcuri, statut atribuit conform reglementărilor stabilite de UNESCO şi de Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor – 2: Geoparcul Dinozaurilor-Tara Hategului si Geoparcul Platoul Mehedinti.

d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/ privat al unităţilor adminstrativ-teritoriale, după caz, conform art. 5 alin. (1) lit. a) – c) din OUG 57/2007. Acestea includ zone cu valori semnificative şi reprezentative la nivel local sau judeţean.

Managementul ariilor naturale protejate se realizează diferenţiat, în funcţie de categoria în care au fost încadrate. Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să ţină cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate.

Administrarea rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale, a parcurilor naturale, şi, după caz, a geoparcurilor, a siturilor de importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică.

Rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiille naturale, monumentele naturii şi, după caz, geoparcurile, siturile de importanţă comunitară, ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică, care nu necesită sau care nu au structuri de administrare special constituite, se administrează prin preluare în custodie. O situaţie aparte o reprezintă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării care are o administraţie specială stabilită prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" , cu modificările și completările ulterioare şi care se află în subordinea directă a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Biotehnologia modernă este un domeniu relativ nou la nivel global şi a fost promovată de rezultatele semnificative înregistrate în special în ultimii zece ani de cercetare fundamentală şi aplicativă.

În termeni largi, biotehnologia modernă are ca obiect de studiu modificarea genetică, respectiv organismele modificate genetic. Biosecuritatea este reprezentată de un spectru larg de măsuri (politici de biosecuritate, regim de reglementări, măsuri ştiinţifice şi tehnice) aplicate într-un cadru organizat, necesar minimalizării riscurilor potenţiale pe care biotehnologia modernă le poate aduce asupra echilibrului natural al mediului înconjurător şi sănătaţii umane. Domeniul biosecurităţii este indisolubil legat de cercetarea fundamentală şi aplicativă, impunându-se orientarea rapidă şi eficientă a politicii de cercetare spre dezvoltarea capacităţilor de cercetare în domeniul biotehnologiilor moderne

182

(resurse umane, management performant, alocare de fonduri, sprijinirea prin programe guvernamentale).

În ceea ce privește securitatea biologică, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană s-a realizat armonizarea completă a sistemului legislativ corespunzător cadrului instituţional din domeniul biosecurităţii. România a ratificat, de asemenea, Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea prin Legea 59/2003. În prezent principalul act legislativ este reprezentat de OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 247/2009, care are ca obiectiv asigurarea cadrului legislativ și instituțional astfel ca activitățile cu OMG să se desfășoare cu respectarea principiului precauției, pentru asigurarea protecției sănătății umane și a mediului.

DEȘEURI, SITURI CONTAMINATE ȘI SUBSTANȚE PERICULOASE

Legislația națională din domeniul gestionării deșeurilor este în concordanță și transpune integral Aquis-ul comunitar din domeniul gestionării deșeurilor, iar România prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, și-a asumat și implementarea direcțiilor de acțiune în ceea ce privește gestionarea deșeurilor printre care:

• reducerea treptată a cantității de deșeuri municipale ajunsă la depozitare precum și închiderea depozitelor de deșeuri neconforme (perioadă de tranziție până la 16 iulie 2017);

• reciclarea şi valorificarea deșeurilor municipale și a fluxurilor de deşeuri (deşeuri de ambalaje, vehicule scoase din uz, deșeuri de baterii, deşeuri din echipamente electrice şi electronice etc.).

Prin legislația specifică sunt stabilite obligațiile și responsabilitățile tuturor factorilor implicați din acest domeniu, precum și țintele stabilite pe fiecare categorie de deșeuri în parte.

În anul 2013, Guvernul României a adoptat a treia Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020, aprobată prin HG nr. 870 din 06/11/2013 prin care îşi propune, printre altele, următoarele direcţii de acţiune principale:



• creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile; promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje;

• încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate;

• implementarea conceptului de ”analiză a ciclului de viaţă” în politica/ de gestiune a deşeurilor.

Responsabilitatea factorilor implicați în ceea ce privește gestionarea deșeurilor în România este împărțită astfel:

a) Politica în ceea ce privește domeniul gestionării deșeurilor revine Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca autoritate publică centrală pentru protecția mediului care are, următoarele atribuții și competențe:

• realizează politica la nivel naţional cu rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare, monitorizare, inspecţie şi control.

• asigură îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante şi respectarea planurilor de măsuri asumate pentru îndeplinirea acestora, pentru sectorul deșeuri, în acord cu angajamentele asumate prin Acordul de parteneriat 2014 - 2020 şi Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 - 2020.

183

• elaborează, actualizează şi coordonează aplicarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor;

• coordonează şi supraveghează respectarea prevederilor legale privind prevenirea generării şi gestionării deşeurilor, în colaborare cu celelalte autorităţi competente, potrivit legii.

b) Conform principiului Poluatorul plătește coroborat cu principiul Responsabilitatea extinsă a producătorului, responsabilitatea în ceea ce privește gestionarea deșeurilor revine producătorului de deșeuri.

c) Pentru gestionarea deșeurilor municipale (colectare, transport, reciclare, depozitare), conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor dar și Legii nr. 101/2006 Legea serviciului de salubrizare a localităților, responsabilitatea revine autorităților publice locale. Acestea îşi pot realiza aceste atribuţii fie direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), fie indirect (prin delegarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate și autorizate pentru desfăşurarea serviciilor de salubritate).

Creșterea gradului de reciclare depinde însă foarte mult de:

• implementarea sistemului de colectare selectivă la nivel național;

• evoluţia gradului de conectare la serviciul de salubritate;

• implementarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul tuturor județelor;

• demararea unor acțiuni concrete și susținute de conștientizare a populației asupra necesității de a selecta la sursă, cu toate avantajele economice, sociale și de mediu care decurg de aici.

Stimularea colectării selective și a creșterii gradului de reciclare poate fi realizată prin implementarea unor instrumente economice de stimulare, atât la nivelul cetățenilor cât și al operatorilor economici. Identificarea acestor instrumente economice va fi realizată, printr-un proiect derulat cu experți ai COM. Punerea în aplicare a acestora, alături de măsurile și acțiunile ce vor fi cuprinse în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și în Planul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor precum și de implementarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor în fiecare județ, va conduce în mod real la stimularea proceselor de colectare selectivă și reciclare.

Obiective și ținte la nivel național

Conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, este necesar ca România să atingă următoarele obiective:

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;




• să colecteze separat biodeşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

184

Politici și strategii

În anul 2013, Guvernul României a adoptat a doua Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020 prin care îşi propune, următoarele direcţii de acţiune principale:



• creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile;

• promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje;

• încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate;

În ceea ce privește Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor acesta se află în curs de elaborare.

Generarea și gestionarea deşeurilor municipale

• Cantitatea de deşeuri municipale generate - 4956075 tone în anul 2014;

• La nivel național, colectarea deșeurilor municipale nu este generalizată, iar pentru populația care nu este deservită de servicii de salubritate se calculează utilizând următorii indici de generare: 0,9 kg/loc/zi pentru mediul urban și 0,4 kg/loc/zi pentru mediul rural.

• Gradul de reciclare realizat pentru deşeurile municipale în anul 2014 – 13,07 %; valoarea a fost calculată prin însumarea cantităţilor reciclate pentru următoarele tipuri de deşeuri:

• deşeuri menajere şi asimilabile şi din servicii municipale colectate de operatorii de salubritate

• deşeuri menajere generate şi necolectate de operatorii de salubritate

• deşeuri reciclabile provenite de la populaţie, colectate prin intermediul operatorilor economici autorizaţi, alţii decât operatorii de salubritate (hârtie și carton, metale, plastic, sticla, lemn, biodegradabil, textile, DEEE, deşeuri de baterii şi acumulatori)

• Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale.

• In anul 2014, depozitarea deșeurilor municipale s-a realizat pe 34 depozite conforme și 25 depozite neconforme. La sfârşitul anului 2014, erau autorizate și în operare 34 de depozite conforme pentru deşeuri municipale, 133 instalaţii de sortare şi/sau transfer și 26 de instalaţii şi platforme pentru compostarea deşeurilor biodegradabile municipale.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a deșeurilor de ambalaje se regăsește în deșeurile menajere, atingerea obiectivului de valorificare de minim 50%, stabilit prin Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, trebuie să se bazeze pe o evoluție foarte importantă a colectării selective a deșeurilor de ambalaje de la populație. Conform Planului de Implementare a directivei, România trebuie să implementeze etapizat un sistem de colectare separată/selectivă a deșeurilor de ambalaje.

Sisteme Integrate de Management a Deșeurilor

În scopul atingerii țintelor și alinierii tării noastre la o societate a reciclării, în România există, în diferite grade de finalizare, la nivelul județelor, Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor (SMID). În momentul în care acestea for fi finalizate, va fi asigurată baza pentru implementarea politicilor și acțiunilor în domeniul managementul deșeurilor și, în mod firesc, gradul de colectare selectivă și de reciclare al deșeurilor va crește. Prin implementarea integrală a sistemelor de management al deșeurilor (SMID), finanțate din fonduri europene:

185

• vor fi construite 18 depozite noi conforme,

• 3 depozite existente vor fi extinse

• vor fi închise 117 depozite neconforme existente.

• aproximativ 11.613.000 persoane vor beneficia de rezultatele acestor proiecte

În vederea atingerii țintelor, MM își propune următoarele obiective:

• Elaborarea/modificarea actelor normative din domeniul gestionării ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, DEEE, construcții și demolări, baterii și acumulatori, legea cadru 211/2011

• Aplicarea de instrumente financiare

• Responsabilizarea producătorului pentru fluxurile specifice de deșeuri (în special pentru ambalaje, DEEE, vehicule scoase din uz și acumulatori și baterii).

În scopul

• Prevenirii generării deşeurilor și pregătirii pentru reutilizare

• Colectării separate a deșeurilor

• Reciclării şi valorificării

• Eliminării finale în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate.

În 2013, în România s-a înregistrat o scădere a generării de deșeuri municipale față de 2012. Aceasta rămâne mult mai mică decât media UE (254 kg/an/locuitor în comparație cu circa 481 kg)[2], însă creșterea consumului va conduce, probabil, și la creșterea cantității de deșeuri generate. Pentru prevenirea creșterii cantităților de deșeuri generate este necesară aplicarea unor măsuri cum ar fi:

• aplicarea a principiului „pay as you throw” („plătește cât arunci”);

• aplicarea deplină a principiului „poluatorul plătește”;

• implementarea deplină a schemelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorului;

• determinarea consumatorilor să își modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi) și să abordeze un mod de viață din care să rezulte cantități reduse de deșeuri;

• reducerea risipei alimentare;

• creșterea duratei de viață a produselor prin sprijinirea implementării proiectării ecologice atât pentru produse cât și pentru ambalaje etc

• creșterea tarifelor/taxelor pentru depozitarea finală

• campanii de conștientizare și informare a cetățenilor privitoare la importanța colectării selective, asigurarea facilităților pentru acest tip de colectare (tomberoane, pubele, saci individuali etc.)

Ca o concluzie colectarea selectivă trebuie să devină o obișnuință pentru fiecare cetățean al României iar respectarea principiului ”poluatorul plătește” să fie corect aplicată.

METEOROLOGIE

Obiectul principal de activitate al Administraţiei Naţionale de Meteorologie îl constituie activitatea de meteorologie şi climatologie necesară dezvoltării durabile a României şi integrarea acestei activităţi în sistemul de convenţii şi relaţii internaţionale.

In ansamblul său, misiunea Administrației Naționale de Meteorologie de a asigura protecția vieții și a bunurilor implică o abordare specializată din punct de vedere al strategiei de marketing și anume stabilirea de măsuri specifice privind strategia de dezvoltare a infrastructurii tehnice, strategia de

https://outlook.office.com/owa/projection.aspx#x__ftn2

186

dezvoltare a resurselor umane si de formare profesională și nu în ultimul rând, strategia de dezvoltare a produselor/serviciilor de meteorologie.

Prin activitatea sa specifică, Administratia Nationala de Meteorologie contribuie la susținerea deciziilor privind managementul situațiilor de urgență în condițiile producerii unor fenomene meteo periculoase, iar această responsabilitate majoră implică un proces decizional continuu de dezvoltare și implemementare.

CALITATEA AERULUI, EMISII ATMOSFERICE, ZGOMOT AMBIANT ȘI RADIOACTIVITATEA MEDIULUI

a) Calitatea aerului

Monitorizarea calității aerului înconjurător este una dintre obligațiile asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană și se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare. Scopul acestei legi este protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), obiectiv de interes public național aflată în administrarea Ministerului Mediului, a fost proiectată pe baza criteriilor comune stabilite la nivel european, prevăzute de directivele europene din domeniul calității aerului, în scopul asigurării monitorizării calității aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul țării.

Poluanții atmosferici care sunt luați în considerare în evaluarea aerului înconjurător, cuprinși în Anexa 1 a Legii nr. 104/2011 sunt: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, oxizii de azot, particulele în suspensie (PM10 și PM2,5) plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice/benzo(a)piren și mercur.

La art. 5 din Legea nr. 104/2011 sunt prevăzute autoritățile și instituțiile publice cu atribuții și responsabilități în domeniu, în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei şi a organismelor europene şi internaţionale privind calitatea aerului înconjurător.

b) Emisii atmosferice

Considerând riscurile asupra sănătății umane și mediului, la nivel internațional și respectiv european s-a urmărit cu prioritate reducerea emisiilor de poluanți atmosferici cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi a celor care contribuie la formarea ozonului troposferic. In acest scop, la nivel internațional a fost adoptat la Gothenburg, Protocolul din 1999 la Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (denumită CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, (denumit Protocolul Gothenburg), iar în anul 2001, la nivel european a fost adoptată Directiva nr. 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (denumită Directiva NEC), transpusă la nivel național prin Hotărârea Guvernului nr. 1856/2005 privind plafoanele naționale de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici.

Aceste reglementări stabilesc pentru fiecare Parte/Stat Membru (inclusiv pentru România) plafoane naționale de emisie (cantitatea maximă dintr-o substanță care poate fi emisă la nivel național în decursul unui an calendaristic, exprimată în kt emisii de poluant/an) pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi compuși organici volatili (COV), având ca an țintă-anul 2010. In anul 2012 a fost adoptat la nivel internațional Protocolul Gothenburg revizuit, prin care s-au extins obiectivele stabilite pentru anul 2010, cu stabilirea pentru fiecare Parte, de angajamente naționale de reducere suplimentară a emisiilor de SO2, NOx, NH3 şi COV (exprimate ca % de reducere a emisiilor față de nivelul emisiilor aferent unui an de referință, considerat anul 2005), având ca an țintă-anul 2020 şi introducerea de angajamente de reducere a emisiilor şi pentru pulberi (exprimate ca PM 2,5), având în vedere efectul dăunător asupra sănătății umane şi mediului a poluării aerului cu pulberilor fine.

187

La nivelul Comisiei Europene are loc procesul de revizuire a politicii UE în domeniul calităţii aerului. Astfel, în data de 14 decembrie 2016 a fost adoptată Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE),care trebuie transpusa pana la 1 iulie 2018.

c) Zgomot

Zgomotul, deși reprezintă al doilea factor de poluare in Uniunea Europeană după calitatea aerului, nu reprezintă un domeniu în care să existe un istoric îndelungat de acțiuni concrete de gestionare la nivelul UE cum e cazul domeniului calității aerului, fiind reglementat la nivelul UE deabia în anul 2002 când a fost adoptată Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, care a avut primul an de implementare 2007.

Astfel implementarea acestei directive la nivelul UE are un istoric de 10 ani, în care în special s-au concretizat acțiuni de evaluare a zgomotului prin realizara hărților strategice de zgomot pentru aglomerări, drumuri principale, căi ferate principale și aeroporturi mari și de gestionare a zgomotului prin elaborarea Planurilor de acțiune realizate în baza hărților strategice de zgomot.

Totuși, directiva a fost implementată de fiecre stat membru UE utilizând metodele proprii de evaluare existente în legislația națională a acestora sau metodele interimare de evaluare în cazul statelor membre care nu aveau stabilite în legislația națională propriile metode de evaluare, aspect care a condus la o variație destul de importantă a comparabilității datelor rezultate din prisma diferențelor existente între metodele de evaluare utilizate.

Începând cu 01.01.2019 toate statele membru UE trebuie să realizeze evaluarea zgomotului utilizând numai metodele comune de evaluare stabilite prin Directiva 2015/996/UE de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului, abordare care va permite o comparabilitate ridicată a datelor rezultate din realizarea hărților strategice de zgomot de statele membre UE.

d) Radioactivitatea mediului

Odată cu descoperitea radioactivității, ca proprietate a elementelor chimice, acesteia i s-au găsit o multitudine de întrebuințări, plecând de la industria militară și ajungând în toate ramurile industriale civile, precum: industria energetică, construcții, medicină, alimentația, iluminat, îngrășăminte chimice, artă și multe altele. Utilizarea radionuclizilor în cadrul unor echipamente de uz caznic sau industrial nu mai reprezintă o noutate. Problema adusă însă de această răspândire largă a utilizării radionuclizilor în viața de zi cu zi a populației este apariția riscului inevitabil de contaminare a mediului și implicit a omului, care se suprapune peste cea introdusă în incidentele/accidentele nucleare.

Conform art. 35 și 36 din Tratatul EURATOM, la care România a aderat, respectiv art. 47 din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, art. 37 din Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, România, respectiv Ministerului Mediului, organizează și asigură monitorizarea radioactivității mediului la nivel național, prin intermediul Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM).

CONTROLUL POLUĂRII INDUSTRIALE

a) Emisii industriale

În prezent, la nivelul Uniunii Europene, cadrul legal pentru domeniul privind emisiile industriale este asigurat prin Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale. Scopul Directivei 2010/75/UE se înscrie în cadrul iniţiativei privind „o mai bună reglementare” (better regulation), inclusă în programul permanent al Comisiei Europene de simplificare a legislaţiei, care să asigure îmbunătăţirea punerii în aplicare şi controlul aplicării legislaţiei de către autorităţile competente de la nivelul statelor membre, în vederea atingerii unui nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său.

188

b) Instrumente UE de performanță de mediu

În contextul Dezvoltării Durabile, protecţia mediului a devenit parte integrantă a managementului organizaţiilor. Astfel, la nivel european s-a adoptat noul Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la sistemul comunitar de management de mediu şi audit-EMAS şi de aborgare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a Deciziilor nr. 2001/681/CE şi nr. 2006/193/CE ale Comisiei (denumit Regulamentul EMAS III), precum şi noul Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE ecologică.

Obiectivul sistemului EMAS şi al sistemului privind etichetarea ecologică, ca instrumente importante ale Planului de acţiune privind consumul şi producţia durabile şi politica industrială durabilă a UE, constă în promovarea îmbunătăţirii continue a performanţelor de mediu ale organizaţiilor, a produselor/serviciilor. Aceste instrumente reprezintă un model (pentru organizații) care conduce la optimizarea proceselor de producţie, reducerea impactului asupra mediului şi utilizarea eficientă a resurselor.

În prezent, la nivelul Uniunii Europene domeniul privind managementul accidentelor industriale este reglementat prin Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE denumită Directiva Seveso III, care a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 59/2016. Directiva stabilește norme pentru prevenirea accidentelor majore care implică substanțe periculoase și pentru limitarea consecințelor acestora asupra sănătății umane și asupra mediului, în vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție pe întreg teritoriul Uniunii, într-o manieră consecventă și eficace.

LEGISLAȚIE ORIZONTALĂ ȘI INFRASTRUCTURA PENTRU INFORMAȚII SPAȚIALE

a) Răspunderea de mediu

Problematica definirii unor forme de garanţie este una complexă. La nivelul Uniunii Europene nu există vreo recomandare sau obligaţie legală, modalitatea de implementare a Directivei 2004/35 CE fiind lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Potrivit cerințelor art. 33 din OUG nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr.19 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare există cerința de a definii formele de garanţie financiară, inclusiv pentru cazurile de insolvenţă, şi măsurile pentru dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind răspunderea în domeniul mediului, care să permită operatorilor utilizarea acestora în scopul garantării obligaţiilor ce le revin conform actului normativ. Prin actul normativ menționat, România a transpus prevederile Directivei 2004/35 a Parlamentului European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului. Ministerul Mediului urmează să inițieze o nouă procedură de achiziție de servicii de cercetare pentru realizarea unui Studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea acesteia. In contextul actual la nivelul UE există în derulare un proiect (Irlanda și Scoția) ale cărui rezultate vor fi diseminate Statelor Membre.

b) Aplicarea legislației EIA/SEA

MM este beneficiarul a două proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, respectiv Programul Operational Asistenta Tehnica 2014-2020 și Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 de consolidare a capacității instituționale a MM în domeniul aplicării legislației EIA/SEA; Sesiuni de instruire: participanți la sesiunile de formare profesională/instruire/diseminare: Autorități de mediu (Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, 42 de Agenții pentru Protecția Mediului, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării); Autorități de Management și Organisme Intermediare aferente; Primării-prin Direcțiile Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Inspectoratul Național de Sănătate Publică, Direcții de sănătate publică, inspectorate județene pentru situații de urgență și Inspectoratul General pentru Situații de

189

Urgență, Administrația Națională ”Apele Române” și administrații bazinale de apă; consultanți/elaboratori ai rapoartelor privind impactul asupra mediului; autoritățile administrației publice locale (potențiali titulari/beneficiari de proiecte), respectiv: consilii județene, primării de municipii și sectoare ale capitalei - prin direcțiile cu atribuții de realizare de investiții; administratori ai ariilor naturale protejate/custozi ai ariilor naturale protejate de interes naţional/internaţional.

c) Infrastructura pentru informații spațiale

Problemele de mediu nu se opresc la frontiere. De cele mai multe ori, soluționarea acestora necesită cooperarea dintre țări, care dă rezultate mai bune atunci când este ușor să se facă schimb de date la nivel transfrontalier și între organizații. Există beneficii legate de eficacitatea și eficiența colectării și a schimbului de date în legătură cu o anumită locație (date spațiale).

Directiva 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Directiva INSPIRE) sprijină aplicarea politicilor bazate pe cunoaștere și monitorizarea activităților care au un impact asupra mediului. Ea stabilește acțiuni de înlăturare a obstacolelor din calea partajării datelor spațiale între toate nivelurile de guvernare în interiorul statelor membre și între acestea.

Înainte de 2007, datele spațiale erau dificil de găsit online la nivel național și la nivelul UE, de cele mai multe ori fiind prost documentate . Acestea au fost adesea păstrate în formate incompatibile, astfel încât combinarea unor seturi de date spațiale diferite era dificil de realizat. Numeroase autorități publice nu dispuneau de servicii online care să le ofere cetățenilor posibilitatea de a căuta, accesa, utiliza și face schimb de date spațiale (în interiorul țărilor și la nivel transfrontalier). În consecință, nu exista nicio infrastructură de date spațiale la nivelul UE și nici național, ceea ce înseamnă că datele nu erau corelate.

• Rolul MM și al Direcției Generale Evaluare Impact și Controlul Poluării – conform HG Nr. 19/2017 din 12 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative

• Rolul MM – conform HG 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora.

SCHIMBĂRI CLIMATICE

Ministerul Mediului elaborează politica la nivel național în domeniul schimbărilor climatice și coordonează la nivel național acțiunile în domeniu, conform HG nr. 739/2016 privind aprobarea strategiei naționale privind Shimbările Climatice și o creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 si a planului național de actiune pentru implementarea strategiei naționale privind Schimbările Climatice și o creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2026-2020.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are următoarele responsabilităţii privind domeniul schimbărilor climatice: asigură gestionarea și operarea Registrului Unic European al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră aflat sub juridisdicția statului român, conform prevederilor legale naționale, europene și ale reglementărilor internaționale în vigoare;; administrează sistemul naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto (SNEEGES); asigură realizarea anuală a Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare în domeniul SNEEGHG, pe care îl supune aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în vederea transmiterii acestuia la Secretariatul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), la Comisia Europeană, precum şi la Agenţia Europeană de Mediu; participă la implementarea schemei europene de comercializarea a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (schema EU ETS), sub coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în condiţiile legii;

190

ANPM coordonează de asemenea activităţi relevante dezvoltate la nivel regional şi local de Agenţiile Regionale şi Locale de Protecţie a Mediului.

Autorităţile regionale şi locale, în special municipalităţile, joacă un rol important în implementarea acţiunilor şi măsurilor locale atât pentru reducerea intensităţii carbonului în economie, cât şi pentru adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice. De asemenea acestea joacă, un rol vital în domenii, precum planificarea urbană, inclusiv construcţiile de locuinţe, utilizarea terenurilor, furnizarea apei, sistemele de energie şi transport, infrastructură şi servicii de urgenţă şi vor trebui pe viitor sa implementeze Strategia naţională a României privind schimbările climatice. De asemenea, autorităţile locale au un rol important în pregătirea propunerilor de proiecte de tip JI.

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) gestionează bugetele pentru proiecte de reducere a emisiilor de GHG şi proiecte cu beneficii de mediu.

Inventarul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră (INEGES), cuprinde date statistice, prin care se realizeaza estimarea, verificarea şi raportarea anuala a emisiilor antropice de gaze cu efect de sera la Secretariatul Convenţiei, Comisia Europeană si Agenţia Europeană de Mediu. Asigurarea informatiilor necesare elaborării inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră sunt reglementate prin HG nr. 1.570/2007 (M. Of. nr. 26/14.01.2008) privind înfiintarea Sistemului Naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (SNEEGES) rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto, cu modificările și completările ulterioare.

SNEEGES este administrat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului în calitate de autoritatea competentă care asigură estimarea, verificarea si raportarea anuala a emisiilor antropice de gaze cu efect de sera la Secretariatul Conventiei, Comisia Europeana si Agentia Europeana de Mediu cu respectarea cerințelor definite in „Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor nationale de GHG, revizuite in 2006”, respectiv de transparență, consistență, comparabilitate, caracter complet si acuratețe.

191

Anexa 4.4. Organigrama Ministerului Mediului

192

Anexa 4.5. Legislație națională și europeană relevantă

Lista actelor normative relevante pentru domeniul biodiversitate

• OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006.

• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a – zone protejate;

• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţa internaţională, în special ca habitat al pasărilor acvatice;

• Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

• Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000;

• Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979;

• Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de fauna şi flora pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973;

• Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;

• Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996;

• Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea grădinilor zoologice şi acvariilor publice nr. 191/2002;

• Legea 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”

• HG nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;

• Ordinul nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Uniunii Europene privind comerţul cu specii sălbatice de faună şi floră.

• Ordinul nr. 2227/2016 pentru constituirea și funcționarea Comisiei Patrimoniului Speologic

• HG nr. 1266/2000 privind transmiterea Lacului Techirghiol și a plajelor aferente, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Sănătății în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului

• HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, a parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora.

• Ordinul nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale şi naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice.

• Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peșterilor şi sectoarelor de peșteri – arii naturale protejate.

• HG nr. 1.581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

• HG nr. 1.586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria de zone umede de importanță internațională.

• HG nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. (M Of. nr. 739/31.10.2007)

• HG nr. 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturală protejată asupra unor zone din Rezervația Biosferei "Delta Dunării" și încadrarea acestora în categoria rezervațiilor științifice

193

• Ordinul nr. 1433/2017 privind modificarea și completarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.836/2012

• Lege nr. 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

• Ordin nr. 1.710/2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional

• Ordin nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificări și completări prin O.M. nr. 2387/2011;.

• Ordin nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 şi manualului de completare al acestuia.

• Ordin nr. 1338 / 2008 privind procedura de emitere a avizului Natura 2000

• Ordin nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

• H. G. nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

• Ordinul nr. 338/2013 privind aprobarea unor regulamente pentru situri de importanță comunitară şi/sau arii naturale protejate de interes național;

• Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică;

• Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice;

Lista actelor normative relevante pentru domeniul managementului deșeurilor

• HG nr. 870 din 06/11/2013 privind Strategia națională de gestionare a deșeurilor 2014 -2020

• HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor; cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordinul nr. 1364/MMGA/ 2006/ 1499/MIE/2006 pentru aprobarea planurilor regionale de gestiune a deşeurilor;

• HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată prin HG nr. 1313/2006;

• HG 856 /2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

• HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată prin HG nr. 268/2005;

• HG 448/2005privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

• HG nr. 621/2005privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje modificată şi completată prin HG 1872/2006;

• HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

• HG nr. 895/2006 pentru aplicarea de la data aderării României la Uniunea Europeană a Regulamentului Consiliului nr. 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană, adoptat la 1 februarie 1993;

Lista actelor normative relevante pentru domeniul situri contaminate

Legislație secundară aplicabilă domeniului situri contaminate:

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Legea%20137-2010.docx




194

• Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului;

• Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei;

• Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman;

• Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării;

• Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii;

Legislaţia naţională:

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;

• Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

• HG nr.683/2015 pentru aprobarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România

• Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului;

• Hotărârea Guvernului nr. 1.403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate;

• Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;

• Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – managementul substantelor periculoase

• Ordonanţa de Urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare aprobată prin Legea nr.265/2006, cu modificări și completări;

• Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice;Legea nr. 249/2011 pentru modificarea articolului 4 din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor;Ordonanța de urgență nr.60 din 12/06/2013 pentru completarea art. 4 alin.(1) din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice; Legea nr. 326/2013 (MO nr. 752/04.12.2013) pentru aprobarea OUG 6O;

• HG 477 /2009 privind stabilirea dispoziţiilor referitoare la sancţiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;

195

• OM MApN nr. M.108/2013 (MO nr. 683/06.11.2013) pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea exceptărilor prevăzute la art. 2 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;

• Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii;

• Regulamentul Comisiei (CE) nr. 907/2006 ce amendează Regulamentul (CE) nr.648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului pentru detergenţi privind adaptarea Anexelor III şi VII;

• Regulamentul (CE) nr. 1336/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în vederea adaptării acestuia la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor

• Regulamentul Comisiei (CE) nr. 551/2009 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr.648/2004 Al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii în scopul adaptării anexelor V şi VI (derogarea privind agenţii tensioactivi)

• Regulamentul (CE) nr. 259/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în ceea ce privește utilizarea fosfaților și a altor compuși ai fosforului în detergenții de rufe destinați consumatorilor și în detergenții pentru mașini automate de spălat vase destinați consumatorilor

• Hotărârea Guvernului nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene privind detergenţii;

• Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi ale Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Londra la 27-29 iunie 1990;

• Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon;

• Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27 - 29 iunie 1990;

• Ordonanţa Guvernului nr. 9/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon şi de abrogare a Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon;

• Regulamentul (CE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră;

• Regulamentul nr. 1102/2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic de la nivel UE și depozitarea acestuia în condiții de siguranță pentru sănătatea umană și pentru mediu și a Strategiei Europene privind mercurul;

• Hotărârea nr. 654/2012 privind stabilirea măsurilor necesare pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1.102/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic şi de anumiţi compuşi şi amestecuri de mercur şi depozitarea în condiţii de siguranţă a mercurului metalic;

• Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (Regulamentul CLP);

196

• HG nr. 398/2010 privind unele măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;

• OUG nr. 122/2010 - Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind stabilirea sancţiunilor aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006.

• Hotărârea Guvernului nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice

• Hotărârea Guvernului nr. 266/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice

• Hotărârea Guvernului nr. 448/2007 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 63/2002 din 24 ianuarie 2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice

Lista actelor normative relevante pentru domeniul meteorologie

• Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare;

• HG nr. 1405/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul: calitatea aerului

• Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare

• HOTĂRÂRE Nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt şi a planurilor de menținere a calității aerului

• ORDIN Nr. 1206/2015 din 11 august 2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

• ORDIN 36/2016 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ - teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

• Legea nr. 8/25.01.1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979

• Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999

• HG nr. 1856/2005 privind plafoanele naţionale pentru anumiţi poluanţi atmosferici, MOf. nr. 3/11.01.2006.

• Ordonanța Guvernului 4/2010 privind Instituirea Infrastructurii Naționale pentru informații spaţiale (INIS), republicată.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul: radioactivitatea mediului

• Tratatul EURATOM

• OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare

197

• Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare

• OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare și funcționare al Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului

• HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate și siguranță nucleară

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – zgomot ambiant

Legislație comunitară

• Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant;

• Directiva 2015/996/UE de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului.

Legislație națională

• HG nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• OM 831/1461 din 2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului sănătăţii publice privind infiinţarea comisiilor tehnice regionale pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune şi analizarea acestora, precum şi pentru aprobarea componenţei şi a regulamentului de organizare şi funcţionare ale acestora;

• OM 152/558/1119/532-2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii Lzsn şi Lnoapte în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele de aglomerări unde se desfaşoară activităţi industriale prevazute în anexa nr. 1 la O.U.G nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006;

• OM al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.258/2005 pentru stabilirea unităţilor responsabile cu elaborarea hărţilor de zgomot pentru căile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate în administrarea lor, a hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum şi limitele de competenţă ale acestora, cu modificările și completările ulterioare;

• OM 830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor strategice de zgomot;

• OM 678 / 1344 / 915 / 1397 din 2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;

• OM 673/2013 prvind înființarea comisiilor înființate în vederea analizării şi evaluării hărţilor strategice de zgomot și a rapoartelor aferente.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – controlul poluarii industriale

• Legea nr. 278/20143 privind emisiile industriale

• Hotărârea Guvernului nr. 57/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS)

• Hotărârea Guvernului nr. 661/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării la nivel național a Regulamentului (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European si al Consiliului privind eticheta UE ecologică,

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – managementul accidentelor industriale

• Legea nr. 59/2016 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-02-24_ordin831din2008.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/M.Of_nr_0531_20080715.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-02-24_M.Of_nr_864bis_2007.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/0730bis.pdf

198

Lista actelor normative relevante pentru domeniul - legislatie orizontala


• Directiva 2004/35 a Parlamentului European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului;

• Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008;

• OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificări, aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu modificările și completările ulterioare;

• Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020 (SCAP);

• Acordul de parteneriat Comisia Europeana-Romania și planul de acțiune aferent, aprobat de către Guvernul României prin Memorandumul 3680/19.03.2014;

• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2014/52/UE de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului;

• Legea nr. 292/2018 din 3 decembrie 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

• OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

• OM nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră.

• Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 ratificată prin Legea nr.22/2001

• Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră ratificat prin Legea nr.349/2009

• Convenția privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 ratificată prin Legea nr.86/2000

• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/42/EC din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului

• HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

Lista actelor normative relevante pentru domeniul - infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale


• Directiva 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Directiva INSPIRE)

• Regulamentul (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte metadatele, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 326 din 4 decembrie 2008;

• Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte metadatele, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 15 decembrie 2009.

• Regulamentul (CE) nr. 1.089/2010 al Comisiei din 29 martie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 323 din 8 decembrie 2010;

199

• Regulamentul (CE) nr. 102/2011 al Comisiei din 4 februarie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE, a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 31 din 5 februarie 2011;

• Regulamentul (UE) nr. 1.253/2013 al Comisiei din 21 octombrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 331 din 10 decembrie 2013;

• Regulamentul (UE) nr. 1.312/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 11 decembrie 2014.

• Regulamentul (CE) nr. 976/2009 al Comisiei din 19 octombrie 2009 de aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte serviciile de reţea, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 274 din 20 octombrie 2009;

• Regulamentul (CE) nr. 1.088/2010 al Comisiei din 23 noiembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 976/2009 în ceea ce priveşte serviciile de descărcare şi serviciile de transformare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 323 din 8 decembrie 2010;

• Regulamentul (UE) nr. 1.311/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 976/2009 în ceea ce priveşte definiţia unui element de metadate INSPIRE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 11 decembrie 2014.

• Regulamentul (UE) nr. 268/2010 al Comisiei din 29 martie 2010 de implementare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte accesul instituţiilor şi organismelor comunitare, în condiţii armonizate, la seturile şi serviciile de date spaţiale ale statelor membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 83 din 30 martie 2010.

Legislație națională

• Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată;

• Hotărârea Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora

• Hotărârea Guvernului nr. 38/2016 privind aprobarea Planului de activităţi pentru realizarea şi actualizarea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul schimbărilor climatice

• Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

• Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 ;

• HG nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale a României privind schimbările climatice (2005-2007);

• HG nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul schimbărilor climatice;

• HG nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice;

• HG nr. 780/2006 privind înfiinţarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva 2003/87/EC si Directiva 2004/101/EC;

• Regulamentul UE 389/2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și Decizia nr. 406/2009/CE;

200

• Regulament UE 1123/2013 privind determinarea dreptului la credite internaționale în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului

• DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/2132 A COMISIEI din 5 decembrie 2016 privind emisiile de gaz cu efect de seră pentru fiecare stat membru aferente anului 2013 prevăzute în Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

• OM nr. 1008/2006 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de emitere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră;

• OM nr. 1175/2006 pentru aprobarea Ghidului privind monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră;

• Regulamentul (UE) nr. 601/2012 privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/ CE;

• Regulamentul nr. 600/2012 privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră şi a rapoartelor privind datele tonă-kilometru şi acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE;

• Ghiduri elaborate de Comisia Europeană pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 601/2012 și a Regulamentului (UE) nr. 600/2012;

• Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera in cadrul Comunitații si de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, modificată și completată de Directiva 2009/29/CE;

• Decizia (UE) 278/2011 de stabilire, pentru intreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizata si cu titlu gratuit a cotelor de emisii in temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE;

• Ghidurile elaborate de Comisia Europeană pentru aplicarea Deciziei (UE) 278/2011 de stabilire, pentru intreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizata si cu titlu gratuit a cotelor de emisii in temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE.

• HG nr. 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020.

• Ordinul nr. 3420/2012 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020.

• Ordinul nr. 659/2013 pentru modificarea Procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.420/2012.

• Regulamentul (CE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră;

• OM nr. 1122/2006 pentru aprobarea Ghidului privind utilizarea mecanismului implementare în comun (JI) pe baza Modului II (articolul 6 al Protocolului de la Kyoto);

• OM nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului naţional de alocare;

• OM nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea şi operarea registrului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră;

• OM nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-2012;

• HG nr. 1570/2007 privind înfiinţatrea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto, cu modificările și completările ulterioare;

• Regulamentul nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, denumit în continuare GES, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE;

201

• HG nr. 60/2008 pentru aprobarea Planului naţional de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012;

• H.G. nr. 811/2014 pentru aprobarea mecanismului de alocare anuală finală cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada a treia a schemei de comercializare aferente instalaţiilor staţionare;

• OM nr. 297/2008 privind aprobarea Procedurii naţionale privind utilizarea mecanismului JI pe baza modulului I;

• OM nr. 1170/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC;

• Ordinul nr. 1376/2008 privind aprobarea procedurii de raportare a Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), precum şi a modalităţii de răspuns la observaţiile şi întrebările survenite în urma procesului de revizuire a INEGES;

• Ordinul nr. 1474/2008 privind aprobarea procedurii privind procesarea, arhivarea şi stocarea datelor specifice Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES);

• Ordin 1442/2014 privind aprobarea Procedurii referitoare la selectarea metodelor de estimare si

a factorilor de emisie necesari estimarii nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera.

• Ordinul Ministerului Mediului nr. 1602/2014 - aprobarea Planului cu privire la asigurarea şi controlul calităţii (QA/QC) Inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră.

• OM nr. 254/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate pentru perioada 2008-2012;

• OM nr. 89/2012 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate, pentru instalaţiile nou-intrate, pentru instalaţiile cu modificări semnificative de capacitate şi pentru instalaţiile care îşi încetează parţial sau total funcţionarea (închideri) pentru perioada 2013 – 2020;

• OUG nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite României prin Protocolul de la Kyoto;

• Hotărâre nr. 432/2010 privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi;

• OM nr. 1224/2010 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 297/2008 privind aprobarea procedurii naţionale privind utilizarea mecanismului „Implementare în comun (JI)” pe baza Modului I, în conformitate cu prevederile Articolului 6 al Protocolului de la Kyoto;

• OM nr. 1294/2010 privind aprobarea cuantumului tarifelor pentru verificarea şi aprobarea planului de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a planului de monitorizare a datelor tonă-kilometru pentru activităţi de aviaţie.

• HG nr. 739/2016 privind aprobarea strategiei naționale privind SC și o creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 si a planului național de actiune pentru implementarea strategiei naționale privind SC și o creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul dezvoltarea capacității instituționale

• HG nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului;

• Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 500/2002, privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice;

• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată;

202

• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, planul de conturi pentru instituţiile publice;

• Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al Funcţionarilor Publici;

• O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;

• HG nr. 1860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţii şi instituţiile publice pe perioada delegării in altă localitate precum şi în cadrul localităţii;

• HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis in străinătate cu modificările şi completările ulterioare;

• HG nr. 2002/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea fondurilor destinate stimulării personalului din aparatul propriu al MMGA şi din unităţile subordonate acestuia;

• HG nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;

• HG nr. 1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici;

• HG nr. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici;

• Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor;

• Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

• Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică;

• Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;

• HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul;

• Lege nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

• Lege nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică;

• HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul.

203

ANEXA 5. PROIECTE DE ACTE NORMATIVE 2019

Proiecte de acte normative propuse în Planul Anual de Lucru al Guvernului de către Ministerul Mediului pentru anul 2019

Nr. crt.

Proiectul de act normativ prevăzut în PALG Data estimată pentru

înaintare în ședința Guvernului

1. Hotărâre a Guvernului privind gestionarea deșeurilor provenite din activitățile de construcție și desființare

SEPTEMBRIE

2. Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor antropice de la surse și a eliminării de către absorbanți a gazelor cu efect de seră

Adoptată – MAI 2019

3. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

SEPTEMBRIE

4. Proiect de Lege privind protecția mediului, în mod special a solului când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură

SEPTEMBRIE

5. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

Adoptată – APRILIE 2019

6. Proiect de Lege privind compostul OCTOMBRIE

7. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul

Adoptată – IUNIE 2019

8. Hotărâre a Guvernului privind Programul National de Control al Poluării Atmosferice

DECEMBRIE

9. Proiect de Lege privind declararea sitului patrimoniului mondial UNESCO ”Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei”

DECEMBRIE

10. Hotărâre a Guvernului privind declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

DECEMBRIE

11. Hotărâre a Guvernului pentru definirea obligațiilor de administrare a subdomeniului Folosința Terenurilor, Schimbarea Folosinței Terenurilor și Silvicultură (LULUCF), parte a domeniului Schimbări Climatice

NOIEMBRIE

12. Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 204/2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

SEPTEMBRIE

13. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Memorandumului de Înțelegere privind conservarea și managementul populației central-europene de dropie (Otis tarda)

OCTOMBRIE

14. Lege pentru ratificarea Protocolului privind agricultura și dezvoltarea rurală durabilă, adoptat și semnat de România la Lillafured, Ungaria, la data de 12 octombrie 2017, la Convenția cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

OCTOMBRIE

15. Lege pentru ratificarea amendamentului adoptat şi semnat de România la Lillafüred, Ungaria, la data de 12 octombrie 2017, la Convenţia cadru privind protecția şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003, ratificată de România prin Legea nr. 389/2006

OCTOMBRIE

16. Lege privind acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Kigali, în cadrul celei de-a XXVIII-a reuniuni a Părților, la data de 14 octombrie 2016

Adoptată – IUNIE 2019

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă

cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Documents

LIVRABIL NR. 6CIMO Comisia pentru Instrumente și Metode de Observații CITES CITES este Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale