Embed Size (px)
UNIVERSITATEA HYPERIONFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICESPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific:
LECTOR DRD.NICULESCU DANA
Absolvent: AMBRUS (SZÁSZ) A. JUDITH
1
2010UNIVERSITATEA HYPERIONFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICESPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
STUDIU PRIVIND APLICAREA TVA-ULUI
LA S.C. RAIEL TRANS S.R.L.
Coordonator ştiinţific:
LECTOR DRD.NICULESCU DANA
Absolvent:AMBRUS (SZÁSZ) A. JUDITH
2010
2
Cuprins
Introducere ……………………………………………………….... 4
Capitolul 1: Scurtă prezentare a S.C. RAIEL TRANS S.R………….... 5
Capitolul 2: Studiu de caz privind contabilitatea TVA-ului la S.C. RAIEL
TRANS S.R.L. ……………………………………………………..
7
2.1 Aspecte contabile şi fiscale………………………………………… 7
2.2 Monografie contabilă privind contabilitatea TVA-ului la S.C. RAIEL
TRANS S.R.L. ……………………………………………..
30
Capitolul 3: Analiza performanţelor economice ……………………………... 45
3.1 Analiza performanţelor economico- financiare pe baza ratelor de
rentabilitate………………………………………………………….
45
3.2 Analiza performanţelor economico-financiare pe baza SIDG……... 50
Capitolul 4: Concluzii……………………………………………………………. 55
Anexe ………………………………………………………………………... 56
Bibliografie …………………………………………………….............................. 63
3
INTRODUCERE:
Am realizat această lucrare cu dorinţa de a prezenta într-un mod sintetic
dar, obiectiv principalele caracteristici specifice contabilitaţii TVA-ului unei
societaţii comerciale , precum şi modul de realizare a obiectivelor urmărite de
contabilitatea TVA-ului.
Totodată am prezentat şi punerea în practică a fundamentelor teoretice în ceea ce
priveşte calcularea TVA-ului, printr-un studiu de caz al operaţiilor înregistrate
de o societate comercială, în cazul de faţă S.C. RAIEL TRANS S.R.L. .
Alegerea acestei teme a fost influenţată de o bună înţelegere a disciplinei
ce se ocupă cu studiul TVA-ului, precum şi de faptul că am fost acceptată în
birourile acestei societaţi comerciale unde am putut să-mi desfăşor în bune
condiţii activitatea practică atât de necesară realizării acestei lucrării.
În România taxa pe valoarea adăugată a fost instituită la 1 iulie 1993 prin
OG nr. 3/1992, înlocuind vechiul impozit pe circulaţia mărfurilor.
Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată în România se inscrie în
tendinţele care se manifestă în toate celelalte ţări, în prezent existând o cotă
standard de 19% aplicabilă operaţiunilor impozabile şi o cotă redusă de 9 %
practicată pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, proteze de
orice fel, produse ortopedice şi medicamente precum şi serviciile de cazare în
cadrul sectorului hotelier.
De asemenea şi în 18 state membre UE se aplică cote diferenţiate de TVA,
percepând un impozit mai mic în grneral pentru medicamente, alimente sau
servicii educaţionale.În prezent, cea mai redusă cotă standard de TVA din
Europa este aplicată de Cipru şi Luxemburg şi anume 15%, urmate de Spania
16% şi Marea Britanie 17,5%.Cel mai ridicat nivel al TVA este practicat în
Danemarca şi Suedia 25%.
4
CAPITOLUL I
Scurtă prezentare a societăţii comerciale
Denumire . Formă juridică . Sediu
S.C. RAIEL TRANS S.R.L. înfiinţată în 01.01.2006, cu sediul in
Gheorgheni, judeţul Harghita, str. Florilor, nr. 17, cu obiectul de activitate:
transporturi rutiere de marfuri COD CAEN 4941.
În primul an de activitate, firma a încheiat cu succes un număr de zece
contracte, cu societăţi din judeţul Harghita, obţinând o cifră de afacere de
164.896 lei.
Fiecare an a însemnat o creştere a numărului de contracte şi astfel a cifrei de
afacere.
În prezent firma investeşte în achiziţionarea de utilaje noi şi performante lărgind
şi componenţa echipei de lucru.
Prezentarea activităţii firmei
Obiectul de activitate este reprezentat de transportul rutier de mărfuri atât
pe plan intern cât şi internaţional.De asemenea oferă diverse servicii şi aici
amintim:
Transport rutier intern de mărfuri generale
Transport specializat frigorific
Transport agabaritic
Transport containerizat
La începutul activităţii numărul de salariaţi a fost de 5, în acest moment s-a
ajuns la un număr de 55.
Calitatea serviciilor prestate, conferă firmei S.C. RAIEL TRANS S.R.L. o
imagine bună pe piaţa prestării de servicii în domeniul transporturilor, datorită
5
serviciilor impecabile, preţutilor competitive şi nu în ultimul rand eficientei
personalului .
Structura organizatorică şi funcţională
Firma are 55 de salariaţi, inclusiv personalul administrativ.
Managerul are direct subordonaţi: directorul compartimentului financiar
contabil, directorul compartimentului de resurse umane şi directorul
compartimentului administrativ.
Personalul direct productiv este alcătuit dintr-un efectiv de 25 de lucrători,
împărţiţi pe categorii de execuţie şi anume şoferii.
Mediul de afacere
În desfăşurarea activităţii, înteprinderea are relaţii directe şi indirecte cu alte
firme sau instituţii publice: furnizori, clienţi, concurenţi, bănci, Trezoreria
Naţională.
Furnizorii – fiind o firmă care prestează servicii în transporturi se
aprovizionează cu combustibil, piese şi consumabile. Pentru a onora cerinţele
clienţilor în cele mai bune condiţii, firma încheie contracte cu societăţi
producătoare de piese şi distribuitoare de combustibil.
. S. C. Raiman S.A.
S.C. Petrom S.A
Clienţii sunt reprezentaţi de persoane fizice, juridice, firme cu capital de
stat, mixt şi străin, instituţii publice româneşti. Cele mai importante contracte au
fost încheiate cu firmele: S.C. Mentras S.R.L., S.C. Valentino S.R.L. şi
primăriile din Corbii Mari, Hulubeşti, Doiceşti şi Comişani.
Concurenţii sunt firme mari şi puternice:
S.C. Edy Spedition S.R.L.
S.C. Lazarus Transport S.R.L.
S.C.Vladicom Trans S.R.L.
6
CAPITOLUL II
Studiu de caz privind contabilitatea TVA- ului la S.C. RAIEL
TRANS S.R.L.
2.1. Aspecte contabile si fiscale privind TVA-ul
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul
statului şi care este colectat conform prevederilor Codului Fiscal.
Impactul taxei pe valoarea adăugată asupra economiei a avut loc pentru prima
dată în Franţa la iniţiativa lui Maurice Laure în anul 1954.
Ulterior acest impozit indirect a fost introdus şi in alte ţări din Europa, Asia,
Africa si America Latină.
Fundamentul introducerii taxei pe valoarea adăugată şi-a găsit motivaţia în
substituirea diverselor taxe practicate asupra cifrei de afaceri şi folosirea ei ca
taxă unică percepută in diferitele stadii ale producţiei de către producători.
Fiecare producător era îndreptăţit prin lege să deducă taxa pe valoarea adăugată
suportată anterior în procesul de producţie propriu.
Pe continentul european în anul 1967 dupa 10 ani de la semnarea Tratatului de la
Roma, în cadrul Comunităţii Economice Europene, au fost adoptate o serie de
directive care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect.În
prima etapă organele de decizie ale CEE au mers pe linia armonizării legislaţiei
ţărilor comunitare pe linia taxei pe valoarea adăugată iar în momentul de faţă
toate ţările comunitare sunt obligate să folosească acest impozit indirect.
Rezultatul acestui proces iniţiat a fost adoptarea şi implementarea Directivei a
VI-a din 17 mai 1977, privind taxa pe valoarea adăugată nr.77/388 CEE, care
stabileşte definiţiile majore şi principiile impozitării cu taxa pe valoarea
adăugată.1
TVA-ul este cunoscut ca Impozit pe Circulaţia Mărfurilor în perioada
comunistă. În condiţiile trecerii la economia de piată, impozitul pe circulaţia
1 Cucui I. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Roza Vântului, Bucureşti,1997
7
mărfurilor ce funcţiona în economie ca un impozit indirect nu-şi mai justifica
menţinerea.
Introducerea TVA-ului în locul impozitului pe circulaţia mărfurilor a
reprezentat un moment de cotitură în perfecţionarea sistemului fiscal şi în
acelaşi timp primul pas făcut pe linia reformei fiscale din ţara noastră.
Totodată aceasta a constituit o cerinţă pentru trecerea la economia de piaţa şi
alinierea la standardele europene.
Dar pentru introducerea taxei pe valoarea adăugată trebuiau întreprinse o serie
de măsuri pe linia impozitului pe circulaţia mărfurilor care trebuia înlocuit.
Înainte de implementarea TVA-ului s-a căutat să se extindă câmpul de
aplicare a impozitului pe circulaţia mărfurilor la unele produse şi prestări de
servicii ca de exemplu la produsele agricole, activitatea de poştă şi
telecomunicaţii, transportul de călători şi de mărfuri.
Totodată implementarea taxei pe valoarea adăugată necesită apoi o bună
cunoştere a mecanismului funcţionarii ei, trebuiau cadre pregatite şi instruite
temeinic pentru a asigura iniţierea agenţilor economici şi a personalului din
economie pe această linie şi nu în ultimul rând tehnica de calcul şi formularistica
necesară evidenţierii colectării şi plăţii ei la bugetul de stat.2
Aşa cum a fost stabilită această taxa reprezintă un impozit indirect care
spre deosebire de impozitul pe circulaţia mărfurilor se aplică pe întreg circuitul
economic, până la utilizatorul final al produselor sau serviciilor însa numai la
valoarea adăugată în fiecare fază a acestui circuit.
După abolirea controlului vamal la frontierele interne ale Comunităţii, regimul
taxei pe valoarea adăugată este cel care se aplică în Uniunea Europeană de la
data de 1 ianuarie 1993.Prin Directiva a VI-a din mai 1997 s-a realizat o bază
comună în domeniul taxei pe valoarea adăugată, dar, cu toate acestea chiar dacă
au o bază comună , în fiecare ţară în parte are un sistem propriu şi diferit faţă de
ceilalţi membri.2 Cucui I. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Roza Vântului, Bucureşti,1997
8
Astfel că la 1 iulie 1993, este introdusă taxa pe valoarea adăugată.
Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor, a lucrărilor şi a
serviciilor la preţurile de facturare.
Materia impozabilă este suma globală a vânzării.
Suportatorul este consumatorul final.
TVA-ul are o mare elasticitate faţă de procesele economice în sensul că, dacă
afacerile se dezvoltă şi TVA colectată, respectiv TVA de plată vor fi mai mari.
Dacă vânzările stagnează şi cuantumul TVA va fi mai mic, în consecinţă şi
încasările statului vor fi mai mici.
TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat, însă ca orice impozit
indirect este inechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea că devine regresiv în
raport cu creşterea veniturilor şi nici nu se pretează la un minim neimpozabil.
Astfel, TVA afectează mai pronunţat persoanele cu venituri mici şi pe
cele care işi repartizează o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuielile de
consum (de multe ori independent de voinţa lor fiind vorba de cheltuieli de
strictă necesitate).
În ţara noastră TVA-ul a fost introdus din următoarele considerente:
necesitatea înlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulaţia
mărfurilor;
pentru creşterea resurselor statului;
din raţiuni de compatibilitate cu sistemele fiscale din ţările europene.
Actualmente cota preponderentă de TVA în România este de 19%, însă
se mai foloseşte începând cu 01.01.2004 şi TVA de 9% pentru cărţi,
medicamente şi servicii de cazare turistică.
Pentru plătitorul de TVA bunurile sau serviciile necesare desfăşurării
activitaţii sunt mai ,,ieftine’’ cu 19%. Aceasta deoarece taxa aferentă acestora
este deductibilă.În acelaşi fel pentru a fi mai atractiv cu serviciile sau produsele
proprii este importantă această calitate şi pentru partenerii de afaceri. Şi acest
motiv trebuie să fie important în luarea unei decizii pentru că şi pentru aceştia
9
produsele sau serviciile pe care le furnizăm sunt mai ieftine. În acest context
calitatea de plătitor confera o mai mare siguranţă partenerilor de afaceri, aceasta
demonstrând implicit nivelul afacerilor derulate.
Putem astfel concluziona următoarele caracteristici ale TVA-ului:
- are caracter universal , deoarece se aplică asupra tuturor operaţiilor privind
transferul bunurilor şi prestărilor de servicii cu plată sau asimilate acestora;
- garantează neutralitatea în interiorul ţării, între fazele circuitului economic al
produselor, nivelul cotei fiind acelaşi, indiferent de întinderea circuitului
economic.De asemenea,asigură neutralitatea externă, în sensul că aceeaşi taxă se
aplică atât produselor importate, cât şi produselor interne similare;
- este un impozit unic, dar cu plata fracţionată, întrucât se calculează şi se
datorează în fiecare stadiu care intervine în realizarea şi valorificarea
produsului.În realitate, taxa este reportată de la un stadiu la altul al procesului de
producţie şi distribuţie pentru a afecta, la încheierea ciclului economic,
consumatorul final.
- se caracterizează prin transparenţă, întrucât asigură fiecărui subiect impozabil
posibilitatea de a cunoaşte exact mărimea taxei colectate, a celei deductibile şi
de plată la buget în fiecare lună.Astfel taxa pe valoarea adăugată poate reduce
riscul de fraudă, prin posibilitatea de a proceda la confruntări între declaraţiile
vânzătorilor şi cumpărătorilor, aceştia din urmă exersând un control asupra
primirilor.
- aşezarea taxei pe valoarea adăugată se bazează pe principiul destinaţiei, adică
taxa se aplică în statul de destinaţie ( în care produsul se consumă) şi nu în statul
de origine(unde se realizează produsul);
- inechitate fiscală, ca urmare a proporţionalităţii cotei de taxă pe valoarea
adăugată, dar şi din cauza faptului că nu ţine seamă de situaţia personală a
suportatorului.Fiind o taxă pe consum, pe vânzare, înseamnă că, în principiu,
doar consumatorii finali suportă taxa.
10
- mecanismul aşezării taxei pe valoarea adăugată impulsionează activitatea
economico-financiară agenţilor economici.Pentru obţinerea acestor efecte,
cumpărătorii de bunuri şi servicii trebuie să devină întrun timp cât mai scurt
vânzători, pentru a-şi putea recupera taxa pe valoarea adăugată încasată la livrări
, taxa pe valoarea adăugată plătită la aprovizionare.Orice întârziere a încasărilor
înseamnă, implicit, întârzierea recuperării sumelor vărsate bugetului de stat cu
titlu pe valoarea adăugată.Cu efecte nefavorabile asupra vitezei de rotaţie a
capitalurilor întreprinderii, asupra trezoreriei acesteia.3
Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată.
locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi
în România.
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană
impozabilă.
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre
activităţile economice desfăşurată de societate.
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprinde şi importul de
bunuri.
Persoane impozabile
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de
o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice, oricare ar fi
scopul sau rezultatul acestei activităti.
Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile
desfăşurate în aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor 3 Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002
11
economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică, precum şi
pentru activităţile următoare:
telecomunicaţii
furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific
transport de bunuri şi de persoane
servicii prestate de porturi şi aeroporturi
activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale
depozitarea
activităţile organelor de publicitate comercială
activităţile agenţilor de calătorie
activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte
localuri asemanatoare.
Sunt asimilate instituţiilor publice, în ceea ce priveşte regulile aplicabile din
punct de vedere al taxei pe valoarea adaugată, orice entităti a caror înfiinţare este
reglementată prin legi sau hotărâri ale Guvernului, pentru activităţile prevazute
prin actul normativ de infiinţare, care nu creează distorsiuni concurenţiale,
nefiind desfăşurate şi de alte persoane impozabile.
Operaţiuni impozabile
Livrarea de bunuri
Prin livrare de bunuri se înţelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra
bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct prin persoane care
acţionează în numele acestuia.
Prin bunuri se înţelege bunurile corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau
prin destinaţie. Energia electrică, energia termică, gazele naturale, sunt
considerate bunuri mobile corporale.
Sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri efectuate cu plată:
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării
silite
12
trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor
impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri
transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la
cumparare sau la vânzare, atunci când comisionarul acţioneaza în nume
propriu, dar în contul comitentului
bunurile constatate lipsă din gestiune
Preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate de
către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatura cu activitatea
economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod
gratuit constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa pe valoarea
adaugată aferentă bunurilor respective sau parţilor lor componente a fost dedusă
total sau partial.
Orice distribuire de bunuri din activele unei societaţi comerciale către asociaţi
sau acţionari, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de
dizolvarea făra lichidare a societăţii, constituie livrare de bunuri efectuată cu
plată.
În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate
asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului,
chiar dacă acesta este transferat direct beneficiarului final.
Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operaţiunilor de transfer total sau parţial
de active şi pasive, ca urmare a fuziunii şi divizării, nu constituie livrare de
bunuri, indiferent daca e facută cu plată sau nu.
Aportul în natură la capitalul social al unei societaţi comerciale nu constituie
livrare de bunuri, dacă primitorului bunurilor i-ar fi fost permisă deducerea
intrgrală a taxei pe valoarea adaugată, dacă aceasta s-ar fi aplicat transferului
respectiv. În situaţia în care primitorul bunurilor este o persoana impozabilă,
care nu are drept de deducere a taxei pe valoarea adaugată sau are dreptul de
deducere parţial, operatiunea se consideră livrare de bunuri, dacă taxa pe
13
valoarea adaugată aferentă bunurilor respective sau parţilor lor componente a
fost dedusă total sau parţial.
Nu constituie livrare de bunuri:
bunurile distruse ca urmare a unor calamitaţi naturale sau a altor cauze de
forta majoră
bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi
valorificate în condiţiile stabilite prin norme
perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege
bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe
sau interne
acordarea în mod gratuit de bunuri ca monstre în cadrul companiilor
publicitare, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la
punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor
acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare,
de mecenat, de protocol, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în
condiţiile stabilite prin norme.4
Prestarea de servicii
Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare
de bunuri.
Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:
închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor, în cadrul unui
contract de de leasing;
transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetor,
licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu
altă persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;
4 Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002
14
prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele
unei autoritaţi publice sau potrivit legii;
Importul de bunuri
Se consideră import de bunuri intrarea de bunuri în România provenind
dintr-un alt stat.
Atunci când bunurile sunt plasate, dupa intrarea lor în ţară, în regimuri vamale
suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea
adaugată. Totuşi, acestea sunt supuse reglementărilor vamale în ceea ce priveşte
plata sau, după caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cât se afla în
regim vamal suspensiv.
Importul bunurilor plasate în regimuri vamale suspensive este efectuat în statul
pe teritoriul căruia bunurile ies din aceste regimuri.
Nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea bunurilor aflate în
regimuri vamale suspensive.
Locul operaţiunilor impozabile
Locul livrării de bunuri
Se considera a fi locul livrării de bunuri:
a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau
transportul, ăn cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor,
de beneficiar sau de un terţ;
b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, în cazul bunurilor care fac
obiectul unei instalări sau montaj, indiferent dacă punerea în funcţiune este
efectuata de către furnizor sau de alta persoană în contul său;
c) locul unde se găsesc bunurile în care are loc livrarea, în cazul bunurilor care
nu sunt expediate sau transportate;
d) locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrările de
bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion;
15
e) locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrările de
bunuri sunt efectuate într-un autocar sau tren, şi pe partea din parcursul
transportului de pasageri efectuat în interiorul ţării.
Locul prestări de servicii
Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul îşi
are stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent de la care
serviciile sunt efectuate sau, în lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa
obişnuită.
Prin exceptie pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este
considerat a fi:
locul unde bunul imobil este situat, pentru prestările de servicii efectuate
în legatură directă cu un bun imobil, inclusiv prestările agenţiilor
imobiliare şi de expertiză, ca şi prestările privind pregatirea sau
coordonarea executării lucrărilor imobiliare, cum ar fi, prestaţiile furnizate
de arhitecţi;
locul unde se efectuează transportul, în funcţie de distanţele parcurse, în
cazul transportului de bunuri şi de persoane;
sediul activităţii economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru
care sunt prestate serviciile sau, în absenţa acestora, domiciliul sau
resedinţa obişnuită a beneficiarului în cazul următoarelor servicii:
1. închirierea de bunuri mobile corporale
2. operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile
corporale
3. transferul sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor,
brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi al altor drepturi
similare
4. serviciile de publicitate şi marketing
16
5. serviciile de consultanţă, de inginerie, juridice şi de avocatură,
serviciile contabililor şi experţilor contabili, ale birourilor de studii
şi alte servicii similare
6. prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii
7. operaţiunile bancare, financiare şi de asigurări, inclusiv de
reasigurări, cu excepţia închirierii de seifuri
8. punerea la dispoziţie de personal
9. serviciile de radiofuziune şi de televiziune5
Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adaugată
Reguli generale:
Faptul generator al taxei reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile
legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.
Taxa pe valoarea adaugată devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală devine
îndreptăţită, în baza legii, la un moment dat, să solicite taxa pe valoarea
adaugată de la plătitorii taxei, chiar dacă plata acesteia este stabilită prin lege la
o altă dată.
Faptul generator al taxei intervine şi taxa devine exigibilă, la data livrării de
bunuri sau la data prestării de servicii.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugată este anticipată faptului generator şi
intervine:
la data la care este emisă o factură fiscală, înaintea livrării de bunuri sau a
prestării de servicii
la data încasării avansului, în cazul în care se încasează avansuri înaintea
livrării de bunuri sau a prestării de servicii. Se exceptează de la această
prevedere avansurile
încasate pentru plata importurilor şi a drepturilor vamale stabilite, potrivit
legii, şi orice avansuri încasate pentru operatiuni scutite de taxa pe 5 Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002
17
valoarea adaugată sau care nu sunt in sfera de aplicare a taxei. Prin
avansuri se înţelege încasarea partială sau integrală a contravalorii
bunurilor sau serviciilor, înaintea livrării, respectiv a prestării de servicii.
Exgibilitatea pentru importul de bunuri
În cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugată devine
exigibilă la data când intervine şi factorul generator şi exigibilitatea taxelor
comunitare la care a fost supus bunul respectiv.
Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată:
impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede astfel, exclusiv taxa pe
valoarea adaugată;
cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare,
transport şi asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.
Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată următoarele:
rabaturile, remizele, risturnele, sconturile sau alte reduceri de preţ
acordate de furnizori direct clienţilor;
sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecatorească
definitivă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea
totala sau parţiala a obligaţiilor contractuale, daca sunt percepute peste
preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare
orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a
serviciilor prestate;
dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrările cu plata ăn rate,
operaţiuni de leasing;
valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin
schimb, fără facturare
18
Ajustarea bazei de impozitare
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată se ajustează în
următoarele situaţii:
dacă au fost emise facturi fiscale şi, ulterior, operaţiunea este anulată total
sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau
preţurile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
în situaţia în care reducerile de preţ, sunt acordate dupa livrarea bunurilor
sau prestarea serviciilor;
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate
încasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisă
începând cu data de la care se declară falimentul;
în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat
marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.
Cotele de taxa pe valoarea adaugată
Cota standard şi cota redusă
Cota standard a taxei pe valoarea adaugată este de 19% şi se aplică asupra bazei
de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe
valoarea adaugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea
adaugată în cazul nostru societatea se încadreaza în cota standard.
Cota redusă a taxei pe valoarea adaugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de
impozitare, pentru urmatoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri şi aici
amintim:
dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectură şi arheologie, grădini zoologice şi botanice,
târguri, expoziţii;
19
livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor
destinate exclusiv publicităţii;
medicamente de uz uman şi veterinar;
Se aplică şi cota redusă de 5% asupra bazei de impozitare pentru livrarea
locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusive a terenului pe care sunt
construite.6
Operaţiuni scutite de plata TVA-ului
Scutiri pentru operaţiunile din interiorul ţării
Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea
adaugată:
spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns
legate de acestea, desfăşurate de unitaţi pentru astfel de activităţii,
indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de
sănatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale,
centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi
recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de
activităţii, cantinele organizate pe lânga aceste unităţi;
activitatea de învaţământ prevazută de Legea învăţământului, cu
modificările şi completările ulterioare, desfăşurate de unităţile autorizate,
inclusiv activitatea căminelor şi a cantinelor organizate pe lânga aceste
unitati;.
prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei
fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele
care practică sportul sau educatia fizică
prestările de servicii culturale şi livrările de bunuri strâns legate de
acestea, efectuate de instituţiile publice, precum şi operaţiunile care intră
în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole6 Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002
20
Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata:
acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de
către persoana care le acordă;
pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc effectuate de persoanele
autorizate, conform legii, să desfăşoare astfel de activităţii;
Scutiri la import
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugată:
1. importul de bunuri a căror livrare în România este scutită de taxa pe
valoarea adaugată;
2. bunurile introduse în tară de călători sau de alte persoane fizice cu
domiciliul în ţară ori în străinătate, în condiţiile şi în limitele stabilite
potrivit reglementărilor legale în vigoare, pentru regimul vamal aplicabil
persoanelor fizice;
3. importul de aur efectuat de Banca Naţională a României;
Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare şi pentru transportul
internaţional
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugată:
livrările de bunuri expediate sau transportate, în afara Comunităţii de către
furnizor sau de altă persoană în contul sau;
transportul internaţional de persoane;
prestarile de servicii, inclusiv transportul si prestarile de servicii accesorii
transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunuri plasate in
regimuri vamale suspensive;
livrările de aur către Banca Naţională a României;
Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a
justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugată pentru operaţiuni.
Regimul deducerilor
21
Dreptul de deducere ia naştere în momentul exigibilităţii taxei.
Dacă bunurile şi serviciile achiziţionate sunt destinate utilizării în folosul
operaţiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de
taxa pe valoarea adăugată are dreptul să deducă:
1. taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au
fost livrate sau urmează sa-i fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-au
fost prestate ori urmează să-i fie prestate de o altă persoană impozabilă;
2. taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurile importate.
De asemenea, se acordă oricărei persoane impozabile, înregistrată ca
plătitor de taxa pe valoarea adăugată, dreptul de deducere pentru taxa pe
valoarea adăugată, dacă bunurile şi serviciile achiziţionate sunt destinate
utilizării pentru realizarea urmatoarelor operaţiuni:
1. livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite de TVA
2. operaţiuni rezultând din activităţi economice, pentru care locul
livrarii/prestării este considerat a fi în strainătate, dacă taxa pe valoarea
adaugată ar fi deductibilă, în cazul în care operaţiunea s-ar desfăşura în
ţară.
Nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugată pentru:
bunuri/servicii achiziţionate de furnizori sau prestatori în contul clienţilor
şi care apoi se decontează acestora
băuturi alcoolice şi produse din tutun destinate acţiunilor de protocol.
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată, orice
persoană impozabilă trebuie să justifice dreptul de deducere, în funcţie de felul
operaţiunii, cu unul din urmatoarele documente:
1. pentru taxa pe valoarea adăugată sau achitată, aferentă bunurilor care
i-au fost livrate sau urmează să fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-
au fost prestate ori urmeaza să-i fie prestate de o altă persoană impozabilă cu
factura fiscală şi este emisă pe numele persoanei înregistrată ca plătitor de taxa
pe valoarea adaugată. Beneficiarii serviciilor care sunt înregistraţi ca plătitori de
22
taxa pe valoarea adaugatăa, justifica taxa dedusa, cu factura fiscală, acum pe
factura fiscală se înregistrează prefixul RO.
2. pentru importuri de bunuri, cu declaraţia vamală de import sau un act
constatator emis de autorităţile vamale, pentru importurile care mai beneficiază
de amânarea plăţii taxei în vamă, se va prezenta şi documentul care confirmă
achitarea taxei pe valoarea adăugată.7
Perioada fiscală
Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.
Prin derogare pentru persoanele impozabile care nu au depaşit în cursul anului
precedent o cifră de afaceri din operaţuni taxabile şi scutite cu drept de deducere
de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a
anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.
Persoanele impozabile care au cifra de afaceri sub 100.000 euro la
sfârşitul anului au obligaţia de a depune la organele fiscale teritoriale, pâna la
data de 25 ianuarie, o declaraţie în care să menţioneze cifra de afaceri din anul
precedent.
Persoanele impozabile care iau fiinţă în cursul anului trebuie să declare,
cu ocazia înregistrării fiscale, cifra de afaceri pe care preconizeaza să o realizeze
în cursul anului, iar dacă aceasta nu depaseste 100.000 de euro inclusiv, au
obligaţia de a depune deconturi trimestriale în anul infiinţării.
Dacă cifra de afaceri obţinută în anul înfiinţării este mai mare de 100.000
euro, în anul următor perioada fiscală va fi calendaristică, iar dacă cifra de
afaceri obţinută nu depăşeşte 100.000 euro inclusiv, perioada fiscală va fi
trimestrul.
În cazul nostru decontul de taxă se efectuează trimestrial, deoarece nu
depăşeşte 100.000 euro, acesta se regăseşte la Anexă.
7 Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002
23
Determinarea taxei de plată sau a sumei negative de taxă
În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi a
serviciilor achiziţionate de o persoană impozabilă, care este dedusă întro
perioadă fiscală, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată,
aferentă operaţiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare,
denumit în continuare suma negativă a taxei pe valoarea adăugată sau TVA de
recuperat.
În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor taxabile,
exigibilă întro perioadă fiscală, denumită taxa colectată, este mai mare decât
taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, dedusă
în aceea perioadă fiscală, rezultă o diferenţă denumită taxa pe valoarea adăugată
de plată pentru perioada fiscala de raportare, în cazul nostru societatea
comercială a înregistrat TVA de plată, acesta regăsindu-se în decontul de TVA
trimestrial, prezent la Anexe.8
Regularizarea şi rambursarea taxei
După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pe valoarea
adăugată pentru operaţiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele
impozabile trebuie să efectueze regularizările prevăzute de prezentul articol prin
decontul de taxa pe valoarea adăugată.
Se determină suma negativă a taxei pe valoarea adăugată cumulată, prin
adaugarea la suma negativă a taxei pe valoarea adăugată, rezultată în perioada
fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată
8 Demean Mariana Bazele contabilităţii, Editura Transversal, Târgovişte, 2009
24
reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu a fost solicitat a fi
rambursat.
Se determină taxa pe valoarea adaugată de plată cumulată, în perioada
fiscală de raportare, prin adăugarea la taxa pe valoarea adaugată de plată din
perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pâna la data
depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugată din soldul taxei pe valoarea
adăugată de plată al perioadei fiscale anterioare.
Prin decontul de taxă pe valoarea adăugată, persoanele impozabile trebuie
să determine diferenţele dintre sumele prevazute la alin(2) si (3), care reprezintă
regularizările de taxa şi stabilirea soldului taxei pe valoarea adăugată de plată
sau a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată. Dacă taxa pe
valoarea adăugată de plată cumulată este mai mare decât suma negativă a taxei
pe valoarea adăugată cumulată, rezultă un sold de taxa pe valoarea adăugată de
plată în perioada fiscală de raportare. Dacă suma negativă a taxei pe valoarea
adaugată cumulată este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată de plată
cumulată, rezultă un sold al sumei negative a taxei pe valoarea adăugată, în
perioada fiscală de raportare.
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată
pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată
din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din
decontul de taxa pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare, decontul
fiind şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul
perioadei fiscale urmatoare. 9
Plătitorii taxei pe valoarea adăugată
Pentru operaţiunile din interiorul tării, plătitorii taxei pe valoarea adăugată
sunt:
9 Demean Mariana Bazele contabilităţii, Editura Transversal, Târgovişte, 2009
25
- persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestare de sevicii
taxabile;
- orice persoană care înscrie taxa pe o factură sau în orice alt document care
serveşte ca factură este obligat la plata acesteia.
- la importul de bunuri, plătitorii taxei pe valoarea adăugată sunt persoane care
importă bunuri în România.Persoanele fizice datorează taxa pe valoarea
adăugată pentru bunurile introduse în -ţară, potrivit regulamentului vamal
aplicabil acestora.
Regimul special de scutire
Sfera de aplicare si regulile pentru regimul special de scutire
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile a căror
cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioara plafonului de
35.000 EURO, denumit regim special de scutire.
Persoanele impozabile nou-înfiinţate pot beneficia de aplicarea regimului
special de scutire, dacă declară că vor realiza anual o cifră de afaceri estimată la
35.000 EURO inclusiv şi nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxă
pe valoarea adăugată.
Persoanele impozabile, care depăşesc în cursul unui an fiscal plafonul de
scutire, sunt obligate să solicite înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoarea
adăugată în regim normal, în termen de 10 zile de la data constatării depăşirii.
Pentru persoanele nou- înfiinţate, anul fiscal reprezintă perioada din anul
calendaristic, reprezentată prin luni calendaristrice scurse de la data înregistrării
până la finele anului. Fracţiunile de lună vor fi considerate o lună calendaristică
întreagă. Persoanele care se află în regim special de scutire trebuie să ţină
evidenţa livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii, care intră sub incidenţa
prezentului articol, cu ajutorul jurnalului pentru vânzări. Data depăşirii
plafonului este considerată sfârşitul lunii calendaristice în care a avut loc
depasirea de plafon. Până la data înregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea
26
adăugată în regim normal se va aplica regimul de scutire de taxă pe valoarea
adăugată în situaţia în care se constată că persoana în cauză a solicitat cu
întârziere atribuirea calităţii de plătitor de taxă pe valoarea adăugată în regim
normal, autoritatea fiscală este îndreptăţită să solicite plata taxei pe valoarea
adăugată pe perioada scursă între data la care persoana în cauză are obligaţia să
solicite înregistrarea ca plătitor de
taxă pe valoarea adăugată în regim normal şi data la care înregistrarea a devenit
efectivă, conform procedurii prevăzute prin norme.
După depăşirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot
solicita aplicarea regimului special, chiar dacă ulterior realizează cifre de afaceri
anuale inferioare plafonului de scutire prevazut de lege.
Scutirea prevăzută în cele de mai sus se aplică livrărilor de bunuri şi
prestărilor de servicii efectuate de persoanele impozabile.
Obligaţiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată
Orice persoană impozabilă trebuie să declare începerea, schimbarea şi
încetarea activităţii sale ca persoană impozabilă. Condiţiile în care persoanele
impozabile se înregistrează ca plătitor de taxă pe valoarea adaugată sunt
prevăzute de legislaţia privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi
taxe.
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea
adăugată, care realizează exclusiv operaţiuni care nu dau drept de deducere,
trebuie să solicite scoaterea din evidenţa ca plătitor de TVA.
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea
adăugată, trebuie să solicite scoaterea din evidenţa ca plătitor de taxă pe
valoarea adăugată, în caz de încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la data
actului în care se consemnează situaţia respectivă. Taxa pe valoarea adăugată
datorată la bugetul de stat trebuie achitată înainte de scoaterea din evidenţa ca
plătitor de taxă pe valoarea adăugată, cu excepţia situaţiei în care activitatea
27
acesteia a fost preluată de către altă persoană impozitabilă, înregistrată ca
plătitor de taxă pe valoarea adăugată.10
Evidenţa operaţiunilor impozabile şi depunerea decontului
Persoanele impozabile, înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată,
au urmatoarele obligaţii din punct de vedere al evidenţei operaţiunilor
impozabile:
1. să ţină evidenţa contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina baza de
impozitare şi taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri şi
servicii efectuate, precum şi cea deductibilă aferentă achiziţiilor;
2. să asigure condiţiie necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea
informaţiilor şi conducerea evidenţelor prevăzute de reglementarile în domeniul
taxei pe valoarea adăugată;
3. să furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare în vederea stabilirii
operaţiunilor realizate atât la sediul principal, cât şi la subunitaţi;
Persoanele înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată trebuie să
întocmească şi să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare perioadă
fiscală, până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv, decontul
de taxă pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor
Publice. Operaţiunile vor fi evidenţiate în decontul de taxa pe valoarea adăugată
atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă.
Plata taxei pe valoarea adăugată la buget
Persoanele obligate la plata taxei trebuie să achite taxa pe valoarea adăugată,
stabilită prin decontul întocmit pentru fiecare perioadă fiscală sau prin decontul
special, până la data la care au obligaţia depunerii acestora.
10 Demean Mariana Bazele contabilităţii, Editura Transversal, Târgovişte, 2009
28
Taxa pe valoarea adăugată pentru importuri de bunuri, cu excepţia celor scutite
de taxa pe valoarea adăugată, se plăteşte la organul vamal, în conformitate cu
regulile în vigoare privind plata drepturilor de import.
Responsabilitatea plătitorilor şi a organelor fiscale
Orice persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată poartă
răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a taxei pe
valoarea adăugată către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a
deconturilor de taxă pe valoarea adăugată.
Taxa pe valoarea adăugată se administrează de către organele fiscale şi de
autorităţile vamale, pe baza competenţelor lor, conform normelor proceduade în
vigoare şi în legislaţia vamală în vigoare.11
2.2. Monografie contabilă privind contabilitatea TVA-ului la
S. C. RAIEL TRANS S.R.L.
Pentru a ilustra cât mai bine cum se aplică TVA-ul la această firmă am
decis să prezint documentele folosite pentru buna desfăşurare a activatăţii.
Documente privind TVA-ul
11 Demean Mariana Bazele contabilităţii, Editura Transversal, Târgovişte, 2009
29
Document cu regim special – cele tipărite complectate, folosite şi păstrate
conform unor dispoziţii legale speciale. Ele sunt înseriate, numerotate la
tipografie sau în cadrul unităţii care le foloseşte şi conţin menţiunea regim
special. Documentele cu regim special(exemplu – chitanţa) trebuie ţinute în
evidenţă şi justificate ca formulare, atât cele folosite cât şi cele nefolosite.
Document fără regim special – tipizate sau netipizate, se deosebesc de cele cu
regim special prin aceea că nu sunt strict socotite, nu trebuie justificate formular
cu formular atunci când nu sunt completate(exemplu – nota de contabilitate). Ele
se întocmesc cu respectarea normelor generale cu privire la întocmirea şi
circuitul documentelor.
Factura fiscală - este un formular fără regim special începând cu data de
01.01.2007, ce serveşte ca: document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul
de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a
serviciilor prestate, ca document de însoţire a mărfii pe timpul transportului, ca
document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a
cumpărătorului.
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea
adăugată, are obligaţia să emită factură fiscală pentru livrările de bunuri sau
prestările de servicii efectuate, către fiecare beneficiar. Persoanele impozabile,
care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, nu au dreptul
să emită facturi fiscale şi nici să înscrie taxa pe valoarea adăugată pentru
livrările de bunuri şi servicii efectuate către altă persoană, în documentele emise.
Prin norme se stabilesc situaţiile în care factura poate fi emisa şi de altă persoana
decât cea care efectuează livrarea de bunuri.
Pentru livrarea de bunuri factura fiscală se emite la data livrării de bunuri,
iar pentru prestările de servicii cel mai târziu până la data de 15 a lunii
următoare celei în care prestarea a fost efectuată.
Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care se efectuează
continuu, cum sunt energia electrică, energia termică, gazele naturale, apa,
30
serviciile telefonice şi altele asemenea, factura fiscală trebuie emisă la data la
care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, cu excepţiile prevăzute
în alte acte normative.
Factura fiscală trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele informaţii:
- seria şi numarul facturii, data emiterii facturii
- numele, adresa şi codul de înregistrare fiscală al persoanei care emite factura
- numele, adresa şi codul de înregistrare fiscală, ca plătitor sau neplătitor de
TVA cu prefixul “ RO” după caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii
- denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate
- valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată
- cota de taxă pe valoarea adăugată sau menţiunea scutit cu drept de deducere,
scutit fără drept de deducere, neimpozabil sau neinclus în baza de impozitare,
dupa caz
- valoarea taxei pe valoarea adăugată, pentru operatiunile taxabile.
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea
adăugată nu au obligaţia să emită factură fiscală pentru următoarele operaţiuni,
cu excepţia cazurilor când beneficiarul solicită factura fiscală:
1. transportul persoanelor cu taximetre, precum şi transportul persoanelor pe
baza biletelor de călătorie sau a abonamentelor
2. livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de
servicii către populaţie, consemnate în documente fără nominalizarea
cumpărătorului
3. livrările de bunuri şi prestările de servicii consemnate în documente specifice
aprobate prin lege.12
De asemenea se mai foloseşte şi jurnalul pentru cumpărări, vânzări, decont de
TVA, notă contabilă, extras de cont, cerere de rambursare.
În cursul lunii decembrie 2009 societatea noastră efectuează următoarele
operaţiunii , iar în cele ce urmează vom prezenta prezenţa TVA-ului în acestea. 12 State Violeta Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale – elemente de teorie şi aplicaţii practice. Editura Bibliotheca 2008
31
1. Astfel că la data 03.12.2009, societatea noastră achiziţionează combustibil
de la Petrom SA., pe bază de factură fiscală în valoare de 300 lei, TVA inclus
determină astfel creştere a “Cheltuieli privind combustibilul” (‘+A), înregistrată
în debitul contului şi o creştere a datoriei faţă de furnizor ca element de pasiv
(+P), care se înregistrează în creditul contului “Furnizori”şi o crestere a “TVA-
ului deductibil” înregistrat în debitul contului (+A).
% = 401 “ Furnizori” 300,00
6022 “Cheltuieli privind combustibili “ 252,10
4426 “ Tva deductibil “ 40,00
2. Se achită furnizorul prin casierie, astfel că vom înregistra o scădere a
disponibilului din casierie, reflectat în creditul contului “Casa “ (-A), totodată, o
micşorare a datoriei faţă de furnizor, înregistrat în debitul contului “ Furnizori “
(- P).
401 “Furnizori” = 5311 “ Casa “ 300,00
3. În data de 04.12.2009, se achiziţionează piese de schimb de la S.C. Raiman
S.R.L. pe bază de factură fiscală , în valoare de 150 lei,TVA inclus determină
astfel o creştere a “ Cheltuielilor cu piese de schimb” reflectată în debitul
contului (+A), de asemenea o creştere a “ Tva-ului deductibil” înregistrat in
debitul contului (+A) şi totodată o creştere a datoriei faţă de furnizor înregistrat
in creditul contului “ Furnizori” (+ P).
% = 401 “ Furnizori” 150,00
6024 “ Cheltuieli cu piesele de schimb” 126,05
4426 “ Tva deductibil “ 23,95
32
4. Se achită furnizorul prin casierie, astfel că vom înregistra o scădere a
disponibilului din casierie, reflectat în creditul contului “Casa “ (-A), şi o
scădere a datoriei faţă de furnizor înregistrată în debitul contului “ Furnizori” (-
P).
401 “Furnizori” = 5311 “Casa” 150,00
5. Se achiziţionează combustibil de la Lukoil România S.R.L. pe bază de bon
fiscal .
În data de 05.12.2009, în valoare de 1200,24, această operaţie determinând o
crestere a „Cheltuielilor privind combustibilul” înregistrat în debitul contului, (+
A) şi o creştere a „Tva-ului deductibil înregistrat în debitul contului ,(+ A), de
asemenea şi creşterea datoriei faţă de furnizor ca element de pasiv (+ P), care se
înregistrează în creditul contului „ Furnizori”.
% = 401 „Furnizori” 1200,24
6022 „Cheltuieli cu combustibili „ 1008,61
4426 „ TVA deductibil „ 191,63
6. Se achită furnizorul prin disponibilul de cont curent, ceea ce determină o
scădere a contului de la bancă ,înregistrat în creditul contului „Conturi curente
la banci” (- A) şi de asemenea scăderea datoriei faţă de furnizor, reflectată în
debitul contului „Furnizori” (- P).
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci” 1200,24
7. La data de 07.12.2009, se primeşte o factură de la Vodafone România
în valoare de 254,98 lei TVA inclus, astfel că înregistrăm o creştere a
cheltuielilor cu telefonia, reflectate în debitul contului „Cheltuieli poştale şi taxe
telecomunicaţii” (+ A), o creştere a TVA-ului deductibil reflectat în debitul
33
contului (+ A), şi de asemenea creşterea datoriei faţă de furnizor , care se
înregistrează în creditul contului „Furnizori” (+ P).
% = 401 „Furnizori” 254,98
626 „Cheltuieli poştale şi telecomunicaţii 214,27
4426 „Tva deductibil” 40,71
8. Se achită factura prin casierie, ceea ce implică, scăderea datoriei faţă de
furnizorul de servicii, înregistrată în debitul contului „Furnizori” (- P) şi de
asemenea scăderea disponibilului din casierie, reflectată în creditul contului
„Casa în lei „ (-A).
401 „ Furnizori”= 5311 „Casa în lei” 254,98
9. Se înregistrează o factură cu materiale consumabile în data de 09.12.2009,
de la Petrom S.A. în valoare de 43,92, TVA inclus, operaţia are ca efect creştere
cheltuielilor cu materiale consumabile, reflectate în debitul contului „Cheltuieli
cu alte materiale consumabile”,(+ A) şi a TVA-ului deductibil, înregistrat în
debitul contului (+ A) ,şi creştere datoriei faţă de furnizor (+ P), în creditul
contului „Furnizori”.
% = 401 „Furnizori” 43,92
6028 „Cheltuieli cu alte materiale 36,91
consumabile
4426 „Tva deductibil” 7,01
10. Se achită furnizorul, astfel că operaţia determină o scădere a datoriei faţă
de furnizor reflectată în debitul contului (- P) „Furnizori” şi de asemenea
scăderea disponibilului din contul de la bancă, reflectat în creditul contului
„Casa în lei „ (- A).
34
401 „Furnizori”= 5311 „ Casa în lei „ 43,92
11. Se înregistrează o factură cu întreţinerea şi reparaţie de la Sadad
Comimpex S.R.L. la data de 10.12.2009, în valoare de 434,85, TVA inclus,
aceasta generează o creştere a datoriei faţă de furnizor (+ P), înregistrată în
creditul contului „Furnizori” şi de asemenea creşterea cheltuielilor cu reparaţia
ca element de activ (+ A), care se înregistrează în debitul contului „Cheltuieli cu
întreţinerea şi reparaţie”, concomitent cu, creşterea TVA-ului deductibil,
înregistrat în debitul contului.
% = 401 „Furnizori” 434,85
611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi 365,85
28
Reparaţia
4426 „Tva deductibil” 69,42
12. Se achită furnizorul prin contul de disponibil curent, ceea ce implică o
scădere a datoriei faţă de furnizor ca element de pasiv (-P), care se înregistrează
în debitul contului „Furnizori”, concomitent cu micşorarea disponibilităţii
băneşti din contul de la bancă (-A), reflectat în creditul contului „Conturi
curente la bănci”.
401 „Furnizori”= 5121 „Conturi curente la banci” 434,85
13. Se achiziţioează combustibil pe baza de bon fiscal de la Lukoil România
S.R.L. în data de 11.12.2009, în sumă de 1786,13 lei, TVA 19 %, această
operaţie generează o creştere a cheltuielilor cu combustibili, ca element de activ
(+A), reflectat în debitul contului „Cheltuieli cu combustibili”, concomitent cu
creşterea TVA-ului deductibil ca element de activ (+A), in debitul contului, şi de
35
asemenea creşterea datoriei faţă de furnizor ca element de pasiv (+P), reflectat în
creditul contului „Furnizori”.
% = 401 “ Furnizori” 2125,50
6022 “Cheltuieli privind combustibili “ 1786,13
4426 “ Tva deductibil “ 339,37
14. Se achită furnizorul prin contul de disponibil curent ceea ce determină o
scădere a datoriei faţă de furnizor, ca element de pasiv (-P), reflectat în debitul
contului “Furnizori”, concomitent cu scăderea disponibilităţilor băneşti din
contul de la bancă (-A), oglindit în creditul contului “Conturi curente la bănci”.
401 „Furnizori”= 5121 „Conturi curente la banci” 2125,50
15. Se înregistrează o factură pentru prestare de servicii către S.C. Dany Oil
Tranding S.R.L., în valoare de 3201,30 lei, TVA inclus, la data de
14.12.2009,operaţia determină o creştere a creanţei asupra clienţilor (+A),
înregistrată în debitul contului „Clienţi” şi o realizare a venitului din prestarea de
servicii (+P), evidenţiată în creditul contului „Venituri din prestare de
servicii”,şi o creştere a TVA-ului colectat aferent prestării de servicii, (+P)
înregistrat în creditul contului.
4111 „Clienţi” = % 3201,30
704 „Venituri din prestări 2690,17
Servicii”
4427 „Tva colectat” 511,13
16. Se înregistrează o factură pentru prestare de servicii către S.C.Paritrans
S.R.L., în valoare de 3139,58, TVA inclus, la data de 16.12.2009., operaţia
determină o creştere a creanţei asupra clienţilor (+A), înregistrată în debitul
contului „Clienţi” şi o realizare a venitului din prestarea de servicii (+P),
evidenţiată în creditul contului „Venituri din prestare de servicii”,şi o creştere a
36
TVA-ului colectat aferent prestării de servicii, (+P) înregistrat în creditul
contului.
4111 „Clienţi” = % 3139,58
704 „Venituri din prestări 2638,30
Servicii”
4427 „Tva colectat” 501,28
17. Se primeşte o factură de la RAR RA în valoare de 285,60 lei, TVA
inclus, la data de 18.12.2009, operaţiunea generează o creştere a cheltuielilor cu
servicii la terţi, element de activ(+A),reflectat în debitul contului „Cheltuieli cu
servicii la terţi”, concomitent cu creşterea datoriei faţă de furnizor, ca element de
pasiv (+P), reflectat în creditul contului „Furnizori”, şi totodată creşterea TVA-
ului deductibil aferent , reflectat în debitul contului.
% = 401 „Furnizori” 285,60
628 „Cheltuieli cu servicii 239,99
La terţi
4426 „Tva deductibil” 45,61
18. Se achită prin disponibilul bănesc din contul de disponibil
de la bancă, deci o scădere de activ (-A), reflectat în creditul
contului „Conturi curente la bănci”, concomitent cu o scădere a
datoriei faţă de furnizor(-P), înregistrat în debitul contului
„Furnizori”.
401 Furnizori”= 5121 „Conturi curente la banci” 285,60
19.Se achiziţionează combustibil pe bază de bon fiscal de la Petrom S.A. în
valoare De 374,95 lei, TVA inclus , la data de 22.12.2009, operaţiunea
determinând o creştere a cheltuielilor cu combustibili, ca element de activ (+A),
37
reflectat în debitul contului „Cheltuieli cu combustibili”, concomitent cu
creşterea TVA-ului deductibil ca element de activ (+A), in debitul contului, şi de
asemenea creşterea datoriei faţă de furnizor ca element de pasiv (+P), reflectat în
creditul contului „Furnizori”.
% = 401 “ Furnizori” 374,95
6022 “Cheltuieli privind combustibili “ 315,08
4426 “ Tva deductibil “ 59,87
20. Se achită furnizorul prin contul de disponibil curent ceea ce determină o
scădere a datoriei faţă de furnizor, ca element de pasiv (-P), reflectat în debitul
contului “Furnizori”, concomitent cu scăderea disponibilităţilor băneşti din
contul de la bancă (-A), oglindit în creditul contului “Conturi curente la bănci”.
401 „Furnizori”= 5121 „Conturi curente la banci” 374,95
21. Se înregistrează o factură prestării servicii către S.C. Rohel Trans
International S.R.L. în sumă de 3727,10 lei, la data de 28.12.2009, TVA
19%,operaţia determină o creştere a creanţei asupra clienţilor (+A), înregistrată
în debitul contului „Clienţi” şi o realizare a venitului din prestarea de servicii
(+P), evidenţiată în creditul contului „Venituri din prestare de servicii”,şi o
creştere a TVA-ului colectat aferent prestării de servicii, (+P) înregistrat în
creditul contului.
31
TVA calculată = Baza de impozitare*19%
Tva colectată = 3727,10* 19% = 708,15
4111 „Clienţi” = % 4435,25
704 „Venituri din prestări 3727,10
38
Servicii”
4427 „Tva colectat” 708,15
În continuare vom prezenta procedura de închidere a
conturilor de TVA şi anume regularizarea TVA-ului.
D 4426 C D 4427
C
Si: 0 Si: 0 1) 47,89 14) 511,13 3) 23,94 15) 501,28 4) 191,69 20) 708,15 6) 40,72 8) 7,01 10) 69,42 12) 339,37 16) 45,61 18) 59,87 RD 825,52 RC 1720,56 TSD 825,52 TSC 1720,56 SFD 825,52 SFC 1720,56
Dacă TVA deductibil > TVA colectată TVA de recuperat 4426 > 4427 4424
Dacă TVA deductibil TVA colectată TVA de plată 4426 4427 4423 În cazul nostru avem:
22. 4427 „TVA colectată „ = % 1720,56
39
32
4426 „TVA deductibilă „ 825,52
4423 „TVA de plată „ 895,04
De aici reiese că firma noastră în urma operaţiunilor
economice efectuate în luna decembrie, însumează o valoare a
TVA-ului colectat egală cu 1720,56 lei, din care suma de 825,52
lei o reprezintă TVA-ul deductibil, iar suma de 895,04 lei o
reprezintă TVA-ul de plată către stat.
Vom trece acum la următoarea etapă şi anume la închiderea
conturilor de cheltuieli şi venituri
121 „ Profit şi pierdere „ = % 4344,57
6022 „Cheltuieli privind combustibilul” 3361,92
6024 „Cheltuieli cu piese schimb” 126,06
626 „Cheltuieli poştale şi telecomunicaţii” 214,26
6028 „Cheltuieli cu alte mat. consumabile" 36,91
611„Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţia” 365,43
628 „Cheltieli cu alte servicii la terţi” 239,99
Închiderea conturilor de venituri:
40
704 „ Venituri din lucrări şi servicii” = 121 „ Profit şi pierdere” 9055,57
Societatea noastră, în ciuda faptului că a înregistrat
profit nu putem să trecem la procedura de calculare a
impozitului pe profit deoarece am înregistrat o pierdere anii
precedenţii, astfel că nu se va calcula.
În cele ce urmează vom înregistra datele conturilor aferente
lunii decembrie din evidenţa cronologică şi anume, Registrul
Jurnal, în evidenţa sistematică, Cartea Mare.
D 401 C D 4111 C Si: 0 Si : 41178,31 2) 300 1) 300 15) 3201,30 4) 150 3) 150 16) 3139,58 6) 1200,24 5) 1200,24 20) 4435,25 8) 254,98 7) 254,98 RD:10776,13 RC: 0 10) 43,92 9) 43,92 12) 434,85 11) 434,85 TSD: 51954,44 TSC:0 14) 2125,50 13) 2125,50 SFD: 51954,44 18) 285,60 17) 285,60 20) 374,95 19) 374,95 RD: 5170,04 RC: 5170,04 TSD: 5170,04 TSC:5170,04
D 4423 C D
4426 C
41
Si: 1459,00 Si: 022 )895,04 1) 43,89 22
) 825,52 3) 23,94
5) 191,69 7) 40,72 9) 7,01
11) 69,42 13) 339,37
17) 45,61 19) 59,87
RD : 0 RC : 895,04 RD : 825,52 RC : 825,52 TSD : 0 TSC : 2354,04 TSD : 825,52 TSC : 825,52
SFC . 2354,04
D 4427 C D 5121 C Si : 0 Si: 12896,19 22) 1720,56 15) 511,13 6) 1200,24
16) 501,28 12) 434,85
21) 708,15 14) 2125,50
18) 285,60 20) 374,95
RD : 1720,56 RC : 1720,56 RD: RC: 4421,14 TSD : 1720,56 TSC : 1720,56 TSD : 12896,19 TSC : 4421,14 SFD : 8475,05
42
D 5311 C D 6022 C
Si : 829,35 Si : 0 2) 300 23) 3361,83 4) 150 1) 252,01 8) 254,98 5) 1008,61 10) 43,92 13) 1786,13 18) 315,08 RD : 0 RC : 748,90 RD : 3361,83 RC : 3361,83 TSD : 829,36 TSC : 748,90 TSD : 3361,83 TSC :3361,83 SFD : 80,46
D 6024 C D 6028 C Si : 0 Si : 0 3) 126,05 23) 126,05 9) 36,91 23) 36,91 RD : 126,05 RC : 126,05 RD : 36,91 RC : 36,91 TSD : 126,05 TSC : 126,05 TSD : 36,91 TSC : 36,91
43
D 611 C D 626 C Si : 0 Si : 0
11) 365,43 23) 365,43 7) 214,26 23) 214,26 RD : 365,43 RC : 365,43 RD : 214,26 RC : 214,26
TSD : 365,43 TSC : 365,43 TSD : 214,26 TSC : 214,26
D 628 C D 704 C Si : 0 Si : 0
17) 239,99 23) 239,99 15) 2690,17
44
24) 9055,57 16) 2638,30 17) 3727,10 RD : 239,99 RC : 239,99 RD : 9055,57 RC : 9055,57
TSD : 239,99 TSC : 239,99 TSD : 9055,57 TSC : 9055,57
D 121 C Si : 34116,93
23) 4344,48 24) 9055,57
RD : 4344,48 RC : 9055,57
TSD : 38461,41 TSC : 9055,57
SFD : 29405,84
Conform Registrului Cartea Mare am întocmit balanţa
lunii decembrie şi de asemenea bilanţul contabil.
CAPITOLUL III
45
3.1 Analiza performanţelor economico-financiare pe baza ratelor de rentabilitate
Ratele de rentabilitare permit efectuarea de comparaţii cu anumite norme
şi standarde acceptate pentru evaluarea societăţii comerciale.În general se
utilizează un număr mai mare de rate între care nominalizăm pe cele mai
importante:
A) Rata rentabilităţii comerciale
Rata de rentabilitate comercială pune în evidenţă eficienţa activităţii societăţii
comerciale şi înregistrează valori diferite în funcţie de indidicatorii implicaţi în
calcul.
Nr.
Crt. INDICATORI
PERIOA
DA PERIOADA
2008 2009
1 Cifra de afaceri (CA) 159290 164896
2 Producţia exerciţiului (Qe) 159290 164896
3 Venituri din exploatare (VE) 159290 164896
4 Cheltuieli din exploatare 177673 199145
5 Rezultatul exploatării (RE) - 18383 - 34249
6 Rezultatul net al exerciţiului (Rne) - 18517 - 34117
7 Rata de rentabilitate comercială:
a) RE/VE*100
b) RE/Qe*100
c) RE/CA*100
d) Rne/CA*100
- 11,54 - 20,77
- 11,54 - 20,77
- 11,54 - 20,77
- 11,62 - 20,69
46
-100000
-50000
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
Cifra de afaceri(CA)
Producţiaexerciţiului (Qe)
Venituri dinexploatare (VE)
Cheltuieli dinexploatare
Rezultatulexploatării (RE)
Rezultatul net alexerciţiului (Rne)
Stratificată 3
Anul 2009
Anul 2008
Evoluţia principalilor indicatori utilizaţi la calcularea ratei de rentabilitătii
comerciale în perioada 2008-2009.
În perioada curentă se înregistrează tot valori negative, în
ceea ce priveşte rezultatul exploatării, iar aceeaşi ascensiune
descendentă se regăseşte şi în cazul ratei rentabilităţii
comerciale.
B) Rata rentabilităţii economice
47
Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele
activului total al societăţii comerciale pornind de la un rezultat
economic ( RBE,RE) şi ansamblul mijloacelor utilizate.Rata
rentabilităţii economice este independentă de mecanismul de
finanţare, de presiune fiscală, precum şi de fluxurile
excepţionale.
Nr.
Crt.
INDICATORI PERIOADA PERIOADA
2008 2009
1 Activ total (AT) 77295 71103
2 Cifra de afacere (CA) 159290 164896
3 Rezultatul exploatării (RE) - 18383 - 34249
4 Rata rentabilităţii economice (Rre)
Rre= Rex/AT*100
- 23,95 - 47,98
5 Rata de rotaţie a activului total (Rr)
Rr=CA/AT
2,06
rotaţii
2,31
rotaţii
6 Rata de rentabilitate comercială (Rrc)
Rrc=(RE/CA)*100
- 11,54 - 20,77
Rata rentabilităţii economice a înregistrat o creştere descendentă în acest an.
Acest lucru exprimă incapacitatea societăţii de a produce profit din activitatea
de bază.
48
Evoluţia ratei rentabilităţii economice în perioada 2008-2009
Factorii care influenţează rata rentabilităţii economice sunt:
- rata de rotaţie a activului;
- rata rentabilităţii comerciale;
Acelerarea rotaţiei activului total, concretizată în creşterea numărului de
rotaţii, a avut o influenţă negativă asupra ratei rentabilităţii economice.
C) Rata rentabilităţii financiare
Rata rentabilităţii financiare este un indicator prin care se exprimă rata de
remunerare a investirii de capital pe care o fac proprietarii societăţii comerciale,
prin procurarea activelor ei, sau a reinvestirii integrale sau parţiale a profiturilor
care le revin de drept.
Nr.
Crt.
INDICATORI PERIOADA PERIOADA
2008 2009
1 Capital propriu (Kp) - 7256 - 41373
2 Capital permanent (Kper) - 7256 - 41373
3 Rezultatul net al exerciţiului (Rne) - 18517 - 34117
4 RBE - 18383 - 34249
5 Rne/RBE -100,72 - 99, 61
6 Rata marjei brute a exploatării - 11,54 - 20,78
49
Rme=RBE/CA
7 Rata rentabilităţii economice
Rre=Rne/AT
- 24, 00 - 48, 00
8 Structura financiară a întreprinderii
Pasiv total/Kp
-10,70 - 1,72
9 Rata rentabilităţii financiare
a) Re/Kp
b) Re/Kper
- 2,6 - 0,82
- 2,6 - 0,82
Rata rentabilităţii financiare a înregistrat totuşi o creştere faţă de anul
precedent, dar totuşi una negativă.În ceea ce priveşte raportul dintre rezultatul
net al exerciţiului şi RBE, acesta a înregistrat o creştere faţă de anul precedent,
dar influenţa este tot negativa, de aici putem concluziona că, structura financiară
a societăţii comerciale nu a avut o evoluţie favorabilă.
50
Structura financiara a societăţii comerciale în perioada 2008-2009
Structura financiară a societăţii comerciale se poate aprecia după raportul
datoriilor totale asupra capitalului propriu.Această formulă reflectă ponderea
finanţării pe baza resurselor împrumutate faţă de resursele proprii.
Alegerea unei animite structuri financiare reprezintă un aspect important al
politicii financiare a soccietăţii comerciale.Decizia de structură financiară
depinde de obiectivele societăţii, de nivelul rentabilităţii scontate şi de riscurile
pe care şi le asumă.În aceeaşimăsură cu factorii interni, decizia de structură
financiară depinde şi de factori externi societăţii comerciale, mai ales de
conjunctura economocă, adică situaţia pieţei financiare, oscilaţiile ratei dobânzii,
inflaţia.
3.2. Analiza performanţelor societăţii pe baza SIDG
Situaţia patrimonial – financiară a societăţii comerciale reprezintă un
veritabil barometru al politicilor acesteia, al conversiei utilizării tuturor tipurilor
de resurse angajate în activitatea economică.
Analiza situaţiei patrimonial – financiare are la bază, în principal,
informaţiile furnizate de bilanţul contabil şi de contul de profit şi pierdere, ca
informaţii generale acesibile, o seamă de anexe explicitare şi cele oferite de
sistemul propriu de gestiune.
51
Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali ,
personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali pentru a-şi
satisface o parte din diversele lor necesităţi de informaţii, astfel:
a) investitorii- ofertanţii de capital şi consultanţii şi consultanţii lor de capital
sunt preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de
investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui să
cumpere, să păstreze sau să vândă.Acţionarii sunt interesaţi şi de
informaţiile care le permit să evalueze capacitatea societăţii de a plăti
dividende.
b) angajatii – personalul angajat şi grupurile lor reprezentative sunt interesate
de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea societăţii
comerciale.Aceştia sunt
c) intresaţi şi de informaţiile care le permit să evalueze capacitatea firmei de a
oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunităţile
profesionale.
d) creditorii financiari – creditorii financiari sunt intresaţi de informaţiile care
le permit să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente
acestora vor fi rambursate.
e) furnizorii şi alţi creditori – furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt
intresaţi de informaţiile care le permit să determine dacă sumele care le sunt
datorate vor fi plătite la scadenţă.Creditorii comerciali sunt probabil
intresaţi de o societate comercială pe o perioadă mai scurtă decât creditorii,
numai dacă nu sunt dependenţi de continuarea activităţii societăţii
comerciale ca principal client.
f) clienţii – clienţii sunt intresaţi de informaţii despre continuitatea activităţii
unei societăţi comerciale, în special atunci când au o colaborare pe termen
lung cu respectiva societate sau sunt dependenţi de ea.
g) guvernul şi instituţiile sale – guvernul şi instituţiile sale sunt intresate de
alocarea resurselor şi implicit, de activitatea societăţilor comerciale.Aceştia
52
solicită informaţii şi pentru a reglementa activitatea societăţilor comerciale,
pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul venitului
naţional şi al altor indicatori statistici similari.
h) publicul - societăţile comerciale influenţează publicul întro varietate de
moduri. De exemplu, aceea de a avea o contribuţie substanţială la economia
locală având în vedere numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii
locali.Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii
despre evoluţia recentă şi tendinţele legate de prosperitate şi a sferei
activităţilor acesteia.
Analiza soldurilor intermediare de gestiune
În practica franceză, societăţile comerciale au obligaţia de a elabora
„Tabloul soldurilor intermediare de gestiune”, care constituie o sursă
suplimentară de informaţii pentru determinarea şi analiza rezultatelor pe diferite
trepte ale formării lor.Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori, sub
formă de solduri ce pun în evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune nu constituie decât o altă
variantă de prezentare a contului de rezultate. El propune, întradevăr, un alt mod
de grupare a veniturilor şi cheltuielilor, precum şi evidenţierea mecanismului de
formare a principalilor indicatori de rezultate (CA, Mjc, Qex, VA) şi
performanţe.
Chiar dacă normele metodologice româneşti nu fac referire la aceste
solduri, şi evident nu fac precizări privind determinarea lor, se consideră utilă,
determinarea tabloului soldurilor intermediare de gestiune pe baza contului de
profit şi pierdere.
Analiza principalilor indicatori de venituri
Nr.
Crt.
Indicatori 2008 2009
1. Cifra de afaceri 159290 164896 5606
53
2. Marja comercială 0 0 0
3. Producţia exerciţiului 159290 164896 5606
4. Valoarea adăugată 1592 3525 1933
5. RBE - 11966 - 29973 - 41939
6. Rezultatul exploatării - 18383 - 34249 - 52632
7. Rezultatul net - 18517 - 34117 - 52634
Reprezentarea grafică a evolutiei principalilor indicatori de venituri în perioada 2008-2009
Q ex 1- Q ex 0 164896I Qex = *100 = * 100 = 103,51%
Q ex 0 159290
VA 1 – VA 0 3525
I VA = * 100 = *100 = 221,41
VA 0 1592
54
Cifra de afaceri a anului curent în mărime absolută a crescut cu 5606 lei
faţă de perioada precedentă.Creşterea cifrei de afaceri a fost generată în
principal de expansiunea pe care a cunoscut-o piaţa în domeniul prestării de
servicii şi anume transporturile.
Marja comercială nu înregistrează nici o valoare deoarece societatea
noastră prestează servicii în domeniul transporturilor.
Producţia exerciţiului a crescut întrun ritm superior, datorită cererii din ce
în ce mai accentuate.
Creşterea valorii adăugate se explică în principal prin creşterea producţiei
exerciţiului, datorită faptului că importanţi clienţii sunt mulţumiţi de serviciile
prestate de societatea noastră.
Indicatorii de rentabilitate, începând cu RBE şi până la rezultatul net
manifestă o tendinţă de ascensiune descendentă.
În dinamică, se remarcă o evolutie diferită a componentelor rezultatului
exerciţiului:
- rezultatul exploatării a înregistrat o creştere descendentă faţă de
2008.
- rezultatul financiar a înregistrat de asemenea o scădere majoră.
Analiza performanţelor economico- financiare şi de asemenea analiza
performanţelor pe baza SIDG, au fost realizate pe baza bilanţului şi contului de
profit şi pierdere real al societăţii comerciale.
55
CAPITOLUL IV
Concluzii
Lucrarea de licenţă are ca bază de cercetare modul de calcul, percepere şi
evidenţiere din punct de vedere fiscal şi contabil a taxei pe valoarea adăugată în
cazul operaţiunilor de achiziţii şi prestării de servicii.
Baza de cercetare a constituit-o evidenţele societăţii comerciale S.C.
RAIEL TRANS S.R.L., al cărei obiect de activitate îl constituie transporturile
rutiere de mărfuri. Pe parcursul acestei lucrării am realizat o scurtă prezentare a
societăţii comerciale în primul capitol, în cel de al doilea capitol am pus în
evidenţă caracteristicile TVA-ului, iar aceste caracteristici le-am oglindit în
monografia contabilă aferentă lunii decembrie.În ceea ce priveşte modul de
calcul de percepere şi de evidenţiere al TVA-ului din punct de vedere contabil şi
fiscal acesta a fost realizat conform normelor în vigoare, conturile de tva au fost
prezente la toate operaţiile de achiziţii şi prestări de servicii.La sfârşitul lunii au
fost regularizate conturile, de unde am putut observa ca societatea noastră are
TVA de plată către stat iar, acest lucru se poate observa în decontul de TVA.
După ce am întocmit balanţa contabilă putem realiza ca societatea noastră, nu a
înregistrat profit deoarece se înregistrează pierdere din anii precedenţii.
În următorul capitol se poate observa analiza performanţelor economico
financiare pe baza ratelor de rentabilitate şi pe baza soldurilor intermediare de
56
gestiune, de unde putem concluziona că societatea nu este rentabilă din punct de
vedere financiar ,economic sau comercial, deoarece pierderea din anii
precedenţii afectează acest lucru.
În concluzie această lucrare a avut ca principal scop, reflectarea modului
de calcul, de percepere şi de evidenţiere a contabilităţii TVA-ului la o societate
comercială.
57
58
59
60
61
62
63
64
65
Bibliografie
1. Cucui I. Contabilitatea financiară a întreprinderii,
Editura Roza Vântului, Bucureşti,1997
2. Demean Mariana Bazele contabilităţii, Editura
Transversal, Târgovişte, 2009
3. Diaconu Ghe. Şi colectiv, Contabilitatea financiară
armonizată a unităţilor economice, Editura Bibliotheca
2006
4. Haurjui I., Moroşan I., Contabilitatea practică (I ),
Editura Evcont Consulting, Suceava, 2006
5. Ionescu Luiza Analiza economico- financiară, Editura
Bibliotheca, Târgovişte 2007
6. Ristea M. , Dima Mirela, Contabilitatea societăţilor
comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2002
7. State Violeta Determinarea stării financiare a
întreprinderii. Studiu comparativ, Editura Bibliotheca,
Târgovişte, 2006
8. State Violeta Contabilitatea financiară a societăţilor
comerciale – elemente de teorie şi aplicaţii practice.
Editura Bibliotheca 2008
Reglementari contabile si fiscale
66
1. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 3055/2009,
pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene, M. Of. nr. 766 si 766 bis din 10 noiembrie
2009, va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2010.
2. Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1752/2005 privind
aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene, M. Of. nr. 1080 bis din 30 noiembrie 2005, cu
modificarile si completarile ulterioare.
3. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 2.861/2009
pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii, M. Of. nr. 704 din 20 octombrie 2009.
4. Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor nr.
3512/2008, privind documentele financiar-contabile, M. Of. nr.
870, din 23 decembrie 2008.
5. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2226/2006
privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre
persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii
nr.82/1991, M. Of. nr. 1056 din 30 decembrie 2006.
6. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2264/2001,
pentru aprobarea modelelor formularelor specifice cu regim
special privind activitatea financiara si contabila si normelor
privind intocmirea si utilizarea acestora, M. Of. nr. 136 din 21
februarie 2002.
7. Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice nr. 1.376/2004,
pentru aprobarea normelor metodologice privind reflectarea in
contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare,
dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si
67
retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor
comerciale si tratamentul fiscal al acestora, M. Of. nr. 1.012 bis
din 3 noiembrie 2004.
8. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1917/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si
conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi
pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia,
M. Of. nr. 1.186 din 29 decembrie 2005.
9. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Publicata in M. Of.
nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile
ulterioare.
10. Ordonanta Guvernului Romaniei 92/2003 privind Codul
de procedura fiscala M.Of. nr. 94 din 29 decembrie 2003,
republicata in M. Of. nr. 560 din 24 iunie 2004.
11. Hotararea Guvernului Romaniei 44/2004 privind
normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, M. Of. nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile
si completarile ulterioare.
12. B.N.R. Ordinul guvernatorului B.N.R. nr.13/2008,
pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene, aplicabile institutiilor de credit, institutiilor
financiare nebancare si Fondului de garantare a depozitelor in
sistemul bancar, M. Of. nr. 879 din 24 decembrie 2008.
13. Legea contabilitatii nr. 82/1991 (r4). Republicata in
M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008.
14. Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale. Republicata
in M.Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si
completarile ulterioare.
68
69
