37
Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana. Sa invatam sa numaram de la 1- 10 0 - null (nul) 1 - eins (ainţ) 2 - zwei (ţvai) 3 - drei (drai) 4 - vier (fir) 5 - fünf (fiunf) 6 - sechs (zehs) 7 - sieben (ziben) 8 - acht (aht) 9 - neun (noin) 10 - zehn (ţen) Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai repede decat te asteptai : Eins, zwei, Polizei, Drei, vier, Grenadier Fünf, sechs, alte Hex Sieben, acht, Gute Nacht ! Neun, zehn, schlafen geh'n . Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge; Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 - 20 : 11 - elf (elf) 12 - zwölf (ţvolf) 13 - dreizehn (draiţen) 14 - vierzehn (firţen) 15 - fünfzehn (fiunfţen) 1

Limba germana

Embed Size (px)

DESCRIPTION

limba germana - diverse

Citation preview

Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana.

Sa invatam sa numaram de la 1-10

0 - null (nul)

1 - eins (ain)

2 - zwei (vai)

3 - drei (drai)

4 - vier (fir)

5 - fnf (fiunf)6 - sechs (zehs) 7 - sieben (ziben) 8 - acht (aht)9 - neun (noin)10 - zehn (en)

Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai repede decat te asteptai :Eins, zwei, Polizei,Drei, vier, GrenadierFnf, sechs, alte HexSieben, acht, Gute Nacht !Neun, zehn, schlafen geh'n . Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 - 20 :

11 - elf (elf)

12 - zwlf (volf)

13 - dreizehn (draien)

14 - vierzehn (firen)

15 -fnfzehn (fiunfen)

16 - sechszehn (zehsen)

17 - siebzehn (ziben)

18 - achtzehn (ahten)

19 - neunzehn (noinen)

20 - zwanzig (vanig)

Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!

Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii.

20 - zwanzig

21 - einundzwanzig

22 - zweiundzwanzig

23 - dreiundzwanzig

...............................

30 - dreiig

31 - einunddreiig

32 - zweiunddreiig

33 - dreiunddreiig

...............................

40 - vierzig

41 - einundvierzig

42 - zweiundvierzig

43 - dreiundvierzig

................................

50 - fnfzig

51 - einundfnfzig

52 - zweiundfnfzig

53 - dreiundfnfzig

................................

60 - sechzig

61 - einundsechzig

................................

70 - siebzig

71 - einundsiebzig

................................

80 - achtzig

81 - einundachtzig

.................................

90 - neunzig

91 - einundneunzig

.................................

100 - hundert

101 - hunderteins

102 - hundertzwei

110 - hundertzehn

131 - hunderteinunddreiig

.................................

1000 - tausend

2000 - zweitausend

100.000 - hunderttausend

.................................

1.000.000 - eine Million

1.500.000 - anderthalb Millionen

2.000.000 - zwei Millionen

1.000.000.000 -eine Milliarde

Observatii:

-ig se citeste ca -ih;

Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig;

Accentul cade pe prima silaba;

Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se citeste) ein.und.neunzig

Lectia nr.3: Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale.

Forme de salut in limba germanaBuna dimineata! = Guten Morgen ! (gutn morgn)Buna ziua ! = Guten tag ! (gutn tag)Buna seara ! = Guten Abend ! (gutn abnd)Noapte buna ! = Gute Nacht ! (gut naht)Buna ! = Gr Gott ! (grius got)Buna ! (informal) = Hi ! (hai) Salut ! Alo ! = Hallo ! (haloo)Bine ati venit ! = Willkommen ! (vilkomn)La revedere ! = Auf Wiedersehen ! (auf viderzeen)Pa ! = Tschss ! (ciuss)Cuvinte/ expresii uzuale in limba germana.Da = Ja (ia)Nu = Nein (nain)Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung)Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid)Multumesc ! = Danke ! (danche)Multumesc mult ! = Danke schn!/ Vielen Dank ! (danche oon/ viilen dank)Te rog ! = Bitte ! (bite)Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?)Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vrtee niht)

Intrebari uzuale, raspunsuri posibile: Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul.Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine.Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumner = Sunteti strain? - Da, sunt roman.

Wie heit du? / Wie heien Sie? - Ich heie.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc.....

Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.

Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!

Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nchstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta.

Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum.

Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro.

Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape.

Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. = Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.

Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverstndlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur.

Entschuldigung, stre ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? - Nu, intrati va rog.

Kann ich mich vorstelle? - Ich heie.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc....

Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump.

Was ist los? - Ich bin mde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.

Lectia nr.5: La cumparaturi. In supermarket.

Vocabular la cumparaturi (Wortschatz Einkufe):

Darf ich? (darf ih? ) = pot eu

Knnen Sie mir helfen? (chionen zi mir helfen) = Puteti sa ma ajutati?

Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut?

Kann ich etwas fr Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru dvs?

die Einkufe (di ainkoife) = cumparaturi

der Verkufer / die Verkuferin (der fercoifer / die fercoiferin) = vanzator / vanzatoare

der Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clienta

das Obergescho (das obergheos) = etaj

die Kasse (di case) = casa de marcat

das Angebot (das anghebot) = oferta

die Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazin

das Regal (das regal) = raft

der Preis (der prais) = pret

der Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturi

die Rechnung (di rehnung) = bonul fiscal

die Einkaufstasche (di aincaufs.tae) = sacosa de cumparaturi

die Tte (di tiute) = sacosa

teuer (toier) = scump

billig (bilig) = ieftin

bequem (becvem) = comod, confortabil

zeigen (aighen) = a arata ceva cuiva

einpacken (ainpachen) = a impacheta

bezahlen (bealen) = a plati

nehmen (nemen) = a lua

gefallen (ghefallen) = a place

Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) :

die Lebensmittel (di lebens.mitel) = alimente

die Schweinefleisch (di vain.flai) = carne de porc

die Rindfleisch (di rind.flai) = carne de vita

die Putenfleisch (di puten.flai) = carne de curcan

die Hhnchenfleisch (di henhen.flai) = carne de pui

die Leber (di leber) = ficat

der Kse (di cheze) = branza, cascaval

das Schintzel (das niel) = snitel

der Schinken (der inchen) = sunca

der Putenschinken (der puten.inchen) = sunca de curcan

der Hhnchenschinken (der henchen.inchen) = sunca de pui

der Mais (der mais) = porumb

der Reis (der rais) = orez

die Nudeln (di nudeln) = fideaua

das Ei/ die Eier (das ai / di aia) = ou/ oua

die Kartoffel/ Kartoffeln (di cartofel / cartofeln) = cartof/ cartofi

die Mhre/n -die Karotte/n (di miore / di carote) = morcov / i

der Kartoffelbrei/ kartoffelpree (der cartofel.brai / cartofel.piuree) = piure de cartofi

der Kartoffelsalat (der cartofel.salat) = salata de cartofi

die Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajiti

das Joghurt (das iogurt) = iaurt

die Milch (di milch) = lapte

das Milchpulver (das milch.pulver) = lapte praf

der Zucker (der ucher) = zahar

das Salz (sal) = sare

die Sigkeiten (siuzig.caiten) = dulciuri

der Apfel (der epfel) = mar

der Pfirsich (der firsih) = piersica

Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung):

probieren (probiren) = a proba

weit (vait) = larg

lang (lang) = lung

kurz (kur) = scurt

das Modell (das model) = model

die Gre (di griose) = marime

die Farbe (di farbe) = culoare

die Baumwolle (di baum.vole) = bumbac

die Wolle (di vole) = lana

der Schuhe (der ue) = pantofi

der Handschuhe (der hand.ue) = manusi

die Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soare

die Socken (di sochen) = sosete

die Strumpfhose (di trumf.hoze) = dresuri

die Unterhose (di unter.hoze) = chiloti

die Badehose (di bade.hoze) = slip de plaja

die Hose (di hoze) = pantaloni

der Rock (der roc) = fusta

die Sporthose (di port.hoze) = pantalon sport

die Bluse (di bluze) = bluza

der Strickpullover (der tric.pulovr) = pulover tricotat

die Jacke (di iache) = geaca

Lectia nr.6: Familia mea.

Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti, bunici? Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.

die Mutter (di mutr) = mamader Vater (der fatr) = tatader Bruder (der brudr) = frateledie Schwester (di vestr) = soradie Eltern (di eltern) = parintiidie Geschwister (di ghevistr) = fratiidie Gromutter (di gros.mutr) = bunicader Grovater (der grosfatr) = buniculdie Groeltern (di gros.eltern) = buniciider Sohn (der son) = fiuldie Tochter (di tohter) = fiicader Onkel (der onchel) = unchiuldie Tante (di tante) = matusader Mann (der man) = sotuldie Frau (di frau) = sotiader Urgrovater (der urgros.fatr) = strabuniculdie Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunicadas Kind (das chind) = copilulder Schwager (der vagher) = cumnatuldie Schwgerin (di vagherin) = cumnatader Vetter (der fetr) = verisordie Kusine (di cuzine) = verisoarader Neffe (der nefe) = nepotdie Nichte (di nihte) = nepoatader Enkel (der enchel) = stranepotdie Enkelin (di enchelin) = stranepoatader Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatr / zi ist maine mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine ghevistr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatn? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

Lectia nr.7 Corpul omenesc.

Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf (der copf) = capul

der Schdel (der edl) = craniu

der Stirn (der tirn) = fruntea

das Haar (das haar) = parul

das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul

die Schlfen (di lefn) = tamplele

die Nacken (di nachen) = ceafa

der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca

der Kiefer (der chifer) = maxilar

der Kinn (der chin) = barbie

die Bart (di bart) = barba

der Schnurrbart (nur.bart) = mustata

die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;

die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) = nara;

das Ohr (das or) = urechea

die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz

der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der bachen.an) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba

Partile corpului (Krperteile)

der Hals (der hals) = gatder Rumpf (der rumpf) = trunchidie Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebraladas Mark (das mark) = maduva spinariidie Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplatder Arm (der arm) = bratder Oberarm (der ober.arm) = bratder Unterarm (der unter.arm) = antebratder Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cotdie Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmeider Finger (der fingher) = degetder Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la manader Bauch (der bauh) = burtadie Rippe (di ripe) = coastadie Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarcder Rcken (der riuchen) = spatedie Hfte (di hiufte) = solddas Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = funduldie Beine (di baine) = picioareleder Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsadie Wade (di vade) = pulpader Spann (der pan) = muschi, fibredas Knie (das cni) = genunchidas Schienbein (das in.bain) = tibiedie Ferse (di ferse) = calcaidie Zehe (di ee) = deget de la picior;der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac

die Leber (di leber) = ficat

die Niere (di nire) = rinichi

die Lunge (di lunghe) = plaman

das Herz (das her) = inima

die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas

die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara

die Galle (di gale) = fiere

das Gehirn (ghehirn) = creier

der Nerv (der nerf) = nerv

Exercitiu (bung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)

die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)

die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)

die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)

Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii, partile din zi.

Anotimpuri = Jahreszeit (iares.ait)

FRHLING (Friulinc) = Primavara

SOMMER (Somr) = Vara

HERBST (Herbst) = Toamna

WINTER (Vintr) = Iarna

Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)

Januar (Ianuar) = Ianuarie

Februar (Februar) = Februarie

Mrz (Mer) = Martie

April (April) = Aprilie

Mai (Mai) = Mai

Juni (Iuni) = Iunie

Juli (Iuli) = Iulie

August (August) = August

September (Septembr) = Septembrie

Oktober (Oktobr) = Octombrie

November (Novembr) = Noiembrie

Dezember (Deembr) = Decembrie

Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe)

Montag (Montac) = Luni

Dienstag (Dinstac) = Marti

Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri

Donnerstag (Donrstac) = Joi

Freitag (Fraitac) = Vineri

Samstag (Samstac) = Sambata

Sonntag (Sontac) = Duminica

Partile din zi

vormittag; in der morgen (formitac; in der morgn)= dimineata

mittag (mitac) = pranz

nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza

abend (abnd) = seara

nacht (naht) = noapte

Cuvinte si expresii uzuale:

jetzt (ie)= acum

heute (hoite) = azi

morgen (morgn) = maine

bermorgen (iubmorgn) = poimaine

gestern (ghestrn)= ieri

vorgestern (forghestrn) = alaltaieri

nchstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator

niemals (nimals) = niciodata

spter (petr) = mai tarziu

sofort (zofort) = imediat

tglich (teglih) = zilnic

jeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi

Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi?

Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

Vremea. Fenomenele naturii.

Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes vetr nur fale klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivitevremea = das Wetter (das vetr)

der regen (der regn) = ploaia

der donner (der doonr) = tunetul

der blitz (der bli) = fulger

der hagel (der haghel) = grindina

der schnee (der nee) = ninsoarea

der frost (der frost) = inghet

der taifun (der taifun) = taifun

windig (vindic) = furtuna

wind (vind) = vant

sonne (sone) = soare

sonnig (soonic) = insorit

wolken/ himmel (volkn/ himl ) = nor

bewlkt (bevolkt) = innorat, noros

regen (regn) = ploaie

regnet (recnet) = a ploua

klte (chelte) = racoare

kalt (kalt) = rece

hitze (hite) = caldura

hei (hais) = fierbinte

heiter (haitr) = senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland und in andern Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau noros ?

Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ?

Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

In Paris und Mnchen scheit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen ninge.

Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.

Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este frumoasa.

In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.

Wichtig = important

Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist hei = este cald; Es ist windig = este vant

Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari:

Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?

Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua. Wichtig = importantIntodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie. Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica?

1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu?

2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr und dreiig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.

3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?

3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la culcare?

4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur lafn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

Ghid de Conversatie. Intalnire in cafenea.

Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana. Wie heien Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?Wie heit du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?Ich heie Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra ! Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra ! Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?Ich komme aus Rumnien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania. Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin. Sprechen Sie deutsch? (prehen zi doici?) = Vorbiti germana?Sprichst du deutsch? (prihst du doici?) = Vorbesti germana?Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine ! Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih prehe etvas English und ain bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe prahen priht man in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania?Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana.Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna?Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba mea materna este romana.Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid?Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid!Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia.Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane?Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog!Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog.Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

Verbul. Conjugarea la prezent a verbelor "haben" si "sein"

Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si neregulate, verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii.Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii.In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si pronumele personal.

Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"HABEN = a aveaich habe (ih habe) = eu amdu hast (du hast) = tu aier / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * arewir haben (wir haben) = noi avemihr habt (ir habt) = voi avetisie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. avetiSEIN = a fiich bin (ih bin) = eu suntdu bist (du bist) = tu estier / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * estewir sind (vir sind) = noi suntemihr seid (ihr said) = voi suntetisie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti*nu are corespondent in limba romanaCu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii.

Cele mai importante 50 de verbe din limba germana.

1. anrufen (an.rufn) = a telefona

2. arbeiten (arbaitn) = a munci

3. backen (bachen) = a coace

4. benutzen (benuen) = a folosi

5. bleiben (blaibn) = a ramane

6. brauchen (brauhn) = a avea nevoie

7. bringen (bringhen) = a aduce

8. denken (denchen) = a gandi

9. essen (esen) = a manca

10. fahren (farn) = a conduce

11. finden (findn) = a gasi, a considera

12. fliegen (flighn) = a zbura

13. fragen (fragn) = a intreba

14. geben (ghebn) = a da

15. gehen (gheen) = a se duce

16. haben (habn) = a avea

17. heien (haisen) = a se numi

18. helfen (helfn) = a ajuta

19. hren (hoorn) = a auzi

20. kaufen (caufn) = a cumpara

21. kennen (chenen) = a cunoaste

22. kommen (comn) = a veni

23. knnen (chionn) = a putea

24. laufen (laufn) = a merge, a alerga, a functiona

25. leben (lebn) = a trai

26. leihen (laihen) = a imprumuta

27. lernen (lernen) = a invata

28. lesen (lezen) = a citi

29. lieben (libn) = a iubi

30. machen (mahn) = a face

31. mchten (miohtn) = a dori

32. nehmen (nemn) = a lua

33. schreiben (raibn) = a scrie

34. schlagen (laghen) = a lovi

35. schneiden (naiden) = a taia

36. schlafen (lafn) = a dormi

37. sitzen (sien) = a sta, a lua loc

38. sehen (zeen) = a vedea

39. sein (zain) = a fi

40. sprechen / reden (preheen / redn) = a vorbi

41. spielen (pilen) = a te juca

42. trinken (trinchen) = a bea

43. vergessen (ferghesn) = a uita

44. versprechen (ferprehen) = a promite

45. verstehen (ferteen) = a intelege

46. waschen (van) = a spala

47. werden (verdn) = a deveni

48. wissen (vizn) = a sti

49. wollen (volen) = a vrea

50. wohnen (vonen) = a locui

Substantivul.Descriere generala.

Substantivul este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mdchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mdchen = o fata).Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit = prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica;Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii:Dupa numar substantivele pot fi:

substantive care au forma de plural si singular;

substantive care au numai forma de singular;

substantive care au numai forma de plural;

Dupa gen substantivele pot fi:

substantive feminine;

substantive masculine;

substantive neutre;

Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:

articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);

articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

Genul substantivului si reguli de determinare.

Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa invatati substantivele impreuna cu genul acestora. Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.

Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia acestuia.

Genul masculin foloseste articolul : DER

1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:

In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Lwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das Shnchen = baiatul, baietelul etc.

Categorii de substantive:

anotimpurile => exceptie face: das Frhjahr = primavara anului;

denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea; die Frhe = la inceputul / urile;

fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;

denumirea vanturilor; ex: der Fhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;

denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul; => exceptie face: die Kreide = creta;

denumirea muntilor ( nu toti ) ;

denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul; => exceptie face: die Lira = lira

toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;

denumirea mobilierului;

denumirea instrumentelor de scris

marcile de automobile;

2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

Terminatii pentru substantive de origine germana:

-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;

-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.

-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc.

-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;

-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;

-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;

-ling : der Frhling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling = balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);

-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;

-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.

* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul;

-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;

-n : der Kapitn = capitanul;

-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;

-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;

-r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie face: das Militr = militarul;

-bus : der Autobus = autobuzul;

-end : der Dividend = dividentul;

-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";

-et : der Planet = planeta;

-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;

-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;

-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;

-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;

-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;

-mom : der Agronom = agronomul;

-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;

-soph : der Philosoph = filozoful;

- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;

Genul feminin foloseste articolul : DIE

1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:

In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die Tochter = fiica; die Lwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mdchen = fata; das Weib = feminin;

Categorii de substantive:

90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich = piersica;

denumiri pentru avioane;

denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;

marci de motociclete;

denumiri de rauri;

denumiri de flori;

denumiri de arbori;

instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;

numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf;

2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:

-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie face: das Auge = ochiul;

Terminatiile care indica 100% genul feminin:

-schaft : die Freundschaft = prietenia;

-keit : die Suigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;

-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;

-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;

-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;

-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;

-ei : die Bcherei = biblioteca;

-in : die Lehrerin = profesoara;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-a : die Kamera = camera;

-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;

-age : die Garage = garajul;

-aille : die Medaille = medalia;

-ne : die Migrne = migrena;-enz : die Differenz = diferenta;

-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;

-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul;

-ille : die Kamille = musetelul;

-ine : die Kabine = cabina;

-isse : die Kulisse = culise;

-ive : die Alternative = alternativa;

-iz : die Notiz = nota;

-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose = marinarul, navigatorul;

-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;

-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;

-tt : die Universitt = universitatea; die Qualitt = calitatea;

-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;

-re : die Lektre = lectura; die Broschre = brosura;

Genul neutru foloseste articolul : DAS

1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:

In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm = mielul.

Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.

Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ; ex: das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina;

Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:

Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al patrulea;

Diminutivele; ex: das Mtterchen = mamica; das Vterchen = taticul;

Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt, ridicat;

Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das Getreide = cereale; das Geflgel = pasarile, gainile;

Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;

2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:

Terminatii pentru substantive de origine germana:

-chen : das Mdchen = fata; das Bndelchen = manunchi, pachetel;

-lein : das Frulein = fetita;

-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefngnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfngnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;

-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal = necazul; die Mhsal = dificultate, greutate; etc.

-sel : das Rtsel = enigma; das Hcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stpsel = dopul;

-tel : das Viertel = cartierul;

-tum : das Altertum = antichitate, vechime;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;

-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;

-id : das Oxid = oxidul;

-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;

-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;

-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;

-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;

-ol : das Karbol = acid carbolic;

-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;

-ut : das Institut = institutul;

Ordinea cuvintelor in propozitie. Reguli generale.

W-intrebari:

Wie heien Sie? = Cum va numiti?Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:Heien Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heie Monica.= Da, ma numesc Monica./ Nein, ich heie Maria.Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in Paris.

Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.

Enunturi afirmative: Ich heie Monica. = Ma numesc Monica.Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2, subiectul trece dupa verb.Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.Propozitia imperativa:Komm mit! = Vino cu mine!Ruf mich an! = Suna-ma!Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina. Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.

Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintare sau caderea articolului.

Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv: Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / - (plural);Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / - (plural);Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;Situatiile in care lipseste articolul din enunt:

In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat

Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.

Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)

Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumniens. = Bucuresti este capitala Romaniei.

In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer machen = a face focul.

1