262
Melente Nica Silvius Cureteanu Dumitru Mihªilescu LIMBA ROM´Nˆ Pentru examenele de capacitate, bacalaureat, concursurile de admitere în colegii ”i facultªþi Editura Viaþa Arªdeanª, Arad 1998 1

Limba Română Pentru examenele de capacitate, bacalaureat, concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Limba Română - Gramatică

Citation preview

Page 1: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

Melente Nica Silvius Cureteanu Dumitru Mihãilescu

LIMBA ROMÂNÃPentru examenele de capacitate, bacalaureat,concursurile de admitere în colegii ºi facultãþi

Editura �Viaþa Arãdeanã�, Arad1998

1

Page 2: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

2

Director editurã: SABIN BODEAConsilier editorial: prof. SILVIUS CURETEANUToate drepturile rezervate editurii �VIAÞA ARÃDEANÃ�, Arad Culegere ºi tehnoredactare computerizatã: S.C. MEDIAGRAF S.A.Imprimare ºi legãtorie: S.C. MEDIAGRAF S.A., Arad, Str. Feleacului F.N.tel. / fax 057 / 250.920

Descrierea CIP a Bibliotecii NaþionaleNICA, MELENTE

Limba românã / Melente Nica, Silvius Cureteanu,Dumitru Mihãilescu. - Arad : Viaþa Arãdeanã, 1998

260 p. : 20 cm.ISBN 973-98823-0-7

I. Cureteanu, SilviusII. Mihãilescu, Dumitru

805.90

Page 3: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

Argument

�Limba este întâiul mare poem al unui popor.�(Lucian Blaga)

Lucrarea de faþã se adreseazã elevilor care se pregãtesc în vedereasusþinerii examenului de capacitate, precum ºi candidaþilor care se îndreaptãspre facultãþile unde se cere ºi o probã de limba românã.

În elaborarea lucrãrii, autorii au plecat de la ideea necesitãþiistudierii limbii române literare ca mijloc de comunicare interumanã ºi cabazã de formare progresivã a culturii generale.

Prima parte prezintã sintetic informaþia teoreticã referitoare laprincipalele compartimente ale limbii, propunând totodatã o variatã paletã deexerciþii de recunoaºtere, de exemplificare, de substituþie ºi, nu în ultim rândortografice ºi ortoepice. Aceste exerciþii, prin dificultatea lor gradatã,urmãresc crearea ºi dezvoltarea competenþei ºi a performanþei de comunicarela toate nivelele: lexical, morfologic, sintactic, ortoepic ºi ortografic, dar, înacelaºi timp, asigurã formarea raþionamentului lingvistic, aprecierea corectãa faptelor de limbã. Fiecare capitol cuprinde, pe lângã noþiunile specifice, ºiunele probleme de stil ºi stilisticã.

Partea a doua, prin cele cinci teste complexe ºi prin tot atâtea testegrilã, are un caracter exclusiv aplicativ. Aceste aplicaþii, care sunt uninstrument propriu învãþãrii problematizate, creeazã posibilitateaautoevaluãrii cunoºtinþelor, capacitãþilor ºi deprinderilor.

Prin varietatea exerciþiilor, prin multitudinea aspectelor abordatelucrarea se doreºte, pentru elevi, în egalã mãsurã, o invitaþie la studiu ºi unmijloc de îmbogãþire ºi de verificare a cunoºtinþelor, iar pentru profesori, unmaterial auxiliar util.

�Stãpânirea raþionalã ºi funcþionalã a limbii determinã succesulºcolar, favorizeazã reuºita în viaþa socialã ºi profesionalã, fiind, prinaceasta, primul instrument al libertãþii individuale.�

Se cuvine sã mulþumim Editurii �Viaþa Arãdeanã� din Arad ºimeºterilor tipografi de la MEDIAGRAF S.A. pentru apariþia în condiþiigrafice deosebite ºi într-un timp record a acestei cãrþi.

AUTORII.

3

Page 4: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

4

LINGVISTICA este ºtiinþa care studiazã limba ºi legile ei dedezvoltare.

Componentele fundamentale ale limbii române sunt:

A. FONETICA � studiazã sunetele vorbirii;

B. VOCABULARUL sau LEXICUL � cuprinde totalitateacuvintelor unei limbi;

C. GRAMATICA � reprezintã un ansamblu de reguli privitoare lamodificarea cuvintelor ºi îmbinarea lor în propoziþii ºi a propoziþiilor înfrazã.

Page 5: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

5

A. FONETICA

Fonetica studiazã sunetele vorbirii. Cuvintele sunt alcãtuite dinsilabe, iar silabele din sunete.

Sunetele

Sunetele sunt unitãþi ale vorbirii, ale pronunþãrii, ale exprimãriiorale, cele mai mici unitãþi sonore, din care sunt alcãtuite cuvintele.Sunetele se rostesc ºi se aud.

Literele

Literele sunt unitãþi ale scrierii, semne convenþionale (acceptateprin tradiþie) prin care se reprezintã în scris sunetele (aºa cum cifrele suntsemne scrise ale numerelor). Literele se rostesc, se aud, se vãd ºi se scriu.

Alfabetul

Totalitatea literelor aºezate într-o anumitã ordine formeazãalfabetul unei limbi. Alfabetul limbii române este alcãtuit din 31 de litere acãror ordine este urmãtoarea:

a, A (a) i, I (i) s, S (se)ã, Ã (ã) î, Î (î din i) º, ª (ºe)â, Â (â din a) j, J (je) t, T (te)b, B (be) k, K (ca) þ, Þ (þe)c, C (ce) l, L (le) u, U (u)d, D (de) m, M (me) v, V (ve)e, E (e) n, N (ne) w, W (dublu ve)f, F (fe) o, O (o) x, X (ics)g, G (ghe) p, P (pe) y, Y (i grec)h, H (ha) q, Q (Kü sau chiu) z, Z (ze)

r, R (re)

Sunet * Literã * Alfabet * Vocale * Consoane * Silabã *Diftong * Triftong * Hiat * Despãrþirea în silabe *

Accentul * Exerciþii

Page 6: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

6

Menþionãm cã este admisã ºi rostirea ef, el, em, er în cazul utilizãriiacestor sunete (litere) în disciplinele ºtiinþifice sau în cuvinte cu uzanþãinternaþionalã.

În general, existã corespondenþã între sunet ºi literã: o literãreprezintã un sunet: ºcolar (6 sunete, 6 litere), curte (5 sunete, 5 litere), casã(4 sunete, 4 litere) etc. Uneori, aceastã corespondenþã nu se respectã:

a) Aceeaºi literã poate nota sunete diferite. De exemplu, literele c ºig când nu sunt urmate de h, e, i reprezintã sunete care se rostesc ca încuvintele: carte, codru, garã, groapã. Când sunt urmate de e, i, aceleaºilitere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele: cerc, cinã, gem, gingaº,gingie.

b) O literã poate reprezenta simultan douã sunete. Astfel, litera xreprezintã sunetele:

cs: taximetru, extracþie, extremã, extermina;gz: execuþie, exercita, existenþã, examen.Litera x se redã în scris ºi prin grupul de litere cs: cocs, rucsac,

ticsit.c) Prin douã sau trei litere alãturate poate fi redat un singur sunet:

che, chi, ghe, ghi. De exemplu: unchi = 5 litere, 3 sunete (u-n-chi); unghi =5 litere 3 sunete (u-n-ghi).

d) Acelaºi sunet poate fi redat prin sunete diferite. Sunetul î, notat cuî, se utilizeazã în poziþie iniþialã sau finalã (înalt, îneca, urî, coborî), precumºi în cuvintele compuse sudate în care al doilea cuvânt începe cu î, sau acuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt care începe cu î (bineînþeles,reîntregire, preîntâmpina, semiîntuneric). În toate celelalte situaþii se scrieâ, nu î: român, a vâjâi, a mârâi, coborând, îngrãºând, rãmânând,hotãrât, urât etc.

De asemenea, sunetul c este redat prin litera c în carte, prin k înkaliu ºi prin q în numele propriu Quatar (se pronunþã catãr). Sunetului v îicorespund literele v în vas, vamã, volan ºi w în whisky, wolfram, watt. Luii îi corespund literele i ºi y în iarnã, Ion, iute sau york, yancheu. Litera k ºigrupul de litere qu, urmate de e,i redau acelaºi sunet ca grupul de litere ch:kilowatt, kilolitru, Quintus.

Vocale. Consoane

Sunetele limbii române sunt:a) Vocale plenisone = sunetele care se rostesc fãrã ajutorul altor

sunete: a,ã,â,e,i,î,o,u,. Ele pot alcãtui singure silabe: e-lev, e-co-no-mic,u-ºor, o-lar etc.

Page 7: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

7

b) Semivocale = sunetele care seamãnã cu vocalele, dar nu se potrosti singure, nu pot alcãtui singure silabe. Ele sunt: e, i, o, u: oa-meni,oa-ie, ca-dou etc.

c) Consoane = sunetele care se rostesc cu ajutorul unei vocale ºi nupot alcãtui singure silabe. Ex. b (be), c (ce), d (de), g (ge), r (re sau er), s (sesau es) etc.

Silaba

O vocalã, sau o grupare de sunete cuprinzând o vocalã, pronunþatecu un singur efort expirator (adicã printr-o singurã deschidere a gurii)formeazã o silabã. O silabã conþine obligatoriu numai o singurã vocalãplenisonã.

Cuvintele pot fi:� monosilabice (formate dintr-o singurã silabã) ou, sac, veac, timp,

sunt, rac;� bisilabice (formate din douã silabe): e-lev, ºcoa-lã, su-biect,

o-biect, cla-sã, ma-mã;� plurisilabice (formate din trei sau mai multe silabe): ca-ta-log,

can-de-la-bru, cã-rã-mi-dã-ri-e etc.Silaba poate fi formatã din:a) un sunet (o vocalã): o-cean, a-mar; i-nel;b) mai multe sunete alãturate ale aceluiaºi cuvânt: ex-tre-mã,

ex-tem-po-ral, di-ri-gin-te;c) douã cuvinte rostite împreunã: Nu-i acasã sã-i dau ce-mi cere.d) un cuvânt rostit împreunã cu sfârºitul sau începutul altui

cuvânt: Dându-mi cartea a plecat. El mi-admite orice. Care-adresã vrei?

Diftongul

Diftongul este un grup de sunete alcãtuit dintr-o vocalã plenisonã ºio semivocalã, pronunþate în aceeaºi silabã. Exemple: ou, no-roi, sea-rã, soa-re, vor-beas-cã, nu-mai etc.

Diftongii pot rezulta uneori ºi din rostirea într-o silabã a douãcuvinte legate prin liniuþã de unire: mi-a dat, þi-a spus, ºi-a pãstrat etc.

Triftongul

Triftongul este grupul de sunete alcãtuit dintr-o vocalã plenisonã ºidouã semivocale, pronunþate în aceeaºi silabã. Exemple: a-veau, beau,

Page 8: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

8

sprin-te ioa-rã, trã-iau, plu-teau, ne-au spus, le-au dat, i-ai scris etc. Încuvintele care conþin grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi nu existãdiftongi sau triftongi care sã înceapã cu semivocalele e, i. Deci, în ceas,geam, chiar, gheaþã, ziceau, veghea etc. nu sunt diftongi sau triftongi.

Hiatul

Douã vocale alãturate rostite în silabe diferite alcãtuiesc un hiat.Exemple: po-e-zi-e, i-de-e, fi-in-þã, lu-ãm, se-min-þi-e, A-gla-e, Vi-o-le-taetc.

Despãrþirea în silabe

Despãrþirea cuvintelor în silabe se face þinându-se seama deurmãtoarele reguli:

a) Consoana aflatã între douã vocale formeazã silabã cu vocalaurmãtoare: ma-mã, e-le-vã, ma-pã, pe-nar.

Grupul de litere che, chi, ghe, ghi formeazã un singur fonem, deciurmeazã regula generalã la despãrþirea cuvintelor în silabe: pe-re-che,ro-chi-e, ve-ghea, Gher-ghi-na.

b) Dintre douã consoane alãturate, aflate între douã vocale, deobicei, prima rãmâne în prima silabã, iar cealaltã trece la silaba urmãtoare:mas-cã, car-te, mar-tor.

Excepþie:Când prima consoanã este b, c, d, f, g, p, t, v, iar a doua este l sau r,

amândouã vor face parte din silaba urmãtoare: ti-tlu, ta-blã, ti-gru, Lo-tru,tea-tru, A-vram, a-fla, A-dri-an, e-clu-zã, a-plomb.

Dar grupul consonantic format din r+l urmeazã regula generalã ºi sedesparte: gâr-lã, mier-lã, bur-lan, câr-lan, sau cel format din s+l: pâs-lã,vâs-laº.

În cazul cuvintelor care au în componenþa lor litera x (cu valorifonematice diferite: cs ºi gz), la despãrþirea în silabe x trece întotdeauna lasilaba urmãtoare: a-xã, la-xa-tiv, e-xa-men, dez-in-to-xi-ca. Dacã cele douãsunete sunt redate prin semnul propriu, adicã litera corespunzãtoare (cs),despãrþirea în silabe urmeazã regula generalã: A-lec-san-dri, tic-sit. Dacã xeste urmat de o altã consoanã, urmeazã regula generalã: ex-cep-þi-e, ex-tin-de-re, ex-tre-mã, ex-tra-bu-ge-tar.

Numele proprii care conþin consoane duble(Bolliac, Negruzzi,Russo, Rosetti, Philippide) nu urmeazã regula generalã, întrucât în asemenea

Page 9: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

9

situaþii consoanele duble redau un singur sunet. Astfel, vom despãrþi: Bo-lli-ac, Ne-gru-zzi, Ru-sso etc.

c) Trei sau mai multe consoane alãturate aflate între douã vocaletrec, de obicei, prima cu vocala dinainte, iar celelalte cu vocala urmãtoare:cen-tru, con-ºti-in-þã, as-tro-na-ut etc.

Excepþie:În cazul grupurilor de litere lpt (sculp-tor), mpt (simp-tom), ncº

(linc-ºii), nct (punc-tu-a-þi-e), ncþ (func-þi-o-nar), ndv (sand-vici), ngv (ling-vist), rct (arc-tic), stm (ist-muri) despãrþirea se face între a doua ºi a treiaconsoanã. Ele se despart astfel, deoarece în limba românã contemporanã nuavem cuvinte care sã înceapã cu aceste grupuri consonantice, cu excepþiacuvântului ctitor ºi a familiei sale de cuvinte (ctitorie, ctitoreasã,ctitoricesc). Excepþie face ºi cuvântul vârstnic, derivat cu sufix, care sedesparte între a treia ºi a patra consoanã: vârst-nic.

d) Cuvântul jertfã se desparte: jert-fã, întrucât în limba românã nuexistã nici un cuvânt care sã înceapã cu grupul consonantic tf.

e) Cuvintele compuse ºi cele derivate cu prefixe se despart în silabeþinându-se seama de elementele componente: de-scriu, in-a-bil,drept-unghi, in-sta-bil, sub-or-di-ne, sub-u-ni-ta-te, in-ac-tiv.

f) Cuvintele compuse din abrevieri literale sau iniþiale de cuvinte nuse despart în silabe: TAROM, NATO, ROMAVIA, IMAR, UTA etc.

g) În cazul substantivelor proprii care au ultima silabã formatãdintr-o singurã vocalã, ea nu trece în rândul urmãtor decât împreunã cuprecedenta:

� a: Ama-lia, An-glia, Aga-pia, Ma-ria (ºi nu Amali-a, Angli-aetc.)

� e: Ambro-zie, Zoe (ºi nu Ambrozi-e, Zo-e)� o: Geo, Theo, Ro-meo (ºi nu Ge-o, The-o, Rome-o).Existã, în limba actualã, tendinþa de a scurta cuvintele sau de a

forma cuvinte prin suprimarea sufixului (derivare regresivã). Aceasta duce lasporirea funcþionalitãþii silabei, care nu are în cuvânt un anumit sens, darpoartã ceva din înþelesul cuvântului. Unele cuvinte monosilabice intrã caelemente componente în structura unor cuvinte, fie ca sufixe, fie, de cele maimulte ori, ca silabe în cuvântul de bazã (în etimonul) sau în structuraintegralã a cuvântului, deºi ele au - luate independent - o valoare morfologicãºi un sens precis. Considerãm indicat ca aceste silabe sã nu fie trecute - prindespãrþirea în silabe a cuvântului - la începutul rândului, întrucât potdenatura înþelesul textului, fapt derutant mai ales în manualele ºi materialeledidactice pentru ciclul primar ºi gimnazial. Vom prezenta, în continuare,asemenea cazuri ce intrã în structura morfologicã a substantivelor proprii,

Page 10: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

10

nume ºi prenume de persoane, întrucât în aceastã sferã a vocabularuluidenaturãrile sunt mai frecvente, tocmai datoritã coincidenþei cu acele cuvintemonosilabice despre care am vorbit mai sus, deºi ele se întâlnesc ºi lasubstantivele comune. Ilustrarea noastrã are în vedere acele silabe care auvaloarea unor cuvinte monosilabice, faþã de care va trebui sã manifestãmatenþie:

Substantive:an: Ci-prian (nu Cipri-an); nuc: Ionuc (nu Io-nuc);bal: De-cebal (nu Dece-bal); par: Gaºpar (nu Gaº-par);cal: Pascal (nu Pas-cal); peºti: A-limpeºti (nu Alim-peºti);car: Oscar (nu Os-car); pin: Fi-lipin (nu Fili-pin);caº: Farcaº (nu Far-caº); pol: Caria-nopol (nu Cariano-pol);dac: Rãdac (nu Rã-dac); rai: Chirai (nu Chi-rai);dor: Tudor (nu Tu-dor); rol Carol (nu Ca-rol);duº: Brânduº (nu Brân-duº); strat: Calistrat (nu Cali-strat);fir: Zamfir (nu Zam-fir); ºa: Brân-duºa (nu Brându-ºa);lan: Bãlan (nu Bã-lan); tei: Matei (nu Ma-tei);leu: Penteleu (nu Pente-leu); ton: Anton (nu An-ton);mir: Dra-gomir (nu Drago-mir); vin: Corvin (nu Cor-vin).naº: Cãlinaº (nu Cãli-naº); Articole:nea: Cornea (nu Cor-nea). cea: Mircea (nu Mir-cea);

cel: Flo-ricel (nu Flori-cel).Adjective:grea: Negrea (nu Ne-grea); rea: Floarea (nu Floa-rea);laº: Gavrilaº (nu Gavri-laº); vid: Ovid (nu O-vid);lin: Cãlin (nu Cã-lin); viu: Silviu (nu Sil-viu).Pronume:ea: Doro-teea (nu Dorote-ea) ne: Demos-tene (nu Demoste-ne)le: Caragiale (nu Cara-giale) se: Nãs-tase (nu Nãsta-se)li: Mili (nu Mi-li) ta: A-neta (nu Ane-ta)mi: Mimi (nu Mi-mi) te: A-xente (nu Axen-te).Verbe:aº: Fi-liaº (nu Fili-aº) du: Radu (nu Ra-du)bat: Bãrbat (nu Bãr-bat) ia: A-glaia (nu Agla-ia)bea: Ciorbea (nu Cior-bea) sar: Bal-tasar (nu Balta-sar)da: Gio-conda (nu Giocon-da) vin: Savin (nu Sa-vin)Adverbe:ba: Basa-raba (nu Basara-ba) nu: Lo-treanu (nu Lotrea-nu)

Page 11: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

11

Prepoziþii:ca: Flo-rica (nu Flori-ca) din: Codin (nu Co-din)cu: Emi-nescu (nu Emines-cu) la: An-gela (nu Ange-la)Conjuncþii:cã: Mi-ticã (nu Miti-cã) ci: Luci (nu Lu-ci)Interjecþii:ha: Gaha (nu Ga-ha) poc: Fi-lipoc (nu Fili-poc)na: Doina (nu Doi-na)

(Exemplele sunt luate dupã CHRISTIAN IONESCU, Mica enciclopedieonomasticã, Bucureºti, Editura enciclopedicã românã, 1975).

Observaþii: Despãrþirea cuvintelor în silabe se face uneori în scopuristilistice, marcând rostirea rãspicatã a cuvintelor: �Crãcãnel (cu tonulsfidãtor ºi melodramatic): Eu sunt Bi-bi-cul, ne-ne Ian-cu-le!�

(I.L. Caragiale � D-ale carnavalului)La despãrþirea cuvintelor în silabe, e bine sã nu coincidã liniuþa de

despãrþire a cuvintelor în silabe cu liniuþa de unire. De exemplu, cuvântulvãzându-ne se va despãrþi astfel:

.................................................................................................. vãzân-du-ne, sau ...................................................................................... vã-zându-ne.Cuvântul spune-mi se va despãrþi: .............................................. spu-ne-mi, deoarece-mi nu formeazã singur silabã.Reþinem cã despãrþirea cuvintelor în silabe nu urmeazã unitatea

cuvintelor, ci grupeazã într-o silabã foneme (sunete) din cuvinte apropiatecare alcãtuiesc silaba:

�Se plânge-ntr-una� Se plân-ge-n- tru-na�Ce-are-n gurã?� Ce-a-re-n gu-rã?�Ne-ar ºi fi fost ruºine-amar� Ne-ar ºi fi fost ru-ºi-ne-a-mar�De ne-am fi dus ºi-acu-n zadar� De ne-am fi dus ºi-a-cu-n za-dar

(G. Coºbuc - Raport)

Accentul

Pronunþarea mai intensã (mai puternicã) a unei silabe dintr-uncuvânt se numeºte accent. În cuvintele formate din mai multe silabe existãsilabe accentuate (care se pronunþã cu o intensitate mai mare) ºi silabeneaccentuate (care se pronunþã cu o intensitate mai micã).

În limba românã accentul nu are loc fix (ca în francezã saumaghiarã), ci poate sã cadã pe oricare silabã a cuvântului, de aceea îl numimmobil. Accentul poate sã cadã pe silaba:

Page 12: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

12

1. ultimã (accent oxiton): po-por, a-var. fri-gi-der, iz-vor, sim-bol,e-te-ro-gen, e-di-fi-ca-tor;

2. penultima (accent paroxiton): al-bi-nã, grã-di-nã, o-dih-nã;3. antepenultima (accent proparoxiton): vi-zi-tã, fe-bru-a-ri-e,

coº-ni-þã;4. a patra sau a cincea (începând de la cea finalã): ve-ve-ri-þã,

fel-ce-ri-þã, doc-to-ri-þã, sap-te-spre-ze-ce, no-uã-spre-ze-ce.Unele cuvinte monosilabice nu se accentueazã, ci se pronunþã

împreunã cu alte cuvinte. Cele mai frecvente cazuri le prezintã formeleneaccentuate de dativ ºi acuzativ ale pronumelor personale ºi reflexive carese pronunþã împreunã cu alte cuvinte ºi, în scris, se leagã prin liniuþã deunire: dã-mi o carte, ºi-a citit lecþia, l-am vãzut, ne-am dus, nu-s vinovat(s = verb).

Accentul poate avea valoare morfologicã, adicã deosebeºte cuvintecare, fiind identice ca formã, se pot confunda între ele:

� acele (substantiv) � acele (pron. - adj. pron.)� copii (singular copil) � copii (singular copie)� deºi (adjectiv) � deºi (conjuncþie)� (în) lãturi (adverb) � (în) lãturi (substantiv)� veselã (adjectiv) � veselã (substantiv)� urechea (substantiv) � urechea (verb imperfect)� adunã (indicativ prezent) � adunã (indicativ perfect simplu)� povestea (substantiv) � povestea (verb imperfect)În scris, accentul cuvintelor nu se noteazã de regulã. Este permisã

notarea doar în situaþiile în care se simte nevoia de evitare a confuziei întrecuvinte, forme sau variante omografe ca: modéle - módele, încuié - încúieetc.

Exerciþii

1. Stabiliþi numãrul sunetelor ºi literelor în cuvintele urmãtoare,precizaþi corelaþia dintre ele pe baza exemplelor de mai jos:

� examen, complex, eclipsã, eczemã, cocs;� chiar, ciorap, cronometru, kilogram;� casã-case, copac-copaci, nufãr-nuferi.2. Folosind Îndreptarul ortografic indicaþi, prin rescriere, care sunt

cuvintele scrise corect: rucsac, ruxac, fix, ficºi, complex, complecºi, exemã,egzemã, chiamã, cheamã, exemplu, egzemplu, diavol, deavol, ghionoaie,gheonoaie.

Page 13: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

13

3. Completaþi cuvintele alãturate cu litera corespunzãtoare ºimotivaþi utilizarea ei:

î........prãºtia bo........bãbo.......boane î.........perecheaî........pãdurit co......puterReþineþi! Înaintea lui b ºi p se scrie întotdeauna m nu n!4. Precizaþi regulile de despãrþire a cuvintelor în silabe ºi ilustraþi

fiecare regulã prin exemple potrivite.5. Despãrþiþi în silabe urmãtoarele cuvinte ºi explicaþi de ce aþi

procedat aºa:� academie, accent, afectuos, alcool, ambiguu, axã, creuzet,

dimpreunã, dreptunghi, despre, exerciþiu, funcþie, impetuos, inegal,inexactitate, inflamabil, lingvisticã, maidan, nedrept, obiect, punctaj,rãuvoitor, reacredinþã, reziduu, sancþiune, sublinia, subapreciat, sanctuar,sublimare.

Reþineþi!a) Când un cuvânt nu se terminã într-un rând se vor scrie în rândul

urmãtor numai silabe întregi.b) În cazul cuvintelor compuse, despãrþirea în silabe þine seama de

elementele componente ale acestora: port-a-vion, unt-de-lemn.c) Cuvintele compuse din abrevieri literale sau iniþiale de cuvinte nu

se despart în silabe: NATO, UCECOM, TAROM, ASIROM, UNESCO,ROMAVIA, IMAR, UTA.

6. Despãrþiþi cuvintele în silabe ºi stabiliþi numãrul silabelor dinfiecare frazã sau vers:

a) �Dacã-i copil, sã se joace; dacã-i cal, sã tragã ºi dacã-i popã sãceteascã.�

(I. Creangã - Amintiri din copilãrie)b) �El, iatã-mi-l cã vine

Sã-mi fie soþ în crâng;Era-ntuneric beznãªi nu vedea cã plâng.�

(G. Coºbuc - Baladã)c) �Nevasta i-a murit ºi-apoi

I-a ars ºi casa; i-a trãsnitDeodatã patru boi.Trãia la praguri ºi-n nevoiCã-n urmã a-nnebunit.�

(G. Coºbuc - Flãcãri potolite)

Page 14: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

14

7. Gãsiþi cel puþin trei cuvinte care sã conþinã consoanele duble: cc,nn, rr, ss ºi motivaþi ortografia lor.

8. Enumeraþi 5 cuvinte formate cu prefixul în, care se scriu cu doi n;motivaþi-le ortografia.

9. Subliniaþi silabele accentuate în enunþurile de mai jos:I-a ajuns cuþitul la os. Nu-i fânul pentru gâºte. Vai de pânza-ntre

douã foarfeci. Mai bine o pace strâmbã, decât o judecatã dreaptã.10. Citiþi cu atenþie cuvintele de mai jos; indicaþi posibilitãþile de

accentuare ºi sensurile (lexicale ºi morfologice) pe care le dobândesccuvintele la schimbarea accentului: aburi, acele, acri, colonie, consolã, copii,dudui, gustã, isprãvi, în lãturi, modele, povestea, snopi, torturi, urechea,veselã, voi.

Reþineþi! Accentul silabic (= accentul propriu al fiecãrui cuvânt caretrebuie respectat în rostire) are rol lexical, deosebind omografele (paralele-paralele) sau morfologic, diferenþiind forme gramaticale flexionare (cântã -cântã).

11. Câte litere, sunete, vocale ºi semivocale conþin cuvintele:ghionoaie, cercel, ghimpe, celular?

12. Despãrþiþi în silabe cuvintele: uniune, penultim, peninsulã,energofag, obiecþie, autosugestie.

13. Indicaþi variantele corecte ale cuvintelor de mai jos: alee/aleie,auricol/auricul, destructiv/distructiv, jeratic/jãratic, feminin/femenin,fineþã/fineþe, gogoaºã/gogoaºe, serviciu/servici, ºegalnic/ºãgalnic,marmorã/marmurã, musafir/mosafir, respectos/respectuos, ridicul/ridicol,puieril/pueril, îndemnizaþie/indemnizaþie, preºedenþie/preºedinþie /preºidinþie.

14. Alegeþi forma corectã: a se sfii/a se sfiii, acordã/acordeazã,bãnuie/bãnuieºte, a escava/a excava, a extompa/a estompa, sã invoce/sãinvoace.

15. Despãrþiþi în silabe antonimele cuvintelor: uman, normal,accesibil, acord, avantaj.

16. Daþi câte douã exemple de cuvinte sau grupe de cuvinte careconþin silabe alcãtuite din:

a) un sunet (o vocalã);b) un cuvânt întreg ºi începutul altui cuvânt;c) sfârºitul unui cuvânt ºi începutul altui cuvânt.

17. Despãrþiþi în silabe cuvintele: sinoptic, inadmisibil, împrospãtat,inerent, subapreciere, atlas, somptuos, muzee, leoaicã.

Page 15: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

15

18. Subliniaþi varianta accentuatã corectã: prevédere - prevedére,símbol - simból, áctor - actór, mízer - mizér, zéro - zeró, veveríþã - véveriþã,áisberg - aisbérg.

19. Marcaþi grafic accentul (fonetic) la urmãtoarele cuvinte: avarie,apendice, Alexandria, butelie, Bogdan, Buziaº, caracter, calcar, cais,Dimitrie, Dobrogea, editor, fenomen, firav, legitim, matur, Narcis, profesor,revizor, sever, ªtefan, vestibul.

20. Despãrþiþi cuvintele în silabe ºi stabiliþi numãrul silabelor dinfiecare vers:

a) �Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost pe-aici?.................................................................� Ce sã fie? Nu-i nimic.A trecut Acceleratul ...�

(G. Topârceanu - Acceleratul)

b) ªi-l îngroapã-n sânu-i mutVeºnica Naturã.�

(G. Topârceanu - Balada morþii)

Page 16: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

16

B. VOCABULARUL

�Limba de toate zilele e o unealtã ºi o formã a spiritului�(Lucian Blaga)

Definiþie: Totalitatea cuvintelor dintr-o limbã formeazãvocabularul sau lexicul acelei limbi.

Structura vocabularului: Vocabularul este alcãtuit din douãpãrþi:

1. Fondul principal de cuvinte (vocabularul fundamental saunucleul vocabularului) cuprinde cuvinte fãrã de care nu este posibilãînþelegerea dintre oameni. Aceste cuvinte se caracterizeazã prin:

a) frecvenþã mare în comunicare;b) capacitatea de a intra în combinaþii lexicale ºi sintactice;c) exprimã noþiuni de bazã:� numele unor obiecte ºi acþiuni foarte importante: casã, masã,

scaun, cuþit, a face, a mânca, a bea, a spãla, a merge etc;� numele unor bãuturi ºi mai ales alimente de primã necesitate: apã,

lapte, pâine, carne, brânzã, legume ºi altele;� numele unor pãrþi ale corpului omenesc: cap, gurã, frunte, deget,

mânã, nas, picior, ureche etc;� denumirile unor pãsãri ºi animale: gãinã, cocoº, pui, porc, oaie,

lup, câine, pisicã, vulpe etc;� numele unor arbori ºi fructe: mãr, viºin, cireº, nuc, prun, pãr etc.� culori: alb, roºu, negru, verde, albastru, galben etc;� relaþii de rudenie: tatã, mamã, frate, sorã, unchi, vãr, nepot,

bunic etc;� numele zilelor sãptãmânii: luni, joi, sâmbãtã etc.Cuvintele din fondul principal lexical au ºi cele mai multe derivate

sau compuse ºi intrã în numeroase locuþiuni ºi expresii (ex: cuvântul cap:

Definiþie * Structura * Unitãþi lexicale * Cuvânt debazã, cuvânt derivat * Familia de cuvinte * Sensurile

cuvintelor * Principalele categorii semantice: sinonime,antonime, omonime, paronime * Pleonasmul *

Îmbogãþirea vocabularului * Etimologia * Toponimia *Onomastica * Exerciþii

Page 17: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

17

a-l bate la cap, a-ºi pierde capul, a da peste cap, din cap pânã înpicioare, cu noaptea în cap, în ruptul capului, a avea scaun la cap, a stape capul cuiva, a i se urca la cap, a-ºi lua lumea în cap ºi altele);

Din circa 120.000 de cuvinte câte are limba românã în total, 1500fac parte din vocabularul fundamental. Peste 60% din aceste cuvinte sunt deorigine latinã, iar restul au diverse alte origini.

Dupã originea cuvintelor, vocabularul limbii române este constituitdin:

a) fondul lexical originar, care conþine cuvintele moºtenite dinlimba latinã (mamã, tatã, frate, sorã, bãrbat, bea, mânã, pâine, sare etc.) ºicuvintele de origine autohtonã, geto-dacã: abur, baci, balaur, barzã, brad,brusture, buzã, cãciulã, copac, copil, fluier, gard, ghimpe, groapã, grapã,grumaz, jumãtate, mazãre, mãgar, mãrar, mânz, mugure, raþã, rânzã,sâmbure, spânz, strugure, strungã, þap, tarc, urdã, vatrã, viezure, Argeº, Criº� vreo 185 de cuvinte).

b) împrumuturi din alte limbi (slavã, turcã, francezã, italianã,germanã, englezã etc.)

2. Masa vocabularului (vocabular secundar) cuprinde cuvinte mairar întrebuinþate sau chiar necunoscute de unii vorbitori.

Masa vocabularului cuprinde aproximativ 90% din totalul cuvintelorlimbii ºi are în alcãtuire:

a) arhaisme � cuvinte sau expresii vechi, care au ieºit din uz:armaº, hatman, clucer, ienicer, pârcãlab, ispravnic, jude, logofãt, vãtaf,armie etc.

Sunt situaþii când a dispãrut unul dintre sensurile unui cuvânt: omprost = om simplu (sens arhaic); om lipsit de inteligenþã (sens actual);mitocan = locuitor al unui mitoc (construcþie pe lângã o mãnãstire) (sensarhaic); grosolan, needucat (sens actual).

b) regionalisme: cuvinte folosite într-o anumitã regiune a þãrii:barabule, crumpi, pãpuºoi, cucurbãtã (dovleac), pãnar (salcâm), cuºmã(cãciulã), mai (ficat)

c) termeni internaþionali� expresii idiomatice: a trece în revistã� formule internaþionale: mãrul discordiei; fata morgana; � cliºee internaþionale preluate din francezã: sabia lui Damocles

(ameninþarea plutind în aer), cãlcâiul lui Ahile (punct vulnerabil).- expresii latineºti uzuale: ad litteram (cuvânt cu cuvânt), alter

ego (un alt eu), de facto (de fapt), de jure (de drept), in fine (în sfârºit),modus vivendi (mod de a trãi), persona non grata (persoanã nedoritã - îndiplomaþie), sine qua non (fãrã de care nu se poate) ºi altele;

Page 18: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

18

d) elemente de jargon: cuvinte folosite de anumite categorii socialepentru a impresiona: bonsoir, arivederci, comme ci, comme ça (aºa ºi aºa)etc;

e) termeni argotici: cuvinte caracteristice unor grupuri umanespecifice (elevi, studenþi, militari, hoþi etc): dirul, diriga, curcan (poliþai), aface talpã la pãtrat (a te plimba cu cineva), binom (cuplu de îndrãgostiþi),tablagiu(subofiþer), biºtari (bani), a da þeapã (a fura);

f) termeni tehnici ºi ºtiinþifici: cuvinte folosite în anumite domeniiale ºtiinþei ºi tehnicii: atom, proton, ciberneticã, polinom, epidemie etc.

g) neologismele; cuvinte împrumutate din alte limbi, sau createrecent prin mijloace proprii ale limbii române: management, creanþã,fiabilitate, sponsor etc;

Varianta lexicalã este o pronunþare diferitã a aceluiaºi cuvânt înraport cu forma lui literarã: particulã - particolã, abþibild - acþibild, complet- complect;

Vom prezenta grafic componenþa vocabularului:

O altã împãrþire a vocabularului este:a) vocabularul activ care cuprinde cuvinte pe care le folosim foarte

frecvent, în tot momentul (a mânca, a bea, a dormi etc.)b) vocabularul pasiv care cuprinde cuvinte pe care le cunoaºtem,

dar nu le folosim în mod obiºnuit (dorobanþ, opincã etc.)

vocabularfundamental:

»»1500cuvinte

arhaisme neologisme

regionalisme

elementede jargon

termeniargotici

limbaj tehnicºi ºtiinþific

alte cuvinte

Page 19: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

19

În fondul principal lexical intrã numai vocabularul activ.Nu existã graniþe între vocabularul activ ºi cel pasiv. Astfel,

cuvântul primar a fãcut parte din vocabularul activ pânã la reformaadministrativã din 1947. La aceastã datã trece în vocabularul pasiv. La nouareformã administrativã din 1976 se introduce din nou funcþia de primar,cuvântul trecând iarãºi în vocabularul activ. La utilizarea termenului poliþie= miliþie = poliþie remarcãm aceeaºi situaþie.

Unitãþi lexicaleCuvântul = unitatea de bazã a vocabularuluiCuvintele sunt îmbinãri de mai multe sunete, sau un singur sunet,

care au un înþeles.Cuvintele au:a) formã (înveliº sonor): e-l-e-v;b) conþinut (un înþeles sau mai multe înþelesuri, sensuri,

semnificaþii);Cuvântul elev are sensul de persoanã care învaþã într-o ºcoalã, sau

care este instruit de cineva, ºcolar.Cuvintele pot avea acelaºi sens, deosebindu-se prin sunetele din care

sunt alcãtuite:� prieten - amicAlte cuvinte sunt alcãtuite din aceleaºi sunete, dar se deosebesc prin

sens: sol (notã muzicalã), sol (pãmânt), sol (emisar), Cuvântul compus � unitate lexicalã formatã din douã sau mai multe

cuvinte: untdelemn, viþã-de-vie, nou-nãscut, CEC; Expresii � grupuri de cuvinte cu o anumitã stabilitate în limbã: a

fugi mâncând pãmântul;Locuþiuni � grupuri de cuvinte cu înþeles unitar care au valoare de

parte de vorbire: a bãga de seamã, din când în când, sat fãrã câini, picatdin cer etc.

vocabularul

vocabularulactiv

pasiv

Page 20: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

20

Cuvânt de bazã � serveºte ca punct de plecare în formarea altorcuvinte.

De exemplu: � om, în formarea cuvântului omeneºte.� alb, în formarea cuvântului albiturã.

Familia lexicalã � totalitatea cuvintelor înrudite ca înþeles ºiformate de la acelaºi cuvânt de bazã sau de la un radical.

Cele mai frecvente categorii de la care se formeazã familii decuvinte sunt substantivele, adjectivele, verbele ºi adverbele.

Exemple:ochi � ochiºor - ochios - ochealã - (a) ochi - ochit - ochire - ochitor -

ochiturã: ochi = radicaluldrept � dreptate - nedreptate - dreptar - dreptunghi - dreptunghic -

dreptunghiular - (a) îndrepta - îndreptar - îndreptat - neîndreptat; drept = radicalul

tânãr � tineresc - tinereþe - tineret - tinerime - tinerel - tinericã - tinerea -(a) întineri - întinerire - întinerit - (a) reîntineri - reîntinerit - întineritor - reîntinerire; tânãr = radicalul

Radicalul (rãdãcina) = elementul comun tuturor cuvintelor dintr-ofamilie ºi care conþine sensul lexical al cuvintelor:

Ex: alb � albicios - alburiu - albeaþã - albealã - albiºor - albiturã - albuþ - albuº; alb = radicalul

O familie lexicalã înglobeazã totalitatea cuvintelor formate prinderivare, prin compunere ºi prin schimbarea valorii gramaticale de la acelaºicuvânt de bazã.

Atenþie! Nu trebuie sã grupãm cuvintele în familii lexicale doardupã elementul comun.

ex: alb, albinã, alburiu, a albi, albie, nealbit, înãlbit, albastru,albiturã, neînãlbit, albitã, albatros.

Sensurile cuvintelor

Sensul lexical este înþelesul pe care vorbitorii îl atribuie unuicuvânt.

Cuvintele monosemantice sunt cuvintele care au un singur înþeles:azot, antibiotic, natriu, pix, strung etc.

Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au douã sau mai multesensuri: masã, baie, gurã, stea, ºcoalã etc.

Sensul cuvintelor polisemantice se precizeazã în context. Dintresensurile cuvintelor polisemantice, unul este sensul primar sau etimologic

Page 21: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

21

(sensul iniþial), iar celelalte sunt sensuri derivate, care sunt înrudite prinînþeles.

Astfel, cuvântul sterp are mai multe sensuri:a) neroditor, sãrac (despre pãmânt)b) steril (despre plante, animale)c) fãrã conþinut, zadarnic, (despre idei, gândire)

Cuvântul ºcoalã poate avea urmãtoarele înþelesuri:a) clãdire: În oraº s-a construit o ºcoalã nouã.b) cursuri: Noi avem ºcoalã dimineaþa.c) totalitatea elevilor: ªcoala noastrã a plecat la teatru.d) experienþã de viaþã: Bunicul are ºcoala vieþii.e) învãþãturã: Tata este un om cu ºcoalã.

Cuvântul carte are o largã paletã de sensuri:a) scriere tipãritã: Mi-am cumpãrat o carte de la librãrie.b) carte albã: publicaþie oficialã a unei instituþii cuprinzând date

justificative. (Cartea albã a securitãþii)c) scrisoare: Ionel a trimis carte din armatã.d) diviziune: mai mare decât un capitol al unei opere literare,e) carte de membru � carnet cu date personalef) carte de muncã � carnet de muncãg) învãþãturã � George este om cu carte.

Sensurile lexicale ale cuvintelor sunt:a) Sensul de bazã (sens propriu sau sens principal), trezeºte în

mintea vorbitorului imaginea obiºnuitã a unui obiect, acþiuni sau însuºiri:În fraza: �Cãlcãm pe pãmânt cu picioarele ºi mâncãm cu gura�,

cuvintele picioarele ºi gurã sunt folosite în sensul propriu.b) Sensul secundar apare pe planul al doilea în conºtiinþa

vorbitorilor ºi, de obicei, pentru a-l înþelege este nevoie de context.Exemple: piciorul podului, gura cãmãºii, creastã de munte, ochi

de zãpadã, umãr de deal, coasta dealului, creierii munþilor, inimapãdurii.

c) Sensul figurat rezultã din înlocuirea numelui direct al obiectului,fenomenului, acþiunii cu numele altui obiect asemãnãtor. Este vorba de untransfer de la sensul propriu, comun, la sensul figurat, obþinut printr-ocomparaþie prealabilã.

Ex: un fruct dulce - o dulce amintire, o prãpastie adâncã - ocugetare adâncã, - o noapte adâncã; �Pe-un picior de plai / Pe-o gurã derai�.

Page 22: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

22

Sensurile figurate apar frecvent în stilul artistic, realizându-se prinaºa-numitele figuri de stil sau tropi (metafora, comparaþia, personificarea,metonimia, sinecdoca)

Sensul lexical este sensul explicit, adicã cel care denumeºte unobiect, eveniment, fenomen etc. (ex: orãºean = locuitor al unui oraº).

Sensul gramatical este dat de contextul gramatical.Ex: Statuia de marmorã este aspectuoasã. (de = prepoziþie)�De mi-i da o sãrutare/ Nime-n lume n-o sã ºtie� (de are valoare de

conjuncþie: dacã).A fugit de se mirau toþi pe el. (de are valoare de conjuncþie �încât�).Sã crape, ãl de ºtie ceva. (de are valoarea pron. relativ care)De! Se mai întâmplã ºi la casele mari (de interjecþie).Sensurile relaþionale se redau, de regulã, prin uneltele gramaticale;

prepoziþiile ºi conjuncþiile.Ex: prepoziþia cu:� asocierea: Mergem cu toþii în tabãrã.� posesia: Vipera cu corn.� instrumentul: Scrie cu pixul.� modalitatea: El aºteaptã cu sufletul la gurã.Dinamica vocabularului.Schimbãrile de vocabular sunt determinate de dispariþia unor

cuvinte vechi care nu mai corespund unor realitãþi (ispravnic, hatman,paharnic), sau de completarea vocabularului cu unele cuvinte noi de caresocietatea are nevoie: (computer, televizor, manager). Alte cuvinte îºidobândesc sensuri noi. (ex: miºel - în limba veche însemna om de rând, aziînseamnã ticãlos).

Principalele categorii semanticeSinonime. Antonime. Omonime. Paronime.

Sinonimele

Sinonimele sunt cuvinte cu înþeles identic sau aparent identic.a zice - a spune - a grãi - a cuvânta - a vorbi;susur - ºoaptã - freamãt - murmur - zvon;asfinþit - amurg - înserare - apus - crepuscul;curte - ogradã - ocol - bãtãturã;a cugeta - a gândi - a reflecta - a cumpãni - a medita.

Page 23: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

23

Tipuri de sinonime lexicale

1. Sinonimele totale (puþine la numãr) corespund semantic în toatãsfera lor de sensuri.

Ex: cupru//aramã; exil//surghiun; lexic//vocabular; tuci//fontã;dentist//stomatolog;

2. Sinonimele parþiale se deosebesc prin nuanþe de sens, prinvalorile lor stilistice, prin sfera de utilizare sau prin posibilitãþile decombinare cu alte cuvinte: pat//divan//studiou; comesean//conviv;albie//troacã; salvare//mântuire//izbãvire;

Tot sinonime parþiale sunt ºi acele serii de cuvinte care diferã întreele prin trãsãturi graduale:

deºtept//inteligent//ager//isteþ;mulþumire//bucurie//satisfacþie//fericire;bun//preþios//valoros//blând.Seriile sinonimice sunt asocieri de cuvinte (minimum douã), pe

baza cel puþin a unui sens comun, într-o anumitã perioadã de timp, în cadrulaceluiaºi sistem lingvistic. (Apud. O. Vinþeler, Probleme de sinonimie,p.13) Pentru noþiunea de serie sinonimicã se mai folosesc ºi termenii:pereche sinonimicã, dublete sinonimice, lanþ sinonimic.

Ex: a frânge//a sparge// a zdrobi// a sfãrâma;a accentua//a evidenþia//a întãri//a marca// a reliefa.3. Sinonimele aproximative se întâlnesc în operele literare unde

cuvintele sunt folosite cu sens figurat: �cuibar rotind pe ape� = vârtej; �ovatrã de jãratic� = luna; iubire = arºitã, lavã, flacãrã etc.

4. Sinonimele lexico-frazeologice: epitaf = �inscripþie funerarã�; aspãla putina� = �a lua-o la fugã�, �a fugi�, �a-ºi lua tãlpãºiþa�; �a-ºi aduceaminte� = �a-ºi aminti�.

Datoritã sinonimiei, limbajul artistic dobândeºte o mareexpresivitate.

�Hârâitã, noduroasã, stã în colb râºniþa veche� (sensul propriu)�Iar Negruzzi ºterge colbul de pe cronice bãtrâne�.�ªi albinele aduc miere, aduc colb mãrunt de aur�.�Ameþit de limbe moarte, de planeþi, de colbul ºcolii.Confundam pe vechiul dascãl cu un crai mâncat de molii�.

(M. Eminescu)ªi în opera lui M. Sadoveanu sinonimele dobândesc valoare

stilisticã. Astfel, pentru verbul a muri, autorul Baltagului foloseºte ovarietate de expresii: a adormi, a adormi de-a pururi, a adormi pe vecie, a

Page 24: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

24

se adãuga la strãmoºi, a se apropia funia de par, a se cãlãtori spre lumeaumbrelor, a se duce pe celãlalt tãrâm º.a.

În Povestea lui Harap - Alb, Ion Creangã pentru noþiunea beleafoloseºte o serie sinonimicã expresivã: dãndãnaie, poznã, pacoste,încurcãturã, pocinog.

Antonimele

Antonimele sunt cuvinte cu formã diferitã ºi înþeles opus.Exemple: bun = rãu; mic = mare; bãtrân = tânãr; mult = puþin; ieri =

azi; jos = sus;Pentru a putea fi incluse în categoria antonimelor, aceste cuvinte

trebuie sã desemneze douã realitãþi care aparþin aceleiaºi sfere semantice, laextremitãþile ei.

urâþenie = frumuseþe, repede = încet.Clasificarea antonimelor dupã structura lor morfologicãa) Antonime cu radical diferit: bucurie = tristeþe; acolo = aici; bun =

rãu;b) antonimul cu acelaºi radical, la care opoziþia se realizeazã cu

ajutorul prefixãrii: moral = amoral; avantajos = dezavantajos; a plãcea = adisplãcea; dispus = indispus; vinovat = nevinovat, plãcut = neplãcut.

Antonimia se stabileºte pentru fiecare din sensurile cuvântuluipolisemantic.

Astfel cuvântul drept are trei antonime diferite, câte unul pentrufiecare din sensurile lui importante:

drept - nedrept (om drept = om nedrept)drept - stâng (picior drept = picior stâng)drept - strâmb (linie dreaptã = linie strâmbã)Uneori noþiunea opusã se stabileºte prin perifrazã: a ascunde = a da

pe faþã; a adormi = a fi treaz.Sunt situaþii când unul ºi acelaºi cuvânt intrã în mai multe perechi

antonimice: aici/acolo, aici/dincolo, aici/aiurea.Nu sunt antonimice:- Unele perechi de cuvinte care, pe lângã deosebire de sens, au ºi

note comune: bãrbat-femeie; bãiat-fatã; cal-iapã; bou-vacã; altoit-pãdureþ;domestic-sãlbatic;

- nu orice cuvânt format cu prefixul ne - de la un radical esteantonimul acestuia. Nu sunt antonime nebun, netot.

În textul literar, antonimele îºi realizeazã funcþiile lor expresive încadrul antitezei:

Page 25: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

25

�Fereºte-te deopotrivã de prietenia duºmanului ºi de duºmãniaprietenului�.

Omonimele

Omonimele sunt cuvinte care au aceeaºi formã, dar cu înþeles totaldiferit.

Ex: bar 1 = �unitate de mãsurã a presiunii atmosferice�;bar 2 = �local unde se vând bãuturi alcoolice, cafea etc.�;bar 3 = �compartiment într-un dulap unde se þin bãuturi�;casã 1 = �clãdire destinatã pentru a servi de locuinþa omului�;casã 2 = �dulap sau lãdiþã de fier în care sunt þinuþi bani, hârtii

de valoare etc./ghiºeu la care se fac încasãrile ºi plãþile�.Omofonele sunt cuvinte care se pronunþã identic, dar se scriu diferit:

de mult/demult, sãi/sã-i, stics/stix.Omografele sunt cuvinte care se scriu identic, dar se pronunþã

diferit: veselã, era, acele, torturi etc.Omonimele sunt de mai multe feluri: lexicale, lexico-gramaticale,

morfologice.

1. Omonimele lexicale sunt de douã feluri:a) omonimele propriu-zise sau omonimele totale sunt cuvinte care

aparþin aceleiaºi pãrþi de vorbire, coincid în toate formele lor ºi au, de obicei,etimologii diferite:

galerie, -i = canal de comunicare în minã;galerie, -i = muzeu, secþie a unui muzeu;galerie, -i = balcon din sãlile de spectacol;galerie, -i = barã de atârnat perdelele;galerie, -i = susþinãtorii unei echipe (în sport);leu, -i = ban (unitate monetarã);leu, -i = animal.b) omonimele parþiale denumite ºi false omonime, coincid numai

la unele forme ale cuvintelor ºi se diferenþiazã la altele:elan, -i = animal rumegãtor nordic, din familia cerbilor;elan, -uri = avânt, entuziasm;masã, mese = mobilã;masã, mase = mulþime;corn, -i = arbust;corn, coarne = la animale cornute, excrescenþele de pe osul frontal;corn, cornuri = produs de panificaþie.

Page 26: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

26

2. Omonimele lexico-gramaticale sunt cuvinte care au formeidentice, dar sunt pãrþi de vorbire diferite ce nu-ºi modificã forma la trecereadintr-o parte de vorbire în alta.

Ex. muncitor 1 (substantiv) - muncitor 2 (adj.).drept 1 (adj.) - drept 2 (subst) - drept 3 (adv.).

3. Omonimele morfologice sunt forme identice ale unor cuvinteaparþinând unor pãrþi de vorbire diferite:

cer 1 (subst.) - cer 2 (verb); fluier 1 (subst.) - fluier 2 (verb).sare 1 (subst.) - sare 2 (verb); poartã 1 (subst.) - poartã 2 (verb)Menþionãm cã omonimele trebuie sã aibã acelaºi accent. Astfel =

cuvintele: óchi - ochí, véselã - vesélã; cópii-copíi sunt omografe (se scriu lafel), dar nu sunt omonime.

În aceeaºi situaþie se aflã ºi cuvintele:déºi (adj) - deºi (conj); episcop (grad înalt în ierarhia bisericeascã) -

episcop (aparat care serveºte la proiecþia pe ecran a figurilor de pe cãrþi, depe fotografii); lamé (þesãturã cu fire metalice strãlucitoare) - láme (lama deras) - lame (mamifer)

Pentru a deosebi omonimele de sensurile diferite ale unui cuvântpolisemantic trebuie sã þinem seama de urmãtoarele criterii:

a) criteriul semantic - omonimele sunt foarte îndepãrtate ca sens,pe când cuvintele polisemantice au sensuri apropiate derivate din sensulprimar.

ex. ºcoalã (vezi cap. cuvinte polisemantice)lamã 1 ºi lamã 2 = omonime)

b) criteriul etimologic (omonimele provin din cuvinte diferite).arie 1 = bãtãturã (<lat area);arie 2 = compoziþie vocalã (< it. aria)pãcurar 1 = cioban (< lat pecorarius);pãcurar 2 = muncitor care se ocupã cu extragerea pãcurii (pãcurã +

suf-ar).anticar 1 = persoanã care se ocupã cu achiziþionarea ºi vânzarea de

cãrþi vechi (<fr. antiquarie, lat. antiquarius);anticar 2 (adj.) = antitanc (anti + car) < fr.antikar.

c) criteriul morfologic (omonimele lexico-gramaticale pot sã fie ºipãrþi de vorbire diferite):

cer 1 = substantiv; cer2 = verb (eu cer).

Page 27: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

27

Paronimele

Paronimele sunt cuvinte foarte asemãnãtoare sau aproape identicedin punct de vedere formal, însã deosebite în ceea ce priveºte sensul sauconþinutul lor semantic.

În privinþa formei, paronimele diferã printr-un singur sunet(complement - compliment) sau sunt formate din exact aceleaºi sunete, însãacestea diferã prin modul lor de combinare (plus-puls, cazual - cauzal, ascruta - a scurta).

Unele paronime au un sunet în plus la unul dintre membrii perechii:avers - aversã, estival - festival, monah - monarh, rondo - rondou.

Existã cuvinte care sunt în acelaºi timp antonime ºi paronime:emigra - imigra, legal - ilegal, moral - imoral;

Pentru înþelegerea sensului lor, paronimele trebuie folosite încontexte.

Atracþia paronimicã sau confuzia paronimicã este fenomenullingvistic care constã în faptul cã �un paronim care e mai frecvent în limbã,ºi deci mai familiar vorbitorilor, îl atrage pe cel care este mai puþin cunoscut,substituindu-se acestuia din urmã�...

ex. emigra /imigra; prenume/pronume; expresie/impresieAtracþia paronimicã este utilizatã mai ales în dramaturgie. În opera

lui I.L. Caragiale, atracþiile paronimice �constituie una din principalelesurse ale comicului verbal caragialesc� ºi �rãmâne unul din mijloaceleoriginale prin care marele nostru dramaturg a dat viaþã personajelor sale�.

�Jupân Dumitrache, adicã sã am pardon de impresie, eu gândesc cãnuma�þi-ai fãcut spaimã degeaba�.

�Fatã frumoasã, modistã ºi învãþatã ºi trei ani la pasion, sã-ºimãnânce ea tinereþele cu un ãla...� (I.L. Caragiale, O noapte furtunoasã)

�Poftiþi, coane Nicule, poftiþi... sã fim scrofuloºi la datorie...�(I.L. Caragiale, O scrisoare pierdutã)

Observãm cã expresie, modestã ºi scrupuloºi sunt înlocuite învorbirea personajelor inculte cu impresie, modistã, scrofuloºi.

În exprimarea neîngrijitã se întâlnesc frecvente situaþii de confuzieparonimicã.

Ei ºi-au fãcut aluzii deºarte.(iluzii)Casa are dependenþe spaþioase.(dependinþe)Am luat de la casierã bani numeral.(numerar)

Page 28: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

28

Imperfecþiuni în exprimare. Pleonasmul

Pleonasmul constã în asocierea a douã cuvinte dintre care unulimplicã ºi sensul celuilalt.

Ex. - a-ºi aduce aportul (aport = contribuþia cuiva la o acþiunecomunã);

- scurtã alocuþiune (alocuþiune = scurtã cuvântare ocazionalã)Speech este sinonim cu alocuþiune;

- a continua mai departe - (a continua = a duce mai departe unlucru început);

- a rezuma pe scurt (a rezuma = a reda pe scurt);- mijloacele mass-media (mass-media = mijloacele de comunicare

în masã a informaþiilor: presã, radio, televiziune, cinematograf, în lb. latinãmedia este pluralul de la medium care înseamnã ºi mijloc. Mass-mediile deinformare - este o construcþie greºitã. Recomandãm folosirea expresiilor:mijloace de informare în masã, sau, simplu, mass-media;

- agenda de lucru (în lb. latinã agendus, -a, - um = care trebuie sãfie sãvârºit �cele de fãcut�);

- principalii protagoniºti (protagonist = interpretul roluluiprincipal într-un spectacol, film);

- pubelã de gunoi (pubelã < fr. poubelle = recipient în care sedepun resturile menajere; ladã de gunoi portabilã).

Pleonasmul este una dintre cele mai frecvente greºeli de exprimareºi este explicabil prin necunoaºterea de cãtre vorbitor a sensului unuia dintrecuvinte, pentru a înþelege inutilitatea întrebuinþãrii sale. Pentru a evitaaceastã �greºealã deghizatã� trebuie sã se renunþe la cuvintele care repetãinutil un sens anterior exprimat, sau sã se refacã enunþul cu ajutorul altorelemente lexicale. Trebuie sã fie evitate formulãrile de tipul: a se reîntâlnidin nou, a prefera mai bine, aceeaºi trãsãturã comunã, alcoolemie însânge, autobiografia mea proprie, caligrafie frumoasã, a fost inculpatsub acuzaþia, contrabandã ilegalã, happy-end fericit, muºchi file, douãalternative, costum de haine, ieºi afarã! intrã înãuntru!, urcã sus!,coboarã jos!, conlocuiesc împreunã, panaceu universal (panaceu = leac,remediu, medicament universal), un procent de 10 la sutã (procent < lat.procentum = la sutã, sutime, a suta parte dintr-o cantitate) mare magnat,zvon mincinos ºi altele.

Tautologia este o greºealã care constã în definirea unui termen prinel însuºi.

ex.: mereu sã-þi aminteºti ºi sã nu uiþi, a se sinucide singur;

Page 29: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

29

Tautologia este admisã dintr-o necesitate afectivã de subliniere aunui anumit component al mesajului verbal pe care vorbitorul doreºte sã-ltransmitã: legea-i lege ºi gata�, �Prostu-i prost ºi n-ai ce-i face�,�Vorbeºti ca sã vorbeºti�, �Eu când fac o treabã o fac�, ªtiu eu ce ºtiu�.

Cuvinte ºi expresii la modã� Areal geo-politic (areal = suprafaþã de rãspândire pe Pãmânt a

unei specii de plante sau animale). Cuvântul areal nu trebuie confundat cuarie, iar expresia areal geo-politic este greºitã.

� eºichier politic (eºichier = tablã de ºah pentru demonstraþii, locunde se confruntã partidele).

� a implementa = a pune în practicã, a aplica.� vid de putere (vid = spaþiu care nu conþine nimic, gol, lipsit de

substanþã).Expresia vid de putere este greºitã din punct de vedere semantic.Asemenea cuvinte ºi expresii, deºi sunt pe cale sã se impunã în

limba românã, trebuie sã le folosim cu prudenþã. Utilizarea dicþionarului neajutã la cunoaºterea exactã a sensului lor.

Câmpuri lexicaleCâmpul lexical cuprinde toate cuvintele care aparþin aceluiaºi

domeniu ºi care au trãsãturi de sens comune. Câmpul lexical este alcãtuit dinaceleaºi pãrþi de vorbire.

ex.: - tata, mama, sora, fratele, bunicul, bunica, mãtuºa, unchiul,vãrul, veriºoara, cumnatul, cumnata;

- lup, urs, vulpe, mistreþ, râs;- cal, vacã, porc, câine, pisicã.

Câmpul lexical cuprinde, pe lângã cuvintele care aparþin aceluiaºidomeniu ºi au trãsãturi de sens comune ºi sinonimele lor, derivatele ºiexpresiile care le cuprind.

ÎMBOGÃÞIREA VOCABULARULUI

Îmbogãþirea vocabularului se realizeazã prin douã cãi: interne ºiexterne.

A. Mijloacele interne de îmbogãþire a vocabularului sunt:- derivarea;- compunerea;- schimbarea valorii morfologice (conversiunea).B. Mijloace externe sunt:

Page 30: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

30

- calcul lingvistic;- împrumuturile;

A. MIJLOACELE INTERNE

a) DERIVAREA este procedeul intern de îmbogãþire avocabularului cu ajutorul sufixelor sau/ºi al prefixelor, sau prin suprimareaunor afixe. Derivarea este de douã feluri:

- derivare progresivã;- derivare regresivã;1. Derivarea progresivã constã în formarea de cuvinte noi cu

ajutorul prefixelor ºi/sau sufixelor. Este de trei feluri:- prin sufixare- prin prefixare- derivare parasinteticã (cu ajutorul sufixelor ºi al prefixelor)

a) Derivarea cu sufixeDupã sensul derivatelor, sufixele sunt de mai multe feluri:1. sufixe augmentative (formeazã substantive ºi adjective care

mãresc obiectele, calitãþile):- an: bãietan; - andru: copilandru; - oi: bãieþoi- oaie: cãsoaie; oacã: frunzoacã, fãtoacã.

2. sufixe diminutivale: formeazã substantive, adjective ºi mai raradverbe, arãtând cã obiectele, însuºirile ºi caracteristicile denumite deacestea sunt mai mici ca de obicei.

- aº: copilaº, fluturaº;- el: bãieþel, uºurel;- icã: frumuºicã, floricicã, mãmicã;- ea: mititea, floricea, rãmurea;- ioarã: soþioarã, surioarã, policioarã, bolnãvioarã;- or: deluºor, târzior;- iþã: cãciuliþã, lãdiþã;- iºor: puiºor, încetiºor, biniºor;- uº: cãþeluº, picioruº;- uþ: bãnuþ, slãbuþ;- uþã: cafeluþã, cãsuþã;- uc: tãtuc, pãtuc;- ucã: mãmucã, tãtucã;- uleþ: brâuleþ, râuleþ.

3. sufixe care indicã agentul (care îl aratã pe cel care exercitã omeserie)

Page 31: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

31

- ar: fierar, ceasornicar, acar;- aº: cosaº, cãruþaº;- easã: croitoreasã, cârciumãreasã;- agiu: camionagiu, bragagiu;- tor: croitor, muncitor, învãþãtor;- or: furnizor, debitor;- ist: tractorist, fochist;- iþã: doctoriþã, frizeriþã.

4. Sufixe pentru indicarea instrumentului:- ator: tocãtor, storcãtor, secerãtor;- itoare: ascuþitoare, suplinitoare.

5. sufixe care indicã originea:- ez: francez, maltez;- ean: arãdean, bãnãþean.

6. sufixe pentru denumiri abstracte:- anþã: cutezanþã, toleranþã;- ãtate: bunãtate, vecinãtate;- ealã: tocmealã, plictisealã;- ie: frãþie, omenie;- inþã: dorinþã, stãruinþã;- eþe: blândeþe, tinereþe.

7. sufixe pentru denumirea unei colectivitãþi (ajutã la formareasubstantivelor colective):

- ãrie: viespãrie, lemnãrie, fierãrie;- et: brãdet, fãget;- iº: frunziº, tufiº, stejãriº;- iºte: porumbiºte, cânepiºte;- ime: muncitorime, þãrãnime, studenþime.

Din punct de vedere morfologic (dupã partea de vorbire pe care oformeazã) sufixele sunt:

1. substantivale: -ar (zidar), -an (muntean), -ãturã (învãþãturã);2. adjectivele: - atic (tomnatic), - al (sãptãmânal), -aº (nevoiaº), -

esc (românesc), - os (miraculos);3. verbale: - a (împrumuta), - i (slãbi), - ãni (clãnþãni);4. adverbiale: - eºte (englezeºte), âº/iº (chiorâº, pieziº), - mente

(realmente)6. Dubla sufixare constã în adãugarea succesivã la tema lexicalã a

douã sufixe: fier - fierar - fierãrie;Sufixoidele (falsele sufixe): fil (românofil) - care iubeºte românii;

Page 32: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

32

- fob (germanofob) - �care urãºte�; - fag (energofag, fitofag) - caremãnâncã

b). Derivarea cu prefixePrefixele sunt mult mai rare ca sufixele (aproximativ 86)Dupã vechimea ºi originea lor, prefixele se clasificã astfel:- prefixe foarte vechi (moºtenite din latinã):a - (acasã, aduce); de - (decolora, desãra); des - (desface); dez -

(dezaproba)strã - (strãmoº)- prefixe vechi (împrumutate din slavã)ne (nesomn); re - (reîncepe); rãs - (rãscoace)- prefixe noi: cele mai multe provenite din latinã sau greacã fie

direct, fie prin intermediul limbilor moderne:a - �fãrã, lipsit de�: amoral, atemporal;ante - �înainte�: antevorbitor, anteproiect;anti - �împotriva: antistatal, antirãzboinic, anticamerã (a fost

împrumutat din francezã (antichambre) ºi s-a impus cu aceastã formã în lb.românã);

auto - �însuºi�: autocriticã, autoevaluare;bi-, bis - �de douã ori�: bicolor, biped;con, com-, co-, �împreunã cu�: consãtean, compatriot, convieþui,

colabora;contra - �împotriva�: contracandidat, contraindicat;cripto - �ascuns�: criptogramã;cvasi - �aproximativ�: cvasireal, cvasitotal;extra - �în afara�: extraºcolar, extravilan

�deosebit de�: extrafin, extraplat;hiper - �peste�: hipersensibil, hiperexcitat;hipo - �mai puþin, sub�: hipocaloric, hipoglicemie;�cal, referitor la cal�: hipodrom;inter - �între�: interjudeþean, interºcolar; intra - �înãuntru�: intravenos, intravilan;mega - �mare�: megastar, megaloman;post - �dupã�: postliceal, postbelic;pre - �înainte�: prezice, preºcolar;pseudo - �fals�: pseudonim, pseudopode (picioare false);supra - �peste�: supraaglomerat, supraomenesc;trans - �dincolo de�: transsiberian, transdanubian;ultra - �extrem de, dincolo de�: ultrasunet, ultramodern.Din punct de vedere semantic existã:

Page 33: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

33

- prefixe privative (�fãrã�, �lipsit de�): des-, dez-, de-,, a- ;- prefixe negative: (neagã sensul cuvântului): ne-, in-, i- ; - prefixe interactive (exprimã ideea de repetiþie): râs-, rãz-, rãz-, re-- prefixe cu sens superlativ: ultra-, extra-, supra-, arhi-, super- .Dubla prefixare constã în adãugarea la tema lexicalã a douã

prefixe: tânãr -(ã) întineri -(a) reîntineri; nereîndulcit (triplã prefixare).Prefixoidele (falsele prefixe) au întrebuinþare internaþionalã ºi

provin din cuvinte independente: aero - (aeroport), auto - (automobil), cardi- (cardiologie), crono - (cronologie), fono - (fonotecã), hipo - (hipodrom),hidro - (hidrosferã), macro (macromolecular), neuro - (neurologie).

c) Derivarea parasinteticã se realizeazã concomitent cu sufixe ºiprefixe: pãdure- (a) împãduri; dulce - reîndulcit;

2. Derivarea regresivã constã în înlãturarea unui sunet sau a unuigrup de sunete pentru a forma cuvinte noi: cais < caisã; mãslin < mãslinã

Sufixele ºi prefixele se numesc afixe.Cuvintele formate cu ajutorul sufixelor ºi prefixelor se numesc

cuvinte derivate. Numãrul sufixelor ºi prefixelor cu care se formeazãcuvintele derivate este variabil. Existã cuvinte dublu sau triplu prefixate.

ex.: dulce - îndulcit - reîndulcit - nereîndulcit

b) COMPUNEREA este procedeul de formare a unor cuvinte noidin douã sau mai multe cuvinte existente deja în limbã. Compunerea se poaterealiza:

a) prin contopire: untdelemn, bunãvoinþã, binefãcãtor, clarvãzãtor,doisprezece, optzeci, oriºicine, vreunul, binevoi, deasupra, dinspre, altãdatã,fiindcã, aºadar.

b) prin alãturare (cu sau fãrã liniuþã de unire): câine-lup, floarea-soarelui, viþã-de-vie, alpino-carpato-himalaian, prim-ministru, Gura-Humorului, Valea Cãlugãreascã, o mie nouã sute optzeci ºi nouã, azi-noapte,dupã amiazã, du-te-vino, papã-lapte, de la, ca sã, ham-ham! lasã-mã-sã-te-las;

c) prin abreviere, care se realizeazã prin:- alãturarea literelor iniþiale ale cuvintelor C.E.C., O.N.U, O.N.T,

NATO, S.N.C.F.R., F.A.O., U.N.C.T.A.D., V.S.H (viteza de sedimentare ahematiilor);

- pãrþi ale cuvintelor componente: PLAFAR, PRONOSPORT,ROMPRES, ASIROM, ROMAVIA, ROMTELECOM;

- iniþiale ºi pãrþi ale cuvintelor componente: TAROM, IMAR.Compunerea parasinteticã: adjective provenite de la nume proprii,

mai ales de persoane: camilpetrescian, eminescianism, bacovian.

Page 34: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

34

Notã: Cuvintele formate din iniþiale se pot articula (CFR-ul, V.S.H.-ul), pot avea plural (OZN-uri) ºi pot da naºtere la derivate (ceferist, utist).

Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)Este un mijloc intern, prin excelenþã gramatical, de îmbogãþire a

vocabularului ºi constã în trecerea unui cuvânt dintr-o parte de vorbire înalta.

- Substantivizarea pãrþilor de vorbire prin articulare:- adjectivul a devenit substantiv: Harnicul reuºeºte la examen- pronumele a devenit substantiv: Se ocupã de nimicuri.

Fiecare are eul sãu.- numeralul a devenit substantiv: ªaptele la tezã m-a salvat.- participiul, gerunziul ºi supinul se substantivizeazã prin articulare:

Tãcutul ºtie multe. Suferindul se aflã în spital. Culesul strugurilor se facetoamna.

- adverbul a devenit substantiv: Iubeºte-þi aproapele.- adjectivul devine adverb: Ion învaþã greu limba strãinã.- substantivul a devenit adjectiv: Avea o inimã bãrbatã.- participiul este folosit adjectiv: Am gãsit poarta închisã.- pronumele a devenit adverb de mod: Ce mult s-a schimbat ºcoala

noastrã! Ce veselã eºti!- substantivul devine adverb: Doarme tun. Merge glonþ. Toamna

începe ºcoala.- pronumele posesive, demonstrative, interogativ-relative,

nehotãrâte, negative, de întãrire devin adjective pronominale. (cartea mea,caietul acesta, orice bãiat, nici o elevã, elevã însãºi...)

- pronumele personale de persoana I sau a II-a, la formeleneaccentuate de dativ ºi acuzativ au adesea valoare de pronume reflexive:

El îmi aminteºte ce i-am promis (pronume personal).Eu îmi amintesc ce i-am promis (pronume reflexiv).- Adjectivarea gerunziului:

Coºurile fumegânde se vãd în zare.Lebãda murindã trece printre trestii.

B. MIJLOACELE EXTERNE DE ÎMBOGÃÞIRE AVOCABULARULUI

1. Calcul lingvistic este mijlocul extern de îmbogãþire avocabularului prin care o expresie sau o locuþiune, aparþinând unei limbistrãine, este transpusã în limba românã. Prin calc lexical se imitã structuraunui cuvânt strãin.

Page 35: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

35

Ex. prezenþã de spirit (fr.présence d�esprit), purtãtor de cuvânt(fr.porte-parole), rãzboi-fulger (germ. Blitzkrieg) a trece în revistã (passeren revue), farfurie zburãtoare (engl. flying saucer).

2. Împrumuturile au fost favorizate de: vecinãtatea geograficã,amestecul de populaþie, relaþii de ordin politic, economic ºi cultural.

Neologismele sunt cuvinte nou-intrate în vocabularul unei limbi,pentru a denumi noþiuni, obiecte ºi fenomene ivite în toate domeniile, înspecial în ºtiinþã ºi tehnicã. Fondul lexical neologic al limbii românecuprinde peste 50.000 de neologisme, provenite în cea mai mare parte din:

- latina savantã: a traduce, testimonial;- francezã: bacalaureat, certificat, pension, alibi, meniu;- italiana: stampã, adagio, arpegiu, torþã, bariton, chitarã, tenor;- germana: boiler, diesel, gater, balonzaid, capelmaistru,

glasvand, rucsac, lagãr, ºniþel, bliþ, ºvaiþer;- rusa: activist, aspiranturã, combinat, mecanizator;- engleza: (unele cuvinte au intrat în românã prin intermedierea

limbii franceze): biftec, parking, picup, sandviº, spicker;- altele au pãtruns în românã cu forme din limba de origine:

camping, design, feedback, outsider, fairplay, gentleman, living-room,management, shop, software;

- americana: best-seller, bluf, blue-jeans, boss, chewing-gum,hobby, mass-media, show, week-end, western, whisky.

Existã în limba românã cuvinte împrumutate ºi din alte limbi:arvunã, prisos, cort (greacã), caºcaval, baclava, macara (turcã), hotar,cãtãnie, gingaº (maghiarã).

În ciuda numãrului mare de neologisme existente în limba românã,caracterul latin al acesteia a rãmas nealterat. Multe dintre acestea s-auadaptat fonetic la regulile limbii române.

Etimologia

Etimologia �este ºtiinþa care urmãreºte ºi explicã dezvoltareacuvintelor de la formele ºi înþelesurile lor cele mai vechi pânã la formele ºiînþelesurile lor actuale sau pânã la cele dintr-o anumitã perioadã a unei limbisau grup de limbi�. (I.Coteanu, Marius Sala, Etimologia ºi limba românã,Ed. Academiei, Buc. 1987, p.13). Deci, etimologia se ocupã cu explicareaistoricã a sensului ºi formelor cuvintelor. Etimologia se exprimã printr-un felde ecuaþii:

lat. barba > rom. barbã; lat. mola > rom.moarã; lat. prunus >rom.prun; lat. oculus > rom. ochi; lat. manus > rom.mânã; lat. campus >

Page 36: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

36

rom. câmp; lat. capra > rom.caprã; lat. pilus > rom.pãr; (cuvintele latineºtibarbã, mola, prunus... au dat în limba românã cuvintele: barbã, moarã,prun...) sau rom. barbã < lat. barba, rom. moarã < lat.mola..., (barbãprovine din latinescul barbã, moarã provine din latinescul mola...)

Unul ºi acelaºi cuvânt poate intra în limbã pe douã cãi:a) vechi ºi moºtenit; b) nou ºi împrumutat târziu.Ex.:bãtrân - veteranus - veteran

bisericã - basilica - bazilicãchiar - clarum - clargreu - grevis (gravis) - gravmormânt - monumentum - monumentsubþire - subtilis - subtil

În aceste cazuri avem de-a face cu dublete etimologice.Onomastica se ocupã cu studiul numelor proprii.- nume de persoanã: antroponime (Alexandru, Sorin, Popescu,

Criºan); porecle (Þiganu, Chioru)- nume proprii mitologice ºi religioase (Venus, Dumnezeu, Alah)- nume de animale: Joiana, Azorel, Dingo;- denumiri ale întreprinderilor ºi instituþiilor: ªcoala Normalã,

Colegiul Pedagogic, Facultatea de Litere;- denumiri ale evenimentelor istorice: Unirea, Renaºterea;- denumiri ale operelor ºtiinþifice ºi literare: �Baltagul�,

�Poemele luminii�, Geografia.Toponimia. Se ocupã cu studiul numelor proprii de locuri.- nume de ape: Mureº, Dunãre, Dâmboviþa;- nume de munþi: Carpaþi, Parâng, Cãlimani;- nume de localitãþi: Hordou, Humuleºti, ªiria, Iaºi, Hãlmagiu;- nume de þãri; Austria, România, Franþa;- nume de continente: Europa, Australia.

Vocabularul - Exerciþii

1. Determinaþi arhaismele din textul urmãtor ºi explicaþi-le:�În fine, postelnicul apãru în scarã îmbrãcat în antiriu de cutnie ca

guºa porumbelului, încins peste mijloc cu un ºal, cu islicul în cap ºi învelitpânã la ochi cu o giubea de postav albastru blãnitã cu blanã de râs�.

(N. Filimon).2. Construiþi enunþuri în care sã folosiþi neologismele: informaticã,

computer, dischete, a scana, compact-disc, top, hit, videorecorder.3. Formulaþi propoziþii sau fraze în care sã folosiþi:

Page 37: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

37

a) patru regionalisme;b) patru termeni ºtiinþifici;c) patru termeni tehnici;4. Daþi câte patru exemple de termeni ºtiinþifici din urmãtoarele

domenii: matematicã, biologie, fizicã, chimie, gramaticã.5. Alcãtuiþi familiile cuvintelor: copil, mânã, piatrã, viaþã.6. Grupaþi în familii lexicale cuvintele urmãtoare: învãþare,

povestire, viaþã, rãdãcinã, învãþãcel, repovesti, vieþuire, înrãdãcinat,povestitor, vieþuitor, rãdãcinuþã, supravieþuitor, neînvãþat,dezrãdãcinat, convieþui, învãþãmânt, supravieþui, repovesti, rãdãcinos.

7. Gãsiþi cuvintele de bazã de la care s-au format urmãtoarelediminutive: mugurel, copilaº, scãunel, mescioarã, tinerel, frunzuliþã,cãsuþã.

8. Arãtaþi prin ce mijloace sunt derivate urmãtoarele cuvinte:arãtare, breslaº, bucurie, cãmãºuþã, fetiºcanã, grãdinar, a hãitui,inofensiv, lucruºor, pieptiº, a precumpãni, rãsplatã, renaºtere.

9. Derivaþi cu prefixul re-verbele: a vedea, a calcula, a evalua, aedita, a efectua ºi explicaþi sensul derivatelor.

10. Alcãtuiþi cuvinte cu prefixoidele (pseudoprefixele) urmãtoare:ante-, anti-, arhi-, cripto-, infra-, mega-, micro-, macro-, mono-, poli-,termo-, ultra-.

11. Indicaþi cuvântul de bazã ºi procedeul lexical prin care s-aformat cuvântul bunãtate.

12. Arãtaþi diminutivele cuvintelor: bãiat, cântec, clopot, fir, frate,grãdinã, mãr, pasãre, ramurã, vale.

13. Precizaþi modul de compunere ºi stabiliþi regulile ortografice aleacestor cuvinte: maºinã-unealtã, ciuboþica-cucului, gurã-cascã,bunãstare, apã de colonie, untdelemn; Curtea-de-Argeº, Gura-Humorului, ªtefan cel Mare, Fãt-Frumos, Limbã-Dulce, ªtirba-Baba-Cloanþa; binefãcãtor, cumsecade, aruncãturã de ochi, ucigã-l-toaca.

14. Alcãtuiþi enunþuri prin care sã evidenþiaþi sensul propriu ºifigurat al cuvintelor: inimã, luminã, lacrimã.

15. Construiþi scurte contexte în care cuvintele casã, gurã, picior sãfie folosite cu sensul de bazã, sens secundar ºi sens figurat.

16. Alcãtuiþi propoziþii prin care sã dovediþi cã cuvintele cap, mânã,ochi, carte sunt polisemantice.

17. Alcãtuiþi câte trei propoziþii pentru urmãtoarele cuvinte: zãduf ºicapriciu în care sã aparã sensul de bazã, sensul secundar ºi sensul figurat.

Page 38: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

38

18. Indicaþi câte douã sinonime pentru urmãtoarele cuvinte: necaz,adevãr, opoziþie, ceartã, talent, rafinament, opoziþie, cordialitate;introduceþi-le în scurte enunþuri.

19. Daþi câte un sinonim neologic pentru cuvintele: teamã, ceresc, amicºora, veºnicie, vremelnic, a scoate, a fãgãdui, zgârcenie, a folosi,mãreþie, greºealã, cinstit, copilãresc.

20. Grupaþi în serii sinonimice cuvintele urmãtoare: armatã,altãdatã, a alunga, bãtãlie, credinþã, oaste, conflagraþie, fricã, odinioarã,a goni, spaimã, rãzboi, a îndepãrta, ciudat, teamã, bizar, nãdejde,fidelitate, biruitor, fisurã, victorios, crãpãturã, necaz, a muri, belea, adeceda, a rãposa.

21. Grupaþi locuþiunile/expresiile sinonime: a lua peste picior, aspãla putina, a da sfoarã în þarã, a se apropia funia de par, a rãspândi oveste, a vorbi în dodii, a se adãuga la strãmoºi.

22. Gãsiþi sinonime pentru locuþiunile ºi expresiile urmãtoare: a staca pe spini, a-ºi arãta colþii, a lua la rost, a-ºi lua picioarele la spinare, afi oale ºi ulcele, a-ºi bãga minþile-n cap, a pune sare pe ranã, a fi neamdupã Adam, a fi în al nouãlea cer, a rãmâne cu inima friptã, a se înecaca þiganul la mal, a cãra apã cu ciurul, a întoarce foaia.

23. Daþi antonimele cuvintelor de mai jos ºi precizaþi prin ceprocedeu s-au format: luminã, bun, corect, par, clar, util, pur, egal,înfrunzi, exclude, împãduri, a lega, a înnegri.

24. Cuplaþi antonimele din urmãtoarele serii de cuvinte:a) absolut, beligeranþã, civilizaþie, relativ, peren, barbarie,

pacifism, efemer, clandestin, aleatoriu, legal, permanent, altruism,benefic, autocraþie, egoism, malefic, democraþie;

b) tânãr, acolo, a critica, tolerant, coruptibil, aici, a bloca, alãuda, bãtrân, harnic, intolerant, simpatic, leneº, bucurie, tãrie,antipatic, slãbiciune, harnic, tristeþe, a debloca;

c) eterogen, benefic, a decola, corect, omogen, a ateriza, malefic,incorect.

25. Precizaþi care din perechile de mai jos sunt antonime: drept-nedrept, copt-crud, bun-nebun, unul-toþi, tot-netot, disciplinã-indisciplinã, bãiat-fatã, iarnã-varã, caprã-þap, capabil-incapabil, femeie-bãrbat.

26. Alcãtuiþi contexte în care sã ilustraþi sensurile cuvinteloromonime: arie, ban, bob, corn, loc, lamã, leu, liliac, lin, lirã, lunã, mac,marcã, moþ, par, parchet, pas, patron, pãcurar, pãr, rãzboi, han, caprã,sol.

Page 39: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

39

27. Alcãtuiþi propoziþii cu omonimele: golf 1, golf 2; vazã 1, vazã 2;comunã 1, comunã 2; panã 1, panã 2; casã 1, casã 2; camerã 1, camerã 2,camerã 3.

28. Alcãtuiþi scurte enunþuri cu cuvintele ºi grupurile omofone:delegat / de legat; înceatã / în ceatã; descântã / des cântã; bineînþeles/bine înþeles; deoparte/ de o parte; pesemne / pe semne; oarecum / oarecum; oricând / ori când.

29. Construiþi enunþuri în care sã introduceþi urmãtoarele paronime:evolua - evalua; calitate - caritate; învederat - inveterat; atlas - atlaz;fisã - fiºã; glaciar - glacial; preveni - proveni; a tasa - a taxa.

30. Explicaþi de ce sunt pleonastice urmãtoarele construcþii: arezuma pe scurt, alocuþiune scurtã, a colabora împreunã, a coexistaalãturi, a convieþui împreunã, dialog rodnic ºi fructuos, a fi firesc ºinatural, costum de haine, atelier de blãnãrie, acelaºi numitor comun,protagonist principal, un procent de 20 la sutã, harta mapamondului.

31. Precizaþi numele locuitorilor care corespund urmãtoarelor þãri ºioraºe; grupaþi substantivele obþinute, dupã grupul de sunete adãugat sauînlãturat: Austria, America, Franþa, Germania, Irlanda, Italia, România,Rusia, Thailanda, Elveþia, Albania, China, Scoþia, Bulgaria, Norvegia,Viena, Praga, Londra, Paris, Hamburg, Bucureºti, Bacãu, Oradea.

32. Indicaþi, prin rescriere, care este forma corectã a neologismelorurmãtoare: golgheter/golgeter; a cerebra/ a celebra; a secunda/a seconda;escortã/excortã; culoar/culuar; stas/ºtas; hambal/handbal;paleativ/paliativ; ghitarã/chitarã; escroc/excroc; placheu/blacheu;juristconsult/jurisconsult.

33. Precizaþi, prin rescriere, forma corectã a cuvintelor din variantelede mai jos: capot/capod; cearºaf/cearceaf; detaliat/detailat;dividende/dividente; gips/ghips; escava/excava; bacnotã/bancnotã;caserie/casierie; maieu/maiou; erbicid/ierbicid; greipfrut; grepfruit;citronadã/sitronadã.

34. Arãtaþi cum se numeºte locuitorul din: Cairo, Praga, Paris,Madrid, Monaco, Tokio, Moscova, Cluj, Constanþa, Baia-Mare.

35. Arãtaþi care este sensul urmãtoarelor cuvinte compuse prinabreviere: CENTROFARM, S.N.C.F.R., F.M.I., S.R.L., BERD, UNESCO,PECO, O.Z.N., RENEL, ASIROM.

36. Stabiliþi câte trei sinonime pentru verbele: a raþiona, a afirma ºiconstruiþi enunþuri cu ele.

37. Indicaþi trei sinonime ale cuvântului mândru ºi formaþipropoziþii cu ele.

Page 40: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

40

38. Gãsiþi patru sinonime ale cuvântului discordant ºi introduceþi-leîn propoziþii ºi fraze.

39. Transformaþi substantivele argint, miros, purpurã, tainã înadjective ºi apoi alcãtuiþi propoziþii sau fraze în care acestea sã fie epitete.

40. Formulaþi propoziþii, pornind de la urmãtoarele omonime:bancã, capital, leu, ban, elan. Precizaþi funcþia sintacticã a omonimelor întextele alcãtuite.

41. Realizaþi propoziþii cu urmãtoarele antonime: efemer-etern,corect-incorect, merge-stã.

42. Construiþi enunþuri în care sã fie folosite corect urmãtoareleparonime: petrolier-petrolifer, numeral-numerar, învestit-investit,incident-accident, funcþionar-funcþional.

43. Alcãtuiþi propoziþii în care cuvintele: tânãr, bãtrân, bun, rãu,flãmând, sãtul sã fie o datã substantive, altã datã adjective.

44. Daþi exemple de trei substantive provenite din numerale ºi detrei substantive provenite din interjecþii. Introduceþi-le în scurte enunþuri.

45. Construiþi cinci enunþuri prin care sã dovediþi cã prin schimbareavalorii gramaticale unele substantive proprii devin substantive comune.

46. Folosind dicþionarul, explicaþi sensul urmãtoarelor cuvinte:fortuit, lucrativ, onomasticã, salutar, specios, temerar.

47. Explicaþi sensul expresiilor: a þine frânele þãrii, a þine casadeschisã, a þine sfat, a se þine cu nasul pe sus.

48. Alcãtuiþi expresii în care sã intre verbul a da.49. Alcãtuiþi enunþuri în care cuvântul fir sã aibã diferite sensuri.50. Alcãtuiþi familia lexicalã a cuvântului gând. Folosiþi aceºti

termeni într-o scurtã compoziþie.51. Folosiþi cuvintele sabie ºi ocean în texte diferite cu cele douã

sensuri: propriu ºi figurat.52. Identificaþi cuvintele ºi construcþiile cu înþeles figurat din textele

de mai jos ºi exemplificaþi semnificaþia acestora:a) �Pe-un picior de plai

Pe-o gurã de rai...� (Mioriþa)b) �S-a ivit pe culme Toamna

Zâna melopeelorSpaima florilor ºi doamnaCucurbitaceelor� (G.Topârceanu)

c) �Noi suntem seminþe ºi pãmântul e al nostru,ªtim cel mai bine locul ºi patima ºi rostul,ªtim cel mai bine legea ºi mersul înainte,Suntem, dupã nevoie, ºi lacrimã ºi dinte.� (N.Stãnescu)

Page 41: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

41

C. GRAMATICA

Este ºtiinþa care studiazã regulile privitoare la modificarea formeicuvintelor ºi la îmbinarea acestora în propoziþii ºi a propoziþiilor în fraze.

Gramatica are douã pãrþi: morfologia ºi sintaxa.

Morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoarela forma cuvintelor ºi la modificãrile acestora în vorbire.

Sintaxa este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare laîmbinarea cuvintelor în propoziþii ºi a propoziþiilor în fraze.

Page 42: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

42

1. MORFOLOGIA

Morfologia studiazã cuvintele sau pãrþile de vorbire care exprimã:obiecte (substantivul ºi pronumele), însuºiri ale obiectelor sau ale acþiunilor(adjectivul ºi adverbul), un numãr sau o determinare numericã (numeralul),o acþiune sau o stare (verbul), o stare fizicã sau un sentiment (interjecþia),raporturi sintactice fãrã sã aibã înþeles de sine stãtãtor (articolul,prepoziþia, conjuncþia).

Din punct de vedere morfologic, pãrþile de vorbire se clasificã înflexibile (care îºi schimbã forma pentru a exprima raporturile gramaticale) ºineflexibile (care în exprimarea raporturilor gramaticale nu suferã nici oschimbare).

Flexibile sunt: Neflexibile sunt:a) � substantivul � adverbul

� articolul � prepoziþia� adjectivul - flexiune nominalã � conjuncþia� numeralul � interjecþia� pronumele

b) � verbul - flexiune verbalãCu valoarea unei pãrþi de vorbire se foloseºte ºi un grup de cuvinte

care se comportã gramatical ca o singurã parte de vorbire: este vorba delocuþiune.

LOCUÞIUNILE

�Grupul de cuvinte mai mult sau mai puþin sudat care are înþelesunitar ºi se comportã din punct de vedere gramatical ca o singurã parte devorbire se numeºte locuþiune� (G.L.R.I., p.34). Existã locuþiuni echivalentecu toate pãrþile de vorbire, afarã de articol. Multe din locuþiunilesubstantivale ºi adjectivale provin din locuþiunile verbale prin fenomenulnumit derivare frazeologicã.Locuþiuni Sensul Locuþiuni Sensulverbale: locuþiunii: substantivale: locuþiunii:- a lua aminte - a fi atent - luare - aminte - grijã, atenþie- a bãga de seamã - a observa - bãgare de seamã - atenþie, grijã- a-ºi bate joc - a batjocori - bãtaie de joc - batjocurã- a(ºi) aduce aminte - a(ºi) aminti - aducere aminte - amintire- a-i pãrea rãu - a regreta - pãrere de rãu - regret, cãinþã- a þine minte - a reþine, - þinere de minte - memorie

- a pãstra

}

Page 43: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

43

Dintre locuþiunile adjectivale derivate din cele verbale amintim:_____________________________________________________________Locuþiuni verbale: Locuþiuni adjectivale: Sensul locuþiunii:

_____________________________________________________________a da peste cap dat peste cap încurcata scoate din fire scos din fire enervata da pe brazdã dat pe brazdã adaptata întoarce pe dos întors pe dos supãrat, necãjit.

_____________________________________________________________Alte locuþiuni adjectivale: om cu judecatã = chibzuit; om cu scaun la

cap = deºtept, inteligent; treabã de mântuialã = superficialã; scriitor de geniu= genial; om cu stare = înstãrit, bogat; om de nimic = josnic, netrebnic; lucrude cãpetenie = capital, principal. Locuþiunile adjectivale se comportã caadjectivele, pot avea grade de comparaþie ºi pot fi însoþite de articoluldemonstrativ (om de treabã, om foarte de treabã, omul cel mai de treabã).

Locuþiuni numerale: a doua oarã, câte ºi mai câte, câte zece, depatru ori etc.

Locuþiuni pronominale: Înãlþimea voastrã, Sfinþia sa, nu ºtiucine, nu ºtiu ce, nu ºtiu câþi, cine ºtie cine, te miri cine etc.

Locuþiunile verbale trebuie sã conþinã în mod obligatoriu un verb,alãturi de alte pãrþi de vorbire. Verbul care intrã în componenþa locuþiuniiverbale precizeazã: persoana, timpul ºi modul acþiunii, iar celãlalt cuvânt dãsensul lexical al construcþiei. Ex: a lua loc (a ºedea), a pune la cale (aplãnui), a þine piept (a rezista), a nu-i fi boii acasã (a fi supãrat), a o croi lafugã (a fugi).

Locuþiunile adverbiale: sunt grupuri de douã sau mai multe cuvintecu sens ºi valoare de adverb.

Felurile locuþiunilor adverbiale:a) de loc: ici-colo, din loc în loc, de jur împrejur, nu ºtiu unde, te

miri unde;b) de timp: din când în când, din vreme în vreme, în veci, pe

vremuri, zi de zi, ceas de ceas, când ºi când etc;c) de mod: pe neaºteptate, pe negândite, pe nepusã masã, cu vârf

ºi îndesat, cu capul în nori, cu chiu cu vai, cu de-a sila, picior pestepicior, umãr la umãr, nas în nas etc.

Locuþiuni adverbiale sunt ºi cuvintele rimate: calea-valea, harcea-parcea, târâº-grãpiº, talmeº-balmeº, hodoronc-tronc, tura-vura etc.

Reþineþi!a) Unele locuþiuni adverbiale au aceeaºi formã cu locuþiunile

prepoziþionale care cer cazul G: de-a latul, în dreapta, de-a lungul etc.

Page 44: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

44

Le deosebim dacã þinem cont de urmãtoarele:* adverbul îndeplineºte funcþia sintacticã de complement

circumstanþial, dar ºi de atribut, subordonându-i-se unui element regent.* prepoziþia nu îndeplineºte niciodatã funcþia sintacticã de parte de

propoziþie; ea apare în faþa unui cuvânt care îndeplineºte o anumitã funcþiesintacticã, impunând un anumit caz.

b) Alte locuþiuni adverbiale se deosebesc de cele prepoziþionale prinforma nearticulatã.

Sã se compare:nearticulate articulateîn faþã în faþaîn spate în spateleîn sus în susul cer substantiv dupã eleîn jos în josulîn dos în dosulîn mijloc în mijloculsunt locuþiuni adverbiale sunt locuþiuni prepoziþionaleEx: Radu se afla în mijloc, înconjurat de colegi. (loc. adverbialã)În mijlocul colegilor, Radu cânta. (loc prepoziþionalã)Locuþiunile prepoziþionale sunt formate din una sau douã

prepoziþii ºi o altã parte de vorbire:� un substantiv: în faþa, în spatele, în urma, faþã de, la un loc cu;� un adverb: în afara, pe dinaintea, alãturi de etc.Locuþiunile conjuncþionale au în componenþa lor în mod

obligatoriu o conjuncþie, un adverb relativ sau un pronume relativ: cu toatecã, mãcar cã, pentru cã, pânã sã, chiar dacã, aºa încât, din cauzã cã, în timpce etc.

Locuþiunile interjecþionale: nu zãu!, ia uite!, pe naiba!, auzi colo!,doamne dumnezeule!, maicã sfântã!, doamne iartã-mã!, vai de mine!, vezidoamne!, vai ºi-amar!

Exerciþii

1. Analizaþi locuþiunile substantivale din textele de mai jos:a) �Aducerile-aminte ca apa cad în picuri,

Redeºteptând în faþã-mi trecutele nimicuri.� (M. Eminescu)b) Înainte de a analiza un text trebuie sã-l citiþi cu bãgare de seamã.2. Introduceþi în enunþuri urmãtoarele locuþiuni adjectivale: cu dare

de mânã, cu judecatã, cu scaun la cap, de cãpetenie. Analizaþi valoarea lorstilisticã.

}

Page 45: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

45

3. Construiþi enunþuri care sã conþinã urmãtoarele locuþiuni verbale:a da nãvalã, a sta de veghe, a pune la cale.

4. Analizaþi locuþiunile din textele urmãtoare:a) �Ipate ... îºi ia el inima în dinþi ºi se duce la curte.� (I. Creangã)b) Nici nu-l bãgasem în seamã, dar el toatã vremea stãtuse acolo cu

noi ºi tãcuse. Tãcuse ºi-ºi vãzuse de treabã, ºi abia acuma îi venise gust devorbã ºi chef ...� (M. Sadoveanu)

5. Identificaþi în Amintiri din copilãrie de Ion Creangã diferite tipuride locuþiuni ºi arãtaþi valoarea lor expresivã.

6. Daþi exemple de douã locuþiuni adverbiale în propoziþii, pe care leputeþi transforma în locuþiuni prepoziþionale.

7. Alcãtuiþi o scurtã compunere în care sã folosiþi urmãtoarelelocuþiuni adverbiale: din vreme în vreme, cu chiu cu vai, cu capul în nori,cu noaptea-n cap, cu de-a sila.

8. Gãsiþi douã locuþiuni în componenþa cãrora intrã cuvântul vreme;precizaþi felul lor, apoi alcãtuiþi cu acestea propoziþii.

9. Indicaþi cinci locuþiuni sau expresii cu verbul a face.10. Subliniaþi locuþiunile din urmãtoarele texte; explicaþi structura

lor; aflaþi pentru fiecare un echivalent:a) �Iedul cel mare cu cel mijlociu dau prin bãþ de obraznici ce erau,

iarã cel mic era harnic ºi cuminte.��� Când oi veni eu, am sã dau de ºtire, ca sã mã cunoaºteþi� ...�� Atunci iedul de sub chersin, sã nu tacã? - îl pãºtea pãcatul ºi-l

mânca spinarea, sãrãcuþul ...� (I. Creangã)b) �Ca sã pronunþe D. Anghelache .... astfel de cuvânt, desigur

trebuie sã fie scos din þâþâni.� (I. L. Caragiale)c) �Era filosof ºi poet, ºi mai cu seamã jucãtor de ºah, deci nu

prezenta pentru domnii lumii nici o primejdie.� (M. Sadoveanu)d) �Mori de foame, ajungi la sapã de lemn.� (M. Preda)e) �Vãzând eu cã mi-am aprins paie-n cap cu asta, am ºterpelit-o de

acasã numai cu beºica cea de porc, ...� (I. Creangã)11. Integraþi în contexte potrivite urmãtoarele locuþiuni:a) a ajunge pe drumuri, a-i lãsa gura apã, a-i arde de ceva, a se

da pe brazdã, a face cale întoarsã, a-ºi cãlca pe inimã, a-ºi lua inima-ndinþi, a i se lega limba;

b) fel de fel, de ispravã, iute de picior, de seamã;c) cu orice chip, de-a-ntoarselea, de-a gata, din toatã inima; d) coate-goale, maþe fripte, lasã-mã-sã-te-las.

Page 46: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

46

PÃRÞILE DE VORBIRE FLEXIBILE

SUBSTANTIVUL

Substantivul este partea flexibilã de vorbire care exprimã obiecte:� lucruri: casã, carte, perete, penar, scaun;� fiinþe: om, bãiat, învãþãtoare, bunicã;� fenomene ale naturii: ploaie, vânt, ger, fulger;� relaþii umane: prietenie, duºmãnie, colegialitate;� însuºiri fizice: frumuseþe, forþã;� stãri sufleteºti: bucurie, tristeþe, dor, extaz.

Clasificarea substantivelor:a) Dupã formã, substantivele sunt de douã feluri:� simple: om, oraº, creion, penar;� compuse: bunãvoinþã, floarea-soarelui, floare - de - colþ, bloc-turn,

Tineretul liber.b) Dupã conþinut, substantivele sunt:� comune: bãiat, fatã, copil, pãlãrie, ºcoalã;� proprii: Mureº, Paris, Carpaþi, Dan, Europa.Genurile substantivelor� masculin (un - doi): bãiat, copil, perete, tatã, poliþist;� feminin (o - douã): fatã, elevã, masã, cernealã;� neutru (un - douã): scaun, creion, tablou, stilou.Substantivele mobile formeazã femininul de la masculin sau invers,

cu ajutorul sufixelor, prin procedeul numit moþiune:student - studentã, þãran - þãrancã, raþã - rãþoi, vulpe - vulpoi.Diferenþa de sex poate fi fãcutã ºi prin cuvinte diferite:mamã - tatã, sorã - frate, cal - iapã.

1. Felul (comun, propriu, simplu, compus)2. Genul (masculin, feminin, neutru)3. Numãrul (singular, plural)4. Cazul (N, G, D, Ac, V) - precedat (când existã) de prepoziþie,

locuþiune prepoziþionalã sau articol posesiv-genitival.5. Articulat (sau nearticulat)6. Funcþia sintacticã7. Valoarea stilisticã.

Page 47: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

47

Substantivele epicene au aceeaºi formã pentru ambele genuri;� au formã masculinã: cuc, elefant, pãstrãv, greier, fluture, râs,

crocodil, bursuc, procuror, medic etc.� au formã femininã: prepeliþã, privighetoare, ºtiucã, viperã,

libelulã, furnicã, turturicã, veveriþã, cãmilã etc.Genul personal este �constituit din substantive proprii ºi comune de

genul masculin ºi feminin, care denumesc persoane sau animale ºi plantepersonificate�. (Th. Hristea, Sinteze ..., p.214)

Trãsãturile genului personal:� numele de persoanã masculine la cazurile genitiv ºi dativ singular

au articolul hotãrât proclitic: stiloul lui Vasile; Dau lui Vasile o casetã;� la numele de persoanã care exprimã rudenia (frate, sorã, varã,

bãrbat) adjectivul posesiv se adaugã fãrã ca aceste nume sã fie articulate:sorã-mea, frate-meu;

� formarea acuzativului complement direct cu prepoziþia pe: Îl ºtiepe Marcel.

Numãrul substantivelora) singular; denumeºte un singur obiect: casã, elev, cal, grãdinã;b) plural: aratã douã sau mai multe obiecte: case, elevi, cai, grãdini;Substantivele cu sens colectiv (au formã de singular, dar înþeles de

plural): roi, tineret, omenire, frunziº, aluniº, brãdet, stol, regiment, herghelie,bandã.

Substantive invariabile (au aceeaºi formã pentru singular ºi pluralcând sunt nearticulate) un pui - niºte pui, o învãþãtoare - niºte învãþãtoare, oluntre - douã luntre, un gutui - doi gutui (pom)

Substantive cu forme multiple de plural:� unele au acelaºi sens; roatã - roþi - roate; boalã - boli - boale;� altele au sensuri diferite:arc - arce (în geometrie) centru - centri (jucãtor sportiv)arc - arcuri (�resorturi�) centru - centre (localitate, instituþie)bandã - benzi (fâºie) curent - curenþi (de aer)bandã - bande (grup) curent - curente (de idei)colþ - colþi (dinþi de animale) raport - rapoarte (relatare oficialã)colþ - colþuri (unghere) raport - raporturi (relaþii)Substantive defective de numãr (au forme pentru un singur numãr)a) Substantive defective de singular: zori, câlþi, blugi, tãiþei, ºale,

ochelari, icre, Iaºi, Focºani, Balcani, Alpi;b) substantive defective de plural: aur, fasole, grâu, sânge, vatã,

tineret, blândeþe, lapte, unt, secarã, orz, cacao, argint, Dunãre.

Page 48: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

48

Probleme de ortografie:1. Indiferent de locul pe care-l ocupã în comunicare, substantivele

proprii se scriu cu majusculã.Se scriu cu majusculã:a) numele de persoane (ºi ale personajelor literare)b) numele de familie ce indicã comunitãþi formate pe bazã de

rudenie, dinastii: Ghiculeºtii, Brãtienii;c) numele proprii mitologice ºi religioase;d) fiecare element component (cu excepþia cuvintelor de legãturã) al

denumirilor geografice ºi teritorial administrative: Viºeul de Sus; e) numele date animalelor: Grivei, Joiana;f) denumirile evenimentelor istorice, politice, sociale;g) denumirile organelor ºi organizaþiilor de stat ºi politice, precum ºi

a instituþiilor ºi întreprinderilor;h) numele punctelor cardinale folosite ca toponime (în rest punctele

cardinale se scriu cu literã micã);i) numele sãrbãtorilor calendaristice, religioase, naþionale ºi

internaþionale;j) simboluri ale elementelor chimice, punctelor cardinale, unitãþilor

de mãsurã, abrevieri formate din litere iniþiale;k) primul cuvânt ºi numele proprii din titlurile publicaþiilor, ale

operelor literare, artistice, religioase: Tineretul liber. � Termenii: stradã, piaþã, bulevard, parc, câmpie, deal, lac, se scriu

cu majusculã dacã fac parte dintr-o denumire geograficã sau teritorial-administrativã: Strada Viºinului, Piaþa Gãrii, Bulevardul Decebal, ParculRozelor, Câmpia de Vest, Lacul Brâncoveanu etc.

� Denumirile funcþiilor de stat, politice ºi militare, titlurile ºi gradeleºtiinþifice se scriu cu literã micã: Domnul ministru, Domnul decan, Domnulcolonel.

2. Existã substantive neutre care fac pluralul în -e nu în uri:ibric - ibrice, burghiu - burghie, coteþ - coteþe, ghiºeu - ghiºee.Alte substantive neutre fac pluralul în uri, nu în e:chibrit - chibrituri, hotel - hoteluri, ºiret - ºireturi.3. Substantivele care se terminã la plural cu doi - i, când se

articuleazã cu articol hotãrât primesc al treilea i: copii - copiii, fii - fiii,geamgii - geamgiii.

CazulCazul este forma pe care o ia substantivul pentru a exprima o

anumitã funcþie sintacticã în propoziþie. Categoria cazului o întâlnim la:

Page 49: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

49

substantiv, pronume, numeral, adjectiv, articol, (verbele la participiu cuvaloare adjectivalã ºi gerunziul acordat au aceastã categorie prin acord).

(vezi tabelul pag.52)

Reþineþi!Cuvintele care însoþesc un substantiv în vocativ, formând cu

substantivul respectiv o unitate frazeologicã, au funcþia sintacticã de atribut.Ex: Frate Vasile, salveazã-mã!

În propoziþie substantivul poate fi: articulat cu articol nehotãrât,hotãrât sau nearticulat. Uneori este precedat ºi de articolul posesiv ºi articulatcu articolul nehotãrât. Numele proprii masculine (nume de persoane)primesc articolul hotãrât proclitic la genitiv ºi dativ: Servieta lui Vasile estenouã, I-am dat lui Marius o carte. Substantivele proprii feminine (nume depersoane) provenite din alte limbi primesc ºi ele articolul hotãrât proclitic lagenitiv ºi dativ: Lui Gabi, Lui Carmen, lui Jeni, lui Fifi, lui Mimi etc.

Observaþie!: Cazurile genitiv, dativ ºi acuzativ folosesc prepoziþiisau locuþiuni prepoziþionale, unele specifice:

� deasupra, contra, asupra, împotriva, dedesubtul, înaintea, înapoia,înlãuntrul, în faþa, la stânga, în josul, în timpul (G.)

� datoritã, mulþumitã, graþie, contrar, conform, potrivit, asemeni (D.)� la, cu, din, spre, cãtre, prin, peste, despre, dinspre, înspre, faþã de,

în loc de (A.)

Declinarea substantivelor compuseSituaþiile pot fi diferite:� se modificã numai forma primului component:N. - Ac. floarea-soareluiG. - D. florii-soarelui� îºi schimbã forma al doilea element:N. - Ac. portbagajG. - D. portbagajului� se schimbã ambele componente:N. - Ac. maºinã unealtãG. - D. maºinilor unelte� rãmân invariabile, modificându-se articolul nehotãrât:N. - Ac. un gurã-cascã, o gurã-cascãG. - D. unui gurã-cascã, unei gurã-cascãDeclinarea substantivelor proprii:a) când sunt formate din douã substantive în acelaºi caz se declinã

doar al doilea termen:

Page 50: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

50

N. - Ac. Târgu-JiuG. - D. Târgu-Jiuluib) când sunt formate dintr-un substantiv la nominativ ºi altul la

genitiv sau douã substantive legate prin prepoziþia de se declinã numaiprimul element:

N. - Ac. Gura-Humorului, Baia-de-AramãG. - D. Gurii - Humorului, Bãii-de-Aramãc) când sunt formate dintr-un substantiv ºi un adjectiv se declinã

ambele componente:N. - Ac. Valea Seacã, Marea NeagrãG.- D. Vãii Seci, Mãrii Negred) când sunt formate dintr-un substantiv ºi un adverb cu prepoziþie

se declinã numai substantivul:N. - Ac. Miniºul de SusG. - D. Miniºului de Sus

Valoarea stilisticã a substantivuluiCu ajutorul substantivelor se realizeazã urmãtoarele figuri de stil:a) Epitetul:

�Nu-þi mai scurge ochii tineri, dulcii cerului fiaºtri,Nu uita cã-n lacrimi este taina ochilor albaºtri.� (M. Eminescu)�Ea-ºi acoperã cu mâna faþa roºã de sfialã,Ochii-n lacrimi ºi-i ascunde într-un pãr ca de petealã.�

(M. Eminescu)b) Comparaþia:

�Pe un deal rãsare luna ca o vatrã de jãratic.� (M. Eminescu)�Ca un glob de aur luna strãlucea.� (D. Bolintineanu)�Zilele omului sunt ca florile câmpului.� (I. Zanne)

c) Personificarea:�Un vânt rãzleþ îºi ºterge lacrimile reci pe geamuri. Plouã.

(L. Blaga)d) Metafora:

�Pãrea cã printre nouri s-a fost deschis o poartã,Prin care trece albã regina nopþii moartã.� (M. Eminescu)�Sus, pe plai, Tãcutul craiAl nopþii reciUmbrind poteci,

Se-nalþã-n zori.� (St. O. Iosif)

Page 51: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

51

CAZULPREPOZIÞII ªI

LOCUÞIUNIPREPOZIÞIONALE

ÎNTREBARE FUNCÞIISINTACTICE EXEMPLE

NOMINATIV

ACUZATIV

cu, de, în, despre, pe,dinspre, spre, cãtre, sub,

peste, de la, de pe, de lângã,aproape de, pânã la

cine?ce?

pe cine? ce?

de cãtre cine?ce?

când?

unde?

(despre, la, în, cu,de la, de, pentru)

cine? ce?

subiectnume predicativ

apoziþie

complementdirect

complementindirect

complementde agent

complementcirc. de timp

complementcirc. de loc

Elevul învaþã.Radu este elev.

Prietenul meu, elevul,deseneazã.

Îl vãd pe elev zilnic.Citesc o poveste.

Vorbesc despre examen.Mã gândesc la pãrinþi.

Sunt salutat de elev.

Desenez în orã.

Locuim în oraº.

Page 52: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

5252

CAZULPREPOZIÞII ªI

LOCUÞIUNIPREPOZIÞIONALE

ÎNTREBARE FUNCÞIISINTACTICE EXEMPLE

ACUZATIV

cum?

din ce cauzã?

în ce scop?

din ce?din ce este?

care?

în ce privinþã?din ce punct de

vedere?referitor la ce?

complement circ.de relaþie

E bun la informaticã.

N-are nimic de obiectat relativla aceastã propunere.

complementcirc. de modcomplement

circ. de cauzãcomplementcirc. de scop

numepredicativ

atribut substanti-val prepoziþional

complement circ.instrumental

complement circ.sociativ Vine împreunã cu vãrul ei.

Scrie cu creionul.

Plec fãrã umbrelã.

El tremurã de fricã.

Mã pregãtesc pentruexcursie.

Aºternutul era de pânzã.

Vecinul de bloc a plecat.

Page 53: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

53

CAZULPREPOZIÞII ªI

LOCUÞIUNIPREPOZIÞIONALE

ÎNTREBARE FUNCÞIISINTACTICE EXEMPLE

ACUZATIV

GENITIV

cu excepþia cui?cu excepþia cãrui

fapt?

(al, a, ai, ale) cui?care?

unde? deunde? pe

unde? pânãunde? încotro?

asupra, împotriva,contra,deasupra, dedesubtul,înaintea, înapoia, în josul, în

susul, în faþa, în lungul,împrejurul

complementcirc. condiþional

complementcirc. concesivcomplement

circ. opoziþional

complementcirc. cumulativ

complementcirc. de excepþie

atribut substanti-val genitival

nume predicativ

complement circ.de loc

Merg în susul râului.

Cartea este a elevului.

În caz de ploaie sã fiþipregãtiþi.

Cu toatã insistenþa, noi nu amcedat.

În locul lui Ion, a venit Gelu.Pleacã azi, în loc de mâine.

Pe lângã struguri, a mai adusºi piersici. În afarã de ardei a

mai cumpãrat ºi roºii.

Au venit toþi, afarã de Gabi.Îmi place tot la el, cu excepþia

fumatului.Hainele copilului sunt noi.Merg la teatrul din spatele

ºcolii.

Page 54: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

54

CAZULPREPOZIÞII ªI

LOCUÞIUNIPREPOZIÞIONALE

ÎNTREBARE FUNCÞIISINTACTICE EXEMPLE

GENITIV

DATIV

când?de când?

pânã când?cât timp?în timpul, în cursul

din cauza, din pricina

în scopul, în vederea

datoritã, mulþumitã, graþie,conform, contrar, potrivit

complementcirc. de timp

Mã odihnesc în timpulpauzei.

Înot împotriva valului.

Mã bucur din cauzasuccesului.

Învãþ în vedereaexamenului.

Dau elevului o carte.

M-am vindecat datoritãmedicului.

complementcirc. de mod

complementcirc. de cauzã

complementcirc. de scop

complementindirect

cum? în ce fel?în ce chip?

în ce mãsurã?

din ce cauzã?

cu ce scop?în ce scop?

cui?

complementulinstrumental

datoritã cui?

Page 55: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

55

CAZULPREPOZIÞII ªI

LOCUÞIUNIPREPOZIÞIONALE

ÎNTREBARE FUNCÞIISINTACTICE EXEMPLE

DATIV

VOCATIV

cum?

unde?

care?

complementcirc. de mod

complementcirc. de loc

atributprepoziþional

atributîn dativ

nu are funcþiesintacticã

Radule, fii atent!Fii atent, Radule!Fii, Radule, atent!

Am venit conformînþelegerii.

Stai locului.

Reuºita datoritã munciisale ne-a bucurat.

�Preot deºteptãrii noastre.Semnelor vremii profet.�

Page 56: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

56

ARTICOLUL

1. Articolul hotãrât (enclitic -l, -a, -le)

Articolul hotãrât este proclitic când este folosit înainteasubstantivelor - nume de persoanã de gen masculin sau de gen feminin - carese terminã în consoanã, la cazurile genitiv - dativ:

Albumul este al lui Petricã.Cartea este a lui Carmen.

2. Articolul hotãrât (proclitic, un, o, niºte)

Sã nu se confunde formele un ºi o ale articolului nehotãrât cuformele omonime ale numeralului cardinal ºi ale adjectivului pronominalnehotãrât.

un copil - niºte copii (un este articol, dacã la plural îi corespunde niºte)un copil - trei copii (un este numeral, dacã la plural îi corespunde un

numeral)o casã - unele case (o este adjectiv pronominal nehotãrât, când la

plural intrã în corelaþie cu unele)

Articolul demonstrativ (adjectival): cel, cea, cei, cele

Formele articolului demonstrativ se scriu într-un singur cuvânt ºi nutrebuie confundate cu grupurile de cuvinte; ce-l, ce-i.

Elevul cel harnic a fost lãudat.

MasculinPlural SingularSingularSingular Plural Plural

l, -le, -a -i -a -le -l, -le -lelui, lui, -e(i) -lor -i -lor -lui -lor

-le!

N.-Ac.G.-D.

V. -lor! -lor! -le! -lor!

Feminin Neutru

Masculin+neutruSingularSingular Plural Plural

ouneiunui

un niºteunor

N.-Ac.S.-A.

Feminin Toate genurile

Masculin / FemininSingular Plural

celorcei

celui celeiceacel cele

celorN.-Ac.S.-A.

Masculin / Feminin

Page 57: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

57

Ce-l intereseazã mai mult?Cei doi alpiniºti au ajuns la cabanã.Ce-i drept ºi lui Dumnezeu îi place.

Articolul posesiv - genitival (al, a, ai, ale)

Articolul posesiv se acordã în gen, numãr ºi caz cu substantivuldeterminat (un substantiv în cazul genitiv):

Cartea aceasta este a ta? (a se acordã cu obiectul posedat �cartea�).Uneori acordul se face cu substantivul cel mai apropiat, în cazul în

care substantivul în genitiv este precedat de douã substantive:Nivelul de pregãtire a elevilor.Muzeul de istorie a oraºului.Articolele posesive al, ai se scriu într-un singur cuvântCaietul este al elevului. (al = articol posesiv).A-l reciti pe Eminescu este o plãcere. (a = prepoziþie, -l = pronume

personal neaccentuat).

Exerciþii

1. Analizaþi substantivele din textul urmãtor, arãtând felul lor, genul,numãrul, cazul, dacã sunt sau nu articulate ºi funcþia sintacticã:

�Pãsãri-Lãþi-Lungilã se ia atunci dupã Harap Alb ºi pornesc ei tus-ºese înainte. ªi pe unde treceau pârjol fãceau: Gerilã potopea pãdurile prinardere, Flãmânzilã mânca lut amestecat cu humã, ºi tot striga cã moare defoame; Setilã sorbea apa de prin bãlþi ºi iazuri de se zbãteau peºtii pe uscat ºiþipa ºarpele în gura broaºtei de secetã mare ce era acolo.�

(Ion Creangã)2. Formaþi genitivul singular nearticulat al substantivelor:alee, idee, vreme, oaie, zicãtoare, vie, dragoste, farmacie.3. Formaþi genitivul ºi dativul singular al substantivelor proprii:Mureºul, Arad, Timiºoara, Radu, Ioana, Lili, Neli, Rebreanu,

Maramureº, Bucovina.4. Arãtaþi care este acordul corect în grupurile de cuvinte: consiliul

de administraþie al ºcolii sau consiliul de administraþie a ºcolii; planul dedezvoltare al municipiului sau planul de dezvoltare a municipiului; indicii de

Masculin / FemininSingular Plural

aloraiaal ale

alorN.-Ac.G.-D.

Masculin / Feminin

Page 58: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

58

creºtere ai productivitãþii sau indicii de creºtere a productivitãþii; planul demuncã al conducerii sau planul de muncã a conducerii.

5. Arãtaþi ce deosebire este între cel, cea ºi ce-l ce-a, ce-i dincuvintele ºi propoziþiile:

Radu cel Frumos; Pãdurea cea verde; Copiii cei zburdalnici; Ce-l totbaþi la cap? Ce-i dai de mâncare?

Explicaþi ortografia acestor cuvinte.6. Subliniaþi substantivele în cazul genitiv însoþite de articolul

posesiv ºi indicaþi substantivul cu care este acordat articolul posesiv.Analizaþi genul ºi numãrul articolului ºi al substantivului cu care esteacordat.

�Deasupra criptei negre a sfântului mormântSe scuturã salcâmii de toamnã ºi de vânt.��Iar prin mândrul întuneric al pãdurii de argintVezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind.� (M. Eminescu)7. Formulaþi propoziþii cu substantivele mamã ºi bucurie la dativ ºi

genitiv singular ºi plural, cu articol hotãrât ºi nehotãrât.8. Construiþi propoziþii în care substantivul þarã sã aibã, pe rând

funcþiile de: subiect, nume predicativ, atribut, complement direct ºicomplement indirect.

9. Completaþi ºi explicaþi acordul articolului posesiv (genitival) dinurmãtorul text:

�Slova era ........ bãiatului, iar vorbele erau .......baciului Alexa.�10. Transformaþi substantivele argint, purpurã, tainã în adjective ºi

apoi alcãtuiþi propoziþii sau fraze în care aceste adjective sã aibã valoare deepitete.

11. Formaþi pluralul nearticulat al urmãtoarelor substantive: metru,flãcãu, masã, movilã, chip, trunchi, dig, cuib, odaie.

12. Treceþi substantivele urmãtoare la plural: monolog, sindrom,paradox, etimon, hematom, simptom.

13. Construiþi enunþuri pentru urmãtoarele situaþii:a) un substantiv comun, de genul masculin, cazul N sã

îndeplineascã, pe rând, funcþia sintacticã de: nume predicativ, atributsubstantival apoziþional, element predicativ suplimentar.

b) un substantiv în cazul G sã îndeplineascã, pe rând, urmãtoarelefuncþii sintactice: subiect, nume predicativ, atribut substantival prepoziþional,atribut substantival apoziþional, complement circumstanþial de scop.

c) un substantiv în cazul G sã îndeplineascã, pe rând, urmãtoarelefuncþii sintactice: complement circumstanþial de loc, timp, de cauzã,condiþional, concesiv.

Page 59: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

59

d) un substantiv în D sã îndeplineascã funcþiile de complementindirect, atribut în dativ, complement circumstanþial de loc, complementcircumstanþial de mod.

e) un substantiv în Ac sã îndeplineascã funcþiile sintactice de: atributprepoziþional, complement indirect, complement direct, complementcircumstanþial de loc, mod, timp.

14. Alcãtuiþi propoziþii în care substantivul fricã în cazul Ac. ºi G.,sã fie complement circumstanþial de cauzã.

15. Precizaþi formele de vocativ singular ale urmãtoarelorsubstantive; cumãtru, cumnat, nepot.

16. Expresia �deasupra dulapului ºi a ferestrei� este construitã corectsau incorect? Motivaþi.

17. Care dintre formele urmãtoarelor substantive sunt admise denormele limbii literare:

a) linoleum / linoleu, memorand / memorandum, mantale / mantãi,plãnºi / planºe, plaje / plãji, genunchi / genunche, sandalã / sanda,foarfece / foarfecã.

b) tangou / tango, robineþi / robinete, vagonete / vagoneþi,serviciu / servici, viruºi / virusuri, tenismani / tenismeni.

18. Marcaþi forma corectã:a) bunã-voinþã / bunãvoinþã; reavoinþã / rea-voinþã;drum-de-fier / drum de fier; bloc-turn / bloc turn.b) �Dicþionarul Explicativ al Limbii Române�/ �Dicþionarul

Explicativ al limbii române�; �DEX�-ul / �Dex�-ul, Ileana Cosânzeana/Ileana-Cosânzeana, Muma - Pãdurii/ Muma Pãdurii; De-cu-Sarã/ De cu Sarã;Zori-de-Ziuã / Zori de Ziuã, Fãt-Frumos - din - Lacrimã/ Fãt Frumos dinLacrimã.

c) Sfânta Fecioarã/ sfânta Fecioarã; Sfântul Munte/ Sfântul munte(= Athos); Sfântul Scaun (Apostolic) / Sfântul scaun; Mãria ta / Mãria Ta;Excelenþa Sa/ Excelenþa sa.

d) Facultatea de limba ºi literatura românã/ Facultatea de Limba ºiLiteratura Românã; Universitatea de Vest �Vasile Goldiº�/ Universitatea devest �Vasile Goldiº�; ªcoala Nr. 4 Arad/ ªcoala nr.4 Arad.

19. Arãtaþi ce funcþii sintactice au substantivele din texteleurmãtoare:

a) �Peste creºtet de dumbravãNorii suri îºi poartã plumbul,Cu podoaba zdrenþuitãTremurã pe câmp porumbul.�

(O. Goga)

Page 60: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

60

b) �Zare-ºi picurã argintulPe ovezele de aur,Ostenit din aripi bateCa un vis pribeag, un graur.�

(O. Goga)c) �Calu-i alb, un bun tovarãº,

Înºeuat aºteapt-afarã, Ea picioru-l pune-n scarãªi la codru pleacã iarãºi.�

(M. Eminescu)20. Indicaþi din textele de la exerciþiul 19 figurile de stil care au la

bazã substantive.

Page 61: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

61

ADJECTIVUL

Clasificarea adjectivelor:

a) dupã structurã � simple: frumos, mare, urât, cald;� compuse: cumsecade, nou-nãscut, social-politic, roºu-carmin,

gri-argintiu.b) dupã flexiune � variabile � cu douã terminaþii ºi patru forme

flexionare; frumos, bun, amar� cu douã terminaþii ºi trei forme flexionare; mic, roºu, lung, � cu o terminaþie ºi douã forme flexionare: verde, dulce, subþire.

� invariabile � provenite din adverbe: aºa,asemenea

� împrumuturi: vernil, bleu, crem� locuþiuni adjectivale: anume, cumsecade.

Gradele de comparaþie ale adjectivului1. Pozitiv: frumos2. Comparativ � de superioritate: mai frumos

� de egalitate: tot aºa de frumos� de inferioritate: mai puþin frumos

3. Superlativ relativ � de superioritate: cel mai frumos� de inferioritate: cel mai puþin frumos� absolut: foarte (extraordinar

de ...) frumos.Observaþii:1. Adjectivele terminate în �-iu� fac pluralul cu doi �i�: cenuºiu -

cenuºii, auriu - aurii, propriu - proprii.Când sunt aºezate înaintea substantivului determinat, se scriu cu trei

�i�: cenuºiii nori, auriii struguri, propriii copii.2. La formarea femininului, unele adjective prezintã alternanþe

fonetice: e / ea: des - deasã; întreg - întreagã, pitoresc - pitoreascã.Cuvintele recent intrate în limbã nu prezintã alternanþa e /ea;

integru - integrã, intrinsec - intrinsecã.

1. Felul2. Genul3. Numãrul4. Cazul

5. Gradul de comparaþie6. Funcþia sintacticã7. Valoarea stilisticã

Page 62: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

62

l / i: sãtul - sãtui.Excepþii: domol - domoli, credul - creduli, fudul - fuduli,o / oa: frumos - frumoasã, voios - voioasã, analog - analoagã,

omolog - omoloagã, snob - snoabã.Excepþii: baroc - barocã.3. Unele adjective au forme particulare la plural: complex -

complecºi, fix - ficºi, prolix - prolicºi, mixt - micºti.4. Formele corecte ale unor adjective: ambiguu - ambiguã,

ambigui - ambigue, continuu - continuã, continui - continue.5. Se scrie ºi se pronunþã: respectuos - respectuoasã, afectuos -

afectuoasã.6. Pentru formarea gradului superlativ absolut se folosesc ºi alte

mijloace mai expresive:� adverbe ºi locuþiuni adverbiale: tare, prea, extraordinar (grozav,

din cale-afarã, nevoie - mare), de tot, cu totul ºi cu totul;� substantive cu valoare adverbialã: tun, foc, cobzã, buºtean;� repetarea adjectivului: mare, mare!, bãtrânã, bãtrânã! frumoasa

frumoaselor;� repetarea unui sunet: mareee, acruuu.Adjective fãrã grade de comparaþiea) adjective care exprimã însuºiri ce nu pot fi comparate: rotund,

viu, mort, þãrãnesc, angelic, complet, perfect, oral, groaznic, gigant,principal, uriaº, colosal, veºnic.

b) superlative sau comparative la origine, în limba latinã: extrem,optim, suprem, maxim, anterior, exterior, inferior, superior.

c) adjectivele din domeniul ºtiinþei ºi tehnicii nu au grade decomparaþie: petrolifer, hidrofobã, acvatic, oxidabil, pulmonar, lexical,potabilã etc.

d) adjective formate de la nume de continente, popoare, oraºe,scriitori: european, afro-asiatic, grecesc, românesc, bucureºtean,eminescian, cu sufixe sau elemente de comparaþie savante:balneoclimateric, agroalimentar, termoizolant.

Funcþiile sintactice ale adjectivului:a) atribut adjectival: Buturuga micã rãstoarnã carul mare.b) nume predicativ: Tinerii sunt entuziaºti.c) complement circ. de cauzã: Nu mai poate de bolnav.d) complement circ. de timp: Munceºte de tânãr.e) complement circ. de mod: E mai mult înalt, decât scund.f) complement circ. de relaþie: De bogatã ea e bogatã.g) complement indirect: Din galbenã s-a fãcut roºie.

Page 63: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

63

Schimbarea valorii gramaticale

În context, adjectivul îºi poate schimba valoarea gramaticalã,devenind:

� substantiv: Harnicul departe ajunge.� adverb: Vorbeºte blând.Valoarea stilisticã a adjectivuluiFolosit cel mai adesea în descrieri, adjectivul are de obicei valoare

stilisticã de epitet al substantivului ºi al verbului:a) �Surã-i sara cea de toamnã, de pe lacuri apa surã

Înfunda miºcarea-i creaþã între stuf ºi iezãturã.� (M. Eminescu)b) �Iar prin mândrul întuneric al pãdurii de argint

Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind.� (M. Eminescu)Uneori epitetul contribuie la personificarea obiectelor:�... iarã vântul sperios vo creangã farmã.� (M. Eminescu)Alteori adjectivul epitet intrã în alcãtuirea unor comparaþii:�Iar munþii albi ca dânsul, se-nclinã-n depãrtare.� (V. Alecsandri)În versul citat mai sus existã: epitet, comparaþie, personificare.

Exerciþii

1. Analizaþi adjectivele din textele urmãtoare conform schemei:

a) �De când codrul, dragul codru, troienindu-ºi frunza toatã,κi deschide-a lui adâncuri, faþa lunei sã le batã,Tristã-i firea, iarã vântul sperios vo creangã farmã -Singuratice izvoare fac cu valurile larmã.Pe potica dinspre codri, cine oare se coboarã?Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o mãsoarã.ªapte ani de când plecat-ai, zburãtor cu negre plete,ªi-ai uitat de soarta mândrei, iubitoarei tale fete.� (M. Eminescu)

b) �Valuri albe trec în aer ºi s-aºazã-n lung troianCa nisipurile dese din pustiul african.� (V. Alecsandri)

c) �Bujori sãlbaticiPe ruguri verzi ard flãcãri în inima pãdurii.� (Ion Pillat)

adjectivulde analizat

felul(simplu, compus,

propriu-zis,determinativ

variabil, invariabil)

genul nr. caz grad decomparaþie

funcþiasintacticã

valoareastilisticã

Page 64: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

64

2. Construiþi enunþuri în care sã folosiþi forma de feminin aurmãtoarelor adjective: livresc, monoton, grotesc, analog, snob.

3. Formaþi pluralul nearticulat ºi articulat al adjectivelor: argintiu,fumuriu, alburiu, gãlbui. Introduceþi aceste forme în scurte enunþuri.

4. Formaþi, în propoziþii, superlativul relativ ºi absolut aladjectivelor: lacom, urât, frumos, pretenþios.

5. Daþi exemple de trei complemente circumstanþiale exprimate prinadjective.

6. Scrieþi formele de plural ale adjectivelor: breaz, dârz, treaz,viteaz.

7. Care sunt formele de genitiv plural ale urmãtoarelor adjectivecompuse: drept-credincios, liber-cugetãtor, nou-nãscut?

8. Scrieþi pluralul urmãtoarelor adjective care indicã apartenenþaetnicã: maltez, cartaginez, francez, englez, polonez.

9. Construiþi câte douã propoziþii în care cuvintele harnic, voinic,leneº sã aibã valoare de adjective ºi apoi de substantiv. Analizaþi funcþia lorsintacticã.

10. Din grupul de adjective de mai jos, subliniaþi-le pe cele care nupot avea grad de comparaþie: acru, bun, complet, limpede, vesel, optim,vioi, sensibil, anterior, fierbinte, viu, unic, exterior, întreg, strãmoºesc,major.

11. Analizaþi adjectivele din textele urmãtoare ºi arãtaþi la ce gradede comparaþie sunt folosite:

a) �Cel mai mare nebun e acel ce se crede cel mai cuminte.�(N. Iorga)

b) �Dacã însã acum Huþu îmi pãrea grozav de prost, eu îi pãreamgrozav de deºtept�. (I. Slavici)

c) �Era un vis misteriosªi blând din cale-afarãªi prea era de tot frumosDe-a trebuit sã piarã.�

(M. Eminescu)12. Daþi câte douã exemple de adjective la superlativ formate cu

prefixele arhi- ºi extra-.13. Treceþi adjectivele drãgãlaº, leneº, jucãuº la feminin, plural,

cazurile N - Ac.14. Transformaþi, prin derivare, substantivele tainã, purpurã,

miros, stea, nor în adjective ºi apoi alcãtuiþi enunþuri în care adjectivelerezultate sã aibã valoare de epitet.

Page 65: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

65

15. Transformaþi substantivele luna, vârsta, credinþa, fumuri înadjective ºi explicaþi cum s-au format.

16. Alegeþi forma corectã a adjectivelor: maro - maron, detailat -detaliat, loial - loaial, bleomaren - bleumarin, respectos - respectuos.

17. Analizaþi morfologic ºi sintactic adjectivele din texteleurmãtoare, indicând ºi valoarea stilisticã a acestora:

a) �Singurãtate, tainicã grãdinã, Cu freamãt lin, cu dulce adãpost,Pribeagul suflet fãrã de hodinãDe-atâta vreme-n þara ta n-a fost ...� (O. Goga)

b) �Din cerul înalt, încovoiat pe zareCa un imens cuptor de porþelan,Un soare imobil ºi diafanTrimite raze perpendiculare.� (G. Topârceanu)

18. Puneþi adjectivele urmãtoare pe lângã un substantiv la genulmasculin sau neutru, numãrul singular: ambiguã, perpetuã, continuã.

19. Formaþi femininul singular al cuvintelor: analog, omolog,patriot, snob, policrom, pitoresc.

20. Introduceþi în scurte enunþuri urmãtoarele adjective compuse ºiexplicaþi mecanismul formãrii lor: nemaiauzit, rãuvoitor, alb-murdar,franco-italian, aºa-zis, sus-numit, sud-vestic, sud-dunãrean, româno-american.

Page 66: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

66

PRONUMELE

Pronumele este partea de vorbire flexibilã care þine locul unuisubstantiv.

1. Pronumele personal

a) La cazurile A ºi D pronumele personal are douã forme: accentuatãºi neaccentuatã.

b) Persoanele I ºi a II-a nu au forme pentru genitiv (se întrebuinþeazãformele pronumelui posesiv: ale mele, al tãu, a noastrã, ai voºtri).

c) Dativul etic exprimã participarea afectivã a povestitorului ºi aascultãtorului la cele întâmplate. Formele neaccentuate de dativ, alepersoanelor I ºi a II-a (mi, þi, îmi, îþi), se întrebuinþeazã cu rol stilisticîndeosebi în literatura popularã:

�Cã l-apus de soare / Vor sã mi te-omoare ...��A cãzut în Ozana cât mi þi bãietul.��Greuceanu mi þi-l ardea cu palme.�

1. Felul (pronume sau adjectiv pronominal)2. Forma3. Persoana4. Genul5. Numãrul6. Cazul (precedat de prepoziþie, locuþiune prepoziþionalã sau

articol posesiv)7. Funcþia sintacticã8. Valoarea stilisticã

Singular PluralPers. IPers. I

Forme accentuate ºi neaccentuateForme accentuate ºi neaccentuatenoi

pe noi,ne

nouã, ne,ni--

eupe mine,

mã, -mie, îmi,

-mi--

N

A

D

GV

voipe voi,vã, v-

vouã, vã,vi, v-

-voi!

tupe tine,

teþie, îþi,

-þi-

tu!

eipe ei,îi, -i

lor, le, li

a lor-

elpe el, îl,

-l

lui, îi, -i

a lui-

ele

pe ele, le

lor, le, li

a lor-

eape ea,

o

ei, îi, -i

a ei-

Pers. a III-aPers. a III-a Pers. a II-aPers. a II-a

Page 67: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

67

d) Dativul posesiv este cazul dativ al pronumelor formaneaccentuatã care stau pe lângã un substantiv sau un verb care se referã lasubstantiv: chipu-mi, buza-þi.

�Ci eu voi fi pãmânt,În singurãtate-mi.� (M. Eminescu)�Pe palida-þi frunte nu-i scris D-zeu� (M. Eminescu)

Dativul posesiv are funcþia sintacticã de atribut pronominal.e) Pronumele personal de persoana a III a, singular, feminin, care

intrã în alcãtuirea unor expresii populare ºi în locuþiuni verbale au valoareneutrã ºi nu au funcþie sintacticã:

A pus-o de mãmãligã. A luat-o la fugã.Zi-i înainte. Îi dã cu vorba.f) Pronumele: dânsul, dânsa, dânºii, dânsele sunt pronume

personale la persoana a III-a. g) De multe ori, pronumele personale forme neaccentuate sunt

legate prin liniuþã de unire de un verb, de o conjuncþie, de un pronume:lasã-mã, þi-e scris, nu-þi pasã, þi-l gãsi, sã-i facã etc.

2. Pronumele personal de politeþe

Are forme doar pentru persoanele a II-a ºi a III-a: dumneata,dumneavoastrã, dumneasa, dumnealui, dumneaei, dumnealor.

Forme populare ale pronumelui de politeþe: mata, matale, mãtãlicã,mãtãluþã.

Locuþiuni pronominale de politeþe: Domnia ta, Domnia sa,Mãria ta, Înãlþimea sa, Excelenþa voastrã, Maiestatea voastrã, Sfinþia sa.

3. Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv þine locul obiectului asupra cãruia seexercitã direct sau indirect acþiunea verbului ºi care e identic cusubiectul verbului.

Pronumele reflexiv are forme proprii doar la persoana a III-a, iar îndeclinare doar la cazurile D. ºi A.

Caz Forme accentuate Forme neaccentuate_________________________________________________

D. sie, sieºi îºi, -ºi, ºi-_________________________________________________

A. (pe) sine se, s-, -s, -se

Page 68: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

68

La persoana I ºi a II-a pronumele reflexive împrumutã formeleneaccentuate ale pronumelui personal. Sunt reflexive când sunt la aceeaºipersoanã ºi acelaºi numãr cu verbul pe care-l însoþesc: mã tem, mã spãl, îmiscriu etc.

Sã se compare: Eu mã spãl. (mã= pron. reflexiv), morfem al diatezeireflexive) cu Mama mã spalã (mã = pronume personal în acuzativ, formãneaccentuatã ºi are funcþia de complement direct).

La formele accentuate poate avea funcþiile sintactice de:� complement direct: Sã se vadã întâi pe sine.� complement indirect; κi zâmbea sieºi.� complement circumstanþial: Se înþelege de la sine.Formele neaccentuate de dativ îndeplinesc funcþia de atribut

pronominal în dativ (dativul posesiv): �Crengile-mi rupându-le� (Eminescu)

4. Pronumele ºi adjectivul pronominal de întãrirePronumele de întãrire însoþeºte un substantiv sau un pronume

personal pentru a preciza obiectul determinat.

5. Pronumele ºi adjectivul pronominal posesivPronumele posesiv înlocuieºte numele obiectului posedat ºi al

posesorului. Are mai multe forme:

PluralFeminin

înseneînsevã

înseºi sau însele

SingularMasculin

însumiînsuþiînsuºi

Ia II-aa III-a

Masculin

înºineînºivãînºiºi

Feminin

însãmiînsãþiînsãºi

Persoana

Mai multe obiecte posed.ºi mai mulþi posesori

Mai multe obiecteposed. ºi un posesor

Un obiect posedat ºimai mulþi posesori

Un obiect posedat ºi unposesor

al meu al nostru ai mei ai noºtria mea a noastrãa voastrã

ale mele ale noastre

ale voastre

M M M MF F F F

Pers. I

Pers. a II-a

Pers. a III-a

al tãu al vostru ai tãi ai voºtria ta

a saal sãu - - ai sãi ale saleale tale

--

Page 69: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

69

6. Pronumele ºi adjectivul pronominal demonstrativPronumele demonstrativ înlocuieºte numele unui obiect,

deosebindu-l totodatã de alte obiecte de acelaºi fel prin indicarea apropierii,depãrtãrii sau identitãþii obiectului cu sine însuºi sau cu alt obiect.

Pronumele demonstrativ este de trei feluri:� de apropiere: acesta, aceasta, aceºtia, acestea, (cestãlalt,

ceastalaltã, ...asta, ãsta, ãºtia = forme populare)� de depãrtare: acela, aceea, aceia, acelea, celãlalt, ...ãla, aia ...=

forme populare� de identitate: acelaºi, aceeaºi, aceiaºi, aceleaºiCa model prezentãm declinarea pronumelui ºi adjectivului

pronominal demonstrativ de depãrtare:

7. Pronumele ºi adjectivul pronominal relativSe foloseºte numai în frazã, fãcând legãtura dintre propoziþiile

subordonate ºi regentele lor.La nivelul frazei are rol de conjuncþie, iar în subordonata în care se

aflã are funcþie sintacticã.Pronumele relative sunt: care, cine, ce, cât (simple); cel ce, ceea ce,

cei ce, cele ce (compuse).Funcþiile sintactice ale pronumelor relative:a) subiect: Bãiatul 1/ care vine 2/ e colegul meu.1/b) nume predicativ: Omul n-a spus 1/ cine e.2/c) atribut: Am ascultat un mare artist 1/ al cãrui talent ne fermeca.2/d) complement direct: Casa 1/ pe care o vezi 2/ e a mea.1/e) complement indirect: Mâna 1/ cu care m-a bãtut 2/ îi tremura.1/f) complement circ, de mod: Furia 1/ cu care albinele mor pentru

apãrarea stupului 2/ este inimaginabilã.1/g) complement circ. de timp: Ne-am împrietenit chiar în ziua 1/ în

care am sosit la Moneasa.2/h) complement circ. de cauzã: A venit 1/ sã vadã 2/ de ce este absent

la ora de chimie.3/

Numãr

Singular

Plural

N.A.G.D.N.A.G.D.

acelaaceluiaaceia

acelora

acel omacelui om

acei oameniacelor oameni

omul acelaomului aceluiaoamenii aceia

oamenilor acelora

Caz Pronume Adj. pronominal Adj. pronominal

Page 70: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

70

i) complement circ. de scop: Cãci întreb 1/ la ce-am începe 2/sã-ncercãm în luptã dreaptã / A turna în formã nouã limba vecheºi-nþeleaptã? (M. Eminescu)

j) complement circ. de loc: Patria mea e poporul acesta 1/În mijlocul cãruia am rãsãrit ...�

(Z. Stancu)Adjectivele relative îndeplinesc întotdeauna funcþia sintacticã de

atribut adjectival.

Reþineþi! Cine ºi ceea ce nu au niciodatã valoare adjectivalã.

8. Pronumele ºi adjectivul pronominal interogativPronumele interogativ þine locul, în propoziþiile interogative,

cuvintelor aºteptate ca rãspuns la întrebare.Funcþiile sintactice:� subiect: Cine a spart geamul?� nume predicativ: Cine e?� atribut: Ce lecþie ai învãþat?� complement direct: Pe cine ai întâlnic?� complement indirect: La cine te gândeºti?Care, ce, câþi, câte pot fi folosite ca ºi adjective pronominale

interogative. Ex: Care bãiat vorbeºte? (care este AT adj. exprimat prin adj.pronominal interogativ).

9. Pronumele ºi adjectivul pronominal nehotãrâtEle pot fi:� pronume nehotãrâte simple: unul, altul, tot, mult, puþin, cutare

etc.� pronume nehotãrâte compuse: vreunul, cineva, careva, ceva,

câtva, oricine, orice, oricât, oarecine, oarecare, oarece, altcineva,altcareva, altceva, oriºicine, oriºicare, oriºicât, fiecare, fiecine etc.

Când pronumele nehotãrâte însoþesc substantivele, determinându-le,ele devin adjective pronominale nehotãrâte.

Funcþii sintactice:� subiect: Cineva a vorbit. Fiecare învaþã.� nume predicativ: El a ajuns cineva.� atribut: Careva fatã l-a spus dirigintelui.� complement direct: L-am vãzut pe unul.� complement indirect: Mã gândesc la altcineva.

Page 71: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

71

10. Pronumele ºi adjectivul pronominal negativPronumele negative sunt: nimeni, nimic, nici unul, nici una, nici o.Ca adjective nehotãrâte se folosesc numai: nici unul, nici una, nici o.Pronumele negative nimic ºi nimeni se pot substantiviza: nimica,

nimicul, nimicuri cu sensul de �fleac�, sau intrã în expresii adjectivale sauadverbiale: pe nimic (gratis), de nimic (fãrã valoare); nimenea, un nimeni.

Ex: Eºti un nimeni.Funcþii sintactice:� subiect: Nimeni n-a ascultat.� nume predicativ: A ajuns nimeni.� atribut: Nici o veste n-a sosit de la el.� complement direct: N-o aºteptam pe nici una.� complement indirect: Nu mã gândesc la nimic.Observaþii:1. Adjectivele posesive noºtri, voºtri, postpuse se scriu întotdeauna

cu un singur i.2. Nu confundaþi adjectivul posesiv sãi cu grupul de cuvinte sã-i

(conjuncþie + pronume personal) sau adjectivul sa cu grupul s-a (dus), unde seste pronume reflexiv, iar a este verb auxiliar.

Prietena sa s-a dus la telefon.Veriºorii sãi vor sã-i facã o vizitã.3. La adjectivul demonstrativ, atenþie la deosebirea formei

masculinului plural de femininul singular:bãieþii aceia; fata aceea; aceeaºi apã; aceiaºi elevi.4. Sã nu confundãm pronumele reflexiv -ºi cu conjuncþia sau cu

adverbul ºi.Temele ºi le face singur. - pronume reflexiv.Elevii ºi elevele pleacã în excursie - conjuncþie.Vine ºi Ion cu noi - adverb.5. Adjectivele pronominale au funcþia sintacticã de atribut adjectival

(pentru cã se acordã cu substantivul).Valoarea stilisticã a adjectivelor pronominalePrezenþa adjectivului pronominal de întãrire însuºi în cunoscutele

versuri din �Scrisoarea III� de M. Eminescu are rolul de a capta accentulafectiv al versurilor:

�Mircea însuºi mânã-n luptã vijelia-ngrozitoare ...�În descrieri (tablouri din naturã sau portrete) nu de puþine ori

întâlnim repetarea adjectivului demonstrativ de identitate.�Glasul vântului îþi strânge inima, atât e de tânguios ºi de întristãtor!

S-ar zice cã Iuliu se schimbã aici în fratele mai tânãr al lui Decembrie;

Page 72: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

72

aceiaºi ochi, aceeaºi privire asprã, acelaºi glas, aceleaºi sprânceneîncruntate! Numai cãrunteþea îi mai lipseºte spre a îndeplini asemãnarea.�

(C. Hogaº)Prin aceastã repetare autorul insistã asupra unor aspecte care l-au

impresionat, transmiþându-ne ºi nouã impresia trãitã de el în mijlocul naturii.Efecte stilistice realizeazã ºi repetarea pronumelui ºi adjectivului pronominalnehotãrât sau demonstrativ în versurile eminesciene:

�Altul este al tãu suflet,Alþii ochii tãi acum,Numai eu, rãmas acelaºi,Bat mereu acelaºi drum.� (M. Eminescu)

Exerciþii

1. Analizaþi pronumele din textul de mai jos:� � De vânzare þi-i gãinuºa aceea, mãi bãiete?� De vânzare, moºule!� ªi cât cei pe dânsa?� Cât crezi ºi dumneata cã face!� Ia ad-o-ncoace la moºu, s-o drãmãluiascã!

ªi cum i-o dau în mânã ... ºi-i dezleagã atunci frumuºel aþa de lapicior, apoi mi-o aruncã-n sus zicând: Iaca poznã, c-am scãpat-o! ...

� Ce gândeºti dumneata, moºule? Te joci cu marfa omului? ...� Dã pace bãietului, moºule, zise un humuleºteam de-ai noºtri,

cã-i feciorul lui ªtefan a Petrei, gospodar de la noi din sat, ºi þi-i gãsi beleauacu dânsul pentru asta ...� (Ion Creangã)

2. Identificaþi formele accentuate ºi neaccentuate ale pronumeluipersonal, specificând genul, numãrul, cazul ºi funcþia sintacticã. Explicaþiortografia acestor forme.

�Atunci îl îmbrãþiºã groaza, din ce în ce mai stins ºi mai sãlbatic,îngheþându-i sângele. ªi în vreme ce groaza îl tortura, mintea lui cãuta sã oalunge... cu dezgustul de viaþa aceasta pe care el însuºi,conºtiinþa luiîmpãcatã a azvârlit-o ...numai groaza rãmânea sfidãtoare, stãpânitoare,ºoptindu-i în suflet un singur cuvânt, în faþa cãruia se sfarmã tot ...�

(L. Rebreanu)3. Analizaþi dativele posesive din textele urmãtoare ºi arãtaþi pe

lângã ce parte de vorbire stau:a) �Cu degetele-i vântul loveºte în fereºti,

Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveºti,

Page 73: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

73

ª-atuncea dinainte-mi prin ceaþã parcã treci ...� (M. Eminescu)b) �Calul-i alb, un bun tovarãº,

Înºeuat aºteapt-afarã.� (M. Eminescu)4. Alcãtuiþi propoziþii în care sã aparã pronumele personale: noi, el,

ea, voi, eu, tu însoþite de pronumele de întãrire corespunzãtoare.5. Analizaþi pronumele relative, pronumele interogative ºi

adjectivele interogativ-relative din textele urmãtoare:a) �Dar pe mire cum îl cheamã,

Cine-i el ºi-al cui?N-auziºi de sturz, bag�samã!Pânã ºi împãratul ºtie.ªi-i bogat? Ce-i pe câmpie,Tot ce vezi, i-al lui!� (G. Coºbuc)

b) �� Ce cereai în petiþie?� Nu ceream nimic.� Cum?� Nu era petiþia mea.� Da�a cui?� A unui prieten.� Care prieten?� Unul Ghiþã Vasilescu.� (I.L. Caragiale)

6. Cãutaþi câte douã expresii populare ºi locuþiuni verbale în carepronumele �o� sã aibã o valoare neutrã.

7. Construiþi câte douã propoziþii în care pronumele lui, ei, lor sã fiela cazul genitiv ºi la cazul dativ. Arãtaþi ce cuvinte determinã ºi ce funcþiesintacticã au.

8. Construiþi câte douã propoziþii în care sã se afle substantivelepoezie ºi operã la genitiv sau dativ singular, precedate de adjectivedemonstrative, apoi urmate de adjective demonstrative. Arãtaþi cum se faceacordul.

9. Construiþi enunþuri care sã conþinã grupurile: ce-l, ce-i, ce-a, ºicel, cei, cea. Analizaþi-le.

10. Daþi câte un exemplu, în propoziþii, în care pronumelenehotãrâte; orice, oricât, atât, cutare sã fie folosite la nominativ ºi genitivsingular.

11. Analizaþi pronumele din proverbul:�Spune-mi cu cine teînsoþeºti, ca sã-þi spun cine eºti.�

Page 74: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

74

12. Alcãtuiþi propoziþii în care �o� sã aibã urmãtoarele valori: articolnehotãrât, pronume personal, numeral cardinal, adjectiv pronominalnehotãrât, interjecþie, sã intre în componenþa viitorului popular.

13. Alcãtuiþi propoziþii în care cuvântul �lui� sã aibã valorimorfologice diferite.

14. Treceþi pronumele din paranteze la genul, numãrul ºi cazulcerute de regulile acordului sau ale funcþiilor sintactice. Precizaþi felul lor:

A (care) dintre colegele voastre este aceastã carte?I-ai mulþumit (cine) trebuia?Ale (care) dintre prietenii tãi sunt aceste cãrþi?(Cine) ai primit aceste cãrþi?(Cine) i-ai dat caietul tãu?

15. Arãtaþi care dintre cele douã forme sau construcþii subliniate estecorectã ºi rescrieþi-o pe aceasta, pãstrând enunþurile de mai jos:

a) I-am telefonat unei prietene a mele/ ale mele.b) Ofer o carte interesantã dragii/ dragei mele colege.c) Am ascultat o conferinþã al cãrei/ al cãrui subiect a fost

interesant.16. Construiþi propoziþii cu pronumele personal de pers. a III-a,

masculin, singular în cazurile:� acuzativ, cu funcþia de complement, atribut, nume predicativ;� genitiv, cu funcþia de atribut ºi nume predicativ.

17. Faceþi acordul corect al pronumelui relativ care din enunþurileurmãtoare:

Este un prieten ........ i-am fãcut mult bine. (care)Este o cunoºtinþã ........ i-am fãcut mult bine (care)Sunt niºte bãtrâni .......... le-am fãcut mult bine. (care)

18. Scrieþi forma corectã, cerutã de context, a cuvintelor dinparantezã. Indicaþi valoarea morfologicã a acestora (a formelor corecte):

Ai vãzut pasãrea (acela)?Mi-a spus ea (însuºi) totul acum.M-am întors la (aceleaºi) orã.V-a dat vouã (însumi) cartea.

19. Scrieþi corect grupul de pronume - verb auxiliar din exemplele:Nu (ia) venit ideea sã ia metroul ºi a întârziat.Nu (iam) spus cã vreau sã-i duc ce i-am promis.(Neam) convins cã omul acela nu era neam cu noi.(Mam) gândit la tine în seara aceea.

Page 75: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

75

NUMERALUL

Felul. Numeralele sunt douã feluri: cardinale ºi ordinale.Numeralele cardinale sunt:a) propriu-zise: una, unu, doi, ºapte, treizeci, o sutã etc.b) multiplicative: întreit, înzecit, înmiit, dublu, triplu etc.c) distributive: câte unul, câte doi etc.d) colective: amândoi, tustrei, tuspatru etc.e) fracþionare: trei pe patru, jumãtate, sfert, zece la sutã, a patra

parte, pe din douã etc.f) adverbiale: o datã, de douã ori, de ºase ori etc.Numeralele ordinale sunt:a) propriu-zise: primul, al doilea, al treilea etc.b) adverbiale: prima datã, prima oarã, a doua oarã.Numeralele ordinale adverbiale sunt considerate de Gramatica

Academiei locuþiuni adverbiale.

1. Numeralul cardinalÎn numim cardinal pentru cã stã la baza formãrii tuturor celorlalte

numerale.numeral numeral numeralcardinal ordinal distributivtrei al trei - le - a câte trei

art. adverb numeralposesiv cardinal

numeralcardinal

art.hot.

particulãadverbialã

1. Felul2. Valoarea morfologicã3. Genul4. Numãrul5. Cazul (precedat de prepoziþie, locuþiune prepoziþionalã, articol

posesiv)6. Funcþia sintacticã

Page 76: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

76

Numeralele cardinale propriu-zise sunt simple ºi compuse:Simple: unu pânã la zece, sutã, mie, milion, miliard, bilion;Compuse: de la unsprezece în sus în afarã de cele menþionate.Reþineþi! a) Se scriu ºi se pronunþã corect numeralele: paisprezece,

ºaisprezece, ºaizeci, optsprezece, cincisprezece, cincizeci.b) Numeralele cardinale de la unu la nouãsprezece se leagã direct de

substantivul pe care îl însoþesc: trei elevi, douã cãrþi, paisprezece studenþi,comportându-se ca niºte adjective.

c) De la douãzeci în sus, numeralele cardinale se comportã ca niºtesubstantive ºi se leagã de substantivele pe care le însoþesc prin prepoziþia de:douãzeci ºi opt de elevi, o sutã optzeci ºi nouã de cãrþi etc.

d) Raportul de genitiv, de la doi în sus se exprimã cu ajutorulprepoziþiei a (Numai lucrãrile a doi copii au fost corectate), sau articoluldemonstrativ cel (Manevrele celor patru unitãþi militare încep mâine.)

Raportul de dativ se exprimã cu ajutorul prepoziþiei la (Am datcaiete la cinci copii), sau articolul demonstrativ cel (Am distribuit manualelenumai celor opt elevi.)

e) Prin articulare numeralul devine substantiv (Am luat un opt lageografie. Treiul de la fizicã l-a supãrat pe tata. Cei doi au plecat.)

2. Numeralul ordinalSeria numeralelor ordinale începe cu întâiul, cel dintâi, întâia,

cãrora li se alãturã sinonimele neologice primul, prima ºi se sfârºesc cuadjectivul ultimul sau locuþiunea adjectivalã cel din urmã.

Ca numeral ordinal s-a folosit ºi primar, pãstrat astãzi numai înexpresiile: vãr primar, timpuri primare etc.

Funcþiile sintactice:1. Numeralele cu valoare adjectivalã sunt atribute adjectivale.2, Numeralele cu valoare adverbialã sunt complemente

circumstanþiale de mod sau de timp.3. Numeralele cu valoare substantivalã au funcþia sintacticã a

substantivelor.Reþineþi! Numeralele pot fi ºi subiecte ºi nume predicative ºi

atribute ºi complemente (vezi exemplele de la Sintaxa propoziþiei).

Exprimarea datei1. Pentru prima zi a lunii se foloseºte numeralul ordinal propriu-zis:

întâi ianuarie, în timp ce toate celelalte zile ale lunii sunt desemnate prinnumerale cardinale: ºapte ianuarie, zece februarie.

Page 77: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

77

2. Normele literare au stabilit pentru 2 ºi compusele 12,22 forma defeminin: douã ianuarie, douãsprezece martie, douãzeci ºi douã iulie, pecând compusele lui unu apar în forma de masculin: douãzeci ºi unu mai.

3. Numeralele (cardinale ºi ordinale) pot fi ortografiate ºi cu cifrearabe sau romane: 24 de elevi, clasa a VIII-a, secolul al XIX-lea etc.

Ortografia ºi ortoepia numeraluluia) Numeralele colective amândoi, amândouã au la genitiv-dativ

numai formã de plural, corect fiind amândurora.b) De la douãzeci înainte, numeralul cardinal se leagã obligatoriu,

prin prepoziþie de substantivul pe care-l însoþeºte (20 de studenþi, 20 de lei).Se admite omiterea prepoziþiei în cazurile când substantivul care urmeazãdupã cifrã apare abreviat: 25 kg, 40 km.

c) Folosit dupã substantiv, numeralul întâi nu se articuleazã: clasaîntâi, banca întâi. Când precedã substantivul sau apare singur, searticuleazã: întâia clasã, întâia bancã, întâiul venit.

Numeralul ordinal întâi, scris cu cifre romane, se noteazã corectastfel: clasa I, banca I.

d) Numeralele primul, întâiul la numãrul plural se scriu cu doi �i�dacã se aflã în faþa unui substantiv de genul masculin: primii studenþi, întâiiabsolvenþi.

e) Numeralul unu se scrie fãrã articol, spre deosebire de pronumelenehotãrât: unul.

f) Numeralul adverbial o datã se scrie în douã cuvinte, fiind formatdin numeralul �o� ºi substantivul �datã�.

�A fost odatã ca-n poveºti ...� (adverb, cândva)A citit o datã ºi a înþeles. (numeral)1 Decembrie este o datã importantã. (substantiv)g) Se scrie ºi se pronunþã corect: ºaisprezece, paisprezece,

ºaptesprezece, optsprezece, nouãsprezece.Luaþi aminte! Cifrele romane sunt urmãtoarele: I (1), II (2), III (3),

IV (4), V (5), VI (6), VII (7), VIII (8), IX (9), X (10), XI (11), XII (12), XIII(13), XIV (14), XV (15), XVI (16), XVII (17), XVIII (18), XIX (19), XX(20), XXX (30), XL (40), L (50), LX (60), LXX (70), LXXX (80), XC (90),C (100), CD (400), D (500), DC (600), CM (900), M(1000), MC (1100) etc.

b) În afarã de numeral, existã ºi alte cuvinte aparþinând altor pãrþi devorbire care exprimã ideea de numãr:

substantive (grup, mulþime, noian, puzderie), adjective (considerabil, mulþi, puþini, singur, unic) pronume ºi

adjective pronominale (câþi, câþiva, unii). Acestea nu sunt numerale,

Page 78: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

78

deoarece nu exprimã o cantitate numericã hotãrâtã ºi nu formeazã serii fixe,crescãtoare sau descrescãtoare.

Exerciþii

1. Analizaþi numeralele din textele urmãtoare:a) �...ºi atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amândoi priveau la

cei doi copilaºi, cãci doi erau acum, iarã bãtrâna privea la câteºipatru ºi sesimþea întineritã, cãci avea un ginere harnic, o fatã norocoasã, doi nepoþeisprinteni, ...� (I. Slavici)

b) �... unde sunt mii ºi mii de porci trebuie sã fie sute de turme, ºifiecare turmã are câte un pãstor ºi fiecare pãstor e ajutat de cãtre doi-treibãieþi ...� (I. Slavici)

c) �Iar marþi dimineaþa, puse tarniþele ºi desagii pe cai ºi legându-ifrumuºel cu cãpãstru: pe cel de-al doilea de coada celui dintâi, pe cel de-altreilea de coada celui de-al doilea, pe cel de-al patrulea de coada celui de-altreilea ...� (I. Creangã)

2. Explicaþi cu ajutorul numeralului trei cã numeralul cardinal intrãîn componenþa tuturor celorlalte tipuri de numerale.

3. Formulaþi câte douã propoziþii cu fiecare din numeralelecardinale; propriu-zis, colectiv, multiplicativ, distributiv, adverbial,fracþionar.

4. Construiþi enunþuri în care sã aparã urmãtoarele construcþiinumerale: o sutã ºi ceva, cu câte cinci, treizeci ºi mai bine, câte doi, doi, odatã pe an.

5. Formulaþi enunþuri în care sã se afle numeralele paisprezece,ºaisprezece, ºaptesprezece cu valoare adjectivalã, la cazul genitiv sau dativ,precedate de articolul cei, cele.

6. Construiþi o propoziþie în care sã se afle numeralul amândoi cuvaloare adjectivalã la cazul genitiv, ºi o altã propoziþie în care acelaºinumeral, la cazul dativ, sã aibã valoare substantivalã. Analizaþi acestenumerale morfologic ºi sintactic.

7. Construiþi enunþuri în care sã se afle numeralul adverbial o datã ºiadverbul odatã (cu sensul de odinioarã).

8. Construiþi enunþuri în care sã arãtaþi în ce secole au domnitMircea cel Bãtrân, ªtefan cel Mare, Vlad Þepeº, Mihai Viteazul, ConstantinBrâncoveanu, Alexandru Ioan-Cuza.

9. Alcãtuiþi enunþuri în care cuvântul un sã aibã urmãtoarele valorimorfologice: numeral cardinal, articol nehotãrât, adjectiv pronominalnehotãrât.

Page 79: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

79

10. Analizaþi sintactic ºi morfologic cuvintele subliniate dinurmãtoarele propoziþii:

a) ªase elevi pleacã în tabãrã.b) Au participat la excursie douãzeci de copii.c) Celor douãzeci ºi cinci de participanþi li s-a dat echipament

nou.11. Construiþi propoziþii în care sã aparã patru numerale diferite,

care sã îndeplineascã urmãtoarele funcþii sintactice: complement direct,atribut adjectival, complement circumstanþial de mod, subiect.

12. Scrieþi cu litere urmãtoarele cifre: 14, 15, 24, 35, 98, 106, 184,349, 1002, 1562, 1998.

13. Precizaþi valoarea morfologicã a cuvintelor subliniate:Am primit o cantitate îndoitã de struguri.Am descoperit o hârtie îndoitã.Bunica mergea îndoitã de spate.

14. Numeralele ordinale corespunzãtoare cardinalelor �o sutã�, �omie�, au la masculin formele:

a) �al o sutãlea�, �al o mielea�b) �al sutãlea�, �al mielea�.

Page 80: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

80

VERBUL

Verbul este partea de vorbire flexibilã care exprimã acþiunea,starea, existenþa, posesia, necesitatea, posibilitatea, dorinþa.

I. Clasificarea verbelor

A. Felul verbelor1. Verbe predicative - au capacitatea de a îndeplini singure funcþia

sintacticã de predicat când se aflã la un mod personal.Noi mergem. Voi veþi construi o barcã. Copiii cântã.2. Verbele nepredicative nu au înþeles de-sine-stãtãtor ºi nu pot

forma singure predicatul, având nevoie de un nume predicativ sau opropoziþie predicativã.

În categoria verbelor nepredicative sunt incluse verbele copulativeºi cele auxiliare.

a) Verbele copulative sunt: a fi, a deveni, a ieºi, a se face, a sepreface, a rãmâne, a ajunge (toate au sensul �a deveni�, �a se transforma�),a pãrea, a însemna, a se numi (a se chema), a întruchipa, a reprezenta.

Cu excepþia verbului a deveni (folosit doar ca verb copulativ), toatecelelalte, în funcþie de context, pot fi verbe predicative sau copulative.

b) Verbele auxiliare: (ajutã la formarea modurilor ºi a timpurilorcompuse, precum ºi a diatezei pasive): a fi, a avea, a vrea. Prezentãm, încontinuare, comparativ unele verbe care, la aceleaºi moduri, sunt predicativesau nepredicative.

a fi: � copulativ: � personal: Sandu este student.� impersonal: Este posibil a întârzia.

� predicativ: � personal: În oraº sunt multe blocuri.� impersonal: Ce este? (se întâmplã?)

- a pãrea: � copulativ: � personal: Soarele pare minge de foc.� predicativ: � impersonal: Pare (�se pare�) a ploua.

1. Felul2. Conjugarea3. Diateza4. Tranzitivitate5. Modul

6. Timpul7. Persoana8. Numãrul9. Funcþia sintacticã10. Valoarea stilisticã

Page 81: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

81

a se pãrea: � predicativ: � impersonal: Se pare 1/ cã trenul aplecat.2/

� copulativ: � impersonal: Ei mi se par neinstruiþi.În locuþiunile verbale: a (-i) pãrea rãu, a (-i) pãrea bine, însoþit de

un pronume personal formã neaccentuatã în dativ, verbul a pãrea estepredicativ ºi îndeplineºte funcþia de predicat verbal împreunã cu adverbelerãu, bine. (Îmi pare rãu. Îmi pare bine.) Aceste locuþiuni verbale cer ocompletivã indirectã.

Îmi pare bine 1/ cã ai reuºit la examen. 2/ P = PP; P2 = CI.a ieºi predicativ: Am ieºit pe uºã.

copulativ: Dupã terminarea facultãþii a ieºit medic.a ajunge predicativ: A ajuns la garã.

copulativ: A ajuns avocat.a se face predicativ: El se face la dreapta.

copulativ: Mircea se face arhitect.a rãmâne copulativ personal: El rãmâne repetent.

impersonal: Rãmâne stabilit 1/ sã ne vedem la film.2/predicativ: personal: El va rãmâne în clasã.impersonal: Rãmâne 1/ sã mai verificãm bilanþul.2/

a însemna copulativ: A munci înseamnã a te depãºi.predicativ: Ai însemnat greºelile într-un carnet?

B. Clasificarea verbelor dupã posibilitatea de a fi urmate de uncomplement direct.

a) Tranzitive � care pot evea complement direct: a da, a ºti, ascrie, a citi, a traduce, a viziona, a vedea etc.

b) Intranzitive - care nu pot avea complement direct: a merge, aexista, a se gândi, a pleca, a se teme, a se mira. Unele verbe pot fitranzitive, dar ºi intranzitive, în funcþie de context:

Radu a adormit imediat din cauza oboselii. (intranzitiv)Mama ºi-a adormit fetiþa, spunându-i o poveste. (tranzitiv)

C. Clasificarea verbelor dupã referirea la persoanãa) Personale � care au subiect identificabil cu o persoanã sau cu un

obiect (El scrie. Trenul porneºte. Mã doare capul).b) Unipersonale (prin formã) ºi impersonale (prin conþinut)Aceste verbe întotdeauna sunt la persoana a III-a singular ºi nu au

subiect.� verbe care aratã fenomene ale naturii: a ploua, a fulgera, a ninge,

a burniþa, a tuna, a se însera, a se înnora.

Page 82: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

82

� verbe care se folosesc numai la persoanele a III-a singular ºi a III-aplural, dar au ºi subiect: a lãtra, a oua, a mieuna, a rage, a behãi, anecheza (unipersonale)

� verbe impersonale provenite din verbe active personale, însoþite depronume personale în dativ sau acuzativ: a-l interesa, a-l pasiona, a-lenerva, a-i plãcea, a-i conveni, a-i rãmâne.

� verbe care pot primi o propoziþie cu rol de subiect: a se întâmpla,a se cuveni, a se cãdea, a se pãrea.

� alte verbe impersonale: a trebui, a reieºi, a rezulta etc.Trebuie1/ sã respectãm legile. 2/ P1 = PP; P2 = SB .Se cuvine 1/ sã ne comportãm civilizat. 2/ P1 = PP; P2 = SB.În fraza: Noi 1/ trebuie 2/ sã plecãm 1/, subiectul noi nu este al

predicatului trebuie � care este impersonal, având ca subiect o propoziþiesubiectivã, ci al predicatului sã plecãm.

Verbul a trebui fiind impersonal prin conþinut, ºi unipersonal prinformã, nu poate apãrea cu flexiune de persoanã ºi numãr (trebuiesc,trebuieºte, trebuiþi, trebuiam ...). Formele personale ale verbului a trebui(gramatical incorecte) le întâlnim în construcþia viitorului popular (o sãtrebuiascã), sau în textele literare (trebuiau sã poarte un nume).

c) Expresii verbale impersonale: sunt formate din verbul copulativ�a fi� + un adverb sau o locuþiune adverbialã de mod cu rol de numepredicativ: e bine, e rãu, e uºor, e lesne, e de mirare, e adevãrat, enecesar, e sigur, e inutil etc.

Dupã aceste construcþii urmeazã o subordonatã subiectivã: Este uºor 1/ sã porniþi.2/d) Locuþiunile verbale sunt grupuri de cuvinte cu înþeles unitar,

care au valoarea unui verb. Într-o locuþiune verbalã este absolut obligatorieprezenþa unui verb: a bãga de seamã (a observa), a-ºi aduce aminte (a-ºiaminti), a sta de veghe (a veghea), a da de gol (a deconspira).

Valorile gramaticale ale verbului �a fi�a) verb predicativ: Maria este acasã. - aratã existenþab) verb auxiliar: Aº fi mers la film. - ajutã la formarea

condiþionalului optativ perfectTu eºti lãudat de profesor. - ajutã la formarea diatezei pasive

c) verb copulativ: Ei sunt harnici. - verb de legãturã, nu aratãexistenþa

Nu întotdeauna verbul �a fi�+ un participiu formeazã diateza pasivã.Fereastra este deschisã de Ionel.În timpul pauzei fereastra este deschisã.

Page 83: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

83

II. CONJUGAREA VERBELORDupã sufixul infinitivului scurt, care se numeºte caracteristicã a

conjugãrii, verbele se grupeazã în patru conjugãri:Conjugarea I în -a: a cãuta, a desena, a linia;Conjugarea în a II-a în -ea: a vedea, a pãrea, a avea;Conjugarea a III-a în -e: a trece, a zice, a spune;Conjugarea a IV-a în -i / î: a citi, a coborî, a iubi, a urî.

III. DIATEZAEste o categorie gramaticalã specificã verbului care exprimã raportul

dintre subiect, verb ºi obiect.a) Diateza activã aratã cã acþiunea este sãvârºitã de subiectul

gramatical. Acþiunea verbului poate trece asupra unui complement direct,dacã acesta este tranzitiv. Ex: Mihai udã florile.

S V OSunt însã la diateza activã ºi verbe intranzitive. Ex: Copilul aleargã.b) Diateza pasivã aratã cã subiectul gramatical suportã acþiunea

fãcutã de complementul de agent (exprimat sau subînþeles) Ex: Para a fostmâncatã de copil.

S V ODiateza pasivã se formeazã din formele auxiliare ale verbului �a fi�

la modurile ºi timpurile corespunzãtoare, plus participiul verbului deconjugat la forma variabilã. Ex: Eu sunt lãudat (lãudatã). Construcþiapasivã nu trebuie sã se confunde cu predicatul nominal.

Ex: Haina este purtatã (uzatã) = predicat nominal.Corabia este purtatã de valuri = predicat verbalc) Diateza reflexivã aratã cã subiectul participã intens la acþiune.

El se gândeºte la examen.S

VO

Verbele de la diateza reflexivã sunt însoþite întotdeauna depronumele reflexiv în acuzativ sau dativ. Pronumele reflexive, ca semn aldiatezei reflexive, nu au funcþie sintacticã, iar în analiza gramaticalã se iauîmpreunã cu verbul, intrând în alcãtuirea predicatului. Reflexivul este de treifeluri:

a) dinamic, care exprimã acþiunea fãcutã cu participarea intensã asubiectului (a se gândi, a-ºi bate joc, a-ºi uita, a-ºi închipui);

b) impersonal, cu subiectul neexprimat (se pare, se spune, se zice).Aceste reflexive cer o subiectivã.

Page 84: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

84

c) reflexiv-pasiv (subiectul gramatical suferã acþiunea fãcutã decineva). Ziarele se vând la magazin (sunt vândute).

III. Modurile ºi timpurile verbului

Verbele la modurile personale sau predicative îndeplinesc funcþiasintacticã de predicat verbal.

Funcþiile sintactice ale verbelor la modurile nepersonale

Modul infinitiva) subiect: A citi este o plãcere.b) nume predicativ: A studia înseamnã a citi cu atenþie.c) atribut verbal: Condiþia de a învãþa ne este asiguratã.d) complement direct: ªtie a învãþa.e) complement indirect: El se teme a învãþa înotul.

Timpuri- prezent- imperfect- perfect simplu- perfect compus- mai mult ca perfect- viitorul simplu- viitorul anterior- prezent- perfect

- prezent- perfect

- afirmativ- negativ

- prezent- perfect

1. Indicativ

2. Conjunctiv

3. Condiþional-optativ

4. Imperativ

1. Infinitiv

2. Gerunziu

3. Participiu

4. Supin

Moduri

Pers

onal

ePr

edic

ativ

eN

eper

sona

leN

epre

dica

tive

Page 85: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

85

f) complement circumstanþial de mod: A plecat la ºcoalã fãrã aînvãþa lecþiile.

g) complement circumstanþial de timp: Înainte de a pleca îmi verificbagajele.

h) complement circumstanþial de scop: Mergem spre a culegecireºe.

Modul gerunziuModul gerunziu exprimã acþiunea în desfãºurare, fãrã referire

precisã la momentul vorbirii. Verbele la gerunziu pot fi:a) nume predicativ: Eforturile colegilor sunt crescânde.b) atribut verbal: Coºurile fumegând se vãd departe.c) atribut adjectival (când este acordat cu substantivul determinat):

Am vãzut un morman de cãrãmizi fumegânde. Scrie declaraþia cu o mânãtremurândã.

d) complement direct: Aud strigând.e) Complement indirect: M-am sãturat aºteptând.f) complement circumstanþial de timp: Plimbându-mã prin poianã,

am zãrit o veveriþã.g) complement circumstanþial de mod: Aleargã mâncând pãmântul.h) complement circumstanþial condiþional: Învãþând zilnic, aº

câºtiga mult.

Modul participiuEste modul care, sub formã de adjectiv, denumeºte acþiunea

sãvârºitã de un obiect. Participiul þine de verb ºi de adjectiv, având trãsãturispecifice fiecãrei categorii. Verbele la participiu pot avea funcþii sintacticede:

a) nume predicativ: El este pregãtit pentru concurs.b) atribut adjectival: Elevul disciplinat este lãudat.Participiul ca verb este invariabil ºi intrã în structura formelor

variabile compuse: indicativ perfect compus, viitor anterior, conjunctivperfect, optativ perfect, infinitiv perfect (a fi cãutat).

Participiul ca formã variabilã intrã în componenþa diatezei pasive.Ex: Eu sunt lãudat (lãudatã); Ei sunt lãudaþi; Ele sunt lãudate.

Modul supinSupinul denumeºte acþiunea verbalã, arãtând scopul, destinaþia sau

provenienþa. El are valoare ºi de substantiv verbal, dar ºi de verb. Poate aveaurmãtoarele funcþii sintactice:

Page 86: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

86

a) subiect: E greu de cosit.b) nume predicativ: Grâul este de mãcinat.c) atribut verbal: Aceasta este o secure de tãiat lemne.d) complement direct: A terminat de citit.e) complement indirect: S-a apucat de sãpat grãdina.f) complement circumstanþial de scop: Am plecat la cosit iarba.g) complement circumstanþial de loc: Se gãseau la secerat.Participiul si supinul se pot substantiviza: Acest pescuit a fost

minunat. Am fost la un pescuit. Pescuitul este interzis. Cel pescuit era mort.

Ortografia ºi ortoepia verbului1. Verbele: a pãrea, a tãcea, a cãdea, sunt de conjugarea a II-a:

folosirea lor la conjugarea a III-a este incorectã (a pare, a tace, a cade).2. Verbele: a rãmâne, a umple de conjugarea a III-a, sunt folosite,

în mod greºit, la conjugarea a II-a (a rãmânea, a umplea).3. Verbele de conjugarea a IV-a terminate la infinitiv în -î, se scriu ºi

se pronunþã corect astfel: (eu) hotãrãsc, (tu) hotãrãºti, (el) hotãrãºte, (noi)hotãrâm, (voi) hotãrâþi, (ei) hotãrãsc.

La conjunctiv prezent este corectã forma: (el, ei) sã hotãrascã.4. Verbele neologice, de conjugarea I, care se terminã în -a dupã e, u

(perpetua, crea, diminua, agrea etc.) formeazã persoana a III-a singular ºiplural la prezentul indicativ cu sufixul -eazã nu -azã sau -iazã, iar gerunziulcu -ând, nu cu -ind.

(eu) creez, agreez, diminuez.(el, ei) creeazã, agreeazã, diminueazã.creând, agreând, recreând.5. Verbul �a fi� are la modul imperativ urmãtoarele forme:afirmativ negativa II-a sg. fii! nu fi!a II-a pl. fiþi! nu fiþi!Excepþie: a pustii, a se sfii (nu pustii!, nu te sfii!)6. Verbele �a da� ºi �a sta� au la conjunctiv, prezent, persoana a

III-a formele: �sã dea�, �sã stea�.7. Verbul �a usca� are la indicativ prezent formele: usuc, usuci,

usucã, uscãm, uscaþi, usucã.8. Când verbele la modul gerunziu se rostesc cu pronume personale

neaccentuate (exceptându-l pe �o�), primesc la sfârºit vocala �u�: vãzându-i,legându-l.

Page 87: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

87

10. Valoarea stilisticã a verbuluiÎn operele literare în care sunt evocate pagini din trecutul istoric, sau

fapte din viaþa autorului, sau a unui personaj, timpul perfect, care are rolul dea indica acþiunile trecute, cedeazã locul prezentului. Se procedeazã astfelpentru ca acþiunea sã devinã mai dinamicã, mai impresionantã, iar cititorul sãtrãiascã faptele ca ºi când s-ar derula în faþa ochilor sãi, ca ºi cum ar fi elînsuºi pãrtaº la acestea. Avem de-a face cu prezentul istoric, numit ºiprezent dramatic.

Exemple evidente ne oferã �Românii supt Mihai-VoievodViteazul� de Nicolae Bãlcescu, �Amintiri din copilãrie� de I. Creangã,�Paºa Hassan� de G. Coºbuc, descrierea bãtãliei de la Rovine din�Scrisoarea III� de M. Eminescu. Citãm o strofã din poezia �Paºa Hassan�:

�Dar iatã-l! E vodã, ghiaurul Mihai;Aleargã nãvalã nebunã.Cutreierã câmpul, tãind de pe cai-El vine spre paºã: e groazã ºi vai,

Cã vine furtunã.�Desprindem din �Capra cu trei iezi� de I. Creangã un pasaj pentru

a ilustra prezentul dramatic, fragment comentat de academicianul IorguIordan în monumentala lucrare �Stilistica limbii române�:

�ªi-aºa zicând pune poalele-n brâu, îºi suflecã mânecile, aþâþã foculºi s-apucã de fãcut bucate. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, facepascã cu smântânã ºi cu ouã, ºi fel de fel de bunãtãþi. Apoi umple groapa cujãratic ... Merge ea cât merge prin codru, pânã ce dã de-o prãpastie grozavãºi pe-o tihãranie dã cu crucea peste lup.�

�Imaginea caprei, cu tot ce face ea în aceastã scenã este de ovioiciune cu adevãrat dramaticã: vedem personajul miºcându-se ºisãvârºind diverse acþiuni sub ochii noºtri. ªi aceasta fiindcã povestitorulînsuºi vede pe caprã la lucru ... Este ca ºi cum ar fi participat într-adevãr lapregãtirea praznicului pentru pomenirea bieþilor iezi mâncaþi de lup ...�

(I. Iordan, Stilistica limbii române, Ed. ªtiinþificã, Bucureºti 1975,pag.131).

Verbele la participiu ºi gerunziu, folosite cu sensul figurat, auvaloare stilisticã de epitet:

a) �În odãiþa-ntunecatãE frig ... Eu, zgribulit din pat,Ascult viforniþa turbatãªi-adorm cu gândul fermecat ...� (ªt. O. Iosif)

b) �Vântul jalnic bate-n geamuriCu o mânã tremurândã� (M. Eminescu)

Page 88: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

88

Verbele onomatopeice au un rol stilistic deosebit:�Durduind soseau cãlãrii ca un zid înalt de suliþi!� (M. Eminescu)Cu ajutorul personificãrii, lucrurile, plantele, animalele dobândesc

însuºiri omeneºti:a) �Este Jiul, puternicul Jiu, care se zbate ºi strigã, sugrumat între

douã stânci uriaºe ce vor sã-i aþie calea ...� (Al. Vlahuþã)b) �Un vânt de searã

aprins sãrutã cerul la apusºi-i scoate ruji de sânge pe obraz� (L. Blaga)

c) �Un vânt rãzleþ îºi ºterge lacrimile recipe geamuri. Plouã.� (L. Blaga)

d) �Sus în brazii de pe dealuriLuna-n urmã þine strajã,Iar izvorul, prins de vrajã,Rãsãrea sunând din valuri.� (M. Eminescu)

Repetiþia verbului redã intensitatea, repeziciunea sau timpulîndelungat al desfãºurãrii acþiunii:

a) �Mircea însuºi mânã-n luptã vijelia-ngrozitoare,Care vine, vine, vine, calcã totul în picioare.� (M. Eminescu)

b) Plouã, plouã, plouã ...Vreme de beþie-ªi s-asculþi pustiulCe melancolie!Plouã, plouã, plouã ...�

(G. Bacovia)

Exerciþii

1. Analizaþi verbele din textele urmãtoare conform tabelului de maijos:

a) �<<Aºtia nu prea îmi par a oameni buni>>, îºi zise Ghiþã, când îivãzu sãrind din cãruþã ºi privind împrejur, ca unii ce au mai fost pe aici ºiacum nu gãsesc nici locul, nici oamenii, ca odinioarã.

Ei întrebarã dacã n-a fost Sãmãdãul pe acolo, puserã sluga sãdeshame caii, sã-i adape ºi sã le deie ovãz, apoi intrarã, bãurã cât trei inºi laun loc ºi plecarã ...� (I. Slavici - Moara cu noroc)

VerbulFelul

(tranzitiv,intranzitiv)

Conjugare Diatezã Mod Timp Pers. Numãr Funcþiesintacticã

Page 89: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

89

b) �Lizuca o mai vãzu numai o clipã prãbuºindu-se nãpraznic spretufãriºuri.

� ªtiu eu cã Patrocle nu se teme de nimica! zâmbi ea.Se auzi glasul cãþelului, rãsunãtor din pãdure.� Patrocle! strigã fetiþa; nu mã lãsa singurã. ªi scoþând capul din

scorburã, duduia Lizuca aºteaptã, în tãcerea cuprinsului întoarcereatovarãºului ei. Îl auzi într-un târziu venind: tip-tip.� (M. Sadoveanu)

c) �În mijlocul lui se gãsi o icoanã pe care ciobanul o aduse labiserica satului; dar noaptea aceeaºi viziune i se arãtã poruncindu-i sã facã obisericã în locul unde a fost copacul; mergând la acel loc gãsi iarãºi icoanace dispãruse din bisericã.� (Gr. Alexandrescu)

2. Alcãtuiþi fraze cu urmãtoarele expresii verbale impersonale:e posibil, e greu, e bine, e uºor.3. Sã se alcãtuiascã propoziþii în care verbul a da sã fie la cele trei

diateze verbale.4. Rescrieþi forma corectã din perechile de verbe de mai jos:trebuim sã învãþãm - trebuie sã învãþãm; creiez - creez, acoper -

acopãr, þin - þiu, sãrim - serim, aprinz - aprind, invocã - invoacã, nu fii atent -nu fi atent, fi atent - fii atent.

5. Construiþi câte o propoziþie în care verbele; a fi, a pãrea, aajunge sã fie verbe predicative. Indicaþi funcþia lor sintacticã.

6. Construiþi enunþuri prin care sã ilustraþi valorile verbului a fi.7. Alcãtuiþi propoziþii prin care sã ilustraþi funcþiile sintactice

posibile ale unui verb la modul infinitiv.8. Alcãtuiþi trei propoziþii în care verbul a aprecia sã fie, pe rând, la

cele trei diateze.9. Formaþi cinci locuþiuni verbale cu verbul a duce ºi alcãtuiþi cu ele

diferite enunþuri.10. Alcãtuiþi propoziþii în care verbul la modul gerunziu cãutând sã

fie, pe rând, complement direct, complement indirect, complementcircumstanþial de timp.

11. Alcãtuiþi propoziþii în care verbul la modul infinitiv a învãþa sãfie, pe rând, nume predicativ, subiect, atribut, complement direct,complement indirect, complement circumstanþial de timp.

12. Formaþi persoana a II-a singular de la indicativ prezent pentruverbele: a veni, a reþine, a þine, a scrie, a ºti.

13. Scrieþi formele de gerunziu ale urmãtoarelor verbe: a ºti, a fi, aînvia, a agrea, a crea, a devia, a continua. Introduceþi-le în propoziþii.

14. Alcãtuiþi enunþuri în care verbele: a fi, a rãmâne, a însemna sãfie folosite cu valoarea predicativã ºi copulativã.

Page 90: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

90

15. Arãtaþi ce deosebire este între ia, iau ºi i-a i-au din exemplele:Flavius ia o notã bunã. Studenþii harnici iau note mari. Lui Marius i-a plãcutspectacolul. Lui i-au plãcut ºi alte piese de teatru.

16. Construiþi propoziþii în care verbul a învãþa la modul supin, sãfie pe rând: subiect, nume predicativ, atribut verbal, complement direct,complement indirect.

17. Construiþi trei enunþuri prin care sã ilustraþi valorile morfologiceale verbului �a rãmâne�.

18. Alcãtuiþi câte o propoziþie cu verbul a doborî la timpul viitor ºila modul condiþional-optativ prezent ºi perfect, diateza pasivã.

19. Construiþi câte o propoziþie cu predicatul exprimat prin verbul�a crea� la toate persoanele timpului prezent, la singular ºi plural. Explicaþiortografia acestor forme.

20. Construiþi câte o propoziþie cu predicatul exprimat prin verbul �aîngriji� la perfectul compus, persoana I singular, urmat de pronumelepersonal neaccentuat de persoana a III-a singular, feminin. Explicaþiortografia.

21. Formulaþi scurte enunþuri cu predicatul exprimat prin verbul �afãgãdui� la perfectul compus cu forma directã, precedat de douã pronumeneaccentuate (mi ºi l, i ºi l, þi ºi i, li ºi le) ºi rescrieþi fiecare propoziþie,punând verbul la forma inversã.

22. Construiþi enunþuri în care verbele a preface, a reþine, astrãbate sã fie folosite la modul gerunziu, urmate de pronumele -i.

23. Transformaþi structurile de mai jos în forme verbale inverse: terog, ai ascultat, au dorit, sã se opreascã, le-ar auzi, ne-ar gãsi, vor cãuta,s-a pãcãlit, i-aþi întâlnit, le-aþi primit, aº citi, m-aº jelui.

24. Puneþi verbele: a se feri, a se grãbi, a se scula, a se sui, lamodul imperativ afirmativ.

25. Alegeþi formele corecte ale urmãtoarelor verbe la modulindicativ, persoana a III-a singular ºi plural: atribuie - atribui - atribuiesc,contribui - contribuie - contribuiesc, dezvãluie - dezvãlue - dezvãluiesc,trebuie - trebue - trebuiesc.

26. Conjugaþi verbele a coase ºi a cosi la indicativ, timpurileprezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfect, lapersoana a III-a singular.

27. Treceþi verbele de mai sus la: conjunctiv prezent, condiþional-optativ prezent, gerunziu, participiu.

28. Alegeþi formele de imperativ ale verbului a (se) uita:uitã! -uite! -uitã-te! -uite-te!.

Page 91: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

91

29. Subliniaþi formele corecte ale urmãtoarelor verbe la indicativ,imperfect, persoana a III-a, singular: depãºa - depãºea, împãrtãºea -împãrtãºa, desluºea - desluºa, îngrijea - îngrija.

Page 92: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

92

PÃRÞILE DE VORBIRE NEFLEXIBILE

ADVERBUL

Adverbul determinã:a) un verb: Fuge iute. Pãºeºte încet. Stã departe.b) o locuþiune verbalã: ªi-a adus aminte ieri de bunica.c) un adjectiv: Era un om bine fãcut, puþin chel în vârful capului. Se

simþea aproape bolnavã.d) un alt adverb: Întreabã de tine aproape întotdeauna.e) un pronume: Acela de acolo îmi este cunoscut.f) un substantiv: Zgomotul de afarã mã deranjeazã. Plecarea acasã

s-a amânat.g) o interjecþie: Hai afarã! Hop acolo ºi eu!

Clasificarea adverbelor

A. dupã formã:a) adverbe simple: acum, aici, bine, destul, azi, mâine, lesne, aºa;b) adverbe compuse: � prin contopire: niciodatã, întotdeauna;� prin juxtapunere: ieri-searã, astã-iarnã.B. dupã origine:a) adverbe primare: (moºtenite din limba latinã sau împrumutate din

alte limbi) abia, azi, apoi, ba, lesne, foarte, aproape, înainte, încoace,încotro, mereu, mâine, sus, tocmai;

b) adverbe provenite din alte pãrþi de vorbire:� din adjective: bãiat frumos - cântã frumos;� din participii, care pot avea valoare adjectivalã ºi adverbialã:

Geamul deschis s-a spart (val. adjectivalã);Mãrturisesc deschis (val. adverbialã);� din substantive care denumesc anotimpuri, zile, unele pãrþi ale

zilei: vara, toamna, marþi, dimineaþa etc.

1. Felul2. Gradul de comparaþie3. Funcþia sintacticã

Page 93: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

93

Ex. Vara mergem la ªiria. Marþi avem antrenament. Dimineaþãplec la Timiºoara.

Unele substantive pot avea valoare adverbialã când determinã unverb, având sens de superlativ absolut (beat turtã, beat criþã, gol puºcã,plin ochi, îndrãgostit lulea, singur cuc) sau sunt expresii verbale cu valoaresuperlativã (a adormi buºtean, a lega cobzã sau fedeleº, a se þine scai, amerge strunã).

Ex. Tata taie un buºtean (subst.) Sandu a mâncat un covrig(subst.).

Eu dorm buºtean (adverb). Câinele þine coada covrig (adverb).

Adverbele pronominale

a) În propoziþie sunt adverbe interogative (cum, unde, când, cât) ºinehotãrâte (oriºicum, oriºiunde, oricând, oricât);

b) În frazã sunt adverbe relative (când se introduc subordonate):cum, unde, când, cât, încotro, oriunde, oricât ...

Schimbarea valorii gramaticalea) prin articulare se substantivizeazã: Mi-ai fãcut un bine.b) pot avea valoare adjectivalã: Hainele gata fãcute se gãsesc în

comerþ. (adj.) Stam gata de muncã. (adv.)

Clasificarea adverbelor dupã înþelesa) adverbe de loc: aici, acolo, pretutindeni, aproape, alãturi,

înainte, jos, împrejur, ici-colo, peste tot, din loc în loc (locuþiuniadverbiale);

b) adverbe de timp: acum, atunci, niciodatã, totdeauna, ieri,alaltãieri;

c) adverbe de mod: abia, alene, anevoie, aºa, bine, bãtrâneºte,chiorâº, degeaba; cu biniºorul, de-a valma (locuþiuni adverbiale).

Locuþiunile adverbiale (grupuri de cuvinte cu rol de adverb). Înstructura locuþiunilor adverbiale intrã una sau douã prepoziþii ºi diverse altepãrþi de vorbire, cum ar fi:

� substantivul: în faþã, în spate, în veci, în urmã;� adjectivul ºi participiu: din nou, pe tãcute, în lung, în lat;� numeralul: cu una cu douã, în doi;� adverbul: de-a pururi.Locuþiunile adverbiale mai pot lua naºtere:

Page 94: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

94

a) prin repetarea unui cuvânt de bazã ºi o prepoziþie: rând pe rând,cot la cot, zi de zi, clipã de clipã, nas în nas, an de an, cât de cât;

b) prin repetarea unui cuvânt ºi douã prepoziþii: din zi în zi, dinceas în ceas, din loc în loc, din când în când, de unde pânã unde, de voiede nevoie, cu chiu cu vai;

c) prin repetarea unui cuvânt, cei doi termeni ai locuþiunii fiindlegaþi prin conjuncþia ºi: aºa ºi aºa, când ºi când, ici ºi colo, zi ºi noapte,unde ºi unde;

d) din cuvinte rimate: calea-valea, harcea-parcea, þac-pac, târâº-grãpiº, talmeº-balmeº, tura-vura, hopa-tropa, tam-nisam;

e) din substantivul precedat de prepoziþia compusã de-a, sau cu,substantivul apãrând adesea articulat: de-a rândul, de-a dreptul, cu de-asila, cu biniºorul, cu toptanul etc.

Gradele de comparaþie ale adverbului

1. Pozitiv. Învaþã bine.2. Comparativ:

� de superioritate: Învaþã mai bine.� de egalitate: Învaþã la fel de bine.� de inferioritate: Învaþã mai puþin bine.

3. Superlativ:� relativ: Învaþã cel mai bine. Învaþã cel mai puþin bine.� relativ: Învaþã foarte bine.

Funcþiile sintactice ale adverbelor ºi locuþiunilor adverbiale

1. Complement circumstanþial de loc: Vine de departe.2. Complement circumstanþial de timp: Vine acum. Îl aºtept din

clipã-n clipã.3. Complement circumstanþial de mod: De voie, de nevoie, învaþã

bine.4. Atribut: Ziua de ieri a fost ploioasã. Mersul agale este odihnitor.5. Nume predicativ: Nu e bine. Cum e vremea?6. Predicat verbal (adverbele predicative care nu admit verbul

copulativ a fi formeazã predicate verbale: bineînþeles, fireºte, poate,pesemne, negreºit etc., dacã sunt urmate de cã sau sã):

Fireºte 1/ cã va ploua.2/Cu siguranþã 1/ cã va ploua.2/Fãrã îndoialã 1/ cã va ploua.2/

Page 95: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

95

Bineînþeles 1/ cã ºtiu.2/Posibil 1/ sã reuºesc.2/Când pe lângã adverbele predicative poate sta verbul a fi, adverbul

este nume predicativ, iar împreunã cu verbul a fi constituie o expresieverbalã impersonalã, care îndeplineºte funcþia de predicat nominal.

E bine / cã vine.predicat nominal

Reþineþi! Existã adverbe care pot însoþi orice parte de vorbire cufuncþie sintacticã, fãrã ca ele sã poatã îndeplini funcþia unei pãrþi depropoziþie. Aºa sunt: chiar, tocmai, ºi, nici, numai, dar, mãcar etc. Totneanalizabil, ca parte separatã de propoziþie, este adverbul nu.

2. Adverbele relative ºi nehotãrâte (unde, când, cum, încotro,cât, oriunde, oricând) care introduc în frazã propoziþii subordonate,îndeplinesc, de obicei, funcþie sintacticã de complemente circumstanþiale înpropoziþiile pe care le subordoneazã ºi în care se aflã ca pãrþi de propoziþie,având ºi rol de conjuncþie în frazã. Deci, ele au triplu rol (funcþie sintacticã,valoare morfologicã ºi rol de conjuncþie în frazã).

Atenþie!. 1. Unele adverbe nu au grade de comparaþie:� adverbele de mod provenite din adjective latineºti cu sensuri ºi

formã de comparativ de superioritate sau de superlativ: ulterior, maximum,extrem etc.

� adverbele relative ºi interogative: unde, când, cum, încotro.� adverbele de mod, explicative, afirmative, negative, de întãrire:

adicã, anume, da, ba, cât, circa, vreo, ºi, nici, chiar ºi.2. Se scriu împreunã adverbe ca: dinafarã, dinapoi, degrabã,

dedesubt, altãdatã, totodatã.3. Adverbul cât nu trebuie confundat cu pronumele cât(câþi, câþi,

câte).Ex. Piesa aceasta a fost vãzutã de cât mai mulþi elevi.4. Unele locuþiuni adverbiale apar cu liniuþã: într-adevãr, de-a

lungul, de-a dreptul etc.

Valoarea stilisticã a adverbuluiAdverbele provenite din adjective, din verbe la participiu, din

substantive au valoare stilisticã de epitet al verbului:�În zadar ca s-o mai cate tu trimiþi în lume crainicNimeni n-a afla locaºul, unde ea s-ascunde tainic.� (M. Eminescu)Profesorul G. I. Tohãneanu remarcã faptul cã �Eminescu descoperã,

ca nealþii, virtuþile ºi, mai cu seamã, actualizeazã virtualitãþile expresive ale

Page 96: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

96

celor mai banale cuvinte ºi chiar cuvinþele româneºti.� Distinsul profesorreferindu-se la �Iar, iarã, iarãºi� la Eminescu constatã: �Ca adverb, iar,puternic accentuat semnaleazã, punctând-o, repetarea acþiunii verbului pecare îl determinã, tãlmãcind felurite miºcãri ale sensibilitãþii, de la reproºpânã la chemare ...� (G.I. Tohãneanu, Eminesciene, Ed, Facla, Timiºoara,1989, p. 54-61)

�Iar te-ai cufundat în steleªi în nori ºi-n ceruri nalte?� (Floare albastrã)

�O, vino iar în al meu braþSã te cuprind cu mult nesaþ� (De ce nu-mi vii)

�O, vino iar! Cuvinte dulci inspirã-mi ...� (Sonet)

Exerciþii

1. Analizaþi adverbele ºi locuþiunile adverbiale din texteleurmãtoare, arãtaþi felul lor, gradele de comparaþie, funcþiile sintactice:

a) �Dar domnu� nu s-a dus nicãieri; a rãmas acolo pe pãmântulnostru ...� (M. Sadoveanu)

b) �Când ºi când, un stejar rãzbãtând pâcla, ni se aratã ca o nãlucãdin altã lume, ...ºi, din vreme în vreme, câte un vultur spãriet bãtea din aripiºi se izbea în sus, umplând codrul de þipete curioase.� (V. Alecsandri)

c) �Ar fi fost cuminte sã se abatã în dreapta ori în stânga ºi sãascundã în pãdurea care stãpânea pretutindeni, deopotrivã de întunecos.�

(G. Galaction)2. Construiþi enunþuri în care cuvintele: dimineaþã, sâmbãta,

toamna, sã aibã, pe rând, valoarea de adverb de timp ºi de substantiv.3. Daþi exemple de câte trei adverbe derivate cu sufixele: -eºti, -iº, -

mente ºi construiþi propoziþii cu ele.4. Citiþi cu atenþie exemplele de mai jos ºi specificaþi care dintre ele

sunt corecte. Motivaþi afirmaþia:a) cãrþi noi apãrute - cãrþi nou apãrute;b) salon de noi nãscuþi - salon de nou nãscuþi;c) ferestre largi deschise - ferestre larg deschise;d) sarcini grele de realizat - sarcini greu de realizat;e) copii proºti crescuþi - copii prost crescuþi;f) rãifãcãtori - rãufãcãtorig) libericugetãtori - libercugetãtori

Page 97: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

97

5. Construiþi propoziþii în care cuvintele: frumos, hotãrât, direct,puternic, lin sã aibã valoare de adverb ºi de adjectiv.

6. Daþi exemple de douã propoziþii care sã conþinã câte o locuþiuneadverbialã pe care o puteþi transforma într-o locuþiune prepoziþionalã.Analizaþi sintactic ºi morfologic cele patru exemple.

7. Formulaþi patru propoziþii în care ºi, nici, dar, iar sã aibã valoarede adverbe.

8. Formaþi propoziþii în care grupurile de cuvinte: în afarã, în jur,în mijloc, în urmã sã fie locuþiuni prepoziþionale ºi locuþiuni adverbiale.

9. Rescrieþi enunþurile corecte:Ea învaþã cea mai bine. / Ea învaþã cel mai bine.Ei aleargã cel mai repede. / Ei aleargã cei mai repede.Ele aleargã cele mai repede. / Ele aleargã cel mai repede.10. Daþi exemple (în propoziþie) de adverbe provenite din

substantive ºi verbe (derivate cu sufixe).11. Rescrieþi formele corecte: ieri searã / ieri-searã, astã-varã /

astã varã, a mai întrebat / mai a întrebat, excesivi de scumpi / excesiv descumpi, câþi de mulþi/ cât de mulþi, destui de buni / destul de buni,noi-aleºi / nou-aleºi.

12. Construiþi enunþuri în care cuvintele mult, puþin sã fie, pe rând,adverbe de cauzalitate ºi adjective pronominale nehotãrâte.

PREPOZIÞIA

Este partea de vorbire neflexibilã care leagã atributul ºicomplementul de cuvintele pe care le determinã. Prepoziþia este �uninstrument gramatical�, întrucât e lipsitã de sens lexical de-sine-stãtãtor. Eaexprimã raporturi sintactice de dependenþã între substantiv, pronume,numeral ºi atributele lor, sau între verb, adjectiv, adverb sau interjecþie ºicomplementele lor. Ex. haine de stofã, coº de nuiele, butoi cu vin, dor deducã.

L-am vãzut pe Costel. Am terminat de citit (de intrã în componenþasupinului.)

Prepoziþia nu poate avea singurã funcþia unei pãrþi de propoziþie, eaintrã în componenþa diverselor pãrþi de propoziþie.

Pãrþi de vorbire cu valoare de prepoziþie sunt adverbele cu formã�articulatã�: înaintea, înapoia, dinaintea, împrejurul, dinapoia, deasupra,îndãrãtul, împotriva.

Ex. Mã uit împrejur. (adv.)Mã uit împrejurul ºcolii (prepoziþie + substantiv).

Page 98: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

98

Felul prepoziþiilor:1. dupã structurã:a) simple: de, la, prin, pe etc.b) compuse: de la, pânã la, de pe la etc.2. dupã cazul substantivului pe care îl însoþesc:a) cele mai multe cer cazul acuzativ: cu, în, pe, la, cãtre, înspre.

Merg pânã la Bucureºti.b) prepoziþii care cer cazul genitiv: înapoia, înaintea, contra,

împotriva, deasupra, dedesubtul etc.c) prepoziþii care cer cazul dativ: graþie, mulþumitã, datoritã,

conform, contrar, potrivit etc.Locuþiunile prepoziþionale (grupuri de cuvinte cu rol de prepoziþie)

care cer substantive în cazurile acuzativ, genitiv: în faþa faþã deîn spatele ºcolii (G) referitor la aceasta (Ac)în jurul privitor lade jur împrejurul

Reþineþi:a) A nu se confunda locuþiunile prepoziþionale cu locuþiunile

adverbiale care au funcþie sintacticã în propoziþie.Exemple: Merge în faþã (locuþ. adverbialã, compl. circ. de loc).Stã în faþa fratelui meu (locuþ. prepoziþionalã, singurã nu are

funcþie sintacticã; în faþa fratelui = compl. circ. de loc.).b) Prepoziþia �de� poate avea ºi alte valori mofologice:

� prepoziþie: Pãdurea de argint este fermecãtoare.� conjuncþie: De reuºeºti, anunþã-mã.� pronume relativ.Bãiatul de-l vezi este nepotul meu.� interjecþie: Apoi, de, aºa a fost sã fie!

c) Omiterea prepoziþiei pe la pronumele relativ, care este în cazulacuzativ este o greºealã frecventã. Pe este morfemul acuzativului ºi nupoate lipsi.

Þi-am adus discheta pe care mi-ai cerut-o. (corect)Þi-am adus discheta care mi-ai cerut-o. (greºit)d) Folosirea prepoziþiei din în locul prepoziþiei de este frecventã:

nectar de piersici, hainã de stofã, peniþã de aur, (corect) nectar din piersici, hainã din stofã, peniþã din aur (greºit).

Prepoziþia de se foloseºte când introduce un atribut substantivalexprimând materia, sau un atribut pronominal de calificare (caiete deastea).

} }

Page 99: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

99

Exerciþii

1. Analizaþi prepoziþiile ºi locuþiunile prepoziþionale din textulurmãtor:

�De la Ineu drumul de þarã o ia printre pãduri ºi peste þarine, lãsândla dreapta ºi la stânga satele aºezate prin colþurile vãilor ... De-a lungulrâuleþului se întind douã ºiruri de sãlcii ºi de rãchite, care se îndeasã mereu,pânã ce se pierd în crângul din fundul vãii; pe culmea dealului de la stânga,despre Ineu, se iveºte pe ici, pe colo, marginea unei pãduri de stejari, iarã pedealul de la dreapta stau rãzleþe rãmãºiþele încã nestârpite ale unei altepãduri, cioate de rãdãcini ieºite din pãmânt ºi, tocmai sus, la culme, untrunchi înalt, pe jumãtate ars, cu crengile uscate, loc de popas pentru corbiice se lasã croncãnind de la deal la câmpie.�

(I. Slavici)2. Alcãtuiþi trei propoziþii în care sã se afle complemente introduse

prin prepoziþiile: dinaintea, deasupra, împrejurul.Construiþi propoziþii în care complementele sã fie precedate de

prepoziþiile: graþie, datoritã, contrar, conform.4. Citiþi cu atenþie enunþurile de mai jos ºi precizaþi valoarea

morfologicã a cuvintelor subliniate:a) A cãzut dedesubtul scaunelor.b) A cãzut dedesubt.c) L-am vãzut mergând înainte.d) L-am vãzut mergând înaintea coloanei.e) Locul dindãrãtul uºii e strâmt.f) Locul dindãrãt era ocupat.g) Se auzea vocea dinãuntru.h) Se auzea vocea dinãuntrul amfiteatrului.i) Cornel a votat împotrivã.j) Cornel a votat împotriva antrenorului.5. Subliniaþi prepoziþiile din enunþurile urmãtoare ºi arãtaþi regimul

cazual al fiecãreia:a) Graþie ajutorului tãu am reuºit la examen.b) Am vorbit despre concurs.c) Caietul este deasupra cãrþilor.d) Asupra þãrii s-a abãtut viscolul.e) Mergi înaintea mamei.f) Deasupra oraºului apar nori grei.g) Lucrez coform înþelegerii.h) Aºtept trenul de Hãlmagiu.

Page 100: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

100

i) Privim jucãriile din vitrinã.6. Alcãtuiþi scurte enunþuri în care expresia în faþã (a) sã fie:

substantiv, locuþiune prepoziþionalã, locuþiune adverbialã.7. Rescrieþi formele corecte: distanþa între Arad ºi Oradea / distanþa

dintre Arad ºi Oradea; 60 kilometri la orã / 60 kilometri pe orã; unul din ei/unul dintre ei.

8. Citiþi cu atenþie sintagmele de mai jos ºi înlocuiþi prepoziþiile pusegreºit cu cele care corespund: salã pentru operaþie, se preocupã cuinformatica, cânt cu vioara, magazin cu încãlþãminte, borº din miel, aintrat prin uºa din dos, nepotrivirea între formã ºi conþinut, raportulîntre parte ºi întreg, a îndrãgit informatica din cauza profesorului, adecedat datoritã unei boli necruþãtoare, sirop din zmeurã, maºinãpentru spãlat.

CONJUNCÞIA

Este partea de vorbire neflexibilã care leagã:a) în propoziþie, pãrþi de propoziþie de acelaºi fel (raporturi de

coordonare)b) în frazã, propoziþii de acelaºi fel sau de tip diferit (raporturi de

coordonare sau de subordonare).

Clasificare:1. Dupã formã: a) simple: ºi, dar, iar, cã, sã etc.

b) compuse: nu numai, ci ºi etc.2. Dupã origine: a) propriu-zise: ºi, însã, dar, ci;

b) provenite din alte pãrþi de vorbire: care, unde,orice etc.

3. Conjuncþii corelative: nu numai ... ci ºi; cu cât ... cu atât etc.4. Dupã raporturile pe care le realizeazã:

a) conjuncþii coordonatoare;b) conjuncþii subordonatoare.

Conjuncþii coordonatoare cu valori multiple:În cadrul propoziþiei, conjuncþia ºi poate avea valoare de conjuncþie

coordonatoare copulativã: Caisul ºi piersicul sunt pomi fructiferi. În cadrulfrazei poate avea valoare:

� copulativã: Citesc ºi scriu.� adversativã: I-am cerut, ºi nu mi-a dat.

Page 101: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

101

� conclusivã: I-am dat creionul, i-am dat stiloul, ºi nu mai am nimicsã-i dau.

�adverb: Aceastã veste poate fi ºi un motiv de bucurie.Conjuncþia iar poate avea urmãtoarele valori:� copulativã: Am mâncat iar apoi m-am plimbat.� adversativã: Ion scrie, iar Maria ascultã muzicã.� adverb: A venit iar (din nou) la noi.Locuþiunile conjuncþionale sunt grupuri de cuvinte cu valoare de

conjuncþie (din cauzã cã, din pricinã cã, pentru ca sã, cu scopul sã, cucondiþia sã, cu toate cã etc.)

Felul conjuncþiilor ºi locuþiunilor conjuncþionale:

CO

OR

DO

NA

TO

AR

E(le

agã

prop

oziþi

i coo

rdo-

nate

, de

acel

aºi f

el) copulative ºi, nici

dar, iar, însã,ci etc.

sau, ori,sau...sau,ori...ori

deci, aºadar

nu, numai... ci ºi,precum ºi etc.

în schimb etc.

prin urmare, de aceea etc.

adversative

disjunctive

conclusive

LOCUÞIUNICONJUNCÞIONALE

SUB

OR

DO

NA

TO

AR

E(in

trodu

c pr

opoz

iþii s

ubor

dona

te) cauzale

fiindcã, deoarece,întrucât, cãci, cã

etc.

sã, ca sã etc.

dacã, de etc.

deºi etc.

încât, cã, de etc.

din cauzã cã, din pricinã cã,din moment ce, de vreme ce,

dat fiind cã etc.

pentru ca sã, cu scopul sã etc.

cu condiþia sã, în caz cã etc.

mãcar cã, chiar dacã, cu toatecã, chit cã etc.

aºa cã.

pânã sã, pânã ce, ori de câteori, în timp ce etc.

de scop

condiþionale

concesive

consecutive

circ. de timp

CONJUNCÞIIFELUL

Page 102: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

102

În frazã au rol de subordonare ºi:a) pronumele ºi adjectivele relative: care, cine, ce, cât, ceea ce, cel

ce, cei ce, cele ce;b) pronumele ºi adjective nehotãrâte: oricare, oricine, orice,

oricât;c) adverbele relative: unde, când, cum, cât, încotro;d) adverbele nehotãrâte: oriunde, oricând, oricât.Conjuncþii, pronume relative ºi adverbe relative cu posibilitãþi

multiple de subordonare:Atenþie!a) Sunt nerecomandabile alãturãrile: dar însã, în schimb însã, dar

în schimb etc.b) Sã ºi ca sã sunt sinonime doar atunci când introduc o subordonatã

circumstanþialã de scop. În alte situaþii folosirea lui ca sã în locul lui sã estegreºitã.

Dorim sã ne luãm rãmas bun. (corect)Dorim ca sã ne luãm rãmas bun. (greºit)S-a apropiat de el ca sã-i vorbeascã. (corect, ca sã introduce o

circumstanþialã de scop).

SUBORDONEAZÃCIRCUMSTANÞIALE

SUBORDONEAZÃNECIRCUMSTANÞIALE

subiectivã

predicativã

atributivã

completivã directã

completivã indirectã

cauzalã, concesivã,de scop,

condiþionalã

loc, cauzã,timp,mod

CONJUNCÞIIcãsã

dacã, de

PRONUME ªIADJECTIVERELATIVE

carecinececât

ceea ce

ADVERBERELATIVE

undecândcum

Page 103: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

103

c) Nu confundaþi: conjuncþia sau cu s-au (pronume reflexiv + verbauxiliar), conjuncþia iar cu i-ar (vorbi) - pronume personal + verb auxiliar.

Exerciþii

1. Citiþi cu atenþie enunþurile de mai jos ºi precizaþi valoareacuvintelor subliniate:

a) Cred cã ninge. d) Ninge ºi mai tare.b) Fã ca mine. e) Am cumpãrat un caiet de tezã.c) El este mare ºi tare. f) Fuge de rupe pãmântul.

2. Daþi douã exemple de conjuncþii care leagã douã propoziþiicoordonate (unul cu principale, altul cu subordonate).

3. Daþi douã exemple de conjuncþii care leagã între ele atribute ºi treicare leagã complemente circumstanþiale.

4. Construiþi trei fraze cu propoziþii legate prin conjuncþia iar ºi treipropoziþii cu predicatul exprimat printr-un verb la modul condiþional-optativ,pers. a III-a singular sau plural, precedat de pronumele personal -i.

5. Construiþi enunþuri în care cuvintele; ºi, iar, nici, ba sã aibã rol deconjuncþie, apoi valoare de adverb.

6. Precizaþi valorile morfologice ale lui iar din enunþurile urmãtoare:�Iar te-ai cufundat în stele.� (M. Eminescu)Noi venim, iar ei pleacã.I-ar fi recunoscãtor, dacã l-ar ajuta.

7. Arãtaþi valorile morfologice ale cuvântului �ºi� din enunþurile:Bãieþii ºi fetele pleacã în clasã.A venit ºi Ion, cã ºi el e premiant.Nu-ºi gãseºte caietul.Cum s-a oprit ploaia, a ºi început meciul.L-a ºters pe ºi.

8. Înlocuiþi conjuncþiile puse greºit cu cele care corespund: Aflaþi despre mine cãci sunt sãnãtos.Nu pot veni pentru cãci nu am terminat tema.Aº merge în excursie, dar însã nu mã lasã pãrinþii.Eu rezolv exerciþii, iarã sora mea deseneazã.

9. Construiþi cinci fraze în care sã folosiþi urmãtoarele conjuncþiicorelative: aici ... aici, cu cât ... cu atât, deºi ... totuºi, dacã ... apoi, pentrucã ... de aceea.

Page 104: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

104

INTERJECÞIA

Interjecþia exprimã stãri sufleteºti sau reproduce (imitã) sunete dinnaturã.

Clasificarea interjecþiilor:a) exprimã sentimente, strigãte sau senzaþii ale omului: of, ah, vai,

hai (folosite uneori cu semnul exclamãrii);b) imitã strigãte, sunete emise de animale: ham-ham!, miau!,

cotcodac!, cucurigu!, mac!, mâr;c) imitã diferite zgomote din naturã: pleosc!, buf!, haþ!, fâº-fâº!.Reþineþi! Cu valoare de interjecþie se întrebuinþeazã uneori adverbe

ca: înainte!, înapoi!, jos!, sus! sau substantive cum ar fi: liniºte!, tãcere!,ajutor!. Ele nu sunt interjecþii autentice.

Cuvântul poftim poate fi inclus în categoria interjecþiilor.

Funcþii sintactice ale interjecþiei:1. Nu are funcþie sintacticã când se comportã asemenea unui

vocativ. În aceastã situaþie interjecþia apare la începutul propoziþiei sauintercalatã în aceasta.

Ex.: Mãi bãiete, du-te acasã!2. Predicat verbal: Hai la ºcoalã. Iatã maºina cea nouã. Iepurele

þuºti! în tufiº.3. Nume predicativ: E vai de noi.4. Complement direct: Noi strigam vai, dar nu ne auzea nimeni.5. Complement circumstanþial de mod: Raþele s-au îndreptat lipa-

lipa spre mal.6. Subiect: (când predicatul este exprimat prin verbul reflexiv

impersonal: a se auzi): La uºã se aude cioc! cioc!;7. Poate înlocui o propoziþie într-un dialog:

� Vom lua cele mai severe mãsuri.� Bravo!

8. Unele interjecþii se pot substantiviza (of - oful; hop - hopul)îndeplinind funcþii sintactice ca ºi substantivul.

1. Felul2. Funcþia sintacticã

Page 105: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

105

Valoarea stilisticã a interjecþiei

În multe cazuri, frecvenþa interjecþiilor într-un text literar constituieun indiciu al oralitãþii stilului. Exemplificãm cu câteva citate din poemuleminescian �Cãlin Nebunul�:

�He-he-hei, mã De-cu-sarã! Ean mai stai cã nu-i aºa, Ce caþi tu noaptea-n pãdure? Colinzi lumea iac-aºa?� Haide-ha, Cãlin Nebune! Cum veniºi nu te-i întoarce.�Interjecþia compusã �Haide-ha� are sensul: �acum ai pãþit-o�!

�acum þi s-a înfundat!�Locul întâi pe care-l ocupã în vers, ca ºi pauza care apare dupã

rostirea ei, conferã interjecþiei valoarea de element de reliefare.

Exerciþii

1. Analizaþi interjecþiile din textele de mai jos, arãtând ce funcþiisintactice au:

a) Hai! deschideþi cu fuga, dragii mamei, cu fuga...� I. Creangã)b) �... ªi cum cade el buf! cade fãrã de sine în groapa de jãratec.�

(I. Creangã)c) �� Ei, ei! Acum scoate, lupe, ce-ai mâncat!

� Vãleu, cumãtrã, talpele mele!� (I. Creangã)d)�Când sã-l suie la deal, suie-l dacã poþi ... Hârþi încolo, hârþi

încolo, carul se da înapoi.� (I. Creangã)e) Era vai ºi amar de viaþa lor cum se chinuiau!f) Apoi mi-o aruncã în sus, zicând: Iaca poznã, c-am scãpat-o!Pupãza zbârr! pe-o dugheanã ... ºi auzind cântând în tei:�Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!2. Construiþi cinci enunþuri în care interjecþiile: iatã, uite, pleosc,

hai, vai sã îndeplineascã funcþiile sintactice de: predicat verbal, numepredicativ, complement circumstanþial de mod.

3. Alcãtuiþi o compunere cu dialog despre o cãlãtorie la PeºteraUrºilor în care sã folosiþi cât mai multe interjecþii.

Page 106: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

106

SINTAXA

Sintaxa este o parte a gramaticii care se ocupã de regulile privitoarela îmbinarea cuvintelor în propoziþii ºi a propoziþiilor în fraze. Ea cuprindedouã mari pãrþi: sintaxa propoziþiei ºi sintaxa frazei.

PROPOZIÞIA

Propoziþia este o comunicare cu un singur predicat.Clasificarea propoziþiilor se face:1. Dupã scopul comunicãrii:- propoziþii enunþiative propriu-zise (exprimã un fapt dat ca real;

se construiesc cu indicativul). Exemplu: Elevii merg la ºcoalã.- propoziþii enunþiative optative (exprimã dorinþa de a se realiza o

acþiune sau o stare; se construiesc cu optativul sau conjunctivul). Exemplu:Marius ar mânca o bananã. Gândul tãu sã fie curat.

- propoziþii enunþative imperative (aratã o poruncã, un îndemn sauo rugãminte ºi se construiesc cu imperativul, conjunctivul sau chiar cuindicativul la timpul viitor). Exemple: Învãþaþi pentru examen! Sã munceºticinstit în viaþã! Azi te vei antrena toatã ziua!

- propoziþii interogative propriu-zise (sunt propoziþiile cu ajutorulcãrora se formuleazã o întrebare). Exemple: Ce faci mâine? Unde mergi?

- propoziþii interogative optative (sunt propoziþiile cu ajutorulcãrora se formuleazã o întrebare în legãturã cu o dorinþã). Exemplu: Aimânca o portocalã?

- propoziþii exclamative (aratã o constatare cu nuanþã de admiraþie).Pot fi exclamative atât cele enunþiative, cât ºi cele interogative. Exemple:Radu învaþã mult! Radu învaþã mult?

- propoziþii neexclamative (aratã o simplã constatare).ªi acestea pot fi atât enunþiative, cât ºi interogative. Exemple: Radu

învaþã mult. Radu învaþã mult?

Propoziþia * Clasificarea propoziþiilor *Coordonarea * Subordonarea * Substituirea *

Contragerea * Analiza frazei * Pãrþi de propoziþie *Tipuri de subordonate * Exerciþii aplicative

Page 107: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

107

2. Dupã forma sau aspectul lor:- propoziþii afirmative (care declarã, afirmã ceva; nu au nici o

marcã specialã). Exemplu: Iarna a venit pe neaºteptate.- propoziþii negative (care conþin o negaþie pe lângã predicat).

Exemplu: Roxana nu mãnâncã.Atenþie!1. Uneori, alãturi de nu sau ba, ideea de negaþie e întãritã de alte

cuvinte cu înþeles negativ (pronumele negative nimeni, nimic, nici unul;adjectivele negative nici un, nici o; adverbele negative niciodatã, nicãieri,deloc).

2. Nu trebuie confundatã partea de propoziþie negativã cu propoziþianegativã. Exemple:

Nu el a corectat lucrãrile. - este negat subiectulNu aici se spalã farfuriile. - este negat complementulNu astãzi mergem la film. - este negat complementulAceste propoziþii sunt afirmative, deoarece nu sunt negate

predicatele lor.3. Dupã structurã sau alcãtuire:- propoziþii simple (formate din predicat ºi subiect sau numai

predicat). Exemple: Rareº scrie. Am învãþat.- propoziþii dezvoltate (care conþin ºi una sau mai multe pãrþi

secundare). Exemplu: Au sosit pãsãrile cãlãtoare.- propoziþii neanalizabile (alcãtuite din adverbe de afirmaþie sau de

negaþie, din substantive în vocativ sau din interjecþii). Exemplu: -Mergimâine la stadion?1

- Nu.2 P2 este o propoziþie neanalizabilã.4. Dupã înþeles:- propoziþii principale (care au înþeles de -sine - stãtãtor).Ele pot fi:- independente, atunci când sunt delimitate prin punct de restul

frazei;- regente, atunci când de ele depinde o altã propoziþie;- incidente, de regulã construite cu zise, spuse ºi aflate fie între

liniuþe, fie între virgule;- propoziþii secundare sau subordonate (care nu au înþeles de-sine-

stãtãtor ºi depind de o altã propoziþie, numitã regentã). Menþionãm cã ºipropoziþiile subordonate pot sã fie regente pentru o altã (alte) subordonatã(e). Exemplu:

�Împãraþi 1a/ pe care lumea nu putea 2/sã-i mai încapã,3/Au venit ºi-n þara noastrã 1b/de-au cerut pãmânt ºi apã�.4/

Page 108: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

108

P1=propoziþie principalã, enunþiativã propriu-zisã, neexclamativã,afirmativã, dezvoltatã, regentã (pentru P2 ºi P4).

P2=propoziþie subordonatã atributivã, enunþiativã propriu-zisã,neexclamativã, negativã, dezvoltatã, regentã (pentru P3).

FRAZA

Fraza este o îmbinare de douã sau mai multe propoziþii legate prinînþeles, din care nu poate lipsi o principalã.

Dupã conþinut sau înþeles propoziþiile pot fi: principale ºisubordonate. Propoziþiile principale au înþeles de-sine-stãtãtor, iarpropoziþiile subordonate nu au înþeles de-sine-stãtãtor ºi depind de altãpropoziþie numitã regentã. Fraza poate fi alcãtuitã din mai multe propoziþiiregente, adicã propoziþii de înþelesul cãrora depind alte propoziþii, numitesubordonate. Propoziþiile regente pot fi propoziþii principale, dar ºipropoziþii subordonate (în cazul în care ºi de acestea depind alte propoziþiisubordonate).

Ex.: Am învãþat 1/sã scriu 2/ ce este mai important 3/

PP ¬ regentã pentru 2

CD ­ subordonatã ºi regentã pentru 3

CD ® subordonatãÎntre propoziþiile din frazã se pot stabili raporturi de coordonare ºi

raporturi de subordonare.A. Raportul de coordonare se stabileºte între propoziþiile de

acelaºi fel, fie principale, fie subordonate. Acest raport poate fi:a) copulativ (aratã un raport între acþiuni care se continuã una pe

alta sau se alãturã în sens pozitiv sau negativ), realizat prin conjuncþiile saulocuþiunile conjuncþionale: ºi, nici, iar, precum ºi, nici...nici, cu cât...cuatât, nu numai...ci ºi, nu numai... dar ºi, atât... cât ºi;

b) disjunctiv (aratã un raport între acþiuni opuse, care se exclud unape alta; dacã una se realizeazã, cealaltã nu se realizeazã), realizat princonjuncþiile sau locuþiunile conjuncþionale: ori, sau, fie, ori...ori, sau...sau,fie...fie, aici...aici, când...când (adverbe corelative cu rol de conjuncþie);

c) adversativ (aratã acþiuni care se opun una alteia, fãrã sã seexcludã), realizat prin conjuncþiile sau locuþiunile conjuncþionale: ci, dar,iar, încã, ba, totuºi, pe când, în schimb, în timp ce, nu numai (cã) etc;

Page 109: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

109

d) conclusiv (aratã urmarea acþiunii sau stãrii exprimate de ocoordonatã), realizat prin conjuncþiile sau locuþiunile conjuncþionale: deci,darã, aºadar, prin urmare, în concluzie, în consecinþã, (care) vasãzicã,de aceea etc;

De reþinut! În afarã de conjuncþii ºi locuþiuni conjuncþionaleraportul de coordonare se poate realiza ºi prin alãturare sau juxtapunere, cuajutorul virgulei sau punctului ºi virgulei.

B. Raportul de subordonare se stabileºte între propoziþiasubordonatã ºi regenta ei. Þinând seama de funcþiile sintactice pe care le potîndeplini propoziþiile subordonate în frazã, ele pot fi: necircumstanþiale(subiective, predicative, atributive, completive directe ºi completiveindirecte) sau circumstanþiale (de loc, de timp, de mod, de cauzã, de scop,condiþionale, consecutive, concesive etc.)

Raportul de subordonare se realizeazã în frazã cu ajutorulelementelor de relaþie subordonatoare, care pot fi:

1. Conjuncþii:a) simple: cã, sã, dacã, deºi, cãci etc. Sunt considerate simple ºi

conjuncþiile formate prin contopire: fiindcã, deoarece, încât, parcã etc.b) compuse: ca sã, cum cã, fãrã sã etc.c) locuþiuni conjuncþionale: mãcar cã, mãcar de, chiar dacã (de),

îndatã ce, imediat ce, numai ce (cât), pentru cã, fãrã (ca) sã, pentru casã, pe lângã cã, în caz cã, în vreme ce, din moment ce, pe mãsurã ce, oride câte ori, din cauzã cã, din pricinã cã, pe motiv cã, cât timp, în timpce, o datã ce, cu toate cã, aºa cã etc.

IMPORTANT! Conjuncþiile ºi locuþiunile conjuncþionalesubordonate pot fi:

a) cu funcþii multiple (universale), adicã acele care introduc diferitefeluri de propoziþii subordonate: cã, sã, dacã, ca sã, cum sã, decât etc.

b) specializate (care introduc întotdeauna numai un anumit fel desubordonatã). Acestea sunt:

- pentru C.T.: pânã (rol de conjuncþie), pânã sã, pânã ce, ori decâte ori;

- pentru C.M.: ca ºi când, ca ºi cum, parcã, de parcã;- pentru CZ.: cãci, deoarece, fiindcã, întrucât, de vreme ce, din

moment ce, din cauzã cã, din pricinã cã;- pentru CS.: pentru ca sã;- pentru CDÞ.: în caz cã;- pentru CNS.: încât, aºa cã;

Page 110: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

110

- pentru CV.: deºi, cu toate cã, chiar dacã, chiar de, mãcar cã,mãcar sã etc.

2. Pronume ºi adjective pronominale relativ-interogative:a) simple: care, cine, ce, cât, câtã, câþi, câte;b) compuse: cel ce, ceea ce, cei ce, cele ce;3. Pronume ºi adjective pronominale nehotãrâte: fiecine, fiece,

fiecare, orice, oricine, oricare, oricât, oriºicine, oriºice, oriºicare etc.4. Adverbe relative: unde, când, cum, cât, încotro, precum ºi

compusele lor: de unde, pe unde, pânã unde, de când, pânã când,oriunde, oricând, oricum, oriîncotro, oricât, dupã cum etc.

5. Prepoziþiile de ºi pânã, când au rol de conjuncþie.

Substituirea (expansiunea) ºi contragereaPrin substituire (sau expansiune, sau extensiune) înþelegem

transformarea unei pãrþi de propoziþie într-o propoziþie. Acest procedeu neajutã sã aducem un argument în plus pentru precizarea felului uneisubordonate.Exemple:Partea de propoziþie Subordonata corespunzãtoareSubiect SubiectivaMincinosul nu este crezut de nimeni. Cine minte 1/nu este crezut de nimeni. 2/Nume predicativ PredicativaEl este neschimbat. El este 1/ cum a fost.2/Atribut AtributivaOmul învãþat ºtie multe. Omul 1/care învaþã 2/ºtie multe.1/Complement direct Completiva directãEu îl ajut pe sãrac. Eu îl ajut 1/pe cine n-are nimic.2/Complement indirect Completiva indirectãS-a gândit la întâmplarea aceea. S-a gândit 1/la ce s-a întâmplat atunci. 2/Complement circ. de loc Circumstanþiala de locEl a venit acasã. El a venit 1/de unde a plecat.2/Complement circ. de timp Circumstanþiala de timpEl a învãþat întotdeauna. El a învãþat 1/de când îl ºtiu.2/Complement circ. de mod Circumstanþiala de modEl scrie frumos. El scrie 1/cum a învãþat.2/Complement circ. de cauzã Circumstanþiala de cauzãDin cauza ploii am stat acasã. Pentru cã a plouat,1/am stat acasã.2/Complement circ. de scop Circumstanþiala de scopCitesc pentru a ºti mai multe. Citesc 1/ca sã ºtiu mai multe.2/

Page 111: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

111

Prin contragere se face argumentaþia în mod invers, adicã serestrânge propoziþia subordonatã la partea de propoziþie corespunzãtoare.Exemple:Subiectiva SubiectCel ce e harnic1/are de toate.2/ Harnicul are de toate.Predicativa Nume predicativFata se fãcu1/cum e varul.2/ Fata se fãcu albã.Atributiva AtributElevul1/care învaþã2/reuºeºte.1/ Elevul harnic reuºeºte.Completiva directã Complement directRadu începe1/sã m-asculte.2/ Radu începe a mã asculta.Completiva indirectã Complement indirect.Se gândeºte1/la ceea ce are de fãcut.2/ Se gândeºte la efectuarea temelor.Circumstanþiala de loc Complement circ. de locAm plecat1/unde aveam treabã.2/ Am plecat la ºcoalã.Circumstanþiala de timp Complement circ. de timpAm plecat1/când s-a înserat.2/ Am plecat seara.Circumstanþiala de mod Complement circ. de modBãiatul citeºte1/cât se poate de bine.2/ Bãiatul citeºte foarte bine.Circumstanþiala de cauzã Complement circ. de cauzãFiindcã eram bolnav,1/n-am fost la bal.2/ Din cauza bolii, n-am fost la bal.Circumstanþiala de scop Complement circ. de scopMerg la ºcoalã1/sã învãþ.2/ Merg la ºcoalã pentru a învãþa.

Atenþie! De regulã, contragerea propoziþiilor subordonate ale cãrorverbe-predicat se aflã la indicativ se face prin trecerea lor la gerunziu sauparticipiu, iar cele care se aflã la conjunctiv trec la infinitiv.

Etape în analiza frazeiPentru a analiza corect o frazã e bine sã fie respectate urmãtoarele

etape:1. Citirea cu atenþie a frazei ºi sublinierea tuturor predicatelor

(adicã verbele ºi locuþiunile verbale la moduri personale; adverbele ºilocuþiunile adverbiale cu valoare predicativã; interjecþiile cu valoarepredicativã).

2. Încercuirea conjuncþiilor din frazã sau a cuvintelor cu rol deconjuncþii (locuþiuni conjuncþionale, pronume ºi adj. pronominale relativinterogative ºi nehotãrâte; adverbe relativ-interogative, prepoziþii cu rol deconjuncþii). Trebuie sã fim atenþi însã sã nu încercuim conjuncþiilecoordonatoare care leagã în propoziþie pãrþi de propoziþie de acelaºi fel.

Page 112: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

112

3. Delimitarea propoziþiilor din frazã dupã înþelesul lor, trãgândlinii oblice între ele. Sã fim atenþi, deoarece unele propoziþii sunt intercalateîn cadrul altora.

4. Numerotarea propoziþiilor. Recomandãm ca numerotarea sã sefacã în ordinea liniilor oblice, dar menþionãm cã ea poate fi fãcutã ºi þinândcont de ordinea predicatelor. De asemenea, recomandãm ca atunci când opropoziþie se continuã în mai multe locuri, sã se numeroteze astfel: 1a, 1b, 1cetc.

5. Precizarea felului propoziþiilor din frazã, începând cu propoziþia(propoziþiile) principalã (e) ºi apoi le precizãm pe cele subordonate.

6. Alcãtuirea schemei frazei. Pe schemã notãm iniþialelepropoziþiilor, dar ºi elementele relaþionale (atât cele coordonatoare, cât ºicele subordonatoare).

SUBIECTUL ªI SUBIECTIVA

A. Partea principalã de propoziþie despre care se spune ceva cuajutorul predicatului se numeºte subiect.

El aratã de obicei:- cine sau ce face acþiunea exprimatã de predicatul verbal (verb la

diateza activã sau reflexivã). Exemple: Elevul harnic reuºeºte la examen. Eise gândesc la lecþii.

- cine sau ce suferã acþiunea exprimatã de predicatul verbal (verb ladiateza pasivã). Exemplu: Elevele sunt lãudate de dirigintã.

- cine sau ce aratã însuºirea exprimatã de numele predicativ dinpredicatul nominal. Exemplu: ªcoala este frumoasã.

B. Subiectul rãspunde la întrebãrile: cine? (când este exprimatprintr-un nume de fiinþã) ºi ce? (când este exprimat printr-un nume de lucru).Exemple: Marius învaþã (cine?) Masa s-a rupt. (ce?)

C. Felurile subiectuluiSubiectul poate fi:1. simplu (exprimat printr-o singurã parte de vorbire).Exemple: Copilul se joacã. Eu învãþ.2. multiplu (exprimat prin douã sau mai multe pãrþi de vorbire de

acelaºi fel sau diferite, în relaþie cu acelaºi predicat). Raportul între subiectulmultiplu se poate realiza prin:

- juxtapunere: Lupul, ursul, vulpea sunt animale sãlbatice:- joncþiune: Tata ºi mama au plecat la plimbare.

Page 113: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

113

- juxtapunere ºi joncþiune: Morcovul, pãstârnacul ºi pãtrunjelul secultivã în grãdinã.

3. inclus (este dedus din desinenþele de persoana I ºi a II-a singularºi plural ale verbului predicat). Exemple: Plec la ºcoalã. (eu plec) Citeºtecartea aceasta. (tu citeºte)

4. subînþeles (presupune pronumele personal de persoana a III-a,singular ºi plural, care a fost exprimat în frazã într-o propoziþie anterioarã).Exemplu: Mama merge la piaþã ºi cumpãrã zarzavaturi. În propoziþiacumpãrã zarzavaturi se subînþelege subiectul mama.

5. nedeterminat (adicã neprecizat). Exemple: Bate la uºã. A spus laradio. Scrie-n gazetã etc.

6. neexprimat (întâlnit în cazul verbelor impersonale prin conþinutºi unipersonale prin formã). Exemple: Plouã. Ninge. Tunã. Fulgerã.

Atenþie! În construcþiile cu verbul a fi: Mi-e sete, Þi-e dor sau înconstrucþiile de tipul: e frig, e ger, e senin, se face frig, se lasã ger etc.substantivele sete, dor, frig, ger, senin etc. sunt socotite subiecte gramaticale.În propoziþiile de tipul: E varã, E noapte, subiectul este exprimat prinsubstantivele varã, noapte.

Subiectul poate fi exprimat prin:1. substantiv în nominativ (comun sau propriu; simplu sau

compus).Exemple: Bradul se înalþã spre soare.Brâncoveanu nu s-a lepãdat de credinþa strãmoºeascã.Floarea-soarelui a rãsãrit.Cluj-Napoca este un puternic centru universitar.- locuþiune substantivalã: �M-or troieni cu drag/

Aduceri aminte�.2. pronume:- personal: Eu mã pregãtesc pentru examen.- de politeþe: Dumneata ai câºtigat cursa.- de întãrire: Am vãzut înºine pinteni de ruginã putreziþi.- posesiv: Al meu nu-ºi pãrãseºte þara.- demonstrativ: Aceºtia au apãrat cetatea.- interogativ: Cine a venit?- relativ (doar în frazã): Lenea e cucoanã mare 1/care n-are de

mâncare.2/- nehotãrât: Fiecare învaþã pentru el.- negativ: Nimic nu e nou sub soare.3. numeral

Page 114: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

114

- cardinal propriu-zis: Doi ce ceartã.- ordinal: Al treilea câºtigã.- cardinal colectiv: Amândoi câºtigã.- cardinal distributiv: Câte unul mai munceºte.4. verb:la infinitiv: A învãþa e o plãcere.la supin: E greu de secerat.5. interjecþie: Deodatã se auzi pleosc!6. pãrþi de vorbire substantivizate:- adjectiv substantivizat:- cu articol nehotãrât: Un frumos face pe indiferentul.- cu articol hotãrât: Frumosul place tuturor.- cu articol demonstrativ: Cel frumos mi-a dat o floare.- precedat de un determinant: Acest frumos ºi-a ieºit din fire.- participiu substantivizat:- cu articol nehotãrât: Un tãcut n-are curajul faptelor.- cu articol hotãrât: Tãcutul ºtie uneori multe.- cu articol demonstrativ: Cel tãcut mi-a fãcut o bunã impresie.- precedat de un determinant: Acest tãcut ºtie ceva.- gerunziu substantivizat:- cu articol nehotãrât: Un suferind simte durerea.- cu articol hotãrât: Suferindul zace în pat.- cu articol demonstrativ: Cel suferind ia medicamente.- precedat de un determinant: Acest suferind a fost internat.- adverb substantivizat:- cu articol hotãrât: Binele învinge rãul.- cu articol nehotãrât: Un bine fãcut nu se uitã.- cu articol demonstrativ: Cei tari câºtigã.- interjecþie substantivizatã:- cu articol nehotãrât: Un hop a fost trecut.- cu articol hotãrât: Hopul a fost trecut.- precedat de un determinant: Acest hop a fost trecut.

E. Topica ºi punctuaþia.Locul subiectului în propoziþie este:- de regulã, înaintea predicatului: Tata lucreazã.- uneori, dupã predicat: Vine mama.- alteori, în cazul predicatului nominal, intercalat între verbul

copulativ ºi numele predicativ. Sã fie el sãnãtos. Este ea cea mai frumoasã.Între subiect ºi predicat nu se pune niciodatã virgulã.

Page 115: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

115

1. PROPOZIÞIA SUBIECTIVÃ (SB.)

1. Propoziþia subordonatã care îndeplineºte funcþia de subiect alpropoziþiei regente se numeºte propoziþie subiectivã (SB).

2. SB rãspunde la întrebãrile: cine? ce? puse verbului din regentã.3. SB este cerutã de:a) verbe personale din regentã care nu au subiect exprimat, inclus

sau subînþeles, pe lângã care subordonata îndeplineºte funcþia de subiect;b) verbe impersonale de tipul: trebuie, place, rezultã, urmeazã,

importã etc., uneori precedate de un pronume personal în dativ sau acuzativ;c) verbe reflexive impersonale de tipul: se zice, se spune, se vede,

se cade, se aude, se pare, se cuvine, se considerã, se zvoneºte etc.;d) expresii verbale impersonale (predicate nominale) de tipul: e

bine, e rãu, e posibil, e greu, e uºor, e necesar, e adevãrat, e de mirare etc.;e) verbe la diateza pasivã folosite ca impersonale: e plãcut, e dat,

e scris, e hotãrât, e stabilit, e permis, e ºtiut, e spus, e îngãduit etc.;f) adverbe ºi locuþiuni adverbiale cu valoare predicativã (urmate

de conjuncþiile cã sau sã): sigur, desigur, fireºte, probabil, posibil, noroc,bineînþeles, destul, negreºit, pesemne, fãrã îndoialã, cu siguranþã, de bunãseamã etc.;

** Cu valoare impersonalã (deci sã cearã SB.) pot fi folosite ºi alteverbe, chiar a fi (�ªi de-o fi sã mor� = de s-ar întâmpla) ºi a rãmâne.

4. SB. se poate introduce prin:a) conjuncþii: cã, sã, dacã, ca sã, de (cu valoare lui cã, sã, dacã);b) pronume sau adjective pronominale relative simple sau compuse:

care, cine, ce, cel ce, ceea ce, cei ce, cele ce, cât, câþi, câtã, câte;c) pronume sau adjective pronominale nehotãrâte: oricare,

oricine, orice:d) adverbe relative: unde, când, cum, cât, încotro;Exemple:Se pare1/cã va ninge.2/E plãcut1/sã stai la soare.2/E bine1/dacã înveþi sistematic.2/Ar fi bine1/ca sã reuºesc.2/Nu mi-e indiferent 1/de nu reuºesc.2/Ce naºte din pisicã1/ºoareci mãnâncã.2/Cine doarme mult1/trãieºte puþin.2/Care e curios1/vine la mine.2/Cel ce învaþã 1/ºtie.2/Ceea ce se învaþã temeinic 1/nu se uitã.2/

Page 116: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

116

Cei ce muncesc 1/câºtigã.2/Cele ce au sosit 1/sunt colegele mele.2/Oricare joacã 1/poate câºtiga.2/Oricine învaþã 1/ºtie.2/Orice se gãteºte bine 1/place.2/

unde1/ când

Nu se ºtie cum a plecat.2/câtîncotro

5. SB. se contrage întotdeauna printr-un subiect. SB. introduse prinsã se contrag prin verbe la infinitiv.

Exemple:Ce se învaþã temeinic 1/nu se uitã.2/Contrasã: Cunoºtinþele temeinice nu se uitã.E bine 1/sã înveþi conºtiincios.2/Contrasã: E bine a învãþa conºtiincios.6. SB. poate sta atât înainte, cât ºi dupã regentã.Indiferent de poziþia ei, subiectiva nu se desparte niciodatã de

regentã prin virgulã.

De reþinut! În regenta unei SB, subiectul nu este niciodatã exprimat.

Exerciþii aplicative

1. Fraze rezolvate:a) �Nu se auzea nici un zgomot, 1/totul era tãcut, 2/dar din tumultul

acelor lumini se simþea 3/cã se petrece ceva mãreþ, 4/ cã tot cosmosul etreaz 5/ºi lucreazã.� 6/ (Geo Bogza)

1=P P ,2=P P dar3=P P4=SB(3) ,5=SB(3) dar6=SB(3)

cã(cã)

Page 117: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

117

b) �Dar fãrã îndoialã 1/cã în cele din urmã s-ar fi întâmplat 2/ceea ces-a întâmplat, 3/pentru cã simþeam în mine o nemulþumire ºi-o cãinþã 4/ori decâte ori te pãrãseam.� 5/ (G. Cãlinescu-Cartea nunþii)

1=PP2=SB(1)3=SB(2)4=CZ(2)5=CT(4)

c) Fiindcã adeseori se întâmpla 1/ cã unul spunea povestea 2/ ºiceilalþi adormeau, 3/ s-a hotãrât 4/ca atunci 5a/ când povestitorul zice<<ciolan>>, 6/ toþi ceilalþi sã zicã <<ciorbã>>, 5b/ pentru ca astfel sã se deiepe faþã 7/ cel ce adoarme înainte de vreme 8/ ºi sã-ºi afle cuvenita rãsplatã înghionturi numãrate.� 9/

(Ioan Slavici-Budulea Taichii)

1=CZ(4)2=SB(1) ºi3=SB(1)4=PP5=SB(4)6=CT(5)7=CS(5)8=SB(7) ºi9=CS(5)

d) �Aº fi vrut 1/ sã-i pun din nou în vedere 2/ cã nu trebuie 3/ sãintre 4/ ºi sã rãmânã la mine 5/ când nu sunt acasã, 6/ dar mi s-a pãrut 7/ cãmânia mea i-ar sfãrâma nervii,8/ cã l-ar deprima ca o insultã nemeritatã.� 9/

(Camil Petrescu, Patul lui Procust)

când

Page 118: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

118

1= P.P.2=CD(1)3=CD(2) dar4=SB(3) ºi5=SB(3)6=CT(5)7=P.P.8=SB(7) ,9=SB(7)

e) �E rãu destul 1/cã ne-am nãscut: 2/Dar 3a/cui i-e fricã de rãzboi 4/E liber de-a pleca napoi, 3b/Iar 5a/cine-i vânzãtor vândut 6/Sã iasã dintre noi!� 5b/

(G. Coºbuc)

1=P.P.2=SB(1) dar3=P.P.4=SB(3) iar5=P.P.6=SB(5)

2. Fraze propuse pentru rezolvare:a) Vei spune fãrã îndoialã cã a fost greu ce þi-a cãzut la examen.b) �Ar fi fost cuminte sã se abatã în dreapta ori în stânga ºi sã se

ascundã în pãdurea care stãpânea pretutindeni, deopotrivã de întunecos�.(Gala Galaction - La Vulturi!)

c) �Când mã deºteptai a doua zi, numai dupã o clipã parcã de somn,bãgai de seamã cã soarele fusese cu mult mai harnic decât mine, cãci sepãrea cã se înãlþase pe ceruri, în vârful degetelor ºi, de peste întãrituri, se uitafuriº la mine tocmai în fundul peºterii.�

(C. Hogaº)d) �Femeilor le-a plãcut sã-ºi împodobeascã mai întâi casa, pictând

în jurul ferestrelor orientate spre miazãzi chenare care înveselesc lumina.

P. P. P.

Page 119: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

119

Apoi, le-a plãcut sã se împodobeascã ºi ele, cu lungi marame de borangic, cucãmãºi ºi fote înflorate, ce dovedesc cã au ºtiut sã priveascã atent cerul, ºiapripile fluturilor, ºi toate florile câmpului.�

(Geo Bogza)e) Copiii trebuie sã þinã la pãrinþii lor ºi la dascãlul lor, fiindcã el

este un pãrinte sufletesc: acesta e cel dintâi lucru pe care trebuie sã-l înveþecopiii la ºcoalã.� (I. Slavici)

f) �Astãzi era bine sã nu se întâlneascã viitorii cuscri ºi chiarîntâlnindu-se sã fie destul de departe, pentru ca, dându-ºi bineþele cuvenite,fiecare sã poatã merge mai departe, ca ºi cum nu ar ºti nimic despre cele ceaveau sã se petreacã spre searã. Aici, lângã punte, ei trebuiau sã treacã unulpe lângã altul, ei trebuiau sã-ºi deie mâna, trebuiau sã stea de vorbã.�

(I. Slavici)g) E adevãrat cã trebuie sã fie ºi popi ºi alt neam de oameni, dar cel

mai mare lucru e dascãlul, ºi aºa oamenii cei mai aleºi trebuie sã fie dascãli.�(I. Slavici)

h) �Se ºtie cã regele de mult îºi dã seama de starea nenorocitã încare a ajuns þara, ºi nu pierde nici o ocaziune pentru a-ºi manifestanemulþumirea faþã de guvernul vizirului.� (I.L. Caragiale)

PREDICATUL ªI PREDICATIVA

A. Predicatul este partea principalã de propoziþie care aratã ce face,ce este sau cum este subiectul.

B. Predicatul rãspunde la întrebãrile: ce face? ce este? cine este?cum este?

C. Felurile predicatuluiPredicatul poate fi de douã feluri:- verbal (ce face?)- nominal (ce este? cum este? cine este?)D. Predicatul verbal poate fi exprimat prin:1. verbe predicative la mod personal, la oricare din cele trei diateze

(activã, reflexivã, pasivã): Grãdinarul sapã legumele. Se gândeºte lanemurire. Mãrul a fost mâncat de bunica.

2. locuþiune verbalã: Mi-aduc aminte cu drag de voi.3. adverbe cu valoare predicativã (sigur, desigur, fireºte, probabil,

pesemne, destul, negreºit, bineînþeles, posibil etc.) când sunt urmate deconjuncþia cã ºi mai rar de sã ºi cer o subiectivã: Fireºte1/ cã voi reuºi.2/

Page 120: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

120

4. locuþiuni adverbiale cu valoare predicativã (de bunã seamã, fãrãîndoialã, cu siguranþã etc.): De bunã seamã 1/cã voi reuºi. 2/.

5. interjecþii cu valoare predicativã: Gâºtele lipa-lipa spre râu.6. verbe la imperativ cu formã de infinitiv: A nu se apleca în afarã.Predicatul nominal este alcãtuit întotdeauna din douã elemente: - verb copulativ (unul singur); vezi verb. cop., pag.81-82. - nume predicativ (unul sau mai multe).Menþionãm cã uneori verbul copulativ poate lipsi din structura

predicatului nominal. Aceastã situaþie e motivatã în cazul în care esteschimbat subiectul sau se trece de la forma pozitivã la cea negativã, decivom avea douã propoziþii:

Eu sunt muncitor, 1/el intelectual.2/Eu nu sunt muncitor, 1/ci intelectual.2/Numele predicativ este partea cea mai importantã a predicatului

nominal. El dã nume predicatului ºi poate fi simplu (ªcoala este nouã.) saumultiplu (El era voinic, înalt, spãtos ºi vesel).

Numele predicativ poate fi exprimat prin:1. substantive (comune, proprii, simple sau compuse).- în nominativ: Leul este un animal sãlbatic.- în acuzativ cu prepoziþie: Masa este de lemn.- în genitiv cu prepoziþie: Aceasta este împotriva datinilor noastre.2. adjective (la toate gradele de comparaþie): Florile acestea sunt

cele mai frumoase.- adjective substantivizate în nominativ. El este un frumos închipuit.- adjectivele provenite din participiu: Fereastra este închisã, albã ºi

pãtratã.3. pronume:personal: Acesta sunt eu.de politeþe: Primarul este dumnealui.posesiv: Acesta este al meu.demonstrativ: Eu sunt acesta.interogativ: Cine eºti dumneata?relativ (în frazã): Nu ºtiu1/ce este 2/. Nu cunosc 1/care sunt florile

mãrului.2/nehotãrât: El devine cineva.negativ: A ajuns nimeni.4. numerale: cardinale: Noi suntem cinci.cardinal multiplicativ: Câºtigul este îndoit.ordinal: Marius este primul la tenis.5. verbe: la infinitiv: Datoria noastrã este de a învãþa.

Page 121: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

121

la gerunziu: El este suferind.la supin: Aluatul acesta este de frãmântat.6. adverbe:Visul lui a fost aievea.E bine a învãþa.Nu ºtiu 1/cum este el 2/, dar ºtiu3 /cum sunt alþii 4/. (adverbe relative).7. interjecþii: Zgomotul puºtii e poc!Atenþie! Sã nu confundãm predicatul nominal al cãrui nume

predicativ este exprimat printr-un adjectiv de origine participialã cupredicatul verbal exprimat printr-un verb la diatezã pasivã. Participiul - numepredicativ exprimã o caracteristicã a subiectului.

Exemple: Haina este purtatã (uzatã) = predicat nominal;Corabia este purtatã de valuri = predicat verbal exprimat prin verb la

diateza pasivã.

E. Topica ºi punctuaþia.Predicatul verbal stã, de obicei, dupã subiect, dar poate sta ºi

înaintea lui. Numele predicativ stã, de obicei, dupã verbul copulativ, darpoate sta ºi înaintea acestuia. Uneori pot fi intercalate între verbul copulativºi numele predicativ alte pãrþi de propoziþie. Predicatul verbal sau nominalnu se desparte de subiect prin virgulã. Pãrþile de propoziþie de acelaºi fel,deci ºi elementele componente ale numelui predicativ multiplu, se despartprin virgulã.

2. PROPOZIÞIA PREDICATIVÃ (PR.)

1. Propoziþia subordonatã care îndeplineºte funcþia de numepredicativ pe lângã un verb copulativ din regentã se numeºte propoziþiepredicativã (PR.).

2. PR rãspunde la întrebãrile: ce este? cum este? cine este? careeste? puse pe lângã verbul copulativ din regentã.

3. PR este cerutã întotdeauna de un verb copulativ din regentãlipsit de nume predicativ.

4. PR se poate introduce prin:a) conjuncþii: cã, sã, dacã, ca sã, de (cu valoarea lui cã, sã, dacã):b) pronume sau adjective pronominale relative simple sau

compuse: care, cine, ce, cel ce, ceea ce, cei ce, cele ce, cât, câtã etc.;c) pronume sau adjective pronominale nehotãrâte: orice, oricât

etc.d) adverbe relative: unde, când, cum, cât, încotro etc.

Page 122: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

122

Exemple:Pãrerea mea e 1/ cã ai procedat bine.2/Problema e 1/sã reuºesc la examen.2/Întrebarea este 1/dacã mã voi descurca.2/Propunerea mea e 1/ca sã plecãm imediat.2/Ai ajuns 1/de trezeºti admiraþia tuturor.2/Întrebarea e 1/care va fi primul.2/Problema e 1/cine va câºtiga.1/Nu-i 1/pentru cine se pregãteºte.2/Întrebarea e 1/cui plãtim? 2/El este 1/ce nu pare a fi. 2/Rareº va rãmâne 1/cel ce a fost.2/Claudia a devenit 1/ceea ce ºi-a dorit.2/Elevi buni sunt 1/cei ce învaþã temeinic.2/Mame bune sunt 1/cele ce-ºi înþeleg copiii.2/El devine 1/orice vrea.2/Înãlþimea ta, eºti 1/oricât de slab pofteºti.2/Am ajuns 1/precum mã vezi.2/

1/ undecând

Întrebarea e cum plecãm? 2/câtîncotro

5. PR. se contrage întotdeauna printr-un nume predicativ. Celeintroduse prin sã se contrag prin verbe la infinitiv.

Exemple:El a ieºit 1/ ce ºi-a dorit.2/

Contrasã: El a ieºit economist.Datoria noastrã este 1/ sã învãþãm cât mai bine.2/

Contrasã: Datoria noastrã este de a învãþa cât mai bine.6. PR. stã, de regulã, dupã regentã, dar poate sta ºi înaintea acesteia.

Indiferent de poziþia ei faþã de regentã, predicativa nu se desparte de aceastaprin virgulã.

De reþinut! 1) În regenta unei PR. se va afla întotdeauna un verbcopulativ lipsit de nume predicativ.

2) Regenta unei PR. o simþim ca pe o propoziþieneterminatã, incompletã (Visul lui e...; Dorinþa lui e...; Adevãrul e...;Problema e... etc.)

Page 123: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

123

Exerciþii aplicative

1. Fraze rezolvatea) �Încetul cu încetul însã el s-a deprins 1/ ºi în cele din urmã a

ajuns 2/ cã nici unul dintre bãieþi nu putea 3/ sã-l scoatã din ale lui�4/(I. Slavici)

1 = PP ºi2 = PP3 = PR (2)4 = CD (3)

b) �Sunt gata 1/ sã-þi fac pe plac 2/ dar atunci sã fii ºi tu omcuminte 3/ ºi sã înþelegi 4/ cã5/ dacã e 6/ sã vã fiu de folos,7/ lumea 8a/trebuie 5b/ sã mã creazã om cinstit ºi stricat cu voi.� 8b/ (I. Slavici)

1 = PP 2 = CI(1) dar3 = PP ºi4 = PP5 = CD(4)6 = CDÞ(5)7 = PR(6)8 = SB(5)

c) �Poþi 1/ sã lucrezi o sãptãmânã întreagã,2/ dacã a fost omis ceva înregistru3/ înseamnã 4/ cã n-ai lucrat,5/ cã nici nu exiºti.� (G. Bogza)

1 = PP2 = CD (1)3 = CDÞ (4)4 = PP5 = PR (4) ,6 = PR (4)

CDÞ

,

Page 124: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

124

d) Nu era departe 1/; trebuia 2/ sã ocoleascã rotonda cu oglinzi 3/,cãtre care pãreau 4/ cã se îndreaptã toate femeile 5/ ºi sã traverseze apoicoridorul, 6/ care conducea la anexã.� 7/ (Mircea Eliade)

1 = PP ;2 = PP3= SB (2)4 = AT (3)5 = PR (4) ºi

6 = SB (2)7 = AT (6)

e) �Întrebarea era dar 1/ cine sã dea cinstea, 2/ cine sã ducã vorbe 3/ ºisã primeascã rãspunsul.� 4/ (I. Slavici)

1 = PP2 = PR (1) ,3 = PR (1) ºi4 = PR (1)

2. Fraze propuse spre rezolvare:a) �Una din marile lui slãbiciuni era sã se uite la cei ce îi trec prin

faþã ori stau în preajma vederii lui, sã scruteze mutre, sã prindã gesturi ºiatitudini.�

(I. Slavici)b) �ªi una e sã mori la datorie, când te izbeºte un glonþ sau o schijã,

ºi alta e sã fii legat de un stâlp ºi sã te execute plutonul de execuþie.�(M. Preda)

c) �Adevãrul e cã, dacã se hotãrãºte cineva sã asiste la o sãrbãtoarenaþionalã aºa de importantã, trebuie s-o ia de dimineaþã.�

(I.L. Caragiale)d) �În aceste momente, când natura întreagã pãrea cã înalþã rugi de

mulþumire cãtre creatorul ei, cei doi slujitori, deºi erau dedaþi cu asemeneasublime spectacole, nu rãmaserã nesimþitori la priveliºtea ce-i înconjura.�

(N. Filimon)e) Dacã însã cu astfel de salã iei aplauze la scenã deschisã, înseamnã

ce eºti o artistã excepþionalã ...� (Camil Petrescu)

PRPR

PR

Page 125: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

125

f) �Cobora alãturi de locotenent, ºi când ajunse foarte aproape, îºidãdu seama cã mulþimea aceea tãcutã, ale cãrei convorbiri le auzea totuºi,convoaiele acelea care i se pãruserã cã aºteaptã semnalul de plecare semiºcau deja, înaintau, ºi încã destul de repede, pe deasupra fluviului, ca ºicum ar fi trecut pe un pod nevãzut.�

(Mircea Eliade)g) �Iarã Ghiþã nu râdea; se fãcea cã nu pricepe gluma ºi, când vedea

pe Licã învârtindu-se pe lângã Ana ori pe Ana trãgându-se la Licã, el seducea pe ici încolo, ca sã nu vadã nimic ºi-l durea inima când simþea cumAna scapãtã din ce în ce în gândul sãu.�

(I. Slavici)h) �Când am sosit de la Iaºi, cel dintâi gând al lui a fost sã mã ducã

la Copou ºi apoi la Socola, ca sã-mi arate vederile ce se deschideau sprelunca Bahluiului, ºi sã mã plimbe prin crângurile de prin pregiurime, ca sãmã-ncânt ºi eu de frunziºul piºcat de brumã ºi sã iau parte la plãcerea lui de-acãlca pe frunzele scuturate de vânt care fâºâie la tot pasul.�

(I. Slavici)

ATRIBUTUL ªI ATRIBUTIVA

A. Atributul este partea secundarã de propoziþie care determinã unsubstantiv sau un înlocuitor al acestuia. Atributul poate determina:

1. un substantiv � Pomul uscat va fi tãiat.2. un pronume � Aceºtia dintre noi învaþã mai bine.3. un numeral � Doi din clasã au fost în excursie în munþi.4. Orice parte de vorbire substantivizatã- adjectiv substantivizat:� cu articolul nehotãrât � Un rãu fãcut se uitã mai uºor.� cu articolul hotãrât � Frumosul din poveste este o plãsmuire.� cu articolul demonstrativ � Cel harnic din clasã e apreciat de toþi.� cu ajutorul unui determinant � Acest frumos din fotografie e

fratele meu.� verb: la infinitiv substantivizat � Mâncarea cea mai gustoasã o

pregãteºte mama.� la supin substantivizat - Culesul acesta m-a obosit.B. Atributul rãspunde la întrebãrile: care?, ce fel de?, (al, a, ai,

ale) cui?, câþi?, câte?, al câtelea?, a câta? adresate cuvântului determinat.C. Felurile atributului:Dupã partea de vorbire prin care se exprimã, atributul este:

adjectival, substantival, pronominal, verbal ºi adverbial.

Page 126: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

126

I. Atributul adjectival poate fi exprimat prin:1. adjective propriu-zise (la oricare din gradele de comparaþie):

Toamna ploioasã a întârziat strângerea recoltei. Adjectivul poate fi însoþit ºide articolul demonstrativ: Omul cel harnic are de toate.

2. numerale cardinale propriu-zise, ordinale, colective, distributive,multiplicative: Numãrul doi este norocos. (cardinal). Elevul al doilea a luatpremiul pe merit. (ordinal) Tustrei feciorii i-au cãzut în luptã (cardinalcolectiv). Câte trei soldaþi apãreau din când în când în faþa duºmanului(cardinal distributiv). Câºtigul îndoit l-au împãrþit între ei (cardinalmultiplicativ).

3. adjective pronominale posesive, demonstrative, interogative,relative, nehotãrâte, negative, de întãrire: Plãcerea mea cea mai mare rãmânecititul cãrþilor. Oamenii aceia muncesc conºtiincios. Câþi elevi lipsesc? Câþibãrbaþi atâtea femei. Fiecare om munceºte pentru el. Nici un copil din grupã nuºtie cânta mai frumos ca tine. Mama însãºi m-a îndemnat a nu face fapte rele.

4. verbe la participiu cu valoare adjectivalã: Câmpiile întinse dinvestul þãrii dau recolte bogate.

5. verbe la gerunziu cu valoare adjectivalã (acordate): Ranasângerândã lãsa pete pe cearºaf.

II. Atributul substantivalDupã mijloacele de exprimare, atributul substantival este de patru

feluri:1. Atributul substantival genitival, exprimat prin genitiv propriu-zis:

Am admirat rãsãritul soarelui la munte; sau construcþii cu valoare de genitiv:Cãrþile a milioane de elevi aºteaptã sã fie tipãrite. Lupta împotriva turcilor afost de lungã duratã.

2. Atributul substantival în dativ determinã un substantiv nearticulatcare denumeºte grade de rudenie sau atribuþii sociale: El va fi cândva Domnþãrii. (se foloseºte rar) El rãmâne singurul prinþ inimii mele.

3. Atributul substantival prepoziþional, exprimat prin substantivprecedat de prepoziþie: Casa de lemn e cãlduroasã; substantiv precedat de olocuþiune prepoziþionalã: Într-o insulã din mijlocul unui lac s-a gãsit ocomoarã; ºi substantiv precedat de un adverb de comparaþie cu valoare deprepoziþie: Avea trei feciori ca soarele.

4. Atributul substantival apoziþional, care cuprinde:a) Apoziþia simplã, exprimatã prin substantiv în nominativ sau în

cazul regentului: Petre, ciobanul, pãzeºte oile .b) Apoziþia dezvoltatã, exprimatã printr-un grup de cuvinte: ªtefan

cel Mare, domnitorul Moldovei, i-a bãtut pe turci la Rãzboieni. Alecsandri,bardul de la Mirceºti, a scris cele mai frumoase pasteluri.

Page 127: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

127

III. Atributul pronominalAtributul pronominal este exprimat prin pronume propriu-zis. Ca ºi

atributul substantival, atributul pronominal poate fi exprimat prin pronume:a) în genitiv: Rãbdarea lui întrece orice limitã.b) în dativ: Gândurile-mi rele întrec cele bune (e numit ºi dativ

posesiv, pentru cã aratã posesia, adicã gândurile mele)c) în acuzativ cu prepoziþie: Obiceiurile de la noi sunt frumoase.

Dragostea pentru aceasta þine cam mult.d) apoziþie: Ion, Vasile, Nicolae, adicã voi, sunteþi prietenii mei.IV. Atributul verbalAtributul verbal poate fi exprimat prin verb:a) la infinitiv: Dreptul de a învãþa îl are fiecare tânãr.b) la supin Strugurii de cules nu s-au copt încã.c) la gerunziu neacordat: Flamurile fâlfâind se vãd în zare.Observãm cã gerunziul acordat are funcþie de atribut adjectival:

Coºurile fumegânde se vãd în zare. Valurile spumegânde se îndreaptã spremal. Gerunziul neacordat are funcþie de atributul verbal: Coºurile fumegândse vãd în zare. Valurile spumegând se înalþã pânã la cinci metri.

V. Atributul adverbialAtributul adverbial poate fi exprimat prin:a) adverb fãrã prepoziþie: Roata dindãrãt s-a spart.b) adverb cu prepoziþie: Lecþia de azi o ºtiu bine.c) locuþiune adverbialã: Plimbarea zi de zi e recomandatã de medici.

Sosirea pe neaºteptate a pãrinþilor m-a surprins.D. Topica ºi punctuaþiaAtributele adjectivale, substantivale ºi pronominale pot sta atât

înaintea, cât ºi în urma determinatului ºi nu se despart prin virgulã de acesta.Face excepþie atributul substantival apoziþional (atât apoziþia simplã, cât ºicea dezvoltatã), care se desparte prin virgulã de restul propoziþiei. Sunt ºicazuri când apoziþia simplã nu se desparte prin virgulã. La fel se comportã ºiatributul pronominal apoziþional. Atributele verbale ºi adverbiale stau deregulã dupã determinat ºi nu se despart prin virgulã de acesta.

3. PROPOZIÞIA ATRIBUTIVÃ (AT)

1. Propoziþia subordonatã care îndeplineºte funcþia de atribut pelângã un substantiv, pronume sau numeral din propoziþia regentã se numeºtepropoziþie atributivã (AT:)

2. AT rãspunde la una din întrebãrile: care? ce fel de? cât? (al, a, aiale) cui? pusã pe lângã un substantiv (sau înlocuitor) din regentã.

Page 128: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

128

3. AT este cerutã de un substantiv (pronume sau numeral) sau dealtã parte de vorbire substantivizatã din regentã. Este singura propoziþiesubordonatã care se aflã punând întrebarea pe lângã un substantiv (sauînlocuitor).

4. AT. se poate introduce prin:a) pronume sau adjective pronominale relative simple sau

compuse: care, cine, ce, cel ce, cele ce, cei ce, cât, câþi, câte etc.;b) pronume sau adjective pronominale nehotãrâte: oricare, orice,

oricât, oricâte etc.;c) adverbe relative: unde, când, cum, cât, încotro etc.;d) conjuncþii cã, sã, dacã, ca sã, de (cu valoarea lui care sau dacã).Exemple:Sportivul 1a/ care se antreneazã serios 2/ va face performanþã.1b/Întrebarea 1a/ cu cine votez 2/ mi-o pun mereu.1b/Am adresa 1/ ce mi-ai dat-o.2/A pus întrebarea 1/ cine vine?2/Problema 1a/ cui voi povesti 2/ nu mi-o mai pun.1b/Toþi 1a/ cei ce au venit 2/ îmi sunt prieteni.1b/Elevele, 1a/ cele ce învaþã bine, 2/ sunt premiante.1b/Câºtigãtorul, 1a/ oricare ar fi el, 2/ meritã laude.1b/Nu dorm toþi 1/ câþi au ochii închiºi.2/Camera 1a/ unde studiez 2/ e luminoasã.1b/Ziua 1a/ când voi da examenul 2/ va rãmâne o amintire plãcutã.1b/Rachetã 1a/ cum are Marius 2/ nu are nimeni.1b/Direcþia 1a/ încotro vom merge 2/ o vom cunoaºte mâine.1b/Era un om de zãpadã 1/ cât e casa.2/Am avantajul 1/ cã ºtiu înota.2/Dorinþa 1a/ sã reuºeascã 2/ o aveau toþi.1b/Avea pretenþia 1/ ca sã fie ascultat.2/Întrebarea 1a/ dacã voi reuºi 2/ mi-o pun mereu.1b/Sã crape ãl 1/ de ºtie ceva.2/5. AT. se poate contrage îndeosebi prin verbe la participiu, dar ºi

prin verbe la infinitiv (cele introduse prin sã) sau gerunziu.Exemple:Am primit scrisoarea 1/ pe care o aºtept de mult.2/Contrasã: Am primit scrisoarea aºteptatã de mult.Am vãzut o luminã 1/ care strãlucea.2/Contrasã: Am vãzut o luminã strãlucind.A venit vremea 1/ sã mã însor.2/Contrasã: A venit vremea a mã însura.

Page 129: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

129

6. AT. stau dupã substantivul determinat. Uneori între acesta ºipropoziþia AT. se intercaleazã alte atribute. În ceea ce priveºte punctuaþia,AT. absolut necesare în frazã nu se despart prin virgulã de regentã. Cele careaduc o precizare suplimentarã, o explicaþie, fãrã sã fie absolut necesarecomunicãrii, precum ºi cele intercalate între alte pãrþi de propoziþie sedespart prin virgulã de cuvântul determinat.

Exemple:Elevul care învaþã reuºeºte.Lucrarea aceasta, pe care am întocmit-o, vã va fi folositoare.

Exerciþii aplicative:

1. Fraze rezolvate:a) �ªi nu departe de aceste locuri, 1a/ care îþi aduc aminte natura

þãrilor de miazãnoapte, 2/ dai, ca la porþile Romei, peste câmpii arse ºivãruite, 1b/ unde bivolul dormiteazã alene.� 3/

(N. Bãlcescu)

1 = PP2 = AT (1)3 = AT (1)

b) �Sunt momente 1/când fiinþa noastrã se moaie, 2/ se topeºte, 3/ seîmprãºtie 4/ ºi se pierde în nemãrginitul tot al lucrurilor; 5/ când sufletulnostru strãbate pânã în cele mai ascunse ºi tainice fibre ale materiei inerte; 6/când natura moartã ... pare 7/ sã se înfiripe 8/ ºi sã trãiascã în modinconºtient, viaþa scurtã a unui vis sau a unei colosale fantasmagorii.� 9/

(C. Hogaº)

1 = PP2 = AT (1) ,3 = AT (1) ,4 = AT (1) ºi5 = AT (1) ;6 = AT (1) ;7 = AT (1) 8 = PR (7) ºi9 = PR (7)

Page 130: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

130

c) �Patria e aducerea aminte de zilelor copilãriei ... colibapãrinteascã cu copacul cel mare din pragul uºii, dragostea mamei ...plânsurile inimii noastre ... locul 1a/ unde am iubit 2/ ºi am fost iubiþi...3/câinele 1b/ care se giuca cu noi, 4/ sunetul clopotului bisericii satului 1c/ cene vesteºte zilele frumoase de sãrbãtoare 5/ ...zbierãtul turmelor 1d/ când seîntorceau în amurgul serii de la pãºune 6/ ...fumul vetrei 1e/ ce ne-a încãlzit înleagãn înãlþându-se în aer ...7/ barza de pe streºinã 1f/ ce cautã duios pecâmpie ...8/ ºi aerul 1g/ care nicãierea nu este mai dulce!� 9/

(Al. Russo)

1 = PP2 = AT (1) ºi3 = AT (1)4 = AT (1)5 = AT (1)6 = AT (1)7 = AT (1)8 = AT (1)9 = AT (1)

d) �Aº vrea 1/ sã spun ceva, 2/ dar gândurile s-au depãrtat de mine 3/cã trebuie 4/ sã le trag înapoi ca pe niºte balonaºe captive, 5/ cãrora, dându-leliberã sfoarã, s-au ridicat 6/ ºi s-au lipit de tavan.� 7/

(Camil Petrescu)

1 = P.P.2 = CD(1) dar3 = PP 4 = CNS(3)5 = SB (4)6 = AT(5) ºi7 = AT(5)

e) �Numai un copil nepriceput, de la oraº 1a/ care ar fi urcat pentruprima oarã pe munte 2/ sau cineva 1b/ care ºi-ar fi pierdut brusc cunoºtinþa, 3/ar fi putut aluneca 1c/ ºi ar fi cãzut rostogolindu-se douãzeci, douãzeciºicinci

Page 131: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

131

de metri, 4/ fãrã sã încerce 5/ sã se apuce de vreo rãdãcinã, sau de vreunsmoc de iarbã înaltã, sau chiar de pietre ...� 6/

(Mircea Eliade)1 = PP2 = AT(1) ºi3 = AT(1)4 = PP5 = CM(4)6 = CD(5)

2. Fraze propuse spre rezolvare:a) �Eu n-am uitat ... pe Gheorghe Giantã, care cu o ruginã de puºcã

pe care orice vânãtor ar fi azvârlit-o în gunoi, nimerea mai bine decât altul cuo carabinã ghintuitã ºi care pe mine, nemernicul, m-a adus de multe ori cuvânat la conacul de amiazi.�

(Al. Odobescu)b) �Preotul, care înþelese bãnuielile ajutorului de primar ºi care voia

sã glumeascã puþin, îi rãspunse cã habar nu are de cine suntem, ºi cã nici nune-a mai vãzut vreodatã pe meleagurile acelea.�

(C. Hogaº)c) �Frumoase timpuri de vitejie au fost acelea unde românul intra în

doi ca în doisprezece ºi unde hanul tãtarilor trimitea jalobã cãtrã domniiMoldovei cu rugãmintea ca sã porunceascã Grozovenilor de pe atuncea de anu le mai opri calea, când se întorceau cu prada din þara leºeascã.�

(Al. Russo)d) � � Bine, dragul tatei, dacã te bizuieºti cã-i putea rãzbate pânã

acolo ºi crezi cã eºti în stare a cârmui ºi pe alþii, alege-þi un cal din hergheliecare-i vrea tu, ie-þi bani, cât þi-or trebui, haine care þi-or plãcea, arme care-icrede cã-þi vin la socotealã, ºi mergi cu bine, fãtul meu.�

(I. Creangã)e) �Ei vor aplauda desigur biografia subþire

Care s-o-ncerca s-arate cã n-ai fost vreun lucru mare,C-ai fost om, cum sunt ºi dânºii.�

(M. Eminescu)f) �Ceea ce l-a ridicat pe Ion Creangã în rândul marilor scriitori e

sinceritatea ºi iubirea de adevãr, cu care reproduce felul de a gândi ºi de asimþi al poporului român, lipsa de înconjur cu care spune adevãrul pe carenumai puþini îl ºtiu atât de bine ca dânsul.�

(I. Slavici)

Page 132: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

132

g) �Nu ºtiu de ce mi-a fost ruºine sã mã vadã servitoarea cã aducflori neprimite acasã ºi asta era fãrã temei, pentru cã de obicei îmi cumpãrsingurã flori pe care le aduc ºi le risipesc în vase smãlþuite.�(Camil Petrescu)

h) �Cã nici dumneavoastrã nu l-aþi mai vãzut de mult reiese dinîncercarea disperatã pe care aþi fãcut-o astã-varã de a întreba pe Borza, pecare-l credeaþi fostul dumneavoastrã elev, dacã mai ºtie ceva despreLixandru. (M. Eliade)

COMPLEMENTUL

Complementul este partea secundarã de propoziþie care determinãun verb la un mod personal sau nepersonal, o locuþiune verbalã, un adjectiv,un adverb, o interjecþie verbalã.

Au toþi aceºti determinanþi complementul indirect, complementulcircumstanþial de mod, de cauzã, de scop.

Felurile complementuluiComplementele sunt: necircumstanþiale (directe, indirecte ºi de

agent), circumstanþiale (care aratã împrejurarea, circumstanþa în care sesãvârºeºte acþiunea). Ele sunt: de loc, de timp, de mod, de cauzã, de scop,condiþional, concesiv, consecutiv etc.

COMPLEMENTUL DIRECT ªI COMPLETIVA DIRECTÃ

A. Partea secundarã de propoziþie care aratã obiectul (fiinþã lucru,fenomen) asupra cãruia se exercitã direct acþiunea verbului determinat saurezultatul acþiunii se numeºte complement direct.

B. Complementul direct rãspunde la întrebãrile: pe cine? (când esteexprimat prin nume de persoanã) ºi ce? (când este exprimat, mai ales, prinnume de lucruri).

C. Regentul poate sã fie:� un verb la mod personal - Învãþãm lecþiile regulat.� un verb la mod nepersonal - A culege porumbul nu e uºor.

(infinitiv) Am învãþat mâncând alune. (gerunziu) Am avut de citit poezia.(supin)

� o locuþiune verbalã - Cerbii au dat de-a dura lupul.� o interjecþie verbalã - Iatã-l pe prietenul meu, Miticã.Complementul direct e cerut cu predilecþie:a) de un verb de simþire: a vedea, a auzi, a mirosi, a gusta, a pipãi;b) de un verb de declaraþie: a zice, a declara, a spune, a întreba, a

anunþa (prin viu grai sau scris), a afirma, a face cunoscut, a mãrturisi (cuiva

Page 133: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

133

un sentiment intim), a considera, a exprima (ceva în cuvinte), a vorbi, a rosti,a consimþi, a comunica, a transmite, a susþine etc.

D. Complementele directe pot fi exprimate prin:a) - substantive cu prepoziþia pe:� nume proprii de persoane (sau animale): O cunosc pe Ioana.� nume comune: El învinse pe vrãºmaº.

- substantive fãrã prepoziþie:� proprii: Am vizitat Braºovul.� comune: Ne iubim pãrinþii.b) pronume:� personal: V-am întrebat pe voi.� de politeþe: V-am vãzut la televizor pe dumneavoastrã.� posesiv: I-am vizitat pe ai mei.� demonstrativ: Am scris acestea.� relativ (în frazã): Elevul pe care l-am vãzut era colegul tãu.� interogativ: Pe cine ai sunat?� nehotãrât: Am învãþat ceva de la el.� negativ: N-am vãzut pe nimeni.c) numerale:� cardinale: I-am vãzut pe doi în parc.

Pe amândoi s-a rãzbunat. (colectiv).� ordinale: Pe al treilea nu l-am mai ascultat.d) verbe:� la infinitiv: El ºtie a citi în stele. Nu le putem ºti pe toate.� la gerunziu: Am auzit cântând o privighetoare.� la supin: Are de cules încã struguri.e) pãrþi de vorbire substantivizate:� adjective substantivizate precedate de articolul demonstrativ: Pe

cel vinovat legea îl va pedepsi.� numerale substantivizate: Pe cel de-al doilea nu-l cunosc.� verbe la participiu substantivizate: ªtie cititul ºi scrisul.� adverbe substantivizate: Binele învinge rãul. Mi-ai fãcut un bine.

Pe cei tari nu-i învingi.� interjecþii substantivizate: Am un of la inimioarã. Am trecut hopul.

4. PROPOZIÞIA COMPLETIVÃ DIRECTÃ (C.D.)

1. Propoziþia subordonatã care îndeplineºte funcþia de complementdirect pe lângã un verb tranzitiv din regentã se numeºte propoziþiecompletivã directã (C.D.)

Page 134: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

134

2. C.D. rãspunde la întrebãrile: pe cine? ce? puse verbului dinregentã.

3. C.D. este cerutã cu predilecþie de verbele de simþire (a gusta, avedea, a auzi, a pipãi, a mirosi) sau de verbele de declaraþie (a zice, a spune,a declara, a întreba, a anunþa, a afirma, a vorbi, a mãrturisi, a rosti etc.).Elementul regent al C.D. poate fi un verb la un mod personal sau nepersonal,o locuþiune verbalã sau o interjecþie cu valoare predicativã.

4. C.D. se poate introduce prin:a) conjuncþii ºi locuþiuni conjuncþionale: ca, sã, dacã, ca sã, de (cu

valoarea lui sã, dacã), cum sã;b) pronume sau adjective pronominale relativ-interogative sau

nehotãrâte: care, cine, ce (pe) cel ce, (pe) cei ce, cele ce, oricare, orice,oricine, cât, câþi, câtã, câte etc.

c) adverbe relative: unde, când, cum, cât, încotro.Exemple: ªtiu 1/ cã vine.2/Vãzând 1a/ cã mã urmãreºte 2/ am fugit.1b/A dorit 1/ sã ne viziteze.2/Am întrebat 1/ dacã a sosit.2/Nu ºtiu 1/ de-i adevãrat zvonul.2/Am jurat 1/ ca sã mã rãzbun.2/Am aflat 1/ cine a câºtigat cursa.2/Fac 1/ ce vreau.2/Am cunoscut 1/ pe cine nici nu gândeºti.2/ªtiu 1/ câþi aþi fost.2/Mi-a povestit 1/ câte a pãtimit.2/Spune 1/ orice doreºti. 2/Vãd 1/ pe oricine iese în curte.2/Îl recunosc 1/ pe oricare vine.2/Apreciez 1/ ceea ce ai fãcut pentru noi.2/Vãd 1/ pe cel ce vine.2/Am mai vãzut 1/ cele ce mi-arãþi.2/Mi-a spus 1/ unde pleacã.2/L-am întrebat 1/ când se întoarce.2/Am vãzut 1/ cum învaþã.2/Nu ºtiu 1/ încotro a plecat.2/5. C.D. se contrage printr-un complement direct. Cele introduse prin

sã se contrag printr-un verb la infinitiv.Exemple:Am gustat 1/ ce ni s-a pus pe masã.2/

Page 135: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

135

Contrasã: Am gustat mâncarea.Învaþã 1/ sã înoate.2/Contrasã: Învaþã a înota.6. C.D. stã, de obicei, dupã regentã ºi nu se desparte de aceasta prin

virgulã. Uneori poate sta ºi înaintea regentei ºi atunci se desparte de ea prinvirgulã.

Exemple: Acum am aflat cã ai sosit.Cã ai sosit, acum am aflat.Atenþie! Sã nu confundãm CD. cu SB. sau PR. Când punem

întrebarea ce? sau ce este? care este? etc. ne uitãm cu atenþie la elementulregent pe lângã care am pus-o.

Exemple:Nu se ºtie 1/ dacã vine. 2/ SB.(regentul = verb reflexiv impersonal)Întrebarea e 1/ dacã vine. 2/ PR.(regentul = verb copulativ lipsit de

nume predicativ)Nu ºtiu 1/ dacã vine. 2/ CD.(regentul = verb tranzitiv)

Exerciþii aplicative

1. Fraze rezolvate:a) �ªi vãzând profesorul 1a/ cã purtãm plete, 2/ a poruncit unuia

dintre ºcolari 1b/ sã ne tundã.3/(I. Creangã)

1 = PP2 = CD (1)3 = CD (1)

b) �ªi 1a/ cum ajunge acasã, 2/ zice unei babe de la bucãtãrie 1b/ sã iacucoºul, 3/ sã-l azvârle într-un cuptor plin cu jãratic 4/ ºi sã puie o lespede îngura cuptiorului.5/ (I. Creangã)

1 = PP2 = CT (1)3 = CD (1) ,4 = CD (1) ºi5 = CD (1)

c) �Drumeþii dãdeau din cap 1/ ºi, întorcându-se acasã, spuneau 2/ cãeste la Cocorãºti un cimpoieº 3/ care are un fecior foarte învãþat, 4/ ce ºtietoate limbile, 5/ ºi cã l-au vãzut chiar ei pre acel cimpoieº, 6/ care e un om

Page 136: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

136

scurt, gros, schiop de piciorul stâng, rotund la faþã 7/ ºi zâmbeºte totdeauna 8/când vorbeºti cu el.� 9/

(I. Creangã)1 = PP ºi2 = PP3 = CD(2)4 = AT(3) ºi5 = AT(4)6 = CD(2)7 = AT(6) ºi8 = AT(6)9 = CT(8)

d) �Pânã la urmã te-aº fi gãsit lipit de unul din dulapurile acestea 1/,ºi atunci ai fi înþeles 2/ ce se întâmplã, 3/ ai fi înþeles 4/ de ce mãîndepãrtasem 5/ ºi de ce lãsasem 6/ sã crezi 7/ cã se terminase bateria.� 8/

(Mircea Eliade)1 = PP ºi2 = PP3 = CD (2) ,4 = PP5 = CD (4) ºi6 = CD (4)7 = CD (6)8 = CD (7)

e) �Dar 1a/ de ce cântã atunci prin cârciumi ºi grãdini de mahala 2/fãrã sã ia bani, 3/ de ce nu încearcã 4/ sã se lanseze într-un loc cunoscut lavreo grãdinã de varã mai selectã, 5/ nu înþeleg 1b/ ºi nu înþelege nimeni.� 6/

(Mircea Eliade)1 = PP2 = CD (1)3 = CM (2) , ºi4 = CD (1)5 = CD (4)6 = PP

care

CM

fãrã sã

Page 137: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

137

2. Fraze propuse spre rezolvare:a) �Când auzeam noi pe moº Luca pomenind cu drag de casã ºi când

vedeam cum rãmân satele ºi locurile frumoase în urmã, ºi tot altelenecunoscute se înfãþiºeazã înainte-ne, supãrarea noastrã creºtea la culme.�

(I. Creangã)b) �Sã le spui curat

Cã m-am însuratC-o mândrã crãiasã,A lumii mireasã;Cã la nunta meaA cãzut o stea;Soarele ºi lunaMi-au þinut cununa;Brazi ºi pãltinaºiI-am avut nuntaºi.� (Mioriþa)

c) �Atunci el povesti în scurt toatã istoria cu merele, cum a rãnit pehoþ ºi cum a venit dupã dâra sângelui pânã la groapa unde s-a lãsat în jos laea, ºi o întrebã ce fel de oameni sunt zmeii aceia ºi dacã sunt voinici.�

(P. Ispirescu)d) Atunci fiul împãratului se puse la pândã o sãptãmânã întreagã;

noaptea pândea ºi ziua se odihnea; iar când fu într-o dimineaþã se întoarsetrist la tatã-sãu ºi-i spuse cum priveghease pânã la miezul nopþii, cum mai peurmã îl apucase o pirotealã de nu se mai putea þine pe picioare, cum maitârziu somnul îl copleºi ºi cãzu ca un mort, fãrã sã se poatã deºtepta decâttocmai când soarele era ridicat de douã suliþe, ºi atunci vãzu cã merelelipsesc.� (P. Ispirescu)

e) �Tu nu ºtii, Mihai, ce însemneazã sã te uiþi pe geam ºi sã vezicum a început sã ningã, pe urmã cum viscoleºte, cum se topeºte omãtul, cumdau florile ...� (Cezar Petrescu)

f) �El spuse, în deosebire de tovarãºul sãu, cã s-au înþeles cu Rãuþ casã fure o parte din turma ce se afla în pãdurea de la Fundureni ºi cã în urmãs-au dus prin ascuns la Salonta, ca sã afle un cumpãrãtor.� (I. Slavici)

COMPLEMENTUL INDIRECT ªI COMPLETIVA INDIRECTÃ

A. Partea secundarã de propoziþie care aratã obiectul asupracãruia se rãsfrânge indirect acþiunea verbului sau cãruia i se atribuie oacþiune, o însuºire sau o caracteristicã exprimatã prin cuvântul determinatse numeºte complement indirect.

B. Complementul indirect rãspunde la întrebãrile:

Page 138: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

138

� pentru acuzativ cu prepoziþie: cu cine?, cu ce?, la cine?, la ce?,de cine?, de ce?, despre cine?, despre ce?, de la cine?, de la ce?, pentrucine?, pentru ce? etc.

� pentru dativ: cui?� pentru genitiv: asupra cui?, contra cui?, împotriva cui?C. Regentul complementului indirect poate fi:� un verb tranzitiv la mod personal: Bunicii cer nepoþilor ascultare.� un verb tranzitiv la mod nepersonal: A vorbi despre muzicã este o

plãcere (infinitiv). Discutând despre prietena lui, i s-a luminat faþa(gerunziu). I-e dor de povestit cu nepoþii (supin).

� un verb intranzitiv: Mã tem de greci ºi de darurile lor.� o locuþiune verbalã: A luat-o la sãnãtoasa cu prietenii lui.� un adjectiv: Am citit cãrþi pline de haz.� un adverb: Satul Tisa-Nouã e situat aproape de oraº.� un substantiv nearticulat: Slavã patriei!� o interjecþie cu valoare predicativã: El zvârr! cu sãgeata în

duºman.Reþineþi! Complementul indirect e cerut cu predilecþie de verbe la

diateza reflexivã sau pasivã: a se gândi, a-ºi aminti, a se lãuda, a se mira, ase uita, a se interesa, a fi preocupat, a fi încredinþat, a fi interesat, a ficonvins etc.

D. Complementul indirect poate fi exprimat prin:a) substantive cu sau fãrã prepoziþie: Sã te pãzeºti de oamenii rãi.

I-am dat colegului o carte. Am luptat împotriva duºmanilor.b) pronume:� personal: M-am întâlnit cu ei la teatru.� de politeþe: S-a certat cu dumnealui.� posesiv: S-a lãudat cu ai sãi.� demonstrativ: M-am interesat de acela.� relativ (în frazã): Prietenul de care te fereºti e sincer.� interogativ: De ce te miri?� nehotãrât: M-am interesat de fiecare.� negativ: Nu m-am gândit la nimic. Nu vorbesc cu nici unul.c) numerale:� cardinale: S-a certat cu trei. M-am împãcat cu tustrei. (colectiv)� ordinale: De al doilea nu mã tem.d) verbe:� la infinitiv: Mã gândesc a învãþa mai bine.� la supin: S-a sãturat de umblat prin lume.� gerunziu: M-am plictisit privindu-l.

Page 139: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

139

e) mai rar; prin adjective: Din harnic s-a fãcut leneº.f) pãrþi de vorbire substantivizate:� adjective substantivizate: Cu lãudãrosul acela am copilãrit.� adverbe substantivizate: S-a obiºnuit repede cu binele.� interjecþii substantivizate: Mã gândesc la hopul urmãtor.E. Topica ºi punctuaþia.Complementele directe sau indirecte pot sta dupã regent, dar ºi

înaintea acestuia. Când sunt aºezate dupã regent nu se despart prin virgulã deacesta. Când sunt aºezate înaintea regentului se despart uneori, prin virgulãde acesta.

5. PROPOZIÞIA COMPLETIVÃ INDIRECTÃ (C.I.)

1. Propoziþia subordonatã care îndeplineºte funcþia de complementindirect pe lângã un verb, adjectiv, adverb sau interjecþie verbalã dinregentã se numeºte propoziþie completivã indirectã (C.I.)

2. C.I. rãspunde la întrebãrile: cui? la cine? la ce? cu cine? cu ce?despre cine? despre ce? pentru cine? pentru ce? de cine? de ce? de lacine? de la ce? puse verbului (sau înlocuitorului) din regentã.

3. C.I. este cerutã de verbe la moduri personale ºi nepersonale,locuþiuni verbale, adjective ºi adverbe, interjecþii cu valoare predicativã.

Reþineþi! Verbele care cer C.I. sunt în mare majoritate la diatezareflexivã (dar nu impersonale): a se gândi, a-ºi aminti, a-ºi da seama(locuþiune), a se lãuda, a se uita, a se interesa, a se mira, a se pomeni, a selãmuri, a se îndoi, a se fãli etc., dar ºi la diateza pasivã: a fi încredinþat, a ficonvins, a fi preocupat, a fi învinuit, a fi îngândurat etc. sau (mai rar) ladiateza activã: a mulþumi, a îndemna, a cugeta etc.

4. C.I. se poate introduce prin:a) conjuncþii ºi locuþiuni conjuncþionale: ca, sã, dacã, ca sã, de (cu

sensul de sã, dacã), cum sã, ca nu cumva sã etc.b) pronume sau adjective pronominale relativ-interogative sau

nehotãrâte: care, cine, ce, cel ce, ceea ce, oricare, oricine, orice, oricât.c) adverbe relative: unde, când, cum, cât, încotro.Exemple:Se gândeºte 1/ cã va reuºi la examen.2/Era dornic 1/ sã ajungã acasã.2/Mã întreb 1/ dacã voi izbuti.2/Nu se aºtepta 1/ ca sã plouã azi.2/Mã voi bucura 1/ de va veni.2/Mi-am amintit 1/ cum sã leg nodul la cravatã.2/

Page 140: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

140

M-am gândit 1/ ca nu cumva sã întârzii.2/Se întreba 1/ care-i va fi elev.2/Mi-am dat seama 1/ cine va câºtiga.2/S-a jucat 1/ cu cine a vrut.2/A vorbit 1/ despre cine nu gândeai.2/Dau cartea 1/ cui mi-o cere.2/ªi-a amintit 1/ ce i-a spus mama.2/El s-a hotãrât 1/ cât sã cearã.2/Se mulþumi 1/ cu câte parale a primit.2/Se temea 1/ de cel ce e mai tare ca el.2/Se gândeºte 1/ la ceea ce are de fãcut.2/Se mulþumea 1/ cu oricât i-ar fi dat.2/Se entuziasma 1/ de orice îi spuneai.2/

1/ undecând

Se gândeºte cum pleacã.2/câtîncotro

5. C.I. se contrage printr-un complement indirect. Cele introduseprin sã, cum sã, ca nu cumva sã se contrag printr-un verb la infinitiv.

Exemple:Mã gândesc 1/ la ceea ce mi-ai spus.2/Contrasã: Mã gândesc la vorbele tale.Mi-am amintit 1/ sã-mi scriu temele.2/Contrasã: Mi-am amintit a-mi scrie temele.Mã gândesc 1/ ca nu cumva sã ratez examenul.2/Contrasã: Mã gândesc a nu rata examenul.6. C.I. stã, de obicei, dupã regentã ºi nu se desparte de aceasta prin

virgulã. Ea poate sta ºi înaintea regentei. În acest caz, uneori se desparte prinvirgulã, alteori nu.

Exemple:Mã întreb1/ ce se va întâmpla cu noi.2/Sã nu-ºi plece capul în faþa duºmanului 1/ este hotãrât românul.2/Sã învãþ, 1/ mã întreb? 2/Atenþie! Sã nu confundãm C.I. cu C.Z. (întrebarea de ce? cu

întrebarea din ce cauzã? Prima cere C.I., a doua C.Z.)Reþineþi! Verbele a se gândi, a-ºi aminti, a-ºi da seama (loc. verbalã)

º.a. cer, de regulã, dupã ele un complement indirect. În frazã, cu ajutorul lor,se poate construi uºor completiva indirectã.

Page 141: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

141

Exerciþii aplicative

1. Fraze rezolvate:a) �Eu rãmân bine încredinþat 1/ cã cele mai dulci mulþumiri ale

vânãtoarei sunt acelea 2/ care izbucnesc cu veselie printre niºte bunitovarãºi.� 3/ (Al. Odobescu)

1 = PP2 = CI(1)3 = AT(2)

b) �Agripina s-ar fi trântit întreagã în omãtul 1/ ce fierbea la nodurileIablanicioarei 2/ ºi ar fi secat ºuvoiul dintr-o sorbire 3/, dar mai avea atâtaminte 4/ sã cugete 5/ cã ar fi rãmas pe loc trãznitã, 6/ copiii s-ar fi prãpãdit 7/ ºiosteneala ei de pânã atunci ar fi fost de prisos.� 8/ (G. Galaction)1 = PP

ºi2 = AT(1)3 = PP dar4 = PP5 = CNS(4)-nuanþã de AT,

chiar CS6 = CI(5) ,7 = CI(5) ºi8 = CI(5)

c) �ªi 1a/ când se gândea 2/ cum s-ar bucura Safta 3/, dac-ar afla 4/ cãfeciorul ei are sã fie dascãl, 5/ ochii i se umpleau de lacrimi 1b/ ºi credea 6/cã 7a/ moartã sã fie, 8/ ar scoate-o din pãmânt.� 7b/ (I. Slavici)

1 = PP2 = CT(1)3 = CI(2) ºi4 = CDÞ(3)5 = CD(4)6 = PP7 = CD(6)8 = CV(7)

Page 142: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

142

d) �ªi în acea clipã i se pãrea 1/cã viseazã 2/, sãpau la o distanþã depeste doi metri unul de altul 3/, ca ºi cum s-ar fi hotãrât 4/ sã sape o groapã 5/în care sã încapã câteva trupuri...� 6/

(Mircea Eliade)

1= PP2= SB(1)3= CZ(1)4= CM(3)5= CI(4)6= AT(5)

e) �Cunosc ca numai puþini dintre contemporanii mei graiul viu alpoporului român 1/ ºi mi-am dat silinþa 2/ sã cunosc ºi cartea româneascã, atâtcea din zilele noastre, cât ºi cea mai veche 3/ ºi pot astfel 4/ sã-mi dauseama 5/ ce este 6/ ºi ce nu este bine româneºte�.7/ (I. Slavici)

1= PP ºi2= PP3= CI(2) ºi4= PP5= CD(4)6= CI(5) ºi7= CI(5)

2. Fraze sau exerciþii propuse spre rezolvare: a) �Sã ºtii cã tare mã miram cum gãseºte Irinuþa ouã prin cotloanele

ascunse, cum ºtie ea cã viþelului i-i foame, cum a înþeles cã pãsãrile cergrãunþe ºi apã. (M. Sadoveanu)

b) �Încetini paºii fãrã voie ºi deodatã îºi dãdu seama cã acel cevacare avea atâta putere asupra lui, care-l împiedica sã meargã mai repede ºi sãse gândeascã tot aºa de grãbit la treburile lui, se afla chiar în preajma sa. �

(M. Preda)c) �ªi fiindcã Pisicuþa ar fi fost în stare sã smulgã priponul ºi sã se ia

dupã mine, apoi mã dusei ºi, dezrãdãcinând din munte o stâncã uriaºã ce-micãzu la îndemânã, o rãsturnai peste capãtul priponului ieºit afarã dinpãmânt.� (C. Hogaº)

CI. CD

CICI.

Page 143: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

143

d) �Se fãcu foc de supãrare împãratul socru ºi porunci ca numaidecâtsã vie bucãtarii sã-ºi dea seama de ceea ce au fãcut, ºi vinovaþii sã se deamorþii.� (P. Ispirescu)

e) � ªi ne pomenim într-una din zile cã pãrintele vine la ºcoalã ºi neaduce un scaun nou ºi lung, ºi, dupã ce-a întrebat pe dascãl care cum nepurtãm, a stat puþin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului: �Calul Bãlan� ºil-a lãsat la ºcoalã.� (I. Creangã)

f) �Faþa i se întinerise ca într-o poveste ºi mã aºteptam ca sã sedeschidã uºa ºi cineva ... sã intre ºi sã-i aducã mâna pierdutã în bãtãlie ºi s-oprindã la locul ei, stropind-o cu apã vie.� (Cãlin Gruia)

g) �Cum a visat ºi ea, ºi ne-a hotãrât pe toþi s-o cãutãm ºi chiar înnoaptea aceea, de Sfântã Mãrie, a dat de comoarã, a simþit-o sub lopatã, darn-a apucat s-o dezgroape, pentru cã, pânã sã vinã Lixandru cu târnãcopul,comoara s-a afundat ca o sãgeatã, adânc, în pãmânt.� (M. Eliade)

h) Construiþi propoziþii în care de sã introducã: o subiectivã, opredicativã, o atributivã, o completivã directã, o completivã indirectã, ocircumstanþialã condiþionalã, o consecutivã ºi o concesivã.

COMPLEMENTUL DE AGENT ªI COMPLETIVA DE AGENT

A. Partea secundarã de propoziþie care aratã de cine este fãcutãacþiunea unui verb pasiv se numeºte complement de agent. Cuvântul �agent�înseamnã �cel care acþioneazã, autorul acþiunii.�

B. Complementul de agent rãspunde la întrebarea: de cãtre cine?C. Regentul complementului de agent poate fi: - un verb tranzitiv la diateza pasivã: Mãrul a fost mâncat de bunica.

(Mãrul este subiectul gramatical, dar autorul acþiunii este bunica, care ecomplementul de agent, dar ºi subiectul logic al propoziþiei).

- un verb la diateza reflexiv - pasivã: O argumentare temeinicã nus-a fãcut de nici unul dintre vorbitori.

- un verb la participiu sau la supin cu valoare pasivã: Patriaconstruitã cu jertfe de strãmoºii noºtri nu va pieri.

- unele adjective derivate cu sufixul �bil� ºi predate de prefixele nesau in: Performanþele Nadiei sunt inatacabile de alte gimnaste.

D. Complementul de agent poate fi exprimat prin: a) substantive sau cuvinte cu valoare substantivalã:

Legea a fost votatã de Parlament.Poezia a fost cititã de cãtre profesor.Distincþia a fost obþinutã de cel mai pregãtit.

b) pronume în acuzativ cu prepoziþiile de, de cãtre:

Page 144: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

144

ªtirea a fost rãspânditã de cãtre ei.Premiul întâi a fost câºtigat de cãtre ai noºtri.Poezia a fost recitatã de acela.

c) numerale cu valoare substantivalã în Acuzativ, cu prepoziþiile de,de cãtre: Fiind lovitã de cei trei, ea a cãzut.

Uºile maºinii au fost închise de tuspatru.Reþineþi! Complementul de agent este foarte apropiat, ca înþeles, de

subiect, fiind de fapt subiectul logic al acþiunii pasive exprimate de verbulsau adjectivul determinat.

E. Topica ºi punctuaþiaComplementul de agent, stã, de obicei, dupã verbul (adjectivul)

determinat ºi nu se desparte prin virgulã de regent. În propoziþiileinterogative, complementul de agent poate preceda regentul, fãrã a sedespãrþi de acesta prin virgulã: De bunica a fost mâncat mãrul?

Notã: Complementul de agent se poate confunda cu complementulindirect sau cu cel de cauzã. Nuanþele se întrepãtrund.

6. PROPOZIÞIA COMPLETIVÃ DE AGENT

1. Propoziþia subordonatã care îndeplineºte funcþia de complementde agent pe lângã un verb la diateza pasivã din regentã se numeºte propoziþiecompletivã de agent.(C. Ag.).

2. C. Ag. rãspunde la întrebãrile: de cine? de cãtre cine? puseverbului (înlocuitorului) din regentã.

3. C. Ag. este cerutã de verbe la diateza pasivã la moduri personaleºi nepersonale, verbe reflexive cu sens pasiv, verbe la participiu cu valoareadjectivalã sau la supin cu valoare pasivã, adjective derivate cu sufixul�-bil�. Exemple:

Concursul a fost câºtigat 1a/ de cine a trecut primul linia de sosire.2/Nefiind executatã 1a/ de cine se pricepea mai bine 2/ clãdirea s-a

prãbuºit.1b/O inspecþie serioasã nu s-a fãcut1/ de cine putea controla cu

competenþã.2/Cãrþile se citesc numai 1/ de cei ce ºtiu citi.2/Obstacolul pare de netrecut1/ de cine nu s-a antrenat.2/Vinurile bãubile 1a/ de cine e alcoolic 2/ par foarte slabe.1b/4. C. Ag. se poate introduce prin pronume ºi adjective pronominale

relative ºi nehotãrâte, precedate de prepoziþiile de, de cãtre.Exemple:A fost apreciat 1/ de cine l-a examinat.

Page 145: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

145

Vor fi cãutate 1/ de cãtre oricine le-a pierdut. 2/5. C. Ag. se contrage printr-un complement de agent.Exemplu: Lucrarea a fost executatã 1/ de care s-au priceput mai bine.2/Contrasã: Lucrarea a fost executatã de oameni pricepuþi.6. C.Ag. stã, de obicei, dupã elementul regent. Poate fi antepusã

pentru reliefare: De oricine le-a pierdut 1/ vor fi cãutate 2/. În general nu sedesparte de regentã prin virgulã.

Exerciþii aplicative:

1. Fraze rezolvate:a) �Fata însã întârzia în aºternut ... prinsã însã poate 1/ de ceea ce

numai ea ºtia 2/ cã mai simþise în vis.� 3/(M. Preda)

1= PP2= C.Ag.(1)3= CD(2)

b) Îmbrãcatã 1/ de cine avusese 2/ ce sã-i dea3/, sprijinitã 1b/ de cinedeþinea puterea 4/ pãrea de nerecunoscut.1c/

1= PP2= C. Ag.(1)3= CD(2)4= C. Ag.(1)

c) �ªtirea fu rãpânditã pretutindeni1/ ºi sprijinitã de doveziincontestabile fu crezutã 2/ de cei ce se îndoiserã pânã atunci.� 3/

1= PP2= PP3 = C. Ag.(2)

2. Fraze propuse pentru rezolvare:a) Cadourile acestea aduse, de cine trebuia, aveau o semnificaþie

deosebitã.

Page 146: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

146

b) Un obuz tras de nu ºtiu care dintre soldaþi sparse liniºtea serii.c) Nu te lãsa impresionat de ce vezi în afara oraºului.d) La muzeu, copiii au fost impresionaþi de ceea ce au auzit ºi de

ceea ce au vãzut.e) Admonestat de cine nu era indicat, a ripostat.f) Întrebat de cine nu se aºtepta, s-a speriat.g) Locurile au fost vãzute de câþi au fost de faþã.h) Fiºele de tehnica securitãþii vor fi semnate de câþi sunt acum în

autocar ºi de cei ce vor veni ulterior.

COMPLEMENTELE CIRCUMSTANÞIALE(circumstanþã = împrejurare)

1. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL DE LOC ªI PROPOZIÞIACIRCUMSTANÞIALÃ DE LOC (C.L.)

A. Partea secundarã de propoziþie care determinã un verb (sau unînlocuitor), arãtând locul unde se petrece o acþiune, precum ºi punctul deplecare, direcþia ºi limita în spaþiu a unei acþiuni se numeºte complementcircumstanþial de loc.

B. Complementul circumstanþial de loc rãspunde la întrebãrile:unde?, de unde?, pe unde?, pânã unde?, încotro?, dincotro?.

C. Regentul complementului circumstanþial de loc poate fi: - un verb la un mod personal sau nepersonal: Am plecat spre

casã. Mergând prin parc, l-am zãrit pe Silviu: - o locuþiune verbalã: Duºmanii ºi-au luat drumul spre þara lor; - un adverb: L-am vãzut acolo, lângã casã; - o interjecþie cu valoare predicativã: ªi el pleosc! o palmã peste

obraz.D. Complementul circumstanþial de loc poate fi exprimat prin:a) substantive în acuzativ ori dativ precedate sau nu de prepoziþii sau

locuþiuni prepoziþionale: Merg la pãdure.S-a aºezat de-a lungul drumului.Fulgii s-aºtern locului (dativ).

b) pronume: Am ajuns pânã la dânsul. Merg mai târziu pânã ladumneata. Am plecat pânã la ai mei. S-a îndreptat spre acela.

c) numerale:S-a îndreptat spre primul.A mers cãtre cei trei.

Page 147: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

147

d) adverbe ºi locuþiuni adverbiale: Stau aici, în blocul acesta.Am fost ºi eu pe acolo.El stã în faþã.Umblã bezmetic de colo pânã colo.

7. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE LOC. (C. L.)

1. Propoziþia subordonatã care îndeplineºte funcþia de complementcircumstanþial de loc pe lângã un verb (sau înlocuitor) din regentã senumeºte propoziþie circumstanþialã de loc. (C. L.)

2. C. L. rãspunde la întrebãrile: unde? de unde? pânã unde? peunde? încotro? dincotro? puse verbului (înlocuitorului) din regentã.

3. C. L. este cerutã de verbe la moduri personale ºi nepersonale,locuþiuni verbale, expresii verbale impersonale, adverbe sau locuþiuniadverbiale ºi interjecþii cu valoare predicativã.

Exemple:A mers 1/ unde se bat munþii în capete.2/Mergând 1a/ pe unde a vrut2/ a cãzut.1b/A luat-o la fugã 1/ încotro a vãzut cu ochii.2/E frumos 1/ oriunde te-ai duce.2/Acolo 1a/ unde s-a mutat 2/ este foarte curat.1b/Ici ºi colo 1a/ unde era câte un tei 2/ s-a adunat lumea.1b/Iepurele þuºti 1/ de unde s-a ascuns.2/4. C. L. se poate introduce prin: a) adverbele relative unde ºi încotro, precum ºi compusele lor: de

unde, pe unde, pânã unde, oriunde, care de unde, care unde, care de pe unde,care încotro, oriîncotro, oridincotro;

b) pronumele relative cine, ce precedate de prepoziþiile: cãtre,spre, la etc.

c) locuþiunea conjuncþionalã subordonatoare acolo unde.Exemple:Mã duc 1/ unde vrei tu.2/

S-a întors 1/ de unde a plecat. 2/Plec 1/ pe unde mi-e drumul.2/

Oriunde voi fi1/, mã vei gãsi.2/Mã duc 1/ încotro vãd cu ochii. 2/

Oriîncotro te-i uita, 1/ vezi numai flori.2/Mã îndrept 1/ cãtre cine mã aºteaptã.2/

Intru 1/ în ce casã vreau.2/Mã duc 1/ spre cine mã cheamã inima.2/

Page 148: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

148

Plec 1/ la cine vreau.2/Am ajuns 1/ acolo unde începe pãdurea.2/

Am umblat 1/ cât e lumea de mare.2/5. C. L. se poate contrage printr-un complement circumstanþial de

loc. Exemple: Ploaia venea 1/ de unde bate vântul.2/Contrasã: Ploaia venea din rãsãrit.6. C. L. stã de obicei, dupã regentã ºi nu se desparte de aceasta prin

virgulã, decât în cazul când regenta începe cu un corelativ (aici ... unde;acolo ... unde; de aici ... de unde; pe acolo ... pe unde):

A venit 1/ de unde plecase.2/Acolo îl întâlneºti, 1/ unde nu te aºtepþi.2/C. L. poate sta ºi înaintea regentei, despãrþindu-se în acest caz, prin

virgulã de ea: Unde aveam treabã, 1/ am plecat.2/

Exerciþii aplicative

1. Fraze rezolvate: a) �Unde lovea el cu nuiaua 1/ ºi unde se deschideau talazurile 2/

care înconjurau vârful nuielei, 3/ acolo þâºt! ºi dânsa, ca din pãmânt.� 4/(P. Ispirescu)

1= CL(4) ºi2= CL(4)3= AT(2)4= PP

b) �Voia 1/ sã meargã acasã 2/ unde toþi o cunosc,3/ toþi se simt îndrept de a-i sta în cale, 4/ unde privirile tuturora o mustrã,5/ unde nu poate 6/sã umble de capul ei.� 7/ (I. Slavici)

1= PP2= CD(1)3= CL(2) ,4= CL(2) ,5= CL(2) ,6= CL(2)7= CD(6)

Page 149: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

149

c) �Acolo unde nu e lege 1/, nu e nici slobozenie 2/ ºi acolo undelegea e pentru unii 3/ ºi ceilalþi sunt scutiþi de sub ascultarea ei, 4/ slobozeniaa pierit 5/ ºi fericirea e stinsã.� 6/ (Al. Russo)

1= CL(2)2= PP3= CL(5) ºi4= CL(5)5= PP ºi6= PP

d) �Pãsãruicã, mutã-þi cuibu.1/Unde-a fi badea cu plugu; 2/Pãsãruicã, mutã-þi casa 3/Unde-a fi badea cu coasa.4/

(M. Eminescu)

1= PP2= CL(1) ;3= PP4= CL(3)

e) �Unde s-a ridicat întâi steagul libertãþii în mântuitoarea rãscoalãde la 1821, 1/ auzi vorbindu-se de �Domnul Tudor�, 2/ ca ºi cum ieri ar fitrecut pe acolo în fruntea puºcaºilor sãi ...� 3/

(Al. Vlahuþa)

1= CL(2) 2= PP3= CM(2)

2. Fraze propuse pentru rezolvare: a) �Când se luminã de ziuã, Fãt - Frumos vede cã ºirul munþilor dã

într-o mare verde ºi întinsã, ce trãieºte în mii de valuri senine, strãlucite, caretreierau aria mãrii încet ºi melodios, pânã unde ochiul se pierde în albastrulcerului ºi în verdele mãrii.� (M. Eminescu)

b) �Acolo unde credeam cã voi gãsi toiagul ºi traista, sacrul simbolal umilinþei ºi pietãþii creºtine, am gãsit ignoranþa întronatã, invidia, mândria,lãcomia ºi alte pãcate mortale, pe care ne oprim a le descrie, cãci legea depresã ... ne-ar condamna la zece ani de ocnã. � (N. Filimon)

,

Page 150: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

150

c) �Când ajunse în dreptul colibei, i se pãru cã recunoaºte trãsuraSaºei, ºi, fãrã sã se mai gândeascã, sãri de unde se afla, ºi fãcu semnvizitiului sã opreascã.� (D. Zamfirescu)

d) �Dar izvorul murmurândMai departe doina-ºi ducePânã unde sub stejar, Se deºteaptã vânãtorul.� (St. O. Iosif)

e) �Colo unde stau Carpaþii cu de stânci înalte coaste, Unde paltinii pe dealuri se înºir ca mândrã oaste,Munþii þeapãna lor frunte o suiau-n-albastre bolþi.�

(M. Eminescu)f) �N-aþi observat dumneavoastrã cã unde se aude de o moºie de

vânzare, þãranii se ºi reped s-o cumpere ºi s-o împartã. (L. Rebreanu)

2. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL DE TIMP ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE TIMP

A. Partea secundarã de propoziþie care determinã un verb (sau unînlocuitor), arãtând timpul în care se petrece o acþiune, adicã momentul,epoca, durata, limita sau frecvenþa acþiunii se numeºte complementcircumstanþial de timp.

B. Complementul circumstanþial de timp rãspunde la întrebãrile:când? de când? pânã când? cât timp? de câte ori?

C. Regentul complementului circumstanþial de timp poate fi: - un verb la un mod personal sau nepersonal: A venit ieri. Muncind

azi prea mult, am obosit. A întârzia astãzi e periculos.- o locuþiune verbalã: Mi-am adus aminte alaltãieri de tine.- un adverb: L-am întâlnit ieri dimineaþã.- o interjecþie cu valoare predicativã: Coasa fâº! de dimineaþã prin

iarbã.D. Complementul circumstanþial de timp poate fi exprimat prin: a) Substantive în acuzativ sau în genitiv precedate sau nu de

prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale:A stat câteva ore la noi.Înainte de plecare m-a sãrutat.Într-o zi a venit îngheþul.În toiul iernii am rãmas fãrã lemne.Mã refac în timpul somnului.

b) adjective referitoare la vârstã, însoþite de prepoziþie:De mic îl cunoºteam pe Georgicã.

Page 151: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

151

c) verbe la gerunziu sau infinitiv precedate de prepoziþii saulocuþiuni prepoziþionale:

Ajungând acasã, mi-am învãþat lecþiile.Pânã a nu rãsãri soarele, noi am pornit la drum.Înainte de a cânta cocoºii, bunica ne-a trezit.

d) adverbe cu sau fãrã prepoziþii, sau locuþiuni adverbiale:Asearã am adormit la televizor.De mâine va ninge în toatã þara.Din vreme în vreme cade câte o stea.

8. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE TIMP (C.T.)

1. Propoziþia subordonatã care îndeplineºte funcþia de complementcircumstanþial de timp pe lângã un verb (sau înlocuitor) din regentã senumeºte propoziþie circumstanþialã de timp, sau temporalã (C.T.)

2. C.T. rãspunde la întrebãrile: când? de când? pânã când? câttimp? de câte ori? puse verbului (înlocuitorului) din regentã.

3. C.T. este cerutã de un verb sau locuþiune verbalã la un modpersonal sau nepersonal, un adverb sau locuþiune adverbialã de timp, ointerjecþie cu valoare predicativã.

Exemple:Vorbeºte 1/ când trebuie.2/A citi 1a/ când ai timp liber 2/ e folositor.1b/A bãgat de seamã 1/ dupã ce a greºit.2/Acum, 1a/ când faptul s-a consumat 2/, se cãieºte.1b/Pe înserate, 1a/ când toþi plecau, 2/ el rãmânea la bibliotecã.1b/ªi pisica zdup! de pe cuptor 1/, când nici nu te aºteptai.2/4. C.T. se poate introduce prin:a) adverbe relative: când (cu sau fãrã prepoziþii, precum ºi

compusele sale oricând, oriºicând), cum, cât;b) pronumele nehotãrât oricât;c) locuþiuni adverbiale; de câte ori, ori de câte ori; d) locuþiuni conjuncþionale: în timp ce, în vreme ce, îndatã ce,

dupã ce, pânã ce, pânã sã, înainte (ca) sã, cât timp, câtã vreme;Exemple:Voi învãþa 1/ când se apropie sesiunea.2/A plecat 1/ de când ai spus.2/ªi-a cumpãrat albumul 1/ de pe când era student.2/Pânã când a venit 1/, am tremurat de fricã.2/Cum treci Mureºul, 1/ ajungi la ºtrand.2/

Page 152: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

152

Rãmân 1/ oricât vrei.2/Mã întristez 1/ de câte ori te aud.2/Merge la bunica 1/ ori de câte ori îl cheamã.2/Am învãþat 1/ dupã ce am ajuns acasã.2/Stai cu mine1/ pânã ce mã însãnãtoºesc.2/Pânã sã vinã trenul 1/, mã plimb pe peron.Îndatã ce rãsare soarele, 1/ vom pleca.2/Nu învãþ 1/ pânã nu vii ºi tu.2/Înainte sã plece, 1/ ºi-a vândut biblioteca.2/Cât timp învaþã, 1/ are rezultate bune.2/Câtã vreme joacã fotbal, 1/ câºtigã bani mulþi.2/5. C.T. se contrage printr-un complement circumstanþial de timp,

care poate fi substantiv, adverb, dar ºi verb la gerunziu sau la infinitiv.Exemple:Ne culcãm 1/ când se înnopteazã.2/Contrasã: Ne culcãm noaptea.Mi-a trebuit mult timp 1/ pânã sã ajung acolo.2/Contrasã: Mi-a trebuit mult timp pânã a ajunge acolo.Când am vãzut aceasta, 1/ am plecat.2/Contrasã; Vãzând aceasta, am plecat.6. C.T. stã, de obicei, dupã regentã ºi nu se desparte de aceasta prin

virgulã. Când este aºezatã înaintea regentei, se desparte de aceasta prinvirgulã.

Exemple:Sã vii la mine când se însereazã.Când se însereazã, sã vii la mine.Atenþie! Sã nu confundãm C.T. introduse prin când cu AT, sau cele

introduse prin cum cu C.M.Sã se compare: Vin la tine 1/ când te întorci.2/

Vin la tine în ziua 1/ când te întorci.2/Mã duc la serviciu 1/ cum pot.2/Mã duc la serviciu 1/ cum mã scol.2/

Exerciþii aplicative:

1. Fraze rezolvate:a) �De cum s-a ivit lumina 1/A ieºit din stup albina.� 2/

(T. Arghezi)

Page 153: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

153

1 = CT(2)2 = PP

b) �Când mergea la stânã iarna, 1a/ când ºedeau seara la sfãrâmat deporumb, 2/ ºi primãvara, 1b/ când oile începeau 3/ sã fete, 4/ totdeauna el îiaducea pe cel mai frumos dintre micii priori.� 5/

(I. Slavici)

1 = CT(5) ,2 = CT(5) ºi3 = CT(5)4 = CD(3)5 = PP

c) �Când ne învãþa 1/ cum sã spunem poeziile eroice, 2/ vorbeatare 3/ ºi înãlþa în sus braþul drept; 4/ când cântam în cor, 5/ lovea diapazonulde colþul catedrei, 6/ îl ducea repede la urechea dreaptã 7/ ºi, încruntând puþindin sprîncene, dãdea uºor tonul ... .� 8/ (M. Sadoveanu)

1 = CT(3)2 = CD(1)3 = PP ºi4 = PP5 = CT(6) ;6 = PP ,7 = PP ºi8 = PP

e) � � Valeria bãnuia,1/ dar mie nu-mi venea 2/ sã cred 3/ cã erauzile 4/ când nu mânca, 5/ mai ales acum 4b/ când nu mai avea slujbã lagazetã.� 6/ (Camil Petrescu)

1 = PP dar2 = PP3 = SB(2)4 = CD(3)5 = AT(4)6 = CT(4)

Page 154: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

154

f) �Dupã ce m-a lãsat câtva timp 1/ sã admir cutia ... 2/ Emilia a scosea singurã un pachet de scrisori, cam gros, legat în cruce, cu o panglicãrozã.� 3/ (Camil Petrescu)

1 = CT(1)2 = CD(1)3 = PP

2. Fraze (exerciþii) propuse spre rezolvare:a) �La ce visezi când ziua pe lampa ta se curmã

ªi cade-n geam la ceasul cunoscut.� (T. Arghezi)b) �Dupã ce s-au dus leºii, m-am luat cât colea pe urma lor pânã la

Cotnari ... ºi-apoi, dupã ce-am vãzut cã duºmanii ºi-au luat drumul spre þaralor, am apucat de-a dreptul piste codri.� (C. Negruzzi)

c) �Eu, fiind ascuns în cãmarã, cum aud unele ca aceste, iute mã suiîn pod, umflu pupãza de unde era, sai cu dânsa pe sub streaºina casei ºi mãduc de-a dreptul în târgul vitelor, s-o vând, cãci era tocmai lunea, într-o zi detârg.� (I. Creangã)

d) �Când dãdu peste moºul ce întindea cârlige, se fãcu foc desupãrare ºi începu sã þipe la el, sã le ia de acolo, sã nu sperie peºtele dinprima zi.� (F. Neagu)

e) �Când mama nu mai putea de obositã ºi se lãsa câte oleacã ziua sãse odihneascã, noi, bãieþii, tocmai atunci ridicam casa în slavã.� (I. Creangã)

f) Se dã regenta: Voi pleca. Construiþi cinci propoziþii subordonatecircumstanþiale de timp pe lângã aceastã regentã, introduse prin elemente derelaþie diferite.

g) �Câtã vreme se aflã în largul lui, omul nu-ºi prea bate capul cualþii; când te afli însã la strâmtoare, te uiþi bine împrejurul tãu, ca sã vezidacã nu cumva e prin apropiere cineva, care poate sã te scape.� (I.Slavici)

h) �Când Pintea intrã, apãrãtorul lui Licã se ridicã ºi îi spuse cã nupoate primi aceastã mãrturie, arãtând în puþine cuvinte cele petrecute pe cândPintea îl ducea pe Licã la cazarmã, ºi cerând sã fie ascultaþi martorii pe careîi adusese în aceastã privinþã.� (I. Slavici)

CD

Page 155: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

155

3. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL DE MOD ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE MOD

A. Partea secundarã de propoziþie care aratã cum se desfãºoarã orise înfãþiºeazã o acþiune sau o calitate, se numeºte complementcircumstanþial de mod.

B. Complementul circumstanþial de mod rãspunde la întrebãrile:cum? în ce fel? în ce chip? în ce mod? în ce mãsurã? cât? de cât?

C. Regentul complementului circumstanþial de mod poate fi:� un verb la un mod personal sau nepersonal: Bãtrânul pãºea încet.

Mâncând prea repede s-a înecat.� o locuþiune verbalã: Mi-aduc bine aminte de figura luminoasã a

învãþãtorului meu.� un adjectiv: Am mâncat un ardei iute ca focul.� un adverb sau o locuþiune adverbialã: Venea pe la noi cam rar.

Oþetul se face aproape încetul cu încetul.� o interjecþie cu valoare predicativã: Hai repede!

D. Complementul circumstanþial de mod poate fi exprimat prin:a) substantive precedate sau nu de prepoziþie:

O ºopârlã catã þintã lung la mine.Dormeau buºtean. (cu valoare adverbialã)Elevii stau în clasã în liniºte.A plecat la plimbare fãrã hainã.Pãºeºte a militar.A fãcut acest lucru din iniþiativã proprie.A procedat dupã indicaþii.

b) numerale:Ei treceau pe stradã câte doi.L-am plãtit înzecit.Piereau oamenii cu zecile.L-a rãsplãtit ca pe al treilea.

c) verbe la infinitiv precedate de o prepoziþie sau la gerunziu orisupin:

Fãrã a învãþa nu se poate reuºi la examen. (infinitiv)Vine alergând. (gerunziu)A mâncat de speriat. (supin)

d) adverbe sau locuþiuni adverbiale:

Page 156: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

156

Radu învaþã bine.Rareº a ajuns cu bine acasã.Ei au rãspuns aºa ºi aºa.

e) interjecþii:Gogâlþ, gogâlþ îi mergeau sarmalele pe gât.

9. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE MOD (C.M.)

1. Propoziþia subordonatã care îndeplineºte funcþia de complementcircumstanþial de mod pe lângã un verb (adjectiv, adverb, interjecþie) dinregentã se numeºte propoziþie circumstanþialã de mod sau modalã (C.M.)

2. C.M. rãspunde la întrebãrile: cum? în ce fel? în ce mod? cât de?puse verbului (înlocuitorului) din regentã.

3. C.M. este cerutã de un verb sau locuþiune verbalã la modpersonal sau nepersonal, de un adjectiv, adverb (sau locuþiuneadverbialã), precum ºi de o interjecþie cu valoare predicativã.

Exemple:Învãþ 1/ cum pot.2/A te purta 1a/ cum trebuie 2/ e recomandabil.1b/Fugind 1a/ cum a putut mai tare 2/ a ajuns acasã.1b/S-a dat de-a berbeleacul 1/ cum a putut.2/Fata era frumoasã 1/ cum e soarele.2/Pãºeºte încet 1/ de parcã ar fi melc.2/A fãcut-o pe negândite 1/, ca ºi cum ar fi fost o joacã.2/ªi pe neaºteptate pleosc! pleosc! 1/ fãrã sã aibã motiv.2/4. C.M. se poate introduce prin:a) adverbe relative: cum, precum, cât;b) pronume nehotãrâte: oricum, oricât;c) conjuncþii ºi locuþiuni conjuncþionale: parcã, de parcã, dupã

cum, ca ºi cum, ca ºi când, fãrã sã etc.Uneori elementele de relaþie sunt corelative: aºa ... cum, atât ... cât,

cu cât ... cu atât etc.Exemple:Învãþ 1/ cum pot.2/ A te purta 1a/ cum trebuie 2/ înseamnã a-þi câºtiga noi simpatii.3/A jucat 1/ precum i s-a spus.2/Bãiatul învaþã 1/ cât poate.2/Strigã 1/ oricât pofteºti.2/Aleargã 1/ oricât vrei.2/Rãspunde 1/ parcã e tobã de carte.2/Cu cât înveþi mai bine 1/ cu atât eºti mai apreciat.2/

Page 157: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

157

Întreabã 1/ de parcã n-ar cunoaºte drumul.2/Bate vântul 1/ ca ºi cum am fi în miezul iernii.2/Plec 1/ fãrã sã mã uit înapoi.2/Nu mi-a rãspuns, 1/ ca ºi când n-ar fi auzit întrebarea.2/5. C.M. se contrage printr-un complement circumstanþial de mod,

care poate fi adverb, dar ºi verb la infinitiv sau gerunziu.Exemple: A strigat 1/ cât a putut.2/Contrasã: A strigat foarte tare.Poþi intra 1/ fãrã sã fii bãgat în seamã.2/Contrasã: Poþi intra fãrã a fi bãgat în seamã.Poþi intra nefiind bãgat în seamã.6. C.M. poate sta atât înainte, cât ºi dupã regentã. Când stã înaintea

regentei se desparte întotdeauna prin virgulã de ea, iar când stã dupã regentã,uneori se desparte prin virgulã, alteori nu.

Exemple:Rareº scrie 1/ cum a învãþat.2/Cum îþi vei aºterne 1/, aºa vei dormi.2/ Mã îmbrac 1/ cum îmi place.2/Atenþie! Sã nu confundãm C.M. introdusã prin cum cu PR.

Deosebirea se face uºor dacã þinem seama cã modala stã pe lângã un verbpredicativ, iar predicativa urmeazã dupã un verb copulativ.

Exemple: Rareº scrie 1/ cum a învãþat.2/Rareº este 1/ cum a fost.2/

Exerciþii aplicative

1. Fraze rezolvate:a) �Cum ai vrut, 1/ venit-ai 2/, dar nu te vei mai întoarce 3/ cum vei

voi.� 4/(P. Ispirescu)

1 = CM(2)2 = PP dar3 = PP4 = CM(3)

b) �Vin fete de ºaptesprezece ani, cu cupe de smântânã sau de unt 1/ºi se tocmesc, 2/ se tocmesc 3/ de parcã ar fi negustorese 4/ de când elumea.� 5/ (G. Bogza)

Page 158: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

158

1 = PP ºi2 = PP ,3 = PP4 = CM(3)5 = CT(4)

c) �Dascãlul era foarte aºezat, 1/ ca ºi când ar sta înainteaepiscopului. 2/ Budulea râdea în el, ca omul 3/ care a fãcut o poznã din celemai bune, 4/ iarã Buduleasa era nerãbdãtoare, 5/ ca ºi când ar fi stat pe spiniºi pe jãratic.� 6/ (I. Slavici)1 = PP2 = CM(1)3 = PP 4 = AT(3) iarã5 = PP6 = CM(5)

d) �Când ºi-a rostit comisul vorba asta mare, fãrã înconjur 1/, aºacum vorbesc oamenii de la noi, din Þara - de - Sus, 2/ Ancuþa ºi-a strânsbuzele 3/ ºi s-a prefãcut 4/ cã se uitã cu luare - aminte în lungul ºleahului.� 5/

(M. Sadoveanu)

1 = CT(3)2 = CM(1)3 = PP ºi4 = PP5 = PR(4)

e) �O iubea încet, pe fiecare colþ din trupul ei, 1/ aºa cum faci orugãciune, 2/ ºi plimba pe ea aºa de lung ºi apãsat sãrutul lui de apã 3/ cãpãrea marmorã de cearã ...� 4/

1 = PP2 = CM(1) ºi3 = PP4 = CNS(3)

C.M.

Page 159: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

159

2. Fraze (exerciþii) propuse pentru rezolvare:a) �Ei, vedeþi moºule ºi cinstiþi meseni, cum hrãneºte pe dracul, fãrã

sã ºtii cu cine ai de-a face. Dacã nu-s ºi eu un puiºor de om în felul meu, dartot m-a tras Harap Alb pe ºfarã.� (I. Creangã)

b) �Îi era ruºine, ca ºi când toþi ar putea sã afle din faþa ei celepetrecute, se temea de ceva neºtiut ºi nu ºtia cum sã calce, cum sã-ºi þinãtrupul, cum sã-ºi poarte capul ºi ce sã facã cu mâinile ei.� (I. Slavici)

c) �Hurducãturile se înteþeau ºi Apostol era nenorocit cã vor sosi înFãget înainte de a fi avut vreme sã se lãmureascã deplin, sã înþeleagã ºisublocotementul cum stau lucrurile, ca ºi cum ar fi fost în faþa unui judecãtorde care atârna soarta lui.� (L. Rebreanu)

d) �Dar ºi noi încã o pândeamCum se pândeºte-o fiarãªi tot chiteam ºi ne gândeamCum sã ne cadã-n ghearã.�

(V. Alecsandri)e) �Când unul trece, altul vine

În astã lume a-l urma,Precum când soarele apuneEl ºi rãsare undeva.�

(M. Eminescu)f) �Când doctorul Gavrilã, favoritul lui, cel despre care fusese sigur

de la început cã are vocaþie de medic, se apropie de pat, repetã din noucuvintele, ºi atunci înþelese de ce le pronunþase cu atâta greutate: cu fiecaremiºcare a limbii simþea cum se clatinã câþiva dinþi, parcã ar fi stat sã cadã.�

(Mircea Eliade)g) �... respiraþia mea bãtea regulat, dupã cum luneca roata de lemn

subþire, care sfârâia parcã era vânt, se oprea, se întorcea în loc, apoi seaºternea pe jos.� (H. Papadat Bengescu)

h) Construiþi fraze în care adverbul relativ cum sã introducã:subiectivã, predicativã, atributivã, directã, indirectã, modalã, temporalã.

Page 160: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

160

4. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL DE CAUZÃ ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE CAUZÃ.

A. Partea secundarã de propoziþie care determinã un verb sau unadjectiv ºi aratã cauza unei acþiuni, a unei stãri sau însuºiri se numeºtecomplement circumstanþial de cauzã.

B. Complementul circumstanþial de cauzã rãspunde la întrebãrile:din ce cauzã? din ce pricinã?

C. Regentul complementului circumstanþial de cauzã poate fi:- un verb la un mod personal sau nepersonal: Râde de bucurie.

Tremura de fricã. A suspina de necaz nu e bine. Fugind de fricã a cãzut.- o locuþiune verbalã: A dat bir cu fugiþii de nevoie.- un adjectiv: Am vãzut un bãiat ud de ploaie.- un adverb: Mergea încet de obosealã.- o interjecþie cu valoare predicativã: Broscuþa þuºti! în baltã de

spaimã.D. Complementul circumstanþial de cauzã poate fi exprimat prin:a) substantive precedate de prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale:

S-a îmbolnãvit de nervi.S-a îmbrãcat gros din cauza gerului.Apele Neajlovului s-au înroºit de sângele vãrsat.S-a rãtãcit din cauza întunericului.

b) pronume precedate de prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale:Nu s-a îmbolnãvit de asta (formã popularã a pronumelui

demonstrativ).Am întârziat din cauza ta.

c) adjective sau participii cu valoare adjectivalã precedate deprepoziþii:

Nu mai poate de flãmând.Se juca cu baloturile plesnind de încãrcate.

d) verbe la gerunziu:Crãpându-se, n-am mai putut folosi farfuria.Neputând câºtiga, am renunþat la luptã.

10. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE CAUZÃ (C.CZ.)

1. Propoziþia subordonatã care îndeplineºte funcþia de complementcircumstanþial de cauzã ºi care aratã cauza pentru care se sãvârºeºte acþiuneaunui verb din regentã se numeºte propoziþie circumstanþialã de cauzã saucauzalã (CZ.).

Page 161: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

161

2. CZ. rãspunde la întrebãrile: din ce cauzã? din ce pricinã? puseverbului (înlocuitorului) din regentã.

3. CZ. este cerutã de un verb sau locuþiune verbalã la un modpersonal sau nepersonal, de o expresie verbalã impersonalã, de un adjectivsau de o interjecþie cu valoare predicativã.

Exemple:Îl ador, 1/pentru cã e unicul meu fiu.2/L-am auzit strigând1/, din cauzã cã îl durea.2/S-a luat la harþã cu ei,1 /fiindcã l-au supãrat. /Nu-i bine aºa,1/din cauzã cã se supãrã tata.2/În fântânã era apã tulbure, 1/fiindcã aruncasem nisip în ea.2/Hai acasã, 1/cã se înnopteazã. 2/4. CZ. se poate introduce prin:a) conjuncþii: fiindcã, deoarece, întrucât, cãci, cã;b) locuþiuni conjuncþionale: din cauzã cã, din pricinã cã, de vreme

ce, pentru cã, o datã ce;c) adverbul relativ cum (chiar ºi pronumele relativ ce, precedat de

prepoziþie) cu valoarea lui fiindcã.Exemple:M-am supãrat 1/, fiindcã n-ai venit.2/Marius citeºte mult, 1/deoarece îi place.2/A pierdut concursul 1/întrucât n-a exersat.2/Va ºti 1/, cãci a învãþat mult.2/N-a rãspuns, 1/cã n-a ºtiut.2/M-am enervat, 1/din cauzã cã nu m-ai ascultat.2/Din pricinã cã am fost bolnav, 1/am lipsit de la cursuri.2/Ajutã-mã la curãþat zãpada 1/,de vreme ce ai venit.2/Îl iubesc pe Dino, 1/pentru cã l-am crescut.2/O datã ce ai venit, 1/apucã-te de lucru.2/Cum n-a învãþat, 1/a rãmas corigent.2/O sorbea din ochi, 1/de ce era frumoasã.2/5. CZ. se contrage printr-un complement circumstanþial de cauzã,

predicatul putând fi înlocuit cel mai adesea cu o construcþie gerunzialã.Exemple: Tremura 1/fiindcã îi era fricã.2/Contrasã: Tremura de fricã.Pentru cã n-a învãþat 1/, a rãmas repetent.2/Contrasã: Neînvãþând, a rãmas repetent.6. CZ. poate sta atât înainte, cât ºi dupã regentã. Indiferent de poziþia

ei, se desparte de regentã prin virgulã.

Page 162: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

162

Exerciþii aplicative

1. Fraze rezolvate:a) �Fiindcã Budulea era cel mai mare în ºcoalã 1/ ºi fiindcã cu toate

astea el era Budulea Taichii,2/ bãieþii râdeau totdeauna 3/ când îl vedeau 4/ ºirâdeau mai ales acum, 5/ pentru cã Budulea vorbea scâlciat ungureºte.6/�

(I. Slavici)1=CZ(3) ºi2=CZ(3)3=PP4=CT(3) ºi5=PP6=CZ(5)

b) � Dar la/fiindcã mi-au mai ieºit pânã acum înainte încã doi spâni2/,apoi îmi vine a crede 1b/cã asta-i þara spânilor 3/ºi n-am încotro, 4/cãcitrebuie 5/sã te iau la mine, 6/dacã zici 7/cã ºtii bine locurile pe aici.� 8/

(I. Creangã)

1=PP2=CZ(1) ºi3=SB(1)4=PP5=CZ(4)6=SB(5)7=CZ(6)8=CD(7)

c) �ªi la/ fiindcã eram nerãbdãtor 2/ºi doream 3/sã vãd pe Huþu cubãþul, 4/ m-am dus dupã prânz la ºcoalã.� 1b/ (I. Slavici)

1=PP2=CZ(1) ºi3=CZ(1)4=CD(3)

Page 163: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

163

d) �Spuneþi 1/ cã obiºnuia 2/ sã se îmbrace curios, excentric, 3/ ºiuneori pãrea într-adevãr bãtrânã 4/ pentru cã îºi pudra pãrul 5/ sau se farda 6/aºa cum se fardeazã femeile bãtrâne 7/ când vor 8/ sã parã tinere.9/

(Mircea Eliade)

1=PP2=CD(1)3=CD(2) ºi4=CD(1)5=CZ(4) sau6=CZ(4)7=CM(6)8=CT(7)9=CD(8)

e) Acum 1a/ cã v-am mãrturisit tot 2/ ºi m-am liniºtit,3/vreau 1b/ sã-icer iertare 4/c-am îngropat galbenii 5/ ºi m-am prefãcut 6/cã-i gãsesc.� 7/

1=PP2=CZ(1) ºi3=CZ(1)4=CD(1)5=CZ(4) ºi6=CZ(4)7=PR(6)

2. Fraze propuse pentru rezolvare:a) �Huþu nu plãtea decât pe jumãtate, adicã ºasezeci de creiþari pe

lunã, fiindcã îi ducea în toate dimineþele coºul cu peºte verde ºi pe cel cupeºte uscat, fãcea foc, mãtura în casã, spãla vasele, cãra apã ºi aducea iarcoºurile acasã când se însera...� (I. Slavici)

b) �Acu parcã înþelegea cã este cu putinþã sã citeascã ceea ce au scrisalþii, fiindcã toþi cãrturarii scriu într-un fel.� (I. Slavici)

c) �Eu sunt acum bãtrânã ºi, fiindcã am avut ºi am atât de multebucurii în viaþã, nu înþeleg nemulþumirile celor tineri ºi mã tem ca nu cumva,cãutând acum la bãtrâneþe un noroc nou, sã pierd pe acela de care am avutparte pânã în ziua de azi ºi sã dau la sfârºitul vieþii mele de amãrãciunea pecare nu o cunosc decât din fricã.� (I. Slavici)

Page 164: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

164

d) �Odatã prin iunie, când au venit þãranii sã secere grâul, cel maimare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mã-sii ºi, cum nu ºtia sãzboare, haþ! l-a prins un flãcãu sub cãciulã.� (I.Al. Brãtescu-Voineºti)

e) �ªi ne-o da aceastã învãþãturã nu pentru cã trebuia ºi pentru cã ise plãtea, dar pentru cã avea un prisos de bunãtate în el ºi pentru cã în acestsuflet era ceva din credinþa ºi din curãþenia unui apostol.� (M. Sadoveanu)

f) �Când am ieºit de la Royal a doua zi, era nouã dimineaþa ºi mi-erao teamã grozavã sã nu mã întâlnesc cu el, cãci pe acolo, pe Sãrindar suntnumai gazete ºi mereu întâlneºti gazetari.� (Camil Petrescu)

g) �Chiar dacã aº fi îndrãznit sã ridic glasul, tot nu m-ai fi pututauzi, pentru cã tocmai atunci începuse sã batã vântul, ºi aici, în podul acestadãrãpãnat de la bombardament, vântul se aude sinistru, ca la teatru, când sepregãteºte sã izbucneascã furtuna...� (M. Eliade)

h) �E adevãrat, o povestire cam stranie, ºi probabil scrisã de un autordestul de obscur, pentru cã i-am uitat de mult numele, ºi nimeni nu auzisenici de el, nici de povestirea aceasta, spune-i, dacã vrei, nuvelã, deºi eradestul de scurtã, era mai degrabã o schiþã...� (M. Eliade)

5. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL DE SCOP ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE SCOP

A. Partea secundarã de propoziþie care determinã un verb, arãtândscopul unei acþiuni se numeºte complement circumstanþial de scop.

B. Complementul circumstanþial de scop rãspunde la întrebãrile: înce scop? cu ce scop?

C. Regentul complementului circumstanþial de scop poate fi:- un verb la un mod personal sau nepersonal: A plecat în oraº dupã

cumpãrãturi. Mergând în pãdure dupã mure a vãzut un urs. El încearcã atrece podul peste Mureº, spre a ajunge în ºtrand.

- o locuþiune verbalã: A pus la cale totul pentru a-i demasca petrãdãtori.

- un adjectiv provenit din participiu: Aceasta este lucrarea pregãtitãîn vederea obþinerii diplomei.

- o interjecþie: Hai dupã pâine.D. Complementul circumstanþial de scop poate fi exprimat prin:a) substantive precedate de prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale

(de regulã: spre, pentru, dupã, cu scopul, în vederea):Noi luptãm pentru note mari.M-am pregãtit pentru examen cu seriozitate.A plecat la munte dupã vânat.

Page 165: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

165

Ne pregãtim în vederea examenului de admitere.b) pronume:

Am consultat pentru aceasta toatã bibliografia.c) verbe la infinitiv sau supin precedate de prepoziþii sau locuþiuni

prepoziþionale:Te-am vizitat pentru a-þi face o propunere.Mama a pus mâncarea pe foc la fiert.L-am pedepsit cu scopul de a-l îndrepta.

Atenþie! Pentru a evita confuzia dintre complementul circumstanþialde scop ºi cel de cauzã, reþineþi cã acþiunea circumstanþialului de cauzã esteîntotdeauna anterioarã acþiunii verbului determinat (logic, cauza precedeefectul), iar acþiunea circumstanþialului de scop este posterioarã acþiuniiverbului determinat.

E. Topica ºi punctuaþiaComplementele circumstanþiale de loc, de timp, de mod, de cauzã ºi

de scop pot sta atât dupã elementul regent, cât ºi înaintea lui. De regulã, elenu se despart prin virgulã când stau imediat dupã cuvântul determinat.Aºezate la începutul propoziþiei, construcþiile gerunziale ºi participiale (cusau fãrã determinãri) se despart prin virgulã de restul propoziþiei, indiferentde funcþia sintacticã pe care o au. De asemenea, se despart prin virgulã derestul propoziþiei cuvintele ºi construcþiile incidente, sau complementelecircumstanþiale aºezate între subiect ºi predicat.

11. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE SCOP (C.S.)

1. Propoziþia subordonatã care aratã scopul pentru care se faceacþiunea unui verb din regentã ºi este echivalentã cu un complementcircumstanþial de scop se numeºte propoziþie circumstanþialã de scop saufinalã (C.S. în unele culegeri e notatã F.).

2. C.S. rãspunde la întrebãrile: cu ce scop? în ce scop? puseverbului (înlocuitorului) din regentã.

3. C.S. este cerutã de un verb sau o locuþiune verbalã la modpersonal sau nepersonal, sau de o interjecþie cu valoare predicativã.

Exemple: Învaþã 1/ ca sã ia examenul.2/Mergând 1a/ sã culeagã fragi 2/s-a înþepat.1b/A luat-o la fugã 1/ ca sã scape de duºmani.2/Haide cu noi la bibliotecã 1/ca sã împrumutãm cãrþi.2/4. C.S. se poate introduce prin:a) conjuncþii: sã, ca sã, de (cu valoarea lui sã, ca sã)

Page 166: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

166

b) locuþiuni conjuncþionale: pentru ca sã, ca nu cumva sã, cuscopul sã etc.

c) prepoziþia de cu valoare de conjuncþie.Exemple:Merge la ºcoalã 1/sã înveþe.2/Am recitit 1/ca sã înþeleg mai bine.2/Învãþ 1/pentru ca sã ºtiu.2/Am verificat predicatele 1/ca nu cumva sã rãmânã unul

nesubliniat.2/L-am chemat 1/cu scopul sã mã ajute.2/A plecat în oraº 1/de-a cumpãrat niºte dulciuri.2/5. C.S. se contrage printr-un complement circumstanþial de scop. De

regulã, verbul predicat e trecut la infinitiv, precedat de una din prepoziþiilespre sau pentru.

Exemple:A plecat la câmp 1/ca sã sape porumbul.2/Contrasã: A plecat la câmp pentru a sãpa porumbul.Mã duc în oraº 1/ca sã cumpãr ceva.2/Contrasã: Mã duc în oraº spre a cumpãra ceva.Dar ºi: Mã duc în oraº dupã (pentru) cumpãrãturi.6. C.S. poate sta atât înainte, cât ºi dupã regentã. Se desparte

întotdeauna prin virgulã când stã înaintea regentei, iar când stã dupã regentãuneori se desparte prin virgulã, alteori nu.

Exemple: Ca sã nu întârziem la ºcoalã, 1/ mergem repede.2/Învãþ 1/pentru ca sã ºtiu.2/Reþineþi! Pentru a deosebi CS. de CZ. veþi avea în vedere

urmãtoarele:a) CZ. nu se construieºte niciodatã cu conjunctivul sau imperativul,

deoarece ea aratã un fapt real;b) CZ. nu se introduce niciodatã prin conjuncþia sã sau prin locuþiuni

conjuncþionale care conþin conjuncþia sã;c) acþiunea din CZ. se petrece înaintea acþiunii din regentã, iar

acþiunea din CS. se petrece dupã acþiunea din regentã.Comparaþi: Vin la tine 1/sã învãþ 2/. CS. (întâi vin, apoi învãþ)Vin la tine, 1/fiindcã m-ai chemat.2/ CZ. (întâi m-ai chemat, apoi

vin)

Page 167: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

167

Exerciþii aplicative

1. Fraze rezolvate:a) �El trimite o ceatã 1/ de cuprinde 2/ ºi sfarmã cetatea Brãila� 3/

(N. Bãlcescu)

1=PP2=CS(1) ºi3=CS(1)

b) �Trec furnici ducând în gurã de fãinã marii saci; 1/Ca sã coacã pentru nuntã ºi plãcinte ºi colaci; 2/ªi albinele-aduc miere, 3/aduc colb mãrunt de aur, 4/Ca cercei din el sã facã cariul, 5/care-i meºter faur.�6/

(M. Eminescu)

1=PP2=CS(1) ºi3=PP ,4=PP5=CS(4)6=AT(5)

c) �Pe urmã lasã bucatele la foc 1/ sã fiarbã 2/ ºi se duce prinpãdure 3/ sã caute pe cumãtru-sãu 4/ ºi sã-l pofteascã la praznic.� 5/

(I. Creangã)1=PP2=CS(1) ºi3=PP4=CS(3) ºi5=CS(3)

d) �Mã opream pe undeva, în vreun loc ascuns, 1 / sã-mi schimbrochia, 2/sã mã piaptãn, 3/ sã-mi curãþ faþa de prafuri ºi de unsori, 4/ºi apoi mãurcam într-un autobuz, 5/luam trenul, 6/ fãceam cunoºtinþe. 7/ (Mircea Eliade)1=PP2=CS(1) ,3=CS(1) , ºi4=CS(1)5=PP ,6=PP ,7=PP

Page 168: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

168

e) �Când plantonul a dat alarma 1/, doi oameni de serviciu, probabilagenþii Siguranþei, au alergat 2/ sã cerceteze strada 3/ -nu ºtiau 4/cã plantonulte descoperise deja 5/ - ºi au zãrit o maºinã cu farurile stinse, aºteptând înstradã, chiar în dreptul rondoului de trandafiri 6/unde te aflai dimineaþa.� 7/

(Mircea Eliade)

1=CT(2)2=PP3=CS(2)4=P.P.incidentã ºi5=C.D.(4)incidentã6=PP7=AT(6)

2. Fraze propuse spre rezolvare:a) �Luceºte c-un amor nespus

Durerea sã-mi alunge,Dar se-nalþã tot mai susCa sã nu-l pot ajunge.�

(M. Eminescu)b) �Lângã lacul care-n tremur somnoros ºi lin se bate,

Vezi o masã mare-ntinsã cu fãclii prea luminate,Cãci din patru pãrþi a lumii împãraþi ºi împãrãteseAu venit ca sã serbeze nunta gingaºei mirese.� (M. Eminescu)

c) �El nu cânta, pentru cã nu ºtia sã cânte, nu fãcea glume, pentru cãnu ºtia sã le nimereascã... Treaba lui era sã adune snopii ºi sã-i aºeze în crucibine încheiate, ca vântul sã nu le rãstoarne�. (I. Slavici)

d) �- Sã nu-þi fie teamã, îi ºopti când, puþin timp în urmã, seîmpiedecã de o frânghie pe care nu o putuse vedea ºi, rezemându-se, ca sã nucadã, de un dulap, una din uºi se deschise încet, scâncind prelung, ca ungeamãt înfundat.� (M. Eliade)

e) Luminate împãrate, de acum cred cã mi-þi da fata, ca sã vã lãsãmîn pace ºi sã ne ducem în treaba noastrã.� (I. Creangã)

f) �Prostul care scrie ca sã dovedeascã cum cã nu e prost e ca ologulcare s-ar târî în brânci ca sã-þi dovedeascã cum cã nu e ºchiop�. (N. Iorga)

g) �Acum Ileana începu sã strige �primejdie�, ºi când se adunarã toþiargaþii ca sã vadã ce e, ea le spuse cã a auzit troncote prin pivniþã ºi se temecum cã a intrat cineva în pivniþã ca sã fure comoara împãratului�. (I. Slavici)

Page 169: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

169

6. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL CONDIÞIONAL ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ CONDIÞIONALÃ

A. Partea secundarã de propoziþie care aratã condiþia (ipoteza) decare depinde realizarea unei acþiuni se numeºte complement circumstanþialcondiþional CÞ.

B. Rãspunde la întrebarea: cu ce condiþie?C. Regentul complementului circumstanþial condiþional poate fi:1) Un verb sau locuþiune verbalã la modurile: condiþional-optativ,

indicativ prezent, imperfect, viitor, imperativ:a) Numai fugind repede câºtigi concursul.b) În locul lui eu nici nu mai veneam.c) În caz de forþã majorã veþi proceda în consecinþã.d) În eventualitatea unui rãzboi, nu da bir cu fugiþii.2) Adjective: Acest f⺠este folositor în caz de vreme rea.D. Complementul circumstanþial condiþional poate fi exprimat prin:

-substantive care exprimã ideea de condiþie (caz, condiþie,ipotezã, eventualitate) sau substantive abstracte: În caz de nevoie, tragi demâner. În eventualitatea sosirii inspectorului, mã anunþaþi.

- substantive sau substitute în cazul genitiv cu locuþiunileprepoziþionale: în locul, în cazul, cu ajutorul, prin intermediul; În loculdirectorului, eu nu-l iertam. Prin intermediul prietenilor, a fost salvat.

- adjective: Izolatã, aºa nu vei mai rãmâne.- adverbe: aºa, astfel, altminteri: Imediat sã pleci acasã, altfel

anunþ direcþiunea.- verbe la modul gerunziu: Exersând zilnic, doar aºa vei ajunge

un mare artist.Trãind ºi nemurind, ai sã vezi cine sunt eu.E. Complementul circumstanþial condiþional poate fi confundat cu

complemente: indirecte, instrumentale, sociative ºi temporale: S-ar teme deexaminarea noastrã. (CI) Auzind la radio, numai aºa ºi-a adus aminte de el.(CT)

F. Topica ºi punctuaþia: De obicei, CDÞ stã înaintea regentului: Sedesparte prin virgulã de regent, indiferent de locul pe care-l ocupã.

12. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ CONDIÞIONALÃ(CÞ sau CDÞ)

1. Propoziþia subordonatã care îndeplineºte funcþia de complementcircumstanþial condiþional, arãtând o acþiune de a cãrei realizare depinde

Page 170: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

170

înfãptuirea acþiunii din regentã se numeºte propoziþie circumstanþialãcondiþionalã (CÞ sau CDÞ).

* Adoptãm prescurtarea CDÞ, pentru a nu se face confuzii cutemporala prin pierderea sedilei literei Þ.

2. CDÞ rãspunde la întrebãrile: cu ce condiþie? în ce condiþii? puseverbului din regentã.

3. CDÞ. este cerutã de un verb sau de o locuþiune verbalã la unmod personal sau nepersonal ºi de o interjecþie cu valoare predicativã.

Exemple:Te trimit în tabãrã la mare 1/, dacã reuºeºti la admitere.2/Scriind, la/dacã voi ºti, 2/voi lua premiul întâi.1b/Mi-aduc aminte de poveste, 1/dacã îmi spui începutul.2/Haide la bibliotecã, 1/dacã doreºti reviste.2/4. CDÞ. se poate introduce prin:a) conjuncþii ºi locuþiuni conjuncþionale: dacã, sã, de (cu valoarea

lui dacã), în caz cã, de unde;b) adverbul relativ când (cu valoarea lui dacã)Exemple:Dacã ar fi ºtiut,1/ ar fi venit ºi el la antrenament.2/Sã fi învãþat, 1/aº fi reuºit.2/În caz cã va ploua 1/, voi rãmâne acasã.2/Sã te gãsesc acolo 1/, de unde nu, 2/ai sã dai socotealã.3/* Se foloseºte în CDÞ negative cu verbele predicative subînþelese.Când el ar zice, 1/ toþi l-ar asculta.2/Vin la tine, 1/ de nu mã reþii prea mult.2/5 . CDÞ. se contrage printr-un complement circumstanþial

condiþional (substantiv sau verb la gerunziu).Exemple:Sã fi învãþat, 1/aº fi reuºit.2/Contrasã: Învãþând, aº fi reuºit.În caz cã plouã, 1/stau acasã.2/Contrasã: În caz de ploaie, stau acasã.6. CDÞ poate sta dupã regentã sau înaintea regentei. Când stã

înaintea regentei se desparte prin virgulã de aceasta.Atenþie! Unele CDÞ. sunt lipsite de elementul relaþional (care este

subînþeles), putând fi uºor confundate cu P.P.Ai carte, ai parte.Munceºti mult, câºtigi bine.Înveþi bine, ai note bune.

Page 171: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

171

Exerciþii aplicative

1. Fraze rezolvate:a) �Dacã cineva ar fi priceput glasul izvorului 1/, ar fi înþeles 2/ cã

jãlea într-o lungã doinã pe Ileana.� 3/ (M. Eminescu)

1=CDÞ(2)2=PP3=CD(2)

b) �Bãiatul nu ºtie mult, 1/ zise el în sfârºit, 2/ dar îl primesc, 3/fiindcã e feciorul dumitale, 4/ ºi, 5a/ dacã va fi silitor, 6/ are sã treacãexamenul. � 5b/ (I. Slavici)

1=PP2=PPI dar3=PP4=CZ(3) ºi5=PP6=CDÞ(5)

c) �Dar la toatã întâmplarea, 1a/de-i vedea 2/ºi-i vedea 3/ cã s-atrezit 4/ ºi nãvãleºte la tine 5/, zvârle-i pielea cea de urs 1b/ ºi apoi fugi încoacespre mine 6/cât îi putea.� 7/ (I. Creangã)

1=PP2=CDÞ(1) ºi3=CDÞ(1)4=CD(3) ºi

ºi

5=CD(3)6=PP7=CM(6)

d) �Dar 1a/ dac-o fi 2/ sã mor, 3/ sã mã îngropaþi 1b/ cum mã veziacum, 4/ cu rochia asta, cu salbã ºi cu mãrgele. 1c/� (Mircea Eliade)

1=P.P.2=CDÞ(1)3=SB(2)4=CM(1)

fiindcã

cât

P.

Page 172: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

172

e) �Domnul Vermesy Arpad avea trei turme 1/ ºi nu se maiîndoia 2/cã în termen de câteva zile le pierde pe toate trei 3/dacã serãspândeºte ºtirea 4/ cã Licã a fost prins. 5�/ (I. Slavici)

1=P.P. ºi2=P.P.3=CI(2)4=CDÞ(3)5=AT(4)

2. Fraze propuse pentru rezolvare:a) �Dacã tu ºtiai problema astei vieþi cu care lupt,

Ai vedea cã am cuvinte pana chiar sã o fi rupt.�(M. Eminescu)

b) �ªi, când cãuta mama sã smântâneascã oalele, smântâneºte,Smarandã, dacã ai ce.� (I. Creangã)

c) �Tu sã ºezi la grajd nedezlipit ºi sã îngrijeºti de calul meu ca deochii din cap, cã, de-oi veni pe-acolo ºi n-oi gãsi trebile fãcute dupã plac, aresã fie rãu de pielea ta�. (I. Creangã)

d) �Dacã vrei sã mai vezi soarele cu ochii ºi sã mai calci pe iarbãverde, atunci jurã-mi-te pe ascuþiºul paloºului tãu cã mi-i da ascultare ºisupunere întru toate, chiar ºi-n foc, de þi-aº zice, sã te arunci.� (I. Creangã)

e) �Ar fi plecat ºi fanfara dacã cineva nu ºi-ar fi adus aminte cãfanfara nu poate pleca înaintea primului ministru, ºi dacã nu i-ar fi oprit.�

(Mircea Eliade)f) �-Oiþã bârsanã,

De eºti nãzdrãvanãªi de-a fi sã morÎn câmp de mohor,Sã-i spui lui vrânceanªi lui ungureanCa sã mã îngroapeAice pe-aproape,În strunga de oi,Sã fiu tot cu voi;În dosul stânii,Sã-mi aud cânii.�

(Mioriþa)

Page 173: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

173

g) �ªi dacã vrem sã vedem cum s-au aºezat oamenii în aceºti munþiaspri, când de jur împrejur erau atâtea câmpii roditoare, sã pãtrundemînãuntru în însãºi fiinþa lor de piatrã.� (Geo Bogza)

h) �Câteodatã, dimineaþa, când punea cosãrcile pe cal, i se pãrea cãºi Bator s-ar gândi la lucrul ãsta ºi cã, dacã n-ar fi orb, ar privi-o întrebãtor.�

(I. Agârbiceanu)

7. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL CONSECUTIV ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ CONSECUTIVÃ.

A. Complementul circumstanþial consecutiv aratã consecinþa uneiacþiuni sau a unei însuºiri la care se referã.

B. Complementul circumstanþial consecutiv rãspunde la întrebãrile:cum? care este urmarea faptului cã? care este rezultatul faptului cã?care este consecinþa faptului cã?

C. Regentul complementului circumstanþial consecutiv poate fi:1. Un verb la moduri personale sau nepersonale:

L-au bãtut pânã la sângeA mâncat de speriat.Desenând de minune, a câºtigat concursul.

2. un adjectiv:Era frumoasã de nespus.

3. un adverb:Învãþase destul pentru a promova examenul.

D. Complementul circumstanþial consecutiv poate fi exprimat prin:1. substantive în acuzativ cu prepoziþie:

Pãrea îngheþatã de frig.A învãþat pânã la epuizare.Cântã de minune la pian.

2. verbe la moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, supin) precedatede prepoziþii:

Situaþia este prea periculoasã pentru a pãrãsi locul accidentului.S-a lovit aºa de tare, ajungând aproape în comã.A crescut mult, de nerecunoscut.

3. locuþiuni adverbiale:M-a impresionat pânã la lacrimi.Plângea de mai mare mila.Învaþã de mai mare dragul.

Page 174: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

174

E. Complementul circumstanþial consecutiv poate fi confundat cuCM pentru cã desemneazã modalitatea acþiunii sau a însuºirii. Pentruidentificare e bine sã se recurgã la substituire.

Deseneazã de minune.Deseneazã 1/ încât te minunezi.2/

F. Complementul circumstanþial consecutiv stã de obicei dupãelementul regent ºi nu se desparte prin virgulã de acesta.

13. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ CONSECUTIVÃ (CNS.)(consecuþie = urmare, consecinþã)

1. Propoziþia subordonatã care aratã urmarea sau consecinþa acþiuniiexprimate de regentã se numeºte propoziþie circumstanþialã consecutivã(CNS.).

2. CNS. rãspunde la întrebarea: care este urmarea (consecinþa,rezultatul) faptului cã? pusã pe lângã un verb sau pe lângã întreagapropoziþie regentã.

3. CNS este cerutã de un verb la orice diatezã, o locuþiune verbalã,un adjectiv, un adverb sau o interjecþie cu valoare predicativã.

Exemple:Alerga aºa de tare, 1/încât nu-l putea ajunge nimeni. 2/I-a bãgat prea mult în seamã, 1/încât acum nu-l mai respectã.2/Este atât de vioi,1/încât nu mai stã locului.2/Rãsuflã aºa de greu, 1/încât nu mai trãieºte mult.2/ªi þuºti! pe lângã câine,1/încât nu l-a mai muºcat.2/4 . CNS. se poate introduce prin conjuncþii ºi locuþiuni

conjuncþionale: cã, aºa cã, încât, cât, decât, încât sã, de (cu valoarea luiîncât).

Ca elemente corelative în propoziþia regentã vom avea adverbele saulocuþiunile adverbiale: aºa, atât de, aºa de, astfel, în aºa mãsurã, în aºa feletc.

Exemple:M-a lovit atât de tare, 1/cã sângerez.2/A mers patru km 1/, aºa cã a trecut o orã.2/Raul e aºa de leneº, 1/încât n-are pereche.2/Este aºa de frumos, 1/cât îþi e mai mare dragul.2/Ne pitim atât de bine, 1/încât sã nu fim vãzuþi.2/Fugea, 1/de-i sfârâiau cãlcâiele.2/5. CNS. se reduce, prin contragere, la complementul circumstanþial

consecutiv (de consecinþã).

Page 175: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

175

6. CNS stã întotdeauna dupã regentã ºi se desparte, în general, prinvirgulã de aceasta.

Exerciþii aplicative

1. Fraze rezolvate:a) �Amintirea acestei întâmplãri a fost atât de brutalã 1/ încât se trezi

din somn 2/ ºi aprinse lumina.� 3/ (Mircea Eliade)

1=PP2=CNS(1) ºi3=CNS(1)

b) �Intrã în coridorul ºcolii 1/ºi se apropie de fiu-sãu atât derepede 2/, încât copiii din salã se speriarã 3/ºi crezurã 4/ cã omul vrea 5/sã batãpe vreunul din ei.� 6/ (M. Preda)

1=PP ºi2=PP3=CNS(2) ºi4=CNS(2)5=CD(4)6=CD(5)

c) �Mãria ta, ai doi meri în grãdinã unul lângã altul, 1/cã nuºtii 2/care sunt ramurile unuia 3/ºi care sunt ale altuia; 4/ ºi 5a/cândînfloresc 6/nu ºtii 5b/care sunt florile unuia 7/ºi care sunt ale altuia; 8/ºi ãºti doimeri înfrunzesc, 9/înfloresc,10/se scuturã 11/ºi mere nu fac.�12/ (P. Ispirescu)

2=CNS(1)3=CD(2) ºi ºi4=CD(2)5=CNS(1)6=CT(5)7=CD(5) ºi8=CD(5)

1=PP ºi9=PP ,10=PP ,11=PP ºi12=PP

când

P.

Page 176: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

176

d) �Ceea ce numesc eu dreptate, sinceritate, adevãr, frumos 1/e însãatât de departe 2/de ceea ce corespunde la ele acestor noþiuni, 3/încâtniciodatã nu vom izbuti 4/ sã ne înþelegem.� 5/ (Camil Petrescu)

1=SB(2)2=P.P3=CI(2)4=CNS(2)5=CD(4)

e) �Lia încãlecã 1/ºi ºarpele cel mare se aruncã în sãltate 2/, de-oridicã deasupra mãrãcinilor, 3/ apoi se repezi înainte, 4/ încât ochii ei seîmpãienjenirã 5/ de nu mai vedeau nici la dreapta, nici la stânga, ci numaizare nesfârºitã înainte.� 6/ (I. Slavici)

1=P.P. ºi2=P.P.3=CNS(2) ,4=P.P.5=CNS(4)6=CNS(5)

2. Fraze propuse spre rezolvare:a) �Cine nu se teme de nimic nu iubeºte nimic sau nu iubeºte atât de

mult încât sã se teamã.� (Octavian Paler)b) �Dar în ziua aceea, în care mã rugase ea, era un senin pe ceriu ºi

aºa de frumos ºi de cald afarã, cã-þi venea sã te scalzi pe uscat, ca gãinile.�(I. Creangã)

c) �Atunci dracul ia buzduganul de coadã ºi, când îl zvârle, se suieaºa de tare, de nu se mai vede, ºi abia dupã trei zile ºi trei nopþi, cãzând joscu mare strãºnicie, s-a cufundat în fundul pãmântului, de s-au zguduittemeliile lumii.� (I. Creangã)

d) �La steaua care-a rãsãritE-o cale-atât de lungã,Cã mii de ani i-au trebuitLuminii sã ne-ajungã.�

(M. Eminescu)

CD

Page 177: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

177

e) �ªi Niculae era atât de convins cã aºa au sã se petreacã lucrurile,încât ieºi de dupã colþul tindei ºi o luã încet spre grãdinã sã se culce sub dudºi sã trãiascã singur bucuria acestor clipe hotãrâtoare.� (M. Preda)

f) �Acum, când se fãcuse mãricicã, intra atâta materie într-o rochie,cã nu izbutea sã o scoatã din borangic.� (M. Preda)

g) �ª-atâtea oale au fãrâmat bãutorii, de s-au crucit doi ani muierilecare se duceau la târg la Roman.� (M. Sadoveanu)

h) �Când am plecat, un ornic bãtea în ceaþã rar,Bãtea atât de rar, cã timpul trecu pe lângã orã�. (T. Arghezi)

8. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL CONCESIV ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ CONCESIVÃ

A. Complementul circunstanþial concesiv aratã un obiect sau oîmprejurare care ar fi putut împiedica acþiunea exprimatã de un verb sauînsuºirea exprimatã de un adjectiv, dar nu le împiedicã.

B. Complementul circumstanþial concesiv rãspunde la întrebarea: înciuda cãrui fapt?

C. Regentul complementului concesiv poate fi:1. un verb la un mod personal sau nepersonal:Pãºeºte vioi, cu toatã vârsta înaintatã.Nereuºind, cu tot efortul, a abandonat.

2. un adjectiv:Clasa mea va fi învingãtoare, în ciuda piedicilor unora.

3. o interjecþie predicativã:Cu toatã interdicþia, poftim un suc natural.

D. Complementul circumstanþial concesiv poate fi exprimat prin:1. substantive în acuzativ, genitiv, dativ (sau substitute ale acestora)

precedate de locuþiunile prepoziþionale: cu tot, cu toþi, cu toatã, cu toate,în ciuda, în pofida, în contra, împotriva, contrar etc.

Cu toate greutãþile drumului, a ajuns la timp.În ciuda atâtor ani, Violeta i se pãrea tânãrã.Contrar dispoziþiilor, se mai vând ºi þigãri fãrã timbru.În ciuda voastrã, tot voi reuºi.

2. adjective precedate de adverbul chiar:Chiar bolnav ºi bãtrân, tot mai muncea.

3. un verb la gerunziu (precedat de adverbul chiar) sau la infinitiv(precedat de prepoziþia fãrã):

Chiar dormind bine, mã simt obosit ziua.Fãrã a auzi totul, a înþeles despre ce e vorba.

Page 178: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

178

E. Existenþa unui complement circumstanþial concesiv e semnalatãºi de prezenþa adverbelor chiar, nici sau de corelativele tot, totuºi care apar(sau se pot intercala) pe lângã elementul regent.

F. De obicei, complementul circumstanþial concesiv precedãregentul ºi se desparte de acesta prin virgulã.

14. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ CONCESIVÃ (CV.)(concesie = îngãduinþã)

1. Propoziþia subordonatã care aratã o împrejurare ce ar puteaîmpiedica acþiunea din regentã, dar nu o împiedicã, se numeºte propoziþiecircumstanþialã concesivã (CV.)

2. CV. rãspunde la întrebãrile: în ciuda cãrui fapt?, în pofida cãruifapt?, puse verbului din regentã (sau întregii propoziþii regente).

3. CV. este cerutã de un verb personal sau nepersonal, la oricediatezã, de o locuþiune verbalã, de un adjectiv sau de o interjecþie cuvaloare predicativã.

Exemple:S-a dus la ºcoalã, 1/ deºi e bolnav.2/Fãrã sã fie învãþat 1/ el cunoaºte multe lucruri.2/A lupta, 1a/ chiar dacã eºti rãnit, 2/ e un act de eroism.1b/ ªi-a adus aminte de mine, 1/ cu toate cã trecuserã mulþi ani.2/Hai ºi tu în lift 1/, deºi suntem cam mulþi.2/A venit la noi îmbrãcatã subþire, 1/ mãcar cã afarã era frig.2/4.CV. se poate introduce prin:

a) conjuncþii: deºi, sã, cã, de (cu valoarea lui deºi);b) locuþiuni conjuncþionale: cu toate cã, mãcar cã, mãcar sã,

mãcar de, chiar dacã, chiar sã, chiar de, fãrã sã etc.;c) pronume sau adjective pronominale nehotãrâte: orice,

oricare, oricât, oricâte, oricâþi, oricâtã etc.;d) adverbe relative: oricât de, oricum, când (valoarea lui deºi).

Elementele corelative în regentã care ne ajutã sã recunoaºtem CV.sunt adverbele: tot, totuºi.

Exemple:Deºi nemulþumiþi, 1/ ei suferã în tãcere.2/Sã-l omori în bãtaie, 1/ tot nu-ºi va trãda prietenii.2/Calul, 1a/, cã-i cal, 2/ ºi tot se poticneºte.1b/Cu toate cã am învãþat mult, 1/ n-am rãspuns bine.2/Totuºi îl cunoscu 1/, mãcar cã se schimbase foarte mult.2/Chiar dacã plouã, 1/ tot mã duc la ºcoalã.2/Chiar sã înveþi zi ºi noapte, 1/ tot ai ºanse puþine.2/

Page 179: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

179

Chiar de eºti puternic, 1/ uneori poþi fi învins.2/Fãrã sã fi învãþat mult, 1/ a rãspuns bine.2/Orice faci, 1/ eu te iert.2/Oricât am cãutat, 1/ tot n-am gãsit stiloul.2/Oricum ai proceda, 1/ tot acolo ajungi.2/Sã-l ajut 1/ când ºtiu 2/ cã mi-e duºman? 3/ªi tot n-aº fi spus, 1/ de m-ar fi omorât în bãtaie.2/5. CV. se reduce, prin contragere, la un complement circumstanþial

de concesie. Ideea din propoziþia concesivã poate fi redatã ºi prin construcþiiparticipiale, adjectivale sau substantivale introduse prin conjuncþii, locuþiuniconjuncþionale sau adverbiale.

Exemple:Deºi este atent, 1/ nu observã greºeala.2/Contrasã: Chiar atent nu observã greºeala.Cu toatã atenþia lui, nu observã greºeala.6. CV. pot sta atât înainte, cât ºi dupã regentã. Ele se despart prin

virgulã de regentã, indiferent de locul pe care-l ocupã.

Exerciþii aplicative

1. Fraze rezolvate:a) �Deºi era bãtrân ºi alb, 1/ tovarãºul meu umbla sprinten încã, 2/

fãrã sã se slujeascã de baltagul vechi cu coada lungã, lustruitã.� 3/(M. Sadoveanu)

1 = CV(2)2 = PP 3 = CM(2)

b) �Orice gând ai, împãrate, 1/ ºi oricum vei fi sosit, 2/Cât suntem încã pe pace, 3/ eu îþi zic 4/: Bine-ai venit!� 5/

(M. Eminescu)

1 = CV(4) ºi2 = CV(4)3 = CT(4)4 = PP5 = CD(4)

fãrã sã

(cã)

Page 180: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

180

c) �ªi 1a/ chiar Mara sã fii, 2/ te moi 1b/ când simþi 3/ cã e bine 4/ sã fiiom în lumea aceasta, 5/ sã alergi de dimineaþã pânã seara 6/ ºi sã ºtii 7/ cã n-ofaci degeaba.� 8/ (I. Slavici)

1 = PP2 = CV(1)3 = CT(1)4 = CD(3)5 = SB(4) ,6 = SB(4) ºi7 = SB(4)8 = CD(7)

d) �Soarele, 1a/ deºi a trecut spre apusul cardinal 2/ ºi deºi a ajunspieziº spre ferestrele dormitorului 3/, cum suntem încã în varã 4/ e încã sus 1b/ºi pãtrunde prin storurile de pânzã gãlbuie.� 5/ (Camil Petrescu)

1 = P.P.2 = CV.(1) ºi ºi3 = CV.(1)4 = CZ(1)5 = P.P.

e) �Numai scriitor ºtiu 1/ cã 2a/ oricât aº vrea 3/, orice aº face 4/ ºioricât m-aº stoarce, 5/ n-aº putea deveni niciodatã, 2b/ ºi de aceea stau cusfialã alãturi de cei doi prieteni, 6/ cãci zâmbetele lor mã umilesc puþin, numult, 7/ aºa cât s-ar apleca o trestie sub apãsarea vântului.� 8/

(Camil Petrescu)

1 = P.P.2 = CD(1)3 = CV.(2) , ºi4 = CV.(2) ºi5 = CV.(2)6 = P.P.7 = CZ(6)8 = CM(7)

CV

Page 181: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

181

2. Fraze propuse pentru rezolvare:a) �Cu toate mizeriile ºi nedreptãþile ei, lumea e singurul loc unde

putem spera sã ni se facã dreptate.� (Octavian Paler)b) �Deºi stãruia între dânºii rãceala, amândoi se prefãceau cã nu ºtiu

nimic, iar Herdelea trãgea nãdejdea acum sã-l înduioºeze ºi sã netezeascãdrumul spre o împãcare adevãratã ...� (Liviu Rebreanu)

c) �Persida, chiar dacã n-ar fi fost cum era, în starea în care se afla,tot n-ar fi putut sã treacã prin târg fãrã ca oamenii sã se uite dupã ea.�

(I. Slavici)d) �Cu toate cã Niculae dãduse toatã ziua cu furca la spatele maºinii

ºi se simþea zobit de obosealã, când se fãcu liniºte deplinã peste sat, eldeschise din nou ochii lângã spinarea tatãlui sãu ºi, ca ºi data trecutã, când sehotãrâse plecarea lui Achim la Bucureºti, bucuria îi luã cu mâna oboseala ºirãmase treaz ...� (M. Preda)

e) �Cãlugãrul Maxim fusese trimis de craiul Ungariei ca sãîmpãciuiascã pe Radu - Vodã cu Bogdan, domnul Moldovei, ºi de atunci,deºi era sârb de neam, rãmãsese ca mitropolit în þarã.� (Al. Odobescu)

f) �� Bine te-am gãsit, împãrate, deºi mã tem cã nu te-oi lãsa cubine, pentru cã am venit sã ne luptãm greu, cã destul ai viclenit asupra tatãluimeu.� (P. Ispirescu)

g) �Deºi e mai puternic - zise fata - decât fraþii lui pe care i-aiomorât, dar mai ales cã e ºi cam bolnav din lovitura ce i-ai dat cu sãgeatacând a vrut sã fure merele, nãdãjduiesc cã-i vei veni de hac.� (P. Ispirescu)

h) �Au fost greu de rezumat povestirile în legãturã cu Calomfir,pentru cã sãriþi necontenit de la Arghira ºi Zamfira, fata care i-a redatvederea pe la începutul secolului optsprezece, la sculptoriþa care voia sã i sespunã Zamfira, deºi pe ea o chema Marina, ºi care, dacã ar trãi, ar aveaastãzi, când aproape ºaizeci de ani, când zece - cinsprezece ani mai puþin,când mult mai mult.� (Mircea Eliade)

9. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL INSTRUMENTAL ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ INSTRUMENTALÃ

A. Complementul circumstanþial instrumental aratã instrumentul cucare se realizeazã acþiunea sau obiectul cu care se realizeazã o însuºire.

B. Rãspunde la întrebãrile: cu cine? cu ce? (cele mai frecvente) lacine? la ce? din cine? din ce? dupã cine? prin cine?

C. Regentul complementului circumstanþial instrumental poate fi:1. un verb de genul: a lovi, a ara, a bate, a coase, a colora, a desena,

a miºca, a scrie, a vãrui, a vopsi etc. sau chiar verbele de miºcare: a merge, asosi, a pleca:

Page 182: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

182

L-a lovit cu coasa.Arã cu plugul.L-a muºcat cu dinþii.A sosit cu trenul.

2. un adjectiv:Uºa închisã cu cheia s-a deschis cu ºperaclu.

3. o interjecþie predicativã:Hai cu bicicleta la plimbare.

D. Complementul circumstanþial instrumental poate fi exprimat prin:1. substantive în acuzativ, genitiv, dativ cu prepoziþie sau locuþiuni

prepoziþionale:Mâncãm cu lingura.L-am recunoscut dupã port.Prin intermediul Ministerului Sãnãtãþii a plecat la tratament.Îi trimit cartea prin voi.S-a îndreptat datoritã þie.Am trimis pachetul prin cei doi.

2. verbe la infinitiv ºi gerunziu:A învãþat scrisul prin a desena linioare.Apa curge deschizând robinetul.

E. Topica ºi punctuaþia. Complementul circumstanþial instrumentalstã, de obicei, dupã regent ºi nu se desparte prin virgulã de acesta.

15. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ INSTRUMENTALÃ(C. INS.)

1. Propoziþia circumstanþialã instrumentalã îndeplineºte funcþia decomplement circumstanþial instrumental ºi aratã prin ce mijloace serealizeazã o acþiune sau se manifestã o însuºire.

2. C. INS. rãspunde la întrebãrile: cu cine? cu ce? prin cine? lacine? din cine? din ce? etc.

3. C. INS. este cerutã de verbe la moduri personale ºi nepersonale,adjective ºi de interjecþii cu valoare predicativã.

Exemple:Loveºte 1/ cu ce apucã.2/Prezentându-se 1a/ fãrã sã-ºi scoatã mâinile din buzunar 2/ s-a

dovedit needucat. 1b/Cunoºtinþele adunate 1a/ cu ce a auzit de la alþii 2/ nu sunt

temeinice. 1b/ªi el pleosc! 1/ cu ce a apucat mai repede. 2/

Page 183: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

183

4. C. INS. se poate introduce prin:a) pronume sau adjective pronominale relative sau nehotãrâte,

precedate de prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale specifice: cu, din, prin,datoritã, pe baza, de pe urma etc.

Desenez 1/ cu ce creion gãsesc.2/Expediez pachetul 1/ prin oricine gãsesc.2/Cu ce bani a câºtigat 1/ poate pleca în excursie.2/

b) locuþiunea conjuncþionalã fãrã (ca) sã:A cosit 1/ fãrã ca sã-ºi batã coasa.2/

5. C. INS. se contrage printr-un complement circumstanþialinstrumental.

Exemplu:Taie figuri 1/ din ce are.2/Contrasã: Taie figuri din hârtie.6. C. INS. stã, de obicei, dupã regentã ºi nu se desparte prin virgulã

de aceasta, exceptând cazul când are corelativ.Fraze rezolvate:a) �Cu ce are bãiatul 1/, cu ce primeºte fata, 2/ pot 3/ sã trãiascã

împãrãteºte.� 4/

1 = C. INS.(3) ,2 = C. INS.(3)3 = P.P.4 = CD(3)

b) Când venea vulpea 1/, sãream la ea 2/ cu ce apucam.3/

1 = CT(2)2 = PP3 = C. INS.(2)

c) Trãia 1/ cu ce putea 2/ ºi din ceea ce rãmânea de la alþii.3/

1 = PP2 = C. INS.(1) ºi3 = C. INS.(1)

Fraze propuse spre rezolvare:a) �Harap - Alb ... nu se lasã pânã ce nu gãseºte un buºtihan

putregãios, îl scobeºte cu ce poate, ºi-i face urdiniº.� (I. Creangã)

C. INS.C. INS.

Page 184: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

184

b) Cu câtã carte ºtiu, cu câtã nu ºtiu, pot sã ajung mare.c) Cu ce am cumpãrat eu, cu ce mi-a dat fiicã-mea, avem suficientã

fãinã.d) �Apoi la urma urmelor nãpãdirã asupra lui ºi-i mai trântirã în cap

cu bolovani ºi cu ce au apucat, pânã-l omorârã de tot.� (I. Creangã)

10. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL SOCIATIV ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ SOCIATIVÃ

A. Complementul circumstanþial sociativ aratã fiinþa sau lucrul careînsoþeºte subiectul sau complementul în vederea realizãrii unei acþiuni.

B. Complementul circumstanþial sociativ rãspunde la întrebãrile: cucine? fãrã cine? împreunã cu cine? laolaltã cu cine? etc.

C. Regentul complementului circumstanþial sociativ poate fi:1. un verb la un mod personal sau nepersonal:

Am cãlãtorit cu vecinii noºtri.Vecina, venind la noi cu copiii ei, stã mai puþin.

2. un adjectiv de origine verbalã:Apartamentul este vândut cu garajul.

3. o interjecþie predicativã:Hai cu noi.

D. Complementul circumstanþial sociativ poate fi exprimat prin:1. substantive în acuzativ cu prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale:

cu, fãrã, împreunã cu, laolaltã cu, la un loc cu, cu tot cu:Tata a sãpat grãdina fãrã fratele meu.

2. pronume în acuzativ cu prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale:Am învãþat împreunã cu el la gramaticã.

3. numerale cu valoare substantivalã în acuzativ cu prepoziþii:Am fost la concert cu cei doi din clasa mea.

E. Topica ºi punctuaþia. Complementul circumstanþial sociativ stã,de obicei, dupã regent ºi nu se desparte prin virgulã de acesta.

16. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ SOCIATIVÃ (C. SOC.)

1. Propoziþia circumstanþialã sociativã aratã cine însoþeºte subiectulsau complementul direct al regentei în sãvârºirea unei acþiuni sau lasuportarea efectelor acesteia.

2. C. SOC. rãspunde la întrebãrile: cu cine? fãrã cine? împreunãcu cine? la un loc cu cine? etc.

3. C. SOC. este cerutã de verbe la moduri personale sau nepersonale,de adjective ºi de interjecþii cu valoare predicativã:

Page 185: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

185

S-a cãsãtorit 1/ cu cine ºi-a dorit.2/Plecând 1a/ cu ce avea pe ea 2/ a ajuns bogatã.1b/Casa este disponibilã 1/ împreunã cu ce i-am adãugat.2/Hai 1/ cu cine vine primul.2/

4. C. SOC. se poate introduce prin:a) pronume sau adjective pronominale relative sau nehotãrâte

precedate de prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale:A sosit 1/ cu cine a plecat.2/S-a întors 1/ fãrã ceea ce promisese.2/

b) adverbele cât, oricât precedate de prepoziþia cu:A plecat la examen 1/ cu cât ºtia de la lecþii.2/Hatmanul se duse în luptã 1/ cu câte oºti avea.2/

5. C. SOC. se contrage printr-un complement circumstanþialsociativ:

A venit 1/ cu cine mã aºteptam.2/Contrasã: A venit cu Ana.6. C. SOC. stã, de obicei, dupã regentã ºi nu se desparte de aceasta

prin virgulã. Excepþie fac corelativele.

Fraze rezolvate:a) Aþi fost vãzut 1/ cu cine nu trebuie.2/

1 = PP2 = C. SOC.(1)

b) Fugeau toþi în toate pãrþile 1/ cu ce apucau 2/ ºi cu ce aveau.3/

1 = PP 2 = C. SOC.(1) ºi3 = C. SOC.(1)

c) Trãia acum 1/ fãrã cine i-era drag 2/ ºi l-a ajutat.3/

1 = PP2 = C. SOC.(1) ºi3 = C. SOC.(1)

C. SOC.C. SOC.

Page 186: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

186

Fraze propuse spre rezolvare:a) �De nu va vrea el sã mã aºtepte în cincizeci de zile sã merg cu el

cu câþi perºi mi-au rãmas.� (Alexandria)b) Aº pleca cu cine vrea sã mã însoþeascã.c) S-a asociat cu cine l-a ajutat ºi îi era prieten.d) S-a cãsãtorit cu cine nu trebuia.

11. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL DE RELAÞIE ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE RELAÞIE

A. Complementul circumstanþial de relaþie aratã obiectul la care sereferã (se limiteazã) o acþiune, ori existenþa unei însuºiri, sau obiectul din alcãrui punct de vedere este emisã comunicarea.

B. În componenþa întrebãrilor complementului circumstanþial derelaþie intrã: în ce privinþã? din ce punct de vedere?, precum ºi unelesubstantive abstracte sau adverbe ca: aproape de, cu privire la, din partea,din punct(ul) de vedere, în legãturã cu, în materie de, în privinþa, înproblema, privitor la, referitor la, sub aspect(ul), sub raport(ul).

C. Regentul complementului circumstanþial de relaþie poate fi:1. un verb care indicã obiectul la care se referã acþiunea:

Asupra acestei situaþii vom reveni.2. un adjectiv:

Este mic de stat.3. un adverb:

Scrie corect gramatical.D. Complementul circumstanþial de relaþie poate fi exprimat prin:1. substantive în acuzativ cu prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale:

Referitor la zvonuri, mã voi exprima mai târziu.2. adjective cu prepoziþia de:

De rea, e rea la suflet.3. numerale cu valoare substantivalã în acuzativ sau genitiv cu

prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale:Cu privire la cei cinci, lucrurile sunt clare.Vom mai discuta asupra celor patru.

4. pronume în acuzativ sau genitiv cu prepoziþii sau locuþiuniprepoziþionale:

Cu voi, situaþia e limpede.În cazul alor voºtri, opiniile sunt împãrþite.

5. verbe la infinitiv sau supin cu prepoziþii:Rareº era interesat în a se pregãti cât mai bine.

Page 187: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

187

De mâncat, a mâncat tot timpul.6. adverbe cu prepoziþii:

De bine, e bine.E. Complementul de relaþie nu are o topicã fixã. El se desparte prin

virgulã de elementul regent atunci când îl precede.

17. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE RELAÞIE (C.REL.)

1. Propoziþia circumstanþialã de relaþie îndeplineºte funcþia unuicomplement circumstanþial de relaþie ºi aratã la ce se limiteazã acþiunea sauexistenþa unei însuºiri, sau din ce punct de vedere este emisã comunicarea.

2. C. REL. rãspunde la aceleaºi întrebãri ca ºi complementulcircumstanþial de relaþie.

3. C. REL. este cerutã de verbe la moduri personale sau nepersonale,de adjective sau adverbe:

Tata era îngrijorat 1/ sã nu mã îmbolnãvesc.2/În ceea ce mã priveºte, 1/ nu mã poþi ajuta.2/Era mic de staturã 1/ referitor la ce intenþionau pãrinþii.2/Pentru cine învaþã regulat, 2/ examenul nu este greu.2/

4. C. REL. se poate introduce prin:a) pronume relative sau nehotãrâte, precedate de prepoziþii:

Pentru care este hotãrât, 1/ nimic nu-i stã în cale.2/b) conjuncþiile: cã, dacã, sã, de, ca sã:

Cã a pãcãtuit, 1/ a pãcãtuit.2/Dacã pleci,1/ pleacã.2/Sã probãm costumul 1/ de-i bun.2/

c) adverbul cât, precedat de prepoziþii:Se mândreºte 1/ cu cât a adunat.2/

5. C. REL. se contrage printr-un complement circumstanþial derelaþie:

S-a remarcat 1/ în ceea ce þine de sport.2/Contrasã: S-a remarcat în legãturã cu sportul.

6. C. REL. are o topicã liberã. De obicei se desparte prin virgulã deregentã când o precede.

Fraze rezolvate:a) Sã cercãm vinul 1/, dacã e bun.2/

1 = PP2 = C. REL.(1)

Page 188: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

188

b) �În ce mã priveºte, 1/ cât am trecut pragul, 2/ am ºi uitat.�3/(M. Preda)

1 = C. REL.(3)2 = CT.(3)3 = P.P.

c) Cât o priveºte pe Sanda, 1/ o sã am grijã de tot 2/ ce-i trebuie. 3/

1 = C. REL.(2)2 = P.P.3 = AT(2)

Fraze propuse spre rezolvare:a) �Pentru cine priveºte patria poporului român, oricât ar fi de grãbit,

ideea care se impune este aceea a asemãnãrii cu o cetate.� (N. Bãlcescu)b) Acum sã stãm aici, în ceea ce te priveºte pe dumneata.c) Incapabil sã stea liniºtit o clipã, bunicul meu se deda la fel de fel

de îndeletniciri.d) S-au adunat cu toþii la cabanã spre a se sfãtui ce-i de fãcut.e) �Ca sã fiu drept ºi sã te pun îndatã la adãpost despre orice

neajunsuri ar putea sã-þi vinã dupã urma cuvintelor mele, recunosc, iubitecititorule ...� (Al. Odobescu)

12. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL OPOZIÞIONAL ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ OPOZIÞIONALÃ

A. Complementul circumstanþial opoziþional aratã obiectul sauacþiunea care se opune, structural ºi sistematic, termenului exprimat prinsubiectul, prin complementul sau prin predicatul propoziþiei.

B. Rãspunde la întrebãrile: în loc de, în locul, departe de, urmatede pronumele interogativ.

C. Regentul complementului circumstanþial opoziþional poate fi:1. un verb la moduri personale sau nepersonale:În loc de stilou, a adus creioane.Lenevind în loc de a munci, a fost dat afarã.

2. un adjectiv:În loc de pantofi maro, mi-a luat negri.

3. o interjecþie predicativã:

Page 189: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

189

Haideþi voi, în locul lor.D. Complementul circumstanþial opoziþional poate fi exprimat prin:1. substantive în acuzativ (cu prepoziþii sau locuþiuni

prepoziþionale), genitiv sau dativ:Merge mai repede la discotecã, decât la bibliotecã.Preferã somnul plimbãrii pe mal.În locul vecinului, a venit vecina.

2. adjective cu locuþiunea prepoziþionalã în loc de:În loc de roºie, rochiþa ei de bal e albã.

3. numerale cu valoare substantivalã în acuzativ sau genitiv (cuprepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale):

În loc de nouã, am rãmas patru în grupã.S-a dus el în locul amândurora.

4. pronume în acuzativ sau genitiv (cu prepoziþii sau locuþiuniprepoziþionale):

În loc de voi, au venit colegii mei.În locul ei aþi venit voi la mine.

5. adverbe:Am ajuns aici, în loc de acolo.

6. verbe la infinitiv (cu prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale):În loc de a fugi, el a stat pe loc.A câºtigat în grupe, pentru a pierde finala.

E. Complementul circumstanþial opoziþional poate sta înainte saudupã regent. Când precedã regentul se desparte de acesta prin virgulã.

18. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ OPOZIÞIONALÃ (C. OP.)

1. Propoziþia circumstanþialã opoziþionalã este propoziþia care secoreleazã prin opoziþie cu un termen din regentã (subiect, nume predicativ,atribut, complement) sau cu întreaga regentã.

2. C. OP. rãspunde la aceleaºi întrebãri ca ºi complementulcircumstanþial opoziþional.

3. C. OP. este cerutã de verbe la moduri personale sau nepersonale,de adjective sau de interjecþii cu valoare predicativã:

Te joci 1/, în loc sã citeºti.2/Uitându-te la televizor 1a/, în loc sã înveþi 2/ pierzi din timpul de

studiu.1b/În timp ce tu ai rãmas indiferentã, 1/ ea a devenit mai harnicã.2/Hai acasã, 1/ decât sã aºtepþi aici în ploaie.2/

Page 190: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

190

4. C. OP. se poate introduce prin conjuncþii, locuþiuniconjuncþionale, pronume sau adjective pronominale relative, adverbe relative:

Dacã ieri pãreai lãmurit, 1/ astãzi, dimpotrivã, pari împrãºtiat.2/În loc sã scrie temele, 1/ a scris o scrisoare.2/În timp ce eu te vorbeam de bine, 1/ tu mã ponegreai.2/Am scris altceva 1/ decât ce am gândit.2/Participã mereu la concursuri, 1/ fãrã sã obþinã premii.2/De unde altãdatã îmi zâmbeai, 1/ acum mã priveºti rece.2/5. C. OP. se contrage printr-un complement circumstanþial

opoziþional:În loc sã munceascã, 1/ leneveºte.2/Contrasã: În loc de a munci, leneveºte.6. C. OP. pot sta atât înainte, cât ºi dupã regentã. De obicei ele se

despart prin virgulã de regentã.

Fraze rezolvate:a) Câinele 1a/, în loc sã fugã dupã oi, 2/ sãri la mine.1b/

1 = PP2 = C. OP.(1)

b) �Nu prea înþelegea 1/, era adevãrat 2/ de ce Paraschiv, 3a/ în loc sãse bucure 4/ cã grâul ieºise 5/ cum nu-ºi aduceau ei aminte 6/ sã se fi fãcutvreodatã, 7/ arãta mereu posomorât 3b/ ºi secera 8/ ca ºi cum ar fi tras lajug.� 9/ (M. Preda)

1 = SB(2)2 = PP3 = CD(1)4 = C. OP.(3)5 = C.I.(4)6 = P.S.(5)7 = C.I.(6)8 = CD(1)9 = CM(8)

SB

CD

Page 191: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

191

c) �Se vede 1/ cã nici tu nu eºti de împãrat, nici împãrãþia de tine 2/ºi, 3a/ decât sã încurci numai aºa lumea, 4/ mai bine sã ºezi deoparte.� 3b/

(I. Creangã)

1 = PP2 = SB(1) ºi3 = PP4 = C. OP.(3)

Fraze propuse spre rezolvare:a) �Moþoc îi sãrutã mâna, asemenea câinelui care, în loc sã muºte,

linge mâna care-l bate.� (C. Nerguzzi)b) �Trebuia sã-l suporte, sã-l ia aºa cum este ... în loc sã-l dea pe uºã

afarã, spunându-i ce crede despre el.� (Eugen Barbu)c) În loc sã-ºi facã lecþiile ºi sã citeascã lecturile obligatorii, s-a

obiºnuit sã facã numai sport.d) Decât sã mã duc la þarã ºi sã fac gospodãrie, mai bine învãþ ºi mã

pregãtesc pentru facultate.e) �În loc sã-mi dai fãgãduita parte

Þi-ai strâns la piept enorma ta avere.� (George Coºbuc)

13. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL CUMULATIV ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ CUMULATIVÃ

A. Complementul circumstanþial cumulativ aratã lucrul, fiinþa, sausituaþia cãreia i se adaugã cele exprimate prin subiectul, complementul saupredicatul propoziþiei.

B. Rãspunde la întrebãrile: pe lângã cine? afarã de care? în afaracui?

C. Regentul complementului circumstanþial cumulativ poate fi:1. un verb la mod personal sau nepersonal:

Pe lângã Violeta, a sosit ºi Ramona.Ataºând ºi alte vagoane, pe lângã cele existente, trenul s-a pus

în miºcare.2. o interjecþie predicativã:

Na ºi palton, pe lângã costum!D. Complementul circumstanþial cumulativ poate fi exprimat prin:1. substantive în acuzativ sau genitiv (cu prepoziþii sau locuþiuni

prepoziþionale):Va citi ºi profesorul, nu numai elevul.În afara motocicletei, poate merge ºi cu bicicleta.

Page 192: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

192

2. adjective (cu prepoziþii sau locuþiuni prepoziþionale):Pe lângã maro, a cumpãrat ºi pantofi gri.

3. pronume în acuzativ sau genitiv (cu prepoziþii sau locuþiuniprepoziþionale):

Pe lângã mine, te-a chemat ºi pe tine.Nu doar ai tãi, ci ºi ai mei studiazã dreptul.În afara dumneavoastrã, am invitat ºi pe alþii.

4. numerale în acuzativ sau genitiv (cu prepoziþii sau locuþiuniprepoziþionale):

Nu doar douãzeci, ci încã patruzeci de copii au plecat la mare.În afara celor zece, au mai murit ºapte.

5. verbe la infinitiv precedate de locuþiuni prepoziþionale:În afarã de a ninge, mai ºi viscoleºte.

6. adverbe ºi locuþiuni adverbiale:În afarã de aici, vom mai sta ºi dincolo.În plus, a mai cumpãrat ºi maºinã.Pe deasupra, mai vorbea ºi prostii.

E. Complementul circumstanþial cumulativ stã, de obicei, în faþaregentului ºi se desparte de acesta prin virgulã.

19. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ CUMULATIVÃ (CUM.)

1. Propoziþia circumstanþialã cumulativã aratã un raport de adãugare,alãturare, cumulare la ideea exprimatã de regentã.

2. Rãspunde la aceleaºi întrebãri ca ºi complementul circumstanþialcumulativ.

3. CUM. este cerutã de verbe la moduri personale sau nepersonale,de adjective sau de interjecþii cu valoare predicativã:

Pe lângã cã e prost, 1/ se mai ºi laudã.2/Adãugând ºi altele 1a/ pe lângã ce i-a spus, 2/ l-a supãrat 2/În afarã cã este harnicã, 1/ mai este ºi inteligentã.2/Poftim ºi cãrþile, 1/ pe lângã ce þi-am dat.2/4. CUM. se introduce prin locuþiuni conjuncþionale, pronume sau

adjective pronominale relative sau adverbe relative precedate de prepoziþiisau locuþiuni prepoziþionale:

Dupã ce cã e mincinos, 1/ mai ºi furã.2/Pe lângã cã mi-a luat banii, 1/ mã mai ºi ameninþã cu bãtaia.2/În afarã cã era micuþã, 1/ mai era ºi obrãznicuþã.2/În afarã de unde a fost chemat, 1/ a trecut ºi pe la alþii.2/5. CUM. se contrage printr-un complement circumstanþial

cumulativ:

Page 193: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

193

Pe lângã cã este frumoasã, 1/ mai e ºi deºteaptã.2/Contrasã: Pe lângã frumuseþe, mai e ºi deºteaptã.6. CUM. stau, de obicei, înaintea regentei ºi se despart de aceasta

prin virgulã. Cele introduse prin plus cã, necum sã, decât pot sta ºi dupãregentã. Doar cele introduse prin decât nu se despart prin virgulã de regentã.

Fraze rezolvate:a) Pe lângã cã l-a ajutat bãneºte, 1/ i-a dat ºi sfaturi în vederea

cãsãtoriei.2/

1 = CUM(2)2 = P.P.

b) Pe lângã cã e urâtã 1/ ºi cã e micã 2/, o mai cheamã ºi Saveta.3/

1 = CUM(3) ºi2 = CUM(3)3 = P.P.

c) Exerciþiile fizice sunt reconfortante 1/ plus cã sunt ºi folositoare 2/pentru cine vrea 3/ sã asculte.4/

1 = P.P.2 = CUM(1)3 = CI(2)4 = CD(3)

Fraze propuse spre rezolvare:a) Pe lângã cã e cuminte ºi cã ascultã de pãrinþi, mai e ºi frumos.b) Las�cã nici la celelalte nu prea pot învãþa, însã afurisita de

gramaticã îmi scoate peri albi.c) �Toatã vremea la masã s-a vorbit rãu de profesori, care dupã ce cã

nu sunt buni de nimic, apoi sunt ºi brutali ºi mojici, mai ales cu copiii defamilii bune.� (I.L. Caragiale)

d) �Dupã ce cã trãiesc dupã spinarea noastrã, împrumutându-ne pecei care avem nevoie ºi luându-ne niºte camete ruºinoase, apoi aceºti strãininici n-au mãcar cuviinþa s-aºtepte sã strângem pânile, sã batem ºtiubeile.�

(M. Sadoveanu)

Page 194: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

194

e) �Lasã cã era tânãrã numai de vreo ºaisprezece ani ºi cã avea încãacea frãgezime copilãreascã atât de nepreþuitã în podoaba unei femei, darapoi toate miºcãrile ei, cãutãtura sa, glasul sãu aveau un ce mai deosebit, unaer de sãlbãticime încântãtoare.� (V. Alecsandri)

14. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANÞIAL DE EXCEPÞIE ªIPROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE EXCEPÞIE

A. Complementul circumstanþial de excepþie aratã obiectul saufaptul care constituie o excepþie faþã de subiect, de complement, de atributsau de numele predicativ.

El se prezintã sub douã aspecte: unul pozitiv ºi altul negativ.Complementul de excepþie pozitiv stã pe lângã un verb pozitiv ºi constituie oexcepþie faþã de o parte de propoziþie de asemenea pozitivã:

Toþi erau înduioºaþi, afarã de Vasile.Complementul de excepþie negativ determinã un verb negativ ºi

exprimã obiectul care constituie o excepþie faþã de altã parte de propoziþienegativã:

Afarã de examenele din iarnã, el nu s-a prezentat la altele.B. Rãspunde la întrebãrile: în afara cui? cu excepþia cui? (în) afarã

de cine?C. Regentul complementul circumstanþial de excepþie este un verb:

În afarã de tine, toþi din clasã au plecat în excursie.D. Complementul circumstanþial de excepþie poate fi exprimat prin:1. substantive în acuzativ sau genitiv cu locuþiuni prepoziþionale sau

cu adverbul decât:În afarã de pãrinþii tãi, toþi au fost prezenþi.Nu a mai plecat nimeni decât studenta aceea.

2. adjective precedate de locuþiunea prepoziþionalã în afarã de:În afarã de maro, îmi plac toate culorile.

3. pronume în acuzativ sau genitiv:În afarã de mine, toþi au plecat la teatru.Cu excepþia unuia, toþi au citit romanul.În afarã de dumneavoastrã, toþi sunt iubiþi de elevi.

4. numerale cu valoare substantivalã în acuzativ sau genitiv:N-a reuºit decât al doilea din cei înscriºi.Cu excepþia celor trei, toþi studenþii ºi-au luat licenþa.În afarã de doi, n-a supravieþuit nimeni.

5. verbe la infinitiv:În afarã de a citi, nu-l preocupã altceva.

Page 195: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

195

6. adverbe:În afarã de azi, merg oricând cu tine.

E. Complementul circumstanþial de excepþie stã, de regulã, în faþaregentului ºi se desparte de acesta prin virgulã.

20. PROPOZIÞIA CIRCUMSTANÞIALÃ DE EXCEPÞIE (C. EX.)

1. Propoziþia circumstanþialã de excepþie corespundecomplementului circumstanþial de excepþie, arãtând faptul care se excepteazãîn raport cu o parte de propoziþie din regentã.

2. C. EX. rãspunde la aceleaºi întrebãri ca ºi complementulcircumstanþial de excepþie.

3. C. EX. este cerutã de verbe la moduri personale sau nepersonale:În afarã cã ºi-a scris tema, 1/ altceva n-a mai fãcut azi.2/Nemaidorind altceva 1a/ decât sã-l denunþ, 2/ m-am prezentat la

Poliþie.1b/4. C. EX. se poate introduce prin conjuncþii (cã, sã, dacã + decât), locuþiuni

conjuncþionale (în afarã cã, cu excepþia cã), pronume sau adjective pronominalerelative precedate de locuþiuni prepoziþionale (în afara cui, în afarã de care) ºi adverberelative precedate de locuþiuni prepoziþionale (în afarã de unde, în afarã de când):

Nimic nu l-a interesat 1/ decât dacã poate cânta la vioarã.2/Nu v-am cerut altceva 1/ decât sã faceþi liniºte.2/În afarã cã-ºi þine orele 1/, altceva nu mai face.2/Cu excepþia cã mãnâncã 1/, altceva nu face.2/În afarã de care lecþie ne-a predat 1/, alta nu mai ºtie.2/În afarã de când am fost împreunã 1/, altãdatã n-am mai trecut pe

acolo.2/5. C. EX. se contrage printr-un complement circumstanþial de

excepþie:În afarã cã face sport, 1/ altceva nu-l mai intereseazã.2/Contrasã: În afarã de sport, altceva nu-l mai intereseazã.6. C. EX. stau, de obicei, înaintea regentei ºi se despart de aceasta

prin virgulã. Cele introduse prin decât + conjuncþie stau dupã regentã ºi nu sedespart prin virgulã.

Fraze rezolvate:a) În afarã cã a rupt pantofii, 1/ nu a fãcut nimic altceva. 2/

1 = C. EX.(2)2 = P.P.

Page 196: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

196

b) �Nu ºtiam 1/ sã -i spun altceva 2/ decât cã l-am vãzut pe Huþu luiBudulea plimbându-se cu bãþul în mânã.� 3/ (I. Slavici)

1 = PP2 = CD(1)3 = C. EX(2)

c) �Nimeni nu suflase niciodatã nici un cuvânt despre acest lucru, 1/dar seara, 2a/ când Biricã se întorcea de la lucru 3/ ºi le gãsea pe cele douãsurori în dosul porþii, 4/ înþelegea 2b/ cã ele au stat acolo tot timpul 5/ ºi cãnimic altceva n-au fãcut 6/ decât sã stea 7/ ºi sã se tot uite 8/ cum se scurgspre horã fete de seama lor.� (M. Preda)

1 = PP dar2 = PP3 = CT(2) ºi4 = CT(2)5 = CD(2) ºi6 = CD(2)7 = C. EX.(6) ºi8 = C. EX.(6)9 = CI(8)

Fraze propuse spre rezolvare:a) N-am mai discutat cu altcineva decât cu cine ºtiam cã trebuie sã

discut.b) �N-are obicei sã se scoale aºa târziu, afarã numai dacã nu se simte

bine.� (I.L. Caragiale)c) �Boierul e un om care toatã ziua nu lucrã altceva decât mãnâncã,

bea, ceteºte într-o carte, se culcã ºi doarme, iar când se scoalã le începe petoate de la capãt.� (M. Sadoveanu)

d) �Altã treabã n-a avut decât sã se ducã sã-i spunã.� (M. Preda)e) Cu excepþia faptului cã m-a minþit, altceva rãu nu cred cã mai pot

sã spun despre cel pe care-l aperi.

Page 197: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

197

ELEMENTUL PREDICATIV SUPLIMENTARPROPOZIÞIA PREDICATIVÃ SUPLIMENTARÃ

A. Partea secundarã de propoziþie cu dublã subordonare careînsoþeºte un verb sau o interjecþie predicativã, exprimând o caracteristicãsau o acþiune - simultanã sau posterioarã - , în raport cu acþiuneaprincipalã, referitoare la un substantiv ori pronume cu diverse funcþiuni pelângã un verb sau interjecþie se numeºte element predicatv suplimentar.

Sã te întorci voioasã. Conþinutul priveºte numele, dar se exprimãprin intermediul verbului predicativ. Rezultã de aici o dublã subordonare.

Am zãrit-o mâhnitã. Adjectivul mâhnitã se referã, pe de o parte, laCD. ea era mâhnitã - dar prin intermediul verbului predicativ - când amzãrit-o era mâhnitã. Rezultã, deci, o dublã subordonare.

B. Regentul elementului predicativ suplimentar este de cele maimulte ori un verb predicativ, rar verbe cu valoare copulativã: Mieiizburdã voioºi pe câmpie. Dubla subordonare: Mieii sunt voioºi ºi zburdãvoioºi.

C. Se exprimã prin:1. substantiv în nominativ sau genitiv: Mã cheamã Ana. Îl ºtiam al

dracului.2. adjective: Vã facem cunoscutã pretenþia noastrã. O vãzusem

veselã.3. verbe la moduri nepersonale:� infinitiv. Acum observãm noþiunile a se reliefa.� gerunziu: L-am auzit strigând.4. adverbe: Eu o ºtiam altfel.5. interjecþii: M-ai fãcut zob!D. Acordul elementului predicativ suplimentar se face cu numele

regent în gen ºi numãr: El a fost numit inspector. Ea a fost numitãinspectoare.

Spre deosebire de numele predicativ ºi de atribut, elementulpredicativ suplimentar nu se acordã în caz: Ei i se spune Jeni.

E. Atenþie! Elementul predicativ suplimentar se poate confunda cunumele predicativ, cu atributul ºi cu unele complemente. Pentru a evitaconfuziile reþineþi cã elementul predicativ suplimentar are dublã relaþiepe care o angajeazã, subordonându-se atât unui nume, cât ºi unui verb.

F . Topicã ºi punctuaþie: În general elementul predicativsuplimentar stã în imediata apropiere a verbului regent ºi nu se desparte deacesta prin virgulã. Se desparte prin virgulã doar când stã înaintea regentului.

Page 198: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

198

21. PROPOZIÞIA PREDICATIVÃ SUPLIMENTARÃ (P.S.)

1. Propoziþia predicativã suplimentarã este propoziþia secundarãdublu subordonatã care îndeplineºte la nivelul frazei funcþia de elementpredicativ suplimentar.

2. P.S. se referã la:� subiectul regentei: Se aud tulnicele 1/ cum cântã.2/� complementul direct al regentei: Le vãd 1/ cum saltã.2/� complementul indirect al regentei: Mã uitam la ei 1/ cât erau de

cuminþi.2/3. P.S. se poate introduce prin conjuncþii subordonatoare (ca, sã,

dacã), prin pronume sau adjective pronominale relative sau nehotãrâte ºi prinadverbe relative:

Te cunosc 1/ cã eºti harnic.2/Ea îºi lasã puii 1/ sã se joace pe câmp.2/Te cunosc eu 1/ cine eºti.2/Le voi pãstra 1/ cum sunt.2/Mã gândeam la el 1/ cât pãrea de vesel.2/4. P.S. se contrage printr-un element predicativ suplimentar:O vedeam 1/ cum zâmbeºte.2/Contrasã: O vedeam zâmbitoare.5. Topica ºi punctuaþia. P.S. stã, de obicei, dupã regentã ºi nu se

desparte de aceasta prin virgulã. Uneori, poate sta ºi înaintea regentei,despãrþindu-se de ea prin virgulã.

Fraze rezolvate:a) �O, priviþi-i 1/ cum viseazã

Visul codrului de fag.� 2/

(M. Eminescu)

1 = PP2 = P.S.(1)

b) �Parcã-l vãd pe astronomul cu al negurii repaos, 1/Cum uºor, ca din cutie, scoate lumile din chaos 2/ªi cum neagra veºnicie ne-o întinde 3/ ºi ne-nvaþã, 4/Cã epocile se-nºirã ca mãrgelele pe aþã.� 5/

(M. Eminescu)

Page 199: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

199

1 = PP2 = P.S.(1) ºi3 = P.S.(1) ºi4 = P.S.(1)5 = CD(4)

c) �Cã puteau 1/ sã mã omoare în faþa primãriei, 2/ fiindcãvrusesem 3/, sã-i fac 4/ sã înþeleagã 5/ cã nu-i bine 6/ sã tragã foloase de peurma nenorocirii altora, 7/ era posibil.� 8/ (M. Preda)

1 = SB(8)2 = CD(1)3 = CZ(2)4 = CD(3)5 = P.S.(4)6 = CD(5) 7 = SB(6)8 = PP

Fraze propuse spre rezolvare:a) �ªi parc-o vãd cum sta bunica, plângând în colþu-i de nãframã,

Când dascãlul din sat ºi popa deodatã ne-au venit în casã.�(O. Goga)

b) �Ipate se trezeºte într-o zi cu socru-sãu cã vine ºi-l cheamã lanunta unui frate al femeii sale.� (I. Creangã)

c) �La cãpãtâiul lui, dincolo de peretele de cãrãmidã începea câmpiaºi el o auzea în fiecare noapte cum se leagãnã tãcutã, asprã, închisã, simþeaneliniºtea vântului ºi grava aplecare a buruienilor frânte sub viscol ºi toate-iplãceau.� (Fãnuº Neagu)

Page 200: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

200

d) �George stãtea supãrat lângã ºurã, furios, dar fãrã sã îndrãzneascãsã se împotriveascã.� (Liviu Rebreanu)

e) �Nu ºi-ar fi putut închipui cã infirmitatea îl va schimba într-atât,ar fi vrut sã-l facã sã o uite ºi de aceea se purta natural ºi-l lãsa sã se chinuiecu mâncarea, deºi îi venea sã þipe.�

f) �Cu umbre, care nu sunt, v-a întunecat vedereaªi v-a fãcut sã credeþi cã veþi fi rãsplãtiþi.� (M. Eminescu)

PROPOZIÞIILE SUBORDONATE(TABEL RECAPITULATIV)

Page 201: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

201

CE CUVÂNT DIN REGENTÃLÃMUREªTE SAU DE CE

CUVÂNT E CERUTÃ; CE ARATÃ

Este cerutã de:a) verbe personale din regentã

care nu au subiect exprimat, inclussau subînþeles, pe lângã caresubordonata îndeplineºte funcþia desubiect;

b) verbe impersonale de tipul:trebuie, place, rezultã, urmeazã,importã etc., adesea precedate de unpronume personal în dativ sauacuzativ;

c) verbe reflexive impersonale detipul: se zice, se spune, se vede, secade, se aude, se pare, se cuvine, seconsiderã, se zvoneºte etc.;

d) expresii verbale impersonale(predicate nominale) de tipul: e bine,e rãu, e posibil, e uºor, e necesar, eadevãrat, e de mirare etc.;

e) verbe la diateza pasivã folositeca impersonale: e plãcut, e dat, escris, e hotãrât, e permis, e ºtiut, espus, e îngãduit etc.;

f) adverbe ºi locuþiuni adverbialecu valoare predicativã (urmate deconjuncþiile cã sau sã): sigur, desigur,f ireºte, probabil, posibi l , noroc,bineînþeles, destul, negreºit,

cine? ce?puse verbuluidin regentã.

a) conjuncþii: cã,sã, dacã, ca sã, de,(cu valoarea lui cã, sã,dacã);

b) pronumerelative simple saucompuse: cine, ce,care, cel ce, ceea ce,cei ce, cele ce;

c) pronumenehotãrâte: oricare,oricine, orice;

d) adverberelative: unde, când,cum, cât, încotro;

Pot sta atâtînainte, cât

ºi dupãregentã

Indiferent depoziþia ei,

subiectiva nu sedesparte

niciodatã deregentã prin

virgulã

LA CEÎNTREBÃRIRÃSPUNDE

PRIN CE SEINTRODUCE TOPICA PUNCTUAÞIA

FELULSUBOR-DONATEI

SU

BIE

CTI

VA

(S

B.)

Page 202: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

202 2

pesemne, fãrã îndoialã, cu siguranþã,de bunã seamã etc.;

*Cu valoare impersonalã (deci sãcearã SB) pot fi folosite ºi alte verbe,chiar a fi �ªi de-o fi sã mor�=de s-arîntâmpla) ºi a rãmâne.

Este cerutã întotdeauna de unverb copulativ din regentã lipsit denume predicativ (vezi, verbelecopulative, pag. 80).

ce este?cum este?cine este?care este?

puse pelângã verbulcopulativ din

regentã

a) conjuncþii: cã,sã, dacã, ca sã, (cuvaloarea lui cã, sã,dacã);

b) pronumerelative simple saucompuse: care, cine,ce, cel ce, ceea ce,cei ce, cele ce etc.

c) pronumenehotãrâte: orice,oricât etc;

d) adverbe relative:unde, când, cum,încotro, cât etc.

Stã, deregulã,dupã

regentã,dar poateapãrea ºiînainteaacesteia

Indiferent depoziþia ei faþã de

regentã,predicativa nuse desparte de

aceasta prinvirgulã.

3 4 5 61S

UB

IEC

TIV

A(S

B.)

PR

ED

ICA

TIV

A(P

R.)

Page 203: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

203

2

ATR, este cerutã de un substantiv(pronume sau numeral) sau altã partede vorbire substantivizatã dinregentã.

Este singura propoziþ iesubordonatã care se aflã punândîntrebarea pe lângã un substantiv(sau înlocuitor).

care? ce felde?

cât? (al, a ai,ale) cui?puse pelângã un

substantivsau înlocuitordin regentã

a) pronumerelative simple saucompuse: care, cine,ce, cei ce, cele ce, celce etc.;

b) pronumenehotãrâte: oricare,orice, oricât, oricâteetc.;

c) adverberelative: unde, când,cum, cât, încotro etc.

d) conjuncþii: cã,sã, dacã, ca sã, de(cu valoarea lui cã,sã, dacã).

Stau întot-deauna

dupã sub-stantivul

determinat.Uneori între

acesta ºipropoziþiaatributivãse inter-caleazã

alteatribute.

Atributiveleabsolut

necesare înfrazã nu sedespart prinvirgulã de

regentã. Celecare aduc o

explicaþie, fãrãsã fie absolut

necesarecomunicãrii,

precum ºi celeintercalate între

alte pãrþi depropoziþie sedespart prinvirgulã decuvântul

determinat

3 4 5 61A

TRIB

UTI

VA

(ATR

.)

Page 204: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

204

cui? la cine?la ce? cu

cine? cu ce?despre cine?despre ce?

pentru cine?pentru ce?de cine?de ce?

de la cine?de la ce?etc., puse

verbului (sauînlocuitorului)din regentã.

a)conjuncþi i ºilocuþiuni conjuncþio-nale: cã, sã, dacã, casã, de (cu sensul desã, dacã), cum sã, canu cumva sã;

b) pronume ºiadjective relativ-interogative saunehotãrâte: care,cine, ce, cel ce, ceeace, oricine, oricare,orice, oricât;

c) adverbe rela-tive: unde, când, cum,cât, încotro.

Stã de obi-cei dupãregentã;

poate sta ºiînaintearegentei

a) nu sedesparte prinvirgulã când stãdupã regentã;

b) când stãînaintea regen-tei, uneori sedesparte prinvirgulã, alteorinu.

2

C.D. este cerutã cu predilecþie deverbele de simþire (a gusta, a vedea,a auzi, a mirosi, a pipãi) sau deverbele de declaraþie (a zice, aspune, a declara, a întreba, a anunþa,a afirma, a mãrturisi, a vorbi, a rostietc.). Elementul regent al C.D. poatefi un verb la un mod personal saunepersonal, o locuþiune verbalã sau ointerjecþie cu valoare predicativã.

pe cine? ce?puse verbuluidin regentã

a)conjuncþi i ºilocuþiuni conjuncþio-nale: cã, sã, dacã, casã, de (cu valoarea luisã, dacã), cum sã;

b) pronume ºiadjective relative-interogative saunehotãrâte: care, cine,ce, (pe) cel ce, (pe)cei ce, cele ce, ori-care, orice, oricineetc.

c) adverbe rela-tive: unde, când, cum,cât, încotro.

Pot sta atâtînaintearegentei,

cât ºi dupãea.

a) nu sedesparte prinvirgulã când stãdupã regentã;

b)se des-parte prin vir-gulã de regentãcând stã înain-tea acesteia.

3 4 5 61C

OM

PLE

TIV

A D

IRE

CTÃ

(C.D

.)C

OM

PLE

TIV

à IN

DIR

EC

TÃ(C

.I.)

Este cerutã de verbe la moduripersonale ºi nepersonale, locuþiuniverbale, adjective ºi adverbe,interjecþii cu valoare predicativã.

Verbele care cer C.I. sunt în maremajoritate la diateza reflexivã (dar nuimpersonale): a se gândi, a-ºi aminti,a-ºi da seama (locuþiune), a selãuda, a se pomeni, a se lãmuri, a seîndoi, a se fãli etc., dar ºi la diatezapasivã: a fi încredinþat, a fi convins, afi preocupat, a f i învinuit, a f iîngândurat etc. sau (mai rar) ladiateza activã: a mulþumi, a îndemnaetc.

Page 205: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

205

Este cerutã de verbe la moduripersonale ºi nepersonale, locuþiuniverbale, expresii verbaleimpersonale, adverbe sau locuþiuniadverbiale ºi interjecþii cu valoarepredicativã.

a) adverbe relativeunde ºi încotro ºicompusele lor: deunde, pe unde, pânãunde, oriunde, care deunde, care unde, carede pe unde, careîncotro, oriîncotro,oridincotro;

b) pronume rela-tive: cine, ce prece-date de prepoziþi i lecãtre, spre, la etc;

c) locuþiunea con-juncþionalã subordo-natoare acolo unde.

2

� verbe la diateza pasivã lamoduri personale ºi nepersonale

� verbe reflexive cu sens pasiv,� verbe la participiu cu valoare

adjectivalã sau supin cu valoarepasivã

� adjective derivate cu sufixul�-bil�

de cãtrecine?

unde? deunde? pânã

unde?încotro? din-cotro? puse

verbului(înlocuitorului)din regentã.

� pronume ºiadjective pronominalerelative ºi nehotãrâteprecedate de prepozi-þiile: de, de cãtre.

P o a t esta atâtînainte câtºi dupãregentã.

Nu sedesparte deregentã prin vir-gulã, decât încazul cândregenta începecu un corelativ( a i c i . . . u n d e ;acolo...unde; deaici...de unde;pe acolo...peunde)

De obicei,stau dupãelementul

regent.Poate fi

antepusãpentru

reliefare.

În general, nuse desparte deregentã prin vir-gulã, numai încazul reluãriisale printr-un

corelativ.

3 4 5 61C

OM

PLE

TIV

AD

E A

GE

NT

CIR

CU

MS

TAN

ÞIA

LA D

E L

OC

(C.L

.)

Page 206: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

206

Este cerutã de un verb sau de olocuþiune verbalã la un mod personalsau nepersonal, de un adjectiv,adverb (sau locuþiune adverbialã),precum ºi de o interjecþie cu valoarepredicativã.

2

Este cerutã de un verb sau,locuþiune verbalã la un mod personalsau nepersonal, un adverb saulocuþiune adverbialã de t imp, ointerjecþie cu valoare predicativã.

când, decând? pânãcând? cât

timp? de câteori? puseverbului

(înlocuitorului)din regentã

cum? în cefel? în ce

mod? cât de?puse verbului(înlocuitorului)

din regentã

a) adverbe relative:când (cu sau fãrã pre-poziþii, precum ºi com-pusele sale oricînd,oriºicând), cum, cât;

b) pronumelenehotãrât oricât;

c) locuþiuni adver-biale: de câte ori, oride câte ori;

d) locuþiuni con-juncþionale: în timp ce,în vreme ce, îndatã ce,dupã ce, pânã ce,pânã sã, înainte sã,înainte ca sã, cât timp,câtã vreme.

a) adverbe relative:cum, precum, cât;

b) pronumenehotãrâte: oricum,oricât;

c) conjuncþii ºilocuþiuni con-juncþionale: parcã, deparcã, dupã cum, ca ºicum, ca ºi când, fãrãsã etc.

Uneori elementelede relaþie sunt corela-tive: aºa...cum, atât...cât, cu cât...cu atâtetc.

Poate staatât

înainte, câtºi dupãregentã.

Când stãînaintea regen-tei se desparteîntotdeauna prinvirgulã de ea,iar când stãdupã regentãuneori sedesparte prinvirgulã, alteorinu.

Poate staatât înainte,cât ºi dupã

regentã.

a) nu sedesparte prinvirgulã cândeste aºezatãdupã regentã;

b) sedesparte prinvirgulã cândeste aºezatãînaintea regen-tei.

3 4 5 61C

IRC

UM

STA

NÞI

ALA

DE

TIM

P(C

.T.)

CIR

CU

MS

TAN

ÞIA

LA D

EM

OD

(C.M

.)

Page 207: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

207

Este cerutã de un verb sau de olocuþiune verbalã la mod personalsau nepersonal, sau de o interjecþiecu valoare predicativã.

Este cerutã de un verb sau olocuþiune verbalã la mod personalsau nepersonal, ºi de o interjecþie cuvaloare predicativã.

2

Este cerutã de un verb la un modpersonal sau nepersonal sau de olocuþiune verbalã la un mod personalsau nepersonal, de o expresieverbalã impersonalã, un adjectiv sauo interjecþie cu valoare predicativã.

din cecauzã? dince pricinã?

puse verbului(înlocuitorului)din regentã

cu ce scop?în ce scop?

puse verbului(înlocuitorului)din regentã

cu cecondiþie? înce condiþii?

puse verbului(înlocuitorului)

din regentã

a) conjuncþii: fiind-cã, deoarece, întrucât,cãci, cã;

b) locuþiuni con-juncþionale: din cauzãcã, din pricinã cã, devreme ce, pentru cã, odatã ce;

c) adverbul relativcum (chiar ºi pronu-mele relativ ce, prece-dat de prepoziþii) cuvaloarea lui fiindcã.

a) conjuncþii: sã, casã, de (cu valoarea luisã, ca sã)

b) locuþiuni con-juncþionale: pentru casã, ca nu cumva sã, cuscopul sã etc.

c) prepoziþia de cuvaloare de conjuncþie.

a) conjuncþii ºilocuþiuni con-juncþionale: dacã, sã,de (cu valoarea luidacã), în caz cã, deunde?

b) adverbul relativcând (cu valoarea luidacã)

Poate staatât

înainte, câtºi dupãregentã.

Poate staatât

înainte, câtºi dupãregentã.

Se desparteîntotdeauna prinvirgulã cînd stãînaintea regen-tei, iar când stãdupã regentãuneori sedesparte prin vir-gulã, alteori nu.

Când stãînaintea regenteise desparte prinvirgulã deaceasta.

Poate staatât înainte,cât ºi dupã

regentã.

Indiferent depoziþia ei sedesparte de

regentã prin vir-gulã.

3 4 5 61C

IRC

UM

STA

NÞI

ALA

DE

CA

UZÃ

(C.C

Z.)

CIR

CU

M-

STA

NÞI

ALA

DE

SC

OP

(FIN

ALÃ

)(C

.S.)

CIR

CU

M-

STA

NÞI

ALA

CO

ND

IÞIO

NA

LÃ(C

DÞ.

)

Page 208: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

208

Este cerutã de un verb la modpersonal sau nepersonal, la oricediatezã, de o locuþiune verbalã, unadjectiv, sau o interjecþie cu valoarepredicativã.

2

Este cerutã de un verb la oricediatezã, de o locuþiune verbalã, unadjectiv, un adverb sau de ointerjecþie cu valoare predicativã.

care esteurmarea

(consecinþarezultatul)

faptului cã?pusã pe

lângã un verbsau pe lângã

întreagapropoziþieregentã.

în ciuda cãruifapt?

în pofidacãrui fapt?

puse verbuluidin regentã

a) conjuncþii ºilocuþiuni conjuncþionale:cã, aºa cã, încât, cât,decât, încât sã, de (cuvaloarea lui încât).

Ca elementecorelative în prop.regentã vom aveaadverbele sau loc.adverbiale: aºa, atâtde, aºa de, în aºa feletc.

a) conjuncþii: deºi,sã, cã, de (cu valoarealui deºi);

b) locuþiuni con-juncþionale: cu toatecã, mãcar cã, mãcarsã, mãcar de, chiar de,chiar dacã, chiar sã,chiar de, fãrã sã etc.

c) pronume sauadjective pronominalenehotãrâte: orice, ori-care, oricât, oricâte,oricâþi, oricâtã etc.

d) adverbe relative:oricât de, oricum, când(cu valoarea lui deºi)

Pot sta atâtînainte, cât

ºi dupãregentã.

Se despartprin virgulã deregentã, indife-rent de locul pecare-l ocupã.

Stãîntotdeau-na dupãregentã.

Se desparte, îngeneral, prin vir-gulã de aceas-

ta.

3 4 5 61C

IRC

UM

STA

NÞI

ALA

CO

NS

EC

UTI

(CN

S)

CIR

CU

MS

TAN

ÞIA

LA C

ON

CE

SIV

Ã(C

V.)

Page 209: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

209

� verbe la moduri personale saunepersonale, adjective ºi interjecþiipredicative.

2

� verbe cauzative la moduripersonale ºi nepersonale, adjective ºiinterjecþii nepredicative.

cu cine? ceamai frecventã

cu ce? dincare? din ce?

dupã cine?dupã ce? lacine? la ce?prin cine? ºi

locuþiuni

pronumeinterogative

precedate depropoziþiile

cu, fãrã, saulocuþiuni:

împreunã cu,laolaltã cu, la

un loc cu,cu... cu tot,

cu cine? fãrãcine? împre-unã cu cine?

pronume sauadjective pronominalerelative sau nehotãrâteprecedate de prepozi-þii: cine, ce, care, ori-care, orice, oricine,oricâte, oricâte+cu, din,prin, datoritã, graþie,mulþumitã, pe baza, depe urma, locuþiuneaconjuncþionalã fãrã(ca) sã.

prin pronume ºiadjective pronominalerelative sau nehotãrâteprecedate de prepoziþiisau locuþiuni prepozi-þionale: laolaltã cu,împreunã cu; adver-bele: cât, oricât prece-date de prepoziþia cu.

De obicei,stã dupãregentã.

Antepunereaare ca scopreliefarea.

În general,nu se desparteprin virgulã deregentã.

Excepþie faccorelativele.

Stã, de obi-cei, dupãregentã.

Nu se desparteprin virgulã de

regentã, excep-tând cazul când

are corelativ.

3 4 5 61C

IRC

UM

STA

NÞI

ALA

INS

TRU

ME

NTA

LÃC

IRC

UM

STA

NÞI

ALA

SO

CIA

TIV

Ã

Page 210: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

210

- verbe la moduri personale saunepersonale adjective ºi interjecþiipredicative.

2

- verbe la moduri personale saunepersonale, indicând obiectul la carese referã acþiunea, adjective ºiadverbe.

în compo-nenþa între-bãrilor intrã:

în ce pri-vinþã? sau

din ce punctde vedere?,precum ºiunele sub-

stantiveabstracte sau

adverbe.

în loc sã, înloc de, însoþitde pronumesau adverbe.

pronume relativesau nehotãrâte, prece-date de prepoziþiile: în,la, pentru (sau locuþiunispecifice) conjuncþiile:cã, dacã, sã, de, ca sã,adverbul �cât� precedatde prepoziþiile: în, întru,cu.

- locuþiuni con-juncþionale: în loc sã,fãrã (ca) sã, decât sã,

- unde sau deunde cu corelativecorespunzãtoare,

- ca sã, pentru casã,

- fãrã (ca) sã sauprin

- decât cu pronu-me, adverbe relativesau conjuncþii

- în loc sã

Au topicãliberã, potsta înaintesau dupãregentã

Se despartprin virgulã deregentã.

Topicãliberã.

De obicei, sedesparte prin

virgulã deregentã

3 4 5 61C

IRC

UM

STA

NÞI

ALA

DE

RE

LAÞI

EC

IRC

UM

STA

NÞI

ALA

OP

OZI

ÞIO

NA

Page 211: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

211

- verbe la moduri personale saunepersonale

2

- verbe la moduri personale saunepersonale adjective ºi interjecþiipredicative

Întrebãriformulate cupronumeleinterogative

precedate deprepoziþii

Întrebãriformate cupronume

interogativeprecedate dedecât; locuþi-

unea con-juncþionalã: în

afarã de, înafara, cuexcepþia;

conjuncþiilecã, sã,

dacã+decât;adverbe rela-tive+în afarã

de, decât

- locuþiuni con-juncþionale: dupã cecã, în afarã cã, nunumai cã, pe lângã cã,plus cã, las�cã, necumsã; pronume ºi adjec-tive pronominale rela-tive precedate de pre-poziþii ºi locuþiuni pre-poziþionale; adverberelative însoþite de pre-poziþii sau locuþiuniprepoziþionale; plus cã.

conjuncþiile: cã, sã,dacã plus, decât;locuþiuni con-juncþionale: în afarãcã, cu excepþia cã;pronumele ºi adjec-tivele pronominale re-lative precedate deprepoziþii ºi locuþiuniprepoziþionale speci-fice; adverbe relativeprecedate de: în afarãde, decât.

Topicadepinde deconstrucþiapropoziþi-ilor. Celeconstruitecu decâturmeazãregenta.

Depinde degradul de legã-turã cu regenta.

Topica esteliberã

Se despart prinvirgulã cele

introduse prinelemente con-

juncþionale; celeintroduse prindecât nu se

despart prin vir-gulã.

3 4 5 61C

IRC

UM

STA

NÞI

ALA

CU

MU

LATI

CIR

CU

MS

TAN

ÞIA

LAD

E E

XC

EP

ÞIE

Page 212: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

212 2

- verbe la moduri personalenecopulative, intranzit ive sautranzitive pasivizate

În modobiºnuit,stã dupãregentã;

pentru reli-farea ei

poate staînaintearegentei.

De obicei, nu sedesparte prin

virgulã, excep-tând cele izo-

late.

3 4 5 61P

RE

DIC

ATI

VA

SU

PLI

ME

NTA

pronume ºi adjec-tive pronominale rela-tive, interogative orinehotãrâte; adverberelative: ori(cum),ori(cât) precum, ce;conjuncþii subordona-toare: cã, sã, dacã, de.

Page 213: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

213

SEMNELE DE PUNCTUAÞIE ªI DE ORTOGRAFIE

A. Semnele de punctuaþie (se folosesc pentru a separa frazele,propoziþiile, pãrþile de propoziþie ºi pentru a marca în scris frazele)

Semnele de punctuaþie sunt: punctul virgula, semnul întrebãrii,semnul exclamãrii, punctul ºi virgula, douã puncte, semnele citãrii(ghilimelele), parantezele, punctele de suspensie, linia de dialog ºi de pauzã.

1. Punctul (.) se pune:� la sfârºitul unei propoziþii independente, afarã de propoziþiile

interogative ºi exclamative;� la sfârºitul unei fraze, afarã de cele interogative sau exclamative;� dupã prescurtãri: O.N.U., S.U.A., P.N.L., I.L. Caragiale, nr., str.,

s.a.m.d. etc.Observaþii: nu se pune punct dupã simbolurile din chimie, fizicã,

matematicã (H2O, km, 1, kg), dupã punctele cardinale (N, S, E, V), dupãprescurtãrile formate din prima ºi ultimele litere (d-ta, d-voastrã etc.)

2. Virgula (,) desparte:a) în propoziþii � pãrþile de propoziþie de acelaºi fel (subiecte, nume

predicative, atribute, complemente) nelegate între ele prin conjuncþiile ºi(copulativ) ori sau;

� interjecþiile, adverbele de afirmaþie ºi negaþie când suntechivalente ale unei prepoziþii (da, ba, nu);

� vocativul;� apoziþia explicativã;� construcþiile gerunziale aºezate la începutul propoziþiei; � unele complemente circumstanþiale aºezate la începutul

propoziþiei, înaintea predicatului.b) în frazã:

� propoziþiile coordonate juxtapuse ºi coordonatele legate princonjuncþii, afarã de ºi (copulativ) ori sau;

� propoziþiile atributive izolate sau explicative;� unele propoziþii subordonate de regenta lor:

a) concesive, opoziþionale ºi cumulative;b) directe ºi indirecte, când sunt aºezate înaintea regentei;c) circumstanþiale de timp, de loc, când sunt aºezate înaintea

regentei ºi nu se insistã asupra lor;d) unele cauzale, consecutive ºi finale;

Page 214: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

214

e) circumstanþiale de mod când stau dupã regentã ºi nu se insistãasupra lor;

� propoziþii incidente.Observaþii:Nu se despart prin virgulã:� în propoziþie:

1) subiectul de predicat;2) substantivul de atribut;3) complementul direct ºi indirect de verb;4) complementul direct de cel indirect pus pe lângã acelaºi verb;5) complementele circumstanþiale dacã sunt diferite unele de

altele;6) atributul substantival de cel adjectival - substantivalul genitival

de cel substantival prepoziþional.� în frazã:

1) coordonatele legate prin ºi (copulativ) ori sau;2) propoziþiile subiective ºi predicative de regentele lor;3) atributivele neizolate sau determinative de regentele lor;4) propoziþiile completive directe sau indirecte când stau dupã

regentã.

3. Semnul întrebãrii (?) se pune dupã cuvintele, grupurile decuvinte interogative, propoziþiile interogative sau frazele ale cãror propoziþiidepind de o propoziþie interogativã.

4. Semnul exclamãrii (!) se pune:1) la sfârºitul propoziþiilor exclamative;2) la sfârºitul frazelor exclamative;3) la sfârºitul unei propoziþii imperative;4) la sfârºitul unei fraze imperative;5) dupã unele interjecþii;6) dupã unele vocative.

5. Punctul si virgula (;) despart:1) propoziþii independente;2) grupul de propoziþii în cadrul unei fraze.

6. Douã puncte (:) se pun:1) când urmeazã vorbirea directã;2) când urmeazã o comunicare, o concluzie, o explicaþie.

Page 215: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

215

7. Semnele citãrii (�...�) sau ghilimelele se pun:1) când urmeazã vorbirea directã, un citat, un titlu de operã, de

ziar etc;2) pentru a arãta cã un cuvânt se întrebuinþeazã cu alt înþeles decât

cel obiºnuit, uneori cu sens ironic.

8. Parantezele ( ) se folosesc:1) pentru a despãrþi de restul propoziþiei o explicaþie, un adaos;2) în piesele de teatru, pentru a da explicaþii necesare regizorilor ºi

actorilor.

9. Punctele de suspensie (...) se pun pentru a arãta o întrerupere avorbirii sau a marca lipsa unor cuvinte.

10. Linia de dialog ( � ) ºi de pauzã� linia de dialog aratã începutul vorbirii fiecãrei persoane care ia

parte la convorbire;� linia de pauzã se foloseºte în interiorul propoziþiei sau al frazei,

pentru a delimita cuvintele ºi construcþiile intercalate sau apoziþiileexplicative.

B. Semnele de ortografie (se folosesc pentru scrierea corectã aunor cuvinte)

1. Cratima, liniuþa de unire sau de despãrþire ( - ) se foloseºte:a) pentru a arãta rostirea împreunã a douã sau mai multe cuvinte,

fie când lipsesc unele sunete (v-am vãzut), fie când nu lipsesc (nu-i bine);b) la scrierea unor cuvinte compuse (floarea-soarelui);c) pentru despãrþirea cuvintelor în silabe (vi-i-tor).

Page 216: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

216

TESTE (5) ªI GRILE (5) PROPUSE SPRE REZOLVARE

¬

I. Se dã textul:

�Adevãrata ei poveste, începu senin Fãrâmã, dureazã ceva mai multde douã sute de ani, cãci toate câte i s-au întâmplat, de acolo i s-auîmtâmplat, cã i se pãrea ei cã trebuie sã semene cu Zamfira, cu fata aceea devã spuneam cã redase vederea Arghirei.�

(M. Eliade, În curte la Dionis, pag. 269)a) subliniaþi predicatele ºi precizaþi felul lor;b) delimitaþi propoziþiile, precizaþi felul lor ºi întocmiþi schema

frazei;c) contrageþi în pãrþi de propoziþii primele patru subordonate din

text;d) analizaþi sintactic ºi morfologic cuvintele subliniate.

II. Despãrþiþi în silabe urmãtoarele cuvinte: acordeonist, acuarelã,adineaori, antialcoolic, transdanubian.

III. Alcãtuiþi familia lexicalã a substantivului floare.IV. Enumeraþi zece cuvinte din nucleul vocabularului (vocabular

fundamental, fond lexical principal).V. Exemplificaþi în propoziþii douã cuvinte cu sensul lor de bazã,

secundar ºi figurat.VI. Alcãtuiþi propoziþii în care substantivul faþã sã fie în cazurile:

� acuzativ cu prepoziþie;� acuzativ fãrã prepoziþie;� genitiv;� sã intre în alcãtuirea unei locuþiuni adverbiale;� sã intre în alcãtuirea unei locuþiuni prepoziþionale.

VII. Alcãtuiþi propoziþii cu: un atribut substantival apoziþional(apoziþie simplã ºi apoziþie dezvoltatã) ºi cu un atribut pronominalapoziþional.

VIII. Construiþi fraze în care verbul citeºte sã fie regent a optpropoziþii subordonate diferite.

IX. Alcãtuiþi trei fraze în care prepoziþia de sã introducã subordonatediferite, având sensul pronumelui relativ care, al conjuncþiei încât ºi alconjuncþiei dacã.

Page 217: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

217

­

I. Se dã textul:

�În realitate am aºteptat-o, cãci doream sã citesc scrisorile neapãratîmpreunã cu ea, ca s-o fac sã-mi dea mereu amãnunte, fãrã sã-ºi dea seama,deºi altfel e de-o ºiretenie frustã.�

(Camil Petrescu, Patul lui Procust, p.132)a) subliniaþi predicatele ºi precizaþi felul lor;b) delimitaþi propoziþiile, precizaþi felul lor ºi întocmiþi schema

frazei;c) dezvoltaþi în subordonate corespunzãtoare cuvintele: scrisorile,

frustã;d) alcãtuiþi fraze în care conjuncþia sã sã introducã subordonate

diferite faþã de cele din text;e) motivaþi utilizarea cratimei în textul de mai sus.

II. Precizaþi câteva sensuri ale cuvântului ochi.III. Exemplificaþi îmbogãþirea vocabularului prin sufixe pentru a

forma substantive, adjective, verbe ºi adverbe.IV. Din grupul de adjective de mai jos, subliniaþi pe cele ce nu pot

avea grade de comparaþie: frumos, complet, viu, trist, credincios, anterior,mort, minor, pesimist, dulce.

V. Precizaþi în propoziþii sau fraze valorile verbelor a rãmâne ºi aînsemna.

VI. Alcãtuiþi enunþuri în care pronumele personal de politeþedumneata sã fie, pe rând: nume predicativ, atribut pronominal genitival,complement direct, complement indirect ºi complement circumstanþial deloc.

VII. Alcãtuiþi enunþuri cu omofonele cuvintelor: al, ai ale, astfel,cândva, câteodatã, cumsecade, cuminte.

Page 218: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

218

®

I. Se dã textul:

�Cucoanele aratã biletele dumnealor, explicând domnuluiconductor de ce nu poate ºi Goe sã facã acelaºi lucru; fiindcã biletul era înpamblica pãlãriei ºi, dacã a zburat pãlãria, fireºte c-a zburat cu pamblicã ºicu bilet cu tot.� (I.L. Caragiale)

a) subliniaþi predicatele ºi precizaþi felul lor;b) delimitaþi propoziþiile, precizaþi felul lor ºi întocmiþi schema

frazei;c) analizaþi sintactic ºi morfologic cuvintele subliniate;d) alcãtuiþi douã enunþuri în care verbul a fi sã aibã alte valori

morfologice decât cea din text.II. Construiþi o frazã în care propoziþia subordonatã subiectivã sã fie

introdusã prin adverbul relativ unde.III. Construiþi enunþuri în care pronumele nehotãrât sã fie, pe rând:

subiect, nume predicativ în Ac., atribut pronominal în G., complementindirect în D.

IV. Daþi opt exemple de substantive epicene (patru cu formã defeminin ºi patru cu formã de masculin).

V. Alcãtuiþi enunþuri în care verbul a socoti sã aibã sensuri diferite.VI. Daþi o definiþie tip dicþionar urmãtoarelor cuvinte: anarhie,

altruism, enciclopedie, imunitate.VII. Indicaþi câte un sinonim lexical pentru fiecare din urmãtoarele

locuþiuni verbale: a sta de veghe, a lua-o la sãnãtoasa, a-i pãrea bine, a dade gol, a face cuie, a sta în cumpãnã.

VIII. Despãrþiþi în silabe cuvintele: bojdeucã,ecuator, hainã(îmbrãcãminte) hainã (rea), fiicã, fiinþã, binoclu, paºaport, manoperã,monoclu.

IX. Formaþi pluralul masculin al substantivelor ºi al adjectivelor:complex, convex, linx, perplex, prolix, ortodox.

Page 219: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

219

¯

I. Se dã textul:

�ª-atunci Harap-Alb se ºi înfãþoºeazã împãratului Roº, spunându-ide unde, cum, cine ºi pentru ce anume au venit. Împãratului i-a fost de-amirarea, vãzând cã niºte golani au asemenea îndrãznealã, de vin cuneruºinare sã-i cearã fata, fie din partea oricui ar fi.� (I. Creangã)

a) delimitaþi propoziþiile, precizaþi felul lor ºi întocmiþi schemafrazei;

b) analizaþi sintactic ºi morfologic cuvintele subliniate.II. Precizaþi felul subordonatelor construite cu dacã în exemplele:

a) Întrebarea dacã voi reuºi la examen mã frãmântã zi ºi noapte.b) Problema era dacã va ajunge la timp la facultate.c) Nu s-a hotãrât dacã va da admitere la liceu.d) ªi dacã ºi-ar da cuvântul de onoare, nu l-aº crede.e) Colegii l-ar fi ajutat, dacã ar fi ºtiut de accidentul suferit.f) Va fi o minune dacã va pleca în strãinãtate.

III. Alcãtuiþi propoziþii în care numele predicativ sã fie exprimatprin: substantiv, numeral cardinal, locuþiune adjectivalã, verb la supin,adverb.

IV. Indicaþi prin rescriere formele corecte: escalada/ excalada,servici/ serviciu, divident/ dividend, dezident /desident, salariu/ salar.

V. Alcãtuiþi familia lexicalã a cuvântului înalt (minimum optcuvinte derivate), apoi alcãtuiþi enunþuri cu formele verbului din familiaalcãtuitã (modurile infinitiv ºi gerunziu) ºi precizaþi-le funcþia sintacticã.

VI. Precizaþi funcþiile necircumstanþiale ale supinului.VII. Construiþi enunþuri prin care sã ilustraþi polisemia cuvântului

cap.VIII. Rescrieþi urmãtoarele �formule� cu caracter convenþional ºi

internaþional, menþionând în dreptul fiecãreia sensul:Exemplu: rara avis = �pasãre rarã� (deosebit de rar, greu de gãsit)ad calendas graecas, ad-hoc, ad interim, alma mater, de facto, de

iure, curriculum vitae, nota bene (N.B.), pro domo, sine die.IX. Având în vedere principiul morfologic, despãrþiþi în silabe

cuvintele: pentatlon, nonagenar, restructura, sulfamidã, triftong.

Page 220: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

220

°

I. Se dã textul:

�Tot românul se naºte cu datoria de a fi soldat ºi de a apãra statul lavreme de nevoie ºi când vrãjmaºul calcã pãmântul românesc, toatã þaratrebuie sã fie la arme.� (N. Bãlcescu)

Cerinþe:a) delimitaþi propoziþiile, precizaþi felul lor ºi raporturile sintactice

dintre ele;b) analizaþi sintactic ºi morfologic cuvintele: tot, cu datoria, de

nevoie, la arme;c) gãsiþi sinonimele cuvintelor: vreme, vrãjmaºul, þara.d) formaþi familia lexicalã a cuvântului pãmânt (cel puþin cinci

derivate) ºi precizaþi ce precedeu aþi folosit.e) înlocuiþi verbele a fi ºi a apãra cu formele la modul conjunctiv,

timpul prezent; precizaþi felul propoziþiilor obþinute.II. Construiþi propoziþii în care sã existe;:

a) un complement instrumental în cazul genitiv;b) un nume predicativ realizat dintr-o construcþie lexicalã cu

valoare de superlativ absolut în genitiv;c) un complement cumulativ în genitiv;d) un complement de excepþie în genitiv;e) un complement opoziþional exprimat prin substantiv în genitiv.

III. Construiþi fraze care au ca termen regent verbul vorbeºte.IV. Alegeþi cuvintele cu sens figurat din exemplele urmãtoare: cotul

drumului, vatra casei, un ochi de apã, piciorul podului, gura râului, uncâine de om, aripa avionului, o mânã de oameni.

V. Alcãtuiþi fraze în care:a) prepoziþia de sã introducã un complement circumstanþial de

relaþie;b) prepoziþia cu sã introducã un complement circumstanþial de

cauzã;c) complementul circumstanþial concesiv fie exprimat prin verb la

gerunziu.

Page 221: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

221

VI. Înlocuiþi unitãþile frazeologice de mai jos printr-un sinonimcorespunzãtor: a sta pe gânduri, a sta deoparte, a sta cu mâinile în sân, anu-i sta gura.

VII. Rescrieþi forma corectã din perechile: anticamerã -antecamerã, magaziner - magazioner, mintal - mental, capot - capod,cazinou - cazino, repercursiune - repercusiune, surexcitant - surescitant.

VIII. Care este sensul expresiilor: Arca lui Noe, Cutia Pandorei,Cãlcâiul lui Ahile, Sãrutul lui Iuda, Turnul Babel.

IX. Cum se numeºte locuitorul din: Cairo, Bordeaux, Madrid, Tokio,Monaco.

X. Arãtaþi care este sensul urmãtoarelor compuse prin abreviere:O.Z.N., S.O.S., T.I.R., BERD, I.T.N., UNESCO.

Page 222: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

222

Grila I

1) Substantivele rinocer, elefant, veveriþã, crocodil sunt:a) mobileb) epicenec) heteronimice.

2) Adjectivul vindicativ este sinonim cu:a) rãzbunãtorb) de vânzarec) vindecãtor.

3) Substantivele ghiveci, cãmin au desinenþa de plural:a) numai - eb) numai -uri.c) ambele desinenþe (-e, -uri), dar cu diferenþieri semantice.

4) În exemplul: Azi e miercuri, cuvintele subliniate sunt:a) azi � adv., n. pred.; miercuri � subst., sb.b) azi � adv., c. t.; sâmbãtã � subst., sb.c) azi � subst., sb; sâmbãtã � subst, n. pred.

5) Meridional este sinonim cu:a) mediteraneanb) de dupã-amiazãc) sudic

6) Formele corecte de plural sunt cele din seria:a) simptome, paradoxuri, monologuri, sindromurib) simptome, paradoxuri, monoloage, sindroamec) simptomuri, paradoxe, monoloage, sindromuri

7) În propoziþia: Bunicu-l adoarme, �-l� este:a) pronume personalb) articol hotãrâtc) pronume personal sau articol hotãrât, în funcþie de conþinutul

informaþional.8) Numeralul care aratã o grupare numericã este:

a) ordinalb) colectivc) fracþionar.

9) ªtiind cã primul este numeral, ca parte de vorbire, antonimul acestuia -ultimul - este:

a) numeralb) substantivc) adjectiv.

Page 223: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

223

10) Forma corectã a substantivului propriu Neli pentru dativ este:a) lui Nelib) Nelieic) al lui Neli.

11) În enunþul: �Nu ºtiu cine este vinovat�, cuvântul cine îndeplineºtefuncþia sintacticã de:

a) complement directb) subiectc) nume predicativ.

12) Cuvântul fiabil înseamnã:a) care are siguranþã în funcþionareb) care se poate ramificac) care poate conduce o filierã.

13) Precizaþi dacã subordonata din fraza: �A mâncat sã-i vinã rãu.� este:a) C.S.b) CNS.c) C.M.

14) În enunþul: �Se auzi: cioc-cioc!� interjecþia este:a) complement directb) subiectc) nu are funcþie sintacticã.

15) În enunþul: �ªtie ea mama ce sã facã; cuvântul mama este:a) atributb) apoziþiec) subiect reluat.

16) În propoziþia: �Toþi s-au pronunþat contra.�, cuvântul contra este:a) adverbb) prepoziþiec) adjectiv invariabil.

17) În propoziþia: �Ne pregãtim de iernat�, verbul la modul supin are funcþiasintacticã de:

a) complement indirectb) complement circumstanþial de scopc) complement circumstanþial de cauzã.

18) Propoziþia: �Scrii mai corect decât mine�, are subiectul:a) subînþelesb) nu are subiectc) inclus.

19) În fraza: �Pe lângã cã plouã, mai bate ºi vântul�, propoziþia subordonatãeste:

Page 224: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

224

a) circumstanþialã de modb) circumstanþialã cumulativãc) circumstanþialã opoziþionalã

20) În enunþul: �E frumos sã-þi ajuþi prietenii la nevoie.�, numele predicativeste exprimat prin:

a) adjectivb) adverbc) substantiv provenit din adjectiv.

21) În fraza: �Îmi pare bine cã vii la mine�, propoziþia subordonatã este:a) completivã directãb) completivã indirectãc) subiectivã

22) În fraza: �De ce þi-e teamã, de aceea nu scapi.�, propoziþia subordonatãeste:

a) C.Z.b) C.I.c) C.D.

23) Pronumele reflexiv �îºi� din exemplul: �îºi ajutã prietenul� are funcþiasintacticã de:

a) atribut pronominalb) complement indirectc) atribut adjectival.

24) În enunþul: �Plânge de durere�; de este:a) prepoziþieb) conjuncþiec) adverb.

25) În anunþul: �Fluierã a pagubã� �a� este din punct de vedere morfologic:a) articol posesiv genitivalb) prepoziþiec) articol demonstrativ.

26) În propoziþia: Cât este kilogramul de mere?, verbul �a fi� este:a) auxiliarb) copulativc) predicativ.

27) În fraza: �Reuºeºti, dacã te strãduieºti, propoziþia subordonatã este:a) C.I.b) CDÞ.c) C.T.

28) Adjectivele care indicã apartenenþa etnicã sau localã de tipul: francez,englez, chinez, au la plural urmãtoarele forme:

Page 225: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

225

a) francezi, englezi, chinezib) franceji, engleji, chinejic) sunt admise ambele forme.

29) Numeralele ordinale corespunzãtoare cardinalelor �o sutã�, �o mie� aula masculin formele:

a) al sutãlea, al mieleab) al o sutãlea, al o mieleac) sunt admise ambele forme.

30) Sensul neologismului �a abroga� este:a) a modifica o legeb) a suprima o lege, o dispoziþie oficialãc) a ratifica.

31) Teritoriul locuit de o anumitã etnie, dar înconjurat de teritoriul unei alteetnii se numeºte:

a) autonomie teritorialãb) rezervaþiec) enclavã.

32) Alegeþi forma corectã de ortografie:a) Nu fii indolent când ºtii cã trebuie sã fii altfel;b) Nu fi indolent când ºtii cã nu trebuie sã fii altfel;c) Nu fi indolent când ºtii cã nu trebuie sã fi altfel.

33) Expresia �au revenit din nou� este:a) nonsensb) tautologiec) pleonasm.

34) Cuvântul drept din enunþul: �L-a primit drept recompensã� este:a) adjectivb) adverbc) prepoziþie.

35) În enunþul �Au venit peste o sutã de copii� cuvântul peste este:a) adverbb) prepoziþiec) conjuncþie.

36) În enunþul �Astâmpãrã-te!�, �te� este:a) pronume personalb) pronume reflexivc) pronume posesiv.

37) Substantivele patriot, compatriot au la feminin singular formele:a) patriotã, compatriotãb) patrioatã, compatrioatã

Page 226: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

226

c) patriotã, compatrioatã.38) Sunt derivate cu prefixul co cuvintele:

a) coordona, colecta, corectb) coautor, copãrtaº, colocatarc) coagula, coopera, coregraf.

39) Sunt corect despãrþite în silabe cuvintele:a) boj-deu-cã, ad-op-ta, pent-a-tlonb) boj-de-u-cã, a-dop-ta, pent-a-tlonc) boj-de-u-cã, ad-op-ta, pent-at-lon.

40) Sunt corect despãrþite în silabe cuvintele:a) ma-no-pe-rã, o-bi-ec-tiv, mo-no-club) man-o-pe-rã, o-biec-tiv, mon-o-cluc) ma-no-pe-rã, o-biec-tiv, mo-no-clu.

41) În fraza: �În afarã de muzicã, totul e minciunã, chiar ºi singurãtatea,chiar ºi extazul.� (E. Cioran), în afarã de muzicã are funcþie sintacticã de:

a) complement indirectb) complement circumstanþial de excepþie.

42) În fraza: �E greu a defini geniul, e hazardat a defini ºi prostia�,infinitivul: a defini are funcþie sintacticã de:

a) complement directb) subiect.

43) În propoziþia: �Pomi suferind de gãlbinare ne ies în drum.� (L. Blaga)gerunziul suferind are funcþia sintacticã de:

a) atribut adjectivalb) atribut verbalc) complement circumstanþial de mod.

44) În fraza: �Trãind, gândeºte-te la moarte, murind, nu te gândi la viaþã� (N.Iorga), verbele la gerunziu îndeplinesc funcþia sintacticã de:

a) complement circumstanþial de modb) complement circumstanþial de timpc) atribut verbal.

45) În enunþul: �În afara slujbelor bisericii nu existã scarã cãtre cer� (PetreÞuþea), în afara slujbelor este:

a) complement indirectb) complement circumstanþial de excepþiec) complement circumstanþial de loc.

Page 227: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

227

Grila II

1) Substantivele: umãr, coalã, paginã, regulã au la plural formele:a) umere, coale, pagine, reguleb) umeri, coli, pagini, regulic) sunt admise ambele forme.

2) În sintagma: �El a ieºit informatician�, substantivul informatician este:a) nume predicativb) complement directc) complement circumstanþial de mod.

3) Substantivele Cotnar, Dacia, Iuda sunt:a) întotdeauna substantive proprii, pentru cã sunt nume de localitãþi,

marcã de autoturism, respectiv nume de persoane b) sunt substantive comune, pentru cã numesc o specialitate de vin

(un cotnar), un autoturism (o dacie), o trãsãturã de caracter (un iuda)c) sunt substantive comune sau proprii, în funcþie de context.

4) În enunþul �Ajunge cât ai cãutat�, verbul ajunge este:a) copulativb) predicativc) impersonal predicativ.

5) În fraza: �Mi-e cam frig, mãcar cã am cojoc�, propoziþia subordonatã este:a) CVb) CIc) CZ.

6) În textul: �Trebuie sã fie cine ºtie ce ...�, subiectul în propoziþia a douaeste:

a) o subiectivãb) locuþiune pronominalãc) inclus.

7) Care din urmãtoarele adjective este variabil:a) cumsecadeb) vernilc) verde.

8) În exemplul: �Cât grâu ai recoltat?, cuvântul cât este:a) adverbb) adjectiv pronominal interogativc) pronume interogativ.

9) Care este valoarea morfologicã a cuvântului �ce� din propoziþia �Cefrumos desenezi!�?

a) adverb

Page 228: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

228

b) pronume relativc) pronume nehotãrât.

10) În enunþul: �Mie îmi place foarte mult pãdurea�, cuvântul pãdureaîndeplineºte funcþia sintacticã de:

a) complement directb) subiectc) complement indirect.

11) În textul: �Iatã ce mi-a fost dat sã primesc la bãtrâneþe�, cuvântul �ce�este:

a) adjectiv pronominal relativb) pronume interogativc) pronume relativ.

12) În enunþul: �Cireºii dimprejur începeau sã înfloreascã�, cuvântuldimprejur este:

a) complement circumstanþial de locb) atribut adjectivalc) atribut adverbial.

13) În fraza: �Sã încercãm vinul de-i bun�, subordonata este:a) C.I.b) CDÞ.c) C.S.

14) Sensul cuvântului bibliofilie este:a) iubire, admiraþie pentru biblieb) iubire, admiraþie pentru cartec) boalã de sânge.

15) Sensul cuvântului claustrofobie este:a) zonã lacustrãb) mania de a se izolac) frica de spaþii închise.

16) Cuvintele compuse: �nou-ales�, �nou-nãscut�, nou-venit� au lanominativ plural urmãtoarele forme:

a) nou-aleºi, nou-nãscuþi, nou-veniþib) noi-aleºi, noi-nãscuþi, noi-veniþic) sunt admise ambele forme.

17) Care este valoarea morfologicã a cuvântului �ce� din propoziþia: Cefrumos dansezi!�?

a) pronume relativb) adverbc) pronume nehotãrât.

18) Subordonata din fraza: �Vai de cine nu trãieºte în cumpãtare� este:

Page 229: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

229

a) C.I.b) CZ.c) C.M.

19) Subordonata din fraza: �Cum veþi sosi, imediat veþi fi cazaþi�, este:a) C.M.b) C.T.c) C.I.

20) În enunþul: �Îmi place a fi rugat de colegi�, sintagma a fi rugat arefuncþia sintacticã de:

a) complement directb) subiectc) complement indirect.

21) Propoziþia subordonatã din fraza: Criticaþi-mã, eu tot nu fac altcumva�este:

a) CZ.b) CV.c) C.I.

22) În enunþul: �Vom fi primiþi de tine� cuvântul de tine are funcþiasintacticã de:

a) complement indirectb) complement de agentc) complement circumstanþial de mod.

23) În fraza: �Cum a intrat, m-a ºi recunoscut�, subordonata este:a) C.M.b) CZ.c) C.T.

24) În fraza: �Cum ai proceda, tot nu rezolvi singur problema.�, subordonataeste:

a) CV.b) C.M.c) C.I.

25) În enunþul: �A procedat potrivit celor mai riguroase norme� substantivulnorme este:

a) complement indirectb) complement circumstanþial de mod, c) complement circumstanþial de cauzã.

26) În enunþul: �În ciuda acestui repetat eºec, el a rãmas optimist�, sintagma:în ciuda ... eºec are funcþia sintacticã de:

a) complement circumstanþial de cauzãb) complement indirect

Page 230: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

230

c) complement circumstanþial concesiv.27) În enunþul: �Având bani mulþi, poþi cumpãra orice�, cuvântul având arefuncþia sintacticã de:

a) complement circumstanþial de cauzã b) complement circumstanþial condiþionalc) complement indirect.

28) În propoziþia: �Pe lângã informaticã mai este pasionat ºi de literaturã�,pe lângã informaticã are funcþia sintacticã de:

a) complement indirectb) complement circumstanþial cumulativc) complement circ. de mod.

29) În propoziþia: �Nu a venit decât Radu�, decât Radu îndeplineºte funcþiasintacticã de:

a) complement circumstanþial de excepþieb) subiectc) complement direct.

30) Care dintre formele urmãtoare ale numeralului ordinal corespunzãtorcardinalului �nouã� este admisã de normele limbii literare:

a) al nouãleab) al nouleac) al noãlea.

31) Alegeþi forma corectã:a) Autobuzul era tixit.b) Autobuzul era ticsit.c) Autobusul era ticsit.

32) Alegeþi forma corectã:a) Nici unul nu copiazã nici o datã la tezã.b) Niciunul nu copiazã niciodatã la tezã.c) Nici unul nu copiazã niciodatã la tezã.

33) În fraza: �Mare lucru e sã-i poþi împãca pe toþi�, propoziþia subordonatãeste:

a) SB.b) PR.c) C.I.

34) În propoziþia: De câþi aþi fost vãzuþi?�, de câþi este:a) complement indirectb) complement de agentc) complement direct.

35) În propoziþia: �Vecinul meu, Andrei, m-a ajutat mult�, Andreiîndeplineºte funcþia sintacticã de:

Page 231: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

231

a) atribut substantival genitivalb) atribut apoziþionalc) cuvânt incident.

36) Antonimele cuvântului iute sunt:a) agale, lent, înfrântb) domol, lent, înfrântc) agale, domol, lent

37) Forma corectã a gerunziului este:a) ploind; b) ploândc) plouând.

38) Indicaþi cuvântul (cuvintele) format(e) prin derivare cu prefixul �a�a) aleneb) acordc) apoeticd) anevoie.

39) Forma corectã a cuvântului este:a) juristconsultb) jurisconsultc) juristconsul.

40) Cuvintele cale feratã, purtãtor de cuvânt, rãzboi fulger sunt formateprin:

a) compunere prin alãturareb) împrumut (neologisme)c) calc lingvistic.

41) Alegeþi varianta corectã:a) genoflexiune, juristprudenþã, a asamblab) genuflexiune, jurisprudenþã, a asamblac) genuflexiune, juristprudenþã, a asambla.

42) Formele: Mãria sa, Excelenþa sa, Luminãþia voastrã sunt:a) pronume de politeþeb) locuþiuni pronominalec) locuþiuni substantivale.

43) Atributul apoziþional exprimat prin substantiv poate sta:a) numai în nominativb) numai în vocativc) în orice caz, dacã se acordã cu substantivul determinat.

44) Cuvântul pluvial se referã la:a) ploaieb) apã

Page 232: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

232

c) fluviu.45) În fraza: �Nici o suferinþã nu-i aºa de mare / sã nu se preschimbe încântare.� (L. Blaga), subordonata este:

a) circumstanþialã de modb) circumstanþialã concesivãc) circumstanþialã de scop.

Grila III

1) Termenul �a ultragia� are înþeles de:a) a pedepsi pe cineva pentru încãlcarea normelorb) a insulta un reprezentant al autoritãþii în exerciþiul funcþiuniic) a folosi fãrã drept de apel armele de foc.

2) Alegeþi seriile corecte:a) at-let, o-braz, su-plu, o-blo-ni, ac-la-mab) a-tlet, o-braz, su-plu, o-blo-ni, a-cla-mac) at-let, o-braz, su-plu, ob-lo-ni, ac-la-ma.

3) Sunt corect despãrþite în silabe cuvintele:a) opt-spre-ze-ce, ºap-te-spre-ze-ce, dez-e-chi-li-brub) opt-spre-zece, ºapte-spre-zece, dez-echilibruc) opt-spre-ze-ce, ºap-tes-pre-ze-ce, dez-e-chi-li-br-u.

4) În propoziþia: �El s-a angajat informatician la o uzinã�, cuvântulinformatician are funcþia sintacticã de:

a) complement directb) element predicativ suplimentarc) complement circumstanþial de mod.

5) Imperativul negativ al verbului �a bate� este:a) nu bateb) nu bãteac) sunt permise ambele forme.

6) În propoziþia: �Împreunã cu noi au sosit în staþiune ºi alþi studenþi�,împreunã cu noi are funcþia sintacticã de:

a) complement indirectb) complement circumstanþial sociativc) complement circumstanþial de mod.

7) Precizaþi varianta corectã pentru sinonimele adjectivului oneros, -oasã:a) onorabil, împovãrãtor, dezavantajosb) apãsãtor, greu, onorabilc) împovãrãtor, apãsãtor, greu, dezavantajos.

8) În exemplul: �Viaþa rãmâne cum este ea�, cum are funcþia sintacticã de:

Page 233: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

233

a) complement circumstanþial de modb) nume predicativc) nu are funcþie sintacticã.

9) În expresia: �a luat-o la fugã�, cuvântul �o� este:a) interjecþieb) pronume personal neaccentuat cu funcþie de complement directc) pronume personal neaccentuat fãrã funcþie.

10) Subordonata din fraza: �Unde era cel mai bine pregãtit, a reuºit laconcurs� este:

a) C.L.b) CZ.c) CNS.

11) În propoziþia: �A venit la lume�, la lume este:a) complement circumstanþial de locb) subiectc) complement indirect.

12) Alegeþi seria corectã:a) proect, complexi, chiftea, iridentism, funeraliib) proect, complecºi, piftea, iredentism, funerariic) proiect, complecºi, chiftea, iredentism, funeralii.

13) În propoziþia: �Ce de oameni am vãzut!�, ce de oameni îndeplineºtefuncþia sintacticã de:

a) complement directb) complement indirectc) subiect

14) În propoziþia: �De cine ai fost reþinut?�, de cine are funcþie sintacticã de:a) complement indirectb) complement de agentc) complement de relaþie.

15) În propoziþia: �În ciuda altuia, tot aº veni.�, în ciuda altuia este:a) complement indirectb) complement circumstanþial de cauzãc) complement circumstanþial concesiv.

16) În propoziþia: �Ne pregãtim de iernat�, de iernat este:a) complement indirectb) complement circumstanþial de scopc) complement circumstanþial de cauzã.

17) Sunt neologisme neadaptate (se pronunþã altfel decât se scriu) cuvinteledin seria:

a) week-end, foraibãr, pulover

Page 234: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

234

b) blue-jeans, uni, managementc) alurã, lied, diesel, pasteuriza, whisky.

18) În propoziþia: �Deplasarea acasã se fãcea cu trenul�, acasã are funcþiasintacticã de:

a) atribut adverbialb) complement circumstanþial de locc) atribut substantival.

19) În enunþul: �Fiind împins în apã s-a înecat�, fiind împins are funcþiasintacticã de:

a) complement circumstanþial de timp.b) complement circumstanþial de cauzãc) complement circumstanþial condiþional.

20) În fraza: �Cum nu a ºtiut nimic, a luat note mici�, propoziþia subordonatãeste:

a) C.M.b) C.T.c) CZ.

21) În propoziþia: �Mergi pe drumurile tale� , pe drumurile are funcþiasintacticã de:

a) complement directb) complement circumstanþial de locc) complement indirect.

22) În propoziþia: �Sunt supãrat pe tine�, pe tine are funcþia sintacticã de:a) complement indirectb) complement directc) complement circumstanþial de loc.

23) Stabiliþi seria corectã:a) in-e-rent, su-ba-pre-ci-e-re, in-e-fi-ci-en-þãb) i-ne-rent, sub-a-pre-ci-e-re, in-e-fi-ci-en-þãc) in-e-rent, sub-a-pre-ci-ere, in-e-fi-ci-en-þã.

24) Având în vedere principiul morfologic de despãrþire în silabe, stabiliþilinia corectã:

a) banc-no-tã, banc-ru-tã, gang-ster, sulf-a-mi-dãb) banc-notã, banc-rutã, gan-gster, sul-fa-mi-dãc) ban-cno-tã, ban-cru-tã, sul-fa-mi-dã.

25) Cuvântul specios are înþelesul de:a) de strictã specialitateb) aparent, amãgitor, înºelãtorc) anumit, deosebit.

26) Cuvântul �a profera� are sensul:

Page 235: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

235

a) a rosti (cu voce tare) blesteme, ameninþãrib) a practica o profesie, o meseriec) referitor la profet.

27) Expresia �nota bene� are sensul de:a) notã bunãb) ia seama cu atenþiec) exclamaþie.

28) Având în vedere principiul fonetic, stabiliþi seria corectã:a) a-us-tri-ac, a-na-e-rob, fi-in-þã, fii-cã, u-crai-neanb) a-us-tri-ac, an-a-e-rob, fi-i-nþã, fi-i-cã, u-crai-ne-an.c) a-us-tri-ac, an-a-e-rob, fiin-þã, fii-cã, u-crai-ne-an.

29) În fraza: �Habar nu am care au greºit la test� subordonata este:a) C.D.b) C.I.c) C.M.

30) În enunþul: �Ai cui sunteþi voi?, ai cui are funcþia sintacticã de:a) nume predicativb) complement indirectc) atribut.

31) În fraza: �Am pornit sã colindãm�, subordonata este:a) C.I.b) C.S.c) CZ.

32) În enunþul: �În locul bãiatului, aº tãcea�, în locul bãiatului este:a) complement circumstanþial condiþionalb) complement circumstanþial de cauzãc) complement indirect.

33) În propoziþia: �Datoritã muncii, a reuºit�, datoritã muncii are funcþiasintacticã de:

a) complement instrumentalb) complement indirectc) complement circumstanþial de cauzã.

34) În propoziþia: �Îmbolnãvindu-se, tot nu ar lipsi de la ºcoalã�,îmbolnãvindu-se are funcþia sintacticã de:

a) complement circumstanþial de cauzãb) complement concesivc) complement circumstanþial de timp.

35) Precizaþi care forme gramaticale sunt corecte:a) mãtãsuri, vulpii, coperte, gheme (de aþã), cablurib) mãtãºi, vulpei, coperþi, ghemuri, cable

Page 236: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

236

c) mãtãsuri, vulpei, coperþi, ghemuri, cabluri.36) Expresia: �protagonistul principal� este:

a) nonsensb) pleonasmc) tautologie.

37) Literar se spune:a) hemoragie de sânge, oprobiu public, avansaþi înainteb) hemoragie, oprobriu public, avansaþi înaintec) hemoragie, oprobriu public, avansaþi.

38) În fraza: �Din câte am auzit vorbindu-se, era om bun�, propoziþiasubordonatã este:

a) completivã indirectãb) circumstanþialã de modc) circumstanþialã de relaþie.

39) În enunþul: �De frumoasã, e frumoasã�, de frumoasã are funcþiesintacticã de:

a) complement circumstanþial de relaþieb) complement circumstanþial de cauzãc) complement indirect.

40) În fraza: �Mã ajuþi, nu mã ajuþi, eu tot încerc�, propoziþiile 1 ºi 2 sunt:a) principaleb) CDÞ.c) CV.

41) În propoziþia: �Se mãnâncã la dulciuri întruna�, la dulciuri are funcþiasintacticã de:

a) complement directb) subiectc) complement indirect.

42) În fraza: �Catargele sondelor rãmaserã îndãrãt, dar nu rãmaserãnecunoscute�, predicatele sunt:

a) predicate verbale, în ambele propoziþiib) predicat nominal în prima propoziþie, predicat verbal în propoziþia

a douac) predicat verbal în prima propoziþie, predicat nominal în a doua

propoziþie.43) În fraza: �Trãind ºi nemurind ai sã vezi cine sunt eu�, verbele la gerunziuau funcþia sintacticã de:

a) complement circumstanþial de modb) complement circumstanþial condiþionalc) complement indirect.

Page 237: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

237

44) În propoziþia: �S-a plictisit de stat singur�, de stat este:a) complement indirectb) complement circumstanþial de cauzãc) complement circumstanþial de mod.

45) În fraza: �Se teme de examen, dacã nu a învãþat�, subordonata este:a) C.I.b) CDÞ.c) CZ.

Grila 4

1) Cuvintele subliniate din propoziþia: �Acesta este un om la locul lui.� suntdin punct de vedere gramatical:

a) substantiv cu prepoziþie + pronume personal în genitivb) locuþiune adjectivalãc) locuþiune prepoziþionalã + pronume personal în genitiv.

2) În fraza: �Ai carte, ai parte�, propoziþia subordonatã este:a) CZ.b) C.I.c) CDÞ.

3) Expresiile: a schiþat sumar, a refuzat sã primeascã, a repeta din nou,prefer mai bine sunt:

a) nonsensurib) pleonasmec) tautologii.

4) Cunoaºteþi cazurile pãrþilor de vorbire subliniate? Alegeþi unul din celetrei:

I. Pãrerea mea este aceasta. a) N; b) G; c) AII. Dorinþa lui s-a împlinit. a) N; b) G; c) DIII. I-am povestit cui ascultã. a) D; b) G; c) N.

5) Grupurile de cuvinte: astã-iarnã, astã-searã sunt:a) locuþiuni adverbialeb) substantive compusec) adverbe compuse.

6) În fraza: �Când mãriþi o fatã e ca ºi când îþi arde casa�, a) prima propoziþie este subiectivã, iar ultima este predicativãb) prima propoziþie este temporalã, iar ultima este modalãc) prima este subiectivã, iar ultima este modalã.

7) În enunþul: �Cât pentru cheltuialã ... te voi împrumuta eu�, construcþia câtpentru cheltuialã este:

Page 238: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

238

a) complement circumstanþial de scopb) complement circumstanþial de relaþiec) complement indirect.

8) Sunt epicene substantivele:a) vulpe, aur, raþã, icreb) furnicã, elefant, veveriþã, cucc) miere, zori, gâscã.

9) În propoziþia: �Ce eveniment sãrbãtoriþi?, cuvântul �ce� are funcþiasintacticã de:

a) complement directb) subiectc) atribut adjectival.

10) În propoziþia: �Cât de mult ai lucrat?, cuvântul �cât� are valoareamorfologicã de:

a) adverb interogativ (cantitativ)b) adjectiv interogativc) pronume interogativ.

11) În fraza. �Se zice cã nu-i cum vrea omul, ci-i cum vrea Domnul�: a) P2 = CD, P3 = CM, P4 = PP, P5 = SBb) P2 = SB, P3 = SB, P4 = PP, P5 = PPc) P2 = SB, P3 = SB, P4 = SB, P5 = SB.

12) Precizaþi care este forma corectã a cuvintelor din variantele oferite:a) excava, ierbicid, muºchetar, plebicist, tixitb) escava, erbicid, muschetar, plebiscit, ticsit

13) În enunþul: �Fie luminã!�, cuvântul �fie� este:a) conjuncþie disjunctivãb) verbc) interjecþie.

14) Sensul cuvântului adagiu este:a) parte dintr-o compoziþie muzicalã cântatã lentb) parte finalã a unei compoziþiic) maximã, aforism.

15) Precizaþi care este forma corectã a cuvintelor din variantele oferite:a) golgheter, a secunda, escortã, culoar, stasb) golgeter, a seconda, excortã, culuar, ºtas

16) În propoziþia: �... a cunoaºte-nseamnã iarnã�, verbul înseamnã arevaloare:

a) predicativãb) copulativã.

Page 239: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

239

17) În propoziþia: �S-a maturizat politiceºte�, cuvântul politiceºte arefuncþia sintacticã de:

a) complement circumstanþial de modb) complement circumstanþial de relaþiec) complement indirect.

18) În textul: �Pe lângã bogãþie, mai era ºi frumoasã�, pe lângã bogãþieeste:

a) complement indirectb) complement circumstanþial de modc) complement circumstanþial cumulativ.

19) În fraza: �În loc sã-ºi vadã de treabã, se plimbã�, subordonata este:a) completivã indirectãb) circumstanþialã opoziþionalã.c) circumstanþialã de mod.

20) În enunþul: �Omul de-l vezi e prietenul meu.�, cuvântul de are valoareade: a) prepoziþie

b) conjuncþiec) pronume relativ.

21) În fraza: �Dupã felul cum vorbea n-ai fi zis cã e prost�, adverbul relativ�cum� introduce:

a) o subordonatã circumstanþialã de modb) o subordonatã atributivãc) o subordonatã circumstanþialã de relaþie.

22) Cuvântul grandoman (adj.) are sinonimele:a) megaloman, orgolios, vanitosb) uriaº, (ca staturã), înaltc) îngâmfat, infatuat.

23) În enunþul: �Se fotografiase alãturi de tata�, alãturi de tata este:a) complement circumstanþial de modb) complement circumstanþial de locc) complement circumstanþial sociativ.

24) În enunþul: �Copiii cântau de minune�, de minune este:a) complement circumstanþial de modb) complement circumstanþial consecutivc) complement circumstanþial de cauzã.

25) În enunþul: �Trecea mândrã ºi veselã prin mulþime�, cuvintele mândrã ºiveselã îndeplinesc funcþia sintacticã de:

a) complement circumstanþial de modb) atribut adjectivalc) element predicativ suplimentar.

Page 240: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

240

26) În fraza: �Florile acestea, aduse de cine trebuia, aveau o semnificaþiedeosebitã�, propoziþia subordonatã este:

a) completivã indirectãb) completivã de agentc) atributivã.

27) În propoziþia: �Cele douã fete, Tita ºi Ilinca, plecaserã repede la gârlã�,cuvintele Tita ºi Ilinca sunt:

a) apoziþieb) cuvinte incidente

28) În exemplul: �Bate la uºã� subiectul este:a) inclusb) nedeterminatc) subînþeles.

29) Alegeþi varianta corectã:a) gol-a-ve-rajb) go-la-ve-raj.

30) În exemplul: �Mã intereseazã plimbarea în aer liber, fãrã gânduri�, fãrãgânduri are urmãtoarea valoare sintacticã:

a) complement circumstanþial de modb) atribut substantival prepoziþional

31) Alegeþi varianta corectã de scriere a urmãtoarelor locuþiuni adverbiale:a) de-a gata, de-a baba-oarba, pe de rostb) de-a-gata, de-a babaoarba, pe derost.

32) În fraza: �Dacã zilele de început erau frumoase, celelalte le-am simþitposomorâte.�, propoziþia subordonatã introdusã de conjuncþia dacã este:

a) subiectivãb) opoziþionalãc) condiþionalã.

33) În exemplul: Era roºu de mânie�, de mânie este:a) complement indirectb) complement circumstanþial de cauzãc) complement de agent.

34) În exemplul: �Binele cu bine se rãsplãteºte�, cu bine este:a) adverb cu prepoziþieb) substantiv provenit din adverb + prepoziþie

35) În enunþul �Mi-e dor de mama�, cuvântul dor este:a) nume predicativb) subiectc) complement direct.

36) Rustic înseamnã:

Page 241: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

241

a) referitor la ruºib) pastoral, campestru.

37) În enunþul: �Pentru mine, îndeosebi, asemenea activitãþi erau însoþite deo mare emoþie�, pentru mine este:

a) complement circumstanþial de relaþieb) complement indirect.

38) În exemplul: �Unde-l auzea, însoþitorul nu-l mai asculta�, subordonataeste:

a) C.L.b) CV.c) CZ.

39) Verbul a întârzia are forma de indicativ prezent, persoana I, singular:a) întârziib) întârziuc) întârzi.

40) Cuvântul ghiont include:a) ºase sunete, ºase litereb) cinci sunete, ºase literec) patru sunete, ºase litere.

41) În enunþul: �A intrat mai întâi în librãrie, iar apoi a mers la ºcoalã�,cuvântul iar este:

a) adverbb) conjuncþie adversativãc) conjuncþie copulativã.

42) În enunþul: �Sãgeata iute porni din arcul oºteanului�, cuvântul iute este:a) adjectivb) adverb.

43) Enunþul: �Ion face de servici pe internat� este:a) corectb) incorect.

44) �Întâi de toate ...� este:a) locuþiune adverbialãb) grup de cuvinte cu valoare de numeralc) numeral + prepoziþie + pronume nehotãrât.

45) În enunþul: �Are un coº plin cu cãpºuni�, cu cãpºuni are funcþiasintacticã de:

a) atributb) complement indirect.c) complement circumstanþial de mod.

Page 242: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

242

Grila 5

1) În fraza: �Aºa a fost sã fie�, verbul subliniat este:a) copulativb) predicativc) impersonal.

2) În fraza: �Hotãrãºte-te sã-i spui�, subordonata este:a) C.D.b) C.I.

3) În enunþul: �A vrut sã vinã, pesemne, sã îmi spunã adevãrul�, cuvântulpesemne este:

a) adverb de modb) adverb predicativ.

4) În enunþul: �Nu pãrea a fi mai tare�, cuvântul a fi are funcþia sintacticã de:a) complement directb) nume predicativc) subiect.

5) În propoziþia: �Care-i acolo?�, �-i� are valoarea morfologicã:a) verb predicativb) pronume personal, formã neaccentuatãc) articol hotãrât.

6) Stabiliþi seria corectã:a) înnec, înoda, îmbia, înobila, transsaharianb) înec, înnoda, îmbia, înnobila, transsaharian.

7) În fraza: �Suntem în stare sã vã prezentãm totul�, subordonata este:a) CNS.b) AT.c) C.I.

8) În enunþul: �Rãmâne sã vedem rezultatul�, verbul a rãmâne este:a) copulativb) impersonalc) predicativ.

9) În fraza: �Piatra, cã-i piatrã, ºi tot crapã�, propoziþia subordonatã este:a) AT.b) C.D.c) CV.

10) În fraza: �Cum ninge, drumul este impracticabil�, propoziþia subordonatãeste: a) C.M.

b) C.T.c) CZ.

11) Cuvintele: aluniº, zmeuriº, pâlc, hoardã au:c) formã de singular ºi sens de plural

Page 243: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

243

b) formã de singular ºi sens de singular.12) Varianta corectã a textului: �De ce privea, de ce ar mai fi privit� este:

a) 1 = P.P.; 2=C.M.b) 1 = C.M.; 2=P.P.

13) Substantivele: fotbal, baschet, box sunt de genul:a) masculinb) femininc) neutru.

14) Alegeþi forma corectã:a) �nu s-ar complace în ...�, �a luat dupã dulap�, �în ziua de douã

octombrie�b) �nu s-ar complãcea în...�, �a luat de pe dulap�, �în ziua de douã

octombrie�.15) În enunþul: �Stãpânul hanului, cunoscând obiceiurile drumeþilor s-apregãtit onorabil�, verbul cunoscând are funcþia sintacticã de:

a) complement indirectb) complement circumstanþial de cauzãc) complement circumstanþial de mod.

16) În exemplul: �Pilat din Pont s-a spãlat pe mâini de rãspunderearãstignirii lui Iisus Hristos�, verbul a se spãla este folosit cu sensul:

a) propriub) figurat

17) În propoziþia: �M-am plictisit ascultând muzicã�, verbul la gerunziu arefuncþia suntacticã de:

a) complement indirectb) complement circumstanþial de mod.

18) Stabiliþi seria corectã:a) a-nal-fa-bet, a-is-berg, a-me-rin-di-an, a-nor-ga-nicb) an-al-fa-bet, ais-berg, a-mer-in-di-an, an-or-ga-nic.

19) În enunþul: �Ci eu voi fi pãmânt/ În singurãtate-mi�, �-mi� este:a) atribut adjectivalb) atribut pronominalc) complement indirect.

20) Alegeþi forma corectã:a) abþibild, analoagã, biologã, argentiferb) acþibild, analogã, biologã, argintifer.

21) În propoziþia: �În ciuda vârstei se þine bine�, în ciuda vârstei are funcþiasintacticã de:

a) complement circumstanþial de modb) complement circumstanþial concesiv.

22) În enunþul: �Ce e rãul�, rãul îndeplineºte funcþia sintacticã de:a) subiect

Page 244: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

244

b) complement directc) nume predicativ.

23) Alegeþi seria corectã ºi motivaþi alegerea:a) a reveni iar, paradis edenic, aversã de ninsoare, calamitate

distrugãtoareb) a reveni, paradis, aversã, calamitate.

24) Construcþia: �Concluzia finalã a fost neaºteptatã� este:a) corectãb) incorectã.

25) Stabiliþi seria corectã:a) a se binocla, a se bifurca în douã, cabinet dental, fuse orareb) a se binocla, a se bifurca, cabinet dentar, fusuri orare.

26) Alegeþi seria corectã:a) scheci, fias-co, pau-pe-ri-za-reb) sche-ci, fi-as-co, pa-u-pe-ri-za-re.

27) Cuvântul �summum� înseamnã:a) rezultatul operaþiei de adunare, totalitateb) punctul cel mai înalt; culme ce nu poate fi depãºitã;

28) Cuvântul lucrativ înseamnã:a) care munceºte; harnicb) rentabil.

29) Cuvântul taluz înseamnã:a) val mare stârnit de furtunib) teren în pantã.

30. Alegeþi seria corectã:a) un-gher, o-lea-cã, caf-tan, top-o-nimb) un-gher, o-le-a-cã, ca-ftan, to-po-nim.

31) Se scrie ºi se pronunþã corect:a) asterixb) asterisc.

32) Alegeþi seria corectã:a) a plesni, porttabac, peregrin, premisã, merituosb) plezni, portabac, pelegrin, premizã, meritos.

33) Cuvintele mozaíc ºi mozáic sunt:a) sinonimeb) omografec) paronime.

34) Predicatul propoziþiei: �I-au fost aduse revistele� este:a) verbalb) nominal.

35) În enunþul: �Iatã ce mi-a fost dat�, existã:a) o propoziþie

Page 245: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

245

b) douã propoziþii.36) În enunþul: �Poate vine Maria� existã:

a) o propoziþie b) douã propoziþii.

37) Perechile de cuvinte: oportun-inoportun, normal - anormal, politic -apolitic, real - ireal, logic - ilogic sunt:

a) omonimeb) paronimec) antonime.

38) Cuvântul proximitate are înþelesul de:a) aproximaþieb) apropierec) intimitate.

39) Alegeþi forma corectã:a) vehicul, trotuar, înfiera, conclusiv, contondentb) vehicol, trotuar, înfiera, concluziv, cotondent.

40) Urmãtoarele cuvinte: test - text, statuar - statutar, românesc -romanesc sunt:

a) sinonimeb) paronimec) omonime.

41) În fraza: �De ce, adicã, sã fie adevãrat ce-i spuneam eu?� propoziþiasubordonatã este:

a) C.D.b) SB.c) C.I.

42) Urmãtoarele substantive epicene: gândac, þânþar, guºter, bour, struþ,piþigoi au formã de:

a) masculinb) feminin.

43) Cuvintele din seria: dar, cadou, donaþie, atenþie, ofrandã sunt:a) antonime b) sinonime.

44) În enunþul: �Biserica-n ruinã/ Stã cuvioasã, tristã, pustie ºi bãtrânã�,cuvintele: cuvioasã, tristã, pustie, bãtrânã îndeplinesc funcþia sintacticã de:

a) complement circumstanþial de modb) element predicativ suplimentar

45) În fraza: �Bucuraþi-vã cu cei ce se bucurã; plângeþi cu cei ce plâng.�propoziþiile subordonate sunt:

a) C.I.b) C.SOC.c) C.M.

Page 246: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

246

REZOLVAREA TESTELOR ªI GRILELOR PROPUSE

¬I. �Adevãrata ei poveste, 1a/ începu senin Fãrâmã, 2/ dureazã ceva

mai mult de douã sute de ani, 1b/ cãci toate 3a/ câte i s-au întâmplat 4/ de acoloi s-au întâmplat 3b/, cã i se pãrea ei 5/ cã trebuie 6/ sã semene cu Zamfira, cufata aceea 7/ de vã spuneam 8/ cã redase vederea Arghirei. 9/�

a) începu = predicat verbaldureazã = predicat verbals-au întâmplat = predicat verbals-au întâmplat = predicat verbalse pãrea = predicat verbaltrebuie = predicat verbalsã semene = predicat verbalspuneam = predicat verbalredase = predicat verbal.

b)

1 = P.P.2 = P.P. incidentã3 = CZ (1) 4 = AT (3)5 = CZ (3)6 = SB (5)7 = SB (6) 8 = AT (7)9 = CD (8)

c) 3 = toate de acolo întâmplându-i-se4 = cele întâmplate5 = pãrându-i-se6 = a trebui

d) ei = AT. pronominal, exprimat prin pronume personal, pers. aIII-a, sg, fem, cazul G.

ceva = C.C.T., exprimat prin pron. nehotãrât, cazul Ac.s-au întâmplat = P.V., exprimat prin verb intranzitiv, conj. I,

diateza reflexivã, cu pron. reflexiv în acuzativ, indicativ, perfect compus,pers. a III-a, pl.

Page 247: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

247

aceea = AT. adj., exprimat prin adj. pronominal demonstrativde depãrtare, fem., sg., Ac.

II. a-cor-de-o-nist, a-cua-re-lã, a-di-nea-ori, an-ti-al-co-o-lic, a-u-to-bi-o-gra-fi-e, boj-deu-cã, câ-teo-da-tã, câ-teºi-trei, su-pra-a-glo-me-ra-þi-e,trans-da-nu-bi-an.

III. floare: floricicã, floricea, florãreasã, florãrie, floral, florar,florã, floristic, floricol, floriculturã, florifer, Floare, Florii, Florin, Flore,Florian, a înflori, înflorire, reînflorire, înfloriturã, înflora, înflorat, neînflorat,înflorit, reînflorit, neînflorit, înfloritor, inflorescenþã.

IV. casã, apã, mânã, gãinã, mãr, albastru, mamã, luni, bun, a avea.V. Bunica mai are doi dinþi în gurã (sens de bazã).

L-am zãrit în gura podului (sens secundar)�Pe-o gurã de rai� (sens figurat).Are piciorul în ghips (sens de bazã).Piciorul mesei s-a rupt (sens secundar).�Pe-un picior de plai ...� (sens figurat).

VI: Petele de pe faþa lui sunt roºietice.Marius are faþa curatã.Nu-mi place culoarea feþei lui.El stã în faþã.Te aºtept în faþa ºcolii.

VII. El, Eminescu, e omagiat azi.Alecsandri, bardul de la Mirceºti, ne încântã ºi azi cu poeziile

sale.Silviu, Miticã ºi Radu, adicã voi, sunteþi prietenii mei.

VIII.Citeºte cine este constiincios. (SB.)Citeºte ce-þi place (C.D.)Citeºte cui vom socoti noi (C.I.)Citeºte unde se va deschide cartea. (C.L.)Citeºte împreunã cu cine vrea. (C. SOC.)Citeºte când e luminã. (C.T.)Citeºte cum vrea. (C.M.)Citeºte, fiindcã nu ºtii. (C.Z.)Citeºte ca sã ºtii mai bine. (C.S.)Citeºte dacã vrei. (CDÞ.)Citeºte, deºi ai mai citit povestea (CV.)

IX. Fata aceea, de vã spuneam, a fost eleva mea. (care)Am citit atât de mult, de mã dor ochii. (încât)De mã va ruga, am sã-l ajut. (dacã)

Page 248: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

248

­

I. �În realitate am aºteptat-o 1/, cãci doream 2/ sã citesc scrisorileneaparat împreunã cu ea 3/, ca s-o fac 4/ sã-mi dea mereu amãnunte, 5/, fãrãsã-ºi dea seama, 6/, deºi altfel e de-o ºiretenie frustã.� 7/

a) am aºteptat = predicat verbaldoream = predicat verbalsã citesc = predicat verbals- fac = predicat nominal incompletsã dea = predicat verbalsã-ºi dea seama = predicat verbale de-o ºiretenie = predicat nominal.

b)

1 = PP2 = CZ (1)3 = CD (2)4 = CS (3)5 = PR (4)6 = CM (5)7 = CV (5).

c) ceea ce a scris; care era frustã.

d) E bine sã înveþi. (SB.)Problema sã reuºesc mã frãmântã. (AT.)Mã gândesc sã învãþ. (C.I.)Merg la ºcoalã sã învãþ. (C.S.)Sã fi învãþat, ai fi ºtiut (CDÞ.)Sã-l fi bãtut oricât, tot nu scoteai nimic de la el. (CV.)

e) aºteptat-o = s-a scris cu liniuþã de unire, deoarece se rostescîmpreunã douã pãrþi de vorbire diferite: aºteptat = verb ºi o = pronume.

s-o = s-a scris cu liniuþã de unire, deoarece se rostesc împreunã,în aceeaºi silabã, douã pãrþi de vorbire diferite: s = conjuncþie ºi o =pronume; din punct de vedere fonetic cratima þine locul vocalei ã.

sã-mi = s-a scris cu liniuþã de unire, deoarece se rostescîmpreunã, în aceeaºi silabã, douã pãrþi de vorbire diferite: sã = conjuncþie ºimi = pronume; fonetic, cratima þine locul vocalei î.

Page 249: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

249

sã-ºi = aceeaºi motivare ca la sã-mi.de-o = s-a scris cu liniuþã de unire, deoarece se rostesc

împreunã, în aceeaºi silabã, douã pãrþi de vorbire diferite: de = prepoziþie ºi o= articol nehotãrât.

II. ochi - organ al vederii,- vârtej de apã, copcã,- verigile componente ale unui lanþ,- gaurã la ac prin care se trece aþa,- orificiu fãcut într-o foaie de cort prin care se petrece

sfoara frânghiei,- micã deschizãturã închisã cu sticlã fãcutã într-un perete

exterior, folosind la aerisirea sau iluminarea unei încãperi.III. sufixe substantivale: plug - plugar, sat - sãtean, croitor -

croitoreasã, Bihor - bihorean, student - stundenþimesufixe adjectivale: þãran - þãrãnesc, argint - argintiu, piatrã -

pietros, an - anual, munte - muntos. sufixe verbale: rece - a rãci, toc - a toca, favor - a favoriza,

uman - a umaniza, dublu - a dubla.sufixe adverbiale: tânãr - tinereºte, lin - liniºor, moarte - morþiº.

IV. complet, viu, anterior, mort, minor.V. Eu rãmân profesor. - verb copulativ

Eu rãmân acasã. - verb predicativRãmâne sã mai discutãm. (frazã) - verb impersonalMi-am însemnat în caiet totul. - verb predicativÎnseamnã cã n-ai înþeles. (frazã) - verb copulativ.

VI. Acesta eºti dumneata - nume predicativCãrþile dumneatale sunt valoroase - atribut pronominal

genitivalTe ascult pe dumneata - complement directMã gândesc la dumneata - complement indirectMã duc spre dumneata - complement circumstanþial de loc.

VII. Pentru a-l vizita e nevoie de aprobarea directorului.E datoria noastrã de a-i îndemna la muncã.Nu e indicat a le certa.Alt fel de fãinã se macinã la moara noastrã.Când va fi bãtrân, îl voi ajuta.Sãrbãtorim câte o datã importantã din viaþa celor din familie.Nu mai puteam explica lecþia cum se cade.Era o femeie cu minte agerã.

Page 250: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

250

®

I. �Cucoanele aratã biletele dumnealor, explicând domnuluiconductor 1/ de ce nu poate ºi Goe 2/ sã facã acelaºi lucru: 3/ fiindcã biletulera în pamblica pãlãriei 4/ ºi, 5a/ dacã a zburat pãlãria, 6/ fireºte 5b/ c-a zburatcu pamblicã ºi cu bilet cu tot.� 7/

a) aratãnu poatesã facã = predicate verbaleeraa zburatfireºtea zburat

b)1 = PP2 = CD (1)3 = CD (2)4 = CZ (2) ºi5 = CZ (2)6 = CDÞ (5)7 = SB (5)

c) dumnealor = atribut pronominal, exprimat prin pronumepersonal de politeþe, persoana a III-a, plural.acelaºi = atribut adjectival, exprimat prin adjectiv demonstrativde identitate, neutru, singular, Ac.pãlãriei = atribut substantival genitival, exprimat prinsubstantiv comun, simplu, feminin, singular, G., articulat cuarticol hotãrât i.fireºte = predicat verbal exprimat prin adverb cu valoarepredicativã.

d) în text era (a fi) avea valoare predicativã (se afla)verb copulativ: Radu este harnic.verb auxiliar: Elevul este lãudat de profesor.

II. Nu se ºtie 1/ unde îºi va petrece vacanþa. 2/ 2 = SBIII. subiect: Fiecare aspirã la locul întâi.

nume predicativ: Cadoul acela este de la altul.atribut pronominal în G: Copilul altuia a spart geamul.complement indirect în D: Alcuiva i s-a oferit postul dedirector.

}(fiindcã)

Page 251: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

251

IV. privighetoare, veveriþã, lebãdã, libelulã, medic, bursuc, jder,cuc.

V. Tata l-a socotit pe Ion vinovat de cele întâmplate. (a socotit = a considerat)

Mircea a socotit corect exerciþiile la matematicã.(a socotit = a calculat, a rezolvat)

Oamenii au socotit cum sã scape de mistreþ.(au socotit = au plãnuit, s-au gândit).

VI. anarhie = dezorganizare, haos, nesupunere a unor indivizi faþãde colectivitatea organizatã.

altruism = atitudine moralã a celui ce acþioneazã în favoareaaltuia, binefacere.

enciclopedie = ansamblu multilateral de cunoºtinþe.imunitate = rezistenþa organismului la boli, ansamblul

privilegiilor de care se bucurã unele categorii de persoane (parlamentari,diplomaþi).

VII. a veghea, a fugi, a se bucura, a deconspira, a tremura, a ezita.VIII.boj-deu-cã, e-cu-a-tor, hai-nã (îmbrãcãminte), ha-i-nã (rea),

fii-cã, fi-in-þã, bin-o-clu, paº-opt-ist, man-o-pe-rã, mon-o-clu.IX. complecºi, convecºi, lincºi, prolicºi, ortodocºi.

¯

I. �ª-atunci Harap-Alb se ºi înfãþoºeazã înaintea împãratului Roº,spunându-i 1/ de unde 2/ cum 3/ cine 4/ ºi pentru ce anume au venit. 5/Împãratului i-a fost de-a mirarea, vãzând 6/ cã niºte golani au asemeneaîndrãznealã 7/ de vin cu neruºinare 8/ sã-i cearã fata 9/ fie 10/ din partea oricuiar fi.� 11/

a)1 = PP2 = CD(1) ,3 = CD(1) ,4 = CD(1) ºi5 = CD(1)6 = PP7 = CD(6)8 = CNS(7)9 = CS(8)10 = CV(8)11 = SB(10)

C.S.

Page 252: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

252

Notã: P2, P3, P4 au predicatul (vin) subînþeles.b) Harap-Alb = subiect, exprimat prin substantiv propriu,

compus, masculin, N.ºi (se ºi înfãþoºeazã) = complement de mod, exprimat prin

adverb de mod.i = complement indirect, exprimat prin pronume personal,

persoana a III-a, singular, cazul D., masculin, formãneaccentuatã.

II. a = AT, b = PR, c = CI, d = CV, e = CDÞ, f = SB.III. Noi suntem studenþi (subst. com., N.)

Laureaþii festivalului erau doi. (numeral cardinal)Rugãmintea adresatã mamei a devenit de prisos. (loc. adj.)Biserica a rãmas de pictat. (verb la supin)Aºa este Rareº. (adverb)

IV. escalada, serviciu, dividend, disident, salariu.V. înalt = înãlþime, înãlþãtor, înãltuþ, înãlþare, a înãlþa, a reînãlþa,

înãlþat, neînãlþat, înãlþând.Pasiunea tatei era de a înãlþa drapelul unitãþii (nume predicativ)Sorin ne face semn, înãlþându-ºi braþul (compl. circ. de mod).

VI. subiect: De cântat e uºor.nume predicativ: Aceste ziare sunt de citit.atribut verbal: Cãrþile de colorat sunt iubite de copii.complement direct: Avem de discutat.complement indirect: M-am sãturat de aºteptat în ploaie.

VII. Îl doare capul de atâta zgomot.Horia a fost capul rãscoalei de la 1784.Dan are cap de informatician.S-a defectat capul de înregistrare.Stã în capul mesei.A ajuns cap de afiº la Teatrul Naþional.Am ajuns la Capul Horn.Paul e capul rãutãþilor.

VIII.ad calendas graecas = la calendele greceºti (niciodatã) ad-hoc = pentru aceasta, pentru un anumit scopad - interim = provizoriualma mater = mamã hrãnitoarede facto = de faptde iure = de dreptcurriculum vitae = notã autobiograficã

Page 253: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

253

nota bene (N.B.) = ia seama cu atenþie (observaþie pusã spre aatrage atenþia cititorului asupra unui amãnunt)

pro domo = pentru propria cauzãsine die = fãrã a hotãrî ziua

IX. pent-a-tlon, non-a-ge-nar, re-struc-tu-ra, sulf-a-mi-dã, tri-ftong.

°I. �Tot românul se naºte cu datoria de a fi soldat ºi de a apãra

statul la vreme de nevoie 1/ ºi 2a/ când vrãjmaºul calcã pãmântul românesc 3/toatã þara 4a/ trebuie 2b/ sã fie la arme.� 4b/

a)

P1 = PP ºiP2 = PPP3 = CT (2)P4 = SB (2)

b) tot = atribut adjectival, exprimat prin adjectiv pronominalnehotãrât, masculin, singular, N.

cu datoria = nume predicativ, exprimat prin substantiv comun,simplu, feminin, singular, Ac., cu prepoziþiasimplã cu, articulat cu articolul hotãrât a.

de nevoie = atribut adjectival, exprimat prin locuþiuneadjectivalã.

la arme = complement circumstanþial de loc, exprimat prinsubstantiv comun, simplu, feminin, plural, Ac,nearticulat, precedat de prepoziþia simplã de.

c) vreme = timpvrãjmaº = duºman, inamicþara = (în text) poporul.

d) pãmânt = pãmântean, pãmântiu, (a) împãmânteni, (a)dezpãmânteni, pãmântuleþ, pãmântos, împãmântenit,reîmpãmântenit etc.

Ca procedeu s-a folosit derivarea cu sufixe ºi prefixe.e) �... cu datoria sã fie soldat ºi sã apere statul ...�

� s-au obþinut douã subordonate atributive.II. a) Scriu cu ajutorul pixului.

b) Dintr-o urâtã, a ajuns floarea florilor.c) În afara dischetei, am mai cumpãrat ºi o casetã.

Page 254: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

254

d) Cu excepþia lui Raul, au venit toþi studenþii.e) În locul studenþilor plecaþi în vacanþã sunt cazaþi în cãmin

turiºtii.III. SB - Vorbeºte cine trebuie.

CD - Vorbeºte numai ce trebuie.CI - Vorbeºte despre ce a vãzut în Grecia.CL - Vorbeºte pe unde gãseºte ascultãtori.CT - Vorbeºte când vin musafirii.CM - Vorbeºte fãrã sã se controleze.CZ - Vorbeºte fiindcã a fost promovat.CS - Vorbeºte ca sã impresioneze auditoriul.CDÞ - Vorbeºte dacã îl întrebi.CV - Vorbeºte, deºi nu s-a pregãtit din timp.CNS - Vorbeºte de te ameþeºte.

IV. un câine de om, o mânã de oameni.V. a) De harnicã, e harnicã.

b) Cu venirea brumei, au cãzut toate florile.c) Chiar fiindu -mi prieten, nu-l pot ajuta.

VI. a reflecta (a ºovãi), a nu interveni, a trândãvi (a nu interveni), avorbi.

VII. anticamerã, magaziner, mental, cazinou, capot, repercusiune,surescitant.

VIII.a) loc al salvãrii prin credinþã; aglomerare de fãpturi de marediversitate;

b) dar perfid primit cu naivitate ºi generator de imensesuferinþe;

c) loc vulnerabil;d) trãdare abjectã, lipsã de recunoºtinþã, prefecãtorie;e) neorânduialã, neînþelegere între oameni.

IX. cairot, bordelez, madrilean, tokiot, monegasc.X. Obiecte zburãtoare neidentificate, Salvaþi sufletele noastre,

Transportul Internaþional Rutier, Federaþia Internaþionalã a Asociaþiei deFotbal, Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, Imaginetoracicã normalã, Organizaþia Naþiunilor Unite pentru Educaþie, ªtiinþã ºiCulturã.

Page 255: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

255

REZOLVÃRILE GRILELOR

I II III IV V

1 b b b b c

2 a a b c b

3 c c a b a

4 b c b I a b

� � II b

III c

5 c a a c a

6 b b b a b

7 a c c b c

8 b b b b b

9 c a c c c

10 a b b a b

11 b c b c c

12 a a a b b

13 b a a b c

14 b b b c b

15 c c c a b

16 a a b b b

17 b b c b a

18 c a a c b

19 b b b b b

20 b b c c a

21 b b b b b

22 b b a c a

I II III IV V

23 a c b c b

24 a a a b b

25 b b b c b

26 c c a b a

27 b b b a b

28 a b a b b

29 b b b a b

30 b a a b a

31 c b b a b

32 b c a b a

33 c a a b b

34 c b b b a

35 a b a b b

36 b c b b a

37 c b c a c

38 b c c b b

39 a b a a a

40 b c c c b

41 b b b b b

42 b a c a a

43 b c b b b

44 b a a a b

45 b b b b b

Page 256: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

256

Bibliografie

1. Andrei, Mihail, Ghiþã, Iulian, Limba românã. Foneticã, lexicologie,morfosintaxã. Sinteze ºi exerciþii, Editura Corint, Bucureºti, 1996.

2. Angelescu, Gabriel, Dicþionar de pleonasme, Editura Coresi, Bucureºti,1995.

3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toþi, Editura Academiei, Bucureºti,1986.

4. Beldescu, G., Punctuaþia în limba românã, Editura Procion, Bucureºti,1995.

5. Bucã, Marin, Vinþeler, Onufrie, Dicþionar de antonime, Editura Vox,Bucureºti, 1996.

6. Bulgãr, Gh., Dicþionar de sinonime, Ediþia a VIII-a, Editura Palmira,Bucureºti, 1995.

7. Costache, Adrian, Costache, Georgeta, Gramaticã pentru admitere înliceu, Editura Teora, Bucureºti 1997.

8. Coteanu, Ion, Forãscu, Narcisa, Bidu - Vrânceanu, Angela, Limbaromânã contemporanã. Vocabularul, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti, 1985.

9. *** Dicþionarul explicativ al limbii române, DEX, Editura Academiei,Bucureºti, 1975.

10. *** Dicþionarul ortografic, ortoepic ºi morfologic al limbii române(DOOM), Editura Academiei, Bucureºti, 1982.

11. Drincu, Sergiu, Semnele ortografice ºi de punctuaþie în limba românã,Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1983.

12. Drincu, Sergiu, Ghid ortografic ºi ortoepic, Editura Mirton, Timiºoara,1996.

13. Enache, Daniela, Enache, Gheorghe, Teste de limba românã, EdituraRecif, Bucureºti, 1994.

14. Felecan, Nicolae, Dicþionar de paronime, Editura Vox, Bucureºti 1998.15. Funeriu, I. Eseuri lingvistice antitotalitare, Editura Marineasa,

Timiºoara, 1998.16. *** Gramatica limbii române, vol. I, II, Ediþia a II-a revãzutã ºi

adãugitã, Editura Academiei, Bucureºti, 1996.17. Hristea, Theodor, coordonator (ºi un colectiv), Sinteze de limba românã,

Ediþia a III-a revãzutã ºi din nou îmbogãþitã, Editura Albatros, Bucureºti,1984.

18. Hristea, Valentina, Abateri de la normele ortografice în unele publicaþiiliterare, L.R., VII (1959), nr. 1, p. 81-93.

Page 257: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

257

19. Iordan, Iorgu, Robu, Vladimir, Limba românã contemporanã, EdituraDidacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1978.

20. *** Îndreptar ortografic, ortoepic ºi de punctuaþie, ediþia aV-a, EdituraUnivers Enciclopedic, Bucureºti, 1995.

21. Lãzãrescu, Rodica, Limba românã pentru examene de capacitate,bacalaureat, concursurile de admitere în licee ºi facultãþi, EdituraNiculescu, Bucureºti, 1998.

22. Marcu, Florin, Maneca, Constant, Dicþionar de neologisme, Ediþia aIII-a, Editura Academiei, Bucureºti, 1978.

23. Metea, Alexandru, coordonator (ºi un colectiv), Compendiu de limbaromânã. Foneticã. Vocabular. Gramaticã, sinteze ºi exerciþii, EdituraHelicon, Timiºoara, 1995.

24. Mihãilescu, Dumitru, Pledoarie pentru comunicarea oralã, (în)Educaþia în schimbare, Arad, 1996, p. 247 - 255.

25. Mihuþ, Lizica, Gramatica limbii române. Sinteze. Exerciþii, EdituraMultimedia, 1996.

26. Mihuþ, Lizica, Neologismele - o problemã actualã a limbii române, (în)G.I. Tohãneanu 70, Editura Amphora, Timiºoara, 1995, p. 336-342.

27. Nica, Melente, Cureteanu, Silvius, Predarea ortografiei în gimnaziu,Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1980.

28. Nica, Melente, Cureteanu, Silvius, Dumitru, Mihãilescu, Limba ºiliteratura românã, Editura Servo-Sat, Arad, 1996.

29. Niþulescu, Cristian, Lexicon al greºelilor de limba românã, Foneticã.Lexic. Ortografie. Gramaticã. Punctuaþie. Stilisticã. Editura Junior,Bucureºti, 1998.

30. Piciu, Veronica, Arghirescu, Aurelia, Limba românã. Elemente devocabular, Editura Corint, Bucureºti, 1997.

31. Popa, Ion, Popa, Marinela, Limba românã. Noþiuni de foneticã ºivocabular. Exerciþii ortoepice, ortografice ºi lexicale, Editura Niculescu,Bucureºti, 1997.

32. Rotaru, Ion, Popa-Mariana Lorentz - Dicþionar de omonime, omofone,omografe, Editura Ulpia Traiana, Bucureºti, 1996.

33. Roz, Felicia, Limba românã pentru gimnaziu, examenul de capacitate ºiconcursul de admitere în liceu. Între joc ºi gramaticã, EdituraNiculescu, Bucureºti, 1997.

34. Rudicã, Elena, Trandafir Maria, Limba românã. Culegere de exerciþii ºiteste pentru examenele de admitere în facultãþi, colegii, licee, Ediþia aII-a, revãzutã ºi adãugitã, Editura Polirom, Iaºi, 1997.

35. Seche Luiza, Seche Mircea, Dicþionar de sinonime al limbii române,(DSR), Editura Academiei, Bucureºti, 1982.

Page 258: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

258

36. ªuteu, Flora, Dificultãþile ortografiei limbii române, Editura ªtiinþificã ºiEnciclopedicã, Bucureºti, 1986.

37. ªuteu, Flora, ªoºa Elisabeta, Ortografia limbii române. Dicþionar ºireguli, Editura Floarea Darurilor ºi Editura Saeculum I.O., Bucureºti,1995.

38. Tohãneanu, G.I., Dicþionar de imagini pierdute, Editura Amarcord,Timiºoara, 1995.

39. Toma, Ioan, Ivãnuº, Dumitru, Panorama subiectelor de limba românã1986-1995, Editura Vlad & Vlad, Craiova, 1996.

40. Uritescu, N.Dorin, Cuvinte cu dificultate de scriere în limba românã,vol.I-II, Editura Geneze, Bucureºti, 1992.

41. Uritescu, N.Dorin, Noutãþi în ortografie. Corectitudine ºi greºealã,Editura Procion, Bucureºti, 1995.

42. Uritescu, N.Dorin, Uþã-Uritescu, Rodica, Aspecte ortograficecontroversate, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1986.

43. Vasiliu, Emanuel, Aspecte ale raportului ortografie-ortoepie în românaactualã (Reguli ortografice care nu existã), (în) L.L., nr.2, 1978,p.202-206.

44. Voican, Ion, Voican, Elena, Limba românã. Exerciþii pentru admitere înlicee ºi facultate, Editura Corint, 1998.

Page 259: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

CUPRINS

ARGUMENT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

LIMBA ROMÂNÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

A. FONETICA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

Sunet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5Literã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5Alfabet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5Vocale. Consoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6Silabã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7Diftong . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7Triftong . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7Hiat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8Despãrþirea în silabe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8Accentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

B. VOCABULARUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

Structura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16Unitãþi lexicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19Cuvânt de bazã, cuvânt derivat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20Familia de cuvinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20Sensurile cuvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20Principalele categorii semantice:

Sinonime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22Antonime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24Omonime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25Paronime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27Pleonasmul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

Îmbogãþirea vocabularului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29Etimologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35Toponimia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36Onomastica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36

259

Page 260: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

C. GRAMATICA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41

1. MORFOLOGIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42Locuþiunile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44

PÃRÞILE DE VORBIRE FLEXIBILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46Substantivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46Articolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57Adjectivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63Pronumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72Numeralul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78Verbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88

PÃRÞILE DE VORBIRE NEFLEXIBILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . .92Adverbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .92Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .96Prepoziþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .97Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .99Conjuncþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .100Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .103Interjecþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .104Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .105

2. SINTAXA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .106Propoziþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .106Clasificarea propoziþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .106Coordonarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .108Subordonarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .109Substituirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .110Contragerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .110Analiza frazei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .111

PÃRÞI DE PROPOZIÞIE ªI TIPURI DE SUBORDONATE:1. Subiectul ºi subiectiva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1122. Predicatul ºi predicativa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1193. Atributul ºi atributiva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1254. Complementul direct ºi completiva directã . . . . . . . . . . . . . . . .1325. Complementul indirect ºi completiva indirectã . . . . . . . . . . . .1376. Complementul de agent ºi completiva de agent . . . . . . . . . . . .143

260

Page 261: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

PROPOZIÞIILE CIRCUMSTANÞIALE:

7. Complementul circ. de loc ºi prop. circ. de loc. . . . . . . . . . . . .1468. Complementul circ. de timp ºi prop. circ. de timp . . . . . . . . . .1509. Complementul circ. de mod ºi prop. circ. de mod . . . . . . . . . . .15510. Complementul circ. de cauzã ºi prop. circ. de cauzã . . . . . . .16011. Complementul circ. de scop ºi prop. circ. de scop . . . . . . . . .16412. Complementul circ. condiþional ºi prop. circ. condiþionalã . .16913. Complementul circ. consecutiv ºi prop. circ. consecutivã . . .17314. Complementul circ. concesiv ºi prop. circ. concesivã . . . . . .17715. Complementul circ. instrumental ºi prop. circ. instrumentalã 18116. Complementul circ. sociativ ºi prop. circ. sociativã . . . . . . . .18417. Complementul circ. de relaþie ºi prop. circ. de relaþie . . . . . .18618. Complementul circ. opoziþional ºi prop. circ. opoziþionalã . .18819. Complementul circ. cumulativ ºi prop. circ. cumulativã . . . .19120. Complementul circ. de excepþie ºi prop. circ. de excepþie . . .19421. Elementul predicativ suplimentar ºi prop. pred. suplimentarã197

TABEL RECAPITULATIV (PROP. SUBORDONATE) . . . . . . . . . . .201SEMNE DE PUNCTUAÞIE ªI DE ORTOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . .213TESTE ªI GRILE PROPUSE SPRE REZOLVARE . . . . . . . . . . . . . .216REZOLVAREA TESTELOR ªI GRILELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . .246BIBLIOGRAFIA LUCRÃRII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .256CUPRINS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .259

261

Page 262: Limba Română  Pentru examenele de capacitate, bacalaureat,  concursurile de admitere în colegii şi facultăţi

262

CARTEA se adreseazã TUTUROR ELEVILOR care se pregãtesc pentruexamenele de CAPACITATE ºi ADMITERE în:

* facultãþile în care se susþine ºi o probã de limba românã* în colegiile de educatoare ºi învãþãtori

CARTEA este utilã ºi educatoarelor, învãþãtorilor ºi profesorilor care sepregãtesc pentru examenele de grade didactice.