Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewProgramul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a fost aprobat de Comisia Europeană în mai 2015 și, având în vedere

Acord privind servicii de

Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță(P156889)

Livrabil nr. 3Plan Strategic Instituțional 2017-2020 pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Aprilie 2017

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

0

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare şi bugetare şi sprijinirea bugetării pe criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului nr. 3 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilităţii

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție şi Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document.

Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea şi/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, Bucureşti, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, Sector 2, Bucureşti, România).

1

Cuprins

Listă de acronime............................................................................................................................3

Listă de figuri...................................................................................................................................4

Listă de tabele.................................................................................................................................4

Preambul.........................................................................................................................................6

Rezumat executiv............................................................................................................................8

I. Context.........................................................................................................................................9

II. Misiune și viziune......................................................................................................................11

III. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori..................................................................12

Obiectivul Strategic 1: Creşterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producția internă şi revenirea României ca exportator net de produse agroalimentare.................................12

Obiectivul Strategic 2: Accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură profesionistă viabilă economic, în paralel cu alinierea la tendinţele demografice şi reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură.........................................................................................................24

Obiectivul Strategic 3: Limitarea amprentei de carbon a sectorului agricol şi promovarea rezistenței la schimbările climatice în sectorul agricol şi în zonele rurale..........................................................31

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătățirea standardelor de viaţă în zonele rurale..................................41

Obiectivul Strategic 5: Îmbunătățirea cadrului instituțional.............................................................49

IV. Aranjamente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI........................................56

V. Resurse financiare.....................................................................................................................59

Anexa 1.1: Programe bugetare și resurse financiare 2017-2020 (mii LEI)........................................63

Anexa 1.2: Programe bugetare, costul măsurilor și resurse financiare pentru perioada 2017-2020 (mii LEI).........................................................................................................................................64

Anexa 2: Planul Strategic Instituţional (tabel rezumativ)................................................................69

Anexa 3: Programe și măsuri conexe (tabel rezumativ)..................................................................77

Anexa 4: Profil instituţional..........................................................................................................111

2

Listă de acronime

ADR Agricultură şi Dezvoltare Rurală

AM

ANT

Autoritatea de management

Ajutoare naționale de tranziție

ANCPI Agenția Națională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

CCME Cadrul comun de monitorizare şi evaluare

CDITT Cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic

DG Direcția Generală

FEGA Fondul European de Garantare Agricolă

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

LEADER Liaison Entre Actions de Dévelopement de l'Économique Rurale

MFP Ministerul Finanțelor Publice

OSPA Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice

PS

PSI

Producție standard

Plan Strategic Institutional

PNDR

POPAM

Programul Național de Dezvoltare Rurală

Programul Operațional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime

PCP Politica comună în domeniul pescuitului

ROF

SAPS

Regulament de Organizare şi Funcționare

Schema de plată pe suprafață

SAU

SCR

Suprafață agricolă utilizată

Servicii de consultanță rambursabile

UE Uniunea Europeană

3

Listă de figuri

Figura 1. Obiectivul Strategic 1: Structura pe Programe şi Măsuri.......................................................14

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Impacturi şi Rezultate; Indicatori.......................................................15








Figura 10. Obiectivul Strategic 5: Impacturi şi Rezultate; Indicatori.....................................................51

Figura 11. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic Instituțional al MADR.................................57

Figura 12. Structura bugetului PSI, pe surse de finanțare (%, 2017-2020)...........................................60

Figura 13. Eşalonarea resurselor financiare estimate, în funcție de an şi obiectiv strategic (mii LEI, 2017-2020)...........................................................................................................................................62

Listă de tabele

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eşalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii Lei).......16





Tabelul 6. Alocările financiare PAC în România pentru 2014-2020 (milioane EUR, prețuri constante 2011)....................................................................................................................................................59

Tabelul 7. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2017-2020 (mii Lei)..................................60

4

Mulţumiri

Acest raport a fost elaborat de o echipă condusă de Cătălin Păuna (TTL, Economist Principal) şi formată din Hans Kordik (Economist principal pe aspecte de agricultură), Oana Tanasache, Costel Todor şi Mircea Tulea (experți ai Băncii Mondiale) şi George Moldoveanu (Asistent program). Raportul a primit comentarii din partea lui Gary Reid (Specialist în planificare strategică) şi a Corinei Grigore (Ofiter de operațiuni) în numele echipei româneşti de portofoliu, precum şi îndrumare generală din partea lui Ivailo Izvorski (Director de practică, Macro-economie şi Management financiar) şi Elisabetta Capannelli (Director pe țară în România).

Echipa doreşte să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul şi colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestui raport şi în special secretarului de stat Radu Puchiu si directorului general Dragoş Negoita, precum şi consilierului Radu Iacob şi echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile şi au realizat un management de proiect adecvat. De asemenea, echipa doreşte să mulțumească Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru excelenta colaborare, membrii grupului de lucru ai Planului Strategic Instituțional, coordonat procedural de către Dana Gafițianu, manager public în cadrul Unității pentru Politici Publice.

5

Preambul

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială servicii de consultanță rambursabile (SCR) pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare şi monitorizare a politicilor în punctul central al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), şi ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, SCR se concentrează asupra i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului(SGG); ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările şi implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; şi iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale acestor SCR rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare şi bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate şi rezultate. Prin urmare, guvernul a solicitat Băncii să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri şi responsabilități clare pentru SGG, MFP şi ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor şi proceselor dezvoltate conform acestor SCR. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de guvern. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG doreşte ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) s-a angajat să desfăşoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât şi administrația publică. Consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul de agricultură şi dezvoltare rurală (ADR) reprezintă o componentă importantă a acestei reforme. În cadrul celor patru SCR 2012-2014, Banca Mondială a sprijinit MADR cu o revizie cuprinzătoare a procesului de formulare a politicilor din administrația ADR, care a inclus şi dezvoltarea unei viziuni şi a unei strategii pentru sector pe termen mediu şi lung 2020/2030, precum şi elaborarea unui PSI 2014-2017. În acest sens, MADR, în calitate de deschizător de drumuri în procesul PSI, deține o experiență şi o perspectivă considerabile pe care le poate face cunoscute altor organisme guvernamentale.

Elaborarea unui PSI pentru ciclul bugetar 2017-2020 vine într-un moment important în ciclul de politici ADR 2014-2020. Guvernul se apropie de aprobarea viziuni ADR pe termen mediu şi lung, incluzând obiectivele strategice definite folosite pentru PSI. Pe lângă PSI-ul inițial, MADR a inclus sectorul de pescuit în exercițiul de planificare şi bugetare. Și Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene (UE) va fi revizuită în 2017. România a obținut aproape 20 miliarde euro pentru ciclul de programare 2014-2020 din buget UE, doar pentru sectorul ADR. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a fost aprobat de Comisia Europeană în mai 2015 şi, având în vedere că implementarea lui este în plină desfăşurare, evaluarea la jumătatea perioadei reprezintă o ocazie bună de a trece în revistă primele rezultate şi de a stabili ținte pentru viitor.

Metodologie

Elaborarea PSI 2017-2020 a MADR a avut loc în perioada august-noiembrie 2016, cu activitate preparatorie efectuată în prealabil. Procesul s-a bucurat de un angajament vast, stabil şi substanțial

6

din partea întregului personal relevant de management şi operațional din MADR, ca şi a specialiştilor principali din SGG.

În baza Ordinului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 183 din martie 2016, procesul de planificare strategică 2017-2020 din MADR a fost supravegheat de un Comitet de Coordonare a Planificării Strategice, alcătuit din Secretarii de Stat şi Secretarul General al MADR. Unitatea de Politici Publice a MADR a asigurat coordonarea tehnică şi a servit ca secretar al comitetului.

Banca Mondială a asigurat suport tehnic pe durata întregului proces, în timp ce Unitatea de Politici Publice a MADR a funcționat ca principalul intermediar şi mediator. În încercarea de a fi cuprinzătoare, informativă şi participativă, Banca Mondială a desfăşurat un program de formare cu membrii grupului de lucru (inclusiv bugetul şi resursele umane) în perioada 12-16 septembrie 2016, pentru a le prezenta membrilor principiile planificării strategice, în paralel cu folosirea teoriilor şi a PSI 2014-2017.

Grupul de lucru s-a reunit după cum s-a considerat necesar în perioada septembrie 2016-aprilie 2017. Produsul final va fi prezentat Comitetului de coordonare şi se estimează că PSI va fi aprobat în cele din urmă de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

7

UNITATEA PENTRU POLITICI PUBLICE SPRIJINITĂ DE

BANCA MONDIALĂ

SECRETARI DE STAT

SECRETAR GENERAL

DIRECTORI GENERALI 4 GRUPURI DE

LUCRU MADR

GRUP DE COORDONARE TEHNICĂ

COMITET DE COORDONARE

MINISTRU

Rezumat executiv

Secretariatul General al Guvernului (SGG) se angajează să îmbunătățească eficiența cheltuielor publice. Prin stabilirea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul bugetar 2017-2020 în Ministerul Finanțelor Publice şi cele 13 ministere de resort selectate, SGG urmăreşte să consolideze capacitatea de bugetare, planificare şi monitorizare a guvernului României1.

Cum Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat deja un PSI pentru ciclul bugetar 2014-2017, personalul cu funcţie de conducere din MADR cunoaşte acest instrument important pentru implementarea planificării strategice şi bugetării în administrația românească a agriculturii şi dezvoltării rurale (ADR). Versiunea revizuită a PSI 2017-2020 amplifică rolul major pe care şi-l asumă MADR în dezvoltarea unui PSI în cadrul guvernului României.

PSI 2017-2020 se întemeiază pe obiectivele strategice ale sectorului ADR, pe prioritățile şi scopurile instituționale asumate de MADR; de asemenea, oferă programe şi măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, precum şi un cadru solid de evaluare a performanței pentru a estima progresul în raport cu aceste obiective.

PSI este organizat în jurul a trei piloni strategici pentru sectorul ADR şi include programe şi măsuri pentru sectorul de pescuit, după cum urmează:

Obiectiv strategic 1: Creșterea acoperirii consumului de produse agroalimentare din producția internă și revenirea României ca exportator net de produse agroalimentare

Obiectiv strategic 2: Accelerarea tranziției structurale spre o agricultură profesionistă şi viabilă economic, în paralel cu alinierea la tendințele demografice și reducerea treptată a surplusului de forță de muncă din agricultură

Obiectiv strategic 3: Limitarea amprentei de carbon a sectorului agricol și promovarea rezistenței în fața schimbărilor climatice în agricoltură și zonele rurale

Obiectiv strategic 4: Îmbunătățirea standardelor de viață în zonele rurale

Obiectiv strategic 5: Îmbunătățirea cadrului instituțional

O descriere a obiectivelor strategice şi a impacturilor aşteptate, a programelor şi rezultatelor aşteptate şi a măsurilor cu rezultatele lor planificate, corelată cu resursele financiare şi distribuția acestora pe durata perioadei de implementare 2017-2020 este prezentată în corpul Planului Strategic Instituțional de mai jos.

1 Proiectul a fost inițiat şi dezvoltat în anul 2016 de către Cancelaria Primului-ministru (CPM), reorganizată în anul 2017 sub coordonarea SGG.

8

I. Context

Se previzionează că, la nivel global, cererea de alimente va creşte cu 70% până în 2050, ca urmare a populaţiei din ce în ce mai numeroase şi a sporirii veniturilor. Ţările în curs de dezvoltare vor contribui cel mai mult la această tendinţă, cererea lor de hrană urmând a se dubla în următorii ani. Se estimează că populaţia mondială va creşte de la 7 miliarde, cât este în prezent, la 9 miliarde până la mijlocul secolului, iar 95% din această creştere va avea loc în ţările cel mai puţin dezvoltate (în 50 dintre cele mai puţin dezvoltate ţări din întreaga lume). Veniturile globale în creştere vor fi în cea mai mare parte asociate cu urbanizarea sporită (se aşteaptă ca 70% din populaţia lumii să locuiască în mediul urban până în 2050, faţă de 49% în prezent), şi cu o creştere economică rapidă, în unele dintre cele mai populate ţări (de exemplu, Brazilia, China, India şi Rusia).

În acest context global, emisfera nordică (inclusiv Europa) va fi bine poziţionată în vederea continuării aprovizionării pieţelor globale cu numeroase produse agroalimentare esențiale. Perspectivele sunt pozitive, de exemplu, pentru producţia de cereale în zonele temperate şi zonele favorabile pentru producţia vegetală s-ar putea extinde chiar spre nord pe măsură ce temperatura va creşte. La rândul lor, ţările din emisfera sudică, precum şi cele din (sub)tropicele uscate vor fi probabil puternic afectate de schimbările climatice, prin scăderea randamentelor şi creşterea frecvenţei fenomenelor climatice extreme (secetă şi inundaţii).

Spre deosebire de tendinţa la nivel mondial, se preconizează că populaţia europeană va îmbătrâni şi va stagna. Îmbătrânirea populaţiei este considerată a fi una dintre provocările socio-economice fundamentale ale Europei în următorii cincizeci de ani2. Cu o vârstă medie de 46,8 ani3, şi cu peste 27,8% din populaţia sa în vârstă de cel puţin 65 de ani, această provocare ajunge la niveluri fără precedent. De asemenea, pe măsură ce generaţia baby boomer iese la pensie, este de aşteptat ca populaţia activă să scadă începând cu 2013/14. În acelaşi timp, numărul de persoane cu vârsta de peste 60 de ani va creşte de două ori mai repede decât înainte de 2007, cu 2 milioane pe an. Până în 20504, se estimează că populaţia totală din UE-27 va creşte doar cu 5% faţă de nivelul din 2008 şi va ajunge la puţin peste 515 milioane de persoane. România va fi una dintre ţările cele mai afectate de această tendinţă. Până în 2050, este de aşteptat ca populaţia totală să scadă la puţin peste 18 milioane, ceea ce reprezintă o scădere cu 10% faţă de 2011. Aceasta este una dintre cele mai puternice scăderi din UE-27, fiind depăşită numai de Bulgaria (-22,5%), Letonia (-20,5%) şi Lituania (-18,7%). Deşi se încadrează în tendinţa generală care afectează noile state membre (-10,5%), acest lucru contrastează cu previziunile pentru vechile state membre (+8,3%). Îmbătrânirea populaţiei va afecta, de asemenea, România mai mult decât Europa în medie, iar până în 2050, vârsta medie va ajunge la 51,4 ani, cu o populaţie în vârstă de 65 de ani reprezentând 30,8% din total.

2 Eurostat – The greying of the baby boomers; A century-long view of ageing in European populations, Statistics in focus, 23/2011 (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-11-023/EN/KS-SF-11-023-EN.PDF)3 Media include UE-27 precum şi Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein4 Eurostat – Work sessions on demographic projections, Lisbon 28-30 April 2010 (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-RA-10-009/EN/KS-RA-10-009-EN.PDF)

9

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-RA-10-009/EN/KS-RA-10-009-EN.PDF

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-11-023/EN/KS-SF-11-023-EN.PDF

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-11-023/EN/KS-SF-11-023-EN.PDF

Se preconizează că pe termen mediu şi lung schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România şi sectorul său agricol. România va trebui să se aştepte la o creştere constantă a temperaturii medii anuale, asemănătoare cu proiecţiile pentru Europa, care poate varia între 0,5 °C şi 1,5 ºC până în 2029 şi între 2,0 °C şi 5,0 °C până în 2099, în funcţie de scenariul global. Modelele de precipitaţii sunt de aşteptat, de asemenea, să se schimbe în mod semnificativ şi să producă impacturi teritoriale diferenţiate în România. Partea de nord a ţării va obţine probabil câştiguri de productivitate a culturilor pe termen mediu, dar va fi supusă la inundaţii mai mari pe timpul iernii şi la probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii. Sudul şi sud-estul României vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură şi desecetă vor duce la o scădere generală a productivităţii şi a producţiei din sectorul vegetal.

Pentru a putea răspunde numeroaselor preocupări sociale, Politica Agricolă Comună a UE a fost nevoită să se adapteze în mod constant. Istoria PAC arată modul în care priorităţile economice se transformă în priorităţi sociale, iar apoi în preocupări ambientale.

Priorităţi economice: Din momentul în care a fost creată acum 50 de ani, PAC s-a concentrat atât pe productivitatea în agricultură, cât şi pe furnizarea de hrană suficientă la preţuri rezonabile. Aceste obiective au fost „depăşite” în anii 1980, munții de cereale şi râurile de lapte punând o presiune mare asupra bugetului intern, precum şi asupra eficacităţii sistemului în arena politică internaţională. Astăzi, agricultorii din cele 28 de state membre ale UE garantează securitatea alimentară a peste 500 de milioane de consumatori. Abundenţa, accesibilitatea, siguranţa şi calitatea alimentelor sunt doar câteva atribute oferite de cele 14 milioane de fermieri din UE. În plus, în urma recentelor crize alimentare şi economice, securitatea alimentară a revenit în prim-planul agendei PAC. În viitor, Europa îşi va continua angajamentele asumate cu privire la satisfacerea nevoilor alimentare mondiale, prin îmbunătăţirea capacităţilor sale de producţie, şi va rămâne cel mai mare exportator mondial de produse agricole procesate şi cu valoare adăugată mare.

Priorităţi sociale: Uniunea Europeană a recunoscut faptul că agricultura nu înseamnă numai producţia de alimente, ci şi spaţiul în care trăim, mediul rural şi populaţia rurală. Spaţiile rurale oferă resursele naturale care trebuie să fie menţinute şi protejate, iar agricultorii sunt consideraţi "gestionarii" zonelor rurale. În consecinţă, asigurarea unei perspective pentru agricultori şi zonele rurale este un element esenţial abordat de PAC.

Priorităţi de mediu: În ceea ce priveşte aşteptările tot mai mari cu privire la sustenabilitate, s-au introdus criterii de mediu în procesul de reformă al PAC. În următoarea perioadă de programare, „înverzirea" pare să fie cuvântul de ordine a politicii agricole europene ca o reacţie evidentă la provocările de mediu şi un slogan excelent pentru a explica de ce o treime din bugetul european este încă alocat agriculturii. Prin „înverzirea" plăţilor directe, cea mai recentă reformă a PAC din 2013 a inclus preocupările privitoare la protecţia mediului în primul pilon al PAC.

În acest context, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a adoptat următoarea viziune pentru dezvoltarea sectorului agro-alimentar la orizontul 2020/2030: O agricultură centrată pe exporturi și pe produce cu o valoare adăugată înaltă, rezistentă la schimbările climatice, precum și cu condiţii de viaţă în mediul rural similare cu cele din mediul urban. Documentul de viziune-strategie se află în prezent la Primul-ministru, pentru aprobare guvernamentală.

10

II. Misiune i viziuneș

Misiunea MADR

De a sprijini, prin politici publice adecvate, dezvoltarea unui sector agricol și de pescuit performant, care să servească în mod eficient și echitabil cetăţenilor și economiei din România, protejând în același timp mediul înconjurător, și care să asigure o dezvoltare a zonei rurale cât mai apropiată de cerinţele vieţii moderne.

O agricultură performantă presupune că resursele naturale ale României (terenuri agricole, resurse de apă, păduri, floră şi fauna) sunt folosite astfel încât necesarul de produse agricole pentru consumul intern şi piețele terțe să fie asigurat ca urmare a exploatării raționale a acestor resurse, într-un mod sigur şi echilibrat şi în acord cu cerințele de protejare ale mediului.

Obiectivul de mai sus nu poate fi atins fără fundamentarea şi implementarea unor politici publice adecvate, coerente şi stabile, care să întrunească un consens cât mai larg al producătorilor şi actorilor economici din agricultură şi industria alimentară

Politicile publice din sectorul agricol şi rural trebuie fundamentate şi implementate de MADR în cadrul integrat al Uniunii Europene: Politica Agricolă Comună. Acest lucru nu este o simplă acțiune pasivă de preluare de politici, ci una activă care să promoveze şi soluțiile proprii, adecvate nevoilor noastre şi agreate împreună cu partenerii MADR.

Susținerea coordonată şi programată a agriculturii şi a spațiului rural românesc generează beneficii pentru România şi pentru regiune. Aceste beneficii cuantificate au o valoare mai mare decât costurile pe termen imediat şi lung, ceea ce confirmă reponsabilitatea elaborării unor politici publice şi strategii sectoriale consistente şi sustenabile.

Viziunea MADR

De a fi o organizaţie demnă de încredere, transparentă și responsabilă, care activează pentru a servi interesele foarte diverse ale producătorilor, astfel încât nevoile populaţiei de produse agricole și alimentare autohtone să fie cât mai bine satisfăcute și să asigure totodată și dezvoltarea rurală a României.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este instituția publică principală care răspunde de politicile agricole şi de dezvoltare rurală, precum şi de politicile în domeniul pescuitului şi acvaculturii.

Ministerul îşi asumă această responsabilitate respectând cele mai înalte standarde de transparență, răspundere şi integritate, în colaborare cu alte instituții publice, sectorul privat şi organizațiile societății civile.

Ministerul se străduieşte să-şi îmbunătățească capacitatea de management şi performanța organizațională pentru a face față responsabilităților importante care i-au fost încredințate de cetățenii României.

Ministerul este receptiv la nevoile cetățenilor. Este interesat de problemele, de opiniile şi dialogul cu cetățenii şi măsoară continuu rezultatele acțiunilor sale cu scopul de a-şi ajusta activitatea la cerințe.

11

III.Obiective strategice, programe, măsuri i indicatoriș

Obiectivul Strategic 1: Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producţia internă și revenirea României ca exportator net de produse agroalimentare

România se numără printre cele mai bine dotate țări europene din punct de vedere al terenului agricol, al resurselor de apă şi al resurselor umane. Agricultura joacă un rol important în raport cu populația din mediul rural (45,7% din total) şi cu gradul de ocupare a forței de muncă (26,6% din total)). Terenurile agricole ocupă aproape 62% din suprafața României şi aproape două treimi dintre acestea sunt terenuri arabile. În pofida potențialului ridicat, randamentele medii din agricultura românească sunt modeste, indicând o utilizare a factorilor de producție cu mult sub valorile optime. Exploatată corect, această dotare ar permite angajarea mult mai productivă a forței de muncă agricole. Aceasta ar contribui la progrese reale pe calea reducerii sărăciei rurale şi a eliminării diferențelor de venit față de cele din zonele urbane şi ar contribui în mod eficient la creşterea economică, la realizarea de economii la nivelul banilor publici, precum şi la instituirea unei balanțe comerciale mai durabile.

Transformarea agriculturii şi a zonelor rurale într-un mod care să permită valorificarea eficientă a resurselor disponibile necesită o acțiune publică şi coordonată strategic, prin care să se abordeze o serie de impedimente critice. Mai exact, România trebuie să recunoască structura duală a sectorului agricol şi să ofere pachete de politici adaptate nevoilor specifice fiecărui segment, asigurând în acelaşi timp o tranziție uşoară către o agricultură orientată spre piață şi spre export.

Pentru a face față provocărilor menționate mai sus, România trebuie să faciliteze o integrare mai bună a producătorilor agro-alimentari şi piscicoli pe piață şi în lanțul valoric. Pentru producătorii mai mici, accentul trebuie pus pe stimularea asocierii şi îmbunătățirea accesului la credite de investiții, în timp ce fermierii mai mari necesită investiții în modernizare şi respectarea cerințelor UE. România trebuie, de asemenea, să faciliteze profesionalizarea fermierilor şi a producătorilor din sectorul pescuitului prin asigurarea unui acces îmbunătățit la cunoştințe, abilități şi cercetare.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe cinci programe:

(i) Programul 1.1 îşi propune să crească procesarea şi comercializarea producției agricole interne. Vizează întregul lanț de aprovizionare agroalimentară, de la producție la prelucrare şi consum. Cuprinde mai multe măsuri cu privire la: calitate şi nutriție, vânzare şi gestiunea stocurilor, acces la piețe şi promovarea produselor agroalimentare, îmbunătățirea prelucrării şi a depozitării, precum şi accesul la credite/finanțare pentru investiții.

(ii) Programul 1.2 sprijină dezvoltarea competențelor şi educației agricultorilor şi îmbunătățirea calităților serviciilor respective. Programul vizează fermierii şi angajații din sectorul agricol şi este dedicat îmbunătățirii formării lor profesionale şi conectării actorilor interesați de dezvoltarea rurală în România, prin facilitarea accesului la cunoştințe, educație şi abilități, promovarea unui flux eficient de informații, idei şi bune practici.

(iii) Programul 1.3 vizează îmbunătățirea penetrării cercetării şi inovării în sistemele agro-alimentare. Programul cuprinde măsuri menite să finanțeze cercetarea agricolă de bază în zonele prioritare pentru sectorul agricol românesc şi măsuri dedicate îmbunătățirii raporturilor dintre

12

cercetare şi practică, pentru a oferi o cercetare mai aplicată care este mai bine concentrată pe nevoile sectorului şi o mai bună penetrare a rezultatelor cercetării.

(iv) Programul 1.4 sprijină transferul de cunoştințe pentru o calitate îmbunătățită a serviciilor de consultanță în sectorul de pescuit şi acvacultură. Programul vizează piscicultura şi fermele de acvacultură, pentru îmbunătățirea penetrării cunoştințelor şi a inovării în practică. Obiectivul acestui program este să asigure că informațiile adecvate şi tehnologia adecvate sunt transferate către pescari şi producători din domeniul acvaculturii.

(v) Programul 1.5 are în vedere o mai bună integrare pe piață şi la nivel de lanț valoric a producătorilor piscicoli prin promovarea unui grad mai mare de prelucrare şi comercializare a producției de peşte. Pentru a creşte competitivitatea în sectorul pisciculturii, acest program vizează adăugarea de valoare şi calitate produselor, precum şi sprijin pentru activități de depozitare, comercializare şi prelucrare.

13

Structura Obiectivului Strategic 1 include cinci (5) Programe şi douăzeci (20) de Măsuri ce corespund rezultatelor aşteptate.

14

Obiectivul Strategic 1: Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producţia internă și

revenirea României ca exportator net de produse agroalimentare

Programul 1.1:O mai bună integrare a

producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ

valoric şi de piaţă

Programul 1.2:Profesionalizarea fermierului prin transfer de cunoștinţe,

educaţie și creare de abilităţi/competenţe necesare

Programul 1.4:Sprijin pentru transferul

de cunoștinţe în domeniul pescuitului

Programul 1.3: Cercetare & dezvoltare,

inovare și transfer tehnologic (CDITT) în

sectorul agro-alimentar

Programul 1.5:O mai bună integrare a

producătorilor de peşte la nivel de lanţ valoric şi de

piaţă

Măsuri ale Programului 1.1

M1.1.1.1-10 Calitate, nutriţie, siguranţă alimentară

M1.1.1.11-12 Acces la pieţe, promovare

M1.1.1.13-18 Gestionare stoc / preţ

M1.1.2.1 Investiţii în modernizarea infrastructurii de procesare și stocare

M1.1.2.2-3 Acces la credite / finanţare pentru investiţii

Măsuri ale Programului 1.2M1.2.1.1 Sprijin pentru

acţiuni de formare profesională și dobândire de abilităţi

M1.2.1.2 Reţea rurală naţională

M1.2.1.1 Servicii de consultanţă pentru fermieri, tineri fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici în zonele rurale

M1.2.1.2 Servicii de consultanţă publică pentru informarea și formarea profesională a fermierilor

M1.2.1.3 Sistem de asistenţă privind protecţia plantelor


M1.3.1.1 Planul de cercetare sectorială al MADR

M1.3.1.2 Alte cheltuieli de cercetare agricolă

M1.3.1.3 Proiecte- dăunători & schimbări climatice

M1.3.1.4 Sprijin pentru activităţi demonstrative

M1.3.1.5 Sprijin pentru cooperare și inovare

M1.3.2.1 Măsuri de inovare POPAM (Art 26, 44)

M1.3.2.2 Măsuri de inovare POPAM (Art 47)


M1.4.1.1 Servicii de consultanţă (pescuit în apele interioare)

M1.4.1.2 Servicii de consultanţă (ferme de acvacultură)


M1.5.1.1 Valoare adăugată & calitatea produselor

M1.5.1.2 Planuri de producţie și marketing

M1.5.1.3 Măsuri de marketingM1.5.1.4 Procesarea

produselor de pescuit și acvacultură

M1.5.1.5 Ajutor pentru depozitare

Figura 1. Obiectivul Strategic 1: Structura pe Programe şi Măsuri

Obiectivul Strategic 1 prevede impacturi pe termen lung în agricultură şi se bazează pe rezultate generate de programe, aşa cum sunt prezentate mai jos:

Figura 2. Obiectivul Strategic 1: Impacturi şi Rezultate; Indicatori

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor şi îndeplinirea rezultatelor şi impacturi pentru perioada 2017-2020 sunt de 15.850.289 (000 Lei).

15

Balanţa comercială agro-alimentară pentru (i) materiile prime agricole și (ii) produsele (alimentare) procesate (milioane EUR) - Țintă 2030: (i) 1.000; (ii) 500 ; Țintă 2020: (i) 850; (ii) -700Cota de produse procesate/finite în exporturile agro-alimentare - Țintă 2030: 50%; Țintă 2020: 35%Raportul dintre valoarea adăugată brută (VAB) în industria alimentară și în (i) agricultură și (ii) pescuit- Țintă 2030: (i) 1.40; (ii) 200; Țintă 2020: (i) 1.30; (ii) 194

Impacturi

(1.1.1) Cresterea gradului de comercializare din producţia internă: incasari TVA din industria agro-alimentară, raportat la producția agro-alimentară totală (CAEN, Rev. 2) la 9,2 la sută de la 9 la sută (valoare curentă de referință)(1.1.2) Cresterea gradului de procesare a producţiei agricole interne: Consum agro-alimentar intermediar (CAEN Rev. 2) de către industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (CAEN Rev.2) până la 34,5 la sută de la 34 la sută (valoare curentă de referință)(1.2.1) Îmbunătăţirea calitatii a sistemului de educaţie pe parcursul întregii vieţi și de instruire profesională: Ponderea sefilor de exploatatie cu: (i) instruire completă sau (ii) instruire de bază (conform definițiilor anchetei structurale)e la 0,2 la sută de la 0 la sută (nivel de referință)(1.2.2) Îmbunătăţirea calitatii sistemului de consultanţă agricolă: ponderea fermierilor care primesc servicii de consultanță agricolă (prin PNDR şi serviciul de consultanță publică) din numărul total de agricultori înregistrați la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură crescută la 77 la sută de la 30 la sută (nivel de referință)(1.3.1) Creșterea penetrării CDITT în rândul clienţilor din producţia agro-alimentară: Număr de fermieri/procesatori implicați în grupuri operaționale la 24/24 față de 0 (nivel de referință)(1.3.2) Creșterea penetrării CDITT în rândul clienţilor din pescuit și acvacultură. Schimbarea volumului de producție din acvacultură la 18-20 de tone de la 0 (nivel de referință)(1.4.1) Îmbunătăţirea calitatii sistemului de consultanţă în pescuit și acvacultură: Numărul de pescari care au acces la servicii de consiliere din numărul total de pescari crește la 300 față de 200 ; (1.5.1) Creşterea gradului de procesare şi comercializare a producţiei de peşte: Modificare a valorii şi volumului primelor vânzări în organizaţiile de producători (000 Euro şi Tone)210/75

Rezultate Programe

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eşalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii Lei)

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic

TOTAL,000 Lei

Total valoare/ani

,000 RON

2017 2018 2019 2020

P 1.1

O mai bună integrare a producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric și de piaţă

15.119.541 3.654.137 3.917.413 3.792.812 3.755.179

P 1.2

Profesionalizarea fermierului prin transfer de cunoștinţe, educaţie și creare de abilităţi/competenţe necesare

211.390 47.053 54.318 54.799 55.220

P 1.3

Cercetare & dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în sectorul agro-alimentar

406.730 101.429 111.474 96.623 97.205

P 1.4Sprijin pentru transferul de cunoștinţe în domeniul pescuitului

66.813 14.872 17.168 17.320 17.453

P 1.5

O mai bună integrare a producătorilor de pește la nivel de lanţ valoric și de piaţă

45.815 10.198 11.773 11.877 11.968

TOTAL OS1 15.850.289 3.827.688 4.112.146 3.973.431 3.937.024

Program 1.1: O mai bună integrare a producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric și de piaţă

Justificare: România are un potențial agricol considerabil. Dar randamentele medii sunt mici față de media UE15, indicând o utilizare subotiptimală a factorilor de producție. Competitivitatea modestă a sectorului agroalimentar este reflectată şi de persistența deficitului comercial agroalimentar (mai accentuat în preaderare, dar în curs de redresare în ultimii ani) şi de structura dezechilibrată a schimburilor comerciale: peste jumătate din importuri sunt produse finite cu valoare adăugată mare, în timp ce exporturile sunt dominate de materii prime (cereale 33%, tutun 12% şi semințe oleaginoase 11%).

Performanța sub-optimală a agriculturii româneşti este cauzată şi de deficiențele structurale ale exploatațiilor agricole (număr mic de ferme relativ mari, eficiente şi competitive cu surplusuri de producție şi implicit rată de productivitate mare şi o majoritate de ferme mici cu o competitivitate modestă sau ineficiente şi care produc în principal pentru subzistență). Această situație a condus la o fragmentare excesivă a unei părți semnificative din baza de aprovizionare agricolă, cu repercusiuni atât în amonte (acces la input-uri şi finanțare), cât şi în aval (ofertă dispersată de materii prime

16

pentru prelucrare, comercializare şi distribuția produselor agroalimentare), slăbind potențialul de dezvoltare al multor activități cu valoare adăugată în sectorul agro-alimentar.

Industria alimentară românească este încă modestă ca performanță, ca urmare a declinului accentuat din anii tranziției şi a costurilor ridicate de conformare la standardele europene, a calității variabile a produselor primare şi a activităților slabe de promovare a produselor agro-alimentare. Factorii care contribuie la provocările curente sunt procentul scăzut de organizaţii de producători şi nivelul scăzut de antreprenoriat. Există un potențial bun, dar încă nevalorificat pe deplin, de recunoaştere şi de promovare a mărcilor locale prin includerea acestora în schemele de calitate din UE, respectiv Specialitate Tradițională Garantată (STG), Denumire de Origine Protejată (DOP) şi Indicație Geografică Protejată (IGP) sau certificare ecologică.

Obiective: Până în 2020, Programul 1.1 trebuie să obțină următoarele rezultate:

- (1.1.1) Creşterea comercializării producției agricole domestice: colectarea TVA din industria agroalimentară5, în raport cu producția agroalimentară totală (CAEN, Rev. 2) la 9,2% de la 9% 6

(valoare de referință efectivă)

- (1.1.2) Cresterea gradului de procesare a producției agricole interne: Consum agroalimentar intermediar (CAEN Rev. 2) în funcție de industria alimentară, industria băuturilor şi a tutunului (CAEN Rev.2) la 34,5% de la 34%7 (valoare de referință efectivă)

Descriere: Programul 1.1 se adresează întregului lanț valoric, de la producție la procesare până la consum. Programul cuprinde mai multe măsuri pentru: calitate şi nutriție, vânzare şi gestiunea stocurilor, accesul la piețe şi promovarea produselor agroalimentare, creşterea gradului de prelucrare a producției agricole interne şi investiții pentru modernizarea infrastructurii de prelucrare şi depozitare, precum şi creşterea accesului la credite/finanțare pentru investiții. Programul este complex, întrucât foloseşte atât instrumente de politică PAC cât şi politici finanțate de Stat.

Factori de succes: Pentru a putea face față provocărilor legate de integrarea fermierilor pe piață şi în lanțul valoric, trebuie să se aibă în vedere măsuri care să îmbunătățească cadrul fiscal din agricultură şi să reducă economia informală. Actualizarea legislației naționale existente cu privire la grupurile de producători în lumina noilor cerințe PAC va fi esențială pentru stimularea înființării de grupuri de producători.

Coordonarea cu ministerele şi agenţiile-cheie (Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul de Interne) va fi esenţială pentru reducerea activităţilor ilegale de pe pieţele agroalimentare şi pentru limitarea evaziunii fiscale. În acelaşi timp, un parteneriat puternic cu Ministerul Finanţelor Publice (MFP) ar putea garanta faptul că politica de impozitare răspunde abordării duale a sectorului agricol. MADR şi MFP ar putea susţine aplicarea unui cadru fiscal revizuit pentru agricultură, care ar putea fi bazat pe o contabilitate simplificată şi impozitare progresivă, cu eventuale scutiri fiscale speciale sau reduceri pentru a veni în sprijinul priorităţilor politicilor-cheie (de exemplu: investiţii, grupuri de producători, cooperative de marketing, produse tradiţionale/de nişă, etc.).

Măsuri: Mai jos sunt enumerate măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele şi țintele aferente măsurii sunt indicate în Anexa 3.

5 Țintele pot fi ajustate în funcție de variația cotei TVA6 2011, Institutul Național de Statistică72010, Eurostat. Calculele se bazează pe tabele de intrări-ieşiri ale conturilor naționale (http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=naio_kp16_r2&lang=en)

17

(1.1.1) Îmbunătăţirea comercializării produselor agricole

Măsuri care acoperă calitatea, nutriţia și siguranţa alimentară:

1- Restructurarea și reconversia podgoriilor (în cadrul Programului Național Suport)).

2 - Programele „Lapte în școli” și „Fructe în școli”8

3 - Programul Național Apicol (2017-2019)

4 - Introducerea și întreținerea registrului genealogic și determinarea calității genetice a raselor de animale

5 - Scheme de calitate

6 - Scheme de calitate M3 (PNDR 2014-2020)9

7 - Gestionarea dăunătorilor

8 - Siguranța alimentară și introducerea produselor de protecție a plantelor.

9 - Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul creșterii animalelor, în vederea colectării cadavrelor de animale 10

10 - Ajutor de minimis pentru achiziția de juninci (rase de lapte și de carne), vite (rase de lapte și carne) și tauri (rase de carne)

Măsuri care acoperă gestionarea stocurilor și a preţurilor:

11 - Ajutor pentru depozitare privată

12 - Ajutor de stat pentru motorina folosită în agricultură11

Măsuri care acoperă accesul la pieţe și promovarea produselor agroalimentare:

13 - Informare și promovare a produselor agricole pe piețele interne și țări terțe.

14 - Restituiri la export (Regulament UE)

15 - Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar și organizații de producători în sectorul legume și fructe.

16 - Înființarea grupurilor și organizaților de producători (M9)

17 - Sprijin pentru cooperarea pe orizontală și pe verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (SM16)

8 „Programul pentru şcoli” (în consultare în prezent) este planificat să fuzioneze şi să înlocuiască cele două programe. 9 Sub rezerva introducerii în PNDR revizuit 2014-2020.10 Date fiind particularitățile sectorul agroalimentar românesc, în care multe gospodării familiale sunt implicate în producție de animale la scală mică şi ne-sustenabilă financiar, MADR acordă o subvenție de 100% pentru activitățile de colectare a cadavrelor de animale, menită să asigure un nivel adecvat de protecție de mediu şi siguranță umană..11 Pentru o discuție despre eficiența şi eficacitatea acestei măsuri de ajutor de stat, vă rugăm să consultați evaluarea Băncii Mondiale a plăților naționale directe complementare şi a ajutoarelor de stat gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (elaborate în cadrul aceluiaşi program RAS).

18

18 - Sprijin cuplat pentru sectorul vegetal (soia, lucernă, mazăre, fasole, cânepă, sfeclă de zahăr, hamei, orez, fructe și legume în scopuri industriale) și sectorul animal (bovine pentru lapte, vite, tauri, vite pentru carne, oi și capre, viermi de mătase)

(1.1.2) Creșterea prelucrării producţiei agricole domestice

Măsuri care acoperă investiţiile în modernizarea infrastructurii de prelucrare și depozitare:

1 - Sprijin pentru investiții în prelucrare/comercializarea și/sau dezvoltarea produselor agricole (SM 4.2)

Măsuri care acoperă accesul la credite/finanţare pentru investiţii:

2 - Instrument financiar de creditare cu partajarea riscurilor

3 - Sprijin pentru fermele de familie

Program 1.2: Profesionalizarea fermierului prin transferul de cunoștinţe, educaţie și creare de abilităţi/competenţe necesare

Justificare: În Romania, aproape trei sferturi din SAU sunt lucrate de fermieri fără pregătire profesională, spre deosebire de 40% în UE-15. În plus, procentul de populație adultă care a participat la programe de educație continuă se află sub procentul celorlalte state membre UE15 sau UE28. Slaba educație în rândul celor care lucrează terenurile agricole româneşti reprezintă un factor critic care limitează competitivitatea agriculturii româneşti.

Introducerea consultanței şi a formării profesionale sunt elemente transversale pentru îndreptarea către o agricultură bazată pe cunoaştere şi profesionalizarea agricultorilor. Programele de învățare continuă sprijină instruirea şi calificarea în scopul creşterii gradului de ocupare a pieței muncii pentru populația activă din mediul rural. De asemenea, serviciile de extensie pot avea un rol major în sporirea competitivității exploatațiilor agricole şi în transferul de tehnologie, informare şi inovare.

Obiective: Se intenționează ca, până în 2020, Programul 1.2 să obțină următoarele rezultate:

- (1.2.1) Îmbunătățirea calității sistemului de educație agricolă şi de formare profesională în domeniu pe tot parcursul vieții: Număr de șefi de exploatație cu: (i) instruire completă sau (ii) instruire de bază (conform definițiilor anchetei structurale) la 0,2% de la 0% (linie de referință efectivă).

- (1.2.2) Îmbunătățirea calității sistemului de consultanță şi consiliere agricolă: Număr de fermieri care beneficiază de servicii de consultanță agricolă (prin PNDR și serviciul de consultanță publică) din numărul total de fermieri înregistrați la Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură la 77% de la 30% (linie de referință efectivă)

Descriere: Programul se adresează fermierilor şi populației active în agricultură şi urmăreşte profesionalizarea lor prin înlesnirea accesului la cunoaştere, educație şi competențe. Programul cuprinde măsuri dedicate îmbunătățirii cunoştințelor şi competențelor agricultorilor şi facilitării accesului acestora la servicii de consiliere (în special pentru întocmirea planurilor de afaceri). De asemenea, programul include măsuri dedicate interconectării actorilor interesați în dezvoltarea rurală din România pentru promovarea unui flux eficient de informații, schimburi de idei şi bune practici.

19

Factori de succes: Profesionalizarea fermierilor este însă strâns legată de modernizarea sistemului de educație profesională agricolă, atât din punct de vedere al infrastructurii fizice, cât şi a curriculei şcolare. În acest sens, coordonarea eforturilor cu Ministerul Educației Naționale în vederea creşterii nivelului de educație al populației tinere care este activă în agricultură ar avea efecte pe termen lung în creşterea competitivității sectorului agroalimentar. Rezultatele acestei colaborări sunt importante nu numai pentru modernizarea sectorului, dar se vor reflecta şi în calitatea viitoare a managementului şi formulării de strategii şi politici. Parteneriatul ar putea acoperi şi alte aspecte precum formarea profesională.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele şi țintele aferente măsurii sunt indicate în Anexa 3.

(1.2.1) Îmbunătăţirea calităţii sistemului de educaţie continuă și formare profesională:

1 - Sprijin pentru acțiuni de formare profesională și dobândirea de competențe (Sub-măsura 1.1)

2 - Rețeaua națională rurală

(1.2.2) Îmbunătăţirea calităţii sistemului de consultanţă și consiliere agricolă:

1 - Servicii de consiliere și consultanță pentru fermieri, tineri fermieri, micro-întreprinderi și întreprinderi mici, în zonele rurale (Sub-măsura 2.1.)

2 - Servicii de consultanță publică pentru informarea și instruirea profesională a fermierilor

3 – Sistem de consultanță pentru protecția plantelor

Programul 1.3: Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și piscicultură

Justificare: Deşi sistemul românesc de cercetare agricolă şi piscicolă are o rețea de relativ extinsă şi acoperă o gamă mare de domenii, acesta nu răspunde în totalitate nevoilor beneficiarilor săi. Din cauza eforturilor şi canalelor de diseminare insuficiente, fermierii, pescarii şi producătorii din acvacultură beneficiază doar marginal de rezultatele cercetării. Factorii care contribuie la această situație sunt: (i) sub-finanțare cronică; (ii) proces neadecvat de restructurare şi tranziție (lipsa unui cadru legal în 1990-2002, urmată de modificări ulterioare la legea cercetării) şi (iii) slaba atractivitate a profesiei de cercetător care contribuie la o scădere constantă a numărului de cercetători.

Rolul cercetării şi inovării este vital pentru îmbunătățirea competitivităţii şi performanței fermelor şi pentru adaptarea acestora la schimbările climatice. Acest lucru va fi posibil doar dacă activitatea de cercetare este mai bine orientată spre nevoile reale ale sectorului, iar relațiile dintre cercetători şi practicieni sunt consolidate.

Obiective: Programul 1.3 vizează atingerea următoarelor rezultate până în 2020:

- (1.3.1) Creşterea penetrării CDITT în rândul clienților din producția agro-alimentară: Număr de fermieri/procesatori implicați în grupuri operaționale la 24/24 de la 0 (linie de referință efectivă)

- (1.3.2) Creşterea penetrării CDITT în rândul clienților din pescuit şi acvacultură Schimbarea volumului producției de acvacultură la 18-20 tone de la 0 (linie de referință efectivă)

20

Descriere: Programul de cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic (CDITT) în sectorul agroalimentar vizează creşterea performanței economice şi de mediu a sectorului agroalimentar şi piscicol din România, prin cercetare inovatoare aplicată şi prin încurajarea transferului tehnologic şi de informații. Programul cuprinde măsuri menite să finanțeze cercetarea agricolă de bază în zonele care reprezintă o prioritate pentru sectorul agricol românesc şi măsuri dedicate îmbunătățirii legăturilor dintre cercetare şi practică, pentru a asigura cercetare mai aplicată care este mai bine concentrată pe nevoile sectorului şi o penetrare mai bună a rezultatelor cercetării.

Factori de succes: O penetrare mai bună a activităților de cercetare, inovare şi transfer tehnologic nu se poate obține fără disponibilitatea unor servicii de consiliere funcționale, sigure şi profesionale care să faciliteze diseminarea informațiilor şi schimburile de idei şi bune practici.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, în timp ce rezultatele şi ţintele asociate măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(1.3.1) Pentru a crește aportul CDITT în producţia agro-alimentară

1 - Planul sectorial de cercetare al MADR (2015-18)

2 - Alte cheltuieli pentru cercetări în agricultură (funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice)

3 - Promovarea și implementarea proiectelor de cercetare în contextul apariției unor noi dăunători în urma schimbărilor climatice12

4 - Sprijin pentru activități demonstrative și acțiuni de informare (Submăsura 1.2):

5 - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea proiectelor-pilot și a noilor produse (SM 16.1)

(1.3.2) Pentru a intensifica pătrunderea CDITT în domeniul pescăriilor și al acvaculturii

1 - Inovare (Articolul 26 și articolul 44 paragraful (3))

2 - Inovare (Articolul 47)

Programul 1.4: Sprijin pentru transferul de cunoștinţe în domeniul pescuitului

Considerente: Romania beneficiază de o reţea solidă de instituţii de cercetare cu competenţe în sectorul pescuitului. Totuşi, legăturile dintre cercetători şi practicieni par a fi slabe, puţine idei fiind puse în practică şi aplicate zilnic. Chiar dacă există un volum semnificativ de cercetări disponibil, acesta nu satisface în mod deosebit necesităţile producătorilor de peşte. Lipsa unei legături strânse între sectorul de cercetare şi sectorul comercial limitează competitivitatea în sectorul pescuitului şi al acvaculturii.

Sectorul pescuitului necesită un aport sporit de cunoştinţe şi inovare în practică. Acest lucru se poate realiza prin activităţi de cercetare care răspund mai bine la solicitările producătorilor de peşte şi sporesc disponibilitatea unor servicii fiabile şi profesioniste de consultanţă.

12 Cu finanțare ce va demara probabil din 2017.

21

Obiective: Programul 1.4 intenţionează să obţină până în 2020 următoarele rezultate:

- (1.4.1) Îmbunătățirea calității sistemului de consiliere şi consultanță în domeniul pescuitului şi al acvaculturii: Numărul de pescari cu acces la servicii de consultanță din numărul total de pescari va crește la 300

Descriere: Programul care sprijină transferul de cunoştințe în domeniul pescuitului doreşte să sporească gradul de competitivitate în sectorul pescuitului din România, asigurând transferul adecvat al informațiilor şi tehnologiilor de la cercetători la pescari şi accesul pescarilor şi producătorilor din acvacultură la consultanță relevantă. Programul include măsuri menite să optimizeze competențele şi cunoştințele producătorilor de peşte şi să le faciliteze accesul la servicii de consiliere şi consultanță.

Factori de succes: Optimizarea pe termen lung a competenţelor şi cunoştinţelor pescarilor şi a managerilor din acvacultură nu se poate realiza fără un acces susţinut la reţele de cunoaştere. În acelaşi timp, va fi esenţial ca reţelele de cercetare să producă rezultate de calitate superioară şi ancorate în viaţa reală.


(1.4.1) Pentru a îmbunătăţi calitatea sistemului de consiliere și consultanţă în domeniul pescuitului și acvaculturii:

1 - Pescuit în apele interioare (Articolul 27 Servicii de consultanță [+ articolul 44 paragraful (3))

2 - Servicii de management, înlocuire și consultanță pentru fermele de acvacultură (Articolul 49)

Programul 1.5: O mai bună integrare a producătorilor de pește la nivel de lanţ valoric și de piaţă

Considerente: Sectorul pescuitului din România dispune de un potenţial considerabil, în ciuda unei competitivităţi generale reduse. Această competitivitate modestă se reflectă în contribuţia scăzută a sectorului piscicol la PIB, precum şi în slaba orientare către export, importurile de produse din peşte în ţară fiind semnificative.

În ciuda disponibilităţii apei şi a resurselor umane, există un volum scăzut al investiţiilor în sectorul pescuitului, precum şi o slabă integrare a producătorilor de peşte pe piaţă şi în lanţul valoric. În plus, gama speciilor crescute este limitată, fiind necesare eforturi sporite pentru alinierea ofertei existente la cererea pieţei. De asemenea, activităţile de procesare şi marketing sunt ineficiente, numeroşi producători practicând vânzarea directă a produselor cu valoare adăugată redusă. În ansamblu, producţia piscicolă în România se caracterizează printr-o dependenţă pronunţată de activităţi de subzistenţă şi de productivitate scăzută.

În plus, industria procesării peştelui din România operează sub potenţialul său normal în urma unui puternic declin în anii de tranziţie, a costurilor ridicate de conformare cu standardele europene, precum şi a recentelor şocuri economice. Cu toate acestea, există un potenţial important de sporire a competitivităţii în industrie prin investiţii orientate către procesarea şi comercializarea produselor din peşte.

22

Obiective: Programul 1.5 intenţionează să atingă până în 2020 următoarele rezultate:

- (1.5.1) Creşterea gradului de procesare şi comercializare a producției de peşte: Modificare a valorii și volumului primelor vânzări în organizațiile de producători (000 Euro și Tone)210/75.

Descriere: Programul 1.5 işi propune să sporească competitivitatea generală a sectorului piscicol prin sprijin acordat creşterii valorii adăugate şi calității produselor, sprijin pentru stocare şi comercializare, precum şi sprijin pentru activitatea de procesare. Programul se bazează integral pe finanțare acordată prin Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

Factori de succes: Pentru a putea face față provocărilor la nivel de integrare a pescarilor pe piață şi în lanțul valoric, se impune luarea în calcul a unor măsuri menite să optimizeze cadrul fiscal în sectorul piscicol şi să reducă economia informală.


(1.5.1) Pentru a crește gradul de procesare și comercializare a producţiei de pește

1 - Valoare adăugată, calitatea produselor și utilizarea capturilor nedorite (Articolul 42 și articolul 44 paragraful (1) litera (e))

2 - Planuri de producție și marketing (Articolul 66)

3 - Ajutor pentru depozitare (Articolul 67)

4 - Măsuri de marketing (Articolul 68)

5 - Procesarea produselor din pescuit și din acvacultură (Articolul 69)

23

Obiectivul Strategic 2: Accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură profesionistă viabilă economic, în paralel cu alinierea la tendinţele demografice și reducerea treptată a surplusului de

forţă de muncă din agricultură

România prezintă anumite caracteristici structurale asemănătoare cu cele ale sectoarelor agricole din celelalte state membre UE, dar este unică prin mărimea decalajului dintre categoria agricultorilor mari şi aceea a agricultorilor mici, precum şi prin prevalenţa agriculturii de (semi)subzistenţă. În 2010, 93% din exploataţiile din România erau de (semi) subzistenţă; din acestea, trei sferturi operau pe mai puţin de 2 hectare şi mai mult de un sfert erau gestionate de fermieri cu vârsta mai mare de 65 de ani. Din punct de vedere al mărimii economice, 2,7 milioane sau 72% din toate exploatațiile generau mai puțin de 2.000 EURO producție standard (PS). Acestea operează 22% din SAU. În comparaţie, exploataţiile care generează mai puţin de 2,000 de euro de PS cultivau 5% din SAU a UE28. În consecinţă, un procent semnificativ din SAU este legat de activităţi agricole mai puţin optimale, ceea ce împiedică atingerea adevăratului potenţial al sectorului.

Pentru a face față provocărilor de mai sus, România trebuie să accelereze transformarea structurală spre o agricultură şi piscicultură mai orientate spre piață, asigurând în acelaşi timp opțiuni de ieşire echitabilă pentru forța de muncă excedentară din sector. România trebuie să se asigure că vârsta medie a agricultorilor este redusă, prin încurajarea transferului inter-generațional de exploatații.

Trei programe principale sprijină acest obiectiv strategic:

(i) Programul 2.1 contribuie la îmbunătățirea structurală a agriculturii româneşti în ceea ce priveşte suprafețele utilizate, dezvoltarea economică şi orientarea spre piață, prin folosirea instrumentelor PAC. Programul cuprinde măsuri de sprijin direct a fermierilor care dețin ferme de dimensiuni medii (5-30 de ha), măsuri de sprijin pentru fermele de semi-subzistență, dar şi măsuri de investiții destinate atât fermelor mici, cât şi celor medii.

(ii) Programul 2.2 îşi propune să atragă tinerele generații în agricultură şi implicit reducerea vârstei medii a fermierilor activi, prin utilizarea unor măsuri de sprijin complexe oferite de PAC. Programul cuprinde măsuri de sprijinire directă a fermierilor tineri prin plăți suplimentare pe suprafață şi măsuri de sprijin pentru instalarea tinerilor şefi de exploatație.

(iii) Programul 2.3 are în vedere acoperirea diferenței dintre acvacultura românească şi media europeană prin sprijinirea schemelor de investiții în echipamente tehnice, sustenabilitate de mediu şi siguranță umană şi animală. Aceste acțiuni vizează îmbunătățirea competitivității sectorului prin creşterea şi extinderea exploatațiilor de acvacultură existente şi prin asigurarea de dotări suficiente pentru activitățile de pescuit.

24

Structura Obiectivului Strategic 2 include trei (3) Programe şi nouă (9) Măsuri ce corespund rezultatelor aşteptate.

25

Obiectivul Strategic 2: Accelerarea tranziţiei structurale în direcţia unei agriculturi profesioniste şi viabile economic, în paralel cu alinierea la tendinţele demografice şi reducerea treptată a

surplusului de forţă de muncă agricolă

Programul 2.1:

Consolidarea, restructurarea și modernizarea exploataţiilor agricole

Programul 2.2:

Încurajarea transferului inter-generaţional în agricultură

Programul 2.3:

Crearea, consolidarea și modernizarea fermelor de

acvacultură


M2.1.1.1 Plată redistributivăM2.1.1.2 Investiţii în exploataţii agricole M2.1.1.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici


M2.2.1.1 Schema de rentă viagerăM2.2.1.2 Plată suplimentară pe suprafaţă pentru tinerii fermieri M2.2.1.3 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri M2.2.1.4 Sprijin pentru micii fermieriM2.2.1.5 Plată pentru fermierii are îşi transferă exploataţia


M2.3.1.1 Investiţii productive în acvaculturăM2.3.1.2 Modernizarea infrastruc-turii de pescuit


Obiectivul Strategic 2 prevede impacturi pe termen lung în agricultură şi se bazează pe rezultatele generate de programe, aşa cum sunt acestea prezentate mai jos:


Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor şi obținerea rezultatelor şi a impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 22.612.608 (000 Lei).


Bugetul Programelor Obiectivului Strategic

TOTAL,000 Lei

Total valoare/ani ,000 Lei

2017 2018 2019 2020

P 2.1 Consolidarea, restructurarea și modernizarea exploataţiilor agricole

12.469.357 2.927.369 3.107.028 3.196.315 3.238.646

P 2.2 Încurajarea transferului inter-generaţional în agricultură 10.094.379 2.405.855 2.494.947 2.578.244 2.615.333

P 2.3 Crearea, consolidarea și modernizarea exploataţiilor de acvacultură

48.872 10.878 12.558 12.669 12.766

TOTAL OS2 22.612.608 5.344.102 5.614.533 5.787.228 5.866.745

26

Suprafaţa agricolă folosită de exploataţii cu dimensiunea economică de peste 2.000 EUR producţie standard (PS) - Țintă 2030: 90%; Țintă 2020: 79,5%

Productivitatea muncii în agricultură si pescuit: Țintă 2030: 7.000 EUR/ENI; Țintă 2020: 4.730 EUR/ENI

Impacturi

(2.1.1) Creşterea ponderii fermelor consolidate/restructurate/modernizate, atât din punct de vedere al suprafeţei agricole exploatate, cât şi a dimensiunii economice: Suprafața agricolă medie utilizată dintr-o exploatație agricolă la 3,7 ha de la 3,6 ha (nivel de referință din 2013) și Cota de explotații cu o dimensiune economică de cel puțin 2.000 EUR producție standard din numărul total de exploatații până la 35 la sută de la 31 la sută (nivel de referință)(2.2.1) Reducerea vârstei medii a fermierilor activi: Cota de agricultori cu vârsta sub 44 de ani să fie de până la 22 la sută de la 19 la sută (nivel de referință)(2.3.1) Sprijin pentru investiţii productive în acvacultură: Schimbarea volumului de producție din acvacultură până la 3300 tone

Rezultate Programe

Programul 2.1: Consolidarea, restructurarea și modernizarea exploataţiilor agricole

Considerente: Dintre toate țările UE, România suferă de pe urma uneia dintre cele mai pronunțate diviziuni structurale a producții agricole, având un număr ridicat de ferme mici şi un număr redus de exploatații mari şi foarte mari. Analiza dimensiunii economice reflectă suplimentar această provocare structurală: jumătate din producţia agricolă se realizează în ferme care generează mai puţin de 8.000 EURO anual.

Această structură puternic polarizată a sectorului agricol se reflectă şi în distribuţia plăţilor directe din pilonul 1 al PAC. 99% din cei 1,1 milioane de fermieri eligibili pentru sprijin obţin 46% din alocarea financiară, plata medie pe exploataţie fiind de 5.000 de Euro sau mai puţin. Marea majoritate a plăţilor directe sunt astfel concentrate în câteva exploataţii mari, ceea ce duce la o distribuţie a plăţilor mai distorsionată decât media din UE-28.

Această situaţie reflectă magnitudinea şi complexitatea structurii socio-economice din sectorul agricol românesc, precum şi potenţialul sectorului în situaţia în care deficienţele structurale ar fi remediate. Prin urmare, sunt necesare eforturi concertate pentru restructurarea şi consolidarea fermelor folosind instrumente PAC adaptate ţării.

Obiective: Programul 2.1 este conceput pentru a obţine următoarele rezultate:

(2.1.1) Creşterea ponderii fermelor consolidate/restructurate/modernizate, atât din punct de vedere al suprafeței agricole exploatate, cât şi a dimensiunii economice: Suprafața agricolă medie utilizată a unei exploatații agricole crescută la 3,7 ha de la 3.6 ha13 (referință din 2013) iar Cota de explotații cu o dimensiune economică de cel puțin 2.000 EUR producție standard din numărul total de exploatații până la 35 la sută de la 31 la sută (nivel de referință)

Descriere: Programul 2.1 contribuie la îmbunătățirea structurală a agriculturii româneşti în ce priveşte suprafețele utilizate, dezvoltarea economică şi orientarea spre piață, utilizând instrumentele PAC disponibile. Programul include măsuri de sprijin pentru fermierii care dețin ferme de dimensiuni medii (între 5 şi 30 ha), măsuri de sprijin pentru ferme aflate în semi-subzistență şi măsuri de investiții orientate către ferme de dimensiuni mici şi medii.

Factori de succes: Ținând cont de dinamica structurală a ultimilor 20 de ani (care a prezentat un proces lent de restructurare), principala provocare va fi de a oferi pachete de politici personalizate pentru a satisface necesitățile specifice fiecărui segment (ferme de mici şi mari dimensiuni) asigurând concomitent o tranziție fluidă către o agricultură orientată spre piață şi axată pe export.

Un parteneriat strategic pe termen lung cu ANCPI, în cadrul efortului comun de a completa, actualiza şi finaliza înregistrarea în cartea funciară şi cadastrul terenurilor agricole, va fi esenţial. Perioada de finalizare estimată a avea o durată de două cicluri UE de programare necesită, pe lângă o coordonare coerentă şi eficientă, un grad substanţial de sprijin financiar. Parteneriatul ar trebui să fie completat sau însoţit de Ministerul Justiţiei în vederea soluţionării obstacolelor juridice ce contribuie la fragmentarea terenurilor agricole.


13 Date din 2013

27

(2.1.1) Creșterea ponderii fermelor consolidate/restructurate/modernizate, atât din punct de vedere al suprafeţei agricole exploatate, cât și a dimensiunii economice

1 - Plata redistributivă

2 - Investiții în exploatații agricole (Submăsura 4.1)

3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici (Submăsura 6.3)

Programul 2.2: Încurajarea transferului inter-generaţional în agricultură

Considerente: Pe termen mediu şi lung, evoluția demografică va continua să fie factorul cu cel mai mare impact asupra structurii exploatațiilor agricole din România. Până în 2030, în jur de 1,5 milioane de ferme care cultivă 3 milioane de hectare din SAU vor face obiectul transferului inter-generațional. În acelaşi timp, alți 1,5 milioane de fermieri care utilizează 6,7 milioane de hectare vor ajunge sau vor trece de vârsta pensionării (65). Gestionarea acestei tranziții demografice fără a periclita potențialul de producție agricolă, asigurând în paralel echitatea socială, va fi o preocupare-cheie pentru factorii de decizie în următoarele două decade.

În ciuda creşterii în ultimii ani a cotei de manageri tineri de ferme în România, dinamica este în continuare lentă. În 2012, 19% din managerii de ferme aveau vârste mai mici de 45 de ani, în comparaţie cu doar 17% în 2005. În viitor, va fi important să se continue încurajarea transferului inter-generațional a activelor în agricultură, pe baza unor stimulente pentru tinerii fermieri, însoţite de eforturi de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi nivelului de competenţe ale acestora.

Obiective: Programul 2.2 doreşte să îndeplinească următorul obiectiv specific:

- (2.2.1) Reducerea vârstei medii a fermierilor activi14: Cota fermierilor cu vârste mai mici de 44 de ani crescută la 22% de la 19% (nivel efectiv de referință)

Descriere: Programul 2.2 îşi propune să atragă tinerele generații către agricultură şi, astfel, să reducă vârsta medie a fermierilor activi folosind unele măsuri complexe de sprijin oferite de PAC. Programul include măsuri de sprijin pentru tinerii fermieri sub forma unor plăți suplimentare bazate de suprafață şi a unor măsuri menite să sprijine instalarea noilor manageri tineri de fermă.

Factori de succes: Transferul inter-generațional în agricultură va produce efecte doar dacă fermierii în vârstă au opțiuni reale de părăsire a sectorului agricol. Vor fi necesare eforturi concertate din partea Ministerului Muncii şi Protecției Sociale pentru a oferi opțiuni echitabile de retragere din sector şi integrare în sistemul de pensii. Acest lucru ar putea completa cooperarea cu Ministerul de Finanțe axată pe introducerea fiscalității în agricultură, măsură care ar furniza o resursă bugetară constantă şi ascendentă. În mod similar, ca în cazul programului 2.1, finalizarea agendei privind reforma funciară va fi esențială în atingerea cât mai eficientă şi mai rapidă a obiectivelor şi țintelor propuse.

Măsură: Măsurile principale care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, în timp ce rezultatele şi ţintele asociate măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

14 Pe baza definiției naționale pentru fermierul activ.

28

(2.2.1) Pentru a reduce vârsta medie a fermierilor activi

1 - Schemă de rentă viageră

2 - Plată suplimentară destinată tinerilor fermieri

3 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (Sub-măsura 6.1)

4 - Schema pentru micii fermieri (Pilonul 1 din PAC)

5-Plăți destinate fermierilor eligibili pentru schema micilor fermieri care își transferă permanent exploatația către un alt fermier (Submăsura 6.5)

Programul 2.3: Crearea, consolidarea și modernizarea exploataţiilor de acvacultură

Argument: Acvacultura românească este cu mult sub media europeană în ceea ce priveşte echipamentul tehnic, sustenabilitatea ecologică şi siguranța animalelor şi a oamenilor. În acelaşi timp, structura de producție reflectă o dependență de un număr mic de specii, deşi s-a înregistrat o uşoară diversificare în ultimii ani. Neregulile menționate mai sus împiedică sporirea competivității sectorului, a cărui contribuție la economie este relativ modestă în comparație cu potențialul său.

Infrastructura actuală de pescuit este necorespunzătoare şi nu satisface nevoile pescarilor. Vasele de pescuit de la Marea Neagră nu au în prezent acces la dotări moderne pentru depozitare, vânzare, întreținere sau alimentare cu apă. În plus, pe cele mai multe dintre canalele navigabile interioare nu există porturi pentru activități de pescuit, în timp ce locurile de debarcare nu sunt echipate adecvat.

Această situație reflectă amploarea şi complexitatea sectorului de acvacultură, precum şi potențialul pe care ar trebui să-l aibă acest sector în cazul în care aceste deficiențe structurale ar fi soluționate. Aşadar, este nevoie de eforturi susținute pentru restructurarea şi consolidarea unităților de acvacultură şi pentru modernizarea infrastructurii de pescuit cu ajutorul instrumentelor FEPAM.

Obiective: Programul 2.3 trebuie să realizeze următoarele obiective specifice:

- (2.3.1) Sprijin pentru investiții de producție în acvacultură: Schimbare în volumul producției de acvacultură - tone până la 3300

Descriere: Programul 2.3 contribuie la îmbunătățirea structurală a sectorului de acvacultură românească prin utilizarea de resurse şi instrumente disponibile FEPAM. Programul include măsuri referitoare la crearea, modernizarea şi extinderea fermelor de acvacultură existente, diversificarea producţiei existente şi asigurarea de suficiente facilitați pentru activități de pescuit.

Factori de succes: În paralel cu procesul de restructurare a sectorului de acvacultură, este la fel de importantă oferirea de cunoştințe adecvate pentru pescari şi organizațiile de pescari. În acelaşi timp, va trebui ca investițiile în fermele de acvacultură să fie însoţite de activităţi de acvacultură sustenabile şi prietenoase cu mediul.

Măsuri: măsurile cele mai importante care vor contribui la realizarea obiectivelor programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar țintele şi realizările măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

29

(2.3.1) Sprijin pentru investiţii productive în agricultură

1 - Ajutoare pentru investiții productive în acvacultură (art. 48 alin. (1) literele (a-d) și (f-h))

2 - Porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitație si adăposturi - investiții pentru îmbunătățirea infrastructurii porturilor de pescuit și a centrelor de licitație sau a locurilor de debarcare și adăposturilor, investiții pentru îmbunătățirea securității pescarilor (Art. 43 alin. (1) și (3) și art. 44 alin. (1) litera (f))

30

Obiectivul Strategic 3: Limitarea amprentei de carbon a sectorului agricol şi promovarea rezistenţei la schimbările climatice în sectorul agricol și în zonele rurale

Schimbările climatice reprezintă unul dintre cele mai importante motive din spatele declinului condiţiilor de mediu. Temperatura aerului fiind în creştere şi tiparele de precipitaţii în schimbare, dezastrele naturale precum secetele şi inundaţiile au apărut mai des, având ca rezultat pierderi de producţie şi de venit. Agricultura a devenit unul din sectoarele cele mai vulnerabile în faţa schimbărilor climatice, iar estimările pentru viitor prevăd că aceste tendinţe nu vor face decât să se accentueze. Sistemul de irigaţii actual continuă să se confrunte cu un număr de probleme, în principal: (i) randament hidraulic scăzut; (ii) cost ridicat al energiei electrice pentru sistemele încă bazate pe pompare (Dunărea fiind principala sursă); şi (iii) tarife ridicate ale apei. Actuala amplasare şi stare tehnică a infrastructurii de irigaţii duce la un cost ridicat al apei, pe care şi-l permit în principal fermierii mari, comerciali, dar care este prohibitiv pentru micii fermieri. În plus faţă de schimbările climatice, România se confruntă cu alte câteva probleme de mediu, evidenţiate de deteriorarea calităţii solului şi a apei din ultimele decenii. Producţia de energie regenerabilă provenită din agricultură şi porţiunile de terenuri cu agricultură organică sunt în creştere, dar sunt încă printre cele mai scăzute din regiune. Ele reprezintă domenii care trebuie dezvoltate în continuare pe viitor.

Pentru a face faţă acestor provocări de mediu, România trebuie să se axeze pe adaptarea şi atenuarea schimbărilor. Una dintre cele mai urgente sarcini este reducerea efectului condiţiilor meteorologice extreme, precum secetele şi inundaţiile. Este necesară îmbunătăţirea practicilor de management al solului si al apei ca parte a managementului modern al fermelor, împreună cu reabilitarea serviciilor de irigaţii. În al doilea rând, creşterea nivelului de conştientizare a fermierilor cu privire la schimbările climatice este un element important al atenuării schimbărilor climatice. Activităţile de cercetare şi inovare şi serviciile de extensie îi pot ajuta pe fermieri să adopte sisteme de producţie care satisfac cel mai bine caracteristicile locale. Instrumentele de management al riscurilor vor fi la rândul lor cruciale pentru limitarea efectelor negative ale dezastrelor naturale asupra producţiei agricole. În al treilea rând, România trebuie să se axeze pe limitarea emisiilor GES şi pe rezolvarea ameninţărilor de mediu la adresa resurselor naturale din agricultură, prin promovarea unor tehnologii de producţie, practici şi produse care nu dăunează mediului, iar investiţiile în tehnologii verzi ar trebui încurajate. O atenţie deosebită ar putea fi acordată promovării produselor organice, sprijinirii surselor de energie regenerabilă şi împăduririi terenurilor agricole de calitate slabă şi neproductive.

Patru programe sprijină acest obiectiv strategic:

(i) Programul 3.1 contribuie la îmbunătățirea mediului natural şi a zonelor rurale printr-un management eficient şi sustenabil al resurselor de sol şi apă. Programul cuprinde măsuri de sprijinire a producătorilor agricoli care se află în zone cu constrângeri specifice în vederea menținerii activității agricole în aceste zone. De asemenea, programul include măsuri de sprijin pentru promovarea practicilor agricole prietenoase cu mediul, care utilizează inputuri reduse şi care au un rol esențial în dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. În plus, programul include măsuri de sprijin pentru investiții în infrastructura de irigații la nivel de fermă în scopul utilizării eficiente a resurselor de apă, adaptării la schimbările climatice şi creşterii performanței economice a fermelor.

(ii) Programul 3.2 sprijină creşterea eficienței folosirii energiei în sectorul agroalimentar şi creşterea sechestrării carbonului în agricultură. Programul include măsuri destinate adaptării la schimbările climatice prin limitarea gazelor cu efect de seră şi promovarea de investiții în energia din

31

surse regenerabile. Programul sprijină şi împădurirea suprafețelor agricole neproductive pentru protecția împotriva eroziunii solului şi conservării carbonului în sol.

(iii) Programul 3.3 se adresează agricultorilor şi piscicultorilor din România şi are în vedere asistența lor în gestionarea riscurilor conexe agriculturii/pisciculturii. Cum costurile de asigurare pentru fermieri şi pescari sunt foarte mari, programul cuprinde măsuri de sprijin pentru asigurarea primelor de asigurare pentru producția vegetală şi animală, dar asigură şi o garanție de venit pentru producătorii din acvacultură. Programul cuprinde şi măsuri menite să sprijine înființarea de fonduri mutuale şi plăți făcute de aceste fonduri către agricultori pentru a compensa pierderile suferite din cauza intemperiilor, a bolilor la culturi şi animale, a infestării cu dăunători sau a incidentelor de mediu.

(iv) Programul 3.4 are în vedere gestionarea durabilă a fermelor piscicole şi a acvaculturii. Programul vizează îmbunătățirea resurselor naturale prin sprijinul investițiilor în echipamente cu impact mai mic asupra mediului. În plus, programul sprijină acțiuni pentru o producție sustenabilă a acvaculturii, inclusiv practici organice, furnizând astfel servicii de mediu.

32

Structura Obiectivului Strategic 3 include patru (4) Programe şi douăzeci şi una (21) de Măsuri corespunzătoare rezultatelor aşteptate.

33

Obiectivul Strategic 3:Limitarea amprentei de carbon din sectorul agricol şi promovarea rezistenţei la

schimbările climatice în sectorul agricol și în zonele rurale

Programul 3.1:Gestionarea principalelor

resurse naturale în agricultură

Măsurile Programului 3.1

M3.1.1.1 Plata de ecologizare (înverzire)M3.1.1.2 Agricultură ecologică & agro-mediu M3.1.1.3 Investiţii în infrastructura agricolă și forestieră M3.1.1.4 Monitorizarea solului (OSPA, ICPA)M3.1.1.5 Infrastructură de irigaţiiM3.1.2.1 Plăţi compensatorii în zona montană (SM 13.1)M3.1.2.2 Sprijin pentru suprafeţe cu constrângeri naturaleM3.1.2.2 Sprijin pentru suprafeţe cu constrângeri specifice

Programul 3.2:Reducerea emisiilor de gaze

cu efect de seră şi eficientizarea folosirii resurselor energetice

Programul 3.3: Gestionarea riscurilor în

agricultură şi în acvacultură

Programul 3.4:Gestionarea resurselor naturale în domeniul

pescuitului şi acvaculturii


M3.2.1.1 Investiţii prietenoase cu mediul în acvacultura M3.2.1.2 Investiţii prietenoase cu mediul în pescării din apele interioareM3.2.1.3 Investiţii productive în acvacultură – eficienţă energetică/regenerabile M3.2.2.1 Împădurirea terenului agricol M3.2.2.2 Plăţi pentru angajamente forestiere, de mediu și climaterice


M3.3.1.1 Scheme de gestionare a asigurărilor

M3.3.1.2 Scheme de gestionare a dăunătorilor

M3.3.1.3 Fond mutual

M3.3.2.1 Sistem national anti-grindină

M3.3.3.1 Asigurare stoc acvacultură


M3.4.1.1 Limitarea impactului pescuitului în mediul marinM3.4.1.2 Eliminarea deșeurilor marine (unelte de pescuit și unelte marine pierdute)M3.4.2.1 Investiţii productive în acvacultură - Investiţii eficiente energeticM3.4.2.2 Creșterea potenţialului arealelor de acvacultură M3.4.2.3 Acvacultură ecologică & prietenoasă cu mediulM3.4.2.4 Servicii de mediu aferente acvaculturii M3.4.2.5 Sănătatea și bunăstarea animalelor în acvacultură


Obiectivul Strategic 3 prevede impacturi pe termen lung în agricultură şi se bazează pe rezultatele generate de programe, aşa cum sunt prezentate mai jos.


Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor şi îndeplinirea obiectivelor şi a impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 22.612.608 (000 Lei)


Bugetul Programelor pentru Obiectivul Strategic

TOTAL ,000 Lei

Total valori/ani ,000 Lei

2017 2018 2019 2020

P 3.1 Gestionarea principalelor resurse naturale în agricultură

14.156.432 2.899.084 3.510.898 3.789.610 3.956.840

34

Amprentă de carbon redusă a agriculturii, echivalent anual Gg CO2 - Țintă 2030: 20.000; Țintă 2020: 38.698 echivalent anual Gg CO2Impacturi

(3.1.1) Utilizare îmbunătăţită a apei și solului prin modernizarea sistemelor de irigaţii viabile și folosind terenul agricol în conformitate cu practicile prietenoase cu mediul. Cota din suprafața agricolă exploatată conform practicilor prietenoase cu mediul (agro-mediu) să crească la 14.8 la sută din SAU de la 13.8 la sută (nivel de referință)(3.1.2) Conservarea biodiversităţii: Suprafața agricolă pe care sunt implementate măsurile de sprijinire a biodiversității să crească până la 100 ha de la 3.39 ha (nivel de referință)(3.2.1) Creşterea eficienţei în utilizarea energiei în sectorul pescuitului Schimbarea volumului sistemului de recirculare a producției de până la 30 tone de la 0 tone (nivel de referință) și Schimbarea eficienței combustibilului pentru captura peștilor (randamentul energetic) LA 25 litri/tonĂ(3.2.2) Încurajarea conservării și sechestrării carbonului în sectorul agricol: Suprafața agricolă care face obiectul prime împăduriri să crească până la 734,5 de la 724,5 (nivel de referință)(3.3.1) Creșterea participării fermierilor la instrumentele de management al riscului de mediu în agricultură: Cota de exploatații (suprafață agricolă) care participă la scheme de management al riscului de mediu în agricultură (asigurări și fonduri mutuale) să crească până la 0,39 la sută de la 0 la sută (nivel de referință)(3.3.2) Protecţie crescută împotriva grindinei, în zonele protejate prin implementarea Sistemului Naţional Anti-grindină și de creștere a Precipitaţiilor: Absorbția fondurilor alocate (fonduri utilizate vs. fonduri alocate de până la 95 la sută de la 75 (nivel de referință)(3.3.3) Garanţia veniturilor pentru producătorii din acvacultură: Cota de unități care primesc sprijin din numărul total al unităților să crească până la 9 la sută de la 0 la sută (nivel de referință)(3.4.1) Reducerea impactului pescuitului asupra mediului: Schimbare la nivelul capturilor nedorite până la 5 Tone de la 0 Tone (bază actuală)(3.4.2) Promovarea unei acvaculturi eficiente şi durabile: Fermele de acvacultură care oferă servicii de mediu până la 31 (in 2023) de la 0 (bază actuală)

Rezultatele Programelor

P 3.2 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficientizarea folosirii resurselor energetice

- - - - -

P 3.3 Gestionarea riscurilor în agricultură și acvacultură 722.404 196.129 216.582 154.255 155.439

P 3.4 Gestionarea resurselor naturale în domeniul pescuitului și acvaculturii

371.908 21.801 25.167 25.390 25.585

TOTAL OS3 15.250.744 3.117.015 3.752.647 3.969.254 4.137.864

Program 3.1: Gestionarea principalelor resurse naturale în agricultură

Argument: România se bucură de un mediu natural divers, majoritatea terenurilor fiind folosite în agricultură şi silvicultură. Condițiile de mediu s-au înrăutățit continuu în deceniile anterioare, iar calitatea solului şi a apei ridică cele mai mari probleme. România se confruntă cu cea mai mare suprafață erodată de apă din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE).

Sistemul de irigații actual continuă să se confrunte cu un număr de dificultăți, în principal: (i) randament hidraulic scăzut; (ii) cost ridicat al energiei electrice pentru sistemele încă bazate pe pompare (Dunărea fiind principala sursă); şi (iii) tarife ridicate ale apei. Actuala amplasare şi stare tehnică a infrastructurii de irigații duce la un cost ridicat al apei, pe care şi-l permit în principal fermierii mari, comerciali, dar care este prohibitiv pentru micii fermieri. În plus față de schimbările climatice, România se confruntă cu alte câteva probleme de mediu, evidențiate de deteriorarea calității solului şi a apei din ultimele decenii.

Sunt aşadar necesare eforturi pentru îmbunătăţirea practicilor de management al solului şi al apei ca parte a managementului modern al fermelor, împreună cu reabilitarea serviciilor de irigaţii. De asemenea, ameninţările de mediu la adresa resurselor naturale din agricultură vor fi gestionate prin promovarea unor tehnologii de producţie, practici şi produse care nu dăunează mediului şi prin sprijinirea agriculturii ecologice.

Obiective: Programul 3.1 urmăreşte să atingă următoarele obiective:

- (3.1.1) Îmbunătățirea utilizării apei şi solului prin modernizarea sistemelor de irigații viabile şi exploatarea terenurilor agricole conform practicilor prietenoase cu mediul: Ponderea suprafeței agricole exploatate conform practicilor prietenoase cu mediu (agromediu) la 14,8% din SAU de la 13,8% (nivel de referință)

- (3.1.2): Conservarea biodiversității: Zona agricolă pe care sunt implementate măsuri de sprijinire a biodiversității până la 100 ha de la 3,39 ha (nivel de referință)

Descriere: Programul 3.1 contribuie la ameliorarea mediului natural şi a zonelor rurale, printr-o gestionare eficientă şi durabilă a resurselor de apă şi sol. Programul include măsuri de susținere a producătorilor agricoli situați în zonele cu dificultăți specifice, în vederea menținerii activităţii agricole în aceste zone. Programul include, de asemenea, măsuri de sprijin pentru promovarea practicilor agricole prietenoase cu mediul care utilizează puțini factori de producție şi au un rol

35

esențial în dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. În plus, programul include măsuri de sprijin pentru investițiile în infrastructura de irigații pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor de apă, adaptarea la schimbările climatice şi o mai mare eficiență economică a fermelor.

Factori de succes: Reabilitarea infrastructurii principale viabile de irigații şi utilizarea eficientă şi durabilă a acesteia sunt o componentă esențială a eforturilor de gestionare a resurselor de apă. În plus, eforturile conjugate cu cele ale Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) trebuie să continue să se concentreze pe soluţii pentru producătorii agricoli situați în zonele NATURA 2000 şi pe punerea în aplicare a Directivei Cadru pentru Apă (DCA), şi impactul acesteia asupra irigaţiilor.

Măsuri: Cele mai importante măsuri care vor contribui la realizarea obiectivelor Programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar țintele şi realizările măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(3.1.1) Pentru a îmbunătăţi modul de utilizare a apei și a solului

1 - Plata de ecologizare (înverzire)

2 - Agricultura ecologică (M11)

3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice (Sub-măsura 4.3)

4 - Programul Național de Monitorizare a Solului pentru Agricultură și Silvicultură (OSPA, ICPA)

5 - Agromediu și clima (M10)

6 - Investiții prin Programul Național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații (2016-20)

(3.1.2) Pentru a se asigura conservarea biodiversităţii

1 - Plăți compensatorii în zona montană (SM 13.1)

2 - Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (SM 13.2)

3 - Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice (SM 13.3)

Programul 3.2: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficientizarea folosirii resurselor de energie

Argument: Schimbările climatice reprezintă unul dintre cele mai importante motive ale deteriorării condițiilor de mediu din România. Creşterea temperaturii, schimbarea modelelor de precipitații, frecvența dezastrelor naturale cum ar fi seceta şi inundațiile, au început sa aibă un impact serios asupra produselor pescăreşti şi de acvacultură. Astfel, agricultura şi pescuitul au devenit unul dintre

36

sectoarele cele mai vulnerabile la schimbările climatice, iar previziunile arată că aceste tendințe se vor accentua.

Sunt necesare eforturi care să limiteze GES şi care să vizeze amenințările de mediu prin promovarea tehnologiilor de producție, a practicilor şi produselor ecologice şi încurajarea investițiilor în tehnologii verzi. Împădurirea terenurilor agricole neproductive este de asemenea o prioritate în tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon.

Obiective: Programul 3.2 îşi propune să realizeze următoarele obiective:

- (3.2.1) Creşterea eficienței în utilizarea energiei în sectorul pescuitului: Schimbare în volum a sistemului de recirculare a producției până la __Tone de la __ Tone (bază actuală) și schimbare în eficiența combustibilului (randamentul energetic) la captura de pește până la 25Litri

- (3.2.2) Încurajarea conservării şi sechestrării carbonului în sectorul agricol: zone agricole supuse primei împăduriri de până la 734,5 ha de la 724,5 ha (bază actuală)

Descriere: Programul 3.2 include măsuri dedicate adaptării la schimbările climatice, prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi promovarea investițiilor cu impact limitat asupra mediului. În plus, programul susține împădurirea zonelor agricole neproductive pentru a proteja împotriva eroziunii solului şi pentru conservarea de carbon în sol.

Factori de succes: Creşterea conştientizării fermierilor şi pescarilor în privința schimbărilor climatice este un element important în atenuarea schimbărilor climatice. Activitățile de cercetare şi inovație şi serviciile de informare pot ajuta fermierii şi pescarii să adopte sistemele de producție care sunt cel mai bine adaptate la caracteristicile locale.

Măsuri: Cele mai importante măsuri care vor contribui la realizarea obiectivelor programului sunt listate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar țintele şi realizările măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(3.2.1) Pentru a crește eficienţa consumului de energie în sectorul agroalimentar

1 - Eficiența energetică și atenuarea schimbărilor climatice - înlocuire sau modernizare de motoare (pescuitul marin) (art. 41 alin. (2))

2 - Eficiența energetică și atenuarea schimbărilor climatice - înlocuire sau modernizare de motoare (canalele interioare de pescuit) (art. 44 alin. (1) litera (d))

3 - Investiții productive in acvacultură - creșterea eficienței energetice, energie regenerabilă (art. 48 alin. (1) litera (k))

(3.2.2) Pentru a încuraja conservarea și sechestrarea carbonuli în sectorul agricol

1 - Sprijin pentru împădurire/crearea de suprafețe împădurite (SM 8.1

2 – Plăți pentru angajamente în materie de silvo-mediu și climă (SM 15.1)

37

Program 3.3: Gestionarea riscurilor în agricultură și în acvacultură

Argument: În prezent, producătorii agro-alimentari din România sunt expuşi la riscuri economice şi de mediu tot mai mari, ca urmare a schimbărilor climatice şi a volatilității prețurilor. Seceta, înghețul şi inundațiile afectează din ce în ce mai mult producția agricolă. Sunt prezente, de asemenea, şi alte riscuri (de boli ale plantelor şi animalelor). În acelaşi timp, costurile de asigurare atât pentru fermieri cât şi pentru pescari sunt foarte mari.

Pe termen mediu şi lung, se preconizează că impactul schimbărilor climatice va deveni mai semnificativ, România fiind cel mai probabil una dintre țările Uniunii Europene care vor fi afectate. Aşadar, este o necesitate facilitarea accesului fermierilor la fonduri care ar trebui să compenseze pierderile rezultate din dezastre naturale sau alte fenomene nefavorabile.

Obiective: Programul 3.3 trebuie sa returneze următoarele rezultate:

- (3.3.1) Creşterea gradului de participare a fermierilor la instrumente de gestionare a riscurilor de mediu în agricultură: Ponderea de ferme (agricole) participante la sistemele de gestionare a riscurilor de mediu pentru agricultură (asigurare și fonduri mutuale) până la 0,39 la sută de la 0 la sută (bază actuală).

- (3.3.2) Protecție sporită împotriva grindinei, în zonele protejate prin punerea în aplicare a Sistemului Național Anti-grindină şi de Creştere a Precipitațiilor: Absorbția de fonduri alocate (fonduri utilizate vs. fonduri alocate până la 95 de procente din 7515 (bază actuală).

- (3.3.3. Garanția veniturilor pentru producătorii de acvacultură: Ponderea de unități care primesc sprijin de la un total de unități până la 9%).

Descriere: Programul 3.3 se adresează fermierilor români şi producătorilor din acvacultură şi are scopul de a-i ajuta în gestionarea riscurilor legate de producție. Programul include măsuri de sprijin pentru acoperirea primei de asigurare pentru producția vegetală şi animală. De asemenea, programul include măsuri care să sprijine stabilirea de fonduri mutuale şi plățile efectuate de aceste fonduri fermierilor pentru a compensa pierderile datorate condițiilor meteorologice nefavorabile, bolilor la plante şi animale, infestării cu paraziți sau incidentelor de mediu. În acelaşi timp, acest program include măsuri pentru abordarea riscurilor de către producătorii din acvacultură.

Factori de succes: Eforturile pentru a ajuta fermierii şi comunitățile rurale să se adapteze la schimbările climatice ar trebui să includă, de asemenea, şi activități pentru creşterea gradului de conştientizare cu privire la schimbările climatice şi nevoia de adaptare. Accesul la informaţii relevante şi servicii de consultanță va fi, deci, esențial în procesul de adaptare a producătorilor agricoli şi piscicoli la riscurile economice şi de climă.

Măsuri: Cele mai importante măsuri care vor contribui la realizarea obiectivelor Programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar țintele şi realizările măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(3.3.1) Pentru a crește participarea fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor de mediu

1 - Asigurarea pentru recolta de struguri pentru vin (în cadrul Programului Național de Sprijin)

2 - Ajutorul de stat pentru prima de asigurare

15 2015 este anul de referință

38

3 - Fonduri mutuale pentru evenimentele climatice nefavorabile, boli la animale și plante, infestări cu dăunători și incidente de mediu (SM 17.2)

4 - Consolidarea sistemului de prognoză și avertizare asupra bolilor și paraziților

5 - Punerea în aplicare a sistemului integrat de gestionare a dăunătorilor

(3.3.2) Pentru a mări gradul de protecţie împotriva grindinei, în zonele protejate prin punerea în aplicare a Sistemului Naţional Antigrindină și de Creștere a Precipitaţiilor

1 - Aplicarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor

(3.3.3) Pentru garantarea veniturilor producătorilor din acvacultură

1 - Asigurarea stocurilor de acvacultură (Articolul 57)

Program 3.4: Gestionarea resurselor naturale în domeniul pescuitului și acvaculturii

Argument: Deşi România are un potențial bun în acvacultură şi în producția piscicolă, este nevoie ca aceste activități să fie efectuate de o manieră sustenabilă şi prietenoasă cu mediul. O abordare pe termen lung a activităților de pescuit şi de acvacultură trebuie să ia în considerare calitatea şi durabilitatea resurselor naturale.

Asigurarea protecției ecosistemelor este un element esențial. Mai multe unități de producție de acvacultură sunt concentrate în zone Natura 2000, lucru care impune anumite restricții în privința felului în care aceste activități pot fi desfăşurate. În plus, multe nave de pescuit care operează la Marea Neagră sunt vechi, nesigure şi nu satisfac cerințele unui impact limitat asupra mediului. De asemenea, cele mai multe dintre aceste nave nu satisfac nevoile de siguranță de bază. Toate aceste aspecte pun o presiune considerabilă asupra sustenabilității resurselor naturale.

Prin urmare este necesar să se facă eforturi susținute pentru promovarea acțiunilor de acvacultură şi pescuit sustenabile din punct de vedere ambiental, social şi economic.

Obiective: Programul 3.4 îşi propune să realizeze următoarele obiective:

- (3.4.1) Reducerea impactului pescuitului asupra mediului: Schimbare la nivelul capturilor nedorite până la 5 Tone de la 0 Tone (bază actuală).

- (3.4.2) Promovarea unei acvaculturi eficiente şi sustenabile: Fermele de acvacultură care oferă servicii de mediu până la 31 (in 2023) de la 0 (bază actuală).

Descriere: Programul 3.4 contribuie la îmbunătățirea resurselor naturale prin învestiții în echipamente cu un impact redus asupra mediului. În plus, programul sprijină acțiunile pentru o producție de acvacultură durabilă, inclusiv practici de acvacultură ecologică şi acvacultură ce oferă servicii de mediu.

Factori de succes: În paralel cu derularea în mod sustenabil a activități piscicole, va fi nevoie de furnizarea de competențe şi cunoştințe despre cum se adoptă aceste practici şi creşterea gradului de conştientizare privind importanța acestor metode.

39


(3.4.1) Pentru a reduce impactul pescuitului asupra mediului

1 - Limitarea impactului pescuitului asupra mediului marin și adaptarea pescuitului la protecția speciilor [art. 38 + art. 44 alin. (1) litera (c) pescuitul în apele interioare]

2 - Protejarea și refacerea biodiversității marine – colectarea uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine (art.40 alin. (1) litera (a))

(3.4.2) Pentru a promova o acvacultură eficientă și sustenabilă

1 - Investiții productive în acvacultură - eficiența utilizării resurselor, reducerea utilizării apei și a substanțelor chimice, sisteme de recirculare închise (art. 48 alin. (1) litera (j))

2 - Creșterea potențialului siturilor de acvacultură (Articolul 51)

3 - Conversia la sistemele de management de mediu și audit și la acvacultura ecologică (art. 53)

4 - Acvacultura care furnizează servicii de mediu (art. 54)

5 - Măsuri privind sănătatea și bunăstarea animală (Articolul 56)

40

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătăţirea standardelor de viaţă în zonele rurale

Populaţia României este într-o scădere constantă, în special în zonele rurale. Principalii factori sunt îmbătrânirea populaţiei şi sporul negativ, şi nici măcar migraţia dinspre urban spre rural nu poate schimba acest declin. Zonele rurale joacă un important rol socio-economic în România, întrucât acoperă 60% din teritoriu, 45% din populaţie, produc 32% din valoarea adăugată brută şi asigură 42% din totalul forţei de muncă. Deşi rata şomajului în zonele rurale a depăşit în ultimul timp rata şomajului în mediul urban, aceste valori maschează un şomaj ascuns în mediul rural. Activităţile independente şi cele din cadrul familiei joacă un rol important în România rurală, iar agricultura este sectorul care acoperă o mare parte a acestei tendinţe. Majoritatea locuitorilor din mediul rural au un nivel scăzut de educaţie şi, prin urmare, câştigă mai puţin decât angajaţii din alte sectoare. Salariile mici şi oportunităţile reduse de angajare au creat modele stabile de sărăcie în zonele rurale, iar 40% din populaţie se află în risc de sărăcie sau de excluziune socială.Ca urmare a oportunităţilor de angajare tot mai reduse, a început un proces de emigraţie netă condus de tânăra generaţie. Se estimează că aproximativ 1,5 milioane de persoane (7% din populaţie) lucrează în străinătate. În acelaşi timp, remitenţele joacă un rol din ce în ce mai important în veniturile gospodăriilor rurale din România, asigurând 2% din PIB.Starea actuală a infrastructurii fizice împiedică dezvoltarea zonelor rurale din România. Reţeaua de drumuri, serviciile de furnizare a apei şi canalizare au mare nevoie de reparaţii şi reconstrucţii. Numai 15% din drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate şi numai 40% din gospodării au acces constant la apă potabilă în zonele rurale. Totuşi, în afară de infrastructura fizică, şcolile din mediul rural se află într-o stare precară, ceea ce contribuie la nivelul scăzut de educaţie în aceste zone.

Pentru a face faţă provocărilor de mai sus, România trebuie să se concentreze pe creşterea investiţiilor în infrastructura fizică şi zonele rurale. De asemenea, România ar trebui să se concentreze pe creşterea numărului de locuri de muncă şi a surselor de venit în sectoare non-agricole din zonele rurale, împreună cu încurajarea implicării comunităților locale în dezvoltarea rurală.Acest obiectiv strategic se sprijină pe următoarele patru programe:(i) Programul 4.1 are în vedere reducerea discrepanțelor dintre veniturile fermierilor din România şi ale celor din UE28 şi dintre femieri şi alte activități economice. Principalele instrumente de sprijin sunt finanțate din Pilonul 1 al PAC dar şi din bugetul de stat.(ii) Programul 4.2 urmăreşte diversificarea economiei rurale prin sprijinirea activităților economice în alte sectoare decât cel agricol şi cel piscicol. Programul cuprinde măsuri pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi în scopul creării şi menținerii de locuri de muncă, diversificării ofertei de servicii şi îmbunătățirii nivelului de trai în zonele rurale. De asemenea, programul include măsuri pentru sprijinul creării şi dezvoltării de activități turistice care să ajute la dezvoltarea economiei rurale, să încurajeze activitățile recreative şi să contribuie la crearea de venituri alternative pentru gospodăriile din mediul rural.(iii) Programul 4.3 cuprinde măsuri care sprijină investițiile în infrastructura de bază şi servicii pentru o dezvoltare economică şi socială durabilă a mediului rural. Acest program este important pentru creşterea atractivității satelor, atragerea de investiții viitoare şi oferirea de condiții de trai adecvate în comunitățile rurale.(iv) Programul 4.4 îşi propune punerea în valoare a potențialului endogen al teritoriilor locale pentru o dezvoltare echilibrată. Programul cuprinde măsuri de sprijin pentru formarea parteneriatelor dintre diverşi actori publici şi privați şi în special a grupurilor de acțiune locală prin activități de animare (mobilizare), instruire, formare. De asemenea, programul include măsuri de sprijin pentru punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală a comunităților rurale.

41

Structura Obiectivului Strategic 4 include patru (4) Programe şi nouă (13) Măsuri corespunzătoare rezultatelor aşteptate.

42


Programul 4.1:Sprijin direct pentru creșterea veniturilor

fermierilor


M4.1.1.1 Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)

M4.1.1.2 Ajutoare naţionale de tranziţie (ANT)

Programul 4.2:Diversificarea activităţilor economice non-agricole în

zonele rurale, inclusiv în zonele de pescuit

Programul 4.3:Acces la infrastructură și

servicii de bază

Programul 4.4:Încurajarea participării

comunităţii locale la dezvoltarea rurală


M4.2.1.1 Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone ruraleM4.2.1.2 Investiţii în crearea și dezvoltarea de activităţi neagricoleM4.2.1.3 Schema de garantare pentru IMM-uriM4.2.2.1 Diversificarea veniturilor în zonele de pescuit


M4.3.1.1 Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii la scară mică

M4.3.1.2 Investiţii asociate cu protecţia patrimoniului cultural


M4.4.1.2 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală M4.4.1.3 Funcţionarea grupurilor de acţiune locală M4.4.1.4 Sprijin pentru costurile de funcţionare și animare M4.4.2.1 Sprijin pregătitor M4.4.2.1 Pregătirea & implementarea strategiilor locale în sectorul piscicolM4.4.2.3 Activităţi de cooperare




Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor şi îndeplinirea obiectivelor şi a impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 39.238.909 (000 Lei).


Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 4

TOTAL,000 Lei


2017 2018 2019 2020

P 4.1 Sprijin direct pentru creșterea veniturilor fermierilor

13.157.798 3.365.564 3.298.738 3.279.324 3.214.172

P 4.2 Diversificarea 20.183.811 5.352.224 6.178.686 6.233.352 6.281.184

43

Diferenţe de venit între zonele rurale (zone cu populaţie redusă) și cele urbane - Țintă 2030: 10% ; Țintă 2020: 19,5%

Risc e sărăcie și excluziune socială în zonele rurale (în zone cu populaţie redusă) - Țintă 2030: 20%; Țintă 2020: 30,5%

Impacturi

(4.1.1) Reducerea disparităţilor dintre veniturile agricole și cele non-agricole: Venitul mediu din activități agricole raportat la venitul mediu din activitățile non-agricole (per persoană, în mediul rural) să scadă la 15,8 la sută de la 16 la sută (nivel de referință)(4.2.1) Creșterea gradului de ocupare în activităţi economice non-agricole în zonele rurale: Cota de fermieri cu venituri din activități de producție non-agricole să crească la 1,7 la sută de la 1 la sută (nivel de referință) / Numărul de noi locuri de muncă (în domenii non-agricole)* per an să crească la 6428 de la 6228 (nivel de referință)(4.2.2) Creșterea gradului de ocupare în activităţi economice non-piscicole: Crearea / Păstrarea locurilor de muncă ENI 175 (2020)/145 (2013) de la 125/100 (4.3.1) Îmbunătăţirea accesului populaţiei rurale la infrastructura de apă curentă și canalizare, la drumuri comunale, infrastructură educaţională (grădiniţe, instituţii educaţionale de nivel secundar cu profil agricol și școli profesionale), infrastructură socială (creșe și after-school), precum și la protecţia patrimoniului cultural: Populația rurală cu acces la servicii/infrastructură îmbunătățite să crească până la 2,5 milioane de la 2,0 milioane (nivel de referință)(4.4.1) Creșterea numărului de procese participative de planificare a dezvoltării rurale și a numărului de proiecte finanţate pe baza acestora: Populația acoperită de grupuri de acțiune locală funcțională până la 9,61 mil de la 9,78 mil (nivel de referință) și Numărul de locuri de muncă create în cadrul proiectelor susținute (LEADER) până la 2055 de la 0 (nivel de referință)(4.4.2) Creșterea implicării comunităţii locale în dezvoltarea zonelor care depind de pescuit și acvacultură: Nr. de locuri de muncă create de FLAG-uri până la 175


activităţilor economice non-agricole în zonele rurale

P 4.3 Accesul populaţiei rurale la infrastructură de bază, infrastructură educaţională și socială

3.861.634 859.553 992.280 1.001.060 1.008.741

P 4.4 Încurajarea participării comunităţii locale la dezvoltarea rurală

2.035.666 453.114 523.082 527.710 531.759

TOTAL OS4 39.238.909 10.030.455 10.992.786 11.041.445 11.035.858

Programul 4.1: Sprijin direct pentru creșterea veniturilor agricultorilor

Argument: Nivelul veniturilor în România este cu mult în urma mediei UE-27 iar zonele rurale sunt cele mai afectate. Angajaţii din agricultură au veniturile cele mai mici din România. În timp ce venitul mediu brut din agricultură era de 421 euro în 2015, angajaţii din domeniul construcţiilor au primit 500-600 de euro, iar cei din industria financiară în jur de 1200 de euro.

În medie, PIB-ul pe cap de locuitor generat de regiunile predominant rurale din România este semnificativ mai scăzut decât nivelul UE-28. Anii din perioada de aderare şi post-aderare au coincis cu începutul unei tendinţe de convergenţă semnificative către media UE pentru toate cele trei tipuri de regiuni.

Această dezvoltare pozitivă a fost umbrită, într-o anumită măsură, de debutul crizei economice în 2008/2009. În ciuda unei creşteri de venituri, zonele rurale par a fi mai încete decât zonele urbane în recuperarea diferenţelor. Un aspect pozitiv a fost acela că zonele rurale au fost mai rezistente decât zonele predominant urbane în perioada următoare crizei economice şi au experimentat o ajustare mult mai blândă. Disparităţile de venituri dintre rural şi urban au crescut după 2004, dar au început să scadă după 2008. Fluxurile financiare semnificative aduse în zonele rurale de către PAC (ambii piloni) vor continua să joace un rol important în reducerea decalajelor dintre veniturile fermierilor şi cele ale altor categorii profesionale.

Obiective: Programul 4.1 îşi propune să genereze următoarele rezultate:

- (4.1.1) Reducerea disparităților dintre veniturile agricole şi non-agricole: Venitul mediu din activități agricole16 relativ la venitul mediu din activități non-agricole (per persoană în mediul rural) la 15,8 la sută de la 16 la sută (nivel de referință)

Descriere: Programul 4.1 urmăreşte reducerea disparităților dintre veniturile agricultorilor români şi cei din UE-28 dar şi între agricultori şi celelate activități economice. Principalele instrumente de sprijin sunt finanțate din Pilonul 1 al PAC dar şi din bugetul național.

Factori de succes: Distribuția inegală a plăților PAC în România arată că există un număr mic de exploatații mari care concentrează cea mai mare a plăților directe reflectând astfel amploarea

16 Aceasta include veniturile din agricultură, vânzarea de produse agroalimentare, animale si păsări de curte, precum şi veniturile din anumite lucrări agricole.

44

structurii duale a sectorului agricol. Fluxurile financiare semnificative provenite din bugetul UE vor avea avea un impact mai echitabil dacă provocările structurale ale sistemului agricol românesc sunt rezolvate (a se vedea programul 2.1) şi dacă se fac eforturi concertate pentru restructurarea fermelor (mici şi mijlocii).


(4.1.1) Pentru a reduce decalajul dintre veniturile din activităţile agricole și cele ne-agricole

1 – Schema de plata unică pe suprafață (SAPS)

2 - Ajutoarele naționale de tranziție (ANT)

Program 4.2: Diversificarea activităţilor economice non-agricole în zonele rurale, inclusiv în zonele de pescuit

Argument: În România, agricultura, împreună cu pescuitul şi silvicultura, joacă un rol-cheie, dar disproporţionat, în viaţa socio-economică a zonelor rurale. În 2012, agricultura a generat 6 % din valoarea adăugată brută totală. Cu toate acestea, structura forţei de muncă arată discrepanţe şi mai mari. În zonele rurale, sectorul primar oferea locuri de muncă pentru 42% din forţa de muncă din mediul rural, cea mai mare cotă din Europa rurală, unde media este de 14%. În România, această structură reflecta dependenţa extrem de mare de sectorul agricol şi arată nevoia şi urgenţa de a urmări politici dedicate diversificării veniturilor rurale.

Este aşadar necesar ca locurile de muncă şi oportunităţile de venituri din sectoarele non-agricole să crească. Dacă agricultura şi mediul rural sunt interconectate, agricultura nu poate fi responsabilă cu angajarea întregii populaţii rurale. Crearea de posibilităţi de angajare şi în alte domenii decât cel agricol vor fi astfel sprijinite.

Obiective: Programul 4.2 urmăreşte să producă următoarele rezultate până în 2012:

- (4.2.1) Creşterea gradului de ocupare în activități economice non-agricole în zonele rurale: Ponderea de fermieri cu venituri din activități de producție neagricolă până la 1,7 la sută de la 1 la sută (bază actuală) / Număr de noi locuri de muncă (in domeniile non-agricole)* pe an la 6428 de la 6228 (nivel de referință).

- (4.2.2) Creşterea gradului de ocupare în activități economice non-piscicole: Locuri de muncă create ENI 175 (2023)/145 (2013) de la 125/100.

Descriere: Programul îşi propune diversificarea economiei rurale prin sprijinirea activităților economice în alte sectoare decât cel agricol. Programul cuprinde măsuri pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi în scopul creării şi menținerii de locuri de muncă, diversificării ofertei de servicii şi îmbunătățirii nivelului de trai în zonele rurale. De asemenea, programul include măsuri care vizează susținerea dezvoltării activităților de turism care pot revigora economia rurală, încurajarea activităților de agrement şi furnizarea de surse de venit alternative pentru gospodăriile rurale.

Factori de succes: O infrastructură rurală modernă şi serviciile de bună calitate sunt la fel de importante ca susținerea unei creşteri durabile a economiei rurale şi îmbunătățirea calității vieții. Cu

45

toate acestea, aceste politici nu vor avea efectul scontat daca nu sunt însoțite de măsuri active pentru a reduce surplusul de forță de muncă disponibil în zona agricolă prin furnizarea de soluții viabile la problemele de îmbătrânire a populației şi prin atragerea generațiilor tinere în zonele rurale. Continuarea prevenirii migrației valorilor din mediul rural în cel urban sau în alte țări ar trebui să fie, de asemenea, o prioritate. Aşa cum a fost deja menţionat, eforturile conjugate cu cele ale Ministerului Muncii şi Protecției Sociale vor avea o importanță cheie în asigurarea că populația în vârstă beneficiază de soluții de pensionare adecvate şi viabile.


(4.2.1) Pentru creșterea ocupării forţei de muncă în activităţi economice non-agricole în zonele rurale

1 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale (SM 6.2)

2 - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole (SM 6.4)

3 - Schema de garantare pentru IMM

(4.2.2) Pentru creșterea ocupării forţei de muncă în activităţile economice non-piscicole

1 - Diversificarea și noile forme de venit [Art. 30 și art. 44 alin. (4) pescuit pe apele interne]

Programul 4.3: Accesul populaţiei rurale la infrastructura de bază (apă, apă uzată, drumuri), infrastructura educaţională (grădiniţe, instituţii educaţionale de nivel secundar și școli profesionale cu profil agricol) și infrastructura socială (creșe și after school)

Argument: Bunăstarea viitoare a populației rurale a României depinde de integrarea activă a cetățenilor într-o economie rurală prosperă şi din ce în ce mai diversificată, care este susținută de o infrastructură şi servicii adecvate. Deşi investițiile în infrastructură au crescut sistematic în ultimii ani, infrastructura fizică rurală încă este în urma celei urbane.

În ciuda faptului că investițiile în drumuri, străzi şi căi de acces au crescut de zece ori în perioada 2000-2009, două cincimi din populația rurală şi peste un sfert din comunele rurale încă au probleme (sezoniere sau permanente) de acces la rețeaua de drumuri principale. În plus, mai puțin de 50 % din gospodăriile rurale sunt conectate la apă curentă şi utilizează în mod sistematic un sistem de canalizare şi doar două treimi din gospodăriile rurale folosesc o rețea de furnizare de apă. Numărul redus de unități de asistență medicală, absența personalului medical calificat în unitățile rămase şi şcolile slab dotate din zona rurală completează tabloul unei zone cu provocări de ordin demografic, cu disparități regionale. Situația curentă are un impact grav asupra calității vieții întregii populații rurale şi, în special, a tinerilor şi a persoanelor în vârstă şi vulnerabile.

Obiective: Programul 4.3 are scopul de a obține următoarele rezultate până în anul 2020:

- (4.3.1) Îmbunătățirea accesului populației rurale la infrastructură de apă curentă şi canalizare, drumuri comunale, infrastructură educațională (grădinițe, instituții educaționale de nivel secundar şi şcoli profesionale cu profil agricol), infrastructură socială (creşe şi after-school), precum şi protecția patrimoniului cultural: Populația rurală cu acces la servicii/infrastructură îmbunătățită să crească până la 2,5 mil. de la 2.0 mil. (nivel de referință).

46

Descriere: Acest program include măsuri care susțin investițiile în infrastructura şi serviciile de bază necesare pentru o dezvoltare economică şi socială sustenabilă a zonelor rurale. Acest program este important pentru consolidarea atractivității satelor, atragerea investițiilor viitoare şi asigurarea unor condiții de viață adecvate în comunitățile rurale.

Factori de succes: Investițiile în infrastructura şi serviciile de bază sunt esențiale pentru a atrage generațiile tinere şi pentru a consolida nivelul de trai în zonele rurale. Cu toate acestea, multe dintre măsurile necesare depăşesc jurisdicția Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, astfel că acțiunile ar trebui să fie coordonate cu alte ministere relevante, precum Ministerul Muncii, Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării Regionale, etc. Aşadar, o cooperare inter-sectorială bună cu toate entitățile publice care sunt co-interesate direct în dezvoltarea spațiului rural este necesară pentru a spori eficiența investițiilor.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele şi țintele relaționate măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(4.3.1) Îmbunătăţirea accesului populaţiei rurale la infrastructura de apă curentă și canalizare, infrastructura de drumuri comunale și infrastructura IT de bandă largă

1 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii la scară mică (SM 7.2)

2 - Investiții asociate cu protecția patrimoniului cultural (SM 7.6)

Programul 4.4: Încurajarea implicării comunităţii locale în dezvoltarea rurală

Argument: Spațiul rural al României se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv accesul la servicii, infrastructură şi oportunități locale. Aceste provocări au generat decalaje majore între zonele rurale şi urbane, migrația tinerilor şi lipsa de atractivitate a satelor în general.

Încurajarea implicării comunității în dezvoltarea locală este un pas major în acoperirea acestor decalaje. Locuitorii din zonele rurale pot contribui în mod semnificativ la bunăstarea spațiului în care locuiesc. Cu toate acestea, activarea acestui potențial endogen al zonelor rurale ar trebui să fie însoțită de măsuri specifice care ar trebui să susțină definirea intereselor şi priorităților locale.

Prin propriile sale particularități, abordarea LEADER permite implicarea comunităților locale în dezvoltarea teritoriilor rurale într-o manieră bine echilibrată. Activitățile GAL şi FLAG joacă un rol major în susținerea unei dezvoltări dinamice a zonelor rurale, inclusiv a zonelor piscicole, în baza unei strategii locale coerente, ce reflectă nevoile comunității locale.


- (4.4.1) Creşterea numărului de procese participative de planificare a dezvoltării rurale şi a numărului de proiecte finanțate în cadrul acestor procese: Populația acoperită de grupuri locale de acțiune funcționale să crească până la 9,61 milioane de la 9.78 milioane (nivel de referință) și numărul de locuri de muncă create în cadrul proiectelor susținute (LEADER) să crească până la 2055 de la 0 (nivel de referință).

- (4.4.2) Creşterea implicării comunității locale în dezvoltarea zonelor care depind de pescuit şi acvacultură:: Nr. de locuri de muncă create prin FLAG-uri să crească până la 175.

47

Descriere: Scopul Programului 4.4 este de a se folosi de potențialul endogen al teritoriilor locale pentru a susține o dezvoltare bine echilibrată. Programul include măsuri pentru susținerea parteneriatului între diferiți actori publici şi privați prin activități precum animarea (mobilizarea părților interesate), sesiuni de instruire şi cursuri. Pe de altă parte, programul include şi măsuri de susținere a implementării strategiilor dedicate dezvoltării locale.

Factori de succes: Încurajarea proceselor participative care au loc la nivel local depinde în mare parte de creşterea conştientizării populațiilor rurale şi de implementarea unor măsuri active de dezvoltare a activităţii de grup. Este aşadar nevoie de eforturi sporite pentru informarea populaţiei rurale, interconectarea diverşilor actori din spaţiul rural şi de acţiuni constante de instruire, formare şi dezvoltare de capacitate instituţională.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele şi țintele relaționate măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

(4.4.1) Creșterea numărului de procese participative de planificare a dezvoltării rurale și a numărului de proiecte finanţate în cadrul acestor procese

1 – Sprijin pregătitor (SM 19.1)

2 - Sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (SM 19.2)

3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală (SM 19.3)

4 - Susținere pentru costurile de funcționare și animare (SM 19.4)

(4.4.2) Creșterea implicării comunităţii locale în dezvoltarea zonelor care depind de pescuit și acvacultură

1 - Sprijin pregătitor (Articolul 62.1.a)

2 - Implementarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității (inclusiv costurile de funcționare și animare) (Articolul 63)

3 - Activități de cooperare (Articolul 64)

48

Obiectivul Strategic 5: Îmbunătăţirea cadrului instituţional

Prin mandatul său, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este una dintre instituţiile publice cele mai importante pentru îndeplinirea creşterii economice a României şi pentru atingerea ţintei de integrare în Uniunea Europeană. Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014-2020), Ministerul gestionează unul dintre programele de dezvoltare cele mai importante ca buget. Prin cei doi piloni PAC, MADR a supervizat cei 14 miliarde de programe de investiţii şi plăţi directe pentru fermieri şi locuitorii spaţiului rural în perioada 2007-2013. Pentru ciclul curent de programare, sprijinul finanțat de UE a crescut la aproximativ 19 miliarde de euro. Beneficiarii direcți şi indirecți reprezintă mai mult de 50% din populația României (fără toți consumatorii de alimente). În acest sens, MADR trebuie să întrunească standarde înalte de răspundere şi capacitate instituțională.

Reforma instituţională – urmărirea unei căi clare şi predictibile care să fie aliniată cu viziunea sectorială şi obiectivele strategice – ar trebui să fie cel puţin la fel de importantă ca definirea adecvată a obiectivelor şi priorităţilor sectoriale sau ţintirea adecvată a măsurilor. În viitor, România are nevoie de o administraţie agricolă suplă, bazată pe cunoaştere şi informaţii, axată pe sprijinirea sectorului agricol din România pentru a face faţă puternicelor stimulente de piaţă pentru a fi atât productiv, cât şi sustenabil din punct de vedere al mediului. Acest obiectiv poate fi realizat printr-un leadership puternic pentru urmărirea obiectivelor sectoriale, pentru a asigura managementul eficient al politicilor şi programelor şi pentru a furniza servicii mai bune fermierilor şi locuitorilor din zonelor rurale.

Prioritățile determinate de aceste provocări instituționale se referă la: (i) optimizarea procesului de formulare şi coordonare, inclusiv inter-sectorială, a politicilor publice/a strategiilor; (ii) consolidarea instituțională şi facilitarea fluxului de resurse, de informaţii şi de date în cadrul întregii administraţii ADR; (iii) eficientizarea informării şi consilierii pentru fermieri şi organizații interesate de sectorul agricol; iv) utilizarea efectivă şi eficientă resurselor financiare interne (naționale) şi externe (UE şi internaționale) pentru sectorul agricol şi pentru dezvoltarea administrației ADR.

Acest obiectiv strategic se bazează pe Programul 5.1, care îşi propune să creeze o administrație ADR bine structurată, bazată pe cunoaştere şi informații pentru: (i) a-şi îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune pentru formularea cadrului de politici al ADR) şi (ii) a livra politici de sector şi servicii mai eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit). Programul sprijină măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative de management şi implementare a politicilor sectoriale cu scopul de a obține o performanță funcțională mai bună a ministerului şi a structurilor subordonate sau coordonate. Printre acestea se numără (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor şi mecanismelor funcționale pentru stabilirea strategiei ADR a României şi pentru implementarea PSI; (ii) rezolvarea deficienţelor referitoare la capacitățile umane; (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul deficitar la datele şi informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de evaluare a performanței pentru sector şi personal; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte agenții guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului ADR (de exemplu, cadastru, fiscalizare, cercetare şi dezvoltare, educație, protecție socială); (vi) o transparență mai mare şi implicarea actorilor interesați în procesul de gestionare a politicilor publice.

49

Structura Obiectivului Strategic 5 include un (1) Program şi optsprezece (18) Măsuri corespunzătoare rezultatelor aşteptate.

50

Obiectivul Strategic 5:Îmbunătăţirea cadrului instituţional

Programul 5.1: Îmbunătăţirea capacităţii administrative de management & implementare a politicii sectoriale

Măsuri ale Programului 5.1M5.1.1.1 Revizuirea responsabilităţilor organizaţionale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătăţită a strategiei și o implementare ușoară a PSIM5.1.1.2 Dezvoltarea infrastructurii ITM5.1.1.3 Instruirea profesională, învăţarea și expertiza personalului specializat al ministeruluiM5.1.1.4 Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizaţionale M5.1.1.5 Sistem de evaluare a performanţei pentru sectorul și administraţia ADR M5.1.1.6 Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea completă a fondurilor interne și externe alocate M5.1.1.7 Transparenţă în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal M5.1.1.8 Informarea fermierilor și a beneficiarilor de politici publice despre Programele dedicate sectorului ADR M5.1.2.1 Operaţionalizarea analizelor de impact ale politicilor publice ADR și a buclelor de feedback ale elaborării de politiciM5.1.2.2 Consultarea cu cetăţenii și părţile interesate implicate în sectorul ADR, pentru formularea și publicarea de politici publiceM5.1.2.3 Colectarea și diseminarea datelor contabile pentru calculul veniturilor și analiza economică a loturilor agricole standardizate în baza PACM5.1.2.4 Asistenţă tehnică POPAM M5.1.3.1 Colectare date (Articolul 77)M5.1.3.2 Control și implementare (Articolul 76 litera e)M5.1.3.3 Integrarea supravegherii maritime (Articolul 80 alineatul (1) liera (a))M5.1.4.1 Dezvoltarea capacităţii de analiză, audit, control și managementul riscului M5.1.4.2 Atragerea și utilizarea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacităţii administrative și instituţionaleM5.1.4.3 Funcţionarea eficientă şi eficace a serviciilor furnizate de minister prin propriile structuri şi prin agenţiile coordonate




Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor şi îndeplinirea obiectivelor şi a impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 3.481.355 (000 Lei)


Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic

TOTAL,000 Lei


2017 2018 2019 2020

P 5.1. Îmbunătăţirea capacităţii administrative de management și implementare a politicii sectoriale

3.481.355 845.525 871.376 878.645 885.809

TOTAL OS5 3.481.355 845.525 871.376 878.645 885.809

51

Creșterea gradului de încredere în instituţia și acţiunile MADR: Țintă 2030: 75%; Țintă 2020: 70%

Rata de absorbţie a fondurilor dedicate sectorului de agricultură și dezvoltare rurală prin PAC - Țintă 2030: 90% Țintă 2020: 50%

Rată de conformare a bugetului de Stat: Diferenţa dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul final la 31 decembrie, anul curent: Țintă 2030: 0,1% ; Țintă 2020: 1,0%Diferenţa dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuţia bugetară la 31 decembrie: Țintă 2030: 0,50%; Țintă 2020: 1,00%

Impacturi

(5.1.1) Îmbunătăţirea stabilităţii structurale și funcţionale a MADR și a instituţiilor sale subordonate: Numărul de schimbări anuale în structura funcțională de până la maxim 1 de la maxim 2/an (nivel de referință) și Indicele procentual de angajați din sectorul public, care sunt efectiv angajați în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul agricol (nivel de referință = 2014) păstrare la 0,93 la sută (nivel de referință)(5.1.2) Eficientizarea proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în sectorul ADR: Penalități plătite către FEADR și FEGA, raportat la plățile efective din anul anterior de maxim 0,00001 la sută față de 5,82 la sută/2,7 la sută (nivel de referință); Numărul de schimbări la nivel de capitol și cel de rectificări negative ale bugetului de Stat de până la 20/an de la 30/an (nivel de referință)(5.1.3) Sprijinirea implementării Politicii Comune pentru Pescuit și a Politicii Maritime Integrate: Creșterea procentului de îndeplinire a solicitărilor de date la nivel procentual 100; Numărul de încălcări grave detectate - 0; Debarcări care au făcut obiectul controlului fizic - 15 (5.1.4) Creșterea eficienţei utilizării bugetului operaţional al MADR: Cota de cheltuieli de management din bugetul anual total al MADR de până la 14,70 la sută de la 14,48 la sută (nivel de referință); Cheltuielile de management per angajat al MADR până la 77,500 Lei/pers. de la 74,.818 Lei/persoană (nivel de referință)


Programul 5.1: Îmbunătăţirea capacităţii administrative de management și implementare a politicii sectoriale

Argument: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este autoritatea publică centrală responsabilă cu elaborarea şi implementarea strategiilor naționale sectoriale în agricultură, producție alimentară şi dezvoltare rurală. Având în vedere că sectorul beneficiază de resurse importante din PAC, este o prioritate pentru MADR să-şi utilizeze resursele naționale pentru modernizarea administrației şi pentru a creşte eficiența şi eficacitatea cu care acesta oferă politici şi servicii pentru agricultori şi alți beneficiari.

Azi 3,6 milioane de fermieri şi familiile acestora, respectiv, peste 50% din populația din România, beneficiază în mod direct şi indirect de politicile agricole şi acțiunile ministerului. Creşterea încrederii în instituțiile şi acțiunile ADR este astfel esențială. Aceasta se aplică în principal următoarelor funcții specifice: i) de strategie/formulare de politici în domeniul agricol şi dezvoltare rurală; ii) de reglementare şi realizare a cadrului juridic din sectorul ADR; iii) de administrare a proprietății publice; iv) de gestionare fondurilor naționale şi europene pentru dezvoltare rurală, agricultură şi pescuit; v) de monitorizare şi control a aplicării şi respectării reglementărilor din domeniu; vi) de autoritate de management pentru programele naționale destinate agriculturii; şi vii) de plată a fondurilor şi resurselor destinate sectorului agricol şi dezvoltării rurale.

Având în vedere toate acestea, România are nevoie de o o administrație ADR suplă, bazată pe cunoaştere şi informații pentru: (i) a-şi îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune pentru formularea cadrului de politici al ADR) şi (ii) a livra politici de sector şi servicii mai eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit).

Domeniile în care se pot realiza progrese în perioada 2017-20 includ: (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor şi mecanismelor funcționale pentru stabilirea strategiei ADR a României şi pentru implementarea PSI; (ii) rezolvarea deficiențelor legate de capacitățile umane (precum lipsa de economişti agricoli implicați în formularea politicilor sau experți IT în MADR care să acopere nevoile legate de managementul datelor); (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul deficient la datele şi informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de evaluare a performanței pentru sector şi personal; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte agenții guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului ADR (de exemplu, cadastru, fiscalizare, cercetare şi dezvoltare, educație, protecție socială).

Misiunea MADR, aceea de a servi mai bine intereselor fermierilor români, a organizațiilor profesionale şi a asociațiilor din sectorul agricol, a cetățenilor în sens larg, este ambițioasă dar poate fi îndeplinită prin măsurile descrise mai jos. Acestea ar necesita o îmbunătățire a performanței ministerului prin schimbări importante care pot fi realizate în perioada de implementare a PSI (şi înafara acesteia), acoperind domenii importante precum: (i) stabilitatea organizațională, (ii) formularea de politici publice, (iii) management eficient al resurselor umane, financiare şi materiale, (iv) planificare strategică şi (v) parteneriate publice şi relații publice.


- (5.1.1) Îmbunătățirea stabilității structurale şi funcționale a MADR şi a instituțiilor sale subordonate: Numărul de schimbări anuale în structura funcțională17 de până la maxim 1 de la maxim 2/an (nivel de referință) și Indexul procentual de angajați din sectorul public care sunt efectiv

17 Schimbare va însemna orice modificare a Deciziei nr. 725/2010 privind recunoaşterea şi funcționarea MADR şi a anumitor structuri subordonate, sau a oricărui regulament care anulează sau înlocuieşte această Decizie (inclusiv actul în sine).

52

angajați în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul agriculturii (nivelul de referință = 2014)18 păstrarea la 0.93 % (nivel de referință).

- (5.1.2) Eficientizarea proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în sectorul ADR: Penalitățile plătite către FEADR şi FEGA, raportat la plățile totale din anul anterior, maxim 0,00001 % de la 5,82%/2,7 % (nivel de referință); Numărul de schimbări la nivel de capitol şi rectificările negative ale bugetului de Stat până la 20/an de la 30/an (nivel de referință).

- (5.1.3) Susținerea implementării Politicii Comune de Pescuit şi a Politicii Maritime Integrate: Procentul de îndeplinire de cereri de date -100; numărul de încălcări serioase detectate -0; debarcările care au făcut obiectul controlului fizic15.

- (5.1.4) Creşterea eficienței utilizării bugetului operațional al MADR: Cota de cheltuieli de management din bugetul anual total al MADR până la 14,70 % de la 14,84 % (nivel de referință); Cheltuieli de management per angajat al MADR până la Lei/persoană 77,055 de la Lei/persoană 74,818 (nivel de referință).

Descriere: Implementarea cu succes a obiectivelor strategice sectoriale necesită o administrație ADR stabilă, funcțională, planificată, transparentă, bine finanțată şi evaluată public. Programul 5.1 susține măsurile orientate către îmbunătățirea capacității administrative de management şi implementare a politicilor sectoriale, cu scopul de a obține o performanță funcțională mai bună a ministerului şi a structurilor coordonate de el sau subordonate lui. Programul constă din două categorii de măsuri: i) măsuri specifice, care susțin un domeniu sau sub-sector anume din cadrul administrației şi au un buget dedicat în timpul perioadei de implementare; şi ii) măsuri suport (soft) care susțin toate domeniile şi funcțiile administrației la nivel orizontal, cer o colaborare intra- şi inter-instituțională permanentă în timpul perioadei de implementare, nu au un buget alocat direct, dar sunt susținute în mod indirect de la bugetul de Stat prin natura activității organizației.

Programul 5.1 este dedicat MADR şi structurilor sale coordonate sau subordonate. Implementarea sa cu succes se va reflecta într-o stabilitate mai mare a administraţiei ADR, în politici publice sectoriale implementate cu succes şi în utilizarea mai extinsă şi mai eficiente a fondurilor bugetare naționale şi europene. Astfel de rezultate vor fi înregistrate dacă beneficiarii şi părțile interesate le cer şi sunt implicați în procesul de implementare.

În acelaşi timp, factorii de decizie şi specialiştii administrației trebuie să desfăşoare acțiuni consecvente, pentru: i) scăderea frecvenței modificărilor de structură funcțională; ii) reducerea fluctuației personalului de specialitate şi a deprofesionalizării; iii) politici publice elaborate coerent în baza unor proceduri bine definite şi informate în mod adecvat de date statistice, analize şi prognoze; iv) utilizarea metodelor participative şi consultative la elaborarea de politici publice; v) facilitarea accesului la informație, informarea şi consultarea beneficiarilor direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) deschidere spre parteneriate şi colaborări locale şi internaționale; vii) informatizarea fluxurilor de date de informatții şi documente; viii) utilizarea eficientă a bugetului administrativ al ministerului; şi ix) procese de monitorizare şi evaluare periodică, de revizuire a implementării măsurilor planului strategic şi publicare a rezultatelor, anual.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt incluse mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele şi țintele relaționate măsurilor sunt indicate în Anexa 3.

18 Numărul total de funcții ocupate în administrația publică este de 1.185.000, după cum menționează Raportul de buget pentru anul 2014; număru total de funcții plătite de la bugetul de Stat şi din subvenții pentru sectorul agricol este de 10.960 (7266 funcții finanțate de la bugetul de Stat şi 3694 funcții finanțate din subvenții şi venituri proprii)/http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2014/RAPORTBUGET2014.pdf

53

(5.1.1) Cu scopul îmbunătăţirii stabilităţii structurale și funcţionale a MADR și a instituţiilor sale subordonate

Măsuri dedicate modernizării instituţionale; creșterii eficienţei; îmbunătăţirii proceselor și procedurilor instituţionale:

1 - Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

2 - Dezvoltarea infrastructurii IT

Măsuri orientate către personalul specializat al administraţiei ADR:

3 - Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

4 - Instruirea profesională, învățarea și expertiza personalului specializat al ministerului

Măsuri orientate către evaluarea performanţei și managementul financiar:

5 - Sistemul de evaluare a performanței pentru sectorul și administrația ADR

6 - Dezvoltarea Programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină a fondurilor interne și externe alocate

Măsuri orientate către transparenţă și acces liber la informaţii de interes public și comunicare/coordonare cu părţile interesate de politica sectorială:

7 - Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

8 - Informarea fermierilor și a beneficiarilor politicilor publice despre Programele dedicate sectorului ADR

(5.1.2) Cu scopul raţionalizării formulării și implementării politicilor în sectorul agro-alimentar

Măsuri orientate către formularea politicilor publice și comunicarea cu părţile interesate:

1 - Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice ADR și a buclelor de feedback ale elaborării de politici

2 - Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul ADR, pentru formularea și publicarea de politici publice

3 - Colectarea și diseminarea datelor contabile pentru calculul veniturilor și analiza economică a loturilor agricole standardizate în baza dezvoltării PAC

4 - Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante

5 - Asistență tehnică (cu excepția rețelei naționale de dezvoltare rurală)

54

6 - Asistență tehnică POPAM

(5.1.3) Cu scopul susţinerii implementării Politicii Comune de Pescuit și a Politicii Maritime Integrate

1 - Colectarea datelor (Articolul 77)

2 - Control și implementare (Articolul 76 litera e)

3 - Supravegherea Maritimă Integrată (SMI) (Articolul 80 alineatul (1) litera (a))

(5.1.4) Cu scopul creșterii eficienţei utilizării bugetului administrativ al MADR

1 - Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

2 - Asigurarea și folosirea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale

3 - Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister prin propriile structuri și prin agențiile coordonate

55

IV.Aranjamente pentru implementarea, monitorizarea i evaluareaș PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituţional trebuie să fie legat de politica centrală a guvernului şi de procesele de planificare financiară. Aşadar, PSI MADR 2017-2020 trebuie să ghideze pregătirea cererii bugetare, care va fi pregătită pentru perioada 2017-2020. Trebuie subliniat faptul că, deşi bugetul conţine previziunile privind bugetul pentru trei ani, acesta oferă totuşi detalii despre activităţi şi cheltuieli numai pentru un an. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, se anticipează că o atenţie mai mare va fi acordată celui de-al doilea şi celui de-al treilea an.

Responsabilitatea: Implementarea planului strategic începe cu aprobarea de către parlament a bugetului de stat. MADR, prin Unitatea sa de Politici Publice şi cu ajutorul unităţilor tehnice, va pregăti planurile operaţionale anuale pentru implementarea PSI. Acestea vor servi drept bază pentru monitorizare. Această activitate este extrem de importantă deoarece permite managementului superior să identifice şi să rezolve din timp potenţialele provocări.

Cadrul de monitorizare şi evaluare: un cadru de monitorizare şi evaluare este stabilit în Anexele 2 şi 3 şi oferă indicatori şi obiective pentru diferite niveluri de planificare (a se vedea tabelul de mai jos). Anexa 1 oferă o prezentare generală a resurselor financiare. În măsura în care este posibil şi pentru a nu împovăra MADR, cadrul de monitorizare PSI a fost proiectat pentru a se integra perfect în Cadrul Comun de Monitorizare şi Evaluare (CCME) care se aplică obligatoriu pentru PNDR 2014-2020.

Colectarea și managementul datelor: Un sistem de Tehnologia Informației (TI) pentru planificare strategică şi evaluarea performanței a fost dezvoltat cu formatul structurii propuse pentru PSI. Aplicația va ilustra funcțiile cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată la SGG şi la MFP şi progresul implementării PSI poate fi vizualizat la toate nivelurile de execuție şi management. Progresul relativ al indicatorilor este văzut de toate părțile interesate şi cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: pentru a lua decizii cu privire la ceea ce trebuie să fie monitorizat şi cu ce frecvenţă, este important ca direcţiile operaţionale ale MADR să nu fie supraîncărcate cu sarcini. De obicei, nivelurile de indicatori de performanţă diferite necesită diferite orizonturi temporare de raportare.

Astfel:

- Indicatorii de intrare şi proces/produs vor fi măsurați lunar sau cel puțin trimestrial

- Indicatorii de output vor fi măsurați trimestrial,

- Indicatorii de rezultat vor fi urmăriți bi-anual.

- Indicatorii de impact vor fi urmăriți anual.

O diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI MADR este prevăzută mai jos.

56

Figura 11. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic Instituțional al MADR

Evaluare: În afară de PNDR şi POPAM, care fac obiectul unor evaluări riguroase ex ante, la mijlocul perioadei şi ex post, MADR nu a dezvoltat încă o abordare formală pentru evaluarea ex post a celorlalte programe şi politici ale sale. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru implementarea modificărilor în modul în care sunt livrate programele şi politicile. Aceste modificări nu vor afecta dramatic planul strategic.

Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MADR îl administrează şi care a fost prezentat în ISP şi, de preferință, să îl sincronizeze cu calendarul de evaluare a PNDR şi POPAM. Această activitate ar putea fi externalizată către aceiaşi evaluatori care vor acoperi PNDR19 şi, astfel, se vor crea sinergii în eforturile de evaluare, beneficiind în acelaşi timp de o viziune holistică asupra rezultatelor politicii în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat o dată la patru ani. În ceilalți ani, MADR va pregăti o actualizare anuală pentru a stabili dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Actualizarea va necesita finalizarea a trei activități:

- compararea rezultatelor efective versus cele planificate ale anului anterior; acestea se vor baza pe țintele stabilite în planurile strategice şi operaționale;

19 Notă: externalizarea evaluării este obligatorie pentru PNDR, în conformitate cu dispozițiile UE aplicabile

57

ANALIZA REZULTATELOR SEMI- ANUALE: INDICATORI DE IEȘIRE, PRODUS ȘI

INTRARE

EVALUARE TRIMESTRIALĂ: INDICATORII DE

PROCES / PRODUS ȘI INDICATORII DE

INTRARE



INTRARE



INTRARE



INTRARE

ANALIZA REZULTATELOR ANUALE: TOȚI INDICATORII

OCT.IULIEAPRILIEIAN.

- efectuarea unei explorări a mediului pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări semnificative ale ipotezelor care stau la baza planului curent (a se vedea Capitolul Contextul şi Provocările); şi

- adăugarea unui an suplimentar la plan.

Anul Stabilirea de ţinte noi

2017 pentru 2021

2018 pentru 2022

2019 pentru 2023

Prin asigurarea faptului că planul continuă să acopere cel puţin trei ani după anul planificării, planul strategic actualizat poate continua să ofere informaţii pentru cererea bugetară anuală care de asemenea necesită o prognoză pe trei ani. De cele mai multe ori, obiectivele strategice şi obiectivele programului nu se schimbă cu excepţia cazului în care are loc un eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exerciţiul de actualizare ar trebui să fie finalizat până în data de 30 mai a fiecărui an, ceea ce asigură timp pentru colectarea şi analiza rezultatelor obţinute în anul anterior.

58

V. Resurse financiare

Viabilitatea Planului strategic 2014-2020 este determinată de existența resurselor de implementarea acțiunilor majore definite pentru fiecare obiectiv specific. MADR se găseşte intr-o poziţie privilegiată: gestionează una din cele mai armonizate, integrate şi substanţiale politici UE, furnizând în acelaşi timp servicii şi sprijin pentru 3,8 milioane de ferme.

Aderarea la UE a adus cu sine oportunităţi financiare enorme pentru sectorul ADR din România. În cadrul ciclului de programare 2007-13, România a avut dreptul să primească aproximativ 14 miliarde de euro de la bugetul UE prin PAC. Spre deosebire de majoritatea statelor membre care au aderat anterior, în care plăţile aferente Pilonului 1 au reprezentat în medie 75-80% din totalul fondurilor alocate prin PAC, în România, la fel ca şi în alte noi state membre, fondurile alocate prin Pilonul 2 au avut cea mai mare pondere, respectiv de 60%. Pentru perioada 2014-20, nivelul fondurilor disponibile prin PAC în România va creşte până la aproape 20 de miliarde de euro. Acest aspect este determinat în principal de majorarea fondurilor alocate prin Pilonul 1, care a făcut obiectul unui program de introducere progresivă cu durata de zece ani, în perioada 2007 - 2016. Faţă de perioada de programare anterioară, se preconizează că alocarea pentru Pilonul 2 (dezvoltare rurală) va fi redusă cu aproximativ 12,5% (1 miliard euro).

Tabelul 6. Alocările financiare PAC în România pentru 2014-2020 (milioane EUR, prețuri constante 2011)

Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total

Pilonul 1, FEGA 1,468 1,684 1,881 1,924 1,924 1,924 1,924 12,729

Pilonul 2, FEADR 1,083 1,061 1,039 1,017 995 975 954 7,124

Total 2,551 2,745 2,920 2,941 2,919 2,899 2,878 19,853

În ciuda anvelopei PAC generoase, asigurarea unei finanţări adecvate a rămas o provocare şi la această dată, din perspectiva urmăririi reformelor instituţionale. De exemplu, anumite zone şi servicii, de competenţa administraţiei de sector sau a altor agenţii guvernamentale relevante - cum ar fi cercetarea agricolă sau cadastrul (ultima sub o agenţie distinctă şi înafara portofoliului MADR) - sunt încă insuficient finanţate. La fel de important este şi faptul că există multe domenii de politici de o importanţă capitală şi cu un impact deosebit asupra agriculturii şi zonelor rurale care nu sunt finanţate prin bugetul MADR (cum ar fi înregistrarea terenurilor în cartea funciară) sau care necesită stabilirea unei complementarităţi eficiente între resursele şi politicile gestionate de către MADR şi cele gestionate de alte agenţii guvernamentale (de exemplu infrastructura din mediul rural, cu un impact semnificativ asupra calităţii vieţii în zonele rurale).

MADR ar beneficia de pe urma unei tranziţii către un buget bazat pe programe, atât din perspectiva domeniilor de politică incluse în PAC şi din afara domeniului de aplicare al acestuia, cât şi pentru urmărirea priorităţilor reformei instituţionale. Aceasta ar fi utilă pentru o mai bună formulare a obiectivelor sectoriale generale, a planurilor de acţiune corespunzătoare şi a resurselor care trebuie alocate.

59

În cele din urmă, România trebuie să identifice în mod clar şi să acorde prioritate, pe fiecare domeniu de politică, echilibrului adecvat între resursele publice şi private care trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului. De exemplu, investiţiile străine directe ar trebui să vină în completarea fondurilor publice ale UE şi a celor naţionale sub aspectul dezvoltării şi modernizării unităţilor de depozitare şi procesare, în vederea creşterii competitivităţii economice a produselor agricole româneşti şi a compensării deficitului actual de pe piaţa internă (dominată de produse exportate caracterizate de valoare adăugată ridicată). Pe termen lung, aceasta ar trebui să conducă la o sporire a valorii adăugate a producţiei şi la o creştere semnificativă a exporturilor de produse agricole pe pieţele UE şi pe cele internaţionale.

O prezentare generală a bugetului ce rezumă obiectivele strategice esențiale şi principalele măsuri este cuprinsă în Anexa 1.

Tabelul de mai jos ilustrează anvelopele financiare pe an necesare pentru operaționalizarea PSI în perioada 2017-2020.

Tabelul 7. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2017-2020 (mii Lei)

Anul 2017 2018 2019 2020 Total

Sume estimate 21,317,942 23,343,971 23,595,599 23,808,456 92,066,969

Resursele financiare au fost clasificate în trei categorii principale: (i) resurse de la bugetul de Stat pentru politici naționale şi cheltuieli administrative, (ii) resurse de la bugetul de Stat pentru co-finanțarea politicilor UE şi (iii) resurse de la bugetul UE. Figura de mai jos arată bugetul PSI pe sursă de finanțare, cu mai mult de trei trimestre acoperite de finanțarea PAC a UE.

Figura 12. Structura bugetului PSI, pe surse de finanțare (%, 2017-2020)

16367945.3644375;

16%7799636.3

500747; 8%

75.698.024 ; 76%

State Budget

Co-financing State Budget

EU Funds Budget

60

Buget de Stat

Co-finanţare de la BS

Buget Fonduri UE

2017 2018 2019 20200

50000001000000015000000200000002500000030000000

Surse de finanțare (MLei)

State Budget State Budget-Cofinancing EU Budget

Resursele de la bugetul de Stat pentru politici naționale includ sumele alocate pentru Ajutorul Național Tranzitoriu (fostele Plăți Naționale Directe Complementare), ajutoare de Stat specifice, majoritatea cheltuielilor relaționate cu funcționarea administrației ADR şi alte cheltuieli neeligibile. Bugetul de Stat alocat pentru co-finanțare include resurse financiare publice dedicate completării suportului UE (pilonul 1 şi 2). Fondurile bugetului UE sunt resursele alocate pentru România din FEGA şi FEADR. Datorită faptului că PSI 2017-2020 acoperă două perioade de programare ale UE, bugetul include credite anuale pentru plată atât pentru PNDR 2007-2013 cât şi 2014-2020 şi POP.

Bugetul pentru anul 2017 şi Strategia Fiscal-bugetară pentru perioada 2016-2018 au fost luate în calcul atunci când s-au planificat alocările de la bugetul de Stat pentru politicile naționale şi co-finanțarea PAC. Plafoanele stabilite au fost luate în calcul atât pentru nivelul de co-finanțare cât şi pentru celelalte tipuri de cheltuieli - clasificate la categoria de buget de Stat pentru politici naționale. Rata de schimb EUR-LEI folosită este aceeaşi ca cea folosită pentru fundamentarea bugetul anului 2016.

PSI se bazează pe cinci obiective strategice şi 13 programe bugetare. Numărul de programe a crescut semnificativ comparativ cu PSI anterior, care a inclus doar două (un ADR şi un program instituțional). În ciuda complexității sale evidente, acest nou PSI arată o consecvență crescută în ceea ce priveşte programele şi facilitează procesul de implementare şi monitorizare.

Figura de mai jos ilustrează eşalonarea resurselor financiare pe obiective strategice. Peste 43 % din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către îndeplinirea obiectivului strategic relaționat cu îmbunătățirea traiului în zonele rurale, în timp ce obiectivul strategic 3, Managementul resurselor naturale, are o alocare de peste 16% din totalul resurselor. Obiectivul strategic 1 acoperă 17% şi obiectivul strategic 2 acoperă aproximativ 25%, în timp ce Obiectivul strategic 5, care se concentrează pe activitățile instituționale, peste 4 procente din totalul resurselor. A se reține că programele ataşate OS2 şi OS4 sunt finanțate aproape în totalitate (peste 86, respectiv 95%) din Politica Agricolă Comună a UE şi Politica Comună privind Pescuitul, în timp ce OS3 şi OS1 folosesc două treimi din fondurile UE şi obiectivul instituțional este finanțat în mare parte din resurse naționale (83%).

61

Bugetul de Stat Co-finanțare de la Bugetul de

Stat

Bugetul UE

Figura 13. Eşalonarea resurselor financiare estimate, în funcție de an şi obiectiv strategic (mii LEI, 2017-2020)

OS 1

OS 2

OS 3

OS 4

OS 5

2017 2018 2019 2020 -

2,000,000

4,000,000

6,000,000

8,000,000

10,000,000

12,000,000

O provocare instituțională importantă este abilitatea de a implementa PSI, inclusiv prin execuția bugetară bazată pe programele definite. Din perspectivă organizațională şi managerială, acest lucru reprezintă principala provocare pentru perioada următoare - tranziția de la 2 programe la 13, precum şi urmărirea execuției lor efective. Execuția bugetară pe programe va aduce modificări importante şi în managementul structurilor MADR, adică al direcției bugetare.

62

Anexa 1.1: Programe bugetare i ș resurse financiare 2017-2020 (mii LEI)

2017 2018 2019 2020TOTAL,

000 RON2017 2018 2019 2020

TOTAL, 000 RON

2017 2018 2019 2020TOTAL,

000 RON2017 2018 2019 2020

P 1.1Valoare de piaţă îmbunătăţită și integrare în lanţul de valoare a producătorilor agroalimentari

15,119,541 3,654,137 3,917,413 3,792,812 3,755,179 4,126,269 881,065 1,152,503 1,071,427 1,021,275 630,126 199,102 158,474 142,320 130,230 10,417,748 2,573,970 2,661,037 2,579,066 2,603,674

P 1.2 Profesionalizarea fermierului prin transferul de cunoștinţe, educaţie și creare de abilităţi/competenţe necesare

211,390 47,053 54,318 54,799 55,220 - - - - - 31,716 7,060 8,150 8,222 8,285 179,674 39,993 46,169 46,577 46,935

P 1.3 Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și piscicultură

406,730 101,429 111,474 96,623 97,205 114,474 36,376 36,376 20,861 20,861 29,226 6,505 7,510 7,576 7,634 263,031 58,547 67,588 68,186 68,709

P 1.4

Sprijin pentru transferul de cunoștinţe în domeniul pescuitului

66,813 14,872 17,168 17,320 17,453 - - - - - 16,703 3,718 4,292 4,330 4,363 50,110 11,154 12,876 12,990 13,090

P 1.5 Integrare optimizată pe piaţă şi în lanţul valoric a producţiei de peşte

45,815 10,198 11,773 11,877 11,968 - - - - - 10,810 2,406 2,778 2,802 2,824 35,005 7,792 8,995 9,074 9,144

15,850,289 3,827,688 4,112,146 3,973,431 3,937,024 4,240,743 917,441 1,188,879 1,092,288 1,042,136 718,581 218,791 181,203 165,250 153,336 10,945,567 2,691,457 2,796,665 2,715,893 2,741,552 P 2.1 Consolidarea, restructurarea şi modernizarea exploataţiilor

agricole 12,469,357 2,927,369 3,107,028 3,196,315 3,238,646 - - - - - 621,388 138,313 159,671 161,084 162,320 11,847,969 2,789,055 2,947,357 3,035,231 3,076,326

P 2.2 Încurajarea transferului între generaţii în agricultură 10,094,379 2,405,855 2,494,947 2,578,244 2,615,333 260,000 65,000 65,000 65,000 65,000 132,338 29,457 34,005 34,306 34,570 9,702,041 2,311,398 2,395,942 2,478,938 2,515,763

P 2.3 Crearea, consolidarea şi modernizarea fermelor de acvacultură 48,872 10,878 12,558 12,669 12,766 - - - - - 9,774 2,176 2,512 2,534 2,553 39,097 8,703 10,046 10,135 10,213

22,612,608 5,344,102 5,614,533 5,787,228 5,866,745 260,000 65,000 65,000 65,000 65,000 763,501 169,946 196,188 197,924 199,443 21,589,107 5,109,156 5,353,345 5,524,304 5,602,302 P 3.1 Gestionarea principalelor resurse naturale în agricultură 14,156,432 2,899,084 3,510,898 3,789,610 3,956,840 4,053,403 645,250 915,569 1,171,649 1,320,935 1,678,797 378,703 430,650 434,129 435,316 8,424,232 1,875,132 2,164,679 2,183,831 2,200,589 P 3.2 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creșterea eficienţei

de utilizare a resurselor de energie 279,000 74,000 68,000 68,000 69,000 - - - - - 63,933 17,733 15,600 15,200 15,400 215,067 56,267 52,400 52,800 53,600

P 3.3 Gestionarea riscurilor în agricultură şi în acvacultură 722,404 196,129 216,582 154,255 155,439 42,453 21,227 21,227 - - 89,257 19,867 22,935 23,138 23,316 590,694 155,035 172,420 131,117 132,123 P 3.4 Gestionarea resurselor naturale în domeniul pescuitului și

acvaculturii 371,908 21,801 25,167 25,390 25,585 - - - - - 25,081 5,583 6,445 6,502 6,552 72,862 16,218 18,723 18,888 19,033

15,529,744 3,191,015 3,820,647 4,037,254 4,206,864 4,095,856 666,477 936,796 1,171,649 1,320,935 1,857,068 421,886 475,630 478,969 480,583 9,302,855 2,102,652 2,408,222 2,386,636 2,405,345 P 4.1 Sprijin direct pentru creșterea veniturilor agricultorilor 13,157,798 3,365,564 3,298,738 3,279,324 3,214,172 4,981,125 1,393,695 1,294,752 1,195,810 1,096,868 - - - - - 8,176,672 1,971,869 2,003,985 2,083,513 2,117,304

P 4.2 Diversificarea activităţilor economice non-agricole în zonele rurale, inclusiv în zonele de pescuit

20,183,811 5,352,224 6,178,686 6,233,352 6,281,184 - - - - - 3,654,440 813,434 939,040 947,348 954,618 20,391,005 4,538,790 5,239,646 5,286,003 5,326,567

P 4.3 Accesul populaţiei rurale la infrastructura de bază (apă, apă uzată, drumuri), infrastructurile educaţionale (grădiniţe, instituţii educaţionale de nivel secundar și școli profesionale cu profil agricol) și infrastructura socială (creșe și after school)

3,861,634 859,553 992,280 1,001,060 1,008,741 - - - - - 587,101 130,682 150,861 152,195 153,363 3,274,533 728,871 841,420 848,864 855,378

P 4.4 Încurajarea implicării comunităţii locale în dezvoltarea rurală 2,035,666 453,114 523,082 527,710 531,759 - - - - - 225,110 50,107 57,844 58,356 58,803 1,810,556 403,008 465,238 469,354 472,956

39,238,909 10,030,455 10,992,786 11,041,445 11,035,858 4,981,125 1,393,695 1,294,752 1,195,810 1,096,868 4,466,651 994,222 1,147,745 1,157,899 1,166,785 33,652,767 7,642,538 8,550,289 8,687,735 8,772,205 P 5.1. Îmbunătăţirea capacităţii administrative de management &

implementare a politicii sectoriale 3,481,355 845,525 871,376 878,645 885,809 2,790,221 691,686 693,783 699,481 705,270 110,363 24,566 28,359 28,610 28,829 580,771 129,273 149,234 150,554 151,710

3,481,355 845,525 871,376 878,645 885,809 2,790,221 691,686 693,783 699,481 705,270 110,363 24,566 28,359 28,610 28,829 580,771 129,273 149,234 150,554 151,710

TOTAL SO4

TOTAL SO5

TOTAL SO1

TOTAL SO2

TOTAL SO3

Budgetul Programelor

Total Valoare/ani ,000 RON

Surse de finanţare/valoare anuală ,000 RONTOTAL

,000 RON

63

64

Anexa 1.2: Programe bugetare, costul măsurilor i resurse financiare pentru perioada 2017-2020 (mii LEI)ș2017 2018 2019 2020 TOTAL 2017 2018 2019 2020 TOTAL 2017 2018 2019 2020 TOTAL 2017 2018 2019 2020

SO 1CREȘTEREA COTEI DE CONSUM AGRO-ALIMENTAR ACOPERITĂ DIN PRODUCȚIA NAȚIONALĂ ȘI RECÂȘTIGAREA POZIȚIEI ROMÂNIEI CA EXPORTATOR NET DE PRODUSE AGRO-ALIMENTARE

15,737,661 3,802,619 4,083,205 3,944,234 3,907,603 4,240,743 917,441 1,188,879 1,092,288 1,042,136 691,067 212,667 174,133 158,118 146,149 10,860,452 2,672,511 2,774,794 2,693,829 2,719,318

P 1.1Valoare de piaţă îmbunătăţită și integrare în lanţul de valoare a producătorilor agroalimentari 15,119,541 3,654,137 3,917,413 3,792,812 3,755,179 4,126,269 881,065 1,152,503 1,071,427 1,021,275 630,126 199,102 158,474 142,320 130,230 10,417,748 2,573,970 2,661,037 2,579,066 2,603,674

SpO 1.1.1 Îmbunătăţirea comercializării produselor agricole 13,471,950 3,287,403 3,494,050 3,365,704 3,324,793 4,126,269 881,065 1,152,503 1,071,427 1,021,275 378,035 142,990 93,697 76,970 64,378 9,022,248 2,263,349 2,302,451 2,217,307 2,239,140

... Calitate, Nutriţie, Siguranţă alimentarăM 1.1.1.1 Restructurarea şi reconversia podgoriilor 483,137 204,077 214,312 28,480 36,268 66,750 8,900 17,800 17,800 22,250 76,763 25,365 26,700 10,680 14,018 339,624 169,812 169,812 - -

M 1.1.1.2 Programele „Lapte în şcoli” şi „Fructe în şcoli” 546,233 173,971 124,087 124,087 124,087 - - - - - 238,890 97,135 47,252 47,252 47,252 307,343 76,836 76,836 76,836 76,836

M 1.1.1.3 Programul Național Apicol (2017-19) 95,719 31,906 31,907 31,907 - - - - - - 47,860 15,953 15,953 15,953 - 47,860 15,953 15,953 15,953 -

M 1.1.1.4 Ajutor de stat pentru acoperirea costurilor relaționate cu introducerea şi întreținerea registrului genealogic şi determinarea calității genetice a raselor de animale

173,706 49,618 59,563 64,525 228,307 49,618 54,602 59,563 64,525 - - - - - - - - - -

M 1.1.1.5 Scheme de calitate - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 1.1.1.6 Scheme de calitate M3 (PNDR 2014-20) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 1.1.1.7 Gestionarea dăunătorilor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 1.1.1.8 Siguranța alimentară şi introducerea produselor de protecție a plantelor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - M 1.1.1.9 Suport crescătorilor de animale pentru colectarea carcaselor

158,665 44,500 54,602 59,563 - 158,665 44,500 54,602 59,563 - - - - - - - - - - -

M 1.1.1.10 Ajutor de minimis pentru achiziția de juninci (rase de lapte şi de carne), vite (rase de lapte şi carne) şi tauri (rase de carne)

1,070,047 229,047 307,000 267,000 267,000 1,070,047 229,047 307,000 267,000 267,000 - - - - - - - - - -

... Managementul stocurilor, preţuri de vânzare și cumpărare M 1.1.1.11 Ajutor pentru depozitare privată

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 1.1.1.12 Ajutor de stat pentru combustibilul folosit în agricultură 2,602,500 549,000 718,500 667,500 667,500 2,602,500 549,000 718,500 667,500 667,500 - - - - - - - - - - ... Acces la pieţe, Promovare

M 1.1.1.13 Informare şi promovare a produselor agricole pe piețele interne şi țări terțe 46,263 6,926 9,077 13,239 17,021 - - - - - 2,622 1,888 734 - - 43,641 5,038 8,343 13,239 17,021

M 1.1.1.14 Restituiri la export (Regulament UE) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 1.1.1.15 Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizații de producători în sectorul legume şi fructe

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 1.1.1.16 Înființarea grupurilor şi organizaților de producători (M9) 119,009 26,490 30,580 30,851 31,088 - - - - - 11,901 2,649 3,058 3,085 3,109 107,108 23,841 27,522 27,766 27,979

M 1.1.1.17 Suport pentru cooperarea pe orizontală şi pe verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (SM16) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 1.1.1.18 Sprijin cuplat pentru sectorul vegetal (soia, lucernă, mazăre, fasole, cânepă, sfeclă de zahăr, hamei, orez, fructe şi legume în scopuri industriale) şi sectorul animal (bovine pentru lapte, vite, tauri, vite pentru carne, oi şi capre, viermi de mătase)

8,176,672 1,971,869 2,003,985 2,083,513 2,117,304 - - - - - - 8,176,672 1,971,869 2,003,985 2,083,513 2,117,304

SpO 1.1.2 Creșterea prelucrării producţiei agricole domestice 1,647,591 366,734 423,363 427,108 430,386 - - - - - 252,091 56,112 64,777 65,350 65,852 1,395,500 310,621 358,586 361,758 364,534

... Investiţii în modernizarea infrastructurii de prelucrare și depozitareM 1.1.2.1 Sprijin pentru investiții în prelucrare/comercializarea şi/sau dezvoltarea

produselor agricole (SM 4.2) 1,647,591 366,734 423,363 427,108 430,386 - - - - - 252,091 56,112 64,777 65,350 65,852 1,395,500 310,621 358,586 361,758 364,534

M 1.1.2.2 Instrument financiar de împrumut cu împărțirea riscurilor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - M 1.1.2.3 Sprijin pentru fermele de familie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

P 1.2 Profesionalizarea fermierului prin transferul de cunoștinţe, educaţie și creare de abilităţi/competenţe necesare 211,390 47,053 54,318 54,799 55,220 - - - - - 31,716 7,060 8,150 8,222 8,285 179,674 39,993 46,169 46,577 46,935

- - - SpO 1.2.1 Îmbunătăţirea calităţii sistemului de educaţie continuă și formare

profesională - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 1.2.1.1 Sprijin pentru acțiuni de formare profesională şi achiziții de competențe - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 1.2.1.2 Rețea națională rurală - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - SpO 1.2.2 Îmbunătăţirea calităţii sistemului consultativ și de consiliere agricol 211,390 47,053 54,318 54,799 55,220 - - - - - 31,716 7,060 8,150 8,222 8,285 179,674 39,993 46,169 46,577 46,935

M.1.2.2.1 Servicii de consiliere şi consultanță pentru agricultori, tineri agricultori, micro-întreprinderi şi întreprinderi mici, în zonele rurale 211,390 47,053 54,318 54,799 55,220 - - - - - 31,716 7,060 8,150 8,222 8,285 179,674 39,993 46,169 46,577 46,935

M.1.2.2.2 Servicii de consultanță publ ică pentru informarea şi instruirea profesională a fermierilor

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M.1.2.2.3 Dezvoltarea şi consolidarea sistemului de training şi consultanță în domeniul fitosanitar

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

P 1.3 Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și piscicultură 406,730 101,429 111,474 96,623 97,205 114,474 36,376 36,376 20,861 20,861 29,226 6,505 7,510 7,576 7,634 263,031 58,547 67,588 68,186 68,709

- - - SpO 1.3.1 Creșterea aportului CDITT în producţia agro-alimentară 406,730 101,429 111,474 96,623 97,205 114,474 36,376 36,376 20,861 20,861 29,226 6,505 7,510 7,576 7,634 263,031 58,547 67,588 68,186 68,709

M 1.3.1.1 Planul sectorial pentru cercetare al MADR (2015-18) 31,030 15,515 15,515 - - 31,030 15,515 15,515 - - - - - - - - - - - - M 1.3.1.2 Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale (GO),

pentru dezvoltarea proiectelor-pilot şi a noilor produse (SM 16.1) 92,619 20,616 23,799 24,010 24,194 - - - - - 9,262 2,062 2,380 2,401 2,419 83,357 18,554 21,419 21,609 21,775

M 1.3.1.3 Sprijin pentru activităţile demonstrative şi acţiunile de informare (Submăsura 1.2)

199,638 44,437 51,299 51,752 52,150 - - - - - 19,964 4,444 5,130 5,175 5,215 179,674 39,993 46,169 46,577 46,935

M 1.3.1.4 Alte cheltuieli pentru cercetări în agricultură (funcţionarea Academiei de Științe Agricole şi Silvice)

83,444 20,861 20,861 20,861 20,861 83,444 20,861 20,861 20,861 20,861 - - - - - - - - - -

SpO 1.3.2 Intensificarea pătrunderii CDITT în domeniul pescăriilor și acvaculturii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 1.3.2.1 Inovare (Articolul 26 şi articolul 44 paragraful (3)) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - M 1.3.2.2 Inovare (Articolul 47) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

P 1.4 Sprijin pentru transferul de cunoștinţe în domeniul pescuitului 66,813 14,872 17,168 17,320 17,453 - - - - - 16,703 3,718 4,292 4,330 4,363 50,110 11,154 12,876 12,990 13,090

- - - SpO 1.4.1 Calitate îmbunătăţită a sistemului de consiliere și consultanţă în

domeniul pescăriilor și acvaculturii 66,813 14,872 17,168 17,320 17,453 - - - - - 16,703 3,718 4,292 4,330 4,363 50,110 11,154 12,876 12,990 13,090

M 1.4.1.1 Pescuit în apele interioare (Articolul 27 Servicii de consultanţă [+ articolul 44 paragraful (3)]

33,406 7,436 8,584 8,660 8,726 - - - - - 8,352 1,859 2,146 2,165 2,182 25,055 5,577 6,438 6,495 6,545

M 1.4.1.2 Servicii de management, înlocuire şi de consultanţă pentru fermele de acvacultură (Articolul 49)

33,406 7,436 8,584 8,660 8,726 - - - - - 8,352 1,859 2,146 2,165 2,182 25,055 5,577 6,438 6,495 6,545

P 1.5 Integrare optimizată pe piaţă şi în lanţul valoric a producţiei de peşte 45,815 10,198 11,773 11,877 11,968 - - - - - 10,810 2,406 2,778 2,802 2,824 35,005 7,792 8,995 9,074 9,144

- - - SpO 1.5.1 Creșterea gradului de procesare și comercializare a producţiei de pește 45,815 10,198 11,773 11,877 11,968 - - - - - 10,810 2,406 2,778 2,802 2,824 35,005 7,792 8,995 9,074 9,144

M 1.5.1.1 Valoare adăugată, calitatea produselor şi utilizarea capturilor nedorite (Articolul 42 şi articolul 44 paragraful (1) litera (e))

10,810 2,406 2,778 2,802 2,824 - - - - - 2,702 602 694 701 706 8,107 1,805 2,083 2,102 2,118

M 1.5.1.2 Planuri de producţie şi marketing (Articolul 66) 10,810 2,406 2,778 2,802 2,824 - - - - - 2,702 602 694 701 706 8,107 1,805 2,083 2,102 2,118 M 1.5.1.3 Ajutor pentru depozitare (Articolul 67) 2,575 573 662 668 673 - - - - - - - - - - 2,575 573 662 668 673 M 1.5.1.4 Măsuri de marketing (Articolul 68) 10,810 2,406 2,778 2,802 2,824 - - - - - 2,702 602 694 701 706 8,107 1,805 2,083 2,102 2,118 M 1.5.1.5 Procesarea produselor de pescărie şi din acvacultură (Articolul 69) 10,810 2,406 2,778 2,802 2,824 - - - - - 2,702 602 694 701 706 8,107 1,805 2,083 2,102 2,118

Buget fonduri EU ,000 RONValoare/ani ,000 RONValoare ,000

RON

Co-finanţare buget stat ,000 RON Buget stat ,000 RON

Obiectiv Strategic / Program / Obiectiv program / Măsură

65

2017 2018 2019 2020 TOTAL 2017 2018 2019 2020 TOTAL 2017 2018 2019 2020 TOTAL 2017 2018 2019 2020

SO 2

ACCELERAREA TRANZIȚIEI STRUCTURALE CĂTRE O AGRICULTURĂ VIABILĂ DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC (MEDIE ȘI MARE), CU ALINIERE SIMULTANĂ LA TENDINȚELE DEMOGRAFICE ȘI CU ASIGURAREA UNEI ETAPIZĂRI ECHITABILE DIN EXCEDENTUL MUNCII AGRICOLE

22,612,608

5,344,102 5,614,533 5,787,228 5,866,745 260,000 65,000 65,000 65,000 65,000 763,501 169,946 196,188 197,924 199,443 21,589,107 5,109,156 5,353,345 5,524,304 5,602,302

P 2.1 Consolidarea, restructurarea şi modernizarea exploataţiilor agricole 12,469,357 2,927,369 3,107,028 3,196,315 3,238,646 - - - - - 621,388 138,313 159,671 161,084 162,320 11,847,969 2,789,055 2,947,357 3,035,231 3,076,326

SpO 2.1.1 Creșterea cotei de exploataţii agricole consolidate/restructurate/modernizate, atât în ceea ce privește suprafaţa agricolă folosită, cât și dimensiunea economică

12,469,357 2,927,369 3,107,028 3,196,315 3,238,646 - - - - - 621,388 138,313 159,671 161,084 162,320 11,847,969 2,789,055 2,947,357 3,035,231 3,076,326

M 2.1.1.1 Plata redistributivă 8,176,672 1,971,869 2,003,985 2,083,513 2,117,304 - - - - - - 8,176,672 1,971,869 2,003,985 2,083,513 2,117,304

M 2.1.1.2 Investiţii în exploataţii agricole (Submăsura 4.1) 3,536,413 787,162 908,712 916,752 923,787 - - - - - 507,764 113,022 130,474 131,629 132,639 3,028,648 674,140 778,237 785,123 791,148

M 2.1.1.3 Sprijin pentru dezvoltarea micilor ferme (Submăsura 6.3) 756,273 168,337 194,331 196,050 197,555 - - - - - 113,624 25,291 29,197 29,455 29,681 642,649 143,046 165,134 166,595 167,874

P 2.2 Încurajarea transferului între generaţii în agricultură 10,094,379 2,405,855 2,494,947 2,578,244 2,615,333 260,000 65,000 65,000 65,000 65,000 132,338 29,457 34,005 34,306 34,570 9,702,041 2,311,398 2,395,942 2,478,938 2,515,763

SpO 2.2.1 Reducerea vârstei fermierilor activi 10,094,379 2,405,855 2,494,947 2,578,244 2,615,333 260,000 65,000 65,000 65,000 65,000 132,338 29,457 34,005 34,306 34,570 9,702,041 2,311,398 2,395,942 2,478,938 2,515,763

M 2.2.1.1 Sistem de rentă viageră 260,000 65,000 65,000 65,000 65,000 260,000 65,000 65,000 65,000 65,000 - - - - - - - - - - M 2.2.1.2 Plată suplimentară destinată tinerilor fermieri: 8,176,672 1,971,869 2,003,985 2,083,513 2,117,304 - - - - - - 8,176,672 1,971,869 2,003,985 2,083,513 2,117,304

M 2.2.1.3 Ajutor acordat tinerilor fermieri pentru demararea afacerii (Sub-măsura 6.1) (PNDR 2014-20)

1,323,499 294,595 340,085 343,094 345,726 - - - - - 132,338 29,457 34,005 34,306 34,570 1,191,161 265,138 306,079 308,787 311,157

M 2.2.1.4 Sistemul pentru micii fermieri (Pilonul 1 din PAC) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - M 2.2.1.5 Plăţi destinate fermierilor eligibili pentru sistemul dedicat micilor

fermieri care îşi transferă permanent exploataţia către un alt fermier (Submăsura 6.5)

334,207 74,390 85,877 86,637 87,302 - - - - - - - - - - 334,207 74,390 85,877 86,637 87,302

P 2.3 Crearea, consolidarea şi modernizarea fermelor de acvacultură 48,872 10,878 12,558 12,669 12,766 - - - - - 9,774 2,176 2,512 2,534 2,553 39,097 8,703 10,046 10,135 10,213

SpO 2.3.1 Sprijin pentru investiţii productive în acvacultură 48,872 10,878 12,558 12,669 12,766 - - - - - 9,774 2,176 2,512 2,534 2,553 39,097 8,703 10,046 10,135 10,213

M 2.3.1.1Ajutorul pentru investiții în acvacultură (art. 48 alin. (1) literele (a-d) şi (f-h))

24,436 5,439 6,279 6,335 6,383 - - - - - 4,887 1,088 1,256 1,267 1,277 19,549 4,351 5,023 5,068 5,107

M 2.3.1.2

Porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitație si adăposturi - investiții pentru îmbunătățirea infrastructurii porturilor de pescuit şi a centrelor de licitație sau a locurilor de debarcare şi adăposturilor, investiții pentru îmbunătățirea securității pescarilor (Art. 43 alin. (1) şi (3) şi art. 44 alin. (1) litera (f))

24,436 5,439 6,279 6,335 6,383 - - - - - 4,887 1,088 1,256 1,267 1,277 19,549 4,351 5,023 5,068 5,107

Valoare/ani ,000 RON Buget Fonduri UE ,000 RONObiectiv Strategic / Program / program / Măsură Valoare ,000 RON

Co-finanţare Buget de stat ,000 RONBuget de stat ,000 RON

66


SO 3 LIMITAREA AMPRENTEI DE CARBON A SECTORULUI AGRICOL ȘI PROMOVAREA REZISTENȚEI LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN SECTORUL AGRICOL ȘI ZONELE RURALE 15,157,837 3,169,214 3,795,480 4,011,864 4,181,279 4,095,856 666,477 936,796 1,171,649 1,320,935 1,831,988 416,304 469,185 472,467 474,032 9,229,993 2,086,434 2,389,499 2,367,748 2,386,312

P 3.1 Gestionarea principalelor resurse naturale în agricultură 14,156,432 2,899,084 3,510,898 3,789,610 3,956,840 4,053,403 645,250 915,569 1,171,649 1,320,935 1,678,797 378,703 430,650 434,129 435,316 8,424,232 1,875,132 2,164,679 2,183,831 2,200,589

SpO 3.1.1 Îmbunătăţirea modului de utilizare a apei și solului prin modernizarea sistemelor de irigaţie viabile și folosind terenul agricol în conformitate cu practici prietenoase cu mediul

10,125,329 2,001,810 2,475,071 2,744,618 2,903,830 4,053,403 645,250 915,569 1,171,649 1,320,935 1,071,554 243,538 274,613 276,712 276,691 5,000,372 1,113,022 1,284,889 1,296,257 1,306,204

M 3.1.1.1 Plăți de ecologizare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 3.1.1.2 Agricultura organică (M11) (PNDR 2014-20) 703,403 156,569 180,745 182,345 183,744 - - - - - 106,305 23,662 27,316 27,558 27,769 597,098 132,907 153,430 154,787 155,975

M 3.1.1.3 Investițiile în dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi forestiere (Sub-măsura 4.3)(PNDR 2014-2020)

1,995,424 444,157 512,742 517,278 521,247 - - - - - 299,486 66,662 76,956 77,636 78,232 1,695,938 377,495 435,786 439,642 443,015

M 3.1.1.4 Programul Național de Monitorizare a Solului pentru Agricultură şi Silvicultură (OSPA, ICPA)

182,934 45,736 45,733 45,733 45,733 - - - - - 182,934 45,736 45,733 45,733 45,733 - - - - -

M 3.1.1.5OSPA ICPA

4,472 1,001 1,691 1,780 - - - - - - 4,472 1,001 1,691 1,780 - - - - - -

M 3.1.1.6Agromediul şi clima (M10) (PNDR 2014-2020)

3,185,693 709,096 818,591 825,834 832,171 - - - - - 478,357 106,476 122,918 124,005 124,957 2,707,336 602,620 695,674 701,828 707,214

M 3.1.1.7Investiții prin Programul Național de reabilitare a infrastructurii principale de irigare (2016-20)

4,053,403 645,250 915,569 1,171,649 1,320,935 4,053,403 645,250 915,569 1,171,649 1,320,935 - - - - - - - - - -

SpO 3.1.2 Conservarea biodiversităţii 4,031,103 897,275 1,035,827 1,044,991 1,053,010 - - - - - 607,244 135,165 156,036 157,417 158,625 3,423,860 762,110 879,790 887,574 894,385

M 3.1.2.1 Plățile compensatorii în zonele muntoase (SM 13.1) 1,612,441 358,910 414,331 417,997 421,204 - - - - - 242,897 54,066 62,415 62,967 63,450 1,369,544 304,844 351,916 355,030 357,754

M 3.1.2.2 Plățile compensatorii pentru zonele cu constrângeri naturale semnificative (SM 13.2)

1,209,331 269,182 310,748 313,497 315,903 - - - - - 182,173 40,550 46,811 47,225 47,587 1,027,158 228,633 263,937 266,272 268,316

M 3.1.2.3 Plățile compensatorii pentru zonele cu constrângeri specifice (SM 13.3)

1,209,331 269,182 310,748 313,497 315,903 - - - - - 182,173 40,550 46,811 47,225 47,587 1,027,158 228,633 263,937 266,272 268,316

P 3.2 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creșterea eficienţei de utilizare a resurselor de energie

279,000 74,000 68,000 68,000 69,000 - - - - - 63,933 17,733 15,600 15,200 15,400 215,067 56,267 52,400 52,800 53,600

SpO 3.2.1 Eficienţă crescută a utilizării energiei în pescării 279,000 74,000 68,000 68,000 69,000 - - - - - 63,933 17,733 15,600 15,200 15,400 215,067 56,267 52,400 52,800 53,600

M 3.2.1.1 Eficiența energetică şi atenuarea schimbărilor climatice - înlocuire sau modernizare de motoare (pescuitul marin) (art. 41 alin. (2))

140,000 35,000 35,000 35,000 35,000 - - - - - 28,000 7,000 7,000 7,000 7,000 112,000 28,000 28,000 28,000 28,000

M 3.2.1.2 Eficiența energetică şi atenuarea schimbărilor climatice - înlocuire sau modernizare de motoare (canalele interioare de pescuit) (art. 44 alin. (1) litera (d))

61,000 22,000 15,000 12,000 12,000 - - - - - 20,333 7,333 5,000 4,000 4,000 40,667 14,667 10,000 8,000 8,000

M 3.2.1.3 Investiții productive in acvacultură - creşterea eficienței energetice, energie regenerabilă (art. 48 alin. (1) litera (k))

78,000 17,000 18,000 21,000 22,000 - - - - - 15,600 3,400 3,600 4,200 4,400 62,400 13,600 14,400 16,800 17,600

SpO 3.2.2 Încurajarea conservării și sechestrării carbonului în sectorul agricol

720,927 160,470 185,248 186,887 188,322 - - - - - 108,953 24,252 27,996 28,244 28,461 611,974 136,218 157,252 158,643 159,861

M 3.2.2.1 Sprijin pentru împădurire/crearea de zone forestiere (SM 8.1)

370,445 82,457 95,189 96,031 96,768 - - - - - 55,994 12,464 14,388 14,515 14,627 314,452 69,993 80,801 81,516 82,141

M 3.2.2.2 Plățile pentru pădure - acorduri de mediu şi climă (SM 15.1) 350,482 78,013 90,059 90,856 91,553 - - - - - 52,959 11,788 13,608 13,729 13,834 297,523 66,225 76,451 77,127 77,719

P 3.3 Gestionarea riscurilor în agricultură şi în acvacultură 722,404 196,129 216,582 154,255 155,439 42,453 21,227 21,227 - - 89,257 19,867 22,935 23,138 23,316 590,694 155,035 172,420 131,117 132,123

SpO 3.3.1 Majorarea participării fermierilor la instrumentele de management al riscului de mediu în agricultură

722,404 196,129 216,582 154,255 155,439 42,453 21,227 21,227 - - 89,257 19,867 22,935 23,138 23,316 590,694 155,035 172,420 131,117 132,123

M 3.3.1.1 Asigurarea pentru recolta de struguri pentru vin (în cadrul Programului Național de Sprijin)

84,906 42,453 42,453 - - - - - - - - - - - - 84,906 42,453 42,453 - -

M 3.3.1.2 Ajutorul de stat pentru prima de asigurare 42,453 21,227 21,227 - - 42,453 21,227 21,227 - - - - - - - - - - - -

M 3.3.1.3 Fonduri mutuale pentru evenimentele climatice nefavorabile, boli la animale şi plante, infestări cu dăunători şi incidente de mediu (SM 17.2)

595,045 132,450 152,902 154,255 155,439 - - - - - 89,257 19,867 22,935 23,138 23,316 505,788 112,582 129,967 131,117 132,123

...Managementul altor riscuri - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - M 3.3.1.4 Consolidarea sistemului de prognoză şi avertizare asupra

bolilor şi paraziților - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M 3.3.1.5 Punerea în aplicare a sistemului integrat de gestionare a dăunătorilor

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

SpO 3.3.2 Creșterea gradului de protecţie împotriva grindinei, în zonele protejate prin punerea în aplicare a Sistemului Naţional Antigrindină și de creștere a precipitaţiilor

33,600 8,400 8,400 8,400 8,400 33,600 8,400 8,400 8,400 8,400 - - - - - - - - - -

M 3.3.2.1 Sistemului Național Antigrindină şi de creştere a precipitațiilor

33,600 8,400 8,400 8,400 8,400 33,600 8,400 8,400 8,400 8,400 - - - - - - - - - - SpO 3.3.3 Garantarea veniturilor pentru producătorii din acvacultură - 33,636 38,830 39,174 39,474 - - - - - 38,969 8,674 10,013 10,102 10,179 112,146 24,962 28,817 29,072 29,295

M 3.3.3.1 Asigurarea stocurilor de acvacultură (Articolul 57) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

P 3.4 Gestionarea resurselor naturale în domeniul pescuitului și acvaculturii

371,908 21,801 25,167 25,390 25,585 - - - - - 25,081 5,583 6,445 6,502 6,552 72,862 16,218 18,723 18,888 19,033

SpO 3.4.1 Reducerea impactului pescuitului asupra mediului 53,172 11,835 13,663 13,784 13,890 - - - - - 13,888 3,091 3,569 3,600 3,628 39,284 8,744 10,094 10,184 10,262

M 3.4.1.1 Limitarea impactului pescuitului asupra mediului marin şi adaptarea pescuitului la protecţia speciilor [art. 38 + art. 44 alin. (1) litera (c) pescuitul în apele interioare]

2,380 530 612 617 622 - - - - - 1,190 265 306 309 311 1,190 265 306 309 311

M 3.4.1.2 Protecţia şi restaurarea biodiversității şi ecosistemelor marine - înlăturarea echipamentelor de pescuit pierdute şi a deşeurilor marine (art.40 alin. (1) litera (a))

50,792 11,306 13,051 13,167 13,268 - - - - - 12,698 2,826 3,263 3,292 3,317 38,094 8,479 9,789 9,875 9,951

SpO 3.4.2 Promovarea unei acvaculturi eficiente și durabile 318,736 70,947 81,902 82,627 83,261 - - - - - 79,684 17,737 20,475 20,657 20,815 239,052 53,210 61,426 61,970 62,445

M 3.4.2.1 Investiții productive în acvacultură - eficiența utilizării resurselor, reducerea de utilizare a apei şi a substanțelor chimice, sisteme de recirculare închise (art. 48 alin. (1) litera (j))

122,949 27,367 31,593 31,872 32,117 - - - - - 30,737 6,842 7,898 7,968 8,029 92,211 20,525 23,695 23,904 24,088

M 3.4.2.2Creşterea potențialului zonelor de acvacultura (Articolul 51)

44,771 9,965 11,504 11,606 11,695 - - - - - 11,193 2,491 2,876 2,902 2,924 33,578 7,474 8,628 8,705 8,771

M 3.4.2.3

M 3.4.2.4

M 3.4.2.5

Valoare/ani ,000 RON Buget fonduri UE ,000 RONObiectiv Strategic / Program / Obiectiv program / Măsură Valoare ,000 RON

Buget de stat ,000 RON Co-finanţare Buget de stat ,000 RON

67


SO 4 NIVELURI DE TRAI ÎMBUNĂTĂȚITE ÎN ZONELE RURALE 39,238,909 10,030,455 10,992,786 11,041,445 11,035,858 4,981,125 1,393,695 1,294,752 1,195,810 1,096,868 4,466,651 994,222 1,147,745 1,157,899 1,166,785 33,652,767 7,642,538 8,550,289 8,687,735 8,772,205

P 4.1 Sprijin direct pentru creșterea veniturilor agricultorilor 13,157,798 3,365,564 3,298,738 3,279,324 3,214,172 4,981,125 1,393,695 1,294,752 1,195,810 1,096,868 - - - - - 8,176,672 1,971,869 2,003,985 2,083,513 2,117,304

SpO 4.1.1 Reducerea decalajului dintre veniturile agricole și non-agricole

13,157,798 3,365,564 3,298,738 3,279,324 3,214,172 4,981,125 1,393,695 1,294,752 1,195,810 1,096,868 - - - - - 8,176,672 1,971,869 2,003,985 2,083,513 2,117,304

M 4.1.1.1 Programul de plată pe suprafaţa agricolă utilizată (SAU) 8,176,672 1,971,869 2,003,985 2,083,513 2,117,304 - - - - - - 8,176,672 1,971,869 2,003,985 2,083,513 2,117,304

M 4.1.1.2 Ajutoarele naționale de tranziție (ANT):- Recolte- Animale

4,981,125 1,393,695 1,294,752 1,195,810 1,096,868 4,981,125 1,393,695 1,294,752 1,195,810 1,096,868 - - - - - - - - - -

P 4.2 Diversificarea activităţilor economice non-agricole în zonele rurale, inclusiv în zonele de pescuit

20,183,811 5,352,224 6,178,686 6,233,352 6,281,184 - - - - - 3,654,440 813,434 939,040 947,348 954,618 20,391,005 4,538,790 5,239,646 5,286,003 5,326,567

SpO 4.2.1 Creșterea ocupării forţei de muncă în activităţi economice non-agricole în zonele rurale

10,529,725 2,773,565 3,201,844 3,230,173 3,254,960 - - - - - 1,893,136 421,389 486,458 490,762 494,528 10,567,406 2,352,176 2,715,387 2,739,411 2,760,432

M. 4.2.1.1 Business start-up pentru activitățile agricole în zonele rurale (SM 6.2)

350,392 77,993 90,036 90,833 91,530 - - - - - 52,870 11,768 13,585 13,706 13,811 297,523 66,225 76,451 77,127 77,719

M. 4.2.1.2 Investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole (SM 6.4)

525,246 116,913 134,967 136,161 137,206 - - - - - 78,962 17,576 20,290 20,470 20,627 446,284 99,337 114,677 115,691 116,579

M. 4.2.1.3 Sistemul de garantare a IMM-urilor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

SpO 4.2.2 Creșterea ocupării forţei de muncă în activităţi economice non-piscicole

9,654,086 2,578,659 2,976,841 3,003,179 3,026,224 - - - - - 1,761,304 392,045 452,582 456,586 460,090 9,823,600 2,186,614 2,524,259 2,546,592 2,566,134

M. 4.2.2.1 Diversificarea şi noile forme de venit [Art. 30 şi art. 44 alin. (4) pescuit pe apele interne]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

P 4.3 Accesul populaţiei rurale la infrastructura de bază (apă, apă uzată, drumuri), infrastructurile educaţionale (grădiniţe, instituţii educaţionale de nivel secundar și școli profesionale cu profil agricol) și infrastructura socială (creșe și after school)

3,861,634 859,553 992,280 1,001,060 1,008,741 - - - - - 587,101 130,682 150,861 152,195 153,363 3,274,533 728,871 841,420 848,864 855,378

SpO 4.3.1 Îmbunătăţirea accesului populaţiei rurale la apă curentă și infrastructură de canalizare, drumuri comunale, infrastructură educaţională (grădiniţe, instituţii educaţionale de nivel secundar și școli profesionale cu profil agricol), infrastructură socială (creșe și after-school), precum și protecţia patrimoniului cultural

3,861,634 859,553 992,280 1,001,060 1,008,741 - - - - - 587,101 130,682 150,861 152,195 153,363 3,274,533 728,871 841,420 848,864 855,378

M 4.3.1.1. Investiții în crearea şi modernizarea infrastructurii la scară mică (SM 7.2)

1,930,817 429,776 496,140 500,530 504,371 - - - - - 293,551 65,341 75,430 76,098 76,682 1,637,267 364,436 420,710 424,432 427,689

M 4.3.1.2. Investiții asociate cu protecția patrimoniului cultural (SM 7.6)

1,930,817 429,776 496,140 500,530 504,371 - - - - - 293,551 65,341 75,430 76,098 76,682 1,637,267 364,436 420,710 424,432 427,689

P 4.4 Încurajarea implicării comunităţii locale în dezvoltarea rurală

2,035,666 453,114 523,082 527,710 531,759 - - - - - 225,110 50,107 57,844 58,356 58,803 1,810,556 403,008 465,238 469,354 472,956

SpO 4.4.1 Creșterea numărului de procese participative de planificare a dezvoltării rurale și numărul de proiecte finanţate în cadrul acestor procese

1,892,124 421,164 486,198 490,499 494,263 - - - - - 189,224 42,119 48,623 49,053 49,429 1,702,900 379,045 437,575 441,446 444,834

M 4.4.1.1 Suport preparator (SM 19.1) 473,031 105,291 121,549 122,625 123,566 - - - - - 47,306 10,530 12,156 12,263 12,357 425,725 94,761 109,394 110,362 111,208

M 4.4.1.2

Susținere pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală coordonată de comunitate (SM 19.2)

473,031 105,291 121,549 122,625 123,566 - - - - - 47,306 10,530 12,156 12,263 12,357 425,725 94,761 109,394 110,362 111,208

M 4.4.1.3Pregătirea şi implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală (SM 19.3)

473,031 105,291 121,549 122,625 123,566 - - - - - 47,306 10,530 12,156 12,263 12,357 425,725 94,761 109,394 110,362 111,208

M 4.4.1.4Susținere pentru costurile de funcționare şi animare (SM 19.4)

473,031 105,291 121,549 122,625 123,566 - - - - - 47,306 10,530 12,156 12,263 12,357 425,725 94,761 109,394 110,362 111,208

SpO 4.4.2 Creșterea implicării comunităţii locale în dezvoltarea zonelor care depind de pescuit și acvacultură

143,542 31,951 36,884 37,211 37,496 - - - - - 35,885 7,988 9,221 9,303 9,374 107,656 23,963 27,663 27,908 28,122

M 4.4.2.1Susținere pregătitoare (Articolul 62.1.a) 13,858 3,085 3,561 3,593 3,620 - - - - - 3,465 771 890 898 905 10,394 2,314 2,671 2,694 2,715

M 4.4.2.2

Implementarea unor strategii de dezvoltare coordonate de comunitate (incluzând costurile de funcționare şi animare) (Articolul 63)

124,725 27,762 32,049 32,333 32,581 - - - - - 31,181 6,941 8,012 8,083 8,145 93,544 20,822 24,037 24,249 24,436

M 4.4.2.3 Activități de cooperare (Articolul 64) 4,959 1,104 1,274 1,285 1,295 - - - - - 1,240 276 319 321 324 3,719 828 956 964 971

Valoare/ani ,000 RON Buget Fonduri UE ,000 RONObiectiv Strategic / Program / Obiectiv program / Măsură Valoare ,000 RON

Buget de stat ,000 RON Co-finanţare buget de stat ,000 RON

68


SO 5 CADRU INSTITUȚIONAL CONSOLIDAT 3,481,355 845,525 871,376 878,645 885,809 2,790,221 691,686 693,783 699,481 705,270 110,363 24,566 28,359 28,610 28,829 580,771 129,273 149,234 150,554 151,710

P 5.1. Îmbunătăţirea capacităţii administrative de management & implementare a politicii sectoriale

3,481,355 845,525 871,376 878,645 885,809 2,790,221 691,686 693,783 699,481 705,270 110,363 24,566 28,359 28,610 28,829 580,771 129,273 149,234 150,554 151,710

SpO 5.1.1 Îmbunătăţirea stabilităţii structurale și funcţionale a MADR și a instituţiilor sale subordonate

11,236 2,809 2,809 2,809 2,809 11,236 2,809 2,809 2,809 2,809 - - - - - - - - - -

... Modernizare instituţională; Creșterea eficacităţii; Îmbunătăţirea proceselor și procedurilor instituţionale M.5.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale şi a

procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei şi o implementare uşoară a PSI

- - - - -

- - - - - - - - - - - - - - -

M.5.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii de TIC 8,000 2,000 2,000 2,000 2,000 8,000 2,000 2,000 2,000 2,000 - - - - - - - - - - ... Planificare strategică și management financiar

M.5.1.1.3. Sistemul de evaluare a performanței existent şi utilizat - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - M.5.1.1.4. Dezvoltarea Programelor bugetare anuale şi multi-anuale

pentru utilizarea deplină a fondurilor interne şi externe alocate

- - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - ... Managementul Resurselor Umane

M.5.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane şi adaptarea la organizație; personal specializat selectat, angajat şi păstrat în organizație, conform nevoilor reale ale ministerului

- - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - M.5.1.1.6. Instruirea profesională, învățarea şi expertiza

personalului specializat al ministerului 3,236 809 809 809 809 3,236 809 809 809 809 - - - - - - - - - - ... Transparenţă și acces liber la informaţii publice

M.5.1.1.7. Transparența în procesul decizional şi formularea politicilor publice şi a cadrului legal

- - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - M.5.1.1.8. Informarea fermierilor şi a beneficiarilor politicilor

publice despre Programele dedicate sectorului ADR - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - SpO 5.1.2 Creșterea eficacităţii formulării și implementării politicii

ADR 691,134 153,838 177,593 179,164 180,539 - - - - - 110,363 24,566 28,359 28,610 28,829 580,771 129,273 149,234 150,554 151,710

... Dezvoltarea politicilor publice și comunicare cu părţile interesateM.5.1.2.1 Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor

publice ADR şi a buclelor de feedback ale elaborării de politici

- - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - M.5.1.2.2 Colectarea şi diseminarea datelor contabile pentru

calculul veniturilor şi analiza economică a loturilor agricole standardizate în baza dezvoltării PAC

- - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - M.5.1.2.3 Asistență tehnică (cu excepția rețelei naționale de

dezvoltare rurală) 624,321 138,966 160,425 161,844 163,086 - - - - - 93,660 20,848 24,067 24,280 24,466 530,661 118,119 136,358 137,564 138,620 M.5.1.2.4 Asistență tehnică POPAM 66,813 14,872 17,168 17,320 17,453 - - - - - 16,703 3,718 4,292 4,330 4,363 50,110 11,154 12,876 12,990 13,090

SpO 5.1.3 Sprijinirea implementării unei Politici Comune pentru Pescuit și a Politicii Maritime Integrate

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M.5.1.3.1 Colectarea datelor (Articolul 77) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M.5.1.3.2 Control şi implementare (Articolul 76 litera e) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

M.5.1.3.3 Supravegherea Maritimă Integrată (SMI) (Articolul 80 alineatul (1) litera (a))

- - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - SpO 5.1.4

M.5.1.4.1

M.5.1.4.2

M.5.1.4.3.

Valoare/ani ,000 RONObiectiv Strategic / Program / Obiectiv program / Măsură Valoare ,000 RON

Buget de stat ,000 RON Co-finanţare buget de stat ,000 RON Buget Fonduri UE ,000 RON

69

Anexa 2: Planul Strategic Institu ional (ț tabel rezumativ)

UnitateaValoare de referinţă

Țintă 2019

Țintă 2020

Obiectivul Strategic 1: Creșterea acoperirii consumului de produse agro-alimentare din producţia internă și revenirea României ca exportator net de produse agro-alimentare

Indicator de impact Nr. 1.1: Soldul balanței comerciale agro-alimentare pentru 20: Materiile prime agricole Produse procesate (alimentare)

Mil. EURMil. EUR

735-1.391

800-1.000

850-700

Indicator de impact Nr. 1.2: Ponderea produselor procesate/finite în exportul agro-alimentar

Indicator de impact Nr. 1.3: Raportul dintre valoarea adăugată brută (VAB) în industria alimentară şi în: (i) agricultură (excluzând silvicultura) şi (ii) pescuit

%

-

30%

1,20193,4

32%

1,25193,9

35%

1,30194

Programul 1.1: O mai bună integrare a producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric și de piaţăRezultatul 1.1.1: Creşterea gradului de comercializare a producției agricole

Indicator de rezultat: Încasări TVA din industria agro-alimentară21, raportat la producția agro-alimentară (CAEN, Rev. 2)

% 9%22 9% 9,2%

Rezultatul 1.1.2: Creşterea gradului de prelucrare a producției agricole interne Indicator de rezultat: Consum intermediar al sectorului agricol (CAEN Rev. 2) utilizat de industria alimentară, a băturilor şi tutunului (CAEN Rev.2)

% 34, 1923% 34% 34,5%

Programul 1.2: Profesionalizarea fermierului prin transfer de cunoștinţe, educaţie și creare de abilităţi / competenţe necesare Rezultatul 1.2.1: Îmbunătățirea calității sistemului de educație agricolă şi de formare profesională în domeniu pe tot parcursul vieții

% 0% 0% 0,2%

20 Media pe 3 ani consecutivi; punctul de referință este 2010-1221 Țintele pot fi ajustate conform variației de cotă de TVA 22 2011, Institutul Național de Statistică23 2010, Eurostat. Calculele se bazează pe tabelele de intrări-ieşiri ale conturilor naționale (http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=naio_kp16_r2&lang=en)

70


Țintă 2019

Țintă 2020

Indicator de rezultat: Ponderea şefilor de exploatație care au: (i) pregătire completă sau (ii) pregătire de bază (cf. definițiilor din ancheta structurală)

Indicator de rezultat: Grad de mulțumire a participanților față de cursurile de instruire

%

%

3%

0

3,3%

100%

3,5%

100%

Rezultatul 1.2.2: Îmbunătățirea calității sistemului de consiliere şi consultanță agricolă.Indicator de rezultat: Ponderea fermierilor care primesc servicii de consultanță agricolă (prin PNDR) din numărul total de fermieri înregistrat la Agenția de Plăți şi Intervenții pentru Agricultură

Indicator de rezultat: Ponderea fermierilor care primesc servicii de consultanță agricolă prin serviciul de consultanță publică din numărul total de fermieri înregistrat la Agenția de Plăți şi Intervenții pentru Agricultură

Indicator de rezultat: Gradul de mulțumire al clienților cu serviciile primite

%

%

%

0%

30%

0

0%

40%

100%

22%

50%

100%Programul 1.3: Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și pescuit

Rezultatul 1.3.1: Creşterea gradului de asimilare a CDITT de către clienții din producția agro-alimentară Indicator de rezultat: Numărul de fermieri/procesatori implicați în grupuri operaționale Nr. 0 12/12 24/24

Rezultatul 1.3.2: Creşterea gradului de asimilare a CDITT de către clienții din pescuit şi acvacultură Indicator de rezultat: Schimbarea volumului de producție din acvacultură tonă 0 0 18-20

Programul 1.4: Sprijin pentru transferul de cunoștinţe în pescuit

Rezultatul 1.4.1: Îmbunătățirea calității sistemului de consiliere şi consultanță în domeniul pescuitului şi al acvaculturii Indicator de rezultat: Numărul de pescari ce au acces la servicii de consultanță din numărul total de pescari Indicator de rezultat: Gradul de mulțumire al clienților cu serviciile primite

Nr.

%

0

0

200

100%

300

100%

71


Țintă 2019

Țintă 2020

Programul 1.5: O mai bună integrare a producătorilor de pește la nivel de lanţ valoric și de piaţă Rezultatul 1.5.1: Creşterea gradului de procesare şi marketing pentru producția de peşte Indicator de rezultat: Variația valorii primelor vânzări ale organizațiilor de producătoriri Indicator de rezultat: Variația volumului primelor vânzări ale organizațiilor de producători Indicator de rezultat: Variația valorii primelor vânzări ale entităților care nu sunt organizații de producători Indicator de rezultat: Variația volumului primelor vânzări ale entităților care nu sunt organizații de producători

Mii EURTone

Mii EUR

Tone

000

0

14050

180

90

21075

270

135

Obiectivul Strategic 2: Accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură profesionistă viabilă economic, în paralel cu alinierea la tendinţele demografice și reducerea treptată a surplusului de forţă de muncă din agricultură

Indicator de impact Nr. 2. 1:

Indicator de impact Nr. 2.2:

Exploatații agricole cu o dimensiune economică de peste 2,000 de euro de producţie standard Productivitatea muncii în agricultură & pescuit

% SAU

EUR/ULA

78,5%

4.430

78,5%

4.530

79,5%

4.730Programul 2.1: Consolidarea, restructurarea și modernizarea exploataţiilor agricoleRezultatul 2.1.1: Creşterea ponderii fermelor consolidate/restructurate/modernizate, atât din punct de vedere al suprafeței agricole exploatate, cât şi a dimensiunii economice.

Indicator de rezultat: Suprafața agricolă utilizată (SAU) medie a unei exploatații agricole

Indicator de rezultat: Ponderea fermelor de dimensiune minimă economică de 2,000 euro în numărul total de exploatații

ha

%

3,624

31%

3,65

33%

3,7

35%

24 date din 2013

72


Țintă 2019

Țintă 2020

Programul 2.2: Încurajarea transferului inter-generaţional în agriculturăRezultatul 2.2.1: Reducerea vârstei medii a fermierilor activi

Indicator de rezultat: Ponderea fermierilor cu vârsta sub 44 de ani % 19% 20% 22%

Programul 2.3: Crearea, consolidarea și modernizarea exploataţiilor de acvacultură

Rezultatul 2.3.1: Sprijin pentru investiții productive în acvacultură Indicator de rezultat: Variația volumului producției din acvacultură

Tone 0 2200 3300

Obiectivul Strategic 3: Limitarea amprentei de carbon a sectorului agricol și promovarea rezistenţei în faţa schimbărilor climatice în sectorul agricol și în zonele rurale

Indicator de impact 3.1: Amprenta de carbon a agriculturii Gg CO2 echivalent anual

38,708 38,708 38,698

Programul 3.1: Gestionarea principalelor resurse naturale în agriculturăRezultatul 3.1.1: Îmbunătățirea utilizării apei şi solului prin modernizarea sistemelor de irigații viabile şi exploatarea terenurilor agricole conform practicilor prietenoase cu mediul..

Indicator de rezultat: Infrastructura de irigații în stare de funcționare din total infrastructură de irigații viabilă Indicator de rezultat: Ponderea suprafeței agricole exploatate conform practicilor prietenoase cu mediul (agro-mediu)

%

% în SAU

50%

13,8%

50%

13,8%

52%

14,8%Rezultatul 3.1.2: Conservarea biodiversității

73


Țintă 2019

Țintă 2020

Indicator de rezultat: Suprafață agricolă pe care se implementează măsuri de susținere a biodiversității

ha 3,39 100 100

Programul 3.2: Reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră și eficientizarea folosirii resurselor energetice

Rezultatul 3.2.1: Creşterea eficienței în utilizarea energiei în sectorul pescuitului Indicator de rezultat: Variația volumului producției cu sistem de recirculare Indicator de rezultat: Variația randamentului energetic al capturilor de peşte

Tonelitri/tonă

00

0-25

0-25

Rezultatul 3.2.2: Încurajarea conservării şi sechestrării carbonului în sectorul agricolIndicator de rezultat: Suprafața agricolă care face obiectul primei împăduriri ha 724,5 724,5 734,5

Programul 3.3: Gestionarea riscului în agricultură și acvacultură Rezultatul 3.3.1: Creşterea gradului de participare a fermierilor la instrumente de gestionare a riscurilor de mediu în agricultură

Indicator de rezultat: Ponderea fermelor (a suprafeței agricole) care participă la scheme de gestionare a riscurilor de mediu în agricultură (asigurări şi fonduri mutuale)

% 0,% 0,39% 0,39%

Rezultatul 3.3.2: Creşterea gradului de protecție la căderile de grindină, în zonele protejate prin implementarea Sistemului Național Antigrindină şi de Creştere a Precipitațiilor Indicator de rezultat: Absorbția fondurilor alocate (fonduri utilizate vs. fonduri alocate)

Rezultatul 3.3.3: Garanția veniturilor pentru producătorii din acvacultură Indicator de rezultat: Procentul de unități care primesc sprijin din totalul unităților

%

%

7525

0

85

6

95

9

Programul 3.4: Gestionarea resurselor naturale în pescuit și acvacultură

Rezultatul 3.4.1: Reducerea impactului pescuitului asupra mediului Indicator de rezultat: Variația capturilor nedorite

Obiectiv specific Nr. 3.4.2: Promovarea unei acvaculturi eficiente şi sustenabile Indicator de rezultat: Ferme de acvacultură care furnizează servicii de mediu

Tone

Nr.

0

0

5

31

5

31


25 2015 este anul de referință

74


Țintă 2019

Țintă 2020

Indicator de impact 4.1: Diferențe de venit între zonele rurale (zone cu populație redusă) şi zonele urbane26

Indicator de impact 4.2: Risc de sărăcie şi excluziune socială în zonele rurale (zone cu populație redusă)27

%

%

20%

31%

20%

31%

19,5-19,7%

30,5%Programul 4.1: Sprijin direct pentru creșterea veniturilor fermierilor Rezultatul 4.1.1: Reducerea disparităților dintre veniturile agricole şi cele non-agricole

Indicator de rezultat: Veniturile medii din activități agricole28 relativ la venitul mediu din activități non-agricole (per persoană, în mediul rural)SauIndicator de rezultat: Cîştigul salarial mediu lunar net din agricultură, raportat la câştigurile medii totale nete 29

%

%

16%

76%

16%

78%

15,8%

80%

Programul 4.2: Diversificarea activităţilor economice non-agricole în zonele rurale, inclusiv în zonele de pescuitRezultatul 4.2.1: Creşterea gradului de ocupare în activități economice non-agricole în zonele rurale Indicator de rezultat: Ponderea fermierilor care obțin venituri din alte activități productive non-agricole Indicator de rezultat: Numărul de noi locuri de muncă (în domenii non-agricole)* pe an

%

Nr.

1%

6,228

1%

6,228

1,5 - 1,7%6,428

Rezultatul 4.2.2: Creşterea gradului de ocupare în activități economice non-piscicole

Indicator de rezultat: Locuri de muncă create

Indicator de rezultat: Locuri de muncă păstrate

ENI

ENI

0

0

125

100

175

145Programul 4.3: Accesul populaţiei rurale la infrastructura de bază (apă, apă uzată, drumuri), infrastructura educaţională (grădiniţe, instituţii educaţionale de nivel secundar și școli profesionale cu profil agricol) și infrastructura socială (creșe și after school) Rezultatul 4.3.1: Îmbunătățirea accesului populației rurale la infrastructură de apă curentă şi canalizare,

26 Conform definiției naționale a zonelor rurale27 Conform definiției UE a zonelor rurale28 Acestea includ veniturile din agricultură, vânzarea de produse agro-alimentare, animale şi păsări, precum şi veniturile din anumite lucrări agricole29 decembrie, anul curent/punctul de referință din anul 2013

75


Țintă 2019

Țintă 2020

drumuri comunale, infrastructură educațională (grădinițe, instituții educaționale de nivel secundar şi şcoli profesionale cu profil agricol), infrastructură socială (creşe şi after-school), precum şi protecția patrimoniului cultural:

Indicator de rezultat: Populația rurală cu acces la servicii/infrastructură îmbunătățită Nr. 0 2000000 2500000

Programul 4.4: Încurajarea participării comunităţii locale la dezvoltarea ruralăRezultatul 4.4.1: Creşterea numărului de procese participative de planificare a dezvoltării rurale şi a numărului de proiecte finanțate pe baza acestora Indicator de rezultat: Numărul de grupuri de acțiune locală funcționale Indicator de rezultat: Nivelul de absorbție a fondurilor pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiilor de dezvoltare locală Indicator de rezultat: Populația acoperită de grupurile de acțiune locală funcționale Indicator de rezultat: Numărul de locuri de muncă create în cadrul proiectelor susținute (LEADER)

Rezultatul 4.4.2: Creşterea implicării comunității locale în dezvoltarea zonelor care depind de pescuit şi acvacultură: Indicator de rezultat: Nr. de locuri de muncă create de FLAG

Nr.Nr.

mil.Nr.

Nr.

2390

9,780

0

23960%

9782055

125

23970%

9612055

175

Obiectivul Strategic 5: Îmbunătăţirea cadrului instituţional Indicator de impact 5.1: Gradul de încredere intern şi extern în instituția şi acțiunile MADR

Indicator de impact 5.2: Gradul de absorbție a fondurilor disponibile pentru sectorul de agricultură şi dezvoltare rurală prin Politica Agricolă Comună

Indicator de impact 5.3: Gradul de conformare cu bugetul de Stat: diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie şi bugetul planificat şi rectificat la 31 decembrie, anul curent diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie şi execuția bugetară la 31 decembrie

%

%

%

%

n.a.

31%

0,27%

2,57%

70%

40%

0,20%

2%

75%

50%

0,01%

1%Programul 5.1: Îmbunătăţirea capacităţii administrative de management și implementare a policii sectoriale Rezultatul 5.1.1: Îmbunătățirea stabilității structurale şi funcționale a MADR şi a instituțiilor sale

76


Țintă 2019

Țintă 2020

subordonate:Indicator de rezultat: Frecvența modificărilor de structură funcțională30 Indicator de rezultat: Indice procentual al angajaților din sectorul public, efectiv angajați în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul agricol (nivel de referință = 2014)31

Nr./an%

max.20,93%

max.10,93%

max.10,93%

Rezultatul 5.1.2: Eficientizarea proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în sectorul ADR:

Indicator de rezultat: Penalități plătite pentru:FEADR, raportat la plățile totale efectuate în anul anteriorFEGA, raportat la plățile totale efectuate în anul anteriorIndicator de rezultat: Numărul de schimbări la nivel de capitol şi rectificările negative ale bugetului de Stat

%%

Nr./an

5,82%2,7%

30/an

0,0001%0,0001%

25/an

0,00010,0001

20/an

Rezultatul 5.1.3: Sprijinirea implementării Politicii Comune pentru Pescuit și a Politicii Maritime Integrate Indicator de rezultat: Procentul de îndeplinire a cererilor de date Indicator de rezultat: Număr de încălcări grave detectate Indicator de rezultat: Consolidarea mediului comun pentru schimbul de informații (CISE) destinat supravegherii domeniului maritim al UE Indicator de rezultat: Debarcările care au fost supuse unui control fizic

Rezultatul 5.1.4: Creșterea eficienţei utilizării bugetului operaţional al MADR

%Nr.%

%

000

0

10000

10

10000

15

Indicator de rezultat: Ponderea de cheltuieli de management în bugetul anual total al MADR Indicator de rezultat: Cheltuieli de management per angajat al MADR

%LEI/pers.

14,84%74.818

14,80%75.500

14,70%77.055

30 Schimbare va însemna orice modificare a Deciziei nr. 725/2010 privind recunoaşterea şi funcționarea MADR şi a anumitor structuri subordonate, sau a oricărui regulament care anulează sau înlocuieşte această Decizie (inclusiv actul în sine).31 Numărul total de funcții ocupate în administrația publică este de 1.185.000, după cum menționează Raportul de buget pentru anul 2014; număru total de funcții plătite de la bugetul de Stat şi din subvenții pentru sectorul agricol este de 10.960 (7266 funcții finanțate de la bugetul de Stat şi 3694 funcții finanțate din subvenții şi venituri proprii)/http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2014/RAPORTBUGET2014.pdf

77

78

Anexa 3: Programe i ș măsuri conexe (tabel rezumativ)

Indicator de realizare (output) / Unitate / Valori ţintă

MăsuriNivel de referinţă 2017 2018 2019 2020

Programul 1.1. O mai bună integrare a producătorilor agro-alimentari la nivel de lanţ valoric și de piaţăRezultat 1.1.1: Creșterea gradului de comercializare a producţiei agricole... Calitate, Nutriţie, Siguranţă alimentarăRestructurarea și reconversia podgoriilor (în cadrul Programului Național de Suport)). Măsura urmăreşte creşterea competitivității vinurilor, prin adaptarea producției la cererea pieței şi promovarea soiurilor de calitate. Beneficiarii sunt producătorii vitivinicoli care dețin şi/sau exploatează suprafețe de viță de vie cu soiuri nobile. Ajutorul financiar se acordă pe hectar, până la 75% din costurile eligibile. Măsura este finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi se va aplica până în 2018.

Suprafață care face obiectul

conversiei[ha]4500

4.500 4.500 4.500 4.500

Programele „Lapte în școli” și „Fructe în școli”. Măsura urmăreşte promovarea unei alimentații echilibrate şi sănătoase în rândul populației tinere prin distribuirea de produse şi prin măsuri adiacente de conştientizare a consumatorilor. Beneficiarii programelor sunt şcolarii şi preşcolarii. Ajutorul financiar se acordă prin consiliile județene care organizează licitații pentru achiziția şi distribuirea produselor. Finanțarea este acordată prin FEGA.

Grad de absorbție

[%]-

100% 100% 100% 100%

Programul Național Apicol (2017-19) Măsura urmăreşte creşterea competitivității produselor apicole prin măsuri complexe pentru achiziția de produse medicale, stupi şi alte dotări şi de mătci/familii de albine. Beneficiarii programului apicol sunt apicultorii sau asociațiile apicole. Sprijinul se acordă pe baza unor proiecte înaintate şi acceptate şi se plăteşte solicitanților anual. 50% din program se finanțează din fonduri europene (FEGA) şi 50% din fonduri naționale.

Beneficiari[Nr.]7.076

7.500 8.500 8.500 8500

Grad de absorbție

[%]-

100 100 100 100

Ajutor de stat pentru a costurilor legate de întocmirea și întreținerea registrului genealogic și determinarea calității genetice a raselor de animale: Măsura urmăreşte creşterea competitivității şeptelului prin subvenționarea serviciilor destinate determinării calității genetice a raselor de animale (taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine şi ecvine), în funcție de performanțele de producție controlate. Beneficiarii măsurii sunt asociații sau organizații de crescători care prestează astfel de servicii şi sunt entități juridice conform legii aplicabile şi atestate de ANARZ. Sprijinul se acordă pe cap

Număr de animale

înregistrate în registrul

genealogic[nr.]

110.000 115.000 115.000 115.000

79



de animal pe an până la 100% din costurile eligibile ale serviciilor pentru întocmirea şi menținerea registrelor şi până la 70% din costurile eligibile pentru efectuarea controlului calității genetice şi a determinării raselor. Măsură finanțată de stat.

109.177

Scheme de calitate: măsura permite producătorilor agroalimentari să adauge valoare produselor prin stabilirea de criterii de certificare pentru produsele tradiționale. Beneficiarii sunt producătorii de produse tradiționale. Măsura nu este încă activă, dar se intenționează să se aplice pe durata implementării PSI.

Produse tradiționale

recunoscute/înregistrate[nr.] / 564

700 750 750 750

Produse obținute conform rețetelor

româneşti certificate/înr

egistrate[nr.] / 119

180 200 200 200

Scheme de calitate M3 (PNDR 2014-20)32

Gestionarea dăunătorilor: măsura este menită să asigure protecție adecvată contra dăunătorilor, controlul dăunătorilor, monitorizarea produselor de protecție împotriva dăunătorilor, precum şi asigurarea siguranței publice şi alimentare. Măsura este implementată prin Autoritatea Națională Fitosanitară.

Inspecții fitosanitare

[nr.] / 15.416 16.000 16.500 16.500 16.500

Dăunători detectați [nr.] / 13

12 9 9 6

Eşantioane analizate

[nr.] /1379914000 14500 15.000 16.000

Siguranța alimentară și introducerea produselor de protecție a plantelor. Măsura urmăreşte să asigure un nivel înalt de siguranță alimentară şi umană şi să asigure că produsele de protecție a plantelor sunt depozitate şi manipulate conform anumitor condiții. Grupul-țintă cuprinde fermieri eligibili pentru

Inspecții efectuate

[nr.]/ 9000

9000 9500 10000 12000

32 Sub rezerva introducerii în versiunea revizuită a PNDR 2014-2020.

80



plăți directe, ajutoare naționale de tranziție şi măsuri de agro-mediu (inclusiv măsuri silvice). Beneficiarii finali sunt consumatorii. Implementarea măsurii este asigurată de Autoritatea Națională Fitosanitară.

Eşantioane analizate

[nr.] / 28002800 2900 3000 3500

Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul creșterii animalelor, în vederea colectării cadavrelor de animale 33. Măsura ajută producătorii să respecte condițiile de protecție şi siguranță alimentară în producția animală, prin subvenționarea costurilor serviciilor de colectare a carcaselor. Beneficiarii programului sunt furnizori de servicii de colectare a carcaselor de animale, entități juridice autorizate de autoritatea competentă (Autoritatea Națională Sanitară, Veterinară şi pentru Siguranța Alimentară), care pot solicita sprijinul la începutul fiecărui an. Beneficiarii finali sunt fermieri din producția zootehnică sau orice gospodărie care se ocupă de creşterea animalelor. Finanțarea este acordată prin bugetul de stat.

Cantitate colectată

[tone] / 0*1000* 1000* 1000* 1000*

Ajutor de minimis pentru achiziția de juninci (rase de lapte și de carne), vite (rase de lapte și carne) și tauri (rase de carne): măsura vizează îmbunătățirea bazei genetice a animalelor prin sprijin pentru achiziția de juninci, vite şi tauri. Beneficiarii sunt crescătorii de vite şi bivoli sau orice fel de asociație care deține între 3 şi 10 animale/beneficiar. Valoarea sprijinului financiar este între 5.000 şi 8.000 lei/cap de animal; ajutorul total acordat unui beneficiar nu poate depăşi 15.000 de euro. Finanțarea este acordată prin bugetul de stat.

Număr de beneficiari

[nr.] / -1000* 1000* 1000* 1000*

... Managementul stocurilor, prețuri de vânzare și cumpărare Măsurile de intervenție publică și ajutorul pentru depozitare privată 34: Măsura urmăreşte sprijinirea producătorilor de carne în cazul în care prețul de piață al produselor scade sub 103% din prețul de referință, pentru a stoca pe o perioadă determinată cantitățile de mărfuri. Beneficiarii sunt producătorii de carne de porc care dețin capacități de depozitare şi care retrag de pe piață, într-o perioadă limitată, o cantitate anterior stabilită de carne proaspătă sau refrigerată, pe care apoi o congelează şi o păstrează (90, 120 sau 150 de zile) fără schimbarea depozitului. Sprijinul este acoperit integral de FEGA.

Număr de beneficiari

[nr.] / -1000* 1000* 1000* 1000*

Ajutor de stat pentru motorina folosit în agricultură35: Măsura vizează amontele agriculturii şi anume Număr de 1000* 1000* 1000* 1000*

33 Date fiind particularitățile sectorul agroalimentar românesc, în care multe gospodării familiale sunt implicate în producție de animale la scală mică şi ne-sustenabilă financiar, MADR acordă o subvenție de 100% pentru activitățile de colectare a cadavrelor de animale, menită să asigure un nivel adecvat de protecție de mediu şi siguranță umană..34 Încă neactivat în UE.35 Pentru o discuție despre eficiența şi eficacitatea acestei măsuri de ajutor de stat, vă rugăm să consultați evaluarea Băncii Mondiale a plăților naționale directe complementare şi a ajutoarelor de stat gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (elaborate în cadrul aceluiaşi program RAS).

81



achiziționarea de inputuri si anume motorină, pentru lucrările mecanizate din agricultură (în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătățiri funciare), la un preț avantajos cu acciză redusă stabilită la 21,00 euro/1000 litri. Sprijinul financiar constă în rambursarea diferenței dintre acciza standard şi acciza redusă de 21,00 euro/1000 litri. Cererile de rambursare se depun trimestrial şi conțin o serie de documente care dovedesc achiziționarea motorinei. Beneficiarii sunt producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizații de producători recunoscute precum şi organismele/organizațiile de cercetare, respectiv universitățile, institutele şi stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol. Sprijinul se acordă din bugetul de stat şi se intenționează să se acorde pe toata perioada PSI.

beneficiari [nr.] / 0

Păstrarea aceluiaşi nivel

al accizelor[EUR/1000 l]

21 21 21 21

... Acces la piețe, Promovare

Acțiuni de informare-promovare a produselor agricole pe piețele interne și țări terțe.Măsura urmăreşte sprijinirea unor programe de promovare şi informare în scopul consolidării şi promovării imaginii produselor agroalimentare pe piața internă, europeană şi pe piețele terțe. Beneficiarii direcți ai măsurii sunt organizațiile profesionale şi interprofesionale reprezentative din sector, cu sprijin de la agenții de marketing, media sau de relații publice. Beneficiarii indirecți sunt consumatorii. Măsura finanțată de la FEGA se va aplica până la finele lui 2020.

Piețe țintă pentru

programe aprobate şi în

curs de desfăşurare

[nr.]/14

14 18 24 29

Programe aprobate şi în

curs de desfăşurare

[nr.] / 19

19 19 2938

82



Restituiri la export (Regulament UE)36: Măsura urmăreşte sprijinirea exportatorilor de produse care intră sub incidența PAC pentru a le facilita accesul pe piețe terțe la prețuri mondiale competitive. Valoarea "restituirii la export" reprezintă diferența între prețul de pe piața comunitară şi prețul mondial al mărfurilor şi se poate acorda ca sumă fixă, când exportul unui anumit produs prestabilit nu depinde de țara de destinație sau suma poate fi diferită când valoarea restituirii depinde de țara de destinație a exportului. Beneficiarii sprijinului sunt operatorii economici care au dreptul la restituiri conform legislației în vigoare, plata efectuându-se la cerere, în baza dovezilor din dosarul de plată. Măsura este finanțată prin FEGA şi este aplicabilă până în 2017.

Valoare la export în

ultimii 3 ani (Σ)[000 EUR] /

852.829,1137

852.829 852.829 852.829

852.829

Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar și organizațiilor de producători în sectorul legume și fructe. Măsura urmăreşte sprijinirea constituirii şi funcționării grupurilor şi organizațiilor de producători din sectorul legume-fructe. Grupurilor de producători recunoscute preliminar li se finanțează pentru o perioadă de maximum 5 ani un plan de recunoaştere. Acesta include un sprijin destinat constituirii grupului şi funcționării administrative şi un sprijin acordat direct, care acoperă 75% din valoarea investițiilor incluse în planul de recunoaştere. Valoarea sprijinului financiar pentru constituire şi funcționare administrativă se stabileşte pentru fiecare grup de producători recunoscut preliminar în funcție de valoarea producției comercializate (VPC) şi nu poate depăşi 100.000 euro/an din planul de recunoaştere. Măsura este finanțată prin FEGA.

Valoare a producției

vândute (VPV) de grupurile

de producători şi organizațiile de producători

[000 RON] 157.326,638

160.000 160.000 160.000 160.000

Înființarea grupurilor și organizaților de producători (M9): Măsura este menită să încurajeze înființarea grupurilor de producătorilor în sectorul pomicol. Beneficiarii sunt grupuri de producători şi organizații recunoscute după 1 ianuarie 2014. Sprijinul se acordă ca tranşă fixă regresivă, în tranşe anuale, timp de cel mult 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători. Măsura este finanțată din Programul Național de Dezvoltare Rurală prin FEADR şi se aplică din 2014 până în 2020.

Grupuri de producători care primesc

sprijin[nr.] / 33

34 38 4362 (în 2023)

Sprijin pentru cooperarea pe orizontală și pe verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (SM 16.4). Măsura sprijină activitățile de cooperare ale actorilor din lanțul de aprovizionare pentru crearea şi dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare scurte şi piețe locale şi pentru promovare cu privire la lanțurile de aprovizionare scurte şi piețele locale. Beneficiarii sunt parteneriate alcătuite din cel puțin un grup/cooperativă de fermieri/producători şi micro-întreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale, sau unități de alimentație în şcoli, sanitare, sau publice. Ajutorul financiar se acordă în

Exploatații care participă la proiecte de

cooperare[nr.] / 0

0.0

0

748 (în 2023)

36 Dacă măsura va fi activată; măsura este finanțată prin PAC, fără niciun plafon de finanțare pe țară. 37 Valoare exportată între 16 octombrie 2012 şi 25 februarie 201438 Va fi definită de către; 2% pentru culturile proteicele, 13% pentru alte culturi

83



baza aprobării unui plan de afaceri şi acoperă 100% din cheltuiala eligibilă. Măsura este finanțată din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin FEADR în 2014-20.

Sprijin cuplat pentru sectorul vegetal (soia, lucernă, mazăre, fasole, cânepă, sfeclă de zahăr, hamei, orez, fructe și legume în scopuri industriale) și sectorul animal (bovine pentru lapte, vite, tauri, vite pentru carne, oi și capre, viermi de mătase): măsura acordă o plată directă sectoarelor specifice considerate în dificultate, dar importante pentru România. Beneficiarii sunt agricultori activi eligibili pentru plăți directe; condițiile de eligibilitate variază în funcție de sector. Nivelul de sprijin financiar variază în funcție de sector şi se preconizează că va creşte anual până în 2020. Finanțarea este acordată prin FEGA pentru 2014-20.

Suprafață care face obiectul plății (teren)

[000ha] /511..9

511,9 511,9 511,9 511,9

Animale care fac obiectul

plății (animale) [nr.]

0 0 1000* 1000*

Suma plafonului național [%]/6,25

4,57 4,57 4,57 4,57

Rezultatul 1.1.2: Creșterea gradului de prelucrare a producţiei agricole interne... Investiţii în modernizarea infrastructurii de prelucrare și depozitare Sprijin pentru investiții în prelucrare/comercializarea și/sau dezvoltarea produselor agricole (SM 4.2). Măsura vizează creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice, precum şi a eficienței economice a micro-întreprinderilor, prin sprijin pentru îmbunătățirea echipamentelor, a proceselor şi a tehnicilor de prelucrare. Sprijinul se acordă pentru investiții corporale şi necorporale în întreprinderi pentru prelucrarea şi comercializarea produselor agricole. Beneficiarii eligibili sunt întreprinderi, cooperative şi grupuri de producători. Ajutorul financiar se acordă în baza aprobării unui proiect de investiții. Măsura este finanțată din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi se aplică în perioada 2014-20.

Întreprinderi care primesc

sprijin[nr.]84

100 120 400 692(în 2023)

... Acces la credite/finanţare pentru investiţii Instrument financiar de împrumut cu partajarea riscurilor. Măsura vizează sprijinirea beneficiarilor proiectelor de investiții care primesc finanțare conform Măsurilor 4, 6 şi 19 (PNDR 2014-20). Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR şi se va aplica până în 2020.

Efect de pârghie[nr.] 1,4

1,4 1,4 1,4 1,4 (în 2023)

Sprijin pentru fermele de familie. Măsura vizează facilitarea accesului micilor fermieri şi al asociațiilor lor la micro-credite şi garantarea împrumuturilor acordate de instituții financiare pentru achiziția de

BeneficiariNr /0*

1000* 1000* 1000* 1000*

84



terenuri şi modernizarea fermelor. Micro-creditele se acordă pentru investiții care nu ating pragul PNDR sau care nu sunt eligibile pentru finanțare conform PNDR. Beneficiarii sunt fermele de familie (exploatații cu o dimensiune economică între 2 şi 50 UDE). Măsura este finanțată de la bugetul de stat. De asemenea, fermele de familie sunt sprijinite în PNDR 2014-20.

Volumul de garanții /credite

acordate [000 RON] /0

1000* 1000* 1000* 1000*

Volumul de credite

neperformante [000 RON] /-

1000* 1000* 1000* 1000*

Programul 1.2. Profesionalizarea fermierului prin transferul de cunoștinţe, educaţie și creare de abilităţi/competenţe necesareRezultatul 1.2.1: Îmbunătăţirea calităţii sistemului de educaţie continuă și formare profesională Sprijin pentru acțiuni de formare profesională și dobândirea de competențe (Sub-măsura 1.1): măsura sprijină programele de instruire profesională pentru îmbunătățirea cunoştințelor referitoare la competențele de management şi tehnice în domeniile agricol, forestier şi agroalimentar, precum şi activități de informare cu privire la schemele de sprijin PAC. Beneficiarii direcți sunt furnizorii de instruire şi activități de informare activi în domeniul formării profesionale. Beneficiarii finali sunt fermierii. Ajutorul financiar se acordă prestatorilor de servicii informare şi instruire care îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite prin procedura de achiziție publică. Măsura este finanțată din PNDR, prin FEADR, şi va fi aplicată în 2014-20.

Participanți la activități de

formare[nr.] / 0

0 0 100.000 184.430 (în 2023)

Rețeaua națională rurală: măsura sprijină interconectarea organizațiilor şi administrațiilor implicate în dezvoltarea rurală în vederea sporirii gradului de implicare a părților interesate în implementarea dezvoltării rurale, ameliorării calității punerii în aplicare a programelor de dezvoltare rurală şi informării publicului larg şi a potențialilor beneficiari cu privire la politica de dezvoltare rurală şi oportunitățile de finanțare. Beneficiarii sunt toții actorii implicați în dezvoltarea rurală, atât guvernamentali cât şi non-guvernamentali. Ajutorul financiar se acordă Unității de Sprijin a Rețelei din cadrul Autorității de Management pentru Dezvoltare Rurală pentru animarea şi funcționarea rețelei. Măsura este finanțată din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) şi se aplică pe perioada 2014-2020.

Activități desfăşurate de

rețea[nr.] /-

1000* 1000* 1000* 1000*

Membri/beneficiari

[nr.] /-1000* 1000* 1000* 1000*

Rezultatul 1.2.2: Îmbunătăţirea calităţii sistemului de consultanţă și consiliere agricolăServicii de consiliere și consultanță pentru fermieri, tineri fermieri, micro-întreprinderi și întreprinderi mici, în zonele rurale (Sub-măsura 2.1.): Măsura vizează facilitarea accesului la servicii de consultanță

Beneficiari ai serviciilor de

50000 80000 120.000200.079

85



şi consiliere pentru fermieri şi firmele cu activități non-agricole în zonele rurale. Sprijinul include consultanță pentru stabilirea şi implementarea unor planuri de afaceri pentru dezvoltarea de afaceri agricole şi non-agricole, recomandări cu privire la dezvoltarea de forme asociative, precum şi sprijin pentru beneficiarii măsurilor de agro-mediu. Beneficiarii direcți sunt furnizori de servicii de consiliere şi consultanță, adică entități publice sau private care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecție şi brokerii de inovare. Beneficiarii finali ai acestui ajutor sunt agricultorii mici şi tineri, grupurile de producători şi micro-întreprinderile, întreprinderile mici care doresc să desfăşoare activități non-agricole în zonele rurale. Ajutorul financiar se va acorda prin proceduri de achiziție publică şi va acoperi 100% din cheltuiala eligibilă totală. Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR 2014-2020.

consultanță[nr.] / 0 (în 2023)

Servicii de consultanță publică pentru informarea și instruirea profesională a fermierilor. Măsura vizează îmbunătățirea serviciilor de consultanță publice pentru fermieri. Beneficiarii sunt fermierii români. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, plus fonduri private obținute prin servicii prestate fermierilor, şi se va implementa în perioada 2014-20.

Numărul de agricultori

formați profesional/inf

ormați[nr.] 300.000

300000 350.000 400.000 500.000

Sistem consultanță protecție plante: măsura urmăreşte dezvoltarea şi consolidarea sistemului de training şi consultanță în domeniul fitosanitar prin implementarea unui sistem continuu de profesionalizare pentru fermieri, furnizori, consultanți, traineri (training al trainerilor). Sprijinul financiar va fi acordat din bugetul de stat, dar ar putea fi finanțat şi prin măsuri specifice din Programul Național de Dezvoltare Rurală (de decis).

Agricultori formați[nr.] / 0

300 500 1.000 1.500

Programul 1.3. Cercetare, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic (CDITT) în agricultură și pisciculturăRezultatul 1.3.1: Creșterea penetrării CDITT în rândul clienţilor din producţia agro-alimentarăPlanul sectorial pentru cercetare al MADR (2015-18): Măsura doreşte să sprijine activitățile de cercetare din domeniul agricol cu scopul de a identifica soluții inovatoare pentru adaptarea la schimbările climatice, conservarea şi exploatarea sustenabilă a resurselor şi creşterea performanței economice generale a agriculturii româneşti. Beneficiarii direcți sunt institutele româneşti de cercetare, iar beneficiarii finali sunt fermierii şi populația cu activitate în sectorul agricol. Sprijinul financiar va fi acordat pe principii concurențiale, pe baza unei proceduri de licitație restrânsă. Măsura va fi finanțată din bugetul național al MADR şi se aplică pentru perioada 2015-18.

Proiecte finanțate[nr.] / 89

85 80 70 70

Grad de realizare

[%] / 100%100% 100% 100% 100%

Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea proiectelor-pilot și a noilor produse (SM 16.1): măsura doreşte să adapteze activitățile de cercetare la necesitățile fermierilor şi proprietarilor de terenuri forestiere şi să faciliteze accesul acestora la rezultatele

Grupuri operaționale

EIP care

12* 12* 12* 24 (în 2023)

86



activităților de cercetare şi inovare. Beneficiarii direcți sunt Grupurile Operaționale, care sunt compuse din actori interesați în dezvoltarea rurală (fermieri, cercetători, experți, întreprinderi sau ONG-uri) cu scopul specific de a realiza un proiect de cercetare aplicată pentru abordarea anumitor aspecte sau materializarea anumitor oportunități din sectorul agro-alimentar. Sprijinul financiar se acordă în condițiile trimiterii unui plan complet şi detaliat al proiectului şi acoperă 100% din cheltuielile eligibile totale. Măsura include o alocare separată pentru sectorul pomicol. Măsura este finanțată din PNDR prin intermediul FEADR şi va fi implementată în intervalul 2014-20.

primesc sprijin[ nr.] /0

Sprijin pentru activitățile demonstrative și acțiunile de informare (Submăsura 1.2): măsura sprijină activitățile demonstrative şi de informare menite să îmbunătățească abilitățile şi cunoştințele fermierilor şi ale angajaților din sectorul agro-alimentar. Beneficiarii acestui sprijin sunt organisme publice sau private implicate în activități de informare, demonstrare şi diseminare, în timp ce beneficiarii finali sunt fermierii şi lucrătorii din sectorul agro-alimentar. Sprijinul financiar este acordat ca rambursare a cheltuielilor eligibile şi acoperă 100% din cheltuielile eligibile totale. Măsura este finanțată din PNDR, prin intermediul FEADR, urmând a fi aplicată în intervalul 2014-20.

Participanți la acțiuni

demonstrative & de

informare[nr.] / 0

1000* 1000* 1000* 1000*

Alte cheltuieli pentru cercetări în agricultură (funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice): măsura doreşte să sprijine activitatea de cercetare ştiințifică în agricultură, silvicultură, medicină veterinară, industria alimentară, dezvoltare rurală şi protecția mediului, activitate întreprinsă sub coordonarea Academiei de Științe Agricole şi Silvice (ASAS). Beneficiarii direcți sunt institutele de cercetare agricolă şi unitățile de drept public aflate sub coordonarea ştiințifică a ASAS. Sprijinul financiar va fi acordat prin finanțarea anuală a cheltuielilor curente şi de capital aferente activității ASAS şi a unităților şi instituțiilor de drept public aflate în subordinea şi sub coordonarea acesteia. Măsura este finanțată din bugetul național şi se va aplica pe durata implementării PSI.

Alocare financiară[000 RON]

1000* 1000* 1000* 1000*

Rezultatul 1.3.2. Creșterea penetrării CDITT în rândul clienţilor din pescuit și acvaculturăInovare (Articolul 26 și articolul 44 paragraful (3)): Măsura urmăreşte să stimuleze inovarea la nivelul sectorului piscicol prin proiecte axate pe dezvoltarea unor procese, produse sau sisteme noi de gestiune. Beneficiarii sunt în egală măsură pescarii de pe apele interioare şi maritime. Până la 50% din costurile eligibile vor fi rambursate. Măsura este finanțată din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM), prin Programul Operațional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-20 (POPAM).

Numărul de proiecte şi

parteneriate cu cercetători

ştiințifici[nr.] /0

0 1 1 2 (în 2023)

Inovare (Articolul 47): Măsura doreşte să sprijine proiectele inovatoare din sectorul acvaculturii. În mod specific, sprijinul se va axa pe introducerea noilor specii din acvacultură cu perspective pozitive

Numărul de proiecte

0 1 1 2 (în 2023)

87



de piață. Beneficiarii sunt fermele de acvacultură, însă se impune colaborarea cu organismele ştiințifice şi tehnice. Măsura este finanțată din FEPAM prin Programul Operațional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-20 (POPAM).

privind inovația,

serviciile de consultanță

[nr.] /0Programul 1.4. Sprijin pentru transferul de cunoștinţe în domeniul pescuitului

Rezultatul 1.4.1: Îmbunătăţirea calităţii sistemului de consiliere și consultanţă în domeniul pescuitului și al acvaculturii

Pescuit în apele interioare (Articolul 27 Servicii de consultanță [+ articolul 44 paragraful (3)]: Măsura sprijină accesul pescarilor şi organizațiilor de pescari la consultanță ştiințifică, tehnică şi economică. Beneficiarii direcți sunt entități relevante cu competență şi experiență relevantă, în timp ce beneficiarii finali sunt pescarii şi organizațiile acestor. Măsura este finanțată din FEPAM prin Programul Operațional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-20 (POPAM).

Numărul de proiecte şi

parterneriate de cercetare

[nr.] /0

0 8 16 24

Servicii de gestionare,de înlocuire și de consiliere pentru fermele de acvacultură (Articolul 49): măsura urmăreşte să sprijine constituirea şi funcționarea serviciilor de consultanță în sectorul acvaculturii, precum şi să consolideze legăturile şi colaborarea între practicanți şi experți. Beneficiarii direcți sunt entități relevante cu competență şi experiență necesară, în timp ce beneficiarii finali sunt fermieri din acvacultură. Măsura este finanțată din FEPAM prin Programul Operațional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-20 (POPAM).

Numărul de proiecte de

inovație, servicii de

consultanță [nr.]/0

0 2 4 6

Programul 1.5. O mai bună integrare a producătorilor de pește la nivel de lanţ valoric și de piaţăRezultatul 1.5.1. Creșterea gradului de procesare și comercializare a producţiei de pește Valoarea adăugată, calitatea produselor și folosirea capturilor nedorite (Articolul 42 și articolul 44 paragraful (1) litera (e): Măsura doreşte să sporească valoarea adăugată a produselor din peşte prin procesare sau vânzare directă. Beneficiarii sunt pescarii din apele interioare sau de la Marea Neagră. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Numărul de proiecte[nr.] / 0 0 7 14 21

Planuri de producție și marketing (Articolul 66). Această măsură sprijină elaborarea şi implementarea planurilor de producție şi marketing. Sprijinul acordat nu depăşeşte 3 procente din valoarea medie anuală a producției plasate pe piață de către organizația de producători în ultimii trei ani. Beneficiarii finali sunt organizațiile de producători. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Numărul de organizații ale

producătorilor/asociații ale

producătorilor care primesc

sprijin [nr.] / 0

5 5 5 5

88



Ajutor de depozitare (Articolul 67): această măsură acordă compensații organizațiilor de producători care depozitează produse piscicole. Suportul financiar pe an nu depăşeşte 2 procente din valoarea medie anuală a producției plasate pe piață de către membrii organizației de producători în perioada 2009-11. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20 iar sprijinul va fi acordat până la finalul anului 2018.

Numărul de proiecte privind

măsuri depozitare [nr.]

/ 0

0 0 --

Măsuri de marketing (Articolul 68): măsura doreşte să sprijine constituirea organizațiilor de producători, a asociațiilor de organizații de producători sau a organizațiilor interprofesionale, precum şi identificarea unor piețe noi pentru produsele din peşte, etichetarea şi trasarea inițiativelor şi a proiectelor de promovare. Beneficiarii finali sunt organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători sau organizațiile interprofesionale. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.


privind măsuri de

comercializare [nr.] / 0

0 2 4 6

Prelucrarea produselor obținute din pescuit și acvacultură (Articolul 69): măsura doreşte să încurajeze investițiile în procesare produselor din peşte. Beneficiarii direcți sunt IMM-urile cu activități de procesare a produselor obținute din pescuit şi/sau acvacultură. Sprijinul financiar acoperă 50% din cheltuielile eligibile totale. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.


procesarea[nr.] / 0

0 4 6 8

Programul 2.1. Consolidarea, restructurarea și modernizarea exploataţiilor agricoleRezultatul 2.1.1: Creșterea ponderii fermelor consolidate/restructurate/modernizate, atât din punct de vedere al suprafeţei agricole exploatate, cât și a dimensiunii economice

Plata redistributivă: măsura îşi propune consolidarea fermelor prin acordarea unei plăți suplimentare directe fermierilor pentru primele 30 ha. Beneficiarii sunt toți fermierii eligibili pentru a primi plăți directe, indiferent de dimensiunea propriei ferme. Sprijinul financiar va fi acordat în baza trimiterii unei solicitări de plată, în două tranşe: (i) pentru primele 5 ha şi (ii) pentru restul de 25 ha. Măsura este finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi se aplică în intervalul 2015-20.

Suprafața care face obiectul

plății[ha]/-

1000* 1000* 1000* 1000*

Agricultori beneficiari

[nr.] /-1000* 1000* 1000* 1000*

Investiții în exploatații agricole (Submăsura 4.1): măsura îşi propune să sprijine proiecte de investiții în ferme vegetale şi zootehnice. Beneficiarii eligibili sunt fermieri, cooperative şi grupuri de producători cu dimensiune economică de minim 8.000 euro producție standard. Ajutorul financiar acoperă 50% din cheltuielile eligibile totale, putându-se acorda puncte procentuale suplimentare în anumite condiții. Această măsură include o alocare separată pentru sectorul pomicol (M 4.1a Investiții în exploatații pomicole). Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR şi va fi implementată în intervalul

Exploatații agricole care

primesc sprijin[nr.] / 1.149

1300 2000 2.650 4.263 (în 2023)

89



2014-20. Sprijin pentru dezvoltarea micilor ferme (Submăsura 6.3): măsura îşi propune să sprijine transformarea structurală a ferme micilor şi să faciliteze integrarea acestora pe piață. Sprijinul se acordă în baza aprobării unui plan de afaceri. Beneficiarii sunt ferme micile cu o dimensiune economică între 8.000 şi 11.999 euro producție standard. Valoarea sprijinului este de 15.000 euro pentru o perioadă de maxim 3 ani (5 ani pentru exploatațiile pomicole) şi se acordă în două tranşe: (i) o primă tranşă reprezentând 75% din sprijinul total, după semnarea deciziei de finanțare, şi (ii) a două tranşă, ce reprezintă 25% din sprijinul total, după implementarea planului de afaceri. Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR şi va fi implementată în intervalul 2014-20.

Exploatații agricole de

semi-subzistență

care primesc sprijin

[nr.] / 20,104

20104 23000 26.000 31.093 (în 2023)

Programul 2.2. Încurajarea transferului inter-generaţional în agriculturăRezultatul 2.2.1: Reducerea vârstei medii a fermierilor activiSchema de rentă viageră: Măsura a fost introdusă în 2005 pentru a sprijini consolidarea funciară şi, astfel, modernizarea agriculturii româneşti. Beneficiarii au fost persoane de peste 62 de ani care au deținut terenuri de până la 10 hectare (şi care nu au făcut obiectul vânzării sau cumpărării după anul 1990). Beneficiarii au avut dreptul de a primi, până la sfârşitul vieții, o sumă garantată de stat dacă şi-au vândut sau oferit în leasing propriile terenuri agricole (pentru leasing 50 Euro/an şi pentru vânzare 100 Euro/an). Măsura este finanțată din bugetul național şi a fost în vigoare până la finele anului 2009, însă plățile către fermierii care au intrat deja în sistem continuă să fie acordate.

Beneficiari[nr.] - 71.349 64000 64000 64.215 -

Plată suplimentară destinată tinerilor fermieri: Măsura are rolul de a stimula reînnoirea generațiilor de fermieri, oferind plăți suplimentare pe suprafață fermierilor cu vârsta de până la 40 de ani. Beneficiarii sunt toți fermierii eligibili pentru plăți directe, care nu au împlinit încă 40 de ani, dețin/li s-a oferit funcția de manager de fermă şi au frecventat cursuri de instruire pe termen scurt. Sprijinul financiar se va acorda ca plată suplimentară pe suprafață, pe o perioadă de 5 ani şi pentru o suprafață maximă de 60 ha. Măsura este finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi se va implementa în intervalul 2015 – 2020.


plății[000ha]/ -

1000* 1000* 1000* 1000*

Tineri agricultori

care primesc sprijin

[nr.] / a se determina

1000* 1000* 1000* 1000*

Grad de utilizare[%] /0

50 50 50 -

Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (Sub-măsura 6.1): Măsura îşi propune să sprijine creşterea Tineri 1400 2000 9.000

90



numărului de fermieri activi. Beneficiarii sunt fermieri cu vârsta de până la 40 de ani, cu instruire adecvată şi care vor ocupa poziția de manager de fermă. Sprijinul financiar se acordă pe baza unui proiect aprobat de investiții pentru o perioadă de maxim 3 ani (5 ani pentru fermierii din sectorul pomicol); sprijinul se va acorda în două tranşe, în valoare fie de 50.000 Euro (pentru ferme cu producție standard între 30.000 şi 50.000 euro), fie de 40.000 Euro (pentru ferme cu producție standard între 12.000 şi 29.999 euro). Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR şi se va implementa în intervalul 2014-20.

agricultori care primesc

sprijin[nr.] / 1.211

9.367(în 2023)

Schema pentru micii fermieri (Pilonul 1 din PAC): această măsură reprezintă o plată directă simplificată pentru fermierii care dețin exploatații de mici dimensiuni, având scopul de a înlocui alte plăți directe, precum plata de suprafață, plata de ecologizare (înverzire), ajutoarele naționale de tranziție, etc. Valoarea financiară maximă acordată anual este de 1.250 Euro, în funcție de dimensiunea suprafeței şi/sau numărul de animale deținute. După un an, beneficiarii sunt eligibili pentru a solicita finanțare în baza submăsurii PNDR 6.5 (menționată mai jos). Măsura este finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi se va implementa în intervalul 2015 – 2020.

Agricultori care primesc

sprijin[nr.] / -

1000* 1000* 1000* 1000*

Plăți destinate fermierilor eligibili pentru sistemul dedicat micilor fermieri care își transferă permanent exploatația către un alt fermier (Submăsura 6.5): această măsură vine în ajutorul fermierilor care s-au înscris în schema micilor fermieri pentru cel puțin un an de zile şi doresc să îşi transfere definitiv exploatațiile către alți fermieri. Sprijinul financiar se acordă ca plată anuală unică, însumând 120% din valoarea de sprijin acordată în baza Pilonului 1. Măsura este finanțată din PNDR 2014-20 prin FEADR şi se va implementa în intervalul 2016-20.

Fermieri care primesc sprijin

[nr.] / 00 0 14.900 14.978

(în 2023)

Programul 2.3 Crearea, consolidarea și modernizarea exploataţiilor de acvacultură Rezultatul 2.3.1: Sprijin pentru investiţii productive în acvaculturăAjutoare pentru investiții productive în acvacultură (art. 48 alin. (1) literele (a-d) și (f-h)): măsura are drept obiectiv sprijinirea proiectelor de investiții în fermele de acvacultură, fie prin modernizare şi retehnologizare, fie prin crearea de noi unități sau diversificarea producției şi surselor de venit. Beneficiarii eligibili sunt micro-întreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii şi ONG-urile implicate în acvacultură. Valoarea maximă a unui proiect este de 1 milion de euro, cu finanțare care acoperă 50% din cheltuielile eligibile (doar 30% pentru beneficiarii care nu desfăşoară activități în acvacultură). Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Nr. de proiecte de investiții

productive în agricultură

[nr.] / 0

0 25 35 50

91



Porturi de pescuit, locuri de debarcare, hale de licitații si adăposturi - investiții de îmbunătățire a infrastructurii porturilor de pescuit și a halelor de licitații sau a locurilor de debarcare și a adăposturilor, construirea de adăposturi pentru îmbunătățirea securității pescarilor (Art. 43 alin. (1) și (3) și art. 44 alin. (1) litera (f)): Măsura susține modernizarea infrastructurii legate de pescuitul comercial, cum ar fi porturile de pescuit şi locurile de debarcare, precum şi crearea şi îmbunătățirea adăposturilor pescăreşti. Beneficiarii eligibili sunt autorități publice, pescari/ organizații de pescari, singuri sau în parteneriat cu ONG-uri, organizații de producători, asociații de organizații de producători, organizații inter-profesionale şi alte tipuri de beneficiari cu activități în domeniul pescuitului. Finanțarea variază de la 50% la 100% din cheltuielile eligibile, în funcție de tipul de beneficiar.

Număr de proiecte privind

porturile de pescuit,

locurie de debarcare,

hale şi adăposturi

[nr.] / 0

0 4 7 10

Programul 3.1. Gestionarea principalelor resurse naturale în agriculturăRezultatul 3.1.1: Îmbunătăţirea utilizării apei și solului prin modernizarea sistemelor de irigaţii viabile și exploatarea terenurilor agricole conform practicilor prietenoase cu mediulPlăți de ecologizare (înverzire): măsura îşi propune să stimuleze fermierii activi să practice o agricultură durabilă şi ecologică. Beneficiarii sunt fermierii români activi care respectă condițiile de ecologizare (înverzire) ale PAC. Ajutorul financiar se acordă pe hectar şi reprezintă 30% din resursele financiare alocate pentru Pilonul 1. Măsura este finanțată din bugetul FEGA şi vor fi puse în aplicare în perioada 2014-2020.


plății[ha] / 8.409,3

8.409,3 8.409,3 9.200 9.200

Agricultura ecologică (M11): Măsura susține, în producția vegetală şi animală, fermierii care practică agricultura ecologică sau fac tranziția de la agricultura convențională la agricultura ecologică (perioada de conversie). Beneficiarii sunt fermierii activi înregistrați oficial ca producători de agricultură ecologică. Sprijinul prevăzut de această măsură este acordat ca o plată compensatorie pe fermă. Finanțarea vine de la FEADR prin PNDR 2014 - 2020.

Suprafață sub angajamente

organice[000 ha] /

5.83139

180 180 180 226

Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice (Sub-măsura 4.3): Măsura sprijină investițiile în modernizarea infrastructurii de irigații la nivel de fermă. Beneficiarii eligibili sunt organizațiile/ federațiile de utilizatori de apă compuse din proprietari sau utilizatori de teren agricol. Ajutorul financiar este acordat pe bază concurențială, avându-se în vedere proiectele de investiții pentru îmbunătățirea gestionării terenurilor şi/ sau pe sisteme de irigații şi acoperă 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Proiectele de investiții trebuie să respecte Directiva-Cadru Apă. Măsura primeşte finanțare de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

Operațiuni sprijinite pentru

investiții în exploatații

agricole[nr.] / 288

300 300 359 580 (în 2023)

39 Se referă la angajamente din perioada de programare anterioară.

92



(FEADR), prin PNDR 2014 - 2020.

Programul Național de Monitorizare a Solului pentru Agricultură și Silvicultură (OSPA, ICPA)

Suprafață [% din totalul SAU]/ 37%;

37,5%

37%37,5%

37%37,5%

45%45%

50%55%

Agro-mediu și climă (M10): Măsura susține dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, prin acordarea de plăți pentru fermieri cu scopul de a introduce sau de a continua punerea în aplicare a metodelor de producție agricolă compatibile cu protecția şi ameliorarea mediului, a peisajului şi a caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului şi a diversității genetice. Beneficiarii sunt fermierii români care respectă condițiile stabilite. Ajutorul financiar este de formă compensatorie şi este plătit anual, ca o sumă fixă, acordat per hectar. Măsura este finanțată prin FEADR 2014-2020, prin PNDR.

Suprafață care primeşte

sprijin[000 ha] / 210

210 210 1.425 1.781

Investiții prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații (2016-20): măsura sprijină investițiile în infrastructura principală de irigații sub proprietate publică, inclusiv sistemele de pompare şi de repompare, şi rețelele de distribuție şi canalizare. Beneficiarii finali sunt organizațiile de ameliorare a gestionării terenurilor care au primit sau vor primi finanțare de la FEADR pentru investiții de irigații private, la nivel de fermă, şi au nevoie să fie legate la o infrastructură principală viabilă de irigații. Măsura este finanțată prin bugetul de stat şi va continua până în 2020.

Randamentul stațiilor de bază şi de

repompare [%] / 45%

Nr. de facilități cu

infrastructură îmbunătățită

[nr.] / 0

45

10

45

15

70

15

70

20

Rezultatul 3.1.2: Conservarea biodiversităţiiPlăți compensatorii în zona montană (SM 13.1): măsura îşi propune să sprijine utilizarea terenurilor agricole situate în zonele muntoase unde producția agricolă este inferioară din punct de vedere al cantității şi/sau al calității. Beneficiarii sunt fermieri activi situați în zonele care sunt desemnate ca zone muntoase. Ajutorul acordat de această măsură este de formă compensatorie. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă, acordată per unitate de suprafață (hectar) şi este o compensație pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de către fermierii care încheie angajamente anuale voluntare pentru a continua activitățile agricole în zonele desemnate. Măsura este finanțată prin intermediul FEADR, prin PNDR 2014-2020.


sprijin[Mil ha] / 3.4

3.4 3.4 3.4 3.4

Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (SM Suprafață care 3.4 3.4 3.4 3.4

93



13.2): măsura îşi propune să sprijine utilizarea terenurilor agricole situate în zone unde producția agricolă este inferioară din punct de vedere al cantității si/sau calității, din cauza condițiilor naturale specifice. Beneficiarii sunt agricultorii activi situați în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative. Ajutorul acordat sub această măsură este de formă compensatorie. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă, acordată per unitate de suprafață (hectar) şi este o compensație pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de către fermierii care încheie anual angajamente voluntare pentru a continua activitățile agricole în zonele desemnate. Măsura este finanțată prin intermediul FEADR, prin PNDR 2014-2020.

primeşte sprijin

[Mil ha] / 3.4

Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice (SM 13.3): măsura îşi propune să sprijine financiar utilizarea terenurilor agricole situate în Rezervația Biosferei Deltei Dunării. Beneficiarii sunt fermieri activi situați în aceste zone. Ajutorul acordat sub această măsură este de formă compensatorie. Prima compensatorie este plătită anual, ca suma fixă, acordată pe suprafață (hectar) şi este o compensație pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de către fermierii care încheie anual angajamente voluntare pentru a continua activitățile agricole în zonele desemnate. Măsura este finanțată prin intermediul FEADR, prin PNDR 2014-2020.


sprijin[Mil ha] / 3.4

3.4 3.4 3.4 3.4

Programul 3.2. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficientizarea folosirii resurselor de energie Rezultatul 3.2.1. Creșterea eficienţei în utilizarea energiei în sectorul pescuitului Eficiență energetică și atenuarea schimbărilor climatice — înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare (pescuitul marin) (art. 41 alin. (2): Măsura susține modernizarea şi/sau înlocuirea motoarelor bărcilor care operează în Marea Neagră. Beneficiarii sunt proprietarii de ambarcațiuni implicați în activități de pescuit comercial. Sprijinul este acordat pe baza unui proiect de investiții cu o durată de maximum 24 de luni. Măsura este finanțată de FEPAM prin 2014-2020 POPAM.


înlocuire sau modernizare a

motoarelor[nr.] / 0

0 4 8 12

Eficiența energetică și atenuarea schimbărilor climatice - înlocuirea sau modernizarea motoarelor (canalele interioare de pescuit) (art. 44 alin. (1) litera (d): Măsura susține modernizarea şi/sau înlocuirea motoarelor bărcilor care operează în apele interioare, în special Delta Dunării, unde impactul motoarelor asupra mediului trebuie să fie limitat. Beneficiarii sunt proprietarii de ambarcațiuni angajați în activități de pescuit comercial. Sprijinul este acordat pe baza unui proiect de investiții cu o durată de maximum 24 de luni. Măsura este finanțată de FEPAM prin 2014-2020 POPAM.



motoarelor[nr.] /0

0 50 100150 (în 2023)

94



Investiții productive in acvacultură - creșterea eficienței energetice, energie regenerabilă (art. 48 alin. (1) litera (k)): măsura sprijină investițiile în sisteme de acvacultură închise, unde apa este reciclată şi cantitatea de apă utilizată este minimă. Beneficiarii eligibili sunt micro-întreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii şi ONG-urile implicate în producția de acvacultură. Măsura este finanțată de FEPAM prin 2014-2020 POPAM.



motoarelor[nr.] / 0

0 4 8 12

Rezultatul 3.2.2. Încurajarea conservării și sechestrării carbonului în sectorul agricolSprijin pentru împădurire/crearea de suprafețe împădurite (SM 8.1): Măsura susține extinderea zonei ocupate de păduri la nivel național prin împădurirea terenurilor agricole. Beneficiarii sunt proprietarii publici şi privați de terenuri agricole şi non-agricole, precum şi asociațiile lor. Ajutorul financiar include un bonus pentru înființarea plantațiilor forestiere şi o primă anuală pe hectar (menită să acopere costurile legate de întreținerea şi îngrijirea plantației forestiere şi să ofere o compensare pentru pierderile de venituri agricole ca urmare a împăduririi). Măsura este finanțată din PNDR 2014-2020, prin FEADR.

Suprafață de teren

împădurit[ha] / 246

500 1000 7.300 9.130(în 2023)

Plăți pentru angajamente de silvo-mediu (SM 15.1). Măsura are scopul de a reduce numărul intervențiilor forestiere şi de a oferi zone de linişte pentru dezvoltarea vieții sălbatice. Beneficiarii sunt proprietari de păduri incluse în Fondul Forestier Național, care sunt de acord să încheie de bună voie angajamente de silvo-mediu pentru o perioadă de 5 ani. Sprijinul se acordă sub forma unei plăți compensatorii plătite anual, ca sumă fixă, acordată per unitate de suprafață (ha) şi este o compensație pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de către proprietarii de terenuri forestiere care încheie acorduri voluntare. Măsura este finanțată din PNDR 2014-2020, prin FEADR.

Suprafață sub angajament

de silvo-mediu[ha] / 0

1000* 1000* 1000* 1000*

Programul 3.3. Gestionarea riscurilor în agricultură și în acvaculturăRezultatul 3.3.1. Creșterea gradului de participare a fermierilor la instrumente de gestionare a riscurilor de mediu în agricultură Asigurarea recolta de struguri de vin (în cadrul Programului Național Suport). Măsura susține asigurarea recoltei de struguri de vin împotriva dezastrelor naturale, daunelor provocate de animale, dăunători şi boli. Beneficiarii sunt producătorii de struguri de vin din România. Ajutorul financiar este acordat prin rambursarea primelor de asigurare plătite de către producători. Măsura este finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi se va aplica până în 2018.

Beneficiari în cadrul

programului[nr.] / 120

120 120 250 250

Ajutor de stat pentru plata primelor de asigurare. Măsura încurajează încheierea de către fermieri de polițe de asigurare împotriva dezastrelor naturale şi a bolilor. Beneficiarii sunt fermierii din producția vegetală şi animală de dimensiuni mici şi mijlocii. Sprijinul financiar este acordat fermierilor care

Beneficiari în cadrul

programului

6.605 6.605 6.605 6.605

95



depun cereri de rambursare a primelor de asigurare pentru culturile arabile, livezi, hamei şi vie, animale, păsări de curte sau albine. Ajutorul constă în rambursarea a 70% din costul de asigurare împotriva dezastrelor naturale şi 30% din costul de asigurare împotriva bolilor şi dăunătorilor. Măsura este finanțată de la bugetul de stat.

[nr.] / 6.605

Fonduri mutuale pentru fenomene climatice cu efecte adverse, boli ale animalelor și ale plantelor, infestări parazitare și pentru incidente de mediu (SM 17.2). Măsura susține fermierii în efortul lor de a face față riscurilor economice şi de mediu. Beneficiarii sunt fermierii care au aderat la un fond mutual. Ajutorul financiar este acordat prin plata unei compensații pentru pierderile suferite ca urmare a evenimentelor climatice nefavorabile, epidemiilor de boli la animale sau plante, infestarea cu paraziți sau ca urmare a incidentelor de mediu. Măsura este finanțată din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi va fi implementată pe perioada 2014-2020.

Ferme care participă la

fonduri mutuale[nr.] / 0

2000 5000 15.000 15.000

...Managementul altor riscuriConsolidarea sistemului de prognoză și avertizare asupra bolilor și paraziților: această măsură susține activitățile legate de informare (instruiri, buletine informative etc.) pentru utilizatori şi furnizori de produse de control al dăunătorilor. Beneficiarii sunt fermierii şi furnizorii de produse de control al dăunătorilor. Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat prin intermediul Autorității Naționale Fitosanitare.

Utilizatori ai produselor şi serviciilor de

protecția împotriva

dăunătorilor /furnizori instruiți

[Nr.]/ 8000

Stații de întreținere

sistem agroexpert[nr.] / 630

Prognoză şi

8000

630

4200

8.000

630

4.200

16.000

700

4500

17.000

750

5000

96



buletine de avertizare

pentru informarea

producătorilor agricoli

[nr.] / 4200

Implementarea sistemului integrat de gestionare a dăunătorilor: această măsură sprijină fermierii să utilizeze produsele de gestionare a dăunătorilor de o manieră mai eficientă şi mai sustenabilă, precum şi conştientizarea asupra costurilor legate de o utilizare intensivă a pesticidelor. Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat prin intermediul Autorității Naționale Fitosanitare.

Linii directoare specifice privind

managementul integrat al

dăunătorilor[nr.] / 1

2. 3 5 10

Rezultatul 3.3.2. Creșterea gradului de protecţie la căderile de grindină, în zonele protejate prin implementarea Sistemului Naţional Antigrindină și de Creștere a PrecipitaţiilorSistemul Național Antigrindină și de creștere a precipitațiilor sprijină reducerea riscului față de fenomene meteorologice periculoase (grindină, ceață densă) sau dăunătoare (seceta prelungită) şi creşterea precipitațiilor (ploaie, zăpadă) în zonele de interes din România. Beneficiarii sunt fermierii din zonele afectate. Sprijinul financiar se acordă anual, pe baza Programului de Realizare a Sistemului Național Antigrindină şi de Creştere a Precipitațiilor. Măsura este finanțată din bugetul național pentru perioada 2010-2024.

Suprafață protejată

[000ha] / 290300 400 600 600

Rezultatul 3.3.3. Garantarea veniturilor pentru producătorii din acvaculturăAsigurarea stocurilor din acvacultură (Articolul 57) sprijină reducerea riscurilor ce vizează producția de acvacultură prin contribuția la asigurarea stocurilor de acvacultură. Asigurarea stocurilor de acvacultură va acoperi pierderile economice cauzate de dezastre naturale, de evenimentele climatice nefavorabile precum şi de orice boli sau erori produse în producția de acvacultură pentru care operatorul nu este responsabil. Beneficiarii eligibili sunt fermierii ce operează în domeniul producției de acvacultură. Măsura este finanțată de FEPAM prin 2014-2020 POPAM.

Număr de proiecte privind

asigurarea stocurilor de

[nr.] / 0

0 6 9 12)

97



Programul 3.4: Gestionarea resurselor naturale în domeniul pescuitului și acvaculturii Rezultatul 3.4.1: Reducerea impactului pescuitului asupra mediului

Limitarea impactului pescuitului asupra mediului marin și adaptarea pescuitului la protecția speciilor [art. 38 + art. 44 alin. (1) litera (c) pescuitul în apele interioare]: măsura este destinată sprijinirii investițiilor în echipamente ce îmbunătățesc capacitatea de selecție pe baza mărimii sau speciei sau au un impact redus asupra ecosistemului. Beneficiarii sunt pescarii români, organizațiile de pescari precum şi proprietarii de vase de pescuit. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Proiecte de măsuri de

conservare, limitarea

impactului pescuitului şi

adaptarea pescuitului

[nr.] / 0

0 3 6 9

Protejarea și refacerea biodiversității marine – colectarea uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine (art.40 alin. (1) litera (a)): Măsura susține colectarea de către pescari a deşeurilor din mare, precum şi a echipamentelor de pescuit pierdute şi a reziduurilor marine. Principalii beneficiari sunt organizațiile de pescari. Măsura este finanțată de FEPAM prin 2014-2020 POPAM.

Proiecte pentru

protejarea şi refacerea

biodiversitătii marine[nr.] / 0

0 1 1 2

Rezultatul 3.4.2 Promovarea unei acvaculturi eficiente și sustenabile

Investiții productive în acvacultură - eficiența utilizării resurselor, reducerea de utilizare a apei și a substanțelor chimice, sisteme de recirculare închise (art. 48 alin. (1) litera (j)): Măsura susține investiții în modernizarea fermelor de acvacultură prin eficiență energetică îmbunătățită şi promovarea surselor de energie regenerabilă. Beneficiarii eligibili sunt orice întreprinderi care operează în producția de acvacultură, în special microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii şi ONG-urile. Valoarea sprijinului financiar variază de la 50 la 70%, în funcție de tipul de beneficiar. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020


referitoare la ajutor pentru

investiții productive în

agricultură[nr.] / 0

0 0 1 2

Creșterea potențialului siturilor de acvacultură (Articolul 51): Măsura sprijină activitățile legate de identificarea şi cartografierea zonelor celor mai adecvate pentru dezvoltarea acvaculturii. Beneficiarii eligibili sunt autoritățile publice cu responsabilități şi expertiză în acest domeniu. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.


creşterea

0 0 0 1

98



potențialului siturilor de

acvacultură/sănătatea

publică şi a animalelor

[nr.] / 0

Conversia la sistemele de management de mediu și audit și la acvacultura ecologică (art. 53): Măsura susține conversia de la acvacultură convențională la acvacultura ecologică. Ajutorul financiar se acordă sub forma unei compensații pentru o perioadă de maxim 3 ani ținând cont de pierderile suportate în timpul tranziției la metodele de producție ecologică. Beneficiarii eligibili sunt beneficiarii care se angajează să respecte cerințele pentru producția ecologică pentru minim cinci ani. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.


reducerea impactului acvaculturii

asupra mediului [nr.] / 0

0 0 0 10

Acvacultura care furnizează servicii de mediu (art. 54): Măsura susține metodele de acvacultură care sunt compatibile cu nevoile specifice de mediu şi sub rezerva cerințelor specifice de gestionare care rezultă din desemnarea zonelor NATURA 2000. Sprijinul financiar este acordat anual ca o compensație pentru pierderile de venit/costurile suplimentare suportate ca urmare a cerințelor de gestionare impuse de zonele Natura 2000. Beneficiarii sunt operatori economici angajați în producția de acvacultură în zonele Natura 2000. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.


reducerea impactului acvaculturii

asupra mediului [nr.] / 0

31 31 31 31

Măsuri privind sănătatea și bunăstarea animalelor (Articolul 56): măsura sprijină dezvoltarea celor mai bune practici sau coduri de conduită generale sau specifice speciilor, referitoare la bio-securitate sau la nevoile de sănătate şi bunăstare animală în acvacultură. Beneficiarii eligibili sunt atât organismele publice cât şi cele private. Măsura este finanțată de FEPAM prin POPAM 2014-2020.


creşterea potențialului zonelor de

acvacultură şi

0 1 1 1

99



măsuri privind sănătatea publică şi sănătatea animalelor

[nr.] / 0Programul 4.1. Sprijin direct pentru creșterea veniturilor agricultorilor

Rezultatul 4.1.1. Reducerea disparităţilor dintre veniturile agricole și cele non-agricoleSchema de plată pe suprafață (SAPS): măsura urmăreşte asigurarea unei mai mari stabilități a veniturilor fermierilor şi oferirea unui sprijin pentru desfăşurarea activităților agricole în general. Beneficiarii sunt fermierii activi din România care au mai mult de 1 ha in parcele de cel puțin 0.3 ha. Sprijinul este acordat per hectar, în funcție de zona eligibilă. Măsura va fi finanțată din FEGA pentru perioada 2014-2020.


plății[000 ha] /

8.531,3

8,531.3 8.531,3 9.200 9.200

Ajutoarele naționale de tranziție (ANT): Măsura urmăreşte să asigure un sprijin pentru veniturile fermierilor şi să completeze sprijinul SAPS. Suma totală care poate fi acordată fermierilor în sectoarele vegetal şi zootehnic se va reduce treptat până în 2020 (cu 5% pe an). Beneficiarii sunt fermierii care sunt eligibili pentru SAPS şi fermierii din producția zootehnică. Sprijinul financiar se acordă per hectar sau pe cap de animal, în baza prezentării unei cereri de plată. Măsura este finanțată din fonduri naționale în cadrul bugetului disponibil şi se aplică până în 2020.


plății[000 ha] /

6.779,7

Animale care fac obiectul

plății[nr.] / 0

6.779,7

1000

6.779,7

1000

6.800

1000

6.800

1000

Programul 4.2. Diversificarea activităţilor economice non-agricole în zonele rurale, inclusiv în zonele de pescuit Rezultatul 4.2.1. Creșterea gradului de ocupare în activităţi economice non-agricole în zonele ruraleSprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale (SM 6.2): această măsură susține crearea de noi activități neagricole în zonele rurale, de către micii fermieri sau micii întreprinzători. Beneficiarii sunt fermierii sau membrii unei exploatații agricole, micro-întreprinderi şi întreprinderi mici. Sprijinul financiar nu va depăşi 200.000 de euro/beneficiar pe parcursul a trei ani fiscali şi va fi acordat pe baza unui plan de afaceri. Sprijinul va fi acordat ca plată forfetară. Această măsură este finanțată din PNDR 2014-20, prin FEADR.

Beneficiari care primesc sprijin [nr.] / 0

1000* 1000* 1000* 1000*

100



Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole (SM 6.4). Această măsură sprijină dezvoltarea de activități neagricole existente în zonele rurale. Beneficiarii sunt microîntreprinderi non-agricole şi întreprinderi mici din zonele rurale, precum şi fermieri sau membri de exploatații agricole care îşi diversifică activitatea în domenii neagricole. Sprijinul va fi acordat ca o rambursare a cheltuielilor eligibile care au fost suportate efectiv şi nu va depăşi 200.000 de euro/beneficiar pe parcursul a trei ani fiscali. Această măsură este finanțată din bugetul 2014-2020 PNDR prin FEADR.

Beneficiari care primesc

sprijin[nr.] / -

1000* 1000* 1000* 1000*

Schema de garantare pentru IMM-uri. Această măsură sprijină IMM-urile care funcționează în zonele rurale prin acordarea de garanții pentru creditele contractate în vederea implementării proiectelor selectate în cadrul măsurilor descrise mai sus. Beneficiarii sunt micro-întreprinderile care sunt susținute financiar pentru dezvoltarea de activități neagricole în zonele rurale. Ajutorul financiar este acordat ca garanție pentru creditele contratate în vederea implementării proiectului selectat pentru finanțare. Garanția maximă şi perioada de garanție sunt stabilite pentru fiecare credit separat în funcție de caracteristicile de creditare şi în conformitate cu fişele tehnice ale măsurilor. Programul este finanțat din PNDR 2014-2020.

Garanții acordate

[nr.] / 397397 397 397 397

Valoarea garanțiilor acordate

[Mil EUR] / 43.40

43 43 43 43

Rezultatul 4.2.2. Creșterea ocupării forţei de muncă în activităţi economice non-piscicoleDiversificarea veniturilor și noi forme de venituri [Art. 30 și art. 44 alin. (4) pescuit în apele interioare]: Măsura susține investițiile care contribuie la diversificarea veniturilor pescarilor prin dezvoltarea de activități complementare, inclusiv investiții la bordul vaselor, turism pentru pescuitul cu undița, restaurante, servicii ecologice legate de pescuit şi activități educaționale legate de pescuit. Principalii beneficiari sunt pescarii, persoanele fizice sau juridice care au efectuat cel puțin şaizeci de zile de activități de pescuit în ultimele 24 luni. Sprijinul este acordat pe baza prezentării unui plan de afaceri pentru dezvoltarea de noi activități şi nu depăşeşte 75.000 de euro per beneficiar. Ajutorul financiar este de până la 50% din cheltuielile eligibile totale. Măsura este finanțată de FEPAM prin 2014-2020 POPAM.

Proiecte privind

promovarea capitalului uman şi a dialogului

social, diversificare şi noi forme de

venit, întreprinderi nou-înființate pentru pescari

şi

0 10 20 30

101



sănătate/siguranță

[nr.] / 0Programul 4.3. Accesul populaţiei rurale la infrastructura de bază (apă, apă uzată, drumuri), infrastructura educaţională (grădiniţe, instituţii educaţionale de nivel secundar și școli profesionale cu profil agricol) și infrastructura socială (creșe și after school)

Rezultatul 4.3.1. Îmbunătăţirea accesului populaţiei rurale la apă curentă și canalizare, drumuri comunale, infrastructură educaţională (grădiniţe, instituţii educaţionale de nivel secundar și școli profesionale cu profil agricol), infrastructură socială (creșe și after-school), precum și protecţia patrimoniului cultural Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii la scară mică (SM 7.2). Această măsură susține investițiile în crearea, extinderea şi îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local, a rețelei publice de apă şi apă uzată, a infrastructurii educaționale/sociale şi medicale şi în serviciile sociale din zonele rurale. Principalii beneficiari sunt comunele şi asociațiile lor, precum şi ONG-urile (pentru investiții în infrastructura socială şi educațională). Sprijinul financiar va acoperi 100% din cheltuielile eligibile totale pentru proiectele non-profit şi 80% din totalul cheltuielilor pentru proiectele generatoare de venit. Măsura este finanțată din PNDR 2014-20 prin intermediul FEADR.

Acțiuni finanțate[nr.] / 311

350 400 750 762 (în 2023)

Investiții asociate cu protecția patrimoniului cultural (SM 7.6). Această măsură susține investițiile pentru restaurarea, conservarea şi îmbunătățirea accesului la aşezămintele monahale şi patrimoniul cultural intangibil de interes local (clasa B). Principalii beneficiari sunt comunele şi asociațiile lor, ONG-urile, entitățile de cult şi persoanele autorizate şi societățile comerciale care dețin în scop administrativ obiecte de patrimoniu cultural de utilitate publică din clasa B. Sprijinul financiar va acoperi 100% din cheltuielile eligibile totale pentru proiectele non-profit de utilitate publică şi 85% din totalul cheltuielilor pentru proiectele generatoare de venit. Măsura este finanțată din PNDR 2014-20 prin intermediul FEADR.

Acțiuni finanțate[nr.] / 0

1000* 1000* 1000* 1000*

Programul 4.4. Încurajarea implicării comunităţii locale în dezvoltarea rurală Rezultatul 4.4.1. Creșterea numărului de procese participative de planificare a dezvoltării rurale și a numărului de proiecte finanţate în cadrul acestor procese Sprijin pregătitor (SM 19.1). Această măsură sprijină implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală prin activități de animare, de creştere a capacității instituționale, instruire, activități de consultare, etc. Beneficiarii sunt parteneriate public-private create ca urmare a unui Acord de Parteneriat. Sprijinul nerambursabil va fi acordată până la o sumă maximă de 20.000 EUR pentru strategia de dezvoltare locală prezentată de parteneriat. Intensitatea sprijinului va fi de 100% din cheltuielile eligibile. Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR şi va fi implementată în perioada

Proiecte finanțate de Grupuri de

Acțiune Locală[nr.] / 2,266

2.300 2.2350 2.4502.468 (în

2023)

102



2014-20.Sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (SM 19.2). Această măsură susține activitățile implementate în cadrul strategiei de dezvoltare locală. Beneficiarii sunt persoane juridice private/publice, conform fişei de măsuri a strategiei de dezvoltare locală sau conform măsurii PNDR relevante şi/sau conform fişei LEADER. Cheltuielile eligibile vor fi conforme cu cele din fişa de măsură PNDR/LEADER corespunzătoare, în funcție de tipul măsurii. Intensitatea maximă a sprijinului din cheltuielile totale eligibile este de până la 100% - până la o sumă maximă de 200.000 EUR pe proiect. Măsura este finanțată din PNDR prin fondul FEADR şi va fi implementată în perioada 2014-20.

Acțiuni care primesc sprijin40

[nr.] / 163

163 163 163 163

Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală (SM 19.3). Această măsură susține implicarea GAL-urilor în proiecte de cooperare transnaționale şi inter-teritoriale. Principalii beneficiari sunt Grupurile de Acțiune Locală autorizate de AM-PNDR. Sprijinul din cadrul sub-măsurii este acordată ca sprijin nerambursabil (grant). Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR şi va fi implementată în perioada 2014-20.

Nr. de GAL[nr.] / 239 239 239 239 239

Sprijin pentru costurile de funcționare și animare (SM 19.4). Această măsură sprijină costurile de funcționare şi animare legate de funcționarea GAL-urilor şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Principalii beneficiari sunt GAL-urile. Sprijinul nu va depăşi 20% (25% pentru Delta Dunării) din costurile publice totale contractate pentru implementarea strategiei de dezvoltare locală. Intensitatea maximă a sprijinului din totalul cheltuielilor eligibile este de 100%. Măsura este finanțată din PNDR prin FEADR şi va fi implementată în perioada 2014-20.

Populație acoperită de

GAL[nr.] / 2330

2300 2300 2300 2300

Rezultatul 4.4.2. Creșterea implicării comunităţii locale în dezvoltarea zonelor care depind de pescuit și acvacultură

Sprijin pregătitor (Articolul 62.1.a). Această măsură sprijină crearea de parteneriate public-private şi elaborarea unor strategii locale plasate sub responsabilitatea comunității prin creşterea capacității, instruire, rețele de comunicare şi un pachet de start-up pentru comunitățile care doresc să devină FLAG-uri. Principalii beneficiari sunt FLAG-urile existente şi parteneriate public-private fără personalitate juridică. Sprijinul nu va depăşi 20.000 EUR pentru parteneriate public-private care au primit susținere prin Programul Operațional pentru Pescuit (POP) pentru perioada 2007-13 şi 25.000 EUR pentru parteneriate public-private care nu au primit susținere prin POP pentru perioada 2007-13. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-2020.

Număr de proiecte

referitoare la sprijin

[nr.] / 0

20 20 20 20

40 Contracts concluded between Local Action Groups and the paying agencies in order to finance functioning expenses

103



Implementarea strategiilor de dezvoltare plasate sub responsabilitatea comunității (inclusiv costurile de funcționare și animare) (Articolul 63). Măsura sprijină implementarea strategiilor de dezvoltare locală pentru activități legate de adăugarea de valoare şi crearea de locuri de muncă, diversificare în interiorul sau în afara pescăriilor comerciale, consolidarea şi capitalizarea activelor de mediu ale pescăriilor, promovarea bunăstării sociale în pescuit şi zone de acvacultură şi consolidarea rolului comunităților pescăreşti în dezvoltarea locală. Principalii beneficiari sunt FLAG-uri sau beneficiarii situați pe teritoriul unui FLAG. Suma maximă de susținere pentru FLAG este de 2M Euro (cu excepția Deltei Dunării). Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Numărul de strategii de dezvoltare

locală selectate[nr.] / 0

18 18 18 18

Activități de cooperare (Articolul 64). Această măsură sprijină proiectele de cooperare inter-teritoriale sau transnaționale şi suportul tehnic pregătitor pentru proiectele de cooperare inter-teritoriale şi transnaționale, cu condiția ca FLAG-urile să poată demonstra că pregătesc implementarea unui proiect. Principalii beneficiari ai sprijinului sunt FLAG-urile, însă activitățile vor fi implementate în parteneriat cu un parteneriat public-privat local care implementează o strategie de dezvoltare locală coordonată de comunitate în cadrul sau în afara Uniunii. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Număr de proiecte de cooperare

[nr.] / 0

0 0 1 3

Programul 5.1. Îmbunătăţirea capacităţii administrative de management & implementare a politicii sectoriale Rezultatul 5.1.1. Îmbunătăţirea stabilităţii structurale și funcţionale a MADR și a instituţiilor sale subordonate... Modernizare instituţională; Creșterea eficacităţii; Îmbunătăţirea proceselor și procedurilor instituţionale Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI: măsura are scopul de a asigura stabilirea unui leadership clar în formularea politicilor în ADR (cu contribuții de la departamentele tehnice) şi că toate procesele şi procedurile de sprijin pentru planificare, bugetare, monitorizare şi evaluare sunt în vigoare. În acest scop, structura, funcțiile şi responsabilitățile din cadrul MADR vor fi consolidate şi se vor reflecta în mod adecvat în Regulamentul de Organizare şi Funcționare (ROF). Intenția este ca toate procedurile de planificare şi bugetare, precum şi procedurile de monitorizare şi evaluare, să fie implementate conform metodologiei aprobate (100% implementate la un nivel de calitate adecvat), în timpul perioadei de implementare a planului strategic. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 şi nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Organigramă şi ROF

modificateDa/Nr.

N N - D

Dezvoltarea infrastructurii IT: măsura are scopul de a asigura automatizarea (computerizarea) proceselor şi procedurilor instituționale pentru managementul integrat al resurselor MADR, pentru managementul integrat al documentelor, al fluxurilor de lucru, al informațiilor şi relațiilor cu

Procese şi proceduri

computerizate

1% 1% 2% 10%

104



beneficiarii politicilor publice, cu cetățenii şi instituțiile colaboratoare, pentru managementul integrat al informațiilor şi rapoartelor statistice. Va trebui, de asemenea, să fie legată de managementul integrat al plăților bazate pe zonă (Agenția de Plăți şi Intervenție în Agricultură, APIA) şi de alte proiecte de dezvoltare rurală (Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale, AFIR). Măsura este orientată către minister, instituțiile subordonate acestuia şi personalul lor, care vor folosi tehnologia informației în activitățile lor zilnice. De asemenea, va fi corelat cu managementul integrat al plăților directe (Agenția de Plăți şi Intervenții în Agricultură, APIA) şi al proiectelor de dezvoltare rurală (Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, APDRP). Măsura are ca grup-țintă ministerul şi instituțiile subordonate şi angajații acestora care vor utiliza în activitatea zilnică tehnologii informaționale. Prin implementarea măsurii se estimează că minim 10% din procesele şi procedurile ministerului vor fi autmatizate în perioada 2014-2017, iar 50% din angajații ministerului vor utilizeaza sistemele informatice în aceeaşi perioadă. Resursele necesare, care se ridică la suma de 8.000.000 Lei pentru implementarea măsurii vor fi asigurate de la bugetul de Stat şi din resurse atrase din fonduri europene, prin programe destinate administrației publice. DESTINATE pentru administrația publică.

la nivelul ministerului

[%] / 1%

Angajați care folosesc

sisteme IT[%] / 5%

Fonduri alocate

(APIA/AFIR) plătite prin intermediul sistemului integrat IT[%] / 90%

5%

90%

5%

90%

10%

95%

50%

99%

... Planificare strategică și management financiarSistemul de evaluare a performanței existent și utilizat: o astfel de platformă va fi aliniată cu obiectivele strategice pentru sector şi va fi inclusă în totalitate în procesul de planificare strategică şi monitorizare al MADR. Mai mult, va fi integrată în sistemul informatic sectorial holistic al ADR. Cadrul de evaluare a performanței va fi introdus pentru a acoperi necesitatea de a monitoriza în mod eficace implementarea PSI şi a informa elaborările viitoare de politici. Acesta va fi integrat perfect cu Cadrul Comun de Monitorizare şi Evaluare (CCME) obligatoriu pentru dezvoltarea rurală. Prin asistență tehnică permanentă, au fost efectuate activități de elaborare specificații tehnice, pregătire şi pilotare până la jumătatea anului 2014. Operaționalizarea deplină va fi urmărită pe parcursul perioadei rămase din PSI (şi ulterior) şi va fi finanțată din resursele bugetului național. Dată fiind integrarea cu CCME, (unele dintre) activitățile de evaluare pot fi finanțate din FEADR, componenta de Asistență tehnică.

Nr. de accesări ale

utilizatorilor[nr.] / -

1000* 1000* 1000* 1000*

Formularea programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea deplină a fondurilor interne Conformitatea 100% 100% 100% 100%

105



și externe alocate: măsura urmăreşte întărirea disciplinei bugetare mai ales în zona identificării nevoilor administrației ADR, a programării resurselor bugetare interne (naționale) şi externe (UE) şi a execuției bugetare pe programe. Ministerul îşi va îmbunătăți procesul de bugetare pe programe în perioada 2017-2020, pentru a putea monitoriza în acest fel performanța structurilor interne şi din subordine în raport cu gradul de respectare al programării bugetare anuale. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă şi nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

cu programarea

bugetară anuală

[%] / 100%

... Managementul Resurselor UmaneÎmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației; personal specializat selectat, angajat și păstrat în organizație, conform nevoilor reale ale ministerului: măsura se referă la o componentă esențială a administrației publice în general, adică la personalul specializat, care trebuie să fie selectat, angajat şi păstrat în cadrul organizației conform nevoilor efective ale ministerului. În acest context, va fi esențial să se acopere nevoile de specializare ale personalului existent, precum economiştii agricoli şi specialiştii IT din MADR. Această măsură are scopul de a îmbunătăți structura personalului, precum şi procesele precum recrutarea şi angajarea personalului, alocarea sarcinilor către personalul specializat, motivarea personalului, pentru a reduce fluctuația personalului din cadrul administrației ADR la 15% în anul 2020 şi a determina un grad de încadrare în muncă de 90% raportat la lista de funcții, în aceeaşi perioadă de timp. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 şi nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Rată de fluctuație în

cadrul ministerului

[%] / 30%Ocuparea forței de muncă

raportat la lista de posturi

[%] / 70%

30%

70%

30%

70%

25%

80%

15%

90%

Instruirea profesională, învățarea și expertiza personalului specializat al ministerului: măsura este orientată către dezvoltarea calitativă şi îmbunătățirea abilităților profesionale şi tehnice ale personalului administrației ADR. Beneficiarii măsurii sunt angajații administrației ADR, care, prin participarea şi certificarea în programe de formare şi specializare, conform cu nevoile identificate şi recomandările stabilite în procesul anual de evaluare şi încluse în Planul annual de training la nivelul organizației, vor determina gradul de formare prin cursuri specializate la nivelul personalului de specialitate al ministerului. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat şi fonduri bugetare în sumă de 3.236.000 Lei sunt furnizate pentru întreaga perioadă 2017-20.

Îndeplinirea planului anual de instruire la

nivelul organizației[%] / 100%

Personal certificat prin programe de

formare şi

100%

12%

100%

12%

100%

16%

100%

22%

106



specializare/toTal specializați

[%] / 12%

... Transparenţă și acces liber la informaţii publiceTransparență în procesul decizional și în formularea de politici publice și acte normative: măsura vizează aplicarea şi raportarea conformă cu procedurile legale a activitații administrației ADR cu privire la liberul acces la informațiile de interes public - Legea 544/2001 actualizată şi Legea 52/2003 privind transparența decizională. Transparența este una din valorile declarate ale MADR, care sprijină activitatea acestuia în elaborarea şi implementarea politicilor publice şi care va fi aplicată şi respectată necondiționat în implementarea Planului Strategic instituțional, astfel încât să se obțină un grad maxim de conformitate (100% conformitate pentru toate actiunile ce reclamă aplicarea Legii 544/2001 şi Legea 52/2003) cu procedurile legale, precum şi punerea la dispoziția publicului prin publicarea întegrală a rapoartelor cerute prin lege. Măsura este finanțată din bugetul de stat prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu pe toată perioada 2017-2020 şi nu are o alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Conformarea cu procedurile

legale (numărul de

inconsecvențe)

[%] / 100%

Rapoarte publicate

conform Legii 544/2001[nr.] / 1

Rapoarte publicate în baza Legii 52/2003[nr.] /1

Timp mediu de răspuns la cereri de liber

acces la informații

[zi]/ -

100%

1

1

25

100

100%

1

1

23

100

100%

1

1

20

100

100%

1

1

20

100

107



Vizualizări ale rapoartelor

de sector şi de evaluare a politicilor

MADR (on-line)

[nr/an] / -

Informarea fermierilor și a beneficiarilor politicilor publice despre Programele dedicate sectorului ADR: măsura susține procesul de implementare a PSI şi îndeplinirea indicatorilor acestuia, precum şi succesul Programelor sectoriale de ADR care depind de transferul unor informații corecte, fără nicio limitare şi în mod regulat, către fermieri şi beneficiarii politicilor publice. Ministerul şi structurile sale subordonate vor pregăti informațiile în conformitate cu Programele sectorului agricol şi le vor furniza publicului prin instrumente şi metode de comunicare, conform unui plan. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 şi nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Numărul de evenimente şi campanii de informare

desfăşurate [nr.] / 10

10 10 12 12

Rezultatul 5.1.2. Eficientizarea proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în sectorul ADR... Dezvoltarea politicilor publice și comunicare cu părţile interesateOperaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice agricole și a golurilor din procesul de formulare de politici: măsura are în vedere conținutul calitativ al procedurilor de elaborare a documentelor de politici publice şi a analizelor de impact ale acestora în sectorul ADR. Analiza de impact se va extinde şi asupra măsurilor non-FEADR pentru a include toate programele şi măsurile prezentate în PSI. Măsura se adresează personalului de specialitate din MADR şi tuturor actorilor implicați în realizarea documentelor de politică publică şi analize de impact în ADR (alte instituții publice, asociații profesionale, organizații neguvernamentale, fermieri), astfel încât pe toată perioada de implementarea a Planului Strategic instituțional 2017-2020, elaborarea documentelor de politici publice şi a analizelor de impact să respecte integral (calitativ 100%) procedura aprobată a ministerului şi bunele practicile internaționale. Măsura este finanțată din bugetul de stat prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu şi nu are o alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Documente de politică

publică în linie cu procedura aprobată de

minister[%] / 100%

100% 100% 100% 100%

Colectarea și diseminarea datelor contabile pentru calculul veniturilor și analiza economică a loturilor Numărul de

108



agricole standardizate în baza PAC: măsura susține dezvoltarea Politicii Agricole Comune prin colectarea şi trimiterea datelor referitoare la veniturile din exploatatiile agricole ca o componentă a obligației MADR față de Comisie Europeana. Măsura va fi implementată în perioada 2017-2020 şi este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, şi nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport). Se asteapta producerea unui număr de rapoarte anuale RICA referitoare la situația economică a exploatațiilor agricole care participă la sondajul RICA (care urmează să fie desfăşurate după validarea datelor de către CE) şi rapoarte individuale pentru exploatațiile care participă la sondaj. Chestionare plătite de către CE.

chestionare trimise către

CE[nr.] / 6000

Numărul de rapoarte

anuale RICA [nr] / 1

Nr. de rapoarte

individuale[Nr.] / 6000

Chestionare plătite de CE [Nr.] / 6000

6000

1

6000.

6.000960

6.000

1

6.000

6.000960

6.000

5

6.000

6.000990

6.000

20

6.000

6.0001.002

Colaborarea interinstituțională și schimbul de experiență cu organizații naționale și internaționale relevante: măsură urmăreşte o dezvoltare a capacității instituționale a MADR, de colaborare națională şi internațională pe probleme specifice politicilor publice din sectorul agricol şi de administrație. De asemenea, are scopul de a îmbunătăți parteneriatul dintre instituții la nivel național, element important pentru succesul şi eficacitatea politicilor ADR. Beneficiarul direct al măsurii este administrația din sectorul ADR care în perioada 2014-2017 vizează stabilirea a 19 parteneriate şi colaborări cu instituții internaționale (de ex. Comisia Europeană, FAO) precum şi o prezență activă la nivelul CE prin elaborarea de poziții ale României pentru toate acțiunile Consiliului European, ale Comitetului Special pentru Agricultură şi la întâlnirile din cadrul Grupurilor de Lucru. Parteneriate suplimentare pot fi realizate cu Agenția Națională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), Ministerul Munscii, Familiei şi Protecției Sociale (MMFPS), Ministerul Educației Naționale (MEN) şi Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Măsura este finanțată din bugetul de stat prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu pe toată perioada 2014-2017 şi nu are o alocare specifică de resurse (este o măsură suport)

Nr. de parteneriate

[nr.] / -5 10 14 15

109



Asistență tehnică (cu excepția rețelei naționale de dezvoltare rurală): o măsură de suport prin care proiecte şi acțiuni majore sunt desfăşurate pentru a creşte capacitatea de management a autorităților de management - direcțiile generale din MADR, în cadrul implementării Programelor finanțate din fonduri europene, a Planului Național de Dezvoltare Rurală, a rezultatelor politicilor publice din sectorul agricol. Asistența tehnică este susținută pe parcursul întregii perioade a PSI şi va fi continuată până în anul 2020. Măsura este finanțată din fonduri europene, adică (34,16) milioane EUR şi presupune (107) proiecte finanțate ai căror beneficiari direcți sunt MADR şi direcția generală care este autoritatea de management pentru PNDR.

Contracte finanțate[nr.] /107

Cheltuieli publice [Mil EUR] / 34,16

107

34

107

34

107

34

107

34

Asistență tehnică POPAM: o măsură suport orientată către consolidarea capacității Autorității de Management pentru Pescuit şi a autorităților relevante implicate în implementarea POPAM. Asistența tehnică este susținută pe parcursul întregii perioade a PSI şi va fi continuată până în anul 2020. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

Contracte finanțate[nr.] / 0

Cheltuieli publice

[Mil EUR]

12

3

25

5

40

7

60

9

Rezultatul 5.1.3 Sprijinirea implementării unei Politici Comune pentru Pescuit și a Politicii Maritime Integrate

Colectarea datelor (Articolul 77): această măsură sprijina activitățile de îmbunătățire a capacităților instituționale pentru colectarea, managementul şi utilizarea datelor pentru studii ştiințifice şi implementarea PCP. Principalii beneficiari sunt autoritățile publice implicate în activități de colectare a datelor relaționate cu PCP. Ajutorul financiar acoperă 100% din cheltuielile eligibile totale. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.


referitoare la colectarea,

gestionarea şi utilizarea datelor[nr.] / 0

1 1 1 2

Control și implementare (Articolul 76 litera e): măsura susține investițiile în îmbunătățirea capacității de control, inspecție şi implementare pentru protecția mediului şi o utilizare eficientă a resurselor. Operațiunile eligibile includ achiziția şi dezvoltarea de tehnologie hardware şi software pentru transmiterea datelor şi trasabilitatea produselor de pescuit şi acvacultură, implementarea programelor de schimb de date, analizele cost-beneficiu, programe de instruire şi schimb, etc.


referitoare la aplicarea

sistemului de

1 2 3 4

110



Principalii beneficiari sunt autoritățile publice cu responsabilități în domeniul controlului şi implementării pescuitului. Ajutorul financiar acoperă 100% din cheltuielile eligibile totale. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.

control, inspecție şi

executare al UE

[nr.] / 0

Integrarea supravegherii maritime (Articolul 80 alineatul (1) litera (a)): măsura va susține dezvoltarea şi implementarea mediului comun de partajare a informațiilor (SMI), precum şi integrarea bazelor de date existente folosite în prezent în diferite instituții. Beneficiarii sunt autoritățile implicate în supravegherea maritimă. Măsura este finanțată din FEPAM prin POPAM 2014-20.


referitoare la supravegherea

maritimă integrată[nr.] / 0

0 0 0 0

Rezultatul 5.1.4. Cresterea eficientei în folosirea bugetului administrativ al MADRDezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului: măsura acoperă o componentă foarte importantă a activității MADR (auditul, controlul şi managementul riscului) şi susține dezvoltarea capacității operaționale în domeniu. Beneficiarii sunt direcțiile, agențiile, unitățile, inspectoratele care desfăşoară activități ce necesită dezvoltarea unei strategii de management al riscului, conform procedurilor şi standardelor internaționale şi a instrumentelor şi mijloacelor de control al procesului de implementare. Prin aplicarea acestei măsuri, administrația ADR intenționează să îmbunătățească conformitatea acțiunilor entităților controlate cu standardele de evitare a riscurilor, pe de o parte, şi asigurarea faptului că planurile de monitorizare specifice fiecărei unități de control, audit şi inspecție sunt îndeplinite în totalitate. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 şi nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură suport).

Planuri de monitorizare

specifice conforme[%] / 100%

100% 100% 100% 100%

Atragerea și utilizarea fondurilor externe și extra-bugetare pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale: măsura este orientată către utilizarea oportunităților de finanțare din resurse externe şi extra-bugetare (Programul Operațional - Dezvoltarea Capacității Administrative, Programul Operațional Sectorial - Creşterea Competitivității Economice, Programul Operațional Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane) pentru a dezvolta administrația ADR şi capacitatea acesteia de a elabora şi implementa politici publice şi Programe de dezvoltare a sectorului. MADR intenționează să dezvolte capacitatea internă de elaborare a cererilor de finanțare şi implementarea proiectelor finanțate din fonduri extra-bugetare şi externe (în special europene). MADR îşi propune să

Fonduri utilizate/aloca

te anual[%] / 95%

Fonduri utilizate pentru

95% 95% 95%

95%

111



mai aplice pentru finanțarea de proiecte prin care să se materializeze inclusiv o parte din măsurile Programului 5.1, iar sarcina pe bugetul administativ să scadă. Măsura este finanțată de la bugetul de Stat, prin bugetul administrativ al MADR, în mod continuu, pentru întreaga perioadă 2017-2020 şi nu are nicio alocare specifică de resurse (este o măsură de suport).

dezvoltarea capacității

instituționale din surse

externe vs. bugetul

administrativ)[%] / 0,62

0,70% 0,70% 0,70% 0,75%

Funcționarea efectivă și eficientă a serviciilor asigurate de minister prin intermediul structurilor proprii și al agențiilor în coordonare: măsura are în vedere, ca fiecare entitate, să îşi îndeplinească obiectivele anuale stabilite prin propriul plan de activitate, astfel încât, gradul de realizare al planului de activitate, în conformitate cu responsabilitățile din ROF al fiecărei structuri, să fie 100% (planificat vs realizat). Măsura are ca grup-țintă structurile organizaționale din cadrul ministerului şi agențiile subordonate, şi este finanțată cu 3,244,662 mii lei din bugetul de stat (bugetul administrativ al MADR şi al agențiilor), care este distribuit în funcție de numărul de angajați/structură (vezi Anexa 1). Îndeplinirea planului de activități (planul operațional anual ca parte a Sistemului de Control Managerial Intern) al fiecărei agenții, direcții, serviciu sau compartiment şi raportarea la bugetul alocat, vor determina gradul de indeplinire al indicatorilor de performanță ai structurii (organizației), precum şi pe cei ai fiecărui specialist din administrația ADR. Măsura este permanentă şi se aplică pe toată perioada de implementare a PSI, 2017-2020.

Implementarea planului

operațional anual

[%] / -

90% 95%100% 100%

112

Anexa 4: Profil instituţional

1. Scurtă descriere

In cadrul guvernului român, MADR deţine responsabilitatea pentru dezvoltarea, implementarea, coordonarea şi monitorizarea politicilor agricole, de pescuit şi de dezvoltare rurală. În plus, MADR gestionează trei dintre cele mai complexe şi mai costisitoare programe finanțate de UE, care reprezintă mai mult de 50% din pachetul financiar alocat României pentru perioada 2014-2020. Având în vedere ponderea populației care trăieşte în prezent în zonele rurale, precum şi numărul de persoane angajate în sectorul agroalimentar în ansamblu, MADR are un mandat plin de provocări, dar esențial.

Dar capacitatea MADR de a gestiona în mod eficient politicile şi programele sectoriale este în prezent stingherită de existenţa unor deficiențe strategice şi operaționale. În primul rând, procesele de formulare a strategiilor şi a politicilor rămân fragmentate din cauza existenţei unor roluri şi proceduri neclare şi a lipsei de integrare a diferitelor eforturi departamentale. În al doilea rând, deficiențele legate de capacitatea profesională şi umană şi gestionarea informațiilor sectoriale slăbesc capacitatea MADR de a furniza serviciile profesioniste pentru fermieri şi populația rurală. În sfârşit, existenţa unui proces de luare a deciziilor centralizat şi ineficient şi lipsa evaluării performanței împiedică o administrare eficientă a resurselor şi atenuează responsabilitatea.

Odată cu punerea în aplicare al acestui plan strategic instituțional, MADR se angajează să îşi îmbunătățească cadrul instituțional pentru a servi mai bine intereselor beneficiarilor săi. MADR se angajează să-şi optimizeze procesul de formulare şi coordonare a politicilor, prin consolidarea bazei de cunoştințe şi clarificarea responsabilitățile instituționale. MADR se angajează, de asemenea, să sporească accesul fermierilor şi populației din mediul rural la informații şi consiliere, asigurând în acelaşi timp o utilizare eficientă şi eficientă a resurselor naționale şi internaționale.

Agențiile subordonate ale MADR şi serviciile descentralizate:

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară (ANSVSA) Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ) Agenţia pentru Zona Montană (AZM) Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV) Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor State (ISTIS) Direcţiile Agricole Judeţene (DAJ) Agenţia Domeniilor Statului (ADS) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti Agenţia Naţională Fitosanitară

113

2. Analiza SWOT

SECTOR PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Producţie agro-alimentară

Suprafața agricolă semnificativă, cu o cotă mare de teren arabil

Gamă largă de produse tradiționale

Jumătate din suprafața agricolă este utilizată de ferme orientate spre piață

Creşterea numărului de absolvenți ai universităților agricole

Bună absorbţie a tehnologiilor inovatoare de către fermele mari

Gamă largă de produse alimentare tradiționale de calitate

Expunere la piețe globale prin Marea Neagră şi Dunăre

Productivitate agricolă scăzută cu mult sub potențial, în special în sectorul creşterii animalelor

Accesul scăzut la capital şi credite

Ferme mici şi mijlocii care utilizează niveluri scăzute de materii prime (îngrăşăminte şi fungicide împotriva insectelor), utilaje şi genetică depăşite

Lanț de aprovizionare neorganizat (distanța de la fermă la piață)

Infrastructură inadecvată de marketing şi de procesare

Canalele de marketing sunt inadecvate pentru fermele mici

Deficit comercial agroalimentar ca urmare a importurilor de produse cu valoare adăugată mare şi exporturilor de materii prime (cereale, semințe oleaginoase etc.)

Terenuri agricole extrem de fragmentate şi disfuncționalități grave pe piața funciară

Agricultură duală cu o pondere ridicată a exploatațiilor fără personalitate juridică

Lipsa unui sistem funcțional de cadastru şi costuri ridicate cu înregistrarea terenurilor

Număr mare de fermieri mici care nu sunt eligibili pentru sprijin din Pilonul 1

Număr mare de fermieri în vârstă

Pondere mare a fermelor de subzistență (şi semi-subzistență) şi a suprafețelor necultivate

Transfer lent al terenurilor către fermierii noi şi tineri

Serviciile de consiliere publică suspendate şi inactive pentru o perioadă lungă de timp

Număr redus de organizații de producători

Lipsa legăturilor dintre cercetare şi practică

114

Mediu şi climă

Terenuri întinse care întrunesc condiții bune (sol negru) pentru producția agricolă

Sol fertil şi condiții climatice favorabile

Bogăție în diversitatea resurselor naturale şi a produselor locale

Resurse de apă de bună calitate

Ponderea relativ ridicată a pădurilor în SAU

Gamă largă de surse regenerabile de energie

Mediu natural divers

Utilizare limitată a îngrăşămintelor agrochimice şi a pesticidelor

Suprafață semnificativă a terenurilor agricole sub angajamente de agromediu

Niveluri scăzute de emisii de GES din agricultură

Scăderea calității solului şi a apei

Sistemul de irigaţii se află într-o stare precară şi acoperă o suprafață redusă

Vulnerabilitate ridicată a agriculturii la riscurile naturale (eroziunea solului, alunecări de teren, secetă, grindină, îngheț, inundații)

Potențial neexploatat al sectorului forestier

Reducerea biodiversității în zonele rurale

Niveluri scăzute de agricultură ecologică

Zonele rurale

Proporţie mare a zonelor ruraleForță de muncă disponibilă la nivel localPatrimoniu rural bogat (tradiții, natură, arhitectură tradițională)Mobilitate internă a forței de muncă din mediul ruralAtitudine pozitivă față de antreprenoriatul la scară mică

Proporţie mare de angajaţi cu productivitate redusă

Populație în curs de îmbătrânire cu un nivel scăzut de educațieCote ridicate de şomaj în rândul generațiilor tinereInfrastructură socială de calitate slabă (spitale, grădinițe, etc.)Inițiative timite pentru dezvoltarea localăSalarii mici în zonele ruraleinfrastructură rurală de bază şi generală de calitate slabă (drumuri, apă, canalizare, rețele de bandă largă, rețele de energie şi gaze)

SECTOR OPORTUNITĂŢI PROBABILITATE (Mare/Medie/

Scăzută)

IMPACT (Mare/Mediu

/Scăzut)Producţie agro-alimentară

Creştere prognozată a cererii de alimente MARE MARE

Creşterea cererii pentru producția ecologică MEDIE MARE

Creşterea cererii pentru produse locale şi regionale de înaltă calitate

MEDIE MARE

115

Acces la resurse financiare semnificative (fonduri structurale şi de investiții europene)

MARE MARE

Creşterea interesului generațiilor tinere de a se implica în agricultură

MEDIE MEDIU

Mediu şi climă

Acces la resurse financiare pentru ecologizare şi activități de mediu (pilonul 1 şi 2 al PAC)

MARE MARE

Acces la scară largă la tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile

MEDIE MEDIU

Politici publice pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale

MARE MEDIU

Zonele rurale

Oportunități mari de dezvoltare a activităților agroturistice bazate pe o agricultură extensivă

MEDIE MEDIU

Diversificarea economiei rurale creează oportunități de angajare în afara agriculturii

MEDIE MEDIU

Crearea de locuri de muncă rurale prin dezvoltarea de întreprinderi non-agricole (manufactură, servicii etc.)

MEDIE MEDIU

Posibilitatea de a utiliza remitențele în scopuri investiționale

SCĂZUTĂ MEDIU

Creşterea interesului generațiilor tinerilor de a se angaja în activități non-agricole în zonele rurale

MEDIE MEDIU

SECTOR PROVOCĂRI PROBABILITATE (Mare/Medie/

Scăzută)

IMPACT (Mare/Mediu

/Scăzut)Producţie agro-alimentară

Absorbție insuficientă a fondurilor UE MEDIE MARE

Instabilitate politică MEDIE MEDIU

Competiție străină (inclusiv pentru produsele ecologice)

MEDIE MEDIU

Aptitudini şi cunoştințe depăşite ale personalului din sistemul public

MEDIE MEDIU

Managementul defectuos al practicilor de producție agricolă, care conduce la creşterea poluării

MEDIE MARE

Oportunităţi de angajare în agricultură în scădere

MEDIE MEDIU

Menținerea decalajelor dintre cercetare şi practică

MEDIE MEDIU

Creşterea prețurilor la energie şi la alte materii prime

MEDIE MARE

Mediu şi Accelerarea schimbărilor climatice şi apariția SCĂZUTĂ MARE

116

climă frecventă a dezastrelor naturale şi a condițiilor meteorologice nefavorabile

Management necorespunzător al hazardelor naturale

SCĂZUTĂ MARE

Hazarde naturale şi eroziune crescută a solului ca urmare a defrişărilor

SCĂZUTĂ MARE

Scăderea aprovizionării cu apă din cauza schimbărilor climatice

MEDIE MEDIU

Creşterea temperaturii şi schimbarea tiparelor de precipitații

MEDIE MEDIU

Scăderea biodiversității ca urmare a extinderii în masă a culturilor modificate genetic

MEDIE MEDIU

Abandonul activităților agricole, cu influențe negative asupra biodiversității, calității solului, peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale

MEDIE MEDIU

Pierderea resurselor genetice asociate raselor locale în pericol de abandon

MEDIE MEDIU

Zonele rurale

Depopularea zonelor rurale din cauza emigrației şi îmbătrânirii populației

SCĂZUTĂ MARE

Migrația populației tinere şi calificate din mediul rural către zonele urbane

MEDIE MEDIU

Modernizarea infrastructurii rurale necesită investiţii serioase şi timp îndelungat

MEDIE MEDIU

Extinderea decalajului urban-rural MEDIE MEDIU

Creşterea sărăciei şi a excluziunii sociale în zonele rurale

MEDIE MARE

Pierderea patrimoniului cultural şi a tradițiilor rurale

MEDIE MEDIU

Eşecul strategiilor de dezvoltare locală MEDIE MEDIU

117

3. Analiza mediului intern şi extern (Analiza PESTLE)

Tabelele de mai jos examinează principalii factori interni şi externi care ar putea afecta misiunea şi activitățile MADR în următorii trei ani. Aceşti factori sunt politici, economici, sociali, tehnologici, juridici şi de mediu. Factorii cu un potențial impact negativ şi o probabilitate ridicată au fost evidențiate în gri.

Analiza PESTLE– FACTORI POLITICI (P)

FACTOR IMPACT PROBABILITATE IMPLICAŢII

Măsuri de reducere a risculurilor

Măsuri de valorificare a oportunităţilor

România este un stat democratic, în care domnia legii este respectată

Pozitiv Mare Mediu atractiv şi propice pentru dezvoltare economică

Promovarea avantajelor pe care România le are din punct de vedere investițional

Schimbări politice frecvente la nivel guvernamental

Negativ Mare Incertitudinea direcțiilor strategice, prelungirea proceselor decizionale, eforturi nefructificate

Asumarea politică transpartinică a priorităților naționaleBugetarea multianuală, pe programe

Interesul principalelor forțe politice față de atragerea investițiilor străine

Pozitiv Mare Condiții propice pentru atragerea de investiții în domeniile prioritare pentru România


Context geopolitic favorabil pentru investiții

Pozitiv Mare Condiții propice pentru atragerea de investiții în domeniile prioritare pentru România


Stare tensionată din punct de vedere geopolitic

Negativ Mare Necesitatea consolidării poziției în regiune, în cadrul UE şi NATO.

Creşterea cheltuielilor pentru investiții în industria de apărare Creşterea capacităţii de reprezentare la nivel UE

Val de migrație din zonele de conflict

Negativ Mare Flux mare de imigranți, presiuni sociale şi pe piața muncii; presiune asupra bugetului de stat

Promovarea şi apărarea intereselor României în cadrul UE pentru adoptarea unei politici comune favorabile în domeniul migrației şi adoptarea unei strategii coerente cu privire la gestiunea fenomenului

118

Analiza PESTLE– FACTORI POLITICI (P)




migraționist în România

Implementarea programelor şi strategiilor UE,

Pozitiv Mare Stabilitate şi predictibilitate în implementarea unor măsuri de politică publică

Promovarea intereselor României în cadrul UE

Viitoarea Preşedinție a Consiliului UE din anul 2019

Pozitiv Mare Promovarea şi susținerea priorităților RO pe agenda europeană şi consolidarea capacității administrative a instituțiilor implicate

Pregătirea viitoarei preşedinții, asigurarea resurselor umane necesare şi pregătirea corespunzătoare a acestora

Analiza PESTLE– FACTORI ECONOMICI (E)



Măsuri de valorificare a

oportunităţilorPresiune de creştere a salariilor angajaților, generate inclusiv de creşterile din sectorul public

Negativ Mare Scăderea competitivității bazate pe costul forței de muncă, în special în agricultură şi industria alimentară

Investiții în cercetare şi inovare, eficiență energetică şi modernizare tehnică pentru a compensa cheltuielile mari cu forţa de muncă Implementarea unei politici fiscale care să compenseze creşterea poverii costurilor salariale.

Dezvoltarea unor sectoare cu potenţial ridicat (de ex. carnea de vită, horticultura, etc.)

Pozitiv Mare Potenţial investiţionalCreşterea veniturilor şi înlocuirea importurilorCreşterea valorii adăugate în economie

Elaborarea şi implementarea de politici publice orientate către atragerea investiţiilor şi dezvoltarea sectoarelor cu potenţial competitiv

119

Analiza PESTLE– FACTORI ECONOMICI (E)



Măsuri de valorificare a

oportunităţilorridicat

Deschiderea de noi pieţe

Pozitiv Medie Oportunităţi mai multe pentru companiile româneşti din domeniul agro-alimentar

Promovarea produselor agro-alimentare ale României Consolidarea relaţiilor comerciale ale României cu alte state

Existența proiectelor cu finanţare europeană care permit angajarea de forţă de muncă supra-specializată în zonele rurale

Pozitiv Mare Creşterea capacităţii administrative

Angajarea forţei de muncă după terminarea finanţării europene

Instabilitate / criză financiară, pe fondul unei creşteri economice nesustenabile şi a unor resurse bugetare scăzute

Negativ Mare Frânarea dezvoltării economice

Evitarea măsurilor procicliceLimitarea măsurilor cu impact potenţial negativ asupra mediului de afaceri

Vânzările de produse agro-alimentare importate le depăşesc pe cele autohtone

Negativ Mare Cererea autohtonă satisfăcută cu produse din import, în defavoarea produselor fabricate local.

Continuarea susţinerii fermelor mici şi mijlocii pentru pentru dezvoltarea şi comercializarea producției Promovarea producției agroalimentare atât pe plan intern, cât şi pe plan internațional

120

Analiza PESTLE– FACTORI SOCIALI (S)


Măsuri de reducere a risculurilorMăsuri de

valorificare a oportunităţilor

Tendințe demografice defavorabile

Negativ Mare Lipsa resurselor de muncă Povară semnificativă asupra economiei

Adoptarea de politici care să încurajeze natalitatea, retenția tinerilor în țară şi reîntoarcerea diasporei

Lipsa forței de muncă pregătite în domenii cerute de piața muncii

Negativ Mare Neconcordanță între nevoile mediului privat şi obiectivele sistemului educaţionalLipsa investițiilor străine

Alinierea dintre educație şi mediul privatÎncurajarea mobilităţii forței de muncă şi a învățării pe tot parcursul viețiiÎncurajarea programele de ucenicie şi a stagiilor

Nivel ridicat de sărăcie a populaţiei rurale

Negativ Mare Depopularea zonelor rurale Lipsa investiţiilor private în zonele rurale

Promovarea măsurilor de reducere a sărăciei Încurajarea investiţiilor în zonele rurale în domeniul infrastructurii fizice şi sociale

Tendință crescătoare a îmbătrânirii populației rurale şi a fermierilor

Negativ Medie Depopularea zonelor rurale Productivitate scăzută în agricultură şi industriile conexe

Promovarea măsurilor pentru atragerea tinerelor generaţii în zonele rurale Politici de îmbunătăţire a infrastructurii fizice şi sociale în zonele rurale

121

Analiza PESTLE– FACTORI TEHNOLOGICI (T)




Cercetare şi inovare autohtonă şi internaţională care conduce la descoperiri tehnologice semnificative pentru sectorul agro-alimentar

Pozitiv Mare Creşterea potențială a productivității în sectorul agroalimentar din RomâniaReducerea potențială a resurselor de apă, energie şi a materiilor prime

Crearea unui mediu favorabil cercetării şi dezvoltării naţionaleÎmbunătățirea legăturilor dintre ştiință şi practicăÎmbunătățirea calității serviciilor de consultanță agricolă

Utilizarea noilor tehnologii şi a mediului virtual

Pozitiv Mare Imbunătăţirea potenţialului investiţionalImbunătăţirea productivităţii

Sprijinirea introducerii şi utilizării de noi tehnologii în sectorul agro-alimentar şi în zonele rurale Imbunătăţirea infrastructurii de bandă largă în zonele rurale

Analiza PESTLE– FACTORI JURIDICI (L)




Instabilitatea şi complexitatea cadrului de reglementare

Negativ Mare Cadru normativ stufos şi rigid care creează neclarităţi şi costuri administrative mari

Evaluarea poverii administrative asupra companiilor din domeniul agro-alimentar Asigurarea integrării şi interconectivităţii sistemelor IT din sectorul public

Modificări ale Politicii Agricole Comune în urma analizei de performanţă

Negativ/Pozitiv Mare Ajustări ale legislaţiei naţionale în urma revizuirii PAC Posibile îmbunătăţiri ale furnizării serviciilor

Promovarea intereselor României cu privire la implementarea PAC

122

Analiza PESTLE– FACTORI DE MEDIU (E)




Tendinţe internaţionale către economia verde şi eficienţa utilizării resurselor în sectorul agro-alimentar

Pozitiv Mare Trecerea la un sector agro-alimentar mai eficient din punct de vedere al resurselor

Adoptarea şi implementarea politicilor publice care încurajează o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor

Orientarea consumului către produse sustenabile, cu emisii scăzute de GES

Pozitiv Mare Cererea mai mare de produse ecologice, cu emisii scăzute de GESCreşterea veniturilor pentru fermierii mici şi mijlocii

Încurajarea producției şi a marketingului de produse agro-alimentar ecologice /sustenabile

4. Politici şi strategii

Politici

Politica Agricolă Comună a UE Politica comună a UE în domeniul pescuitului Politica UE în domeniul schimbărilor climatice Politica UE în domeniul biodiversităţii

Strategii

Strategia Europa 2020 Strategia UE pentru regiunea Dunării Strategia UE privind biodiversitatea 2020 Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare 2014-2020 Strategia națională pentru dezvoltare durabilă, 2020/2030 Strategia pe termen mediu şi lung pentru agricultură şi dezvoltare rurală 2020/2030 Strategia națională pentru conservarea biodiversității Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020 Strategia de investiții în irigații Strategia de combatere a efectelor secetei

123

Strategia națională şi planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2010-2020 Strategia națională pentru schimbările climatice 2013-2020

Tratate/ acorduri internaţionale

Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană

5. Organigramă

Caracterul multidisciplinar al mandatului MADR este reflectat în organigrama sa. Cu toate acestea, după cum se vede mai jos, organigrama MADR reflectă o compartimentare rigidă a responsabilităților şi o diviziune ambiguă a sarcinilor între departamente. De exemplu, procesul de formulare şi dezvoltare a strategiilor face obiectul unei integrări verticale, în timp ce coordonarea şi legăturile orizontale sunt aproape absente. 41 În plus, multe dintre responsabilitățile MADR au fost transferate de mai multe ori către alte ministere de linie. Agenția responsabilă de pescuit şi afaceri maritime, de exemplu, a fost transferată de mai multe ori din MADR către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Situația instituțională în continuă schimbare şi compartimentarea sarcinilor au implicații grave asupra performanței MADR. Pe lângă demotivarea personalului şi pierderea memoriei instituționale, performanța MADR este slăbită de capacitatea limitată de a dezvolta şi monitoriza politicile pe termen mediu şi lung.

41 Pentru mai multe detalii, vezi Analiza Funcţională a sectorului agricultură şi dezvol tare rurală 2010, Banca Mondială.

124

125Sursă: www.madr.ro

6. Legislaţie naţională relevantă

Horticultură

Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume Ordinul nr.694/2008 privind condiţiile de recunoaştere a organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe şi legume, precum şi modul de accesare a sprijinului financiar de către acestea cu modificările şi completările ulterioare. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24 2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, cu modificările şi completările ulterioare. Ordinul nr. 243 din 5 noiembrie 2012 privind furnizarea fructelor proaspete în şcoli. Hotărârea Guvernului nr. 788 din 10 septembrie 2014 privind stabilirea fructelor distribuite, a perioadei şi frecvenţei distribuţiei, a limitei valorii zilnice/elev şi a fondurilor necesare pentru distribuţia fructelor şi a măsurilor adiacente distribuţiei de fructe, a bugetului aferent acestora, precum şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei publice, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli în anul şcolar 2014-2015.

Vie

LEGE nr. 164 din 24 iunie 2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole; LEGEA nr. 63/2016 privind susținerea financiară a grupurilor de producători sau cooperativelor agricole de producători vitivinicoli care dețin şi exploatează plantații viticole cu soiuri nobile şi pentru încurajarea valorificării producției de vin; HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 512/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015; HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 578/2014 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2014 – 2018, cu completările ulterioare; ORDIN 111/2011 privind recunoaşterea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole - O.N.I.V. ca organizaţie interprofesională pe filiera "struguri, vin, produse pe bază de vin"; ORDIN nr. 1329/ 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile de punere în aplicare a măsurii de asigurare a recoltei de struguri pentru vin, eligibilă pentru finanţare în cadrul programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018; ORDIN nr. 1562/2014 pentru aprobarea Procedurii de retragere sub control a subproduselor vitivinicole; ORDIN nr. 1337/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2014-2018 şi pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terțe; ORDIN nr. 1763/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 - 2018; ORDIN nr. 1648/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, şi pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor;

126

ORDIN nr. 1801/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018; ORDIN nr. 10/2015 pentru modificarea Listei laboratoarelor desemnate pentru efectuarea analizelor în cadrul controlului oficial în sectorul vitivinicol, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 272/2010; ORDIN nr. 1474/2015 privind modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, nr. 1.648/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, şi pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor; ORDIN nr. 2010/2015 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018 aprobate prin Ordinul viceprim – ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1801/2014; ORDIN nr. 2088/2015 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind conditiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantatiilor viticole, eligibilă pentru finantare în cadrul Programului National de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018, aprobate prin Ordinul viceprim – ministrului, ministrul agriculturii si dezvoltării rurale, nr. 1.763/2014; ORDIN nr. 2343/2015 privind recunoaşterea Acordului Interprofesional pentru struguri de vin, vin şi produse pe bază de vin, recolta anului de comercializare 2015/2016; ORDIN nr. 364/2016 pentru aprobarea Normelor privind gestionarea sistemului autorizațiilor de plantare a viței-de-vie pentru struguri de vin; ORDIN nr. 838 privind modificarea şi completarea Anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1763/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018; ORDIN nr. 823/2016 privind modificarea şi completarea Anexei la Ordinul viceprim- ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1763/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018; ORDIN nr. 236/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de distilare voluntară a subproduselor vinicole, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018; ORDIN nr. 548/2016 privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de distilare voluntară a subproduselor vinicole, măsură eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014–2018; ORDIN nr. 863/2016 privind modificarea şi completarea Anexei la Ordinul viceprim- ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1763/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018; ORDIN nr. 866/2016 privind modificarea şi completarea Anexei la Ordinul viceprim – ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1801/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice

127

privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investitii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018.

Cultură mare

Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanța de Urgență nr.12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereal, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul nr. 1846/2014 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol. Ordinul nr. 20/ 2015 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020; Ordinul nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul nr. 249/ 2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016; Hotărârea Guvernului nr 216/2016 privind stabilirea pentru anul 2015 a cuantumului plăţii unice pe suprafață, plăţii redistributive şi intervalele de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, plății pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plății pentru tinerii fermieri şi a plafonului şi cuantumului ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil.

Apicultură

LEGE nr. 280 din 18 noiembrie 2015 pentru modificarea Legii apiculturii nr. 383/2013 LEGE nr. 383 din 24 decembrie 2013 a apiculturii HOTĂRÂRE nr. 1050 din 11 decembrie 2013 pentru aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2014-2016, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 245/2011 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru apicultura, precum şi a valorii sprijinului financiar

128

Hotărâre privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru apicultură, precum şi a valorii sprijinului financiar ORDIN nr. 143 din 16 iunie 2010 privind componenţa şi funcţionarea Comitetului pentru Organizaţiile Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare, precum şi procedurile de recunoaştere, monitorizare şi control, retragere a recunoaşterii, extindere a acordurilor interprofesionale şi delegare de atribuţii pentru organizaţiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare ORDIN nr. 445 din 4 iulie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare şi a metodologiilor de colectare, prelucrare, interpretare şi difuzare a datelor statistice ORDONANTA DE URGENTA nr. 67 din 28 mai 2008 privind organizarea si functionarea Sistemului Informational pentru Piata Produselor Agricole si Alimentare ORDIN nr. 171 din 13 martie 2006 privind aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor si organizatiilor de producatori, pentru comercializarea produselor agricole si silvice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 338/2005 ORDONANTA nr. 37 din 14 iulie 2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor si organizatiilor de producatori, pentru comercializarea produselor agricole si silvice LEGEA nr. 566 din 9 decembrie 2004 cooperatiei agricole ORDIN nr. 309 din 23 aprilie 2003 pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor de bovine, ovine, păsări, albine şi viermi de mătase din România PROGRAMUL din 23 aprilie 2003 de ameliorare a albinelor din România Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998 - REPUBLICARE*)

Fond funciar

LEGEA fondului funciar nr. 18 din 19 februarie 1991*)- Republicare LEGE nr. 243 din 5 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultură LEGE nr. 232 din 7 decembrie 2010 privind regimul de import al mostrelor de îngrăşăminte şi al îngrăşămintelor ORDIN nr. 238 din 27.12.2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a oficiilor de studii pedologice şi agrochimice teritoriale, structura organizatorică şi atribuţiile acestor instituţii (pdf, 193 KB) ORDIN nr. 278 din 09.12.2011 privind aprobarea Programului național privind realizarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Normelor de conținut pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km şi bazele de date aferente, a Metodologiei privind realizarea şi reactualizarea Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km şi a bazelor de date aferente, a Normelor de conținut privind realizarea Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km şi a Bazei de date aferente rețelei de profile 8x8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel național aferente Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Modului de

129

finanțare a Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km, precum şi a bazelor de date aferente (pdf, 120 KB) ORDIN nr. 6 din 6 ianuarie 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea îngrăşămintelor în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate, cu menţiunea ro-îngrăşământ, pentru utilizarea şi comercializarea în România ORDIN nr. 897 din 7 septembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul documentaţiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 38 din 21 martie 2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultură REGULAMENT din 6 ianuarie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea îngrăşămintelor în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate cu menţiunea ro-îngrăşământ, pentru utilizarea şi comercializarea în România REGULAMENT din 7 septembrie 2005 privind conţinutul documentaţiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

Pescuit

ORDIN nr. 816 din 24 mai 2016 privind aprobarea Listei detaliate a cheltuielilor eligibile pentru operaţiunile finanţate, inclusiv cheltuielile de personal ale Autorităţii de management, în cadrul Programului operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020 Ordinul nr. 976/2016 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 816/2016 privind aprobarea Listei detaliate a cheltuielilor eligibile pentru operaţiunile finanţate, inclusiv cheltuielile de personal ale Autorităţii de management, în cadrul Programului operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020 HOTĂRÂRE nr. 347 din 11 mai 2016 privind stabilirea cadrului general de implementare a operaţiunilor cofinanţate din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime prin Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 49 din 23 octombrie 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării Hotărârea nr. 640/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării NORME METODOLOGICE din 31 august 2016 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării

130

Hotărârea nr. 1185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Ordonanţa de urgenţă nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora Hotărârea nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora NORME METODOLOGICE din 31 august 2011 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora Ordinul nr. 1284/2016 privind aprobarea Procedurii competitive aplicabile solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice Hotărârea nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice NORME METODOLOGICE din 2 iunie 2016 de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Protecţia plantelor

ORDIN nr. 837 din 22 iunie 2016 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea inspecţiilor fitosanitare din domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare şi pentru controlul comercializării şi utilizării produselor de protecţie a plantelor

ORDIN nr. 1692 din 3 iulie 2015 pentru aprobarea listei punctelor de trecere a frontierei de stat în care este organizat control fitosanitar, precum şi a programului de lucru pentru inspectoratele de carantină fitosanitară vamală

ORDIN nr. 1891 din 19 august 2015 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea analizelor şi examenelor de laborator în vederea depistării şi identificării organismelor dăunătoare şi fenomenelor de fitotoxicitate la plante şi produse vegetale

ORDIN nr. 1881 din 17 august 2015 privind stabilirea condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România ori în anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice, şi în vederea realizării de lucrări pentru selecţii varietale a anumitor organisme de carantină dăunătoare, plante, produse vegetale şi a altor obiecte prevăzute în anexele nr. I-V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

ORDINUL ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 1713/1991/2015, privind stabilirea listei codurilor tarifare la care se clasifică în nomenclatura Tarifului Vamal Comun plantele, produsele vegetale şi alte obiecte care fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței

131

Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

HOTĂRÂRE nr. 1030 din 18 noiembrie 2014 privind abrogarea art. 22-25 din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

ORDIN nr. 626 din 5 septembrie 2006 pentru stabilirea condiţiilor minime de desfăşurare a inspecţiilor fitosanitare în România la posturi de inspecţie, altele decât cele de la locul de destinaţie, pentru plante, produse vegetale sau alte obiecte care provin din ţări terţe

HOTĂRÂRE nr. 810 din 17 septembrie 2014 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

HOTĂRÂRE nr. 352 din 30 aprilie 2014 pentru abrogarea pct. 1 al lit. (a) din secţiunea II a părţii A din anexa nr. I la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

ORDIN nr. 1501 din 20 decembrie 2013 privind stabilirea procedurilor pentru efectuarea controalelor fitosanitare

ORDIN nr. 34 din 7 februarie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea controlului de calitate şi fitosanitar la importul şi exportul seminţelor şi materialului săditor

ORDIN nr. 860 din 28 august 2013 pentru modificarea art. 46 alin. (2) lit. a), c), d) şi e) din Regulamentul privind organizarea controlului de calitate şi fitosanitar la importul şi exportul seminţelor şi materialului săditor, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 34/2011

HOTĂRÂRE nr. 5 din 5 ianuarie 2011 privind modificarea alin. (11) al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

ORDIN nr. 139 din 8 iunie 2010 privind controlul nematozilor cu chişti ai cartofului

HOTĂRÂRE nr. 259 din 24 martie 2010 pentru modificarea anexelor nr. II-IV la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

132

Hotărâre nr. 1566 din 16 decembrie 2009 privind modificarea anexelor nr. II-V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

Legea nr.165/2009 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 331 din 19 mai 2009) pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a guvernului nr.201/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania.

Hotararea Guvernului nr.107/2009 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.114 din 25 februarie 2009)privind modificarea anexei nr.IV la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România (Directiva Comisiei 2008/109/CE).

Hotărârea Guvernului nr.441/2009 (Monitorul Oficial nr. 313 din 12 mai 2009) privind modificarea şi completarea anexelor nr. I, II, IV şi V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România (Directiva Comisiei 2009/7/CE).

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 201/2008 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.826 din 9 decembrie 2008) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România.

Hotararea Guvernului nr.1085/2008 (Monitorul Oficial, Partea I nr.667 din 25 septembrie 2008) privind modificarea şi completarea anexelor I, II, III si IV la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România (Directiva Comisiei 2008/64/CE).

Ordin MADR nr.378/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.360 din 28 mai 2007) privind măsurile pentru combaterea şi prevenirea răspândirii păduchelui din San José (Directiva Comisiei 91/2006).

Ordin MADR nr.387/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.417 din 22 iunie 2007) pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 912/2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului, produs de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus (Directiva Comisiei 93/85 si 2006/56).

Ordin MADR nr. 583 /2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.497 din 25 iulie 2007) privind stabilirea unui grad de standardizare pentru pasapoartele fitosanitare utilizate pentru circulatia anumitor plante, produse vegetale sau alte obiecte în Comunitate si stabilirea procedurilor detaliate de eliberare a pasapoartelor fitosanitare, conditiilor si procedurilor detaliate de înlocuire a acestora (Directiva comisiei 92/105).

Ordin MADR nr. 579/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.499 din 25 iulie 2007) privind stabilirea modelelor de certificate fitosanitare sau de certificate fitosanitare pentru reexport oficiale, care însoţesc

133

plantele, produsele vegetale sau alte obiecte care provin din ţări terţe şi care sunt menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 (Directiva Comisiei 105/2004.

Ordin MADR nr.580/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.499 din 25 iulie 2007) privind procedura de înregistrare a producătorilor şi importatorilor de plante, produse vegetale sau alte obiecte şi de stabilire a anumitor obligaţii pentru aceştia (Directiva Comisiei 92/90).

Ordin MADR nr.582/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.499 din 25 iulie 2007) privind stabilirea unei proceduri pentru notificarea interceptării unui transport de marfă sau a unui organism dăunător din ţări terţe şi care prezintă un risc fitosanitar iminent (Directiva Comisiei 94/3).

Ordin MADR nr.584/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.499 din 25 iulie 2007) privind stabilirea regulilor pentru circulaţia anumitor plante, produse vegetale sau altor obiecte printr-o zonă protejată şi pentru circulaţia acestor plante, produse vegetale sau altor obiecte originare dintr-o zonă protejată şi care circulă într-o astfel de zonă protejată (Directiva Comisiei 93/51).

Ordin MADR nr. 585/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.502 din 26 iulie 2007) privind controlul de identitate şi controlul fitosanitar ale plantelor, produselor vegetale sau ale altor obiecte, prevăzute în partea B din anexa nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, care pot fi efectuate în alt loc decât punctul de intrare în Comunitate sau într-un loc apropiat acestuia, şi care specifică condiţiile legate de aceste controale (Directiva Comisiei 2004/103).

Ordin MADR nr.586 /2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.524 din 02 august 2007) privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al (Directiva Consiliului 98/57 si 2006/63).

Ordin MADR nr. 698/2007 ( Monitorul Oficial, Partea I nr. 602 din data de 31 august 2007) privind extinderea procedurii de înregistrare a producătorilor unor plante care nu sunt prevăzute în partea A a anexei nr. V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 sau a depozitelor colective ori a centrelor de expediere din zonele de producţie.

Ordin MADR nr. 756/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr. 634 din data de 14 septembrie 2007) din 30 august 2007 privind inspectorii fitosanitari împuterniciţi să elibereze certificate fitosanitare pentru plante, produse vegetale sau alte obiecte destinate exportului.

OM nr.686/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.583 din 24 august 2007) privind procedura de încasare a tarifelor fitosanitare stabilite în Anexa nr.VIII din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru efectuarea controalelor documentare, de identitate şi fitosanitare la plantele, produsele vegetale şi alte obiecte.

Hotararea Guvernului nr.1135/2007 (Monitorul Oficial, Partea I nr.662 din 27 septembrie 2007) pentru modificarea şi completarea anexelor II, IV şi V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România (Directiva Comisiei 2007/41/CE).

Legea nr.93/2007 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.263 din 19 aprilie 2007) pentru modificarea Legii nr.37/2006 privind reorganizarea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara.

134

Ordin MAPDR nr. 653/2006 (Monitorul Oficial, Partea I nr. 819 din 4 octombrie 2006) privind unele masuri de carantina pentru stavilirea si combaterea raiei negre a cartofului (Directiva Consiliului 69/464/CEE).

Legea nr.37/2006 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.200 din 3 martie 2006) privind reorganizarea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara.

ORDIN nr. 912 din 3 decembrie 2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului, produs de Clavibacter michiganensis ssp. Sepedonicus

Ordin MAAP nr. 560/2002 (Monitorul Oficial, Partea I nr. 914 din 16 decembrie 2002) privind stabilirea regulilor pentru monitorizarile efectuate in scopul recunoasterii unei zone protejate (Directiva Comisiei 92/70/CEE).

Legea nr.214/2001 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 213 din 26 aprilie 2001) pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania.

Ordonanta Guvernului nr.136/2000 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000) privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania, aprobata si modificata prin Legea nr. 214/2001(Directiva Consiliului 2000/29/CEE).

7. Legislaţie europeană relevantă

Regulamentul de punere în aplicare nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor şi sectorul fructelor şi legumelor prelucrate.

Regulamentul de punere în aplicare nr. 302/2012 al Comisiei din 4 aprilie 2012 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor şi sectorul fructelor şi legumelor prelucrate.

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului.

Regulamentul (CE) nr. 1307/2013 al Paralamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

Regulamentul (CE) nr. 288/2009 al Comisiei din 7 aprilie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte acordarea de ajutoare comunitare pentru aprovizionarea instituţiilor de învăţământ cu fructe şi legume, fructe şi legume prelucrate şi

135

produse pe bază de banane destinate copiilor, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli.

REGULAMENTUL (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce priveşte programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție şi privind controalele în sectorul vitivinicol, cu modificările şi completările ulterioare;

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) nr. 612/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului prin modificarea Regulamentului (CE) nr. 555/2008 al Comisiei în ceea ce priveşte noile măsuri din cadrul programelor naţionale de sprijinire a sectorului vitivinicol;

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) nr. 614/2014 al Comisiei din 6 iunie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 în ceea ce priveşte aplicarea anumitor măsuri de sprijin în sectorul vitivinicol;

REGULAMENTUL (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte denumirile de origine protejate şi indicaţiile geografice protejate, menţiunile tradiţionale, etichetarea şi prezentarea anumitor produse vitivinicole, cu modificările şi completările ulterioare;

REGULAMENTUL (CE) nr. 606/2009 al Comisiei din 10 iulie 2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în privinţa categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice şi a restricţiilor care se aplică acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/560 al Comisiei din 15 decembrie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul de autorizaţii pentru plantări de viţă-de-vie;

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/561 al Comisiei din 7 aprilie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul de autorizaţii pentru plantări de viţă-de-vie;

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/1576 al Comisiei din 6 iulie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 606/2009 în ceea ce priveşte anumite practici oenologice şi a Regulamentului (CE) nr. 436/2009 în ceea ce priveşte înscrierea acestor practici în registrele din sectorul vitivinicol;

REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2015/1991 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comuna a pietei vitivinicole in ceea ce priveste programele de sprijin, comertul cu tarile terte, potentialul de productie si privind controalele in sectorul vitivinicol.

Regulamentul Delegat (UE) nr. 639/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;

136

REGULAMENTUL CE nr. 1366/2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol, publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 211L din data de 8 august 2015;

REGULAMENTUL CE nr. 1368/2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol, publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 211L din data de 8 august 2015.

REGULAMENT nr. 1366/2015 de completare a R (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol (pdf, 84 KB)

REGULAMENT nr. 1368 / 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol

DECIZIE 5126 DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI din 12.08.2013 de aprobare a programelor de îmbunătățire a producției şi comercializării produselor apicole prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului 1234/2007 al Consiliului şi de stabilire a contribuției Uniunii la aceste programe

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 768/2013 AL COMISIEI din 8 august 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului referitor la acțiunile care au ca scop îmbunătățirea condițiilor de producere şi de comercializare a produselor apicole

Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei din 12 martie 2010 de stabilire a unor liste de țări terțe, teritorii sau părți ale acestora autorizate să introducă în Uniunea Europeană anumite animale şi carne proaspătă, precum şi a cerințelor de certificare sanitar-veterinară Text cu relevanță pentru SEE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1234/2007 AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”)

REGULAMENTUL (CE) NR. 939/2007 AL COMISIEI din 7 august 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind actiunile de îmbunătătire a conditiilor de productie si comercializare a produselor apicole

REGULAMENTUL (CE) NR. 917/2004 AL COMISIEI din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului referitor la actiunile care au ca scop îmbunătătirea conditiilor de producere si de comercializare a produselor apicole

REGULAMENTUL (CE) nr. 797/2004 AL CONSILIULUI din 26 aprilie 2004 privind actiunile de îmbunătătire a conditiilor de productie si comercializare a produselor apicole

DIRECTIVA 92/65/CEE A CONSILIULUI din 13 iulie 1992 de definire a cerințele de sănătate animală care reglementează schimburile şi importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule şi embrioni care nu se supun, în ceea ce priveşte cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/EEC

137

REGULAMENTUL (UE) nr. 1144/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2014 privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/1829 AL COMISIEI din 23 aprilie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1831 AL COMISIEI din 7 octombrie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe

REGULAMENTUL (UE) nr. 1144/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2014 privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/1829 AL COMISIEI din 23 aprilie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1831 AL COMISIEI din 7 octombrie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe

ANEXĂ la DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI de stabilire a defalcării anuale pe stat membru a resurselor globale din Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime în cadrul gestiunii partajate pentru perioada 2014-2020

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI din 11.06.2014 de stabilire a defalcării anuale pe stat membru a resurselor globale din Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime în cadrul gestiunii partajate pentru perioada 2014-2020

REGULAMENTUL (UE) NR. 508/2014 din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 şi (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului

REGULAMENTUL (UE) NR. 1379/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului

REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul

138

european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

DIRECTIVA 2000/29/CE A CONSILIULUI din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale şi împotriva răspândirii lor în Comunitate - versiunea consolidată

DIRECTIVA DE PUNERE ÎN APLICARE 2014/83/UE A COMISIEI din 25 iunie 2014 de modificare a anexelor I, II, III, IV şi V la Directiva 2000/29/CE a Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale şi împotriva răspândirii lor în Comunitate

DIRECTIVA DE PUNERE ÎN APLICARE 2014/78/UE A COMISIEI din 17 iunie 2014 de modificare a anexelor I, II, III, IV şi V la Directiva 2000/29/CE a Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale şi împotriva răspândirii lor în Comunitate

DIRECTIVA DE PUNERE ÎN APLICARE 2014/19/UE A COMISIEI din 6 februarie 2014 de modificare a anexei I la Directiva 2000/29/CE a Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale şi împotriva răspândirii lor în Comunitate

Directiva Consiliului 69/464/EEC din 8 Decembrie 1969 privind controlul raiei negre a cartofului publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene L 323 din 24.12.1969

Directiva Consiliului 69/465/EEC din 8 Decembrie 1969 privind controlul nematozilor cu chisti (OJ L 323, 24.12.1969)

Directiva Consiliului 74/647/EEC din 9 Decembrie 1974 privind controlul torticidelor (OJ L 352, 28.12.1974)

Directiva Comisiei 92/70/EEC din 30 iulie 1992 care stabileste regulile detaliate pentru monitorizarile ce urmeaza a fi realizate in scopul recunoasterii zonelor protejate din Comunitate (OJ L 250, 29.8.1992)

Directiva Comisiei 92/90/EEC din 3 Noiembrie 1992 de stabilire a anumitor obligatii pentru producătorii şi importatorii de plante, produse vegetale sau alte obiecte şi a procedurii de înregistrare a acestora (OJ L 344, 26.11.199)

Directiva Comisiei 92/105/EEC din 3 Decembrie 1992 privind stabilirea unui grad de standardizare pentru paşapoartele fitosanitare utilizate pentru circulaţia anumitor plante, produse vegetale sau alte obiecte în Comunitate, şi stabilirea procedurilor detaliate de eliberare a paşapoartelor fitosanitare, condiţiilor şi procedurilor detaliate de înlocuire a acestora (OJ L 4, 8.1.199) modificata prin Directiva Comisiei 2005/17/EC din 2 martie 2005 (OJ L 57, 03.03.2005)

Directiva Comisiei 93/50/EEC din 24 iunie1993 care specifică anumite plante care nu sunt listate în Anexa V, partea A din Directiva Consiliului 2000/29/CE pentru care producătorii, sau depozitele

139

colective ori centrele de expediere din zonele de producţie sunt înregistraţi într-un registru oficial (OJ L 205, 17.8.199)

Directiva Comisiei 93/51/EEC din 24 iunie 1993 care stabileste regulile pentru circulatia anumitor plante, produse vegetale sau alte obiecte printr-o zona protejata, si pentru circulatia acestor plante, produse vegetale sau alte obiecte originare dintr-o zonă protejată şi care circulǎ într-o astfel de zonă protejată (OJ L 205, 17.8.1993, p. 24–25)

Directiva Consiliului 93/85/EEC din 4 octombrie 1993 privind controlul putregaiului inelar al cartofului (OJ L 259, 18.10.1993), modificata prin 2006/56/EC din 12 iunie 2006.

Directiva Comisiei 94/3/EC din 21 ianuarie 1994 privind stabilirea unei proceduri pentru notificarea interceptării unui transport de marfă sau a unui organism dăunător din ţări terţe şi care prezintă un risc fitosanitar iminent (OJ L 32, 5.2.199)

Directiva Comisiei 98/22/EC din 15 aprilie 1998 care stabileste conditiile minime pentru realizarea controlului fitosanitar al plantelor, produselor vegetale sau alte obiecte care vin din tari terte in Comunitate, in posturile de inspectie altele decat locurile de destinatie (OJ L 126, 28.4.1998)

Directiva Consiliului 98/57/EC din 20 iulie 1998 privind controlul organismului daunator Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. (JO L 235, 21.8.1998) modificata prin Directiva Comisiei 2006/63/CE din 14 iulie 2006 (JO L 206, 27.7.2006)

Directiva Comisiei 2004/103/EC din 7 octombrie 2004 privind controlul de identitate şi controlul fitosanitar al plantelor, produselor vegetale sau altor obiecte, prevăzute în Anexa V Partea B din Directiva Consiliului 2000/29/CE, care pot fi efectuate într-un loc altul decât punctul de intrare în Comunitate sau într-un loc apropiat acestuia, şi care specifica condiţiile legate de aceste controale (OJ L 313, 12.10.2004)

Directiva Comisiei 2004/105/EC din 15 octombrie 2004 de stabilire a modelelor de certificate fitosanitare sau de certificate fitosanitare de reexport oficiale, care însoţesc plantele, produsele vegetale sau alte obiecte care provin din ţări terţe şi care sunt menţionate în Directiva Consiliului 2000/29/CE(OJ L 319, 20.10.2004)

Directiva Consiliului 2006/91/EC din 7 noiembrie 2006 privind controlul orgaismului daunator paduchele din San José Scale (OJ L 312, 11.11.2006)

Directiva Consiliului 2007/33/EC din 11 iunie 2007 privind controlul nematozilor cu chisti ai cartofului si care inlocuietse Directiva Comisiei 69/465/EEC (OJ L 156, 16.6.2007)

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/873 AL COMISIEI din 1 iunie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 de identificare a zonelor comunitare protejate, expuse la anumite riscuri fitosanitare

REGULAMENTUL (UE) NR. 652/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea şi bunăstarea animalelor, precum şi sănătatea plantelor şi materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE şi 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 şi (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a

140

Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE şi 2009/470/CE ale Consiliului

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 707/2014 AL COMISIEI din 25 iunie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 de identificare a zonelor comunitare protejate, expuse la anumite riscuri fitosanitare

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 355/2012 AL COMISIEI din 24 aprilie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 de identificare a zonelor comunitare protejate, expuse la anumite riscuri fitosanitare

REGULAMENTUL (UE) NR. 17/2010 AL COMISIEI din 8 ianuarie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 în ceea ce priveşte recunoaşterea provinciei italiene Veneția ca zonă protejată de Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. et al.

Regulamentul Comisei nr. 690/2008 din 4 iulie 2008 care recunoaste zonele protejate expuse in special riscurilor fitosanitare in Comunitate (Reformare) (OJ L 193, 22.7.2008).

Regulamentul Comisiei nr. 776/2006 din 23 mai 2006 care amendeaza Anexa VII a Regulamentului nr. 882/2004 al Parlamentului European si al Consiliului, privind laboratoarele comunitare de referinta (OJ L 136, 24.05.2006).

Regulamentul Comisei nr. 882/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004, privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitatii cu legislatia privind hrana pentru animale si produse alimentare si cu normele de sanatate animala si de bunastare a animalelor (OJ L 165, 30.4.2004)

Regulamentul Comisiei nr.1756/2004 din 11 octombrie 2004 care specifica conditiile detaliate pentru dovada solicitata si criteriul pentru tipul si nivelul de reducere al controlului fitosanitar pentru anumite plante, produse vegetale sau alte obiecte prevazute in Anexa V Partea B din Directiva Consiliului 2000/29/EC (OJ L 313, 12.10.2004).

141

Competența face diferența!Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea

Europeană, din Fondul Social European

Competence makes a difference!Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union

from the European Social Fund

142

Documents

Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewProgramul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a fost aprobat de Comisia Europeană în mai 2015 și, având în vedere