Embed Size (px)
Citation preview
Alina Ene
Limba $iliteraturil romflnl
BACALAURE,AT
90 de subiectepentru proba scrisl dupl modelul NIEN
CUPRINS
Capitolul IIOPERA EPICA
I. ASPECTE TEORETICE
Denxrlrr / TnAsiruruLE opEREr EptcE
Definifie:
tn genul epic, autorul se exprimd in mod indirect, prin intermediul personajelor,care sunt antrenate in derularea unor evenimente, intr-un anumit spaliu qi timp.
Trlslturile operei epice:
. prezenfa unui narator:
- dacl naraliunea se face la persoana a III-a, naratorul este obiectiv, detaqat,neimplicat afectiv;
- dacl narafiunea se face la persoana I, naratorul este subiectiv, implicatafectiv, fiind personaj (dacd ia parte la acliune) sau martor (povesteqteceea ce vede, dar nu ia parte la acfiune);
o prezen{a nara{iunii ca mod de expunere specific;
o prezen{a personajelor;
r derularea unor evenimente (trdsifurd care poate fi ilustratd prin prezentareape scurt a subiectului, rezumat);
. prezenta in text a unor indici (cuvinte, structuri) care fac trimitere la spafiulgi timpul in care se desfrqoard evenimentele;
INsmxrnr,E coMUNTcARII NARATTvE
f . ,tutorul
Autorul este instanla care concepe qi scrie o operi. Din perspectiva actuluicomunicdrii, autorul gi cititorul sunt doud instanle plasate la capetele opuse ale
procesului semiotic. Primul este cel care a creat qi a semnat opera literard (emi
Cei trei ldutari cdntd ldngd $opron sd-Si rupd arcuSurile... De tropotele jucdtorilorse hurducd pdrhdntul. Zecile de perechi bat SomeSana...
Este posibil ins6 ca in unele texte, chiar dacd sunt scrise la persoana a III-a, siaparl un narator foarte pu{in implicat, care sI se exprime uneori la persoana I.
Este cazul romanului Ciocoii vechi qi noi de Nicolae Filimon, in care o datl sau de
doul ori, la inceputul unor capitole apar fragmente precum: Dar hai sd ldsdm peChera Duduca...
o Dacf, narafiunea se face la persoana I, apare, in primul rdnd, iposta za nara-torului-personaj, care transmite cititorului o viziune unicd qi subiectivd
asupra evenimentelor. Cititorul va cunoagte doar ceea ce ii ,,arat5" acest per-
sonaj-narator: Eram insurat de doi ani Si jumdtate cu o colegd de la Uni-
versitate Si bdnuiam cd md inSald... imi petreceam timpul spiondndu-i prie-teniile. urmdrind-o... (Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, intdianoapte de rdzboi)
. in cazul naraliunii la persoana I poate sf, mai apard qi ipostaza naratorului-martor, cel care este prezent, dar nu se implicl in desfbgurarea evenimentelor,
comunic6nd cititorului ceea ce vede. El qtie mai pu{in chiar dec6t persoanjele
despre resorturile intime ale desfdgurlrii epice: intr-o toamnd aurie am auzitmulte poveSti la Hanu-Anculei... (Mihail Sadoveanu)
3. Personajul
Personajul este instanfa implicata in ac{iunea unei opere literare, cea care
participi la desfbqurarea evenimentelor, prin interrnediul cireia autorul igi exprirniideile, atitudinea etc. in operele epice qi dramatice.
O tipologie a personajului literar poate s[ fie rezultatul mai multor criterii:
a. in funcfie de curentul (epoca) literar(I)
tn Antichitate, tragedia qi epopeea au impus eroul sublim. Acesta se carac-
terizeazdprin acfiune qi este supradimensionat calitativ gi cantitativ. insuqirile sale
sfideaz6 m6sura obiqnuiti qi singurul sdu,tel este celebritatea. Un astfel de erou este
Ahile din ,,Iliada" lui Homer care alege ,,sd cadd cu mlrfue" in lupta pentru Troia
decdt sd trdiasc[ anonim.
Clasicismul a impus caracterele, personaje plate, dominate de o singurl tr[-sdturi de caracter, in func{ie de care ac,tioneazd in orice imprejurare. Aceste personaje
nu seamini cu oamenii din realitate, ci devin modele imuabile de comportament:
avarul, mizantropul, afemeiatul etc. (impuse de teatrul lui Molidre).
Romanticii au adus in literaturl personajul excepfional, pus sd acfioneze in
imprejur[ri excepfionale, construit din lumini qi umbre, dar qi perechile antitetice
care ilustreazd. categorli morale (bine-r[u) sau estetice (frumos-urdt).
Realismul este interesat, asemenea clasicismului, de tipologii. Personajul rea-
list este construit qi el in jurul unei o,pasiuni dominante" (la facultd maitresse) 9i
este tributar mediului social din care face parte. Dar, spre deosebire de personajul
clasic plat, cel realist poate fi urmirit in evolu{ie qi nu este un ideal, abstract, ci
refrezintl ,romul aievea'', prin imaginea clruia scriitorul wea'bA facd concurenfd
starii civile
b. in funcfie de criteriul etic (aplicabil mai ales basmelor). vorbim despre per-
sonaje pozitive sau negative
c. in funcfie de modul in care se raporteazl la realitate personajele pot fi:
- istorice (atestate documentar), precum $tefan cel Mare in opera Fralii
Jderi de Mihail Sadoveanu;
- legendare (apar in legende sau balade populare, fbr[ sE fie atestate isto-
ric), precum haiducui Pintea din balada popular[ cu acelaqi nume;
- fantastice, (care nu existd in realitate), precum zmeii din basme'
d. in func{ie de amploarea caracterizlrii gi de profunzimea investiga{iei
psihologice pot sd apar[:
- personaje plate (unilaterale) -+ nu iqi modificd comportamentul; .
- personaje rotunde (complexe) -+ pot evolua.
e. in funcfie de rolul jucat in operi. putem vorbi despre:
- protagonist (personajul central, eroul);
- antagonist (cel care i se opune protagonistului).
f. in func{ie de locul ocupat in economia textului, personajul poale fi:
* principal (eroul, cel care apare in toate momentele desfbqurlrii epice sau
dramatice);
- secundar (apare in mai multe secvenfe, acte, dar nu este atAt de important
precurn personaj ul principal );
- episodic (apare intr-o singurd secventi, sceni).
Moou,rrAlI ou cARACTERTzARE A rERSoNAJULUI
Personajul literar poate ft caracterizat in text prin mijloace directe sau indirecte.
Moda[tntile directe sunt:
l. Portretul fizic:a. realizat de narator;
b. realizat de alte personaje;
c. r ealizat prin autocar acterizar e .
2. Portretulmoral:a. realizatde narator;
b. rcalizat de alte personaje;
c. r ealizat prin auto car acter izar e.
Ca modaliti{i indirecte se remarc[:
L. comportamentul;
2. relalia cu alte personaje;
3.limbajul;
4. gdndurile;
5. vestimentafia;
6. mediul in care tr[iegte (clasa socialS, locuin{a etc.);
7. numele
PenspncrrvA NARATTvA
Perspectiva narativd reprezintd punctul de vedere, unghiul din care se produce
enunfarea. Aceasta se aflE in relalie de interdependenld cu persoana la care se face
nara{iunea gi cu tipul de narator implicat. Prin urmare vorbim despre:
1. perspectiva ,rdindflrit" (punct de vedere omniscient) - apare in textele
in care narafiunea este la persona a III-a, implicdnd prezen\a, naratorului
ominiscient;2. perspectiva ,,impreuni cu" (punct de vedere intern) - apare in textele in
care narafiunea este la persoana I, implicind ptezenlanaratorului-personaj;
3, perspectiva,rdin afari" (punct de vedere exterior) -apare in textele in care
narafiunea este la persoana I, implicdnd pr ezen\a naratorului-martor.
Monunrr,E DE ExPUNERE
l. Nara(iunea
Narafiunea este modul de expunere specifii operelor epice cu ajutorul clruia
este prezentatd de citre un narator (vocea autorului) derularea unor int6mpl[ri (eve-
nimente), intr.un anumit cadru temporal qi spafial, in care sunt implicate personaje.
Nara{iunea poate si apar[ gi in textul dramatic, in indicafiile de regie.
Prin urmare, naraliunea presupune:
- un narator;
- derularea unor evenimente;
- pr ezertaunor personaj e ;
- prezenlaunor indici (cuvinte, structuri) de timp 9i de spaliu;
- prezenta a numeroase verbe, in general de migcare.
Naraliunea poate sd apard in textul literar, dar 9i in textul nonliterar.
in textul literar narafiunea are rolul de a prezenta firul evenimentelor, in mod
cronologic saunu, dar este qi o modalitate indirectl de caracterizare apersonajelor
prin comportament. Timpul verbal specific relatdrii este perfectul simplu, dar se
pot folosi gi perfectul compus, imperfectul (dublate de mai mult ca perfectul) sau
prezentul. Naraliunea literarl poate ap[rea in versuri (poemul, epopeea, balada etc,)
sau in prozil (schi!a, nuvela, povestirea, romanul, basmul etc.). in plus, naraliunea
literar[ presupune posibilitatea valorificlrii tuturor registrelor stilistice, prezen{a
unor mijloace de expresivitate precum: figuri de stil, imagini artistice, p[{i de
vorbire cu valoare expresivl (timpuri gi moduri verbale cu rol stilistic, substantive
in cazul vocativ, verbe la modul imperativ, adverbe, expresii, locu,tiuni), semne de
punctualie cu rol expresiv (puncte de suspensie, exclamalii, interogafii) etc.
in textul nonliterar nu vorbim despre un narator, apar persoane (9i nu per-
sonaje) care sunt antrenate in derularea uror evenimente care apa(in realit[rii.
Ca narafiuni nonliterare pot apdrea: nara{iunea Etiin,tificl (in documente, cer-
cet[ri istorice, geografice, matematice etc., in biografii, tabele cronologice etc.),
nara{iunea jurnalisticl (in gtiri, interviuri, emisiuni, articole, apa(indnd presei
scrise gi audiovizualului), anecdota (relatarea unui eveniment real cu final neag-
teptat, inedit, deseori avdnd un final comic) etc.
Narafiunea poate sd fie obiectivl, Ia persoana a III-a, implic6nd prezenla
naratorului omniscient, ori subiectivl, la persoana I, implicdnd prezenla naratorului
personaj sau martor.
2. Descriere
Descrierea este modul de expunere prin intermediul cdruia sunt prezentate as-pecl.ele generale sau particulare ale unui cadru, fenomen. obiect, personaj etc. Spredeosebire de nara{iune, care impune ideea de dinamic, de miqcare, descrierea pre-supune aspectul static al nofiunilor. Fa[5 de narafiune, carc ttilizeazi numeroaseverbe, in general de migcare, descrierea azeazd de numeroase substantive pi ad-jective, folosind puline verbe, in majoritate de stare.
in func1ie de aspectul pe care il creioneaz[, descrierea poate fi: de tip tablou,dacd surprinde caracteristicile unui cadru, ori de tip portret, dacdprezinte tr6seturilefizice gi/sau morale ale unui personaj (persoane). Descrirea de tip portret este qi
o modalitate directl de caracterizare a personajelor. Descrierile in care autorul(naratorul, personajul) se referi la el insugi se numesc autoportrete.
Ca qi narafiunea, descrierea poate fi literarl sau nonliterarl (qtiinlificd).in textul literar, descrierea presupune discursul la persoanele I sau a III-a, pre-
zenfa elementelor de expresivitate, utilizarea verbelor la imperfect (mai rar la pre-zent), posibrlitatea de valorificare a tuturor registrelor stilistice. Descrierea literardpoate aplrea in versuri (pastelul) sau in prozd,.
In textul nonliterar (gtiinlific) discursul este obiectiv, la persoana a III-a,descrierea surprinde aspecte'reale, demonstrabile, este utilizat registrul standard gi
cel neologic al limbii, se prefer[ timpul prezent al indicativului. Descrierea ptiin-
lific[ se face doar inprozd.
in textul narativ, descrierea poate sI apard:
- in incipit, unde contureazd cadrul desfrqur[rii evenimentelor sau/qi portreteale personajelor;
- in interiorul textului, atunci cAnd se schimbi cadrul, ori apar noi personaje,crednd o pauzdin desfdqurarea epicd qi av6nd drept efect aparilia unei tensiunide agteptare beneficd pentru receptor;
- la final, unde prezintl, de obicei, revenirea la starea de echilibru, ca urmare a
frnalizdrii confl i ctului.
3. Dialogul
Este modul de expunere specific textului dramatic gi epic, care prezintl repli-cile a doufl sau mai multe personaje (persoane). inrealizarea dialogului nu este
suflcientd simpla prezen\i a celor dou6 instanle: emiptorul qi receptorul. Dialogulmai presupuhe folosirea de cdtre cei doi a aceluiaqi cod qi schimbarea rolurilor.Informalia ajunge in primd instan!{ de la'emiptor la receptorul care o in}elege qi
care rdspunde, devenind la rAndul siu ehlildtor etc.
In scris, fiecare replici este marcati grafic prin intermediul liniei de dialog sau a
ghilimelelor qi este precedati de doui puncte (:) qi de aqa-numitele verbe de declarafie:
a zice,a spune, a gr[i, a declara, a Eopti, a striga, a intreba, a rispunde etc.
Dialogul presupune utilizarea unor forme gi formule specifice de inifiere(bund ziua, bund, salut, alo etc.), de men{inere (da, nu, a$a este, inleleg nu inleleg
firesle, sunt de acord etc.) gi de incheiete (la revedere, pa, ne mai vedem etc.)
Ca varietili ale dialogului apar: monologul (un personaj vorbeqte singur
exprimindu-qi gindurile qi sentimentele sau povestind'un eveniment), monologul
interior (apare gi in textul liric qi redd gindurile unui personaj, fluxul conqtiinfei
sau chiar al incongtientului in succesiunea lor fireasci, bazati pe resorturi libere,
subiective, fbri weo ordine logici obligatorie), aparteul (in teatru)'
Dialogul poate s6 apar[ atit in textul literar, cit gi in cel nonliterar.
in textul epic, dialogul are urmitoarele funcfii:
- redl vorbirea direct6;
- dinamizeazi qi dramatizeaztr desfbqurarea epic6;
- este o modalitate indirecti de caracterizare a personajelor, prin limbaj.
SrcvnulA NARATTvA
Secvenla narativi reprezinti un moment, o parte a unui text narativ care con-
(ine o singuri ac{iune, realizat| de unul sau mai multe personaje. intre diferitele
secvenle narative pot si apari descrieri de tip tablou sau de tip portret, comentarii
ale autorului etc. in textele literare (dar qi nonliterare) succesiunea secven{elor na-
rative nu trebuie si respecte in mod obligatoriu ordinea fireasci, cronologici a eve-
r,rimentelor, dar modificarea ordinii firegti va avea intotdeauna o semnificatie in
economia textului.Legltura dintre diferitele secvenfe narative se realizeazit, in vederea coeziu-
nii textirlui, prin aga-numifii conectori interfrastici: conjuncfii 9i locutiuni con-
juncfionale coordonatoare (qi, nici, dar, iar, ins[, ci, sau, ori, aqadar, deci, prin ur-
mare, in concluzie), locufiuni adverbiale (de altfel, de aceea etc.), indici de timp(atunci, apoi, a doua zi, Peste o setemane etc.), repetifii ale unor cuvinte-cheie sau
prin intermediul topicii.Ca tehnici folosite pentru asamblarea in text a secvenfelor narative se remarci:
inllnluirea (secvenlele decurg in mod cronologic unele din altele, de la cauzd
la efect), alternanfa (presupune existenfa mai multor planuri narative care sunt
prezentatepe rAnd), inserfia (apare in ,,povestea in ramil', in care, in interiorul unei
poveqti sunt inserate altele. Trecerea de la rami la povestea din interiorul ramei se
face atunci cind un personaj din rami igi asumi rolul de narator, spunind,la rindulsiu, o poveste noui.)
MODELB
Modelul 1
- profil umanist *
o Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordtr I0 puncte din oficiu.o Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citegte urmltorul text:
La anul 1817, d. Racocea, c[hezaro] c[rdiesc] translator romdnesc tn Lembergpublica prospectul unii foi periodice ce era sd iasd pentru intdiasi datd in limbaromhneascd. Planul sdu nu se Putu aduce in implinire. La anul 1822 d. Z. Carcalechi,
in Buda, cerca pentru a doua oard o asdmine tntreprindere, dar gi aceastafu in zadar.
In sfarSit, la 1827, d. I. Eliad wu, Si ar fi putut, pe o scard mult mai mare, sd isprdveascd
aceea ce Racocea Si Carcalechi nu puturd face. Ochrmuirea de atunce a ldrei RomdneSti
nu-i dddu voia trebuincioasd.
ASa, pulinii bdrba{i carii, pe atunce, binevoia a se mai indeletnici incd cu literaturanafionald, perdurd nddejdea de a vede vreodatd gazete romdneSti. Numai doi oameni
nu perdurd curagiu, ci asteptard toate de la vreme Si de la impregiurdri. AceStii furdd. aga Asaki Si d. I. Eliad; unul tn Moldavia, altul in Valahia pdstra in inimalor foculluminator a Stiin(elor. ASteptarea lor nu fu inSelatd. Impregiurdri cunoscute de to{i levenird intru ajutor. ASa, la 1 iunie 1829, in IaSi, "Albina romdneascd" ydztt lumina ziliipentru inthiasi datd. Pu{in dupd ea, se ardtd Si ,,Curierul romhnesc" in BucureSti.
De atunce unsprezece aii sunt aProape; intre alte multe inaintdri ce s-au fdcut inambele principaturi,literatura n-au rdmas in lenevire. Aj.utatd de stdpdnire, apdratd Si
imbogdlitd dpntste bdrba[i mari Si patriali adevdrafi, a cdror numi vor fi trainice ca
veacurile, inlesnitd prin miile de Scoli ce s-au fdcut in tdrgurile Si satele Moldovalahiei,
literatura noastrdfacu pasuri de urieS, Si astdzi se numdrd cu mdndrie intre literaturileEuropei.
Dupd ,,Albina" ;i dupd ,,Cltrier", multe alte gazete romdneSti s-au publicat indeosebitele trii mari provincii a vechei Dacii [...]. Unele dintr-tnsele, adecd acele care '
au ayut un tnceput mai statornic, trdiesc Si astdzi, celelalte au pierit sau din nepdsarea
lor, sau din vina altora. Cele mai bune foi ce avem astdzi sunt ,,Curierul romdnesc",
subt redactie d. L Eliad, ,,Foaia inimii" a d. Bari[ gi ,,Albina romdneascd"; c*rea tn anul
acesta, mai ales, au dobdndit imbundtd{iri simlitoare. Insd, afard de politicd, care li ia
mai mult de jumdtate din coloanele lor tustrele au mai mult sau mai puSin o colord
locald [...]. O foaie, dar, c,area, pdrdsind politica, s-ar indeletnici numai cu literatura
nafionald, o foaie carea fdchnd abnegalii de loc, ar fi numai o foaie romdneascd Si, prin
urmare, s-ar indeletnici cu produc{iile romdne;ti, fie din oricea parte a Daciei, numai
sd fie bune, acea.std foaie, zic, Ar implini o mare lipsd in literatura noastrd. O asemenea
foaie ne vom sili ca sd fie ,,Dacia literard"; ne vom sili, pentru cd nu avem sumeala
pretenlie sdfacem mai bine decdt predecesorii noStri. insd, urmdnd unui drum bdtut de
ddn;ii, folosindu-ne de cercdrile ;i de ispita lor, vom ave mai puline greutd{i gi mai mari
inlesniri in lutdrile noastre.
(Mihail Kogilniceanu, lntroduclie la,,Dacia literard)
A. Scrie pe foaia de examen rispunsul la fiecare dintre urmltoarele cerinle
cu privire la text.
l. Menlioneazi sensul din text al secvenlei: ne vorn sili, pentru cd nu avem
sumea{a pretenlie sd facem mai bine decht predecesorii no;tri. 4 puncte
2.Indicitanul in care domnul Racocea publica proiectul primei reviste in limba
romana. 4 puncte
3. Prezinti, din al treilea paragraf, doui motive pentru care literatura noastrd facupasuri de urie;, aga cum apar in viziunea autorului. 4 puncte
4. Precizeazl, valorificAnd textul dat, titlurile celor trei reviste Pe care Mihail
Kog[lniceanu Ie considera cele mai bune in epoci. 4 puncte
5. Arati doui trisituri pe care urma si le aibd ,,Dacia literard", in viziunea fonda-
torului siu, aga cum apar ln textul dal
Noti! Rispunsurile vor fi formulate in enunfuri.
4 puncte
B. Redacteazi un text de 150-300 de cuvinte, in care si argumentafi importanfa
primelor reviste in limba romini pentru evolufia literaturii noastre, folosind in-
formaliile extrase din Introduc{iela,,Dacialiterard" de Mihail Kogilniceanu.20 de puncte
in redactarea textului, vei avea in vedere urmitoarele repere:
- formulare a tezeil problematicii puse in disculie;
- menlionarea poziliei pe care o ai fali detezdlproblematici;
2 puncte
2 puncte
- enunlarea qi dezvoltarea corespunzitoare a doui argumente adecvate pozi[ieirtate; 12 puncte
- formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corecti a conectorilor de argumentare;
- respectare a precizirii privind numirul de cuvinte.
Noti!ln elaborarea rispunsului, te vei raporta la informafiile din fragmentul dat.Folosirea altor informatii este facultativi.
SUBIECTUL al ll-lea (10 puncte)
Comenteazi, ln minimum 50 de cuvinte, fragmentul dat, evidenfiind rolulverbelor la imperfect gi la perfectul compus.
Dupd multe rdtdciri Si ani pierduli zadarnic, pentru a scdpa de restul de energie
ce simleam cd doarme in mine, ne-am despdrlit din nou.
Era tntr-un zori de ziud, dupd o noapte de nesomn. in neguri clopotele deSteptate
incepeau sd pldngd, Si sunetele venite din turle nevdzute, parcd toate imi spuneau:
Pleacd de aici cat mai e vreme!
Nu gtiu de ce cdutam eu sd pun aceste cuvinte tn gura clopotelo4 cdnd vorbele
rostite nu erau decdt o rezultantd a gdndurilor mele.
Simleam cd dorm ambilii in mine, ce trebuiau fatal sd moard tn orasul acesta
tdcut, de care md legau atdtea amintiri. imi numdrau anii, qi o groazd cd nu mai este
vreme pentru aface ceva, era sd md piardd din nou.
Eram ca un inecat ce revine la suprafold inainte de a muri Si simte tntr-o scdpd-
rare de fulger ce nepreluitd era viala. Firele ce md legau de tine erau rupte, de altfel,
de mult. Intelectualitatea ta nu md mai mullumea, Si in afard de pldcerile vieliifizice,
nu mai era nimic comun intre noi. De multe ori chiar mi se pdrea ciudat cum ai rdmas
aSa de simplu, Si cu toate aceste te iubeam Si simleam nevoie de bundtatea sufletului
tdu. Apropierea ta md insenina Si rdzwdtirile mele se potoleau la auzul vo.rbelor tale
blajine. De altfel, erai qi iubit de toli, lucru tnsd pe care nu li l-am pizmuit niciodatd.
Dacd tu, care li,ai intors acuma ochii spre altd lumind, ai mai puteb cefi rAn-
durile aceste, m-ai ierta, desigury si mai pu[in decdt mine incd, ai putea spune de ce
md iubeai Si cdutai tntre toate prietequgul meu.
$i am plecat, vdzdnd fdrd pdreri de rdu cum dispdrea orasul tn urma mea, iarclopotele ce au sunat atunci, tn zorii zilei aceleia, din nevdzutele turle, au sunat parcd
un recviem al unui suflet care a murit.
(Dimitrie Anghel, Fantome)
2 puncteI punctI punct
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redacteazl un eseu de mihimum 400 de cuvinte, in care str prezinfi particu-larittrfile unui curent tradi{ional de inceput de secol XX (pretungiri ale clasicis-
mului gi ale romantismului), a$a cum se reflecti in opera unui poet studiat
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:
- evidenlierea a doui trislturi care permit incadrarea textului poetic studiat incurentul literar;
- prezentarea modului in care tema se reflecti in textul poetic studiat, princomentarea a doui imagini sau idei poetice;
- analiza,la alegere, a doui elemente de compozi{ie gi de limbaj, semnificative
pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice/tropi,
motive poetice.
Notlrdinea integrlrii reperelor in cuprinsul eseului este Ia alegere.
Pentru confinutul eseului vei primi 18 puncte (cAte 6 puncte pentru fiecare
cerinf6/reper).Pentru organizarea discursului vei primi 12 puncte (exkten{a pdr{ilor compo-
nente - introducere, cuprins, tncheiere - 3 punctq logica inldnluirii ideilor - 3 puncte;
abilitdti de analizd Si de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimdrii - 2 puncte;
re$)ectarea precizd.rii privind numdrul de cuvinte - 1 punct).
In vederea acorddrii punctajului pentru organizarea discursului, eseul
trebuie si aibi minimum 400 de cuvinte qi si dezvolte subiectul propus.
REDACTARE (10 de puncte)
Pentru redactarea lntregii lucriri vei primi 10 puncte, numai in cazul ln care
aceasta intruneqte minimum 300 de cuvinte gi conline rlspunsuri la cerinlele date
(utilizarea.limbiiliterare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuafia- 3 puncte;
a$ezarea ln pagind,lizibilitatea - 1 punct).
SUGESTIE DE REZOLVARE
SUBIECTULI
A.
1. Autorul sugereazi ci noua revisti va incerca sl invele din experienfele ante-
rioare gi nu si se situeze pe o pozifie polemici cu acestea.
2. Domnul Racocea publica proiectul primei reviste in limba romAni in anul
1817.
3. Literatura noastri afrcutpasi de urieS, ajutatl de st[pAnire, apiratl qi imbogi-
litl de niqte blrbafi mari gi patriofi adevirali qi inlesnitd prin miile de ;coli ce s-au
fdcut in tdrgurile Si satele Moldovalahiei.
A.lnviziunealuiMihail Kogdlniceanu, celemaibunereviste din epocierau,Curierul
rominesc",,,Foaia inimii" gi,,Albina romdneascdi
5. ,,Dacia literarf' urma si fie o foaie care, pirisind politica, s-ar indeletnici numai
cu literatura na{ionali gi s-ar indeletnici cu produc{iile romdneSti, fie din oricea parte a
Daciei, numai sd fie bune.
B.
Epoca paqoptisti (1830-1860) este din punct de vedere social scena unor eveni-
mente decisive pentru soarta romdnilor: Revolufia de la 1848 gi Unirea Principatelor.
in planul vielii culturale, literatura incepe si capete un rol din ce in ce mai important
gi si se defineasci in raport cu celelalte domenii.
Cred ci aceasti epoci constituie punctul de plecare al literaturii in limba romdni,
iar revistele, qi mai ales ,,Dacia literaril', au avut un rol hotirAtor in edificarea qi pro-
movarea acesteia.
ln primul rind, sub influenfa culturii occidentale, in ultimele doui decenii ale
perioadei pagoptiste se manifesti pe plan cultural o puternici efervescen|l nafionali.
Astfel, se stimuleazi utilizarea in scris a limbii romine Ei creafiile literare originale
care si aibl ca surse de inspirafie valorile nafionale. Se remarci gi o dezvoltare ftriprecedent a invi{imAntului, a presei, a teatrului qi a qtiinfelor, se infiin{eazl societifi
culturale qi qtiinfifice, se organizeazi biblioteci qi libririi, ia amploare miqcarea de
culturalizare a maselor, proces iniliat de cirturarii iluminigti. Semnificativ[ este in
acest sens opinia exprimati de George Barifiu in ,,Gazeta de Transilvanid', in 1838:
Ldfirea ;tiinfelor ;i a cunogtinfelor, imprdstierea ideilor la toate clasele de oameni!...
Mijloace la acestea sunt cdrfile, literatura, scrierile periodice... propovdduite la tofi.
O ampli activitate publicistici completeazi deci atmosfera de efervescenli culturali
