Liceul Tehnologic Ruscova

1

Nr. 1270 / 04.11.2014

O şcoală pentru satul european

PLANUL DE ACTIUNE AL

LICEULUI TEHNOLOGIC RUSCOVA

2014-2020

Loc.Ruscova

Jud.Maramures

Tel./fax :0262-365010

e-mail :[email protected]

2

CUPRINS

PARTEA – I - CONTEXTUL

I. A. MISIUNEA LICEULUI TEHNOLOGIC RUSCOVA

I. B. PROFILUL ACTUAL AL LICEULUI TEHNOLOGIC RUSCOVA

b.1 INFORMATII GENERALE

b.2 .Scurt istoric al şcolii

b.3.Spatiile scolare

b.4. Utilităţi

b.5. Elemente de dotare

b.6.Gestionarea (utilizarea) spaţiului de învăţământ

b.7. Context geo – economic

b.8. Caracteristici ale şcolii

b.9. Contextul legislativ

I.B. 2. INDICATORI DE STARE

2.1. informaţii privind anul şcolar 2013– 2014

a. Informaţii privind efectivele de elevi

b. Informatii privind personalul angajat

I.C. REVIZUIREA SUCCESELOR OBŢINUTE PE PARCURSUL ULTIMULUI AN

Informaţii privind anul şcolar anterior ( 2012 / 2013

1.a. Efectivele de elevi la începutul anului şcolar 2012-2013:

1.b. Rezultatele la invatatura la sfarsitul anului scolar 2012/2013

1.c. Rezultate evaluare nationala 2012/2013

1.d. Rezultate bacalaureat 2012/2013

1.e. Activitati extrascolare

1.f. Evaluarea organizaţiei, referinţe externe

3

1.g. Inserţia socială a elevilor după absolvire

1.h. Valori cheie ale şcolii

I. D. PRIORITĂŢI NAŢIONALE

I. E. PRIORITATI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE

I.F. VIZIUNEA LICEULUI TEHNOLOGIC RUSCOVA

PARTEA a- II-a- ANALIZA NEVOILOR

II. A ANALIZA MEDIULUI EXTERN

II.B. ANALIZA MEDIULUI INTERN (AUTOEVALUAREA)

1. Strategia şcolii2. Activitatea instructiv-educativa3. Oferta şcolară4. Resurse materiale5. Resurse umane 6. Rezultatele elevilor7. Prognoza pe 3-5 ani privind traiectul şcolar al viitorilor absolvenţi8. Prognoza pe 3-5 ani privind rezultatele la invăţătură ale elevilor9. Prognoza pe 3-5 ani privind rezultatele la activităţile extraşcolare10. Parteneriate11. Analiza swot

PARTEA a-III-a .OBIECTIVE STRATEGICE PE TERMEN MEDIU SILUNG PE DOMENII DE ACTIVITATE

PARTEA a-IV-a. CONSULTAREA, MONITORIZAREA SI EVALUAREA

4

PARTEA – I - CONTEXTUL

I. A. MISIUNEA LICEULUI TEHNOLOGIC RUSCOVA

-să creăm un cadru şcolar bazat pe valorile educaţionale europene, care să

definească noile competenţe de bază furnizate prin educaţia pe tot parcursul vieţii:

abilităţi de comunicare, scriere, citire şi calcul matematic, alfabetizarea digitală şi

informaţională, cultura ştiinţifică şi tehnologică, spirit antreprenorial, comunicarea în

limbi moderne de largă circulaţie, cultura şi conduita civică, cetăţenia democratică,

gândirea critică, capacitatea de adaptare la situaţii noi, lucrul în echipă, interesul pentru

dezvoltarea personală şi învăţarea continuă.

I. B. PROFILUL ACTUAL AL LICEULUI TEHNOLOGIC RUSCOVA

INDICATORI DE STRUCTURĂ

1.1 INFORMATII GENERALE

LICEULUI TEHNOLOGIC este situată în comuna Ruscova, comuna cu cu 4800 de locuitori, judeţul Maramureş. Incepand cu anul scolar 2011-2012 ,in urma restructurarii retelei scolare ,Scoala cu clasele I-VIII nr.2 a fost arondata liceului .

a). Tipul şcolii : in unitatea noastra functioneaza următoarele niveluri de şcolarizare :

- liceal – învăţământ de zi

- gimnazial

- primar

- prescolar

b). Profile de studiu :

liceal / cu calificarea în domeniul textile –pielărie, specializare “tehnician design

vestimentar”

c). LICEULUI TEHNOLOGIC este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă,

finanţat din resurse publice, adoptând sistemul tradiţional de învăţământ la forma

de învăţământ de zi.

d). Predarea în limba română.

e). Limbi străine studiate : Engleza şi Franceza

Limba materna :limba ucraineana

1.2 .SCURT ISTORIC AL ŞCOLII

Şcoala din Ruscova, alături de celelalte şcoli din Maramureş va parcurge aceleaşi

etape –specifice vremii- în organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ,

numărându-se printre cele cu cea mai veche atestare documentară.

În anul 1787 este atestată parohia comunală, dată care poate fi considerată ca

începutul învăţământului local. 1786 este anul când, în Maramureş se organizează

recensământul populaţiei , ocazie cu care comuna Ruscova este nominalizată prin

existenţa unei şcoli în care învăţau 73 de elevi.

În anul 1806 este menţionată în Ruscova , Şcoala Sistematică cu limba de predare

ruthen (ucraineană).

Şcoala din localitate îşi continuă activitatea în mod constant, lucru confirmat de

documentele vremii. Astfel , în anul 1881, cu oczia unui nou recensământ al populaţiei ,

se consemnează existenţa a 117 persoane ştiutoare de carte la o populaţie de 1676

locuitori , iar în 1910, 546 de persoane ştiutoare de carte la o populaţie de 2861 de

locuitori.

Legea învăţământului din 1924 instituie învăţământul de 7 clase.Cifrele statistice

relevă faptul că doar 20% din populaţia în vârstă de peste 7 ani ştiau carte.

În anul şcolar 1939-1940, cele 3 şcoli de pe raza comunei Ruscova aveau înscrişi

86 de elevi.

În perioada stăpânirii maghiare (1940-1944 )s-a introdus limba maghiară ca obiect

de studiu.

În anul şcolar 1954-1955 s-au produs unele modificări în struxctura organizatorică

a învăţământului local. Astfel , la solicitarea părinţilor , se organizeaua o secţie de

predare în limba română., la clasele I-IV, în care vor fi înscrişi 17 elevi.Cele două secţii ,

ucraineană şi română , îşi vor desfăşura activitatea în paralele, până în anul 1962-1963,

când , la o nouă solicitare a părinţilor , se va trece în totalitate, la predarea în limba

română .Odată cu trecerea la predarea în limba română, limba ucraineanăva rămâne ca

obiect de predare, stare menţionată până în prezent.

În anul 1978 s-a dat în folosinţă un nou corp de clădire compus din 8 săli de curs

şi un laborator.Astfel, baza materială a şcolii poate fi considerată corespunzătoare.

După revoluţie şi până în prezent funcţionează şcoala de arte şi meserii.

În anul şcolar 2005-2006 şcoala şi-a schimbat denumirea din Scoala cu clasele I-

VIII în Şcoala de Arte şi Meserii.

In anul 2008 la corpul B al şcolii au inceput lucrările de reabilitare, finanţate prin

Banca Mondială , iar la inceputul anului 2009 (februarie) lucrările au fost finalizate şi a

fost dat în folosinţă.Tot in acelasi an (2008) s-au realizat lucrarile de reabilitare a

instalatiei electrice si termice , construirea grupui sanitar interior la corpul A. In 2010 s-

au realizat lucrarile de reabilitare a acoperisului la corpul A, iar in anii 2011-2012 s-au

realizat lucrarile de reabilitare a tamplariei , salilor de clasa si izolatia termica.

In anul 2011 Scoala cu clasele I-VIII nr.2 a devenit structura la Liceul tehnologic

Ruscova

In anul scolar 2012-2013 , in urma restructurarii retelei scolare ,scoala noastra a

devenit liceu tehnologic.

1.3.Spatiile scolare

Numărul total al clădirilor este 5

Numărul clădirilor care găzduiesc spaţii de învăţământ este : 2 în care funcţionează 12

Sali de clasa.

Scoala dispune de :

- 2 ateliere de instruire practică;

- 1 laborator fizică-chimie

- 1 cabinet Ael

-bibliotecă (peste 8500 volume),

-teren de sport în aer liber reamenajat în anul şcolar 2008- 2009.

1 cladire unde functioneaza 4 Sali de clasa (Scoala gimnaziala-structura)

2 cladiri unde functioneaza 5 grupe de gradinita.

Toate cladirile scolii au fost reabilitate ,astfel au fost create conditii optime pentru

desfasurarea procesului instructiv-educativ

Clădirile LICEULUI TEHNOLOGIC Ruscova sunt întabulate pe statul român.

1.4. UTILITĂŢI

a). Scoala dispune de : curent electric, apă din reţeaua stradală, încălzire centrală.

1.5. ELEMENTE DE DOTARE

a). Mobilierul şcolar este în cantitate suficientă, într-o stare bună .

b). Biblioteca şcolară dispune peste 8500 volume

c). Numărul calculatoarelor este 30 din care

- 30 utilizate de elevi în cadrul cabinetelor AEL

- 1 utilizat de personalul didatic în cadrul catedrelor de specialitate

- 2 utilizate la secretariat

- 1 la direcţiune.

d). Şcoala este conectată la Internet prin Romtelecom

e). dispune de 5 copiatoare A3

f). Echipamente specializate pentru pregătirea practică în valoare de 10.000 lei

RON ) .

1.6.GESTIONAREA (UTILIZAREA) SPAŢIULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

a. Aspecte cantitative privind spaţiul de învăţământ :

- total săli de clase şi laboratoare : 18

- ateliere şcolare : 1

b. Procesul de învăţământ se desfăsoara în unitate cu excepţia instruirii practice care, parţial se desfăsoara şi la agenţi economici.

c.. Gradul de încărcare al şcolii :

- numărul de schimburi pe zi : -2

d. Gestionarea spaţiilor de învăţământ:

- procesul de invatare se desfasoara in salile de clasa;

- şcoala are cabinete şi laboratoare

- atelierul şcolar sunt utilizate în exclusivitate pentru procesul didactic din şcoală;

1.7. CONTEXT GEO - ECONOMIC

a). LICEULUI TEHNOLOGIC este situată în mediul rural, zonă defavorizată, cu

5600 locuitori,o zona preponderent agrara. Principala ocupatie a locuitorilor este

agricultura si cresterea animalelor.Exista putini agenti economici in comuna ,principala

afacere din comuna o reprezinta comertul .Exista si cativa agenti economici care se

ocupa cu prelucrarea lemnului .

1.8. CARACTERISTICI ALE ŞCOLII

a). LICEUL TEHNOLOGIC este situată în zona centrală a comunei.

b. LICEUL TEHNOLOGIC şcolarizează elevi din comuna Ruscova si din Leordina

c). Elevii se deplasează la şcoală pe jos, cu bicicleta sau cu masina proprietate personala.

1.9. CONTEXTUL LEGISLATIV

a). Activitatea didactică a LICEULUI TEHNOLOGIC este organizată pe principii

nediscriminatorii cu deschidere totală, pentru şcolarizarea tuturor copiilor indiferent de

naţionalitate (ucraineni, români şi rromi ) şi pentru şcolarizarea elevilor cu cerinţe

educative speciale (CES).

b). Recrutarea şi admiterea elevilor se realizează în conformitate cu reglementările

legale elaborate de M.E.C .

c). Examenele de absolvire ale diferitelor forme de şcolarizare se organizează conform

reglementărilor elaborate de M.E.C.

d). Posturile didactice au fost ocupate în condiţiile prevăzute în Statutul Personalului

Didactic şi ale reglementărilor M.EC.

2.INDICATORI DE STARE

2.1. INFORMAŢII PRIVIND ANUL ŞCOLAR 2013– 2014

a). Informaţii privind efectivele de elevi :

total populatie scolara 705

Nivelul Elevi inscrisi la

inceputul anului

scolar

Nr. clase

prescolar 159 11

primar 233 13

gimnazial 209 11

liceal 104 4

LICEUL TEHNOLOGIC


inceputul anului

scolar

Nr. clase

prescolar 121 8

primar 190 9

gimnazial 157 7

liceal 104 4

SCOALA GIMNAZIALA


inceputul anului

scolar

Nr. clase

prescolar 38 3

primar 43 4

gimnazial 52 4

a.2. Efectivele de elevi pe clase respectă normativele în vigoare nefiind abateri de la

aceste normative :

La Liceul tehnologic

- Liceu 26 / clasă

- La nivelul gimnazial 22,4 elevi / clasă

- La nivel primar 21,11elevi/clasa

-la nivel prescolar 15,12/grupa

La Scoala gimnaziala :

La nivelul gimnazial 13 / clasă

- La nivel primar 10,75elevi/clasa

-la nivel prescolar 12,66/grupa

Functioneaza 2 clase in regim simultan : 0-I-II

Si clasele I-IV la postul detasat Dragmirov

a.3. Programe de protecţie socială

- Burse sociale – 47

Bani de liceu - 37

- Rechizite scolare -204

- Programul « lapte, corn « pentru elevii din ciclul prescolar, primar si gimnazial

b. Informatii privind personalul angajat

ÿ norme aprobate la nivel de scoala: 66,21

ÿ norme didactice : 55,71

ÿ norme didactic auxiliar si nedidactic 10, 50

Personalul didactic de predare: de cadre didactice, după cum urmează:

∑ 11 educatoare (10 titulare, 1 suplinitoare calificată);

∑ 13 învăţătoare (titulare şi suplinitori calificati);

∑ 29 profesori (titulari şi suplinitori calificaţi),

Personal didactic angajat Total Prescolar Primar Gimnazial

Cadre didactice titulare 39 10 10 19

Cadre didactice suplinitoare cu norma de baza in unitatea de invatamant

12 1 3 8

Cadre didactice titulare/suplinitoare cu norma de baza in alta unitatea de

2 0 0 2

invatamant

Total 53 11 13 29

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Număr personal didactic calificat: Număr personal didactic necalificat

Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II

Cu Definitivat

Fără definitivat/

debutant- 26 9 5 0

2 7 2 2

Personalul didactic auxiliar - număr pe categorii:

Categorie de personal

Număr de persoane încadrate

Număr de norme pentru fiecare categorie de personal

Numărul de personal este:

sub normativeleprivind încadrarea categoriei respective de personal

la nivelul normativelorprivind încadrarea categoriei respective de personal

peste normativeleprivind încadrarea categoriei respective de personal

Contabil 1 1 1

Secretar şef 1 1 - 1 -

Bibliotecar 0 0,5 - - -

Ajutor analist programator

0,5 0,5 - -

Total 2 3 - - -

Gradul de acoperire al posturilor existente cu personal didactic-auxiliar, conform normativelor in vigoare:

.Personalul nedidactic (număr pe categorii):

Categorie de personal

Număr de persoane încadrate

Număr de norme pentru fiecare categorie de personal

Numărul de personal este:

sub normativeleprivind încadrarea categoriei respective de personal

la nivelul normativelorprivind încadrarea categoriei respective de personal

peste normativeleprivind încadrarea categoriei respective de personal

Îngrijitor 11 6,5 - 6,5 -

Muncitor necalificat

1 1 - 1 -

paznic 0 0 - 0 -

fochist 0 0 - 0 -

Total 7,5 - 7,5 -

Gradul de acoperire al posturilor existente cu personal nedidactic, conform normativelor in vigoare: 86,7% (2 posturi vacante: îngrijitor).

Structura personalului didactic în funcţie de localitatea de domiciliu :

- Ponderea personalului didactic cu domiciliul în Ruscova 93%

- Ponderea personalului didactic cu domiciliul în altă localitate şi face naveta zilnică : 8 profesori

Raportul dintre nr. total de elevi / numărul total de norme didactice :

705 ELEVI / 12,65

Personal didactic auxiliar -3

1 secretar

1 contabil

½ bibliotecar

½ administrator retea

Personal de conducere : -2

1 director

1 director adjunct

Informatii privind directorii

functia specialitatea Gradul,

vechimea

Cursuri de formare

Director

Covaci Mariana

Inv. primar Gradul I,

vechimea 22 de

ani

“Managementul educational

European”

”Parteneriate şcolare europene-

e Twinning”

”Inregistrarea electronică a

RAEI”

“Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice prin activitati de mentorat “

„Competenţă, profesionalism şi dimensiune europeană prin integrarea TIC în actul educaţional”

”Evaluarea competenţelor de comunicare scrisă în limba română”

Director adjunct

Bodnar Ioan

Ed. fizica Gradul I

vechimea 17 ani

“Intel –Teach”

“Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice prin activitati de mentorat “

“Managementul educational

European”

I.C. REVIZUIREA SUCCESELOR OBŢINUTE PE PARCURSUL ULTIMULUI

AN

1.INFORMAŢII PRIVIND ANUL ŞCOLAR ANTERIOR ( 2012 / 2013)

1.a. EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului şcolar 2012-2013:

Nivel de învăţământ

Număr de clase/ grupe

Număr de elevi /copii / adulţi:

Forma

de învăţământ

Limba de predare

Preşcolar 8 ZI ROMÂNĂ

Primar,

din care

cl. pregătitoare 1 27 ZI ROMÂNĂ

cl. I 1 27 ZI ROMÂNĂ

cl. a –II-a 2 43 ZI ROMÂNĂ

cl. a –III-a 2 50 ZI ROMÂNĂ

cl. a –IV-a 2 29 ZI ROMÂNĂ

Total 8 176

Secundar inferior

Gimnaziu,

din care

cl. a –V-a 2 48 ZI ROMÂNĂ

cl. a –VI-a 2 41 ZI ROMÂNĂ

cl. a –VII-a 2 38 ZI ROMÂNĂ

cl. a –VIII-a 2 52 ZI ROMÂNĂ

Total 8 179

Liceal cl.a-IX-a 1 31

cl.a-X-a 1 27

cl.a-XI-a 1 24

cl.a-XII-a 1 23

Total 4 105

Scoala gimnaziala

Nivel de învăţământ

Număr de clase/ grupe

Număr de elevi /copii / adulţi:

Forma

de învăţământ

Limba de predare

Preşcolar 3 ZI ROMÂNĂ

Primar,

din care

cl. pregătitoare 0,25 2 ZI ROMÂNĂ

cl. I 1,25 8 ZI ROMÂNĂ

cl. a –II-a 1,25 17 ZI ROMÂNĂ

cl. a –III-a 1 15 ZI ROMÂNĂ

cl. a –IV-a 1,25 14 ZI ROMÂNĂ

Total 5 56

Secundar inferior

Gimnaziu,

din care

cl. a –V-a 1 13 ZI ROMÂNĂ

cl. a –VI-a 1 11 ZI ROMÂNĂ

cl. a –VII-a 1 16 ZI ROMÂNĂ

cl. a –VIII-a 1 17 ZI ROMÂNĂ

Total 4 57

1.b. Rezultatele la invatatura la sfarsitul anului scolar 2012/2013

Liceul tehnologic Ruscova

Clasa Inscrisi Promovati Procent de promovabilitate

Abandon

Retrasi Repetenti

Note scazute la purtare din care:

9 8 7 Sub 7

Clasa pregatitoare

27 25 92,59% 2 -

Clasa I 27 26 96,29% 1 -

Clasa II 43 40 93.02% 3 -

Clasa III 50 49 98% - - 1

Clasa IV 29 28 96,55% - - 1

Clasa V 48 44 91.66% - - 4 3 1 1

Clasa VI 41 38 92,68% - - 3 1 4 1

Clasa VII 38 33 86,84% - - 5 1

Clasa VIII 52 48 92,30% 1 - 3 3 1

Clasa IX 31 24 77,41% - - 7 10 3 4 2

Clasa X 27 26 96,29% 3 - 1 1 1 2 7

Clasa XI 24 16 100% 2 6 1

Clasa XII 23 21 91.30% - - 2 3 2

nivel gimnazial 88.81%

nivel liceal 77.05%

Scoala gimnaziala

Clasa Inscrisi Promovati Procent de promovabili

tate

Aban

don

Retrasi Repetenti

Note scazute la purtare din care:

9 8 7 Sub 7

Clasa pregatitoare

2 2 100%

Clasa I 8 8 100%

Clasa II 17 17 100%

Clasa III 15 14 100%

Clasa IV 14 14 100%

Clasa V 13 13 100%

Clasa VI 11 11 100%

Clasa VII 16 14 87,50% 2 1 1

Clasa VIII 17 17 100%

a.2. Numărul elevilor promovaţi după mediile generale

Liceul tehnologic

ciclul Medii

intre 5-

5,99

Medii

intre 6-

6,99

Medii

intre 7-

7,99

Medii

intre 8-

8,99

Medii

intre

9-9,99

Medii

10

gimnazial 4 28 41 44 44 2

liceal 7 27 31 17 5

Scoala gimnaziala

ciclul Medii

intre 5-

5,99

Medii

intre 6-

6,99

Medii

intre 7-

7,99

Medii

intre 8-

8,99

Medii

intre

9-9,99

Medii

10

gimnazial 1 6 13 15 18 2

1.c. REZULTATE EVALUARE NATIONALA 2012/2013

Liceul tehnologic Ruscova

LIMBA ROMANA

INSCRISI NEPREZENTATI NOTE Procent de promovabilitate

2 3 4 5 6 7 8 9

39 1 - 1 - 11 10 8 5 3 92.59%

MATEMATICA


2 3 4 5 6 7 8 9

39 1 - 1 - 4 16 6 7 4 92.59%

MEDII Generale teste nationale


2 3 4 5 6 7 8 9

39 1 - - 1 8 13 8 6 3 92.59%

MEDII LIMBA ROMANA V-VIII

Nr. elevi clasa a-VIII-a promovati

MEDII

39 2 3 4 5 6 7 8 9

- - - - 16 4 7 9 3

MEDII MATEMATICA V-VIII


MEDII

39 2 3 4 5 6 7 8 9

- - - - 12 12 8 5 2

Total elevi clasa a-VIII-a = 52 eleviAbandon =1Corigenti = 9 Repetenti = 3

Procent medii ≥ 5 /nivel judet : 75.38%

Procent medii ≥ 5/liceul tehnologic 92,59%

SCOALA GIMNAZIALA

LIMBA ROMANA


2 3 4 5 6 7 8 9

15 - - 1 1 4 - 4 5 - 86.66%

MATEMATICA


2 3 4 5 6 7 8 9

15 - 1 1 0 3 3 4 1 2 86.66%

Procent medii ≥ 5/scoala gimnaziala 86,66%

Medii generale


2 3 4 5 6 7 8 9

15 - - 1 1 2 3 6 1 1 86.66%

MEDII LIMBA ROMANA V-VIII


MEDII

15 2 3 4 5 6 7 8 9

- - - - 4 - 6 4 1

MEDII MATEMATICA V-VIII


MEDII

15 2 3 4 5 6 7 8 9

- - - - 4 2 5 3 1

Total elevi clasa a-VIII-a = 17 eleviCorigenti = 2

1.d. REZULTATE BACALAUREAT 2012/2013/sesiunea de vara

LIMBA ROMANA


1 2 3 4 5 6 7 8

17 3 - - 3 - 9 2 0

MATEMATICA


1 2 3 4 5 6 7 8

17 3 9 1 2 - 2 0%

BIOLOGIE


1 2 3 4 5 6 7 8

17 3 3 4 4 - 3 0%

Procent promovare judet/sesiunea iulie: 61,10%

Procent promovare scoala/sesiunea iulie: 0%

b.. Performanţele elevilor :

Rezultate la concursuri şcolare

ß Faza pe scoala :

ß matematică,

ß limba română,

ß chimie,

ß educaţie tehnologică

ß Limba ucraineană

ß Faza locală :

ß matematica

ß Faza judeţeană:

ß Limba ucraineană

FAZA Lb.română Matematică Fizică Chimie Lb.ucraineană Ed.tehn

ologică

Geogra

fie

Pe şcoală 22 15 12 12 14 8

Locală

Judeţeană 4

Naţională

Festivaluri :

Elevii şcolii noastre participă în fiecare an la :

“Sărbătorirea marelui poet ucrainean T.H.Şevcenco”, organizat Ruscova

“Festivalul de datini şi obiceiuri ucrainene de iarnă”, organizat la Sighetu Marmaţiei , “Concursul naţional de poezie ucraineană” de la Rona de Sus, unde au obţinut premii şi menţiuni –Premiul II - 1; Premiul III -2, Premiul III- 1

“ Festivalul “Toamna la ucraineni”

ß “Spectacolul de colinde “ organizat de Asociaţia de dezvoltare locală Ivan Krevan

1.e. Activitati extrascolare

ß Organizarea activităţilor educative variate şi atractive pentru elevi:ß Târgul de produse ale elevilorß Dezbatere pe teme ecologiceß Apariţia de articole pe teme ecologice în revistăß Proiectul “Spectacolul de colinde “ß Participarea elevilor la manifestări culturale organizate de UURß Programe artistice de Crăciun

Programe artistice de 8 MartieActivităţi dedicate “Zilelor lui Shakespeare”Activităţi de ecologizareParticipare la “Olimpiada judeţeană a meşteşugurilor populare”ExcursiiVizită la Căminul de bătrâniExemple de bune practici:

1.f). Evaluarea organizaţiei, referinţe externe .

În decursul anului şcolar 2009/2010 s-a efectuat vizita de evaluare de la ARACIP in vederea autorizarii nivelului III de pregatire, domeniul textile –pielarie, specializarea „tehnician design vestimentar”. Autorizarea nivelului 3 de pregatire a fost aprobata prin ordinul MECTS 5925/2010.

In anul scolar 2011-2012 s-a efectuat inspectia generala de catre Inspectoratul Scolar Maramures si la toate domeniile inspectate s-a obtinut calificativul BINE.

1.g. Inserţia socială a elevilor după absolvire :

Clasele a-VIII-a :

37 elevi la Licee din judet

28 elevi la scoala noastra.

Clasa a-XII-a

21 elevi promovati

5 elevi lucreaza in constructii

12 elevi si-au depus dosarul la somaj

4 absolventi –plecati in strainatate

VALORI CHEIE ALE ŞCOLII:

Deschidere

∑ la nou∑ în relaţii interumane∑ pentru parteneriat

Echipă

∑ învăţăm să dezvoltăm în comun experienţe individualeDezvoltare personală

∑ prin formare si perfecţionare permanentăEficienţă

∑ în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii∑ exprimată prin raportul efort - rezultate

Principii pe care le cultivă şcoala noastră:

∑ în clasă, profesorii trebuie să fie mentori, nu doar manageri, sau instructori.∑ toţi copiii au capacitatea de a învăţa. Obiectivul trebuie să fie cel de îmbunătăţire

continuă a performanţelor şi a încrederii lor în forţele proprii.∑ acumulările pozitive trebuie recunoscute şi încurajate;∑ competiţia este un lucru natural, dar cooperarea este mult mai eficientă în

îndeplinirea sarcinilor. ∑ există o multitudine de metode, trebuie doar să le folosim;∑ copiii trebuie respectaţi şi ascultaţi;∑ atât copiii, cât şi aspiraţiile acestora nu trebuie îngrădite;∑ părinţii sunt încurajaţi să joace un rol activ în cadrul acestui proces;

şcoala creează şi întreţine strânse legături cu comunitatea locală.

I. D. PRIORITĂŢI NAŢIONALE

1. Implementarea metodelor de învăţare centrată pe elev

2. Dezvoltarea parteneriatelor cu agenţii economici, institutii şi ONG – uri

3. Dezvoltarea curriculelor, inclusiv ale celor în dezvoltare locală

4. Elaborarea şi dezvoltarea standardelor de formare profesională

5. Formarea continuă (metodica specifică)

6. Asigurarea calităţii în educaţie prin predare – învăţare şi chiar cercetare care

să contribuie la dezvoltarea personală şi profesională a elevilor.

7. Asigurarea orientării profesionale şi consilierii pentru construirea carierei.

8. Utilizarea tehnicii de calcul (ITC) în predare.

9. Modernizarea bazei materiale a învăţământului profesional şi tehnic.

10. Asigurarea unui management educaţional de înaltă performanţă .

11. Oferirea de şanse egale în educaţie indiferent de naţionalitate, sex sau

minoritatesau minoritate

12.Dezvoltarea unor materiale didactice auxiliare pentru formare diferentiata

13.Asigurarea conditiilor pentru integrare europeana.

I. E. PRIORITATI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE

Obiectivul general

• Creşterea calitatii educatiei

Obiective specifice

ÿ Dezvoltarea capacitatii de orientare scolara si profesionala

ÿ Dezvoltarea parteneriatului scoala-comunitate locala

ÿ Prognoze sectoriale pe termen mediu si lung;

ÿ Prevenirea si reducerea abandonului scolar;

ÿ Transfer de bune practici in TVET

ÿ Cresterea abilitatilor generale

ÿ Eficientizarea retelei scolare

ÿ Dezvoltarea resurselor materiale ale scolii

I.F. VIZIUNEA Liceului tehnologic Ruscova

-ne propunem susţinerea Liceului tehnologic Ruscova ca un centru de dezvoltare

comunitara, care sa favorizeze formarea personală şi profesională a elevilor ca viitori

cetateni activi, cu o buna conduita civica, responsabilă, instruiţi şi capabili să se

integreze în viaţa socio-economică, politică şi culturală a societăţii.

Pentru aceasta, este nevoie să avem cadre didactice foarte bine pregătite

profesional şi care sa manifeste interes si disponibilitate sa realizeze cu elevii activitatile

prevazute prin curriculumul national,activitati cu părinţii acestora, cu autorităţile locale

si cu ceilalţi reprezentanţi ai satului.

Scoala noastră se va dezvolta ca un centru de invăţare cu o oferta educaţională

variată, accesibilă tuturor elevilor şi cetăţenilor din localitate, utilizând metode specifice

pentru a se putea adresa unei arii mai mari de grupuri ţintă. De asemenea, vom promova

parteneriatul şcoală – comunitate pentru educaţie, astfel incât să devenim un centru de

resurse al comunităţii.

Dorim să creăm un cadru şcolar bazat pe valorile educaţionale europene, care să

definească noile competenţe de bază furnizate prin educaţia pe tot parcursul vieţii:

abilităţi de comunicare, scriere, citire şi calcul matematic, alfabetizarea digitală şi

informaţională, cultura ştiinţifică şi tehnologică, spirit antreprenorial, comunicarea în

limbi moderne de largă circulaţie, cultura şi conduita civică, cetăţenia democratică,

gândirea critică, capacitatea de adaptare la situaţii noi, lucrul în echipă, interesul pentru

dezvoltarea personală şi învăţarea continuă.

De aceea, viziunea noastra este „o scoală pentru satul european”.

Partea a- II-a

ANALIZA NEVOILOR

II. A ANALIZA MEDIULUI EXTERN

DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC

Maramureşul, ca poziţie geografică, reprezintă poarta de intrare în România dinspre Uniunea Europeană şi Ucraina. Aceast avantaj îi oferă multe oportunităţi de dezvoltare economică.

Pentru a valorifica oportunităţile de dezvoltare, judeţul trebuie să-şi dezvolte şi modernizeze infrastructura rutieră, feroviară şi aeriană .

Forţa de muncă ieftină, deseori bazată pe subcontractări, reprezintă încă principalul vector competitiv, astfel încât producţia locală este vulnerabilă în faţa competiţiei globale. Productivitatea scăzută a muncii, calitatea redusă a produselor şi serviciilor şi costurile energetice mari reprezintă cele mai mari slabiciuni ale sistemului.

La nivel regional, economia numără anumiţi factori pozitivi care ar putea să se transforme în oportunităţi considerabile de dezvoltare. Diversificarea economiei regionale prin câteva sectoare de excelenţă, clustere de întreprinderi cu marcă înregistrată şi tradiţie în sectorul construcţiei de maşini, echipamente, aproprierea de piaţa europeană şi investiţiile private semnificative în afaceri imobiliare ar fi câţiva din acesti factori.

Printre servicii, turismul este un vector important pentru dezvoltarea economiei judeţului datorita potenţialului natural, de valoare ridicată. Chiar dacă are un număr mare de structuri şi capacităţi de cazare, un potenţial diversificat de turism (termal, cultural, montan, rural, cinegetic, religios), număr mare de agenţii de turism, procentul de contribuţie la PIB-ul regional al turismului este mic. Deşi interesul şi numărul de turişti este în creştere, se simte o lipsă de produse turistice şi lipsa suportului de creare de branduri locale.

Industria

Se constată că sectoarele active la nivelul regiunii, care oferă locuri de muncă şi atrag investiţii în toată regiunea sunt: confecţii, textile, pielărie şi încălţăminte. În plus,

se poate constata menţinerea în regiune a unor unităţi economice de tradiţie din industria metalurgică, care au trecut de faza de restructurare. Se înregistrează şi o tendinţă de creştere în sectorul IT (în special la nivelul firmelor private). Investiţiile străine au condus, şi ele, la dezvoltarea unor noi domenii.

În urma analizei opţiunilor strategice de dezvoltare, Regiunea a optat pentru un model de dezvoltare policentrică (o politică de dezvoltare susţinută de o reţea de localităţi care au rol de poli de dezvoltare), cu accent pe creştere economică prin specializarea funcţională a teritoriului. În ceea ce priveşte dezvoltarea policentrică a apărut necesitatea consolidării potenţialului de antrenare al municipiilor reşedinţe de judeţ.

Relevant este faptul că sectorul de servicii a ajuns să ocupe o pondere mare din totalul economiei judeţului, de aproape 50%, având ca şi ramuri semnificative comerţul şi turismul.

Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu, agricultură, silvicultură, turismul

Regiunea are trei aeroporturi, la Cluj-Napoca, Oradea şi Satu-Mare, o densitate peste media naţională a reţelei rutiere şi feroviare, însă, cu toate acestea, nu au existat investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii aferente drumurilor, căilor ferate şi aeroporturilor. Miza transformării acestei reţele în avantaj economic este utilizarea fondurilor europene pentru construcţia şi reabilitarea infrastructurii de acces. Dispersarea investiţiilor străine în capitalul a peste 13.000 de firme poate dinamiza economia regiunii, însă finanţările reduse ale activităţii de cercetare-dezvoltare anunţă o creştere lentă a valorii adăugate.

Agricultura

Silvicultura

Turismul

Regiunea are un potenţial turistic apreciabil: rezervaţii naturale, lacuri de acumulare, staţiuni balneo-climaterice, condiţii favorabile practicării turismului montan, de agrement şi odihnă. În Maramureş, există, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului.

Dezvoltarea durabilă

Concluzii din analiza mediului economic regional. Implicaţii pentru ÎPT

Concluzii Implicaţii pentru ÎPT

Ritmul susţinut de creştere economică din ultimii ani, reflectat în dinamica PIB şi creştere moderată a productivităţii muncii

Necesarul de investiţii în resursa umană şi formarea profesională la nivelul ultimelor descoperiri de tip tehnologic şi organizaţional, dobândirea de noi competenţe şi abilităţi cerute de piaţa muncii.

Economia bazată pe cunoaştere obligă firmele din regiune să crească volumul investiţiilor în resursa umană şi să o formeze profesional la nivelul ultimelor descoperiri de tip tehnologic şi organizaţional.

Pentru a contracara efectele integrării în UE sunt recomandate, în special pentru personalul din IMM-uri. îmbunătăţirea ofertelor de pregătire prin formarea continuă.

Un rol important, în acest sens, îi va reveni educaţiei iniţiale (prin sistemele IPT şi universitar) şi educaţiei continue, pentru dobândirea de noi competenţe: mediu, calitate, comunicare, managementul riscului, conducerea afacerilor, pentru o activitate mai eficientă şi adaptată la condiţiile pieţei în continuă schimbare, precum şi pentru asigurarea competitivităţii

Investiţiile au înregistrat o creştere susţinută în aproape toate domeniile. Creşterile mai spectaculoase s-au înregistrat în sectoarele: utilităţi, produse din materiale nemetalice, servicii pentru întreprinderi, poştă şi telecomunicaţii, comerţ cu amănuntul, construcţii.

IMM-urile din Regiunea Nord-Vest sunt o prezenţă activă şi dinamică a economiei regionale, cu o contribuţie semnificativă în cifra de afaceri la nivel regional.

Necesitatea creşterii nivelului de calificare şi asigurarea unei pregătiri de bază largi, competente tehnice generale, solide;

- necesitatea parteneriatelor scoală agent economic

- realizarea de CDL conform cerinţelor agenţilor economici

Sistemul universitar este bine reprezentat în judeţ, însă transferul de tehnologie şi activitatea de cercetare-dezvoltare se regăseşte la cote reduse.

Regiunea este dominată de un centru universitar puternic, la Cluj-Napoca, acompaniat de alte două centre universitare în plinã dezvoltare în ultimii 15 ani, la Oradea si Baia Mare.

Problemele economice ale regiunii sunt determinate de nivelul redus de productivitate, în special în industrie, nivelul scăzut al competitivităţii globale, al productivităţii şi o rentabilitate redusă (mai ales pentru IMM-uri). Per ansamblu, multe probleme economice apărute sunt legate de performanţele slabe în managementul şi marketingul de firmă.

CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC

Economia locală indică un ritm constant de creştere anual. Industria prelucrătoare concentrează aproximativ 19,9% din valoarea adaugată brută pe anul 2005 în creştere relativă şi absolută faţă de anii anteriori. Ponderea valorii adăugate brute din construcţii a crescut de la 3,6% în 1999 la 4,5% în 2005.

La nivelul local ca şi la nivelul regiunii a avut loc acelaşi trend care s-a manifestat la nivel naţional generând scăderea ponderii agriculturii şi a sectorului industrial şi creşterea ponderii sectorului de servicii. Industria prelucrătoare a beneficiat de investiţii directe care îi va permite să crească volumul producţiei ca şi productivitatea muncii - pe tipuri de activităţi.

Din analiza ANIMMC, precum şi din analiza indicatorilor studiaţi rezultă un indice de specializare funcţională a Regiunii Nord-Vest în următoarele ramuri: IT&C,Învăţământ superior şi cercetare, Turism, Agricultură, Industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilă şi confecţii), Industria de maşini şi echipamente.

Coroborând specializarea funcţională a judeţului precum şi evoluţiile ramurilor din PIB se va ţine seama şi în prognoza sistemului educaţional de trendurile şi prognoza economică, astfel:

∑ Evoluţia agriculturii este prognozată la o creştere cu 3,0% în perioada analizată pe fondul noilor pieţe de desfacere şi a schimbărilor de structură.

∑ Sectorul hotelurilor şi restaurantelor are prognozată o rată de creştere proiectată de peste 5,8 % în intervalul analizat. Acest lucru va fi determinat de investiţiile în infrastructura de turism cât şi în cea de afaceri avand ca şi efect direct un impact asupra forţei de muncă care va fi angrenată în domeniu.

∑ Un alt sector care va avea o creştere susţinută va fi cel al industriei prelucrătoare; ramuri ca industria alimentară sau industria confecţiilor îşi continuă creşterea chiar dacă mai lentă dacât a economiei pe ansamblu; totuşi datorită eliminării

barierelor vamale sau a dizlocării industriei ponderea pe care o ocupa acest sector se poate diminua.

∑ Activităţile legate de serviciile de învăţământ (în special superior) vor înregistra creşteri importante de pana la 3,6 %. .

∑ Sectorul serviciilor în special cel de înaltă tehnologie are o valoare adăugată mai mare.

PIAŢA MUNCII. FORŢA DE MUNCĂ ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ

Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică manifestate prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajuluila la valori relative constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.

Piaţa muncii din regiunea Nord-Vest reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei româneşti, au dat şi în judeţul Maramureş o noua dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România.

Participarea la forţa de muncă

Situaţia comparativă a principalilor indicatori ai pieţei muncii, conform datelor din AMIGO, este prezentată în tabelul de mai jos .

IndicatoriNV RO UE-27 UE-15

2006 2006 2006 2006

Rata de activitate

Total, 15-64 ani 60,9 63,7

Tineri 15-24 ani 28,8 31,0

Rata de ocupare

Total, 15-64 ani 57,1 58,8 64,5 66,2

Tineri 15-24 ani 23,5 24,5

Rata şomajului (BIM)

Total (15 ani şi peste) 5,9 7,3 8,1 7,7

Tineri (15-24 ani) 18,3 21,0 18,6 18,5

În vârstă de muncă (15-64 ani)

7,0 7,6

Sursa: INS (AMIGO) – Anuar Statistic şi “Forţa de muncă în România. Ocupare şi Şomaj” Pentru EU-25, EU-15

Se observă că rata de ocupare în 2006 este cu 1,7 puncte procentuale sub media naţională şi cu 7,4 faţă de media europeană (UE-27), respectiv la peste 12 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor şi în mediul rural.

Evoluţia ratei şomajului

Evoluţia ratei de ocupare

Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

În ceea ce priveşte nivelul de instruire a populaţiei ocupate, în Regiunea Nord-Vest , cea mai mare pondere o deţine populaţia ocupată cu nivel de instruire liceal (32,7% din total, în 2004), urmată de populaţia cu nivel de pregătire profesional (25,6% din total în 2004) şi populaţia cu nivel de instruire gimnazial (19,2% din total, în 2004).

Analiza pe grupe de vârstă relevă faptul că populaţia ocupată cu nivel de instruire primar şi gimnazial se regăseşte predominant în grupele de vârstă de peste 50 ani, iar populaţia cu nivel de instruire profesional şi liceal se încadrează în grupele 35-49 ani, respectiv 35-44 ani.

Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei

În Maramureş populaţia ocupată a scăzut în perioada 2000- 2006 cu 6,4%.

Populaţia ocupată (mii persoane)

Anul 1995 2000 2003 2005 2006

Total 228,6 211,1 197 200,1 197,6

Populaţia ocupată

Sursa: INS

Populaţia ocupată pe sectoare de activitate prezintă evolutiv, două tendinţe: de scădere a efectivelor în agricultură şi în industrie şi de creştere în construcţii şi servicii datorită atragerii unui număr mare de investitori şi dezvoltării sectorului economic privat (în special a IMM-urilor).

Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfârşitul anului)Sectoare ale economiei

2003 2004 2005 2006

Agricultură 48,48 48,71 48,3 38,1

Industrie 23,81 25,64 24,1 23,6

Construcţii 2,89 2,9 3,1 3,7

Servicii 24,82 22,75 24,5 34,7

Sursa: INS

Structura comparativă a populaţiei ocupate civile, pe activităţi, în 2006 (%)

ROMÂNIA

Reg. N-V MM

Agricultură şi silvicultură 29,7 32,6 38,1

Industrie, din care: 23,1 24,9 23,6

- Industrie extractiva 1,0 0,8 1,1

- Industrie prelucratoare 20,6 22,9 21,4

- Energie electrica, termica, gaze, apa

1,51,2 1,1

Construcţii 6,1 4,7 3,7

Servicii, din care: 41,1 37,8 34,6

- Comert 13,2 13,0 11,2

- Hoteluri si restaurante 1,6 1,3 1,1

- Transport, depozitare, comunicatii

5,35,0 5,1

- Intermedieri financiare 1,1 1,0 0,8

- Tranzactii imobiliare 5,3 3,5 2,9

- Administratie publica si aparare

2,11,7 1,6

- Educatie 5,1 5,4 5,0

- Sanatate si asigurari sociale

4,74,7 4,4

- Altele 2,7 2,2 2,5

TOTAL 100,0 100,0 100,0

Sursa: Calculat pe baza datelor INS, Anuarul statistic (din Balanţa Forţei de Muncă la sfârşitul anului)

Similar cu evoluţia PIB şi VAB pe activităţi ,în anul 2006, la nivelul judeţului Maramureş se constată că ponderea populaţiei ocupate civile este mai mare în servicii şi agricultură . În agricultură depăşeşte ponderea regională cu 5,5% , iar pe cea naţională cu 8,4%. Ponderea în sectorul servicii deşi este mare la nivel local(34,6%), este sub cea regională cu3,2% şi cu 6,5% mai mică decât la nivel naţional.In sectorul

construcţii, populaţia acupată este mai mică cu 1% faţă de nivelul regional şi cu 2,4% faţă de nivelul naţional.

Constatări din evoluţia la nivelul oupaţiilor relevante pentru ruta progresivă:

Calificări profesionale

Număr locuri de muncăintrate noi in evidenţa AJOFM în anul 2006

Număr şomeri intraţi noi în evidenţa AJOFM în anul 2006

Deficit / surplus de forţă de muncă în 2006

Construcţii 437 593 -156

Comerţ 676 275 +401

Turism şi alim.publică

150 253 -103

Industria alimentară

- 69 -69

Mecanică 380 1.940 -1560

Industria textilă şi pielărie

1.015 943 +72

Fabricarea prod.din lemn

766 695 +71

Electric 52 223 -172

Electromecanic - 82 -82

Sursa:ANOFM şi AJOFMDomenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii:

comerţ,fabricarea produselor din lemn şi industria textilă şi pielărie– locuri de muncă în creştere şomaj în scădere, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare

Domeniul electromecanic şi electric :cunoaşte o scădere a locurilor de muncă,dar şi scăderea numărului de şomeri în domeniu la nivel judeţean.

Mecanica este domeniul care înregistrează cel mai mare excedent de forţă de muncă .

Industria textilă pare să se confrunte cu dificultăţi concretizate prin locuri de muncă în scădere şi şomaj în scădere, raport deficitar locuri vacante-şomaj.

Fabricarea produselor din lemn cunoaşte un deficit al forţei de muncă.

Constatări din evoluţia la nivelul oupaţiilor relevante pentru liceu tehnologic -ruta directă

Din perioada analizată (2005-2006) se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Profilul tehnic a înregistrat evoluţii contradictorii , prin creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului .Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţelele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor.

CONCLUZII

Din analiza efectuată, populaţia activă a judeţului înregistrează o tendinţă de scădere în perioada anilor 2002-2006, mai ales a populatiei ocupate, cu disparitati majore pe sexe si medii rezidentiale.

Reducerea populatiei active şi a populatiei ocupate este mult mai mare în cazul femeilor decât al bărbaţilor.

Ponderea populaţiei civile ocupate este mai mare în servicii şi agricultură. În agricultură depăşeşte ponderea regională cu 5,5% , iar pe cea naţională cu 8,4%. Ponderea în sectorul servicii deşi este mare la nivel local(34,6%), este sub cea regională cu3,2% şi cu 6,5% mai mică decât la nivel naţional.In sectorul construcţii, populaţia acupată este mai mică cu 1% faţă de nivelul regional şi cu 2,4% faţă de nivelul naţional.

Cea mai mare pondere a şomerilor o deţine populaţia cu vârste între 15 şi 25 de ani, urmată de cea cu vârsta de 25-34 de ani. Pentru prima grupă de vârstă, pe plan educaţional se impune o completare a cunostintelor care se dovedesc a fi insificiente pentru cerintele de pe piaţa muncii, coroborata cu fixarea cunoştinţelor din ultimii ani de învăţământ pentru ca absolvenţii să stăpânească mult mai bine deprinderile practice care fac să le crească şansele de ocupare a unui loc de muncă.

Cea de-a doua grupă de varstă va avea de ales între specializarea sau perfecţionarea pe o anumită meserie, sau reorientarea spre dobândirea competenţelor specifice unei alte meserii cerute pe piaţa muncii. Acest lucru se poate realiza prin cursurile de calificare şi recalificare oferite de centrele de formare profesională din cadrul agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi de către agenţii economici autorizaţi în acest sens, pe baza studiilor pieţei muncii prin raportul cerere –ofertă de locuri de muncă la nivel local şi regional.

În acest sens, învăţământul pentru adulţi este o oportunitate care trebuie valorificata la maxim. Institutiile care ar putea la fel de bine sa satisfaca cerintele de calificare pentru adulţi, atat din punct de vedere al personalului de predare cat si din punct de vedere a bazei materiale si dotarilor, sunt institutiile de învăţământ.

Raportul cerere-ofertă pe domenii de activitate este negativ, conform prognozelor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, urmând o tendinţă de scădere din anul 2005 către anul 2013.

Proiecţiile arată că în anul 2013 cererea de forţă de muncă va fi orientată spre:

- industria prelucrătoare- construcţii- comerţ- transport - depozitare - comunicaţii - hoteluri şi restaurante.

Sunt tendinţe de scădere a ocupării în agricultură, vânătoare şi silvicultură, administraţie publică şi apărare, precum şi în învăţământ.

Piaţa muncii depinde de mediul economic prin generarea de locuri de muncă, reglementări legale şi fiscalitate. Acestea au înregistrat deja îmbunătăţiri pe parcursul ultimilor ani, mentalitatea angajatorilor suferind transformări pozitive prin apelul la profesioniştii din domeniul resurselor umane, specializări şi cursuri de perfecţionare.

Competenţe şi abilităţi noi, cum ar fi spiritul antreprenorial, iniţiativa, lucrul in echipă, creativitatea, asumarea responsabilităţilor, cunoştinte de limbi străine si utilizarea calculatorului etc., au fost deja introduse în instruirea elevilor din şcoli.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢ

CONTEXTUL DE POLITICI PENTRU EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ

Contextul European

Pe baza consultărilor sale, Comisia propune concentrarea eforturilor cooperării europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale în anii care au rămas până în 2020 asupra unui număr de patru obiective strategice:

∑ realizarea în practică a învăţării de-a lungul vieţii şi a mobilităţii cursanţilor;∑ îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei ofertei de educaţie şi formare profesională şi a

rezultatelor;∑ promovarea echităţii şi a cetăţeniei active;∑ stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate

nivelurile de educaţie şi de formare profesională.Aceste provocări ar trebui abordate printr-o politică adresată tuturor sistemelor ca

un întreg (învăţământul şcolar, învăţământul superior, educaţia şi formarea profesională (VET) şi educaţia adulţilor). Prin urmare, învăţarea de-a lungul vieţii reprezintă o perspectivă fundamentală pentru toate obiectivele menţionate mai sus.

Contextul naţional

În perioada de referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordeze atât la Politica de Coeziune a Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie. Este de menţionat că propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului.

Având în vedere rezultatele PISA pentru alfabetizarea la citire (pentru tinerii în vârstă de 15 ani), România trebuie să acorde o maximă importanţă în investigareamotivelor deteriorării performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri naţionale de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele destinate adulţilor.

Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare măsuri privind reducerea abandonului şcolar timpuriu, creştrerea numărului de absolvenţi ai învăţământului secundar superior şi participarea adulţilor la formare pe parcursul întregii vieţi.

Contextul demografic şi populaţia şcolară

Analizele demografice realizate la nivelul Uniunii Europene arată că începând cu anul 2010 populaţia va creşte de la 499 mil locuitori la 520 mil locuitori în 2035, după care se va înregistra o scădere la 515 mil.locuitori în 2050.În reprezentarea grafică de mai jos piramida populaţiei pe sexe şi vârste va înregistra o creştere a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 50-70 de ani în perspectiva anului 2060, concomitent cu scăderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0 -20 de ani.

Analizând piramida vârstelor proiectată pentru România comparativ cu Uniunea Europeană se constată că decalajele vor fi mult mai mari între grupele de vârstă analizate. În perioada 2010 -2050 populaţia României va înregistra o scădere semnificativă de la 21mil. în 2010 la 18 mil în 2050 conform datelor furnizate de Eurostat.

Sursa: Raport al Comisiei Europene –(Raport privind demografia Bruxelles,.2008)

La nivelul judeţului Maramureş analiza populaţiei de vârstă preşcolara si şcolară scoate în evidenţă următoarele aspecte :

ß în intervalul 2001- 2007 populaţia şcolară a judeţului a scăzut cu 19,48%ß populaţia şcolară în mediul urban depăşeşte cu mult cea din mediul rural ( în 2007,

76,88% din populaţia şcolară era în mediul urban)ß în perioada 2001-2007, în mediul rural, populaţia şcolară a scăzut cu 46,63%

Tendinţa pe termen lung este de scădere a populaţiei şcolare pe intervalele 3-6 ani, 7-14 ani cu 14,9% .

PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII ÎN IPT

Scăderea demografică generală atât la nivel naţional, la nivelul regiunii, cât şi la nivelul judeţului va avea implicaţii deosebite asupra gestionării şi dezvoltării resurselor umane şi va necesita investiţii ăn capitalul uman.

Sunt de remarcat diferenţele de structură pe medii rezidenţiale pentru grupa de vârstă 0-14 ani, de unde reiese o pondere a populaţiei de vârstă şcolară mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban, ceea ce însă afectează şi sistemul educaţional, copiii din satele izolate întâmpinând dificultăţi în participarea la formele de învăţământ. Aceasta va determina o reorganizare a reţelei şcolare în mediul rural prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces.

Reducerea populaţiei de vârstă şcolară, precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani, concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de peste 65 ani, arată pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără, dar şi necesitatea de personal calificat

pentru asistenţă socială şi medicală, care se vor avea în vedere la planificarea ofertei educaţionale.

Informaţii relevante privind dezvoltarea ÎPT

Pentru a sprijini dezvoltarea învăţământului tehnic şi profesional este necesară creşterea preocupării unităţilor de învăţământ de diversificare a surselor de finanţare prin atragerea de resurse extrabugetare, prin desfăşurarea de activităţi de atragere de fonduri de la nivel comunitar, prin proiecte de parteneriat cu agenţii economici şi prin accesarea fondurilor structurale care să contribuie la creşterea calităţii procesului educaţional. Dezvoltarea unui model de finanţare a educaţiei bazat pe o combinaţie de fonduri publice şi private

Pentru a realiza o eficienţă sporită a actului educaţional este necesară organizarea unităţilor de învăţământ pe verticală şi nu pe orizontală, reorganizarea reţelei şcolare în scopul eliminării claselor cu efective mici, precum şi a claselor cu predare simultană şi reducerea numărului de clase cu efective mici de elevi, în special la învăţământul profesional, tehnic şi vocaţional, prin comasarea claselor de acelaşi profil/specializare/calificare profesională în cadrul aceleiaşi unităţi şcolare sau comasarea unităţilor şcolare de acelaşi tip din aceeaşi localitate

Pentru dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie luate măsuri în ceea ce priveşte actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic. De asemenea, trebuie avute în vedere şi competenţele metodice şi cele aferente noilor calificări cerute pe piaţa muncii.

Pentru dezvoltarea IPT se impun măsuri specifice de susţinere şi motivare, întărirea intrărilor în sistem, autonomie instituţională completă în definirea normei didactice şi de cercetare, facilitarea şi impulsionarea procesului de perfecţionare de-a lungul carierei profesionale.

De un real folos ar fi un program la nivel naţional care să includă măsuri la toate nivelurile : administrativ-managerial, al formării şi dezvoltării profesionale, al promovării, al condiţiilor şi relaţiilor de muncă, al profesionalizării carierei didactice.

II.B. ANALIZA MEDIULUI INTERN (AUTOEVALUAREA)

1. Strategia şcolii

Liceul tehnologic Ruscova pune la dispoziţia elevilor un curriculum cuprinzător,relevant şi diferenţiat pe cicluri ,chiar şi pe clase şi profiluri astfel încât la sfârşitul ciclului de şcolarizare absolvenţii să posede abilităţi echilibrate atât în domeniul de specialitate tehnică cât şi umanist şi al ştiinţelor exacte.

Elevii vor urma studii riguroase prevăzute în trunchiul comun al curriculum-ului naţional, în cel diferenţiat şi în curriculum-ul la decizia şcolii, la care se adaugă o ofertă diversificată de discipline de specialitate pentru formarea deprinderilor necesare însuşirii specializărilor în domeniultehnic.

Astfel, vor fi promovate cunoştinţele fundamentale, dar va fi creat suficient spaţiu pentru opţiuni şi mai ales pentru atingerea de către elevi a unui set de obiective esenţiale:

∑ învăţarea limbilor (naţională, moderne)∑ însuşirea fundamentului ştiinţelor (fizică, chimie, biologie)∑ stăpânirea matematicii;∑ cunoaşterea generală a societăţii;∑ practicarea sportului;∑ educaţia estetică (muzicală şi plastică);∑ pregătirea tehnologică şi informatică;

Analiza mediului intern s-a făcut pe baza documenelor elaborate de şcoală, a observării procesului de predare, a rezultatelor şcolare şi a statisticilor .

2. Activitatea instructiv-educativa

Ne dorim ca profesorii noştri să devină din simpli transmiţători de informaţii, organizatori ai mediului de învăţare, accentul fiind pus pe implicarea activă a elevului în procesul de predare - învăţare. Această formare participativă pe care o implica învăţarea activă centrată pe elev, se regăseşte, dar nu total, în planurile de lecţie si în planificările didactice care au fost adaptate noii viziuni, dar şi in rezultatele la învăţătură, precum şi în diminuarea absenteismului.

La clasă elevii sunt încurajaţi să participe şi să îşi împărtăşească experienţele; se folosesc şi o serie de noi tehnici de învăţare care să-i stimuleze pe elevi să devină subiecţi activi ai propriei sale formări. Astfel putem enumera :munca in grup,metoda proiectelor, cadranelor, ciorchinelui,portofoliul, focus-grup. Brainstormingul etc.

Pentru a aplica eficient aceste metode, este nevoie de un mediu care să stimuleze învăţarea şi în acest sens va continua dotarea sălilor de curs, laboratoarelor, cabinetelor cu materiale didactice.

Utilizarea metodelor active, participative, invăţarea diferenţiată, proiectarea unor situaţii de invăţare care să urmărească valorificarea experienţei elevilor, necesită atât din

partea profesorilor cât şi a şcolii, alocarea de resurse suplimentare (pregătire fişe de lucru, documentare, concepere materiale auxiliare, consumabile).

Cunoasterea nivelului de pregatire al elevilor si identificarea lipsurilor in cunostintele de baza se face folosind: teste predictive la majoritatea materiilor, teste de progres, teste sumative, teste de final de an ,teste de autocunoastere la consiliere si orientare.

Metodele de evaluare folosite, urmaresc aprecierea obiectivă a gradului de implicare şi dobândire a competenţelor, motivarea elevilor şi incurajarea progreselor acestora. In general e folosită o evaluare ritmică, profesorii ajutându-se uneori de fişe de observaţii, proiecte, portofolii.

Relatiile dintre elevi si personalul didactic au fost corecte si principiale,organizarea orelor,atmosfera din clasa si relatiile interpersonale create au fost bune, stimulative pentru actul de predare-invatare-evaluare.

În cadrul comisiilor metodice s-au stabilit programe de recuperare a rămânerilor in urmă la învăţătura şi de prevenire a eşecului şcolar şi s-a organizat pregătirea suplimentară a elevilor in vederea participării la olimpiade şcolare, precum şi consultaţii pentru pregătirea tezelor unice si testelor nationale.

Pentru sprijinirea învăţării s-au utilizat resursele materiale existente in şcoala şi o mare parte din profesori au confecţionat materiale didactice necesare lecţiilor din resurse proprii.

Dezvoltarea curriculumului la decizia scolii se relizează ţinându-se cont de opţiunile elevilor: informatica, educaţie pentru sănătate.

Colectivul de cadre didactice s-a implicat şi in acest an in acţiuni de formare si perfecţionare, care reprezintă de altfel o preocupare constantă prin:

ÿ perfecţionare prin grade didactice 2012-2013 :

1 invatator a obtinut gradul didactic II

1 profesor inscris la gradul II

2 profesori inscrisi la gradul I

1 invataor inscris la gradul I

1 educatoare inscrisa la gradul I

ÿ participarea la cursuri , stagii de formare pe probleme de metodica, management:

ÿ derularea a 8 proiecte de cooperare cu unitati scolare, institutii de formare, prin implicarea a 12 profesori si 86 elevi.

Obiectivele programelor comunitare si rezultatele acestora au fost aplicate cu rezultate bune in procesul de predare-invatare:

o implementarea de strategii noi de invatare;o dezvoltarea creativitatii si responsabilitatii elevilor;o promovarea tolerantei , a integrarii elevilor cu nevoi speciale ;o dezvoltarea abilitatilor de utilizare a echipamentelor moderne

de tehnica de calcul.Activităţile pe care profesorii noştri la întreprind la clasă, se desfăşoară utilizând

următoarele resurse didactice:

∑ calculatorul şi soft-urile educaţionale pentru diferite discipline∑ machete, planşe, aparatură pentru fizică, chimie∑ materiale şi mijloace specifice disciplinelor de invăţământ∑ harti, atlase scolare∑ retroproiectoare∑ biblioteca scolii

Activitatea la clasă se bazează pe materiale didactice auxiliare:

∑ standarde de pregătire profesionala∑ curriculum pentru diferitele module studiate,∑ ghiduri metodologice pentru profesori şi pentru elevi,∑ fişe de lucru .

3.Oferta şcolară

Pentru anul şcolar 2013-2014 ne propunem să realizăm :

2 clase pregatitoare

2 clase I

1 clase a-V-a

1 clasa a-IX-a, domeniul textile pielărie

Pentru realizarea planului de şcolarizare, în fiecare an şcoala participă la:

ÿ Târgul de oferte educaţionale organizat de Inspectoratul Scolar Maramureşÿ expozitii cu produse realizate de elevi ÿ actiuni de popularizare a ofertei educationale pentr liceu in scolile din Ruscova

Leordinaÿ organizarea Zilele şcoliiÿ popularizarea ofertei in cadrul şedinţelor cu părinţii

ÿ realizarea de pliante ÿ afişarea pe pagina web a şcoliiÿ dezvoltarea de parteneriate cu agentii economici pentru atragerea elevilor spre

profilurile noastre.ÿ Cunoaşterea ofertei şcolare din liceele din judeţ

Aceste demersuri au drept scop cunoaşterea :

o ofertei educaţionale a şcolii;o condiţiilor de instruire teoretică şi practică;o deschiderilor permanente pe care le oferă şcoala in concordanţă cu

schimbările survenite în economia şi societatea românească .

4.RESURSE MATERIALE

- şcoala din centru dispune de 14 de săli de clasă,

- 1 cabinete Ael dotat cu 15 calculatoare

- 1 cabinet de biologie

- 1 laborator fizică-chimie

- 1 atelier pentru instruire practică

- o bibliotecă şcolară dotată cu peste.8500 de volume

- teren de sport .

La Scoala gimnaziala exista 4 Sali de clasa, cabinet Ael si o grupa de gradinita

-2 corpuri de cladire unde functioneaza 5 grupe de gradinite.

In aceste spatii:

∑ mobilierul scolar e adaptat salilor de clasa si laboratoarelor∑ biblioteca scolara cuprinde peste 8.500 volume∑ exista acces nelimitat la internet in laboratorul de informatica, la directiune si la

secretariat.De asemenea, ea dispune de utilitatile necesare: curent electric, apa din reteaua

stradala, grupuri sanitare cu apa curenta, canalizare, sistem de incalzire centrala cu lemne, telefon, fax, copiatoare .

Gradul de incarcare a scolii: indice de ocupare-2,numar de schimburi pe zi-2.

Gestionarea spatiilor de invatamant:

∑ laboratoarele si cabinetele sunt utilizate conform destinatiei∑ atelierele scolare sunt utilizate in exclusivitate loc pentru procesul didactic din

scoala∑ procesul de invatamant are loc in unitatea scolara.

Rezultate notabile pentru anul şcolar 2012-2013

∑ Finalizarea lucrarilor de reabilitare a corpului A al şcolii- izolatia termica a cladirii si fatada

∑ Introducerea sistemului de supreveghere video in corpul A∑ Reabilitarea unui corp de grădiniţă∑ Inceperea lucrarilor de reabilitarea la corpul C

Resurse financiare

Buget an 2011: Total cheltuieli: 2.050 mii lei

∑ T.ch.personal: 1.696 mii lei∑ T.ch. Bunuri si Servicii: 112 mii lei∑ T.Asist soc Lapte corn: 114 mii lei∑ T. investitii: 128 mii lei


∑ T.ch.personal: 1.750 mii lei∑ T.ch. Bunuri si Servicii: 220 mii lei∑ T.alte ch.Burse: 16 mii lei∑ T.Asist soc Lapte corn: 82 mii lei∑ T. investitii: 90 mii lei


∑ T.ch.personal: 2.075 mii lei∑ T.ch. Bunuri si Servicii: 249 mii lei∑ T.alte ch.Burse: 15 mii lei∑ T. investitii: 80 mii lei

5. RESURSE UMANE

® Cadre didactice calificate în proporţie de 100%, majoritatea tinere dornice de afirmare şi performanţă.

® Cadrele didactice manifestă dorinţă de formare continuă şi perfecţionare şi sunt deschise spre noutăţile reformei din domeniul învăţământului.

® Cadrele didactice aplică noul curriculum.

® Cadrele didactice urmăresc modernizarea actului de predare – învăţare prin orientarea lui spre capacităţi şi atitudini, utilizând strategii participative.

® Cadrele didactice preocupate de formare

® Majoritatea cadrelor didactice sunt localnici ( doar 6 navetişti)

® Responsabilitate şi competenţă din partea personalului didactic pentru însuşirea şi aplicarea corectă a planurilor cadru de învăţământ

® Alegerea atentă şi competentă a manualelor şcolare

® Proiectarea activităţii de predare – învăţare în condiţii foarte bune la majoritatea catedrelor (disciplinele de specialitate)

® Elaborarea unor strategii didactice care să pună în valoare pregătirea şi valenţele elevilor(bazate pe stilurile de învăţare ale elevilor)

® Orientarea procesului de predare – învăţare spre activităţi practice şi a învăţării centrate pe elev (, chimie, limba română, matematică , tehnologie , ed. fizică)

® Elaborarea curriculum-ului în dezvoltare locală în colaborare cu agenţii economici, pentru calificările :lucrător tamplarie

® Elaborarea unor teste de evaluare unice pe nivel de clasă (fizică, chimie, limba română, matematică, tehnologie)

® -adaptarea programelor şcolare la nivelul de pregătire al elevilor

® -activitate suplimentară pentru pregătirea testelor naţionale şi a tezelor unice ( limba română, matematică,)

® -utilizarea materialelor didactice adecvate (folii, planşe, fişe, subansamblu, etc)

® -rezultate bune în cadrul competiţiilor sportive .

Pregătirea profesională a cadrelor didactice

Personalul didactic de predare: de cadre didactice, după cum urmează:

∑ 11 educatoare (10 titulare, 1 suplinitoare calificată);

∑ 13 învăţătoare (titulare şi suplinitori calificati);

∑ 29 profesori (titulari şi suplinitori calificaţi),

Personal didactic angajat Total Prescolar Primar Gimnazial

Cadre didactice titulare 39 10 10 19

Cadre didactice suplinitoare cu norma de baza in unitatea de invatamant

12 1 3 8

Cadre didactice titulare/suplinitoare cu norma de baza in alta unitatea de invatamant

2 0 0 2

Total 53 11 13 29

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Număr personal didactic calificat: Număr personal didactic necalificat

Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II

Cu Definitivat

Fără definitivat/

debutant- 25 9 5 0

2 9 3 2

Distribuirea pe grade didactice:

-

Nr. Specializarea Nr. cadrelor didactice Total

Fara

definitivat

Definitiv Gr.II Gr.I Necalifi

cate

1 Educatoare 2 9 - 11

2 Invatatori/prof.

inv.primar

1 3 2 7 - 13

3 Lb.romana 1 1 1 - 3

4 Limba

ucraineana

2 3 5

5 Limba engleza 2 - - 2

6 Limba franceza 1 - - 1

7 Matematica - 1 2 - 3

8 Fizica - - 1 - 1

9 Chimia - 1 - - 1

10 Biologie - 1 1

11 Istorie - 1 1

12 Geografie - 2 - - 2

13 Muzica - 1 - - - 1

14 Desen - - 1 - 1

15 Ed.fizica - - 1 - 1

16 Religie 1 1 - 2

17 Ingineri 1 1

18. Tehnologia

informatiei si

comunicarii

1 1

18 Maistri

instructori

1 - - 1

Total 3 14 10 25 0 52

6.Rezultatele elevilor

Populaţia şcolară în anul 2012/2013 a fost de 744 elevi din care

163 elevi in invatamantul preşcolar ,

232 elevi in invăţământul primar,

240 elevi în invăţământul gimnazial,

109 elevi in clasele liceale.

Elevii din clasele I-VIII provin in proportie de 100 % din Ruscova iar cei din liceu din scolile gimnaziale Ruscova ,Leordina şi Poienile de sub Munte.

Procentul de promovabilitate pe cicluri :

ÿ primar- 96,12 %ÿ gimnazial- 90,83%ÿ Liceu -79,82 %.ÿ Clasa a-XII-a – 91,30 %

Din cei 65 de absolvenţi ai claselor a-VIII-a

ÿ 37 îşi continuă studiile în liceele din judeţÿ 28 îşi continuă studiile în clas a-IX-a la şcoala noastră.

Elevii care rămân la clasa de liceu sunt de nivel mediu şi slab şi de aceea performanţele şcolare constau în primul rând în realizarea unui progres şcolar, care de altfel se efectuează cu dificultate, muncă şi perseverenţă atît din partea profesorilor cât şi al elevilor, dar este de mentionat ca acest progres este vizibil la sfarsitul ciclului de studiu, din punct de vedere al invataturii, al comportamentului si al manifestarilor personale .

Absolventii clasei a-XII-a de liceu au obţinut certificate de calificare profesională nivel 3 în domeniul de pregătire „tehnician design vestimentar”şi se pot îndreapta spre piata muncii .

Rezultate la examenele de certificare a competentelor de pregatire profesionala :

Din 21 elevi promovati s-au prezentat si au promovat 17 elevi la examenele de certificare a competentelor de pregatire profesionala .

La examenul de bacalaureat , sesiunea iunie s-au inscris 17 elevi si s-au prezentat 15 elevi .Procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat a fost de 0 %.

7. Prognoza pe 3-5 ani privind traiectul şcolar al viitorilor absolvenţi

Continuarea studiilor de către toţi absolvenţii (64 )clasei a-VIII-a in liceele din judet si la scoala noastra.

Prin autorizarea nivelului III, in domeniul textile-pielărie ne propunem :

-continuarea studiilor de 90 % dintre absovenţii clasei a-X-a la şcoala noastră.

-conştientizarea elevilor şi părinţilor in ceea ce priveşte necesitatea continuării studiilor de către elevi şi valoarea diplomelor obţinute, precum şi a competenţelor şi abilităţilor dobândite .

8. Prognoza pe 3-5 ani privind rezultatele la invăţătură ale elevilor

In viitorii 3 ani ne propunem să obţinem :

-procent de promovabilitate de 97-100% la toate ciclurile ,

-creşterea numărului de elevi cu medii intre 8-10 cu 20%.

-procent de promovabilitate la teste naţionale de peste 95%

-procent de promovabilitate de 100% la examenele de certificare a competenţelor profesionale.

-procent de promovabilitate de 10% la examenele de bacalaureat

-participarea a 30 % din elevi la olimpiadele organizate la nivelul şcolii şi a 5% la nivelul judeţean .

-reducerea abandonului şcolar la toate ciclurile in procent de 90 % , mai ales in rândul elevilor de etnie rromă.

-alfabetizarea elevilor rromi.

-organizarea de consultaţii pentru pregătirea testelor naţionale şi a examenelor de certificare a competenţelor profesionale

-organizarea de consultaţii pentru recuperarea elevilor rezultate slabe la învăţătură.

Activităţi extraşcolare :

l Educaţia pentru respectarea valorilor culturale:l Programul dedicat Zilei de 1 Decembriel Evocarea evenimentului “Unirea Principatelor Române”l Programul – “Colinde de Crăciun”l Serbări de Mos Nicolae-invăţătorii şi educatoarele,clasele V-X.l Zilele Sevcenco l Zilele Şhakespeare l Ziua Europei l Educaţia pentru mediu:l Acţiuni de ecologizarel Concurs “Cel mai frumos brăduţ ecologic“l Educaţia pentru sănătate:l Activităţi de informare a elevilor privind:l TBC, gripă, tulburările prin deficit de iod, rabiel Alcoolul nu te face mare l Educatie fizica si sport:l Campionat de sahl Campionat de fotball Locul I –zonal Locul II judet ,fotbal

Concurs de viteza

l Alte activităţil Concurs de felicitaril Parada Măştilor de Haloweenl Felicitări de Valentine Dayl Târgul de produse ale elevilorl Serbări de ziua mamei-inv., educ.l Carnavalul veriil Bun, ramas clasa a-IV-a

Implicarea elevilor în executarea de produse artizanale, decorative, vestimentare şi prezentarea acestora la expoziţii cu vânzare organizate de şcoală şi comunitatea locală este de la an la an tot mai bună, dar este nevoie să se implice un numar mai mare de elevi.Din astfel de acţiuni, s-u obţint reurse extrabugetare utilizate pentru dotarea atelierelor şcolare.

In ceea ce priveşte valorizarea rezultatelor pozitive ale elevilor prin participarea la concursuri pe meserii locale, judetene si interjudetene, un numar tot mai mare de elevi se implică în astfel de activităţi.

9. Prognoza pe 3-5 ani privind rezultatele la activităţile extraşcolare

-implicarea a 90 % dintre elevi la diferite activităţi extraşcolare organizate.

-implicarea a 30% dintre elevi la diferite activităţi organizate in parteneriat cu alte şcoli şi ONG.

-participarea a 30 % dintre elevi la diferite concursuri organizate la nivelul şcolii, local , judeţean şi naţional

-realizarea revistei şcolare

-menţinerea rezultatelor obţinute de echipa de fotbal a şcolii la nivel local (locul I) şi judeţean.

-organizarea, in continuare, a concursului de şah la nivelul şcolii.

-continuitate in organizarea concursurilor de cultură generală, de istorie,Bradul ecologic de Crăciun , Târgul mărţişoarelor şi a felicitărilor pentru mama, devenite o tradiţie a şcolii.

-implicarea a cel puţin 40% din părinţi in activităţi extraşcolare.

10. PARTENERIATE

Şcoala colaborează foarte bine cu autorităţile locale în ceea ce priveşte repartizarea fondurilor necesare pentru întreţinerea şi repararea şcolii.

Relaţiile cu părinţii copiilor sunt destul de bune şi sunt întreţinute prin lectorate cu părinţii, în care aceştia sunt informaţi permanent despre problemele şcolii.Părinţii sunt organizaţi în comitete pe clase şi pe şcoală şi sunt preocupaţi de problemele şcolii.

Între şcoală şi agenţii economici există o permanentă colaborare care se materializează prin :

-desfăşurarea pregătirii tehnologice practice prin asigurarea locurilor de practică în baza convenţiilor încheiate;

-sponsorizarea cu materii prime

-elaborarea de curriculum de dezvoltare locală (CDL)

Acorduri de parteneriat incheiate cu :SC Reji Paltin SRL

SC Marsinca Vasile SRL

SC Bautim SRL

Şcoala stabileşte legături cu organele de poliţie în vederea asigurării pazei şi siguranţei elevilor, pentru combaterea delicvenţei juvenile, precum şi pentru participarea cadrelor de poliţie la orele de educaţie rutieră

Şcoala colaborează cu medicul circumscripţiei sanitare umane în vederea prevenirii îmbolnăvirilor la copiii şi asigurarea asistenţei medicale.

Avem acorduri de parteneriat cu Biblioteca comunală, cu Poliţia, cu Dispensarul uman cu care am derulat proiectele educaţionale .

Avem acorduri de parteneriat cu Asociaţia de dezvoltare locală Ivan Krevan (ONG) cu care am participat la diferite proiecte şi cu “Fundaţia umanitară şi de turism Daktari” care a donat şcolii mobilier , maşini de cusut şi materiale pentru atelierul de croitorie , cadouri pentru copii, cu Uniunea Ucrainenilor din România care dăruieşte , în fiecare an, cadouri, copiilor de Crăciun şi donează cărţi pentru premii de sfârşit de an.

11. ANALIZA SWOT

1. CURRICULUM

Puncte tari Puncte slabe

¸ Respectarea planului cadru;¸ Programe CDS elaborate de cadrele didactice

ale şcolii; ¸ Existenţa unor scheme orare conform

legislaţiei în vigoare; ¸ Pregătirea suplimentară a elevilor pentru

evaluarea naţională, olimpiade şi concursuri şcolare;

¸ Material curricular (planuri de învăţământ şi programe şcolare, auxiliare curriculare -manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumatoare, softuri educaţionale).

¸ Folosirea insuficientă a echipamentelor moderne;

¸ Slaba implicare a profesorilor în proiecte interne şi internaţionale;

¸ Oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor elevilor, opţiunile se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei sau în funcţie de încadrarea profesorilor titulari;

2. RESURSE UMANE


¸ Personal didactic calificat 100% ¸ Ponderea cadrelor didactice titulare cu

gradul didactic I si II este de 60%;¸ Inscrierea la grade didactice si desfăşurarea

de preinspectii si inspectii curente finalizate cu calificativ Foarte bine;

¸ Participare la cursuri de formare şi perfecţionare a cadrelor didactice .

¸ Relaţiile interpersonale, in mare parte, profesor - elev, conducere - subalterni, profesori - părinţi, profesori - profesori etc.) existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ;

¸ Există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice precum şi o bună coordonare a acestora;

¸ Existenţa unor cadre didactice care utilizează calculatorul in procesul instructiv-educativ;

¸ Personal didactic auxiliar calificat;

¸ Management deficitar la nivelul unor responsabili de catedră.

¸ Management deficitar la nivelul unor profesori diriginti.

¸ Lipsa psihologului scolar¸ Slaba motivare a cadrelor didactice având în

vedere salariile mici;¸ Insuficient personal didactic auxiliar si

nedidactic .

Oportunitati Amenintari

¸ Varietatea cursurilor de formare si perfecţionare organizate de CCD, ONG, Universităţi;

¸ Intâlniri frecvente cadre didactice – părinţi la nivelul invatamantului prescolar, primar;gimnazial si liceal

¸

¸ Statutul social marginalizat al cadrelor didactice;

¸ Reducerea numărului de elevi şi a nr. de ore pe discipline a derterminat existenţa unor catedre netitularizabile, fiind ocupate de suplinitori;

¸ Scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale (colaborarea cu părinţii, perfecţionarea, activităţi extracurriculare, confecţionarea de material didactic, etc);

Oportunităţi Ameninţări

¸ Creşterea gradului de autonomie a şcolii pe probleme de CDŞ;

¸ Oferta de formare continuă şi perfecţionare în colaborare cu CCD si alte centre de formare profesionala;

¸ Insuficienţa diversificare şi adecvare a CDŞ-ului la cerinţele şi solicitările elevilor poate scădea motivaţia pentru învatare precum şi interesul pentru această unitate de invaţământ;

¸ Baza materiala insuficientă nu permite realizarea tuturor solicitărilor - CDS;

¸ Mulţi elevi provin dintr-un mediu defavorizat;

¸ Disponibilitate scăzută a părinţilor pentru problemele propriilor copii, unii părinţi total dezinteresati fata de scoala .

¸ Criza de timp a părinţilor, datorită actualei situaţii economice, reduce participarea familiei în viaţa şcolară, cu implicaţii atât în relaţia profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a elevilor;

3. RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE


¸ Starea fizica a spatiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă corespunzătoare,

¸ Scoala si gradinita, beneficiază de spaţii mari, noi sau renovate, care permit un proces instructiv-educativ de calitate;

¸ Materiale didactice moderne pentru bibliotecă (cărti, albume, enciclopedii, atlase).

¸ Amenajarea spatiului cu mobilier si material didactic corespunzator pentru clasa pregatitoare.

¸ Fonduri băneşti extrabugetare (sponsorizări, donaţii);

¸ Cadrele didactice au acces la xerox si internet-exceptie gradinita si structura.

¸ Şcoala are biblioteca, dar din pacate inchisa, din lipsa personalului

¸ Lipsa cabinetelor, laboratoarelor funcţionale pentru anumite discipline: fizica, chimie, biologie, precum şi a cabinetului de consiliere şcolară;

¸ Amenajarea coridoarelor a ramas la faza de proiect.

¸

Oportunităţi Ameninţări

¸ Descentralizarea şi autonomia instituţională;¸ Parteneriat cu comunitatea locală (primarie,

părinţi), ONG-uri ¸ Stimularea personalului didactic în scopul

elaborarii de proiecte cu finanţare externă;¸ Posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în

activităţi de întreţinere a şcolii;

¸ Gradul scăzut de implicare al cadrelor didactice şi elevilor în păstrarea resurselor şcolii;

4.RELAŢIILE CU COMUNITATE ŞI ACTIVITATEA EDUCATIVĂ


¸ Organizarea de activitati extraşcolare şi extracurriculare atractive (excursii, vizionări, spectacole, serbări, acţiuni caritabile etc), introduce elevii în mediu comunitar şi contribuie la socializarea lor;

¸ Colaborarea bună cu reprezentanţii comunitătii locale (Primarie, Consiliul

¸ Slabe legaturi de parteneriat cu firme private si ONG-uri, puţine activităţi desfaşurate în şcoală implică coparticiparea părinţilor;

¸ Slaba implicare a unor cadre cadrelor didactice in proiecte si activităţi extraşcolare;

¸ Implicarea slabă a părinţilor;¸ Lipsa unor fonduri de premiere a elevilor si

Reprezentativ al părinţilor, Poliţie, Biserică). cadrelor didactice implicate in proiecte.Oportunităţi Ameninţări

¸ Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni in sprijinul şcolii (Primarie, ONG, Biserică, Poliţie, instituţii culturale);

¸ Interesul liceelor de a-şi prezenta oferta educaţională;

¸ Relatii de parteneriat cu firme de consultanta in scrierea, derularea si monitorizarea unor proiecte.

¸ Timpul limitat pentru participarea la programe educative;

¸ Materiale insuficiente;¸ Lipsa motivaţiei cadrelor didactice şi a

elevilor;

In urma analizei SWOT la nivelul şcolii s-au desprins următoarele :

ASPECTE CARE NECESITA DEZVOLTARE

ÿ -Asigurarea ambientului educational in care se desfasoara activitatea didactica.

ÿ -Dezvoltarea bazei materiale pentru ateliere si cabinete.

ÿ -Implicarea mai mare a cadrelor didactice in gestionarea resurselor.

ÿ -Accentuarea calitatii in toate activitatile organizate pentru elevi si cu elevi in vederea sporirii dimensiunii civice a educatiei oferite de scoala.

ÿ -Utilizarea in mai mare masura a educatiei centrata pe elev.

ÿ -Infiintarea de ateliere de lucru pentru cadre didactice apartinand aceleiasi arii curriculare.

ÿ -Continuarea participarii profesorilor la cursuri de formare

ÿ -Implicarea cadrelor didactice in elaborarea proiectelor de dezvoltareinstitutionala. - Dezvoltarea parteneriatului parinte – scoala. Informarea parintilordespre noile orientari in domeniul educatiei.

ÿ -Valorificarea in mai mare masura a parteneriatului incheiate cu agentii economici.

ÿ -Incheierea de contracte parteneriale cu agenti puternici dinzona.

ÿ Promovarea imaginii şcolii .

PARTEA a-III-a

OBIECTIVE STRATEGICE PE TERMEN MEDIU SI LUNG PE DOMENIIDE ACTIVITATE

1.Obiective specifice si tinte (adaptare dupa PLAI)

Prioritatea nr.1

Dezvoltarea capacitatilor de orientare scolara si profesionala

Obiectivul strategic nr.1

Dezvoltarea competentelor profesorilor diriginti in utilizarea unor instrumente specifice, cunoasterea si vehicularea informatiilor certe despre lumea ocupatiilorsi valorificarea fiecarei discipline de invatamant in aceasta directie.

Rezultate asteptate (tinte) Orizont de timp

Procurarea si elaborarea de catre scoala a unor suporturiinformationale necesare dirigintilor in activitatea deconsiliere si orientare scolara

2014

Imbunatatirea abilitatilor profesorilor de a valorifica mai

eficient valentele fiecarei discipline in consiliereaprivind cariera.

2014

Participarea a cel putin 10 cadre didactice la cursuri deformare in domeniul consilierii, orientarii scolare si profesionale

2015

Organizarea de lectorate cu parintii claselor terminale degimnaziu si de liceu pentru a-i indruma in activitateade consiliere si orientare scolara a copiilor lor.

2014

Prioritateanr.2

Dezvoltarea parteneriatului scoala-comunitate locala

Obiectivul strategicnr.2

Formarea abilitatilor necesare pentru cresterea eficientei lucrului in parteneriat

cu comunitatea locala in vederea sprijinirii invatamantului profesional si tehnic. Dezvoltarea relatiilor de parteneriat cu comunitatea locala, la nivel national si extern.


Adaptarea ofertei scolare astfel incat filierele, profilurile,

specializarile sa fie in concordanta cu nevoile locale de

formare profesionala, cel putin la nivelul de 90%.

2014

Realizarea unor relatii de parteneriat durabile ( in baza

unor acte juridice ) cu urmatoarele institutii:

2014

PRIMARIA

POSTUL DE POLITIE

Asociatia de dezvoltare locala Ruscova

Fundatia Daktary

Stabilirea a cel putin 3 contracte, protocoale, parteneriate durabile cu agenti economici reprezentativi pentru domeniile studiate in scoala noastra, in scopul :

-asigurarii conditiilor de desfasurare a instruirii practice a elevilor si angajarii absolventilor la finalizarea studiilor in proportie de 20%.

-atragerii de fonduri pentru acordarea de burse de studiu.

-amenajarii si dotarii minimale a spatiilor destinate atelierelor scolare si laboratoarelor .

2016

Realizarea a cel putin 2 relatii de parteneriat pe termen lung cu unitati scolare similare din alte tari si 3 relatii de parteneriat cu scoli similare din tara.

2016

Prioritatea nr.3

Prognoze sectoriale pe termen mediu si lung


Cunoasterea temeinica a pietei muncii din zona, a asteptarilor agentiloreconomici privind competentele absolventilor din sistemul invatamantuluiprofesional si tehnic,

precum si a aspiratiilor elevilor din invatamantul gimnazial. Cunoasterea nevoilor comunitatii privind formarea de noi competente si abilitati.


Crearea uni baze de date cu prognoze sectoriale privind piata muncii din zona si la nivel national.

2016

Crearea unei baze de date privind evolutia populatiei

scolare, grupa de varsta pana la 19 ani.

2016

Crearea unei baze de date privind imaginea Liceului

Tehnologic in comunitate.

2015

Prioritatea nr.4

Prevenirea si reducerea abandonului scolar


Reducerea numarului de elevi care nu obtin cel putin nivelul 1 de calificare.


Elaborarea unor studii privind grupele de risc din punct de

vedere al abandonului scolar.

2014

Elaborarea unor strategii de actiune pe termen scurt si

mediu cu menirea de a asigura tuturor celor care intra in scoala o calificare la nivelul 1 cel putin.

2016

Prioritatea nr.5

Transfer de bune practici in imbunatatirea calitatii actului de predare-invatare


Intelegerea temeinica a conceptului de invatare centrata pe elev si elaborarea de strategii de implementare a acestuia. Cunoasterea planurilor cadru de invatamant,a standardelor de pregatire, a curriculelor.


Asigurarea existentei planurilor de invatamant si a

programelor scolare in proportie de 100%, precum si a

auxiliarelor curriculare in proportie de 95% (manuale, caiete de lucru, ghiduri, culegeri de probleme).

2014

Elaborarea de curricule pentru disciplinele optionale care

vor fi aprobate de Inspectoratul Scolar al judetului MM

2014

Identificarea unei game complexe de strategii de predare si de evaluare la nivelul catedrelor.

2014

Identificarea stilurilor de invatare ale elevilor. 2014

Elaborarea la nivelul fiecarei catedre a planurilor de lectii

si materialelor de studiu in functie de stilurile de invatare

ale elevilor.

2014

Parcurgerea cursurilor de formare (grade didactice, cursuri

de perfectionare, dezvoltare de noi competente etc.) de catre cel putin 75% dintre profesori si maistri instructori.

2014

Dobandirea de abilitati de utilizare a calculatorului in

activitatea de predare – invatare de catre toti profesorii

2016

Participarea cadrelor didactice la toate intalnirile metodice

de specialitate.

2014

Efectuarea de asistente de catre cadrele didactice la

colegii de aceeasi specialitate

2014

Normele didactice vor fi acoperite cu personal didactic

calificat in proportie de 100%.

2016

Cadrele didactice se vor inscrie la examenele pentru

obtinerea gradelor didactice in cadrul termenelor prevazute in metodologia in vigoare.

2014

Personalul didactic va participa la toate stagiile de

perfectionare didactica si stiintifica prevazute in actele

normative in vigoare.

2014

Personalul didactic care isi va continua activitatea in cadrul

scolii de la un an scolar la altul va fi de cel putin 90% din total (personal didactic titular si cu norma de baza).

2014

Prioritateanr.6

Cresterea abilitatilor-cheie profesionale si civice

Obiectivul strategicnr.6

Dezvoltarea competentelor specifice de comunicare (inclusiv intr-o limba straina), dezvoltarea gandirii critice, a gandirii creatoare si capabile sa rezolve probleme, dezvoltarea spiritului de echipa,formarea de abilitati antreprenoriale si manageriale, formarea unei conduite civice si a unei atitudini pozitive fata de activitatea de voluntariat.


Cel putin 5% din absolventii scolii vor obtine un loc de munca in primul an de absolvire si il vor puteamentine minimum un an de la angajare sau se vorintegra intr-o treapta superioara de scolarizare.

2014

Rata de promovabilitate pe an scolar va fi in crestere de la

an la an, si va fi cel putin egala cu rata medie de promovabilitate la nivel judetean.

2018

Rata medie de repetentie se va reduce de la an la an si va fi

sub rata medie pe judet.

2016

Ponderea elevilor participanti la examenele de finalizare acursurilor (bacalaureat, atestat, examen de absolvire) va fi cel putin 90% in fiecare an scolar.

2016

Ponderea elevilor prezentati care au promovat examenele de finalizare a cursurilor (examen de bacalaureat, atestat, examene de absolvire scoala de arte si meserii etc) va fi de cel putin 10%.

2016

Se va monitoriza, in proportie de cel putin 70% situatia

elevilor dupa absolvirea diferitelor forme de invatamant din cadrul scolii.

2014

Organizarea de activitati caritabile si de voluntariat incadrul scolii, pe raza comunei sau a judetului.

2014

Prioritatea nr.7

Eficientizarea retelei scolare


Realizarea planului de scolarizare la nivelul aprobat si in concordanta cu tendintelede dezvoltare sociale si economice ale zonei.


Nivel optim de acoperire a tuturor claselor conform

legislatiei in vigoare.

2014

Grad de absorbtie a absolventilor, de minim 90%, pe piata

muncii precum si in invatamantul superior.

2018

Crearea unei retele de comunicare si informare optime in

randul responsabililor fiecarei scoli din reteaua scolara

2014

Prioritatea nr.8

Dezvoltarea resurselor materiale ale scolii


Imbunatatirea conditiilor oferite pentru desfasurarea tuturor activitatilor din

cadrul procesului de invatare-predare.


Reorganizarea cabinetelor si laboratoarelor de

specialitate, unde este cazul.

2014

Dotarea in proportie de 80% cu mijloace de invatamantprevazute de normativele de dotare minimala in vigoarepentru fiecare disciplina sau arie curriculara din planul de invatamant.

2016

Asigurarea pentru fiecare catedra ( arie curriculara ) a cel

putin unui calculator cu performantele corespunzatoare si a unei imprimante.

2018

Continuarea dotarii cabinetelor de informatica cu

calculatoare superioare ca si performanta.

2016

Dotarea cu cel putin 2 softuri de inalta performanta destinateactivitatilor din domeniul specializarilor actuale si viitoare si a cel putin 10 softuri educationale.

2018

Numarul elevilor pe calculator va fi de 1 la 1 in cadrul

orelor la liceu si in cadrul orelor la gimnaziu

2020

Baza materiala va avea asigurate toate conditiile igienico-

sanitare si de protectie a muncii, conform actelor normative in vigoare.

Mobilierul scolar va fi inlocuit in proportie de 30% cu mobilier care sa respecte conditiile ergonomice, astfel ca la sfarsitul perioadei propuse, in proportie de 100%, mobilierul din dotare sa fie ergonomic.

2014

2020

Biblioteca scolara va fi dotata cu cel putin 500 de titluri noi

de carte, adecvate nivelului nostru de invatamant si cu soft

educational, conform normativelor in vigoare pentru evidenta fluxului de elevi.

2014

Partea a 4-a - Consultarea, monitorizarea si evaluarea

Consultarea

Actiunile urmate in vederea elaborarii PAS-ului:

Septembrie –octombrie 2013

1. Stabilirea echipei de lucru si a responsabilitatilor 2. Consultarea PRAI, PLAI si a ghidului de intocmirea a PAS-ului 3. Informarea partenerilor sociali in legatura cu procesul de elaborare a PAS 4. Culegerea informatiilor necesare elaborarii PAS prin chestionare aplicate elevilor,

parintilor, profesorilor, agentilor economici. Aceste informatii au fost corelate cu prioritatile identificate la nivel regional si local prin PRAI, respectiv PLAI

5. Stabilirea prioritatilor, obiectivelor din domeniile care necesita dezvoltare si prezentarea acestora, spre consultare in Consiliul Profesoral, in cadrul sedintelor de catedra, in Consiliul elevilor si a parintilor si agentilor economici cu care scoala are relatii de parteneriet

6. Structurarea sugestiilor formulate in urma consultarii si pe baza acestora reformularea prioritatilor si a obiectivelor

7. Elaborarea planurilor operationale

Au fost consultate si analizate urmatoarele:

∑ documente de analiza a activitatii scolii (procese verbale ale sedintelor de catedra, ale Consiliului de Administratie, rapoartele de monitorizare interna, procesele verbale si planul de actiune al CEAC)

∑ documentele referitoare la dotarea existenta in momentul planificarii ∑ rapoarte a celorlalte compartimente a scolii: - secretariat, contabilitate,

administratie si biblioteca ∑ rapoarte ale echipei manageriale ∑ documente de promovare si prezentare a scolii ∑ procese verbale scrise ale inspectorilor intocmite in urma inspectiilor efectuate in

scoala ∑ procese verbale ale comisiei dirigintilor, Consiliul elevilor si Consiliul parintilor ∑ planul de scolarizare, planurile de invatamant si programele scolare pentru anul

2013-2014 ∑ datele statistice ale AMOFM ∑ protocoale si conventii de colaborare cu partenerii economici si sociali

Monitorizarea

Monitorizarea are un rol foarte important in cunoasterea stadiului realizarii obiectivelor si constituie un suport pentru feed-back. Ea va fi realizata pe tot parcursul anului scolar 2013-2014, urmarindu-se:

∑ comunicarea clara a obiectivelor ∑ stabilirea factorilor responsabili si mobilizarea lor ∑ analiza unor solutii in imprejurari complexe ce pot aparea in derularea proiectului.

Evaluarea

La fel ca si monitorizarea, evaluarea are un rol foarte important in cunoasterea stadiului de realizare a proiectului. Evaluarea va fi realizata in mod constructiv, fiind axata mai mult spre indrumare si nu pe masuri coercitive.

Evaluarea PAS se va face pe tot parcursul derularii lui si la finele anului scolar 2013-2014, cand se vor evalua indicatorii de performanta si se vor face corecturile necesare pentru intocmirea noului plan managerial, adaptat situatiei existente in acel moment.

Procesul de monitorizare si evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS-ului prin:

∑ intalniri si sedinte de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare ∑ includerea de actiuni specifice in planul de activitate al Consiliului de

Administratie, Consiliului profesoral, Consiliului elevilor si Consiliul parintilor ∑ prezentarea de rapoarte semestriale in cadrul Consiliului Profesoral ∑ revizuirea periodica prin stabilirea raportului dintre performantele obtinute si cele

asteptate si stabilirea eventualelor actiuni corective in cazul in care performanta este mai mica decat cea asteptata

∑ analiza cauzelor unor eventuale esecuri in atingerea tintelor propuse in planul operational

∑ urmarirea utilizarii resurselor financiare, materiale, umane, informationale si de timp.

Intregul PAS va fi monitorizat de director, care are sarcina de a interveni de cate ori este necesar.

In sedinta Consiliului de Administratie din luna iulie 2014 se va analiza gradul de realizare a obiectivelor propuse pentru anul scolar 2013-2014 si vor fi stabilite obiectivele si planul de actiune pentru anul scolar 2014-2015.

71

Documents

Liceul Tehnologic Ruscova