CAPITOLUL I – SITUAŢIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ

1.1. Localizarea ocolului silvic în spaţiul geogtafic şi administrativ

Pădurile Ocolului Silvic Piteşti sunt situate, din punct de vedere geografic în

Platforma Cotmenei şi Gruiurile Argeşului, în bazinele râurilor Argeş (cursul

mijlociu) şi Doamnei (curs inferior).

Amplasarea geografică este determinată de următoarele coordonate: de la 24°35'

la 25°00' longitudine estică şi de la 44°40' la 45°10' latitudine nordică.

1.2. Situaţia teritorial – administrativă

Ocolul silvic Piteşti face parte din Direcţia Silvică Piteşti, găsindu-se în partea

centrală a judeţului, cu sediul în Municipiul Piteşti.

Suprafaţa fondului forestier din acest ocol este de 12726,9 ha şi se găseşte în

limitele administrativ – teritoriale ale judeţului Argeş.

Pe unităţile de producţie şi localităţi, suprafeţele acestui ocol se prezintă astfel:

Tabelul .1.1.Nr.crt.

Comuna sau oraşul

Unităţi de producţie Suprafaţă totală pe comune (km)II III IV V VI

1 Piteşti 1318,0 7,0 - - - 1325,02 Bascov 336,2 678,4 - - - 1014,63 Moşoaia 206,7 - - - - 206,74 Băbana 11,7 - - - - 11,75 Merişani - 701,5 - - - 701,56 Budeasa - 1221,4 244,6 - - 1466,07 Coşeşti - - 755,2 889,2 - 1644,48 Mărăcineni - - 270,6 - - 270,69 Miceşti - - 1519,3 433,7 - 1953,010 Mălureni - - 1333,2 - - 1333,211 Dîrmăneşti - - - 378,5 - 378,512 Ştefăneşti - - - - 1283,9 1283,913 Mioveni - - - - 1137,8 1137,8

Total 1872,6 2608,3 4122,9 1701,4 2421,7 12726,9

1.3. Vecinătăţi, limite, hotare

1

Vecinătăţile şi limitele O.S. Piteşti sunt prezentate în tabelul ce urmează:

Tabelul nr.1.2.Punctul cardinal

Vecinătăţi Limite HotareFelul Denumirea

Nord

O.S. Cotmeana artificială D.N.Piteşti-Rm.Vâlcealiziera pădurii,

borneO.S. Curtea de Argeş naturală Dealul Pribei

O.S. Domneştinaturală Culmea Priseaca

artificială D.J.Priseaca-Jupâneşti-Coşeştinaturală Culmea lui Băj liziera pădurii,

drum de pămănt,borne

O.S. Mihăeşti artificială D.J. Piteşti-Mioveni-Conţeşti

Sud O.S. Poiana Lacului

artificială Drum comunalPiteşti-Smeura

drum de asfalt,borne.

convenţională

-linie parcelară,liziera pădurii,

borne.

artificială D.J. Piteşti-Băbanaliziera pădurii,drum de asfalt,

borne.O.S. Costeşti artificială Autostrada

Piteşti-Bucureştiliziera pădurii,

borne.Vest

O.S. Cotmeananaturală Culmea Plaiul Florii

liziera pădurii,borne.artificială

Drum comunalBascov-Glîmbocu

O.S. Curtea de Argeş artificialăD.N.Piteşti-Merişani-

Curtea de Argeş

O.S. Muşeteşti naturală Culmea Caloteştilorlinie parcelară,liziera pădurii,

borne.

Est

Aninoasa naturalăCulmile Coşeşti şi Băjeşti linie parcelară,

liziera pădurii,borne.

O.S. Topoloveni

convenţională

- liziera pădurii,borne.

artificialăD.N.Piteşti-BucureştiD.J.Ştefăneşti-Goleşti

naturalăCulmea Ştefăneşti-Văleni

şi Culmea Drumului Mocanului

drum depământ,

liziera pădurii,borne.

Din datele prezentate în tabelul de mai sus se constată că, limitele Ocolului

Silvic Piteşti sunt reprezentate de culmi şi văi clasificate astfel:

2

naturale reprezentate de culmi şi văi;

artificiale reprezentate de drumuri comunale, judeţene şi naţionale;

convenţionale (limită de comună, terenuri agricole);

Hotarele pădurii sunt delimitate prin semne amenajistice şi nu sunt încălcări de

hotar, de către persoane fizice sau juridice.

1.4. Administrarea fondului forestier

1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate privată

Fondul forestier al Ocolului Silvic Piteşti este în suprafaţă de 12726,9 ha şi este

administrat de Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, aceasta acţionând pe

bază de gestiune economică şi autonomie financiară.

1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată

În raza teritorială a Ocolului Silvic Piteşti există o suprafaţă de 3437,4 ha,

pădure ce aparţine locuitorilor din comunele de pe raza teritorială a acestui ocol,

ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate conform Legii 18/1991 şi a

Legii 1/2000.

Administrarea fondului forestier proprietate privată se face de către proprietarii

acestuia. Proprietarii au obligaţia să îl gospodărească în regim silvic.

În tabelul ce urmează se prezintă, la nivel de ocol, pe comune şi pe U.P.,

suprafeţele cedate conform Legii 18/1991 şi a Legii 1/2000.

Tabelul nr.1.3.Nr. Comuna/Oraşul Protocolul Unităţi de producţie Total

3

crt. -ha-II III IV V VI1 Piteşti 18/1991 17,3 - - - - 17,32

Bascov18/1991 21,0 50,4 - - - 71,41/2000 40,1 7,2 - - - 47,3

Bradu 18/1991 43,1 - - - - 43,13 1/2000 6,9 - - - - 6,94 Budeasa 18/1991 - 152,0 - - - 152,0

1/2000 - 133,2 10,5 - - 143,75 Merişani 18/1991 - 130,0 - - - 130,0

1/2000 - 79,7 - - - 79,76 Mărăcineni 18/1991 - - 38,3 - - 38,3

1/2000 - - 23,5 - - 23,57 Miceşti 18/1991 - - 94,7 147,7 - 242,4

1/2000 - - 6,5 192,3 - 198,88 Mălureni 18/1991 - - 4,0 - - 4,0

1/2000 - - 14,8 - - 14,89 Dîrmăneşti 18/1991 - - - 313,1 - 313,1

1/2000 - - - 25,5 - 25,510 Coşeşti 18/1991 - - - 358,6 - 358,6

1/2000 - - - 444,0 - 444,011 Mioveni 18/1991 - - - - 338,1 338,1

1/2000 - - - - 193,3 193,312 Ştefăneşti 18/1991 - - - - 348,9 348,9

1/2000 - - - - 202,7 202,7Total pădure

Privată18/1991 81,4 332,4 137,0 819,4 687,0 2057,21/2000 47,0 220,1 55,3 661,8 396,0 1380,2

TOTAL 128,4 552,5 192,3 1481,2 1083,0 3437,4

1.5. Terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier

Ocolul Silvic Piteşti are în evidenţă la ora actuală 140 ha acoperite cu vegetaţie

forestieră în afara fondului forestier. Aceasta este situată pe izlazurile

comunelor: Budeasa – 10 ha, Miceşti – 20 ha şi Merişani – 110 ha. Ocolul silvic

va urmări ca această suprafaţă să fie gospodărită conform normelor în vigoare.

De asemenea, ocolul va identifica şi alte suprafeţe cu vegetaţie forestieră în

afara fondului forestier şi o va înregistra în evidenţele sale.

CAPITOLUL II – ORGANIZAREA TERITORIULUI

4

2.1. Constituirea ocolului silvic şi a unităţilor de producţie

Conform temei de proiectare, avizată în Conferinţa I de amenajare, ţinută în data

de 11.06.2002 la sediul Direcţiei Silvice Piteşti, limitele teritoriale de nord-est

ale ocolului silvic au suferit modificări faţă de amenajarea anterioară (1990).

În conformitate cu Ordinul Ministrului Nr. 1996/1992, O.S. Piteşti a cedat la

O.S.E. Mihăieşti o suprafaţă de 433,1 (parcelele 1-6; 79-87; %155-159).

Unităţile de producţie au păstrat aceeaşi denumire, număr şi limite teritoriale de

la amenajarea anterioară, cu excepţia limitei nordice a U.P. VI Valea Mare.

În capitolul III se prezintă evoluţia unităţilor de producţie de la o amenajare la

alta.

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi a subparcelarului

La actuala amenajare nu au survenit modificări în ceea ce priveşte constituirea şi

delimitarea parcelarului, precum şi numerotarea acestuia.

Limitele parcelelor sunt in general clare, fiind materializate în teren prin semne

cu vopsea roşie.

Hotarele pădurii (lizierele) au fost verificate şi materializate cu vopsea roşie de

către personalul de teren al ocolului silvic, precum şi refacerea bornelor

degradate sau înlocuirea celor care au dispărut. Subparcelarul a suferit unele

modificări ca urmare a lucrărilor executate în deceniul expirat, precum şi

reconstituirea dreptului de proprietate. Materializarea subparcelarului s-a

efectuat sub supravegherea şi la indicaţia inginerului proiectant.

2.2.1. Mărimea parcelelor şi a subparcelelor

5

Situaţia parcelelor şi a subparcelelor, din punct de vedere al mărimii lor, este

prezentată în tabelul următor:

Tabelul.2.1.

U.P.Parcelele Parcelele

Nr.Suprafaţa (ha)

Nr.Suprafaţa (ha)

Minimă Medie Maximă Minimă Medie MaximăII 90 1,4 20,8 78,0 319 0,1 5,8 67,0III 102 1,9 20,0 56,0 371 0,2 7,0 34,6IV 174 0,4 23,6 65,1 790 0,1 5,2 52,9V 77 7,3 22,0 54,5 241 0,2 7,0 33,1VI 119 1,6 20,3 41,2 441 0,2 5,4 30,4

TOTAL OCOL

562 0,4 22,6 78,0 2162 0,1 5,8 67,0

2.3. Suprafaţa fondului forestier

Suprafaţa Ocolului Silvic Piteşti este de 12726,9 ha, fiind împărţită în cinci

unităţi de producţie (U.P.).

Suprafaţa actuală este mai mică decât cea de la amenajarea precedentă (16578,5

ha) cu 3851,6 ha, justificată astfel:

reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii 18/1991: -2057,2 ha;

reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii 1/2000: -1380,2 ha;

intrări cu acte legale: 94,4 ha;

ieşiri cu acte legale: 602,9 ha;

diferenţe măsurători analitice: + 87,1 ha;

diferenţe de fotointerpretare: + 7,2 ha.

Situaţia mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier, la nivelul fiecărei unităţi de

producţie şi pe total ocol, este prezentată în detaliu în tabelul 2.4.1.1. din

subcapitolul 2.4.1.

Pentru fiecare unitate de producţie s-a justificat suprafaţa la nivel de u.a.,

conform actelor legale ce au stat la baza mişcărilor de suprafaţă din fondul

6

forestier şi care au fost avizate de Conferinţa a II-a de amenajare, din data de

11.06.2002.

2.3.1. Utilizarea fondului forestier

Repartizarea fondului forestier pe categorii de folosinţă este următoarea:

A. Terenuri acoperite cu pădure: 12528,0 ha, din care:

- răşinoase: 288,6 ha;

- foioase: 12139,4 ha.

B. Terenuri care servesc nevoilor de cultură: 4,3 ha din care:

- pepiniere: 4,3 ha.

C. Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică: 95,5 ha;

D. Terenuri care servesc nevoilor de administraţie silvică: 95,5 ha;

E. Terenuri afectate împăduririi: 26,6 ha;

F. Terenuri neproductive: 13,8;

G. Terenuri scoase temporar din fondul forestier: 1,8 ha.

----------------------------------------------------------------------------------------

TOTAL : 12726,9 ha.

În vederea mai bunei gospodăriri a fondului forestier, personalul ocolului va

avea grijă să împădurească în primă urgenţă terenurile goale, destinate acestui

scop. Vor fi avute în vedere pentru împădurire şi drumurile de tras, platformele

depozitelor intermediare, terenurile scoase temporar din fondul forestier, care,

vor fi reprimite şi alte categorii de terenuri, care vor deveni apte pentru astfel de

lucrări.

Modul de încadrare de la o folosinţă la alta poate să varieze de la an la an, în

funcţie de elementele noi, ce apar pe parcursul aplicării amenajamentului.

În acest sens se vor analiza de personalul ocolului noile destinaţii şi se va

proceda la modificările corespunzătoare după obţinerea aprobărilor legale.

Indicele de utilizare a fondului forestier este de 98%.

7

La subcapitolul 2.4.1. se prezintă situaţia suprafeţelor pe grupe funcţionale şi

categorii de folosinţă la nivel de U.P. şi total ocol.

2.3.2. Situaţia suprafeţelor pe grupe funcţionale şi categorii de folosinţă

Tabelul .2.2.Numărul şi denumirea unităţii de produc-

ţie

Gru

pa

fun

cţio

nal

ă I/

II

Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi

Terenuri afectate gospodă-

ririi pădurilor

Terenuri neproduc-

tive stâncării,

nisipuri,să-rături,mlaş-tini,râpe,ravene etc.

Terenuri scoase

temporar din fondul forestier

TOTAL

Păduri şi terenuri destinate

împăduririi sau

reîmpăduririi pentru care se reglementea-ză recoltarea de produse principale

Păduri şi terenuri destinate împădurii

sau reîmpădu-ririi pentru

care se reglemen-

tează recoltarea de produse principale

TOTAL

1 2 3 4 5 6 7 8 9

HectareII

TrivaleI 1200,9 609,3 1810,2 - - - -II - - - - - - -

Total 1200,9 609,3 1810,2 61,5 0,2 0,7 1872,6III

DobrogosteaI 2545,3 36,2 2581,5 - - - -II - - - - - - -

Total 2545,3 36,2 2581,5 15,2 7,6 4,0 2608,3IV

MiceştiI 3759,7 303,9 4063,5 - - - -II - - - - - - -

Total 3759,7 303,9 4063,6 57,1 2,2 - 4122,9V

DîrmăneştiI 1482,7 44,0 1526,7 - - - -II 171,9 - 171,9 - - - -

Total 1654,6 44,0 1698,6 2,2 0,6 - 1701,4VI

Valea MareI 1799,0 114,1 1913,1 - - - -II 487,6 - 487,6 - - - -

Total 2286,6 114,1 2400,7 20,7 0,3 - 2421,7TOTAL OCOL

I 10788,7 1107,5 11896,2 - - - -II 658,4 - 658,4 - - - -

TOTAL 11447,1 1107,5 12554,6 156,7 13,8 1,8 12726,9

8

Tabelul 2.3.Numărul şi denumirea unităţii de producţie

Gru

pa

fun

cţio

nal

ă I/

II

Păduri, inclusiv plantaţii

cu reuşită

definitivă

Regenerări artificiale

fără reuşită

definitivă

Regenerări naturale sau mixte cu reuşită parţială obţinută în urma tăierilor definitive

Terenuri de

reîmpădurit în urma tăierilor rase,a

doborâtu-rilor de

vânt sau a altor cauze

Goluridestinate

împă-duririi

Terenuri degradate,prevăzute

a se împădurii

Răchi-tăriinatu-raleori

createprin

culturi

TOTAL

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

HectareII

TrivaleI 1199,2 0,4 - 1,3 - - - -II - - - - - - -

Total 1199,2 0,4 - 1,3 - - - 1200,9III

Dobrogostea

I 2537,9 2,5 - 4,1 0,8 - - -II - - - - - - -

Total 2537,9 2,5 - 4,1 0,8 - - 2545,3IV

MiceştiI 3728,7 16,8 - 12,1 2,1 - - -II - - - - - - -

Total 3728,7 16,8 - 12,1 2,1 - - 3759,7V

DîrmăneştiI 1482,7 - - - - - - -II 171,9 - - - - - - -

Total 1654,6 - - - - - - 1654,6VI

Valea MareI 1795,5 4,6 - - - - - -II 479,3 1,0 - 5,7 0,5 - - -

Total 2274,8 5,6 - 5,7 0,5 - - 2286,6TOTAL OCOL

I 10744,0 24,3 - 17,5 2,9 - - -II 651,2 1,0 - 5,7 0,5 - - -

TOTAL 11395,2 25,3 - 23,2 3,4 - - 11447,1

9

Tabelul .2.4.Numărul şi denumirea unităţii de producţie

Gru

pa

fun

cţio

nal

ă I/

IIPăduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi pentru care nu se

reglementează recoltarea de produse principalePăduri, inclusiv plantaţii

cu reuşită

definitivă

Regenerări naturale,artificiale

sau mixte cu reuşită parţială

Terenuri de reîmpădurit

în urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze

Goluri destinate

împăduririi

Terenuri degradate destinate

împăduririiTOTAL

Hectare1 2 3 4 5 6 7 8II

TrivaleI 609,3 - - - -II - - - - -

Total 609,3 - - - - 609,3III

DobrogosteaI 2537,9 - - - -II - - - - -

Total 36,2 - - - - 36,2IV

MiceştiI - 0,8 - - -II - - - - -

Total 36,2 0,8 - - - 303,9V

DîrmăneştiI 303,1 - - - -II - - - - -

Total 303,1 - - - - 44,0VI

Valea MareI 114,1 - - - -II - - - - -

Total 114,1 - - - - 114,1TOTAL OCOL I 1106,7 0,8 - - - 1107,5

Tabelul 2.5.Numărul şi denumirea unităţii de producţiei

Terenuri neproductive stâncării,nisipuri,

sărături,mlaştini,râpe,ravene etc.

Terenuri scoase temporar din fondul forestierTransmise prin acte normative

în folosinţă temporară

Deţinute de persoane fizice

sau juridice fără aprobările legale necesare:ocupaţii

şi litigii

TOTAL

IITrivale

0,2 - 0,7 0,7

IIIDobrogostea

10,5 1,1 - 1,1

IVMiceşti

2,2 - - -

VDîrmăneşti

0,6 - - -

VIValea Mare

0,3 - - 0,3

TOTAL OCOL 13,8 1,1 0,7 1,8

10

2.3.3. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători

Tabelul 2.6.Nr.crt.

Denumirea indicatorilor TOTAL(ha)

Ministerul(ha)

Alţi deţinători(ha)

1. FONDUL FORESTIER 12726,9 12726,9 -2. TERENURI ACOPERITE CU

PĂDURE (PD)12528,0 12528,0 -

2a. Răşinoase (PDR) 388,6 388,6 -2b. Foioase (PDF) 12139,4 12139,4 -2c. Răchitării cultivate şi naturale (PDS) - - -3. TERENURI CARE SERVESC

NEVOILOR DE CULTURĂ4,3 4,3 -

3a. Pepiniere (PCP) 4,3 4,3 -3b. Piantaje (PCJ) - - -3c. Colecţii dendrologice (PCD) - - -

4.TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCŢIE

SILVICĂ (PS)56,9 56,9 -

4A. Arbuşti fructiferi (PSZ) 1,8 1,8 -4B. Terenuri pentru hrana vânatului

(PSV)54,7 54,7 -

4C. Ape curgătoare (PSR) - - -4D. Ape stătătoare (PSL) 0,4 0,4 -4E. Păstrăvării (PSP) - - -4F. Fazanerii (PSF) - - -4G. Crescătorii de animale cu blană fină

(PSB)- - -

4H. Centre fructe de pădure (PSD) - - -4K. Puncte achiziţii fructe, ciuperci

(PSU)- - -

4L. Ateliere de împletituri (PSI) - - -4M. Secţii şi puncte apicole (PSA) - - -4N. Uscătorii şi depozite de seminţe

(PSS)- - -

4O. Ciupercării (PSC) - - -

5.TERENURI CARE SERVESC

NEVOILOR DE ADMINISTRAŢIE FORESTIERĂ

(PA)

95,5 95,5 -

5A. Spaţii de producţie silvică (PAS) 2,0 2,0 -5B. Căi ferate forestiere (PAF) - - -5C. Drumuri forestiere (PAD) 27,4 27,4 -5D. Linii de pază contra incendiilor

(PAP)- - -

5E. Depozite forestiere (PAZ) - - -5F. Diguri (PAG) - - -5G. Canale (PAC) - - -5H. Alte terenuri (PAA) 66,1 66,1 -5K. TERENURI AFECTATE

ÎMPĂDURIRII (PT)26,6 26,6 -

5L. Clasa de regenerare (PTR) 26,6 26,6 -5M. Terenuri intrate legal în fondul - - -

11

forestier (PTF)

Tabelul 2.6.Nr.crt.

Denumirea indicatorilor TOTAL(ha)

Ministerul(ha)

Alţi deţinători(ha)

TERENURI NEPRODUCTIVE (PN)

13,8 13,8 -

5N. Stincării şi abrupturi (PNS) 2,2 2,2 -5O. Bolovănişuri şi pietrişuri (PNP) 8,2 8,2 -5P. Nisipuri zburătoare şi marine (PNN) - - -5Q. Ravene (PNR) 0,4 0,4 -5R. Sărături cu crustă (PNC) - - -5S. Mocirle şi smircuri (PNM) 2,5 2,5 -5T. Gropi de împrumut şi depuneri sterile

(PNG)0,5 0,5 -

6. FÂŞIE FRONTIERĂ - - -

7.TERENURI SCOASE

TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

1,8 1,8 -

2.3.4. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii

Tabelul 2.7.Nr.crt.

Denumirea indicatorilor TOTAL(ha)

Ministerul(ha)

Agricultură(ha)

Alţideţinători

1. FONDUL FORESTIER 12726,9 12726,9 - -2. SUPRAFAŢA

PĂDURILOR12582,0 12582,0 - -

3. RĂŞINOASE 388,6 388,6 - -3A. Molid

(în afara arealului)168,0 168,0 - -

3B. Brad - - - -3C. Duglas 9,6 9,6 - -3D. Larice - - - -3E. Pin 210,2 210,2 - -4. FOIOASE 12139,4 12139,4 - -

4A. Stejar Pedunculat 616,6 616,6 - -Gorun 4984,1 4984,1 - -

4B. Fag 3392,2 3392,2 - -

4C.Diverse specii tari

Salcâm 477,5 477,5 - -Paltin 20,1 20,1 - -Frasin 13,4 13,4 - -Cireş 2,6 2,6 - -Nuc 10,0 10,0 - -

4D.

Diverse speciimoi

Tei 71,0 71,0 - -Plop 156,1 156,1 - -Plop

euramerican14,9 14,9 - -

Sălcii 2,0 2,0 - -

12

Tabelul 2.7.Nr.crt.

Denumirea indicatorilor

TOTAL(ha)

Ministerul(ha)

Agricultură(ha)

Alţideţinători

5. ALTE TERENURI 198,9 198,9

5A.Terenuri care servesc nevoilor de cultură

silvică4,3 4,3 - -

5B.Terenuri care servesc nevoilor de producţie

silvică56,9 56,9 - -

5C.Terenuri care servesc

nevoilor de administrare forestieră

95,5 95,5 - -

6.TERENURI AFECTATE

ÎMPĂDURIRII26,6 26,6 - -

7. TERENURI NEPRODUCTIVE

13,8 13,8 - -

8. FÂŞIE FRONTIERĂ - - - -TERENURI SCOASE

TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER

1,8 1,8 - -

2.4. Enclave

Pe teritoriul Ocolului Silvic Piteşti se găsesc un număr de 71 de enclave ale

diverşilor proprietari particulari.

Situaţia lor se prezintă in tabelul următor:

Tabelul 2.8.Nr.crt. U.P.

EnclaveFolosinţăNumăr Suprafaţă

(ha)1. II Trivale 10 57,5 Fâneaţă2. III Dobrogostea 3 15,2 Fâneaţă3. IV Miceşti 30 145,9 Păşuni şi livezi4. V Dîrmăneşti 19 97,1 Fâneaţă5. VI Valea Mare 8 11,8 fâneaţă

TOTAL OCOL 71 327,5

13

2.5. Organizarea administrativă

Ocolul silvic îşi are sediul în Municipiul Piteşti, judeţul Argeş, fiind situat în

partea de sud-est faţă de distribuţia spaţială a fondului forestier, având legături

directe pe drumurile publice şi forestiere, cu sediile de district ori cantoane

silvice.

Clădirea, care deserveşte ca sediu de ocol, se află pe teritoriul U.P. II Trivale şi

oferă condiţii bune desfăşurării activităţii de birou.

Arondarea suprafeţei ocolului pe districte şi cantoane este prezentată în tabelul

2.5.1.

Tabelul 2.9.Districtul Cantonul U.P. Parcele componente Suprafaţa

(ha)Nr. Denumi-rea

Nr. Denumirea

I Trivale

1. Trivale II 1-5;9-11;13-20;22-24;26. 467,42. Rleleu II 6-8;30-32;42;49-57;98D. 351,13. Uiasca II 25;27-29;33-37;39-41;43-

48;95D.312,5

4. Aninoasa II 58-68;70-72;74-76. 356,25. Mica II 77-90;96D;97D;99D. 385,4

TOTAL DISTRICT I 1872,6

IIDobro-gostea

6. Bascov III 4-11;56P;59;61. 335,47. Dobrogostea III 12-22;25;26. 382,48. Vărzaru III 30-38 295,69. Borleşti III 39-42;45;49-54;64;66;68;70;73-

75.501,8

10. Valea Satului

III 71;72;76;77;79-84;114;78. 395,8

TOTAL DISTRICT II 1911,0

III Budeasa

11. Valea Mărului

III 85-89;91-99;125-127. 392,9

12.Albeasca

III 101-106;108-113;117;123D;124D;128-130D.

304,4

IV 1-4. 73,913. Ciumeşti IV 53-56;58-59;61;164;167-

169;57;175;177.221,7

14. Cireşu IV 5-27;162;165;166;170-173. 657,815. Titia IV 145-149. 128,0

V 6;7;13-20;106-108. 311,7TOTAL DISTRICT III 2090,4

14

Tabelul 2.9.Districtul Cantonul U.P. Parcele componente Suprafaţa

(ha)Nr. Denumi-rea

Nr. Denumirea

16. Miceşti IV 48-52;62-65;67-72. 379,917. Troislav IV 42-47;73-80. 457,618. Păuleasca IV 28-35,40;41;81-84;174;176. 369,619. Mitropolia IV 36-39;86-100;163;178. 480,020. Tufanu IV 101-115. 353,4

TOTAL DISTRICT IV 2036,521. Tînca IV 116-125;137-141;142,144. 454,522. Jupîneşti IV 134-136. 101,3

V 24-31;33-35;111-113;118-125. 434,023. Priseaca IV 126-133. 209,6

V 41;43;44;50. 74,724. Coşeşti V 66;68;69;74;76;77;80. 144,125. Valea Cătii V 83-100;129-135;139D. 551,0

TOTAL DISTRICT V 1969,226. Purcăreni IV 150-160. 239,6

V 1-5. 185,927. Colibaşi VI 13-19;36-40. 270,328. Arme-

neascaVI 20-31;59-60;194D;198D. 338,9

29. Mălăişte VI 32-35;41-49;197D. 335,630. Racoviţa VI 65-73;88-90;168-170. 217,6

TOTAL DISTRICT VI 1587,931. Făget VI 50-68. 329,932. Palanga VI 91-98;111-116;119D;120D. 307,433. Ploscaru VI 99-110. 239,934. Ferburia VI 121-127. 146,335. Brătieni VI 128-135;137-139;145-147;201D 235,8

TOTAL DISTRICT IV 1259,3TOTAL O.S. 12726,9

15

CAPITOLUL III – GOSPODĂRIREA DIN TRECUT

3.1.Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut şi până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948

Pădurile din Ocolul Silvic Piteşti, în evoluţia lor, au trecut prin mai multe etape,

în strânsă legătură cu evoluţia proprietăţii.

Prima etapă este cea anterioară anului 1864 şi este caracterizată prin lipsa unor

reguli tehnice silviculturale de exploatare şi cultură. Până la data menţionată,

pădurile erau în cea mai mare parte proprietatea mănăstirilor şi a marilor

proprietari, doar o mică parte aparţinea ţăranilor.

În această etapă nu s-au făcut niciodată tăieri regulate, ci se extrăgeau arborii cei

mai valoroşi ca material, după nevoile şi interesele proprietarului, situaţie care a

dus la scăderea potenţialului productiv al unor păduri.

A doua etapă începe după anul 1864 (anul secularizării averilor mănăstireşti) şi

ţine până în anul 1948 (anul naţionalizării).

În această perioadă, prin secularizarea averilor mănăstireşti, o parte din păduri

trec în patrimoniul statului, începând să se organizeze primele servicii silvice.

Regimul pădurilor este reglementat după "Legiuirea pentru cruţarea pădurilor de

pe moşiile mănăstireşti şi altele". Această lege stabilea ca pădurile de stejar să

aibă cel puţin 80 de parchete pentru fiecare moşie, iar pentru pădurile constituite

din alte specii, numărul minim de parchete nu putea să fie mai mic de 40 pentru

fiecare moşie.

Tot această lege prevedea să fie lăsate câte 48-50 de rezerve la hectar. În

regulamentul din 1868 existau dispoziţii privitoare la vânzarea pădurilor statului

spre exploatare, în care s-au prevăzut şi anumite măsuri restrictive, cu penalităţi

pentru antreprenorii incorecţi. Rezervele care se lăsau se stabileau de către

silvicultori şi erau trecute în condiţiile de exploatare. Potrivit acestui regulament

16

s-a trecut la 80 de rezerve pe hectar. Prin aceste măsuri, aproape toate pădurile

statului şi ale instituţiilor publice puse în tăiere s-au amenajat aproape uniform,

cu cicluri de 30-40 de ani şi 80 de rezerve la hectar. După anul 1880 se naşte un

curent, ce imprimă o fază de tranziţie, prin care se renunţă la crângul cu rezerve,

prin trecerea la codru - regulat, căutându-se să se reglementeze exploatările în

majoritatea pădurilor.

În această perioadă apar primele amenajamente înrocmite după reguli

silvotehnice superioare.

Spre sfârşitul secolului al XIX – lea se părăseşte concepţia regenerării naturale

numai din lăstari şi treptat îşi face apariţia ideea regenerării naturale din sămânţă

şi pe cale artificială. De asemenea, se trece cu actul naţionalizării pădurilor şi a

altor mijloace de producţie (1984) şi se caracterizează prin trecerea pădurilor în

patrimoniul statului, întocmirea de amenajamente pentru toate pădurile,

amenajamente realizate pe bază de principii de gospodărire ştiinţifică.

La naţionalizarea din 1984, situaţia pădurilor era următoarea:

- păduri de stat administrate de CAPS, în procent de 45%;

- păduri moşiereşti în procent de 30%;

- păduri proprietate a persoanelor juridice 15%;

- păduri ale micilor proprietari (ţărăneşti) 10%.

După naţionalizare, pădurile sunt supuse acţiunii de amenajare integrală.

3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1984

Aşadar prin actul naţionalizării din anul 1984 se pun bazele gospodăririi unitare

a pădurilor pe baza amenajamentelor silvice.

Primele amenajamente unitare pentru întregul fond forestier al Ocolului Silvic

Piteşti s-au făcut în anii 1952, în cadrul M.U.F.G. Următoarele amenajamente s-

au întocmit în anii 1969;1979 şi 1990.

17

De-a lungul etapelor de amenajare, limitele şi suprafaţa unităţilor de producţie

au suferit modificări. Aceste modificări au îngreunat foarte mult controlul prin

amenajament a gospodăririi pădurilor.

În cele ce urmează este prezentată evoluţia bazelor de amenajare (Tabelul

nr.3.1.) şi evoluţia reglementării producţiei (Tabelul nr.3.2.).

3.1.2.1. Evoluţia bazelor de amenajare

Tabelul 3.1.

Anul

amenajării

Subunităţi de

gospodărire

Regim Compoziţia ţel Tratamentul Exploatabilitatea Ciclu

(ani)

Denumire

1952

"A"codru

regulatcodru

45GO28FA15CA8DT4DM

T.ochiuri tehnică 120 (U.P.II)

"C"conversiun

e prin

îmbătrânirecodru

T.ochiuri

T.de refacere

T.substituire tehnică

80

(U.P.I;IV)

100(U.P.III)

1969

"A"codru

regulat

codru

44GO27FA15CA3SC8DR2DT

T.ochiuri

T.combinate tehnică

120 (U.P.II)

"C"conversiun

e

codru T.ochiuri

T.substituite tehnică

80

(U.P.I;III)

1979

"C"conversiun

e

codru

39GO24FA14CA5SC

4ST4DR3DT7DM

T.progresive

T.combinate

tehnică 80-100

"R"refacere codru T.rase de

substituire

refacere 20

"H"protecţie

absolută

codru T.igienă protecţie -

1990

"C"conversiun

e

codru 40GO28FA17CA3PLT

1SC4DR4DT4DM

T.progresive tehnică 110

"K"rezervaţie codru 77GO22ST1P1 T.stimulare a

fructificaţiei

fiziologică -

"M"conservare

deosebită codru

34GO18CA16FA14ST

8SC4DR2DT4DM

T.conservare protecţie -

"Q"crâng

salcâm codru 86SC9PLEA2CA3DT T.crâng de regenerare 25

18

Tabelul 3.1.

Anul

amenajării

Subunităţi de

gospodărire

Regim Compoziţia ţel Tratamentul Exploatabilitatea Ciclu

(ani)

Denumire

2003

"A"codru

regulat

codru 38GO19CA11ST11FA

7GÎ3CE3DR7DT2DM

T.succesive

T.progresive

T.rase

T.crâng

tehnică

protecţie

110

"K"rezervaţie codru 57GO30ST6GÎ

3CA4DT

T.stimulare a

fructificaţiei

fiziologică -

"M"conservare

deosebită

codru 42ST25GO7CE5FR4GÎ

2SC1PI13DT1DM

T.conservare protecţie -

3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei

Tabelul 3.2.

Anul amenajării Subunitatea de

gospodărire

Creşterea

indicatoare

/an/ha

Posibilitatea Indice de

recoltare

/an/ha

Indice de creştere curentă

/an/ha

Denumire Suprafaţă

-ha-

1952 Nu există date concrete

1969 Total ocol 16155,7 3,3 27200 2,5 5,4

1979 Total ocol 15747,0 3,4 21720 1,05 5,6

1990

codru

regulat

11968,2 3,3 8602 0,7 6,7

conservare

deosebită

3619,4 - 2434 0,7 3,8

crâng 552,6 - 3145 5,7 7,8

rezervaţii

seminţe

140,8 - - 3,1

Total ocol 16281,0 3,3 14308 1,8 6,8

2003

codru

regulat

9625,0 3,2 7724 0,8 6,4

conservare

deosebită

1012,1 - 1112 1,1 4,8

19

Tabelul 3.2.

Anul amenajării Subunitatea de

gospodărire

Creşterea

indicatoare

/an/ha

Posibilitatea Indice de

recoltare

/an/ha

Indice de creştere curentă

/an/ha

Denumire Suprafaţă

-ha-

2003

Terenuri

care vor fi

scoase din

fondul

forestier

1795,5 - - - -

Rezervaţii

seminţe

95,4 - - - 2,4

Total ocol 12528,0 3,2 8836 1,9 6,2

3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare

Având în vedere că suprafaţa ocolului, precum şi arondarea pe U.P., a suferit

modificări de la o etapă la alta şi nu s-a putut face o analiză clară între diversele

etape de aplicare a amenajamentului, mai ales nu s-a putut face o analiză

comparativă între indicatorii cantitativi. Ca urmare în cele ce urmează se vor

face mai mult aprecieri calitative, iar comparaţii se vor face numai între

prevederile fiecărui amenajament şi realizările acestuia.

Aşadar, primul amenajament pentru Ocolul Silvic Piteşti s-a întocmit în anul

1952, în cadrul M.U.F.G.

Organizarea producţiei s-a făcut în două subunităţi de producţie (Tabelul

nr.3.1.).

Acelaşi lucru se petrece şi la amenajarea din 1969, când U.P. actuale au făcut

parte din Ocolul Silvic Piteşti şi de când se păstrează aceeaşi organizare şi

aceleaşi baze de amenajare.

20

Pentru aceste doua ediţii de amenajare este caracteristic faptul că s-au constituit

suprafeţe periodice egale, în vederea normalizării claselor de vârstă, fără a ţine

seama de starea arboretelor incluse în afara suprafeţelor în rând.

Tratamentele prevăzute au fost cele ale tăierilor progresive (în ochiuri) pentru

codru regulat şi conversiune şi tăieri în crâng pentru arboretele tratate în crâng.

Aceste tratamente au fost aplicate, dar nu întotdeauna s-au obţinut rezultatele

scontate. Astfel, la tăierile în crâng nu s-a ţinut seama de vitalitatea cioatelor,

multe arborete rezultând din cioate devitalizate. Acest lucru s-a repercutat

asupra productivităţii arboretelor, necesitând să fie substituite sau refăcute

ulterior.

La tăierile progresive nu s-a ţinut întotdeauna seama ca intervenţiile să se facă în

concordanţă cu regenerarea şi a dus la realizarea unor arborete derivate sau

parţial derivate, fapt ce reiese din procentul foarte ridicat de carpen de-a lungul

etapelor de amenajare.

Prevederile privind posibilitatea nu au fost respectate, în sensul că depăşirea

acesteia s-a făcut cu mult peste cotele fixate.

Lucrările de îngrijire nu s-au executat în toate suprafeţele, lucru reflectat negativ

în evoluţia viitoare a arboretelor.

Împăduririle s-au executat mai mult în clasa de regenerare şi mai puţin în

suprafeţele din S.P. I şi deceniul I. Gradul de reuşită a acestor împăduriri a fost

între 70-90%, datorită faptului că terenul nu a fost pregătit corespunzător. În

această perioadă au început împăduririle masive cu salcâm şi pin, fără a se ţine

seama de condiţiile staţionale.

De asemenea, la împăduririle cu specii de bază nu s-a acordat atenţie speciilor

de amestec.

În amenajamentele din anul 1979 şi 1990, subunităţile de producţie au suferit

unele modificări, ca urmare a zonării funcţionale,în primul rând. Astfel s-au

constituit următoarele subunităţi: conversiune; crâng simplu; refacere şi

protecţie absolută.

21

Bazele de amenajare pentru subunităţile pentru care se reglementează procesul

de producţie au rămas aceleaşi ca la amenajările anterioare (Tabelul nr.3.1.). În

aceste amenajamente apar în plus trei subunităţi: două subunităţi de producţie:

S.U.P: "R" (refacere, cu o perioadă de refacere de 20 de ani), S.U.P. "Q" (crâng

cu un ciclu de 25 de ani) şi o subunitate de protecţie absolută S.U.P. "H" (în care

s-au admis doar tăieri de igienă).

Subunitatea de crâng – diverse tari este constituită ca specie de bază din salcâm.

Se fac aceleaşi menţiuni cu privire la modul de gospodărire ca la amenajările

anterioare. De menţionat că refacerea arboretelor slab productive s-a făcut mai

mult prin substituire cu salcâm şi pin, fără a se ţine seama de condiţiile

staţionale.

Prevederile amenajamentului nu sunt respectate. Inaccesibilitatea unor U.P. a

dus la concentrarea tăierilor de produse principale şi secundare pe suprafeţe

reduse.

Mai poate fi menţionat că faţă de primele doua amenajări, la actualele amenajări

(1979 şi 1990), împăduririle s-au făcut pe toate suprafeţele propuse, iar începând

cu amenajamentul din 1990 s-au sistat substituirile cu salcâm, arboretele slab

productive şi degradate, fiind refăcute la tipul natural de pădure.

Cauzele care au dus la nerealizarea prevederilor primelor patru amenajamente

sunt multiple, cele mai importante fiind:

- lipsa instalaţiilor de transport a condus la concentrarea tăierilor de produse

principale şi secundare pe suprafeţe restrânse, afectând în acest mod

eşalonarea intervenţiilor în funcţie de urgenţele de regenerare;

- păşunatul abuziv şi iraţional în arborete tinere sau în cele ce trebuiau să

fie regenerate;

- tăieri în delict;

- nepriceperea sau lipsa de experienţă a unor cadre silvice în conducerea

lucrărilor.

22

3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat

În 1990 a intrat în vigoare cel de-al patrulea amenajament pentru pădurile din

Ocolul Silvic Piteşti, în care arboretele au fost cuprinse în patru subunităţi de

producţie şi protecţie: conversiune; rezervaţii de seminţe, conservare deosebită

şi crâng salcâmete.

Pentru arboretele unde s-a reglementat procesul de producţie (conversiune +

crâng salcâmete) s-au păstrat aceleaşi baze de amenajare ca la amenajarea

anterioară (Tabelul 3.1.).

Prevederile amenajamentului nu au putut fi respectate datorită atât unor cauze

obiective cât şi subiective, care vor fi analizate în cele ce urmează.

Împăduririle nu s-au realizat decât în procent de 82%, datorită faptului că

suprafeţele prevăzute la împădurit s-au regenerat pe cale naturală şi nu a mai

fost nevoie decât de lucrări de îngrijirea seminţişului şi în unele suprafeţe de

degajări. Acest lucru se reflectă în faptul că, degajările s-au executat pe o

suprafaţă mai mare decât s-a prevăzut.

Curăţirile s-au executat pe 64% din suprafaţa prevăzută, rezultând un volum mai

mic cu 33% faţă de prevederi.

Acest lucru s-a datorat faptului că arboretele propuse a fi parcurse cu aceste

lucrări nu au atins gradul de acoperire estimat de proiectant. Acelaşi lucru se

poate arăta şi in cazul răriturilor unde procentul de realizare din suprafaţă este de

65%, iar din volum este de 58%. De remarcat că atât curăţirile cât şi răriturile s-

au efectuat pe toate suprafeţele, care s-au pretat la aceste lucrări de îngrijire.

Tăierile de igienă s-au efectuat pe 66% din suprafaţă, iar volumul a fost de 70%

faţă de prevederi.

Acest lucru s-a datorat faptului că fenomenul de uscare a scăzut în intensitate pe

întreaga suprafaţă a ocolului.

23

Tăierile de conservare au fost executate pe 81% din suprafaţă, realizându-se un

volum de 80%.

De asemenea, produsele principale s-au realizat în procent de 85%, ca urmare a

lipsei cererii de material lemnos pe piaţă, precum şi a slabei calităţi a acestuia.

Situaţia privind prevederile şi realizările in legătură cu amenajamentul expirat

poate fi analizată în tabelul nr.3.3.

Tabelul 3.3.

Denumirea

lucrării

Suprafaţă (ha/an) Volumul ( /an) Specii utilizate la

lucrările de

împădurire

Preve-

deri

Reali-

zări

% Preve-

deri

Reali-

zări

%

Împăduriri

inclusiv

completări

110,8 91,8 82 - - -

GO;FA;ST;SC;MO;

DT;ANN.

Degajări 36,4 39,5 108 - - - -

Curăţiri 249,8 159,3 64 1240 833 67 -

Rărituri 666,2 430,1 65 13534 7905 58 -

Tăieri de

igienă 7572,1 4964,4 66 6189 4335 70 -

Tăieri de

conservare 72,2 58,5 81 2561 2050 80 -

Tăieri de

produse

principale

108,1 93,0 86 11747 10034 85 -

24

3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor

În capitolul III a fost prezentat istoricul şi modul de gospodărire a pădurilor

O.S.Piteşti, înainte şi după anul 1948.

Din cele prezentate, se constată că gospodărirea acestor păduri a fost

determinată de condiţiile sociale, economice, tehnice şi politice.

Până în anul 1984, gospodărirea pădurilor ocolului silvic s-a făcut, în funcţie de

natura proprietăţii acestora (păduri de stat, păduri private), pe bază de studii

sumare sau fără studii.

De asemenea, lucrările se făceau instinctiv sau mecanic, de persoane fără

calificare, care de multe ori nu aveau nici cele mai elementare cunoştinţe silvice.

După anul 1984, prin actul de naţionalizare, pădurile trec în proprietatea statului,

creându-se condiţii pentru gospodărirea unitară a acestora.

Prima amenajare în cadrul pădurilor ocolului s-a făcut în anul 1952, când

amenajarea nu s-a făcut unitar pe ocol, ci în cadrul a două M.U.F.G.

Acest amenajament a constituit un ghid preţios în ceea ce priveşte posibilitatea

de recoltare, tratamente de aplicat, indicându-se toate u.a. în care trebuiau să se

efectueze lucrările propuse.

De asemenea, organizarea producţiei s-a făcut diferenţiat, după rolul funcţional

al arboretelor, obiectivele de gospodărire s-au definit prin ţel de producţie şi ţel

de protecţie şi au fost concretizate în planuri de producţie şi cultură.

Primul amenajament unitar pe ocol s-a întocmit în anul 1969, ocazie cu care se

acordă o mare atenţie începerii refacerii arboretelor slab productive şi degradate,

deci se investeşte mult mai mult profesionalism în organizarea procesului de

producţie.

Cu toate acestea, începând cu anul 1970, ca urmare a înţelegerii greşite a

instrucţiunilor în vigoare, precum şi ca urmare a unor "indicaţii preţioase" apare

"moda" substituirilor, care nu s-a realizat numai în arboretele brăcuite, degradate

şi slab productive, ci mai ales în pădurile date în administraţia consiliilor

25

populare (pădurile comunale). Astfel se substituie arboretele de cer şi gârniţă,

uneori chiar stejar, gorun şi fag cu salcâmul, care în primii 10-15 ani a

înregistrat creşteri rapide, după care a intrat în lâncezeală, înregistrând creşteri

mici sau deloc, iar după vârsta de 15-20 de ani a început fenomenul coronării şi

uscării.

Între anii 1980-1983 se renunţă la substituirea cu salcâm şi se trece la adevărata

refacere a arboretelor subproductive.

Dacă după naţionalizare, gradul de pregătire profesională era foarte scăzut, după

anul 1970 s-a pus tot mai mult accent pe acest aspect, astfel că lucrările de

îngrijire şi conducere şi cele de exploatare şi împădurire nu se mai aplică în mod

mecanic, după "şablon", cu după analize atente şi bine chibzuite.

După cum se arată şi la paragrafele anterioare, o analiză complexă şi completă a

aplicării amenajamentelor nu poate fi făcută din punct de vedere cantitativ, ca

urmare a faptului că de la o etapă la alta, ocolul a suferit modificări de suprafaţă,

precum şi în organizarea şi arondarea pe unităţi de producţie. Ca urmare, sepot

face doar aprecieri şi analize calitative. Astfel se poate arăta că, lucrările de

împădurire la început s-au executat numai în terenuri goale şi fără a se ţine

seama de condiţiile ecologice existente, speciile introduse fiind cele care se

găseau în zonă. Începând cu anul 1970, se pune accent pe folosirea, în plantaţiile

efectuate, a speciilor de bază cât şi a celor de amestec şi ajutor.

Se renunţă treptat la tăierile în crâng şi se trece la conversiunea arboretelor de

cvercinee.

Dacă pe durata primelor doua amenajamente, la lucrările de îngrijire (mai ales

de curăţiri şi rărituri), se urmărea mai mult realizarea lor, din punct de vedere

cantitativ (realizarea şi depăşirea posibilităţii de produse secundare), treptat se

trece la aspectul calitativ al lucrărilor.

În aceeaşi perioadă, tratamentele s-au aplicat mecanic, fără a se ţine seama de

ritmul regenerării naturale.

26

Toate aceste fapte au condus, la realizarea unui procent însemnat de arborete

slab productive actualmente (8%). Din suprafaţa ocupată de aceste arborete, 3%

din total sunt derivate, 2% sunt subproductive şi 1% sunt artificiale de

productivitate inferioară (90% fiind salcâmete).

Lucrările executate după anul 1970 au fost de bună calitate, fiind executate sub

supravegherea atentă a specialiştilor.

Posibilitatea de produse principale a fost depăşită pe perioada primelor două

amenajamente, fapt care a făcut ca aceasta să scadă treptat după 1970, ca urmare

a deficitului de arborete exploatabile, precum şi a diminuării suprafeţei.

În ultimul deceniu, posibilitatea realizată a fost cu mult sub cea estimată, ca

urmare a lipsei de interes a agenţilor economici pentru lemn (cererea pe piaţă

fiind scăzută).

Toate cele prezentate în acest capitol arată de ce la ora actuală structura

arboretelor din cadrul O.S.Piteşti este departe de cea normală.

Tăierile din perioada dinaintea naţionalizării şi în primele două perioade de

amenajare au fost atât de intense şi fără discernământ, ducând la o puternică

dezechilibrare a claselor de vârstă (excedent mare în clasele a V-a şi a VI-a –

10%).

În ceea ce priveşte modul de regenerare a arboretelor se poate arăta că, dacă la

prima amenajare aproape toate arboretele erau din lăstari, treptat această situaţie

a fost ameliorată, ajungându-se astăzi la 25% arborete provenite din sămânţă şi

plantaţii.

Pentru viitor, se impune respectarea cu stricteţe a amenajamentelor, în vederea

normalizării structurii şi mărimii fondului forestier.

27

CAPITOLUL IV – STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren

Culegerea datelor de teren a fost făcută în anul 2002, în conformitate cu

instrucţiunile pentru amenajarea pădurilor, în vigoare la această dată.

Delimitarea fondului forestier, materializarea parcelarului, revizuirea şi

completarea bornelor s-a făcut de către personalul de teren din cadrul O.S.

Piteşti. Descrierea arboretelor s-a executat prin parcurgerea integrală a acestora

şi culegerea datelor necesare prin măsurători efectuate în pieţe de probă,

materializate în teren. În scopul fundamentării ştiinţifice a soluţiilor silvotehnice

şi a bazelor de amenajare, s-au executat cartări staţionale la scară mijlocie.

Pentru obţinerea suprafeţelor subparcelelor nou create şi întocmirea noilor hărţi

amenajistice s-au executat 150,3 km drumuri busolare.

Acestea au fost transpuse pe planurile de bază, după ce au fost raportate grafic la

scara planului. Planurile de bază au fost scanate şi vectorizate, în vederea

obţinerii suprafeţelor şi executării hărţilor amenajistice în sistem G.I.S.

Studiul solului s-a realizat prin amplasarea pe teren a profilelor de sol, conform

canevasului executat pe hărţile amenajistice (un profil principal la 100 ha fond

forestier), descriindu-se pentru O.S. Piteşti 110 de profile principale. Pentru

acestea s-ai făcut toate determinările şi observaţiile necesare cunoaşterii

solurilor din punct de vedere morfologic, fitoclimatic, al regimului

aprovizionării cu apă şi substanţe nutritive, al relaţiilor cu substratul litologic, cu

relieful, cu clima şi vegetaţia, în scopul stabilirii tipurilor de staţiune.

În afara profilelor principale de sol s-au studiat şi profile de control, care s-au

executat pentru determinarea precisă a tranziţiei de la un tip de sol la altul.

Din 20 de profile principale de sol s-au recoltat probe pentru analize, care au

fost trimise la laboratorul pedologic al I.C.A.S. Staţiunea Braşov, pentru

stabilirea caracteristicilor fizico – chimice.

28

Stabilirea tipurilor de staţiune s-a făcut în raport cu factorii fizico – geografici,

cu solul şi cu vegetaţia, ţinând cont de rezultanta ecologică a acestora.

Datele de caracterizare a staţiunilor forestiere au fost înscrise în fişele de

descriere pedologică, referindu-se la:

- factorii fizico – geografici (substratul litologic, forma de relief,

configuraţia terenului, înclinarea, expoziţia, altitudinea);

- caracteristicile solului (litiera, orizonturile diagnostice, grosimea şi

culoarea lor, tipul şi conţinutul de humus, pH, textura, conţinutul de

schelet, conţinutul de CaCO3 şi săruri solubile, procese de degradare,

grosimea fiziologică, volumul edafic util, regimul hidrologic şi de

umiditate, adâncimea apei freatice, tipul şi subtipul de sol, potenţialul

productiv, tendinţe de evoluţie);

- tipul natural fundamental de pădure, de floră indicatoare şi tipul de

staţiune.

Pentru studiul şi descrierea arboretelui s-au determinat caracteristicile de ordin

ecologic, dendrometric, silvotehnic şi fitosanitar şi s-au identificat măsurile

necesare în deceniul de aplicare a amenajamentului, pentru fiecare unitate

amenajistică, ţinând seama de starea arboretelor şi de funcţiile atribuite acestora.

Determinarea caracteristicilor de mai sus s-a făcut pe elemente de arboret pe

ansamblul subarboretelui şi a seminţişului. Observaţiile suplimentare au fost

înscrise la date complementare.

S-au făcut determinări asupra următoarelor caracteristici: tipul fundamental de

pădure, caracterul actual al acestuia, tipul de structură, elementul de arboret,

proporţia speciilor, amestecul, vârsta, înălţimea medie, diametrul mediu, clasa

de producţie, calitatea, elagajul, consistenţa, modul de regenerare, vitalitatea

arboretului, seminţişul, compoziţia ţel, folosinţa fondului forestier, vârsta

exploatabilităţii, lucrări executate şi lucrări propuse. Determinarea acestor

caracteristici s-a făcut prin parcurgerea în zig – zag a unităţilor amenajistice şi

prin măsurări în punctele de sondaj amplasate în puncte caracteristice ale

29

arboretului. Atât datele de caracterizare a staţiunii forestiere, cât şi cele ale

arboretelor au fost codificate după sistemul alfa – numeric, în vederea prelucrării

automate a acestora prin mijloace moderne de calcul în cadrul sistemului

informatic. În urma prelucrării automate a datelor de teren s-au obţinut

următoarele 9 grupe de evidenţe:

- descrierea parcelară;

- evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier;

- evidenţe de tip naturalistic şi tipologic;

- evidenţe necesare pentru fundamentarea procesului de producţie şi

cultură;

- evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii;

- caracterizarea condiţiilor naturale de vegetaţie;

- reglementarea procesului de producţie (calculul indicatorilor de

posibilitate şi elaborarea planurilor amenajistice).

4.2. Elemente generale privind cadrul natural

4.2.1. Geologie

Substratul litologic din cadrul O.S. Piteşti, prezintă diferenţieri în funcţie de

relief, astfel:

- substratul litologic din platforma Cotmeana este constituit dintr-un

substrat gros de pietrişuri levantine şi aluviuni de argilă fină, provenită

din dezagregarea microşisturilor sărace in calcare din munţii Făgăraş;

- substratul litologic al platformei Cîndeştilor este constituit dintr-o

cuvertură de prundişuri, nisipuri şi argile de la sfârşitul pliocenului,

cunoscute sub numele de pietrişuri de Cîndeşti.

Pe aceste substrate s-au format soluri brune de pădure cu diferite grade de

podzolire.

30

Pe versanţii văilor lipsiţi de vegetaţie forestieră au apărut, datorită eroziunii,

regosolurile. Aceste soluri se localizează pe versanţii repezi ai izlazurilor

comunale.

Pe luncile râurilor, substratul litologic este constituit din aluviuni recente

(nisipuri şi pietrişuri), iar solul este aluvial sau brun de luncă.

În concluzie, substratul litologic al regiunii s-a format în era terţiară în etajele

levantin şi neotian din pliocen.

4.2.2. Geomorfologie

Pădurile Ocolului Silvic Piteşti sunt situate în marea unitate geografică a

Piemontului Getic, ocupând dealurile din sudul Piemontului Cotmenei şi al

Piemontului Cîndeşilor.

Limita altitudinală superioară se sprijină în partea de nord pe Gruiurile

Argeşului (Culmea Priseaca), cea inferioară situându-se la sud de comuna

Poiana Lacului.

Terenul reprezintă un relief ondulat, compus din dealuri joase, până la cele

mijlocii, având culmi, care în partea superioară, sunt mai accentuate, cu toate că

văile sunt destul de largi, iar în partea inferioară se lăţeşte sub formă de platouri.

Reţeaua hidrografică, destul de densă, a fragmentat terenul, determinând forme

de relief caracteristice zonei de dealuri, fiind reprezentată de râul Doamnei,

Argeş şi pârâurile Argeşel, Bascov, Valea Mare şi Trivale.

Cele mai frecvente forme de relief sunt versanţii, divers înclinaţi (5°-40°), cu

expoziţii variate. Altă formă de relief sunt platourile şi culmile late, mai rar

întâlnite fiind luncile, formate pe văile pârâurilor principale şi a râurilor Argeş şi

Doamnei.

Aceste forme de relief, în funcţie de categoria de expoziţie şi de înclinare,

formează topoclimate specifice cu soluri caracteristice şi aspecte cu o vegetaţie

forestieră diferenţiată.

31

Altitudinea minimă este de 240 m (U.P.II), altitudinea medie este de 400 m, iar

cea maximă este de 650 m (U.P.V.).

Situaţia suprafeţelor pe categorii de altitudine se prezintă astfel:

1. 200 m – 400 m : 5688,2 ha (45%);

2. 400 m – 600 m : 7033,5 ha (55%);

3. 600 m – 800 m : 5,2 ha.

Expoziţia generală, ce caracterizează ocolul silvic este cea parţial însorită (52%)

şi însorită (33%).

După lungime, versanţii sunt mijlocii şi scurţi, versanţii mijlocii predominând în

U.P.IV, U.P.V şi U.P.VI.

Aşa după cum s-a arătat, expoziţia generală este cea parţial însorită (est, sud-

est), dar reţeaua hidrografică determină întreaga constelaţie de expoziţii.

Versanţii umbriţi ocupă 15% din suprafaţa ocolului silvic.

Înclinarea versanţilor este foarte variată.

Suprafaţa fondului forestier repartizată pe categorii de pantă se prezintă astfel:

1. Sub 16° : 4465,9 ha (35%);

2. Între 16° şi 30° : 7801,9 ha (61%);

3. Între 31° şi 40° : 452,2 ha (4%);

4. Peste 41° : 6,5.

În legătură cu răspândirea acestor categorii, se constată că în partea inferioară,

versanţii sunt predominant repezi, iar în cea superioară, predominant moderat

înclinaţi.

Un aspect rezultat din influenţa conjugată a fragmentării terenului, altitudine,

expoziţie, înclinare etc., constă în umbrirea frontală sau laterală a versanţilor,

fenomen ce modifică substanţial caracterele termice, hidrice şi de luminare a

versanţilor, mai ales ai celor însoriţi şi intermediari. În acest sens, se deosebesc

versanţi liberi, fără obstacole frontale sau laterale şi versanţi adăpostiţi, care au

în faţă sau în lateral alţi versanţi.

32

De asemenea, relieful influenţează aprovizionarea solului cu apă din precipitaţii

atmosferice.

El acţionează asupra umidităţii solului pe două căi: prin scurgerile de suprafaţă

şi prin evapotranspiraţie.

Scurgerile de suprafaţă sunt influenţate de lungimea versantului şi înclinarea lui.

Pe versanţii lungi, scurgerile sunt mai mari, în sensul că jumătatea inferioară a

versantului se bucură de un plus de umiditate, invers proporţional cu înclinarea

lui, iar jumătatea superioară a versanţilor prezintă un minus de umiditate, direct

proporţional cu înclinarea lui.

Expoziţia versanţilor cu insolaţia lor caracteristică, accentuează diferenţierile de

umiditate, datorită evapotranspiraţiei potenţiale, care este mai mare pe versanţii

însoriţi faţă de cei umbriţi.

4.2.3. Hidrologie

Principalele cursuri de apă ce străbat teritoriul ocolului sunt râurile Argeş,

Doamnei, Târgului şi pâraiele Bascov, Argeşel, Trivale şi Valea Mare. Debitul

acestor cursuri de apă este variabil în timpul anului, cu excepţia râurilor Argeş şi

Doamnei. Pâraiele au apă multă numai în cazul precipitaţiilor abundente, vara

ajungând adesea să sece complet.

Pe platouri, apa freatică se află la adâncimi mari, fiind inaccesibilă arborilor, în

zonele cu alunecări de terenuri, în care este posibilă alternarea stratelor

permeabile cu unele mai puţin permeabile, se pot forma pungi cu apă freatică de

stratificaţie, a căror adâncime depinde la rândul lor de adâncimea la care se află

stratul de rocă mai puţin permeabil.

În lunci şi terase, apa freatică este la adâncimi variabile (4 – 10 m).

Energia de relief este de circa 300 – 400 m în partea de nord a ocolului şi de 50

– 100 m în partea de sud.

33

4.2.4. Climatologie

Pentru întocmirea studiului climatologic s-au analizat datele climatice

înregistrate la staţia meteorologică Piteşti.

Staţia meteorologică Piteşti, faţă de teritoriul studiat, se găseşte în partea de sud

a ocolului, la o distanţă de 5 km şi este situată la altitudinea de 307 m, altitudine

ce caracterizează în mare parte suprafaţa O.S. Piteşti.

După clasificarea lui Kopen, teritoriul ocolului Piteşti este situat în provincia

climatică D.f.b.x., adică într-un climat ploios (D), cu precipitaţii în tot cursul

anului (f), temperatura medie a lunii celei mai calde, sub 22°C, dar cel puţin

timp de 4 luni ea depăşeşte 10°C (b). Cantitatea maximă de precipitaţii scade la

începutul verii, iar cantitatea de precipitaţii este minimă spre sfârşitul iernii (x).

După împărţirea climatică actuală a teritoriului României, Ocolul Silvic Piteşti

este situat în provincia climatică II Bp6 – climă continentală de dealuri, de

pădure, din Podişul Getic, ce se caracterizează printr-o repartiţie teritorială

relativ uniformă a valorilor diferitelor elemente meteorologice. Temperatura

medie anuală este în jur de 10°C. ploile din timpul verii sunt slabe, de scurtă

durată, şi producându-se la intervale mari de timp favorizează în ultimii ani

apariţia fenomenului de secetă. Fenomenele de iarnă au o durată relativ scurtă,

sunt intermitente, însă foarte intense.

34

4.2.4.1. Regimul termic

Temperatura aerului (°C) – media lunară şi anuală înregistrată la staţia Piteşti

este prezentată în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1.

Staţia meteorologică I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Medie Ampl.

Piteşti -2,4 -0,5 4,2 10 15,3 18,8 20,8 20,1 16,2 10,4 4,6 0,2 9,8 21,5

Din datele prezentate rezultă că temperatura medie anuală este în jur de 10°C,

luna cea mai friguroasă este ianuarie, iar cea mai călduroasă este luna iulie.

Tabelul 4.2.

T≥0° T≥10°

Staţia Început Sfârşit Durata ∑≥0° Început Sfârşit Durata ∑≥10°Piteşti 19 II 17 XII 302 3704 16 IV 18 X 186 3164

Din datele prezentate în tabelul 4.2., rezultă următoarele:

- temperatura medie zilnică mai mare de 0°C este de circa 300 de zile pe

an;

- numărul zilelor de vară este de circa 95 de zile pe an, iar al celor tropicale

de circa 30 de zile pe an.

Perioada de ger puternic este în lunile ianuarie – februarie, iar cea caldă în lunile

iunie – iulie – august.

Primul îngheţ are loc între 15 – 20 octombrie, iar ultimul îngheţ între 10 – 20

aprilie. Frecvenţa redusă a gerurilor târzii determină un climat favorabil pentru

vegetaţia forestieră. În perioada de vegetaţie, temperatura este de 16,5°. Pe

anotimpuri, temperaturile medii sunt:

- iarna : 0,9°C;

35

- primăvara : 8,9°C;

- vara : 20°C;

- toamna : 10,5°C.

4.2.4.2. Regimul pluviometric

În tabelul ce urmează se redau precipitaţiile atmosferice (mm), cantităţi lunare şi

anuale.

Tabelul 4.3.

Staţia meteorologică I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Anual

Piteşti307 m 36,8 38,7 46,9 10 57,2 89,8 92,0 71,7 63,1 65,6 36,9 47,

7700

Lunile cu precipitaţii cele mai mari sunt: mai,iunie şi iulie. Frecvenţa ploilor

torenţiale este scăzută.

Precipitaţiile anuale sunt cuprinse între 620 – 730 mm/an, în care circa 65% cad

în perioada de vegetaţie. Pe anotimpuri, repartizarea precipitaţiilor este

următoarea:

- iarna 108 mm/an;

- vara 210 mm/an;

- toamna 138 mm/an;

- primăvara 165 mm/an.

În perioada de vegetaţie cad 384 mm/an.

Precipitaţiile sub formă de zăpadă se produc în medie din luna noiembrie până

în martie, iar acoperirea solului cu zăpadă este în medie de 30 – 40 zile.

Umiditatea relativă a aerului s-a menţinut la valoarea de 50%, cu excepţia anului

1946, când a scăzut în lunile iulie şi august până la 37%.

36

Indicele de ariditate variază între 23 – 24 în luna august şi 57 – 59 în luna

ianuarie.

4.2.4.3. Regimul eolian

Vânturile predominante sunt acelea care bat din vest, nord – est şi sud – est, fără

să aibă o influenţă dăunătoare asupra dezvoltării vegetaţiei.

4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice

Evapotranspiraţia potenţială

Regimul anual al evapotranspiraţiei este influenţat direct de regimul temperaturii

aerului şi a suprafeţei active.

Valorile evapotranspiraţiei potenţiale, medii lunare şi anuale sunt date în tabelul

următor:

Tabelul 4.4.

Staţia meteorologică I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Valorianuale

Piteşti0 0 14 46 90 115 135 117 80 42 12 2 653

Evapotranspiraţia potenţială înregistrează un maxim în perioada de vară (iulie -

august) şi un minim în perioada rece (ianuarie - februarie).

Se menţionează că în anii secetoşi se poate ajunge la un puternic deficit de

umiditate în sol, mai ales pe terenurile dezgolite de vegetaţie forestieră, cu

repercusiuni în primul rând asupra păturii erbacee, asupra plantulelor şi puieţilor

şi mai rar asupra arborilor.

37

Indicii de ariditate şi compensarea hidrică

Indicele de ariditate anual este cuprins între 27 – 29.

Indicele de compensare hidrică este subunitar (0,98), ceea ce indică existenţa

unei perioade de uscăciune, care se înregistrează vara.

4.3. Solurile

Teritoriul studiat, cu o arie relativ întinsă, cuprinde o gamă variată de factori

climatici, biologici, litologici, care determină complexe de factori pedogenetici

care se dezvoltă diferit, completându-se uneori reciproc, rezultând produse

elementare specifice de formare a solurilor.

Regimul termic caracteristic, precipitaţiile slabe, substratul litologic, constituit

din aluviuni şi loessuri, determină prin interacţiune diverse tipuri de procese

pedogenetice. Aceste procese sunt specifice pădurilor de foioase din zona

forestieră deluroasă (FD1 şi FD2).

Factorul timp, prin scurgerea lui, a influenţat direct pedogeneza solurilor,

determinând stadiul lor de evoluţie.

Pe substratele de loessuri şi aluviunile răspândite pe suprafaţa ocolului s-a

identificat o gamă largă a evoluţiei proceselor de pedogeneză, care cuprinde, de

la stadii incipiente, specifice solurilor aluviale, până la stadii foarte avansate,

caracteristice solurilor brune luvice şi eumezobazice.

4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol

În scopul unei mai bune fundamentări a soluţiilor preconizate privind

reglementarea procesului de producţie şi cultură, s-a realizat un studiu pedologic

cu cartări staţionale la scară mijlocie.

Ca urmare, s-au executat şi descris în teren un număr de 110 de profile

principale de sol, amplasate în situaţiile cele mai reprezentative, din care au fost

38

trimise pentru analiză un număr de 20 de profile, la laboratorul pedologic de la

I.C.A.S. Braşov.

Caracteristicile fizico – chimice determinate de laborator sunt prezentate în

buletinele de analiză prezentate în tabelul 4.6.

În cadrul fiecărei unităţi amenajistice s-au executat profile de control, iar în

situaţiile în care s-a considerat necesar, acestea au fost extinse şi transformate în

profile principale.

Clasificarea solurilor s-a făcut după "Sistemul român de clasificare a solurilor"

elaborat de I.C.P.A. în anul 1980.

Au fost identificate 5 tipuri de sol, cu 9 subtipuri, care aparţin următoarelor

clase: argiluvisoluri, cambisoluri şi soluri neevoluate.

Tipurile şi subtipurile de sol identificate în O.S. Hulubeşti sunt prezentate în

tabelul 4.5.

Tabelul 4.5.

Clasa de

soluri

Tipul de sol Subtipul de

sol

Codu

l

Succesiunea

orizonturilo

r

Suprafaţa (ha)

U.P.II U.P.II

I

U.P.I

V

U.P.V U.P.VI Total %

Argiluvisolur

i

Brun luvic

tipic 2401 Ao-El-Bt-C 190,9 - 1096,1 - 382,2 1669,2 13

pseudogleizat 2407 Ao-Elw-

Btw-C

751,6 1008 625,7 254,3 773,3 3412,9 27

vertic 2402 Ao-El-Btz-C - - 37,8 - - 37,8 -

litic 2201 - - - - 5,36 5,6 -

Brun

argiloiluvial tipic 2201 Ao-Bt-C 867,7 - - 25,2 217 1109,9

9

TOTAL argiluvisoluri 1810,2 1008 1759,6 279,5 1378,1 6235,4 49

Cambisoluri Brun

eumezobazic

molic

vertic

3108 Am-Bvyc - 1469,4 - - - 1469,4 12

pseudogleizat 3107 Aow-Bvw-

Bvc

- 77 - - - 77 1

tipic 3101 Ao-Bv-C - - 376,8 1312,7 995,2 2684,7 21

molic 3102 Am-Bv-C - - 1892,3 - - 1892,3 15

TOTAL cambisoluri - 1546,4 2269,1 1312,7 995,2 6123,4 49

39

Tabelul 4.5.

Clasa de

soluri

Tipul de sol Subtipul de

sol

Codu

l

Succesiunea

orizonturilor

Suprafaţa (ha)

U.P.I

I

U.P.II

I

U.P.I

V

U.P.V U.P.VI Total %

Soluri

neevoluate

trunchiate

sau

desfundate

Aluvial

tipic 9501 Ao-C - 15,7 - - - 15,7 -

molic 9502 Am-C - 11,4 34,9 1 17,7 65 1

litic 9505 Ao-R - - - - 9,7 9,7 -

Regosoluri litic 9205 Ao-R - - - 105,4 - 105,4 1

TOTAL neevoluate - 27,1 34,9 106,4 27,4 195,8 2

TOTAL GENERAL ha 1810,2 2581,5 4063,6 1698,6 2400,7 12554,6

100% 14 21 32 14 19 100

4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol

În cadrul Ocolului Silvic Piteşti au fost identificate următoarele tipuri de soluri:

1. Brun luvic tipic (Cod 2401, cu profil: Ao-El-Bt-C) – format pe luturi, pe

versanţi cu expoziţii şi pante diverse, puternic acid la acid cu pH=4; 0-5; 2,

cu valori mici în orizontul podzolit El, slab la foarte humifer cu un conţinut

de humus pe grosimea de 7-10 cm de 2,2-3%;/; de tip moder, oligobazic la

mezobazic, oligotipic la mezotipic cu un grad de saturaţie în baze V=40-

67%, cu valori mai reduse în orizontul podzolit El, mijlociu la foarte bine

aprovizionat în azot total (0,11-0,19 g%), luto-nisipos la luto-argilos, de

bonitate mijlocie pentru gorun, fag şi carpen.

Bonitatea mijlocie este determinată de volumul edafic mijlociu, limitat ca

profunzime de orizontul luto-argilos Bt, ce evidenţiază şi un indice de

diferenţiere texturală de aproximativ 2. Volumul edafic mijlociu se

caracterizează printr-un regim de umiditate alternant cu un deficit slab în

estival şi de asemenea o troficitate medie (conţinut mijlociu de humus şi azot

total). Regimul de umiditate are o alternanţă mai mare pe versanţii însoriţi şi

mult mai redus pe cei umbriţi. Din acest punct de vedere se recomandă

40

promovarea fagului şi carpenului pe versanţii umbriţi (6FA2CA2DT), iar

gorunul, stejarul şi frasinul pe cei însoriţi (4GO4ST2DT). În prezent, pe acest

sol se află arborete de gorun cu stejar sau gorun cu carpen şi tei (situate pe

versanţi însoriţi sau semi-însoriţi), de clasa a II-a şi a III-a de producţie, cu

vârste cuprinse între 45-65 de ani.

Solul brun luvic tipic a fost identificat în U.P.II u.a. 31A şi U.P.IV u.a. 96F.

41