Embed Size (px)
Citation preview
CAPITOLUL 1
MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC ADMINISTRATIV
Obiectul și scopul proiectului
Obiectul și scopul lucrării are în vedere elaborarea unei instalații de epurare a apelor uzate
orășenești. Pentru acest lucru, au fost propuse mai multe variante tehnologice dintre care, varianta
optima este cea de epurare mecano-biologică (epurare biologică convențională cu nămol activ) și
stabilizarea anaeroba mezofilă a nămolurilor separate din apa uzată în procesul de epurare.
Schema de epurare aleasă corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentrațiilor
indicatorilor de poluare si urmărește reținerea materiilor in suspensie (MTS), a substanțelor flotante,
eliminarea substanțelor organice biodegradabile (exprimate în CBO5), nitrificarea, denitrificarea si
stabilizarea anaeroba a nămolului.
Datele de plecare a calculului pentru capacitatea maximă se bazează pe numărul de locuitori
echivalenți de 39.200 LE.
- Debite:
Debit m3/zi m3/h l/s
Q zi med 6329,31 2563,72 73,25
Q zi max 8213,46 342,23 95,06
Q orar max - 483,34 134,26
- Încărcări:
Parametru
Concentrații Cantități
mg/l kg/zi
CBO5 109 2.292
MTS 344 2.840
NT 46 604
Se va face un studiu îndeaproape asupra obiectului tehnologic metantanc. Se vor determina
parametrii de proiectare ai rezervorului de fermentare pe baza bilanțului de substanțe pe linia
nămolului.
În timpul degradării substanțelor organice solide uscate prin fermentare anaerobă, se produce
biogaz. Pentru protejarea împotriva sub și asupra-presiunilor bazinul de fermentare se va proteja cu
un dispozitiv special de protecție. De asemenea va mai fi instalată și o fereastra rotativă etanșă pentru
inspecție pe capac.
Dimensiunile generale ale Metantancului sunt urmatoarele:
- Diametrul interior: D= 12.00 m;
- Înălțimea rezervorului fără acoperiș: Hr= ~ 13.00 m;
- Înălțimea maximă a rezervorului cu acoperiș și platformă de lucru: Htotal= ~ 16.00 m;
- Radierul general va avea grosimea maxima de 70 cm si diametrul exterior de 12.50m;
- Rezervorul are volumul total de ~ 1500 m3 si volumul net de ~ 1129,32 m3;
- Greutatea rezervorului este de aproximativ 12600 kg;
- Rezervorul are 9 inele de panouri iar fiecare inel are 18 panouri (=162 panouri).
Amplasament
Stația de epurare Poarta Albă se află în partea de sud-vest a localității, la aproximativ 500 m
de limita administrativă a acesteia și la nord de drumul național DN22C Cernavoda-Constanta, pe
malul drept al bifurcației Midia-Năvodari a canalului navigabil Dunăre-Marea Neagra (drumul de
acces către stație pornește din DN22C are aproximativ 400 m).
Date inițiale
Studii topografice
Relieful teritoriului administrativ al comunei are specificul dominant al reliefului dobrogean,
caracterizat prin dealuri cu ondulațiuni largi, având pante domoale ale versanților, cu valori mai
accentuate ale pantelor spre coame și scăzute sau aplatizate spre porțiunile de văi. Altitudinea
amplasamentului este între 10 și 30 m.
Rețeaua hidrografică
Suprafețele de apă ocupă 235 ha (4,1% din totalul teritoriului administrativ), fiind reprezentate
în principal de cele două canale care traversează comuna pe o lungime 17,25 km din care : 8,50 km
Canalul Dunăre –Marea Neagră și 9,25 Km Canalul Poarta Albă-Năvodari. Lățimea albiilor variază
între 70 și 200 m.
Studii climatice
Localitatea Poarta Albă se încadrează în clima Dobrogei de Sud, caracterizată prin blândețe,
temperatura având valori medii ridicate în zilele însorite comparative cu restul regiunilor țării.
Cantitățile de precipitații sunt reduse pe durata anului.
Zona se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 100C-110C și temperaturi de
+200C….+300C vara, iar iarna temperaturi moderate, ce rar ajung până la -100C.
Existența Mării Negre și a fluviului Dunărea, cu o permanentă evaporare a apei, asigură
umiditatea aerului și totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia. Vânturile sunt determinate de
circulația general atmosferică și condițiile geografice locale. Direcțiile principale ale vântului, sunt N
si NE, cu o viteza medie multianuala de 5,6 m/s si respectiv 5,1 m/s.
Amplasamentul propus pentru realizarea lucrărilor are stabilitatea generală și locală asigurată.
Zona studiată pentru amplasare nu este supusă pericolului inundațiilor. Media anuală a precipitațiilor
fiind 378.8 mm.
Date geotehnice
Conform Normativului P100-1/2013, comuna se încadrează în zona caracterizată de hazardul
seismic, descris de valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului, determinată pentru nivelul
mediu de recurență IMR, corespunzător stării limită ultime, ce are valoarea ag=0,16g și valoarea
perioadei de control (colț) Tc=0,7sec a spectrului de răspuns. Adâncimea de îngheț a terenului este de
0,8-0,9 m, conform Normativului STAS 6054-84 și trebuie considerată la proiectarea și executarea
fundațiilor.
Nivelul apei freatice se află la 2-3 m adâncime, în zonele joase ale intravilanului Satului Poarta
Albă (zone corespunzând cotelor de nivel sub +10 la +12 m).
Terenurile de fundare sunt în general constituite din loess compresibil, sensibil la înmuiere. În
extravilan există terenuri constituite din umpluturi care s-au stabilizat, dar sunt lipsite de omogenitate.
În toate situațiile, sunt necesare studii geotehnice pentru fundarea clădirilor din materiale durabile. În
intravilan nu se află terenuri neconstruibile.
Prezentarea generală a proiectului
Soluții adoptate- EPURAREA NĂMOLULUI
BAZIN DE MIXARE A NĂMOLULUI
Nămolul primar, cel în exces, spuma și grăsimea (internă și externă) vor fi amestecate între ele în
bazinul de amestecare a nămolului aflat înaintea îngroșării mecanice și a bazinului de fermentare.
Grăsimea externă de aprox. 7 m³ pe zi va fi pompată direct prin intermediul camioanelor de transport
către bazinul de mixare a nămolului.
Mixerul submersibil va fi furnizat în conformitate cu specificațiile producătorului pentru a duce
amestecul în bazin și a evita decantarea biomasei.
Nămolul amestecat va fi pompat prin intermediul pompelor de transfer a nămolului către stația de
îngroșare mecanică.
ÎNGROŞAREA NĂMOLULUI
Utilajele de pre-îngroșare a nămolului vor fi instalate împreună cu echipamentul de deshidratare
într-o clădire specială. Stația de pre-îngroșare a nămolului este echipată cu 2 îngroșătoare-tampon
(una în funcțiune, una de rezervă).
Clădirea este echipată cu dispozitive de ventilație, conducte de drenaj pentru apa de filtrare şi un
pod rulant, inclusiv o cameră de control pentru tabloul de distribuție de joasă tensiune.
Conținutul de substanță solidă uscată, de aprox. 6%, poate fi atins prin implementarea floculării
după unitatea de pre-îngroșare mecanică. Pentru aceasta, se prevede o stație de preparare și dozare de
polimeri. Soluția de polimeri se adaugă direct nămolului înainte de alimentarea îngroșătorului-
tampon, și are un conținut de substanță activă de 0,1 %. Se prevăd și conexiunile de alimentare cu apă
de exploatare și apă potabilă, pentru pregătirea și diluarea polimerilor. Pudra de polimeri uscată este
depozitată în saci în interiorul clădirii.
Nămolul îngroșat va ajunge, prin intermediul pompelor excentrice, în bazinul de fermentare.
FERMENTAREA ANAEROBA CU MEZOFILE A NĂMOLULUI
Sistemul de fermentare a nămolului constă într-un bazin de fermentare (digestor) anaerob cu
mezofile, cu echipamentele de mixare, încălzire, depozitare și utilizare de biogaz.
Umplerea bazinului de fermentare
Nămolul îngroșat de la îngroșătoarele mecanice este pompat spre punctele de injectare ale
schimbătorului de căldură aflat înaintea bazinului de fermentare.
În mixerul de inoculare, nămolul este amestecat cu nămolul de recirculare, astfel încât să se
obțină în același timp distribuirea nămolului de recirculare, care se află deja în proces de fermentare.
Nămolul brut și cel de recirculare sunt transportate de la mixerul de inoculare prin
schimbătorul de căldură, unde nămolul este încălzit indirect prin apa încălzită. Amestecul de nămol
încălzit este transportat prin linia de alimentare spre digestor.
În timpul procesului de alimentare cu nămol brut, nămolul fermentat din cuvă este evacuat
prin conducta de evacuare. Nămolul fermentat este evacuat într-un canal extern separat, iar de acolo
curge către bazinul de depozitare a nămolului fermentat.
Mixarea în bazinul de fermentare
Un amestec complet în digestor reprezintă garanția unui proces funcțional de fermentare, astfel
sistemul de mixare din digestor va fi echipat pentru obținerea celui mai bun rezultat la mixare.
Digestorul va fi echipat cu un mixer cu viteză redusă.
Îndepărtarea spumei
La suprafața bazinului de fermentare s-ar putea aduna substanțe ușor flotante, ce tind să se
împâslească și să formeze un strat compact flotant (spumă). Dacă însă s-a acumulat spumă, aceasta ar
trebui evacuată la intervale regulate prin porțile de spumă în canal spre digestor și trebuie scoască din
digestor. Acest lucru se întâmplă atunci când nivelul nămolului este ușor. Poarta este descuiată și
deschisă, astfel că spuma iese șuvoi. Porțile sunt perfect etanșe și construite astfel încât să poată fi
deschise și închise ușor și rapid; se folosește o încuietoare pentru a evita deschiderea porților la
presiunea gazului în digestor.
Producerea gazului și sistemul de dirijare a gazului
În timpul degradării substanțelor organice solide uscate prin fermentare anaerobă, se produce
biogaz. Acesta este un amestec de aproximativ 2/3 metan și 1/3 dioxid carbon cu o valoare calorică
medie de cca. 5.590 kcal/Nm³. Producția specifică de gaz depinde de originea și compoziția nămolului.
Capacitatea dispozitivelor și ale liniilor de gaz este estimată luând în considerare factorul de vârf în
producerea de gaz, pentru a evita supraîncărcarea dispozitivelor și pierderi de presiune la linii.
Pentru a proteja bazinul de fermentare împotriva suprapresiunii (peste 0,05 bar = 500 kp/m³)
sau a sub-presiunii, se va instala un dispozitiv special de protecție combinată pentru supra- și sub-
presiune a gazului Dispozitivul este construit în așa manieră încât lichidul de etanșare (de obicei apa)
nu iese din acesta. Atunci când se restabilesc condițiile originale, lichidul de etanșare curge înapoi. În
cazul unei presiuni puternice, este posibilă o mică pierdere de lichid de etanșare. Astfel, dispozitivul
este echipat cu un indicator de nivel ce trebuie verificat zilnic.
Conform experiențelor numeroase, urmărirea continua a procesului este esențială pentru
controlul procesului de fermentare a nămolului. Acest control și urmărire sunt valabile atât pentru
nămol cat si pentru biogaz
Urmărirea și controlul procesului nămolului:
Urmărirea și controlul conținutului bazinului de fermentare (măsurarea nivelului). Măsurarea
conform principiului presiunii hidrostatice cu ajutorul senzorilor de presiune.
Urmărirea si controlul temperaturii bazinului de fermentare în două puncte de măsurare în
fiecare bazin.
Urmărirea si controlul valorii pH nămolului proaspăt alimentat. Un punct de măsurare este
localizat la conducte de circulare. Electrodul ia continuu valoarea pH-ului și o transmite
instrumentului de indicare. Astfel este verificată valoarea pH-ului nămolului în bazinul de fermentare.
Urmărirea și controlul procesului de producere a gazului:
Urmărirea și controlul producerii gazului cu un punct de măsurare în conducta principala.
Întreaga unitate de producere a gazului este măsurată în continuu cu un aparat de măsură.
Urmărirea si controlul nivelului gazometrului. Acest punct de măsurare este localizat la
rezervorul de gaz și indică nivelul actual și anumite contacte cu care se inchide sau se aprinde.
Descrierea generala a structurii camerei electrice a metantancului
Lucrările constau în construirea unei clădirii destinate adăpostirii transformatoarelor electrice.
Clădirea va avea o structura de rezistență tip cadre de beton armat, cu zidărie de cărămidă și acoperiș
de tip terasă necirculabilă. Pereții pe interiorul clădirii se vor tencui si vopsii cu vopsea lavabila de
interior, iar la exterior se vor termoizola cu polistiren expandat cu grosimea de 5 cm.
Camera Electrica a Metantancului amplasată în incinta Stației de Epurare Apa Uzată Poarta
Albă este realizată în totalitate din beton armat. Clasa de rezistență a betonului folosit este C16/20, în
conformitate cu prescripțiile referitoare la clasa de expunere (XC2) impuse prin NE012-2007 și SR
EN 1992-1-1:2004.
Principalele caracteristici geometrice ale structurii proiectate sunt următoarele: dimensiunea
interax a deschiderii este 3.50m, dimensiunea interax a lungimii este 8.00m, iar înălțimea structurii,
măsurată de la partea superioară a cuzinetului până la extradosul plăcii de tip terasa, este 3.50m.
Sistemul structural propus pentru aceasta clădire este de tip cadre din beton armat, cu grinzi
de secțiune constanta si stâlpi pătratici. Dimensiunile generale ale elementelor ce intră în alcătuirea
structurii de rezistență sunt următoarele: grinzile transversale și cele longitudinale au secțiunea
25x40cm și stâlpii au secțiunea 35x35cm.
Materiale și tehnologii folosite
La lucrările de terasamente din cadrul execuției rezervorului de fermentare a nămolului pentru
realizarea proceselor simple s-au folosit următoarele utilaje:
-pentru decopertarea stratului vegetal cu înălțimea de 0,15 m se folosește buldozer pe tractor de șenile
cu putere mică (65-80 CP);
- pentru săpături generale se vor folosi excavator hidraulic pe șenile de 0.81-1.2 𝑚3 cu motor cu ardere
internă, comandă prin cabluri, cu echipament de draglină;
- pentru lucrările de pregătire a platformei în vederea așternerii unui strat de repartiție din balast cu
granulație de 0,0-71 mm se utilizează rulou compactor static, autopropulsat până la 12 tf .
CAPITOLUL 2
BREVIAR DE CALCULE
2.1 Necesarul și cerința de apă
În localitatea Poarta Albă, numărul de locuitori actual este 𝑁𝑜= 39200 loc . Se consideră o
rată de creștere a populației de p = 7,75 ‰.
În localitate sunt amplasate următoarele clădiri publice:
Birouri: 200 angajați
Cafe-baruri: 850 de consumatori și 175 angajați
Baruri: 700 clienți și 150 angajați
Centru comercial cu 250 angajați și 100 locuri de parcare
Magazine mici 1100 consumatori și 85 angajați
Școală cu internat și cantină pentru 200 elevi
Școală fără internat:
numai cu bufet – 500 elevi
fără bufet, fără sală sport – 600 elevi
Service-uri auto pentru 100 vehicule, 65 angajați
Spital cu 20 paturi și 15 angajați
Închisoare pentru 1500 deținuți și 450 angajați
Restaurant cu 250 de mese
Terasă cu 95 de scaune
În localitate există următoarele întreprinderi de interes local:
fabrică de ulei cu producție de 2 hl de ulei/zi cu 17 muncitori/schimb (în 2 schimburi/zi)
moară de 19 t/zi, cu 30 muncitori /schimb (1 schimb/zi)
fabrica de pâine cu producție de 7t/zi, cu 40 muncitori/schimb (2 schimburi/zi)
2.2 Debite caracteristice ale necesarului de apă.
Calculul se va face în perspectiva a 25 ani.
Numărul de locuitori: 𝑁25=𝑁0(1+0,01p)25 = 39200 (1+0,01∙0,775)25 = 47546 loc
n=25 ani
Există variații orare, zilnice, săptămânale și anuale în utilizarea apei; pentru a ține seama de
aceasta se utilizează următoarele debite caracteristice:
debitul mediu zilnic, notat 𝑸𝒛𝒊 𝒎𝒆𝒅; acesta reprezintă media volumelor de apă utilizate zilnic în
decursul unui an, în 𝒎𝟑/𝒛𝒊.
- Debitul de apă pentru nevoi gospodărești.
zimqN
Qgg
zimed /1000
3
25 unde qg=100….120 l/om,zi conform SR 1343-1:2006 pentru zone cu
gospodării având instalații interioare de apă rece, caldă și canalizare, cu preparare individuală a apei
calde.
zimQg
zimed /06.52301000
11047546 3
- Debitul de apă pentru nevoi publice.
𝑄𝑧𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑝 =
200 ∙ 38
1000+ (
850 ∙ 23 + 175 ∙ 38
1000) + (
700 ∙ 13 + 150 ∙ 48
1000) + (
250 ∙ 33 + 100 ∙ 7.5
1000)
+ (1100 ∙ 10 + 85 ∙ 38
1000) +
200 ∙ 208
1000+
500 ∙ 48
1000+
600 ∙ 28
1000+ (
100 ∙ 33 + 65 ∙ 43
1000)
+ (20 ∙ 508 + 15 ∙ 38
1000) + (
1500 ∙ 408 + 450 ∙ 28
1000) +
250 ∙ 15
1000+
95 ∙ 58
1000
zim,Q p
zimed /514806 3
- Debitul de apă pentru nevoi industriale.
pâinefabatorberef
ind
zimedQ .. 1.0240371.01306191.021712
𝑄𝑧𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑛𝑑 = 250,40 𝑚3
𝑧𝑖⁄
- Debitul de apă pentru stingerea incendiilor.
1000
8.147546
1000
25
ssss
zimed
qNQ
zimQpzimed
/44,42 3
𝑄𝑧𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 5230,06 + 806,415 + 250,4 + 42,44 = 6329,315 𝑚3
𝑧𝑖⁄
debit zilnic maxim, total 𝑸𝒛𝒊 𝒎𝒂𝒙; acesta reprezintă volumul de apă utilizat în ziua cu consum
maxim în decursul unui an, în m3/zi
zis
zi KqN
Q
1000
max
Coeficientul de variație zilnică (𝐾𝑧𝑖) 𝑠𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑏ilește pentru fiecare tip de consum. În general
coeficientul de variație zilnică scade cu mărimea localității(zonei) și cu creșterea gradului de dotare.
Conform SR 1314-1:2006:
𝐾𝑧𝑖 = 1.3/1,4
𝑲𝒛𝒊 = 1,25 pentru fabrica de pâine și fabrica de bere
𝑲𝒛𝒊 = 𝟏, 𝟐𝟓 pentru spații verzi si spălatul piețelor
Alegem 𝑲𝒛𝒊 = 1.3 pentru climă continental-temperată
zimQQ g
zimed
g
zi /078,67993.1 3
max
zimQQ p
zimed
p
zi /9,10483.1 3
max
zimQQ ind
zimed
ind
zi /31325.1 3
max
zimQQ ss
zimed
ss
zi /05.5325.1 3
max
05.53313339,1048078,6799max i
zimed
total
zi QQ
467,8213max total
ziQ m3/zi
debitul orar maxim, notat 𝑸𝒐𝒓𝒂𝒓 𝒎𝒂𝒙; reprezintă valoarea maximă a consumului orar din ziua
(zilele) de consum maxim, în 𝒎𝟑/𝒉.
)/(241000
30max hm
kk
qNQ zi
sor
Coeficientul de variație orară (𝐾0) se stabilește pentru fiecare tip de necesar de apă. 𝐾0
se determină prin interpolare conform SR 1343-1:2006.
Nr. de locuitori 𝑘0
25000 1,5
47546 K0 care va fi determinat
50000 1,4
𝑘0 = (47546 − 25000)(1,4 − 1,5)
(50000 − 25000)+ 1,5 → 𝑘0 = 1,4098
)/(39,39924
41,1 3
maxmax hmQQ g
zi
g
or
)/(59,6124
41,1 3
maxmax hmQQ p
zi
p
or
)/38,1824
41,1 3
maxmax hmQQ ind
zi
ind
or
)/98,224
35.1 3
maxmax hmQQ ss
zi
ss
or
𝑄𝑜𝑟 𝑚𝑎𝑥𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 399,39 + 61,59 + 6,5 + 2,89 = 483,34 𝑚3
ℎ⁄
Unitati de
masura
Debite
𝒎𝟑
𝒛𝒊⁄ 𝒎𝟑
𝒉⁄ 𝒍
𝒔⁄
𝑸𝒛𝒊 𝒎𝒆𝒅 6329,315 263,72 73,25
𝑸𝒛𝒊 𝒎𝒂𝒙 8213,467 342,227 95,06
𝑸𝒐𝒓𝒂𝒓 𝒎𝒂𝒙 - 483,34 134,26
2.3 Bilanțul de substanță pentru dimensionarea stației de epurare
Bilanțul de substanță constă în determinarea cantităților de substanță uscată provenite din
suspensii si CBO5, începând de la intrarea apei uzate în stația de epurare și până la evacuarea apei din
stație.
Încărcările s-au determinat ținându-se seama de gradul de murdărie al apelor industriale,
precum și al apelor menajere, care se dirijează spre stație.
𝐶𝐵𝑂5 𝑖𝑛𝑓𝑙𝑢𝑒𝑛𝑡 = 109𝑚𝑔
𝑙
Suspensii influente=344 mg/l
În funcție de gradul de diluție, care ține cont de debitul emisarului, se calculează concentrația
în suspensii admisibilă și consumul biochimic de oxigen admisibil.
𝑐𝑢𝑧𝑎𝑑𝑚 = 44 𝑚𝑔/𝑙
𝑥5 𝑢𝑧𝑎𝑑𝑚 = 26𝑚𝑔/𝑙
𝑁𝑖 = 𝐶𝑢𝑧 ∙ 𝑄𝑐 (𝑘𝑔/𝑧𝑖)
𝑁𝑖𝑛𝑓= cantitatea de substanță uscată provenită din suspensii la intrarea în stația de epurare
Eficiența decantorului primar privind reținerea suspensiilor este ls=40….60% din suspensii.
𝑄𝑐 = 𝑄𝑧𝑖 𝑚𝑎𝑥= 95,06 l/s
𝑁𝑖𝑛𝑓 = 344𝑚𝑔
𝑙∙ 95,06
𝑙
𝑠= 2825,33 𝑘𝑔/𝑧𝑖
𝑁𝑝 = 𝑙𝑠 ∙ 𝑁𝑖 = 0,5 ∙ 1437,31 = 1412,67 𝑘𝑔/𝑧𝑖
𝑁𝑝=cantitatea de substanță uscată reținută din nămolul primar și provenită din suspensii.
𝑐𝑖 = 𝑥5 𝑢𝑧 ∙ 𝑄𝑐 (𝑘𝑔𝐶𝐵𝑂5
𝑧𝑖)
𝑐𝑖 = 109 ∙ 95,06 = 895,23 (𝑘𝑔𝐶𝐵𝑂5
𝑧𝑖)
𝑐𝑖= cantitatea de substanță organică exprimată in 𝐶𝐵𝑂5 care intra zilnic în stația de epurare.
𝑁𝑒𝑣 = 𝑐𝑢𝑧𝑎𝑑𝑚 ∙ 𝑄𝑐 = (1 − 𝑑𝑠) ∙ 𝑁𝑖(𝑘𝑔/𝑧𝑖)
𝑁𝑒𝑓=44 ∙ 95,06 ∙24∙3600
106 = (1 − 0,872) ∙ 1437,31 = 361,38 (𝑘𝑔/𝑧𝑖)
𝑑𝑠= gradul de epurare al întregii stații privind suspensiile
𝑑𝑠 =𝐶𝑢𝑧 − 𝐶𝑢𝑧
𝑎𝑑𝑚
𝐶𝑢𝑧∙ 100
𝑑𝑠 =344 − 44
344∙ 100 = 87,2 %
Eficiența privind reținerea de substanță organică
𝑒𝑥 = 20 … .40%
𝐶𝑏 = (1 − 𝑒𝑥)𝑐𝑖 = 𝑥5𝑢𝑧𝑏 ∙ 𝑄𝑐 (𝑘𝑔
𝐶𝐵𝑂5
𝑧𝑖)
𝐶𝑏 = (1 − 0,3) ∙ 895,23 = 76,3 ∙ 95,06 = 626,66 𝑘𝑔𝐶𝐵𝑂5
𝑧𝑖
𝑥5𝑢𝑧𝑏 = (1 − 𝑒𝑥) ∙ 𝑥5 𝑢𝑧 = (1 − 0,3) ∙ 109 = 76,3 𝑚𝑔 𝐶𝐵𝑂5/𝑙
𝑥5𝑢𝑧𝑏 =concentrația în 𝐶𝐵𝑂5 a apelor care intră în treapta biologică.
𝐶𝑏= cantitatea de substanță organică exprimată în 𝐶𝐵𝑂5 care intră zilnic în treapta biologică.
𝐶𝑒𝑣 = 𝑥5 𝑢𝑧𝑎𝑑𝑚 ∙ 𝑄𝑐 = (1 − 𝑑𝑥) ∙ 𝑐𝑖 (𝑘𝑔 𝐶𝐵𝑂5/𝑧𝑖)
𝐶𝑒𝑣 = 26 ∙ 95,06 = (1 − 0,761) ∙ 895,23 = 213,6 𝑘𝑔 𝐶𝐵𝑂5/𝑧𝑖
𝑑𝑥 =𝑥5 𝑢𝑧 − 𝑥5 𝑢𝑧
𝑎𝑑𝑚
𝑥5 𝑢𝑧∙ 100 (%)
𝑑𝑥 =109 − 26
109∙ 100 = 76,14 %
𝐶𝑒𝑣=cantitatea substanțelor organice exprimată în 𝐶𝐵𝑂5 evacuată zilnic cu efluent epurat (in emisar)
𝑑𝑥= gradul de epurare necesar privind 𝐶𝐵𝑂5 pentru toata stația de epurare
𝐶𝑏′ = 𝐶𝑏 − 𝐶𝑒𝑣 (kg 𝐶𝐵𝑂5/𝑧𝑖)
unde 𝐶𝑏′ = cantitatea de substanță organică exprimată prin 𝐶𝐵𝑂5 reținută sau redusă zilnic în treapta
biologică.
𝐶𝑏′ = 626,66 − 213,6 = 413,06 kg 𝐶𝐵𝑂5/𝑧𝑖
𝑑𝑏 = 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑒𝑝𝑢𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑙 𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑒𝑖 𝑏𝑖𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒
𝑑𝑏=𝐶𝑏
′
𝐶𝑏∙ 100 =
𝐶𝑏−𝐶𝑒𝑣
𝐶𝑏∙ 100 =
𝑥5𝑢𝑧𝑏 −𝑥5 𝑢𝑧
𝑎𝑑𝑚
𝑥5𝑢𝑧𝑏 ∙ 100 (%)
𝑑𝑏=413,06
626,66∙ 100 =
626,66−213,6
626,66∙ 100 =
76,3−26
26∙ 100 = 65,91 %
II. Fermentarea anaerobă a nămolului într-o singură treaptă
Fermentarea anaerobă se produce în spații închise lipsite complet de oxigen. Are loc în două
faze:
Prima faza- faza acidă care ține 1….4 săptămâni, caracterizată printr-un pH cuprins între 2 si
4 al lichidului din bazin și prin emanarea unor gaze toxice și urât mirositoare cum ar fi CO2, H2S,
NH3. Mișcarea perioadei de fermentare acidă se poate face prin inocularea nămolului ce trebuie
fermentat cu un nămol fermentat de la o alta stație de epurare (operație numită însămânțarea
nămolului).
A doua fază- faza alcalină (bazică) pH cuprins între 6 și 12 în care se degajă aproape 70% din
totalul gazelor. Această fermentare trebuie păstrată în tot timpul funcționării rezervorului de
funcționare.
Produsele fermentării sunt: apa, gaze în care predomină metanul CH4, substanțe minerale,
substanțe organice netransformate încă. Se vor transforma cel puțin 45…65% din substanțele organice
în apă, gaze și substanțe minerale. Aceste procente poartă denumirea de limită tehnică de fermentare
(lf) și arată ce procent din substanța organica introdusă în RFN, este transformată în gaze, apă,
substanțe minerale. În țara noastră, lf= 45…55%.
Gazul de fermentare se numește biogaz și are elementul CH4 (metan) în părți de peste 70%.
Capacitatea sa calorică este bună, variind între 5000…6000 kcal/m3 gaz. Productivitatea fermentării
este intre 500…700 l gaz/kg substanță introdusă la fermentare, zi.
Schema unui rezervor de fermentare nămol (RFN) cu rezervor de gaz (RG).
Cantități nămol:
Ninf – cantitatea de nămol influentă
Nef – cantitatea de nămol efluent
Vninf – volumul de nămol influent
Caracteristici nămol:
winf – umiditatea nămolului influent
wef – umiditatea nămolului efluent
Δwf – creșterea umidității prin fermentare
lf – limita tehnică de fermentare
Vnef – volumul de nămol efluent
bg – biogaz
2.4 Dimensionarea tehnologică a rezervoarelor de fermentare a nămolului
Dimensionarea tehnologică constă din:
a) determinarea volumului, a cantității, umidității și caracteristicile nămolului;
b) determinarea volumului rezervorului de fermentare a nămolului;
c) condiționări tehnice privind: alegerea pompelor; alegerea schimbătorilor de căldură; determinarea
diametrelor conductelor de nămol, a conductelor de agent termic, de gaz; determinarea volumului de
gaz de fermentare, de agent termic, de supernatant; izolația termică a RFN dispusă pe peretele exterior
al cuvei trebuie corect aleasă, în special din punct de vedere a calității și bine executată în scopul
păstrării acesteia în stare uscată.
Etapele de dimensionare prezentate mai sus, pot fi detaliate astfel:
a) Determinarea volumului, a cantității, umidității și caracteristicile nămolului se face pe
baza bilanțului de substanțe pe linia nămolului
1) Cantitatea de nămol influentă:
𝑁𝑖𝑛𝑓 = 𝑁𝑚 + 𝑁𝑜 (𝑘𝑔 𝑠. 𝑢/𝑧𝑖)
𝑁𝑖𝑛𝑓 = 2825,33 𝑘𝑔 𝑠. 𝑢/𝑧𝑖
𝑁𝑚 = (1 − 𝜀) ∙ 𝑁𝑖𝑛𝑓 = (1 −80
100) ∙ 2825,33 = 564,66 𝑘𝑔 𝑠. 𝑢/𝑧𝑖
𝑁𝑜 = 𝜀 ∙ 𝑁𝑖𝑛𝑓 =80
100∙ 2825,33 = 2258,29 𝑘𝑔 𝑠. 𝑢/𝑧𝑖
𝑢𝑛𝑑𝑒:
𝑁𝑚 = (1 − 𝜀) ∙ 𝑁𝑖𝑛𝑓 (𝑘𝑔 𝑠. 𝑢/𝑧𝑖) –cantitatea zilnică de substanță minerală;
𝑁𝑜 = 𝜀 ∙ 𝑁𝑖𝑛𝑓 (𝑘𝑔 𝑠. 𝑢/𝑧𝑖) – cantitatea zilnică de substanță organică;
𝜀 − procentul de substanță organică (volatilă) din nămolul influent (60 – 75 %);
2) Volumul de nămol influent:
𝑉𝑛𝑖𝑛𝑓 =𝑁𝑖𝑛𝑓
𝛾𝑛𝑖𝑛𝑓∙
100
(100 − 𝑤𝑖𝑛𝑓)
𝑉𝑛𝑖𝑛𝑓 =2825,33
1010∙
100
(100 − 97)= 69,89 m3/zi
unde:
Vninf – volumul zilnic de nămol influent, (m3/zi);
Ninf – cantitatea de nămol influentă, (kg s.u./zi);
winf – umiditatea nămolului influent, (%)- umiditatea nămolului primar=96%
𝜸𝒏𝒊𝒏𝒇 − greutatea specifică a nămolului influent, (N/ m3);
3) Cantitatea de nămol efluent:
𝑁𝑒𝑓 = 𝑁𝑚 + (1 − 𝑙𝑓) ∙ 𝑁𝑜
𝑁𝑒𝑓 = 431,19 + (1 −45
100) ∙ 1806,90 = 1445,53 kg s.u/zi
unde:
Nef – cantitatea de nămol efluentă, (kg s.u/zi);
Nm, No – definiți anterior;
lf – limita tehnică de fermentare, (40 – 55 %);
4) Umiditatea nămolului efluent
𝑤𝑒𝑓 = 𝑤𝑖𝑛𝑓 + ∆𝑤𝑓 (%)
𝑤𝑒𝑓 = 97 + 1 = 98 %
unde:
wef – umiditatea nămolului efluent, (%);
winf – umiditatea nămolului influent, (%);
∆𝐰𝐟 – creșterea de umiditate prin fermentare, (1 – 2%);
5) Volumul de nămol efluent:
𝑉𝑛𝑒𝑓 =𝑁𝑒𝑓
𝛾𝑛𝑒𝑓∙
100
(100−𝑤𝑒𝑓) 𝑚3/zi
𝑉𝑛𝑒𝑓 =361,38
1010∙
100
(100−98)= 17,89 𝑚3/zi
unde:
Vnef – volumul zilnic de nămol efluent, (m3/zi);
Nef – cantitatea zilnică de nămol efluent, (kg s.u./zi);
𝛄𝐧𝐞𝐟− greutatea specifică a nămolului efluent, (N/m3);
wef – umiditatea nămolului efluent, (%);
Notă: Nămolul influent la fermentarea anaerobă poate fi: nămol primar, nămol primar concentrat,
nămol în exces concentrat, nămol primar în amestec cu nămol în exces concentrat, nămol biologic
concentrat, nămol primar în amestec cu nămol biologic concentrate
b) Volumul rezervorului de fermentare a nămolului se determină pe baza următorilor parametrii
tehnologici de dimensionare:
𝑉𝑛𝑖 = 69,89 𝑚3
Încărcarea organică a rezervorului:
𝐼𝑂𝐵 =𝑁𝑜
𝑉𝑅𝐹𝑁= 1,5 … .3,5 kg s. o./𝑚3RFN, zi
𝑁𝑜 = 𝜀 ∙ 𝑁𝑖𝑛𝑓 =80
100∙ 2823,29 = 2258,63 𝑘𝑔 𝑠. 𝑢/𝑧𝑖
Se considera fermentare mezofilă.
Timpul de fermentare:
- Tf = 15….25 zile – pentru fermentarea mezofilă;
Se propune 𝐼𝑂𝐵 = 2 kg s. o./𝑚3RFN, zi;
2=2258,63
𝑉𝑅𝐹𝑁→ 𝑉𝑅𝐹𝑁 = 1129,32 𝑚3
Se alege volumul rezervorului de fermentare a nămolului de 1500 𝑚3.
Se verifica daca timpul de fermentare este cuprins in intervalul 15….25 zile
𝑇𝑓=𝑉𝑅𝐹𝑁
𝑉𝑛𝑖=
1500
69.89= 21.46 𝑧𝑖𝑙𝑒.
Conductele de nămol, de regulă, au pierderi de sarcină cu 50 ÷ 100 % mai mari decât
conductele ce transportă apă uzată. Riscul de subevaluare a pierderilor de sarcină creste odată cu
creșterea lungimii de pompare si cu creșterea concentrației în materii solide.
În stațiile de epurare nămolul se transportă pe conducte cu DN > 150 mm.
Viteza nămolului în conducte trebuie să fie de 1,4 – 1,6 m/s. Vitezele mari duc la creșterea
pierderilor de sarcină, iar vitezele mici la depuneri și colmatări.
Conductele de nămol trebuie prevăzute cu posibilitatea de spălare pentru a se curăța blocajele
de pe conducte. Grăsimile au tendința de a se lipi pe conductele de transport a nămolului sau a
grăsimilor iar efectul care apare este reducerea diametrului si deci creșterea presiunii pe conductă.
Dimensionarea conductelor va asigura:
- viteza nămolului în conducte trebuie să fie minim 1,2 m/s iar diametrul nominal trebuie să fie minim
200 mm;
- viteza minimă a apei trebuie să fie de 0,7 m/s, iar diametrul nominal să fie de 100 mm;
- viteza biogazului rezultat în urma fermentării trebuie să fie cuprinsă între 5 – 15 m/s;
Calculul de rezistență se face pentru camera electrica a metantancului
Camera Electrica a Metantancului amplasată în incinta Stației de Epurare Apa Uzata Poarta
Albă este realizată în totalitate din beton armat. Clasa de rezistenta a betonului folosit este C16/20.
Principalele caracteristici geometrice ale structurii proiectate sunt următoarele: dimensiunea
inter ax a deschiderii este 3.50m, dimensiunea inter ax a lungimii este 8.00 m, iar înălțimea structurii,
măsurată de la partea superioara a cuzinetului pana la extradosul plăcii de tip terasa, este 3.50m.
Sistemul structural propus pentru această clădire este de tip cadre din beton armat, cu grinzi de
secțiune constantă și stâlpi pătratici. Rigiditatea în plan orizontal a cadrelor este asigurată prin
dispunerea unei placi de tip terasă circulabila cu grosimea de 15cm. Marginile planșeului de tip terasă
se vor borda cu un atic din beton armat cu grosimea de 15cm si înălțimea de 50cm.
Dimensiunile generale ale elementelor ce intră în alcătuirea structurii de rezistență sunt
următoarele: grinzile transversale și cele longitudinale au secțiunea 25x40cm și stâlpii au secțiunea
35x35cm.
Atât pereții exteriori cât și cei interiori se vor realiza din zidărie de cărămidă sau BCA cu
grosimea de 30 cm.
EVALUAREA ACŢIUNIILOR
Evaluarea acțiunii zăpezilor
Încărcarea dată de zăpadă pe acoperiș pentru situații permanente/tranzitorii se va determina
conform codului de proiectare CR 1-1-3/2012.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș (S) se determină prin multiplicarea
valorii caracteristice a încărcării din zăpadă de pe sol, cu factorul de importanță-expunere pentru
acțiunea zăpezii, cu coeficientul de expunere al construcției în amplasament, cu coeficientul de formă
pentru încărcarea din zăpada de pe acoperiș și cu coeficientul termic.
𝑆 = 𝑔𝑙𝑠 ∙ 𝜇𝑖 ∙ 𝐶𝑒 ∙ 𝐶𝑡 ∙ 𝑠𝑘
Factorul de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii
𝑔𝑙𝑠 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛ță 𝑒𝑥𝑝𝑢𝑛𝑒𝑟𝑒
În conformitate cu prevederile (tab. 4.1), construcțiile sunt împărțite în clase de importanță-
expunere în funcție de consecințele umane și de consecințele economice ce pot fi provocate de un
hazard natural sau/și antropic major, precum și de rolul acestora în activitățile de răspuns post-hazard
ale societății.
Camera electrica a rezervorului de fermentare a nămolului se încadrează în clasa de importanță
expunere III, factorului de importanță-expunere corespunzându-i valoare 1,00.
Coeficientul de formă a încărcării din zăpadă pe acoperiș
𝜇𝑖 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑚ă 𝑎𝑙 î𝑛𝑐ă𝑟𝑐ă𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑧ă𝑝𝑎𝑑ă
Valoarea coeficientului de formă al încărcării din zăpadă pentru acoperișuri cu pantă de 0𝑜 are
valoarea 0,8.
Coeficientul de expunere al construcției în amplasament
Coeficientul de expunere 𝐶𝑒, se utilizează pentru determinarea încărcării date de zăpadă pe
acoperiș. Alegerea valorii coeficientului 𝐶𝑒trebuie să ia în considerare dezvoltarea a fondului construit
la amplasament, este în funcție de topografia terenului înconjurător și de mediul natural și/sau construit
din vecinătatea construcției (atât la momentul proiectării cât și ulterior).
Valoarea coeficientului 𝐶𝑒 pentru tipul expunerii completă este 0,8.
În cazul expunerii „Complete”, zăpada poate fi spulberată în toate direcțiile din jurul construcției, pe
zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului, copacilor sau
construcțiilor mai înalte.
Coeficient termic
Coeficientul termic 𝐶𝑡 se utilizează pentru reducerea încărcării date pe acoperişurile cu
transmitanţă termică ridicată (>1 W/m K), în particular pentru acoperișurile cu învelitoare din sticlă, la
care fenomenul de topire a zăpezii este cauzat de pierderea de căldură.
Pentru celelalte cazuri 𝐶𝑡 = 1,00
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (sk) este definită cu 2% probabilitatea de
depășire într-un an (interval mediu de recurență IMR = 50ani), se calculează în repartiția Gumbel
pentru maxime și este indicată în harta de zonare a României, valabilă pentru altitudini sub 1000m
altitudine.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol pentru localitatea urbană Constanța,
județul Constanța, 𝑠𝑘 = 1,5 𝑘𝑁𝑚2⁄
Note de calcul
- factor de importanță expunere IS = 1.00 (clasa III)
- coeficient de formă al încărcării date de zăpadă µi = 0.8 (panta 0˚)
- coeficientul de expunere Ce = 0.8
- coeficientul termic Ct = 1.00
- valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol sk = 1.5 kN/m2
𝑆 = 1.00 ∙ 0.8 ∙ 0.8 ∙ 1.00 ∙ 1.5
𝑺 = 𝟎. 𝟗𝟔 𝒌𝑵𝒎𝟐⁄
Evaluarea acţiunii vântului
Presiunea vântului pe suprafețele exterioare unui acoperiș se va determina conform codului de
proiectare CR 1-1-4/2012.
Presiunea sau sucțiunea vântului ce acționează pe suprafețele rigide exterioare ale
clădirii/structurii se determină cu relația :
𝑊𝑒 (𝑧𝑒) = 𝑔𝐼 𝑤 ∙ 𝑞𝑝 (𝑧𝑒) ∙ 𝐶𝑝𝑒
Presiunea rezultată (totală) a vântului pe un element de constructive este diferența dintre
presiunile (orientate către suprafață) și sucțiunile (orientate dinspre suprafață) pe cele două fețe ale
amplasamentului. Presiunile și sucţiunile se iau cu semnul lor. Presiunile considerate cu semnul (+) și
sucțiunile cu semnul (-).
Factorul de importanță-expunere (𝒈𝑰 𝒘)
În conformitate cu prevederile CR 0/2012, construcțiile sunt împărțite în clase de importanță-
expunere, în funcție de consecințele umane ți economice ce pot fi provocate de un hazard natural sau/şi
antropic major, precum și de rolul acestora în activitățile de răspuns post-hazard ale societății.
Pentru evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor, fiecărei clase de importanță-expunere i se
asociază un factor de importanță-expunere (gIw), aplicat la valoarea caracteristică a acesteia
Valoarea factorului de importanță-expunere pentru acțiunile din vânt este 1.00 pentru construcțiile
din clasele de importanță-expunere III-IV.
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, qp(ze) la o înălțime (ze) deasupra terenului,
produsă de rafalele vântului, se determină cu relația :
𝑞𝑝(𝑧𝑒) = 𝑐𝑝𝑞(𝑧𝑒) ∙ 𝑞𝑚(𝑧𝑒)
Factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului, 𝑐𝑝𝑞(𝑧𝑒) la înălţimea (ze) deasupra
terenului se difineşte ca raportul dintre valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului (produsă de
rafalele vântului) si valoarea medie a presiunii vântului (produsă de viteza medie a vântului) la
înălțimea (ze), respective :
𝑐𝑝𝑞(𝑧𝑒) = 1 + 2 ∙ 𝑔 ∙ 𝐼𝑣(𝑧𝑒)
Unde : g este factorul de vârf a cărui valoare recomandată este g =3,5
Iv(ze) = {𝐼𝑣(𝑧𝑒) =
√𝛽
2.5∙ln (𝑧𝑒𝑧0
)→ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑧𝑚𝑖𝑛 < 𝑧𝑒 ≤ 𝑧𝑚𝑎𝑥 = 200𝑚
𝐼𝑣(𝑧𝑒 = 𝑧𝑚𝑖𝑛) → 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑧𝑒 ≤ 𝑧𝑚𝑖𝑛
Valorile lui √𝛽, în funcţie de categoria de teren. ⇒ √𝛽 = 2,35
Categoria de teren este III si are următoarea descriere: zone acoperite uniform cu vegetație, sau
cu clădiri, sau cu obstacole izolate aflate la distanțe de cel mult 20 de ori înălțimea obstacolului (de ex.
sate, terenuri suburbane, păduri). Valorile corespunzătoare pentru 𝑧𝑜 si 𝑧𝑚𝑖𝑛 sunt 0,3 m respectiv 5 m.
Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului, qm(ze) la o înălțime (ze) deasupra terenului (fără
a lua în considerare orografia amplasamentului) depinde de rugozitatea terenului și de valoarea de
referință a presiunii dinamice a vântului, qb și se determină cu relația :
𝑞𝑚(𝑧𝑒) = 𝑐𝑟(𝑧𝑒)2 ∙ 𝑞𝑏
unde 𝑐𝑟(𝑧𝑒)2 este factorul de rugozitate pentru presiune dinamică a vântului
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamică a vântului 𝑐𝑟(𝑧𝑒)2 modelează variaţia presiunii
medii a vântului cu înălţimea (ze) deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate
prin lungimea de rugozitate z0) în funcție de valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului :
𝑐𝑟(𝑧𝑒)2 = {
𝑘𝑟(𝑧0)2 ∙ [ln (
𝑧𝑒
𝑧0)]
2
→ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑧𝑚𝑖𝑛 < 𝑧𝑒 ≤ 𝑧𝑚𝑎𝑥 = 200𝑚
𝑐𝑟2(𝑧𝑒 = 𝑧𝑚𝑖𝑛) → 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑧𝑒 ≤ 𝑧𝑚𝑖𝑛
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului qp(ze) la o înălțime (ze) deasupra terenului poate
fi exprimată în funcție de valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului, qb (la 10 m, în câmp
deschis-teren de categoria II) :
𝑞𝑝(𝑧𝑒) = 𝑐𝑝𝑞(𝑧𝑒) ∙ 𝑞𝑚(𝑧𝑒) = 𝑐𝑝𝑞(𝑧𝑒) ∙ 𝑐𝑝𝑞(𝑧𝑒)2 ∙ 𝑞𝑏
Factorul de expunere (sau combinat), se definește ca produsul dintre factorul de rafală și
factorul de rugozitate :
𝐶𝑒(𝑧𝑒) = 𝐶𝑝𝑞(𝑧𝑒) ∙ 𝐶𝑝𝑞(𝑧𝑒)2
𝑞𝑝(𝑧𝑒) = 𝐶𝑒(𝑧𝑒) ∙ 𝑞𝑏
Note de calcul
- factorul de importanță-expunere gIw = 1,00
- valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului 𝑞𝑝(𝑧𝑒)
𝑧𝑒 = 3,5 + 0,5 = 4 𝑚 → 𝑧𝑒 < 𝑧𝑚𝑖𝑛. 𝐿𝑢𝑎𝑚 𝑧𝑒 = 5 𝑚
Iv(5) = √𝑏
2.5∙ln (𝑧𝑒𝑧0
) =
2.35
2.5∙ln (5
0,3) = 0.33
𝑐𝑝𝑞(𝑧𝑒) = 1 + 2 ∙ 𝑔 ∙ 𝐼𝑣(𝑧𝑒) = 1 + 7 ∙ 0,33 = 3,31
cr(5)2 = 𝑘𝑟(𝑧0)
2 ∙ [ln (𝑧𝑒
𝑧0)]
2
= 0,046 ∙ [ln (5
0,3)]
2
= 0,364
𝑞𝑚(5) = 𝑐𝑟(5)2 ∙ 𝑞𝑏 = 0,364 ∙ 0,5 = 0,182 kN/mp
𝑞𝑝(5) = 𝑐𝑝𝑞(5) ∙ 𝑞𝑚(5) = 3,31 ∙ 0,182 = 0,602 kN/mp
- coeficientul aerodinamic de presiune/sucțiune pentru suprafețe exterioare
Coeficientul aerodinamic de presiune pentru suprafețele exterioare pentru clădiri și părți individuale din
clădiri depinde de mărimea ariei expuse-A.
Cazul 1:
-Pereți exteriori : e = min (b sau 2h) = min (8,25 și 7,00)
e = 7,00 m
e>d
h/d = 3,50/3,25 = 1,07 m
A -> Cp10 = -1,2
B -> Cp10 = -0,8
D -> Cp10 = +0,8
E -> Cp10 = -0,5
-Acoperiş : e = 4,00 m
hp/h = 0,5/3,5 = 0,14
F -> Cp10 = -1.2
G -> Cp10 = -0.8
H -> Cp10 = -1,2
I -> Cp10 = ±0,2
Cazul 2:
-Pereţi exteriori e = min (b sau 2h) = min (3,25 şi 7,00)
e = 3,25 m
e<d
h/d = 3,5/8,25 = 0,42
A -> Cp10 = -1.2
B -> Cp10 = -0.8
C -> Cp10 = -0,5
D -> Cp10 = +0.8
E -> Cp10 = -0.34
-Acoperiş : e = 4 m
hp/h = 0,5/3,5 = 0,14
F -> Cp10 = -1.2
G -> Cp10 = -0.8
H -> Cp10 = -1,2
I -> Cp10 = ±0,2
Cazul 1 :
-Pereți exteriori
A-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-1,2) = -0.722 kN/mp -> sucţiune
B-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-0.8) = -0.481 kN/mp -> sucţiune
D-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (+0.8) = +0.481 kN/mp -> presiune
E-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-0.5) = -0.301 kN/mp -> sucţiune
-Acoperiş
F-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-1.2) = -0.842 kN/mp -> sucţiune
G->We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-0.8) = -0.481 kN/mp -> sucţiune
H->We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-1.2) =- 0.842 kN/mp ->sucţiune
I-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (±0.2) = -0.083 kN/mp -> sucţiune
= +0.083 kN/mp -> presiune
Cazul 2 :
-Pereţi exteriori
A-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-1,2) = -0.722 kN/mp -> sucţiune
B-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-0.8) = -0.481 kN/mp -> sucţiune
C-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-0,5) = -0.303 kN/mp ->sucţiune
D-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (+0.8) = +0.481 kN/mp -> presiune
E-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-0.5) = -0.301 kN/mp -> sucţiune
-Acoperiş
F-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-1.2) = -0.842 kN/mp -> sucţiune
G->We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-0.8) = -0.481 kN/mp -> sucţiune
H->We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (-1.2) =- 0.842 kN/mp ->sucţiune
I-> We(5) = 1.00 ∙ 0.602 ∙ (±0.2) = -0.083 kN/mp -> sucţiune
= +0.083 kN/mp -> presiune
Evaluarea încărcărilor pentru SLU și SLS
Tabel 1. Evaluarea acțiunilor asupra clădirii
Evaluarea încărcărilor a ajutat la determinarea diagramelor de moment, forța axială, forță
tăietoare cu ajutorul programului de calcul automat SCIA pentru a putea calcula ariile necesare de
armătură pentru grinzi și stâlpi.
𝑏𝑔𝑟 = 250 𝑚𝑚
ℎ𝑔𝑟 = 400 𝑚𝑚
Nr. Crt Denumire strat h γ
Valoare
caracteristic
a
[m] [kN/m³] [kN/m²] GF GS GC GF GCVP GF GS GF GS
1 Greutate proprie 0.15 25 3.75 1.35 1 1 1 1 5.0625 3.75 3.75 3.75
2 Beton de panta .. … 1.5 1.35 1 1 1 1 2.025 1.5 1.5 1.5
3 Hidroizolatie 0.02 9 0.5 1.35 1 1 1 1 0.675 0.5 0.5 0.5
4 Tencuiala 0.02 18 0.36 1.35 1 1 1 1 0.486 0.36 0.36 0.36
5 Atic 0.5 25 12.5 1.35 1 1 1 1 16.875 12.5 12.5 12.5
1 Zapada neaglomerata .. ... 0.96 1.5 0.4 1 0.5 0.4 1.44 0.384 0.96 0.384
2 Vant ... .. 0.84 1.05 0 0.7 0 0 0.882 0 0.588 0
3 Incarcare utila .. .. 2.5 1.05 0.3 0.7 0.3 0.3 2.625 0.75 1.75 0.75
30.0705 19.744 21.908 19.744 [kN/m²]
VARIABILE
Coeficienti SLU Coeficienti SLSValori de calcul
SLU
Valori de calcul
SLS
PERMANENTE
Armare grinzi în câmp
𝑀𝑐 = 23,04 𝑘𝑁𝑚
𝑅𝑐 −rezistenta la compresiune a betonului clasa C16/20
𝑅𝑐 = 12,5 𝑁/𝑚𝑚2
𝑅𝑎 −rezistenta la întindere a otelului Ra (PC 52)
𝑅𝑎 = 300 𝑁/𝑚𝑚2
𝑎 − 𝑎𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑢 𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛
𝑎 = 25 𝑚𝑚
ℎ0 = ℎ − 𝑎 = 400 − 25 = 375 𝑚𝑚
𝑚 =𝑀
𝑏 ∙ 𝑅𝑐 ∙ ℎ02 =
23,04 ∙ 106
250 ∙ 3752 ∙ 12,5
𝑚 = 0,052
𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 𝑚 = 0,054
𝑝 =100 ∙ 𝜉 ∙ 𝑅𝑐
𝑅𝑎
𝑝 = 0,225 %
𝐴𝑎 𝑛𝑒𝑐 = 𝜉 ∙ 𝑏 ∙ ℎ0 ∙𝑅𝑐
𝑅𝑎= 210,94 𝑚𝑚2
𝐴𝑎 𝑒𝑓 = 462 𝑚𝑚2 ⇒ 3Φ14
Armare grinzi în reazem
𝑀𝑐 = 18,26 𝑘𝑁𝑚
𝑅𝑐 = 12,5 𝑁/𝑚𝑚2
𝑅𝑎 = 300 𝑁/𝑚𝑚2
𝑎 = 25 𝑚𝑚
ℎ0 = ℎ − 𝑎 = 400 − 25 = 375 𝑚𝑚
𝑚 =𝑀
𝑏 ∙ 𝑅𝑐 ∙ ℎ02 =
18,26 ∙ 106
250 ∙ 3752 ∙ 12,5
𝑚 = 0,064
𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 𝑚 = 0,066
𝑝 =100 ∙ 𝜉 ∙ 𝑅𝑐
𝑅𝑎
𝑝 = 0,277 %
𝐴𝑎 𝑛𝑒𝑐 = 𝜉 ∙ 𝑏 ∙ ℎ0 ∙𝑅𝑐
𝑅𝑎= 257,81 𝑚𝑚2
𝐴𝑎 𝑒𝑓 = 462 𝑚𝑚2 ⇒ 3Φ14
Armarea transversală a grinzilor (etrieri)
𝑏𝑔𝑟 = 250 𝑚𝑚
ℎ𝑔𝑟 = 400 𝑚𝑚
𝑀𝑚𝑎𝑥 =23,04 kNm
𝑄 = 54,56 𝑘𝑁
𝑅𝑐 = 12,5 𝑁/𝑚𝑚2
𝑅𝑎 = 210 𝑁/𝑚𝑚2
𝑅𝑡 = 0,8 𝑁/𝑚𝑚2
𝐴𝑎 = 462 𝑚𝑚2
𝑎 = 25 𝑚𝑚
ℎ0 = ℎ − 𝑎 = 400 − 25 = 375 𝑚𝑚
𝑄− =𝑄
𝑏 ∙ ℎ0 ∙ 𝑅𝑡
𝑄− =54,56 ∙ 103
250 ∙ 375 ∙ 0,8
𝑄− = 0,688 𝑘𝑁
𝑝 =𝐴𝑎
𝑏 ∙ ℎ0∙ 100
𝑝 = 0,492 %
Se calculează procentul de armare transversală:
𝑝𝑒 =𝑄2
3,2√𝑝∙
𝑅𝑡
𝑅𝑎∙ 100
𝑝𝑒= 0,156 ⇒ 𝑝𝑒 > 0,1 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐ă)
Se calculează proiecția pe orizontală a fisurii înclinate
𝑠𝑖
ℎ0= √
100 ∙ √𝑝
𝑝𝑒∙
𝑅𝑡
0,8 ∙ 𝑅𝑎
𝑠𝑖
ℎ0= 1,336 ⇒
𝑠𝑖
ℎ0< 2,5 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐ă)
𝑛𝑒 - numărul de ramuri ale etrierului
𝑛𝑒 = 1.00
𝐴𝑒- aria secțiunii transversale a etrierului
𝐴𝑒 = 50,33 𝑚𝑚2 (Φ 8)
𝑎𝑒 - distanța dintre etrieri
𝑎𝑒 =100 ∙ 𝑛𝑒 ∙ 𝐴𝑒
𝑝𝑒 ∙ 𝑏
𝑎𝑒= 92,17 mm ⇒se alege 𝑎𝑒 = 100 𝑚𝑚
Armare stâlpi
Calculul barelor longitudinale
b=350 mm
h=350 mm
Stâlpii structurii sunt solicitați la compresiune excentrica. Stâlpii având secțiunea și armarea
constantă se dimensionează în secțiunea cea mai solicitată, corespunzătoare momentului încovoietor
maxim.
Acoperirea cu beton de calcul se considera: 𝑎 = 25 𝑚𝑚.
Se cunosc:
Rc = 12,5 N/mm2
Ra = 300 N/mm2
h0 - înălțimea utilă
ℎ0 = ℎ − 𝑎 = 325 𝑚𝑚;
Nc =138,47 kN
M = 33,09 kN∙m
Se verifică respectarea condiției de asigurare a ductilității:
ξ =𝑁𝑐
𝑏 ∙ ℎ0 ∙ 𝑅𝑐< ξ𝑙𝑖𝑚 = 0.40
ξ =138,47 ∙ 103
350 ∙ 325 ∙ 12,5
ξ = 0,098
Se calculează: ℎ𝑎 = ℎ0 − 𝑎
ℎ𝑎 = 325 − 25 = 300 mm
Deoarece se consideră cazul armării simetrice 𝐴𝑎 = 𝐴𝑎′ , înălțimea zonei comprimate
𝑥 =𝑁𝑐
𝑏∙𝑅𝑐
𝑥 =138,47∙103
350∙12,5 =31,65 mm
Aria necesară de armatură rezultă din ecuația de momente în raport cu axul armăturii întinse:
𝐴𝑎 = 𝐴𝑎′ =
𝑀∗−𝑁𝑐∙(0.5∙ℎ−𝑎)
𝑅𝑎∙ℎ𝑎 daca 𝑥 < 2 ∙ 𝑎
𝐴𝑎 = 𝐴𝑎′ =
33,09∙106−138,47∙103∙(0.5∙350−25)
300∙300
𝐴𝑎 = 136,88𝑚𝑚2
𝐴𝑒𝑓 = 603 𝑚𝑚2 ⇒ 3Φ16
Aria de armatura aleasă se dispune pe toate laturile.
𝑝 =𝐴𝑎(𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙)
𝑏 ∙ ℎ∙ 100 %
Calculul la forță tăietoare
Nc =138,47 kN
𝑄 = 18,16 𝑘𝑁
b=350 mm
h=350 mm
𝑅𝑐 = 12.5 𝑁/𝑚𝑚2
𝑅𝑎 = 210 𝑁/𝑚𝑚2
𝑅𝑡 = 0,8 𝑁/𝑚𝑚2
𝑎 = 25 𝑚𝑚
ℎ0 = 350 − 25 = 325 𝑚𝑚
𝑛 =𝑁
𝑏 ∙ ℎ𝑜 ∙ 𝑅𝑐=
138.47 ∙ 103
350 ∙ 350 ∙ 12.5
𝑛 = 0,0904 𝑚𝑚
𝑅𝑡′ = 𝑅𝑡 ∙ (1 + 0.5 ∙ 𝑛) = 0.8 ∙ (1 + 0.5 ∙ 0,0904)
𝑅𝑡′ = 0.836 𝑁/𝑚𝑚2
𝑄− =𝑄
𝑏 ∙ ℎ0 ∙ 𝑅𝑡′ =
16,694 ∙ 103
350 ∙ 325 ∙ 0,836
𝑄− =0,175 kN ⇒ 𝑄− < 5
𝑆𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑣ă𝑑 𝑒𝑡𝑟𝑖𝑒𝑟𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖
CAPITOLUL 3
CAIET DE SARCINI
3.1 Lucrări de terasamente
Acest capitol cuprinde specificații tehnice pentru lucrările de terasamente, formate din săpături,
încărcarea în mijloacele de transport, transportul, împrăștierea, nivelarea și compactarea pământului,
efectuate pentru realizarea fundațiilor.
Înaintea începerii oricărei activități se va consulta Studiul Geotehnic întocmit în vederea
executării lucrărilor, în conformitate cu natura terenului, se restabilește axul traseului și reperele care
determină elementele traseului
LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita
zonei aprobate: defrișări; curățirea terenului de crengi, frunze, iarbă și buruieni; decaparea și depozitarea
pământului vegetal.
3.1.1 Asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafață și adâncime; demolarea
construcțiilor existente. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor și arbuștilor
și să scoată rădăcinile și buturugile. Doborârea arborilor precum și transportul materialului lemnos
rezultat se face pe cheltuiala antreprenorului, după îndeplinirea formelor legale. Scoaterea buturugilor și
rădăcinilor se face în mod obligatoriu.
Curățirea terenului de crengi frunze, iarbă, buruieni și alte materiale se face pe întreaga suprafață a
amprizei. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafață a amprizei drumului, platformelor
si a gropilor de împrumut. Pământul decapat și alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în
depozit definitiv. Pământul vegetal va putea fi pus într-un depozit provizoriu în vederea unei eventuale
reutilizări.
3.1.2 Trasarea axelor metantancului se face cu ajutorul bornelor fixe de beton.
3.1.3 Trasarea zonelor de decopertat
- pentru măsurarea lungimilor se folosesc: panglică cu fir învârtibil, ruletă sau panglică de oțel;
- se fixează reperii de cotă ±0,00;
- extragere brazdelor și decopertarea pământului vegetal cu depozitarea lui pe suprafețe destinate
agriculturii și spațiilor verzi:
- se decopertează pe grosimi de 15 cm cu lama buldozerului și se depozitează în afara amprizei.
3.1.4 Trasarea și materializare conturului săpat
Reperii de trasare și de nivel vor fi din beton armat și vor avea fața superioară prevăzută cu plăci
metalice pe care sunt trasate pozițiile axelor.
Amplasarea reperilor se va face în afara zonelor de lucru, pentru a nu fi influențate de procesul
tehnologic de realizare a obiectivului.
Se studiază planul rețelelor subterane existent în amplasament.
3.1.5 Amenajarea acceselor la punctele de lucru de terasamente
Se amenajează drumuri de acces pentru a face sigură circulația în bune condiții a mijloacelor cu
care se transport pământul și alte material, precum și pentru deplasarea utilajelor necesare execuției
terasamentelor.
3.1.5 Verificarea terenului de fundare din punct de vedere al corespondențelor, ca structură geotehnică,
cu prevederile din proiectul de execuție se face în conformitate cu instrucțiunile tehnice elaborate pentru
folosirea penetrometrului dinamic.
3.1.6 Alte lucrări pregătitoare
- instalația de iluminat pentru lucrul pe timp de noapte;
- organizarea fronturilor de lucru pentru excavator;
-semnalizarea zonelor de lucru în care se oprește accesul persoanelor străine pe șantier;
- semnalizarea zonelor de lucru periculoase;
- se vor marca locurile de așteptare pentru mijloacele de transport și se vor instala echipamente de
prevenire și stingere a incendiilor, pancarte avertizoare și măsuri de protecție specific la execuți
terasamentelor mecanice.
Înainte de introducerea utilajelor la fronturile de lucru, mecanicii respectivi au obligația să facă o
recunoaștere a terenului în ceea ce privește:
- dimensiunile frontului de lucru, categoria terenului în care se va săpa;
- drumul pe care îl vor parcurge dus-întors;
- platforma de lucru a utilajului, condiții de scurgere a apelor, eventual amenajări suplimentare;
- posibilitatea de lucru de ploaie și frig, prevenirea inundațiilor.
Se va realiza o platforma generala pentru întreaga stație, având o panta de cel mult 1%. Panta va
avea rolul de a dirija apele pluviale spre sistemul de canalizare din incinta stației de epurare.
Terenul destinat amplasamentului rezervorului de fermentare a nămolului urmează a fi amenajat
prin realizarea decopertării stratului de pământ vegetal și săparea gropii de fundație.
Din punct de vedere al comportării la săpătură, pământul, inclusiv umplutura ce se realizează cu
ocazia amenajării terenului, se încadrează în clasa de teren mijlociu, omogen stabil, insensibil la umezire
fără contracții mari. Nivelul cel mai ridicat al pânzei freatice s-a întâlnit la adâncimea de 2,60 m față de
cota terenului natural.
Prospectarea zonei platformei se face prin următoarele studii:
- studiul geologic, prin foraje, din care rezultă stratificația și calitatea straturilor întâlnite, volumul de
pământ vegetal care trebuie decopertat și așezat în depozite pentru refolosire;
- studiul geotehnic, prin care se determină caracteristicile fizico-mecanice ale materialului pe baza cărora
se stabilește tehnologia de realizare a excavație;
- studiul hidrogeologic, pentru apele de suprafață și cele de adâncime;
- ridicări topografice, care cuprind platforma de execuție, căile de acces, traseul rețelelor de energie
electrică și conducte, legătura cu principalele căi de comunicație;
- studiul privind posibilitățile de alimentare cu energie electrică.
Înaintea începerii lucrărilor se parcurg următoarele etape:
- documentarea constă în culegerea datelor referitoare la considerentele care determină alegerea
tehnologiei de realizare a lucrărilor, căilor de comunicație, posibilităților de organizare a șantierului;
- studii pe hârtie și planuri din care să rezulte informațiile planimetrice;
- recunoașterea pe teren constă în parcurgerea tuturor variantelor studiate pe hârtie și planuri,
completându-le și confruntându-le soluțiile cu terenul, rezultând astfel materializarea pe teren a
variantelor optime studiate pe plan.
3.1.7 Verificarea calității terasamentelor
În scopul executării lucrărilor de terasamente se fac în mod obligatoriu următoarele verificări:
-respectarea amplasamentului lucrării;
- respectarea amplasamentului elementelor lucrării;
- respectarea amplasamentelor din proiect;
- respectarea ordinii execuției.
Abaterile limită de la cotele proiectului sunt de ± 0,05 𝑚 față de cele prevăzute
3.2 Organizarea lucrărilor
1. Se amenajează atelierele de întreținere, revizie și reparații pentru funcționarea tuturor utilajelor
mari de pe șantier. Atelierele sunt amplasate pe teren neted pe care se amenajează o platforma pietruită,
care să permită lucrul și pe timp nefavorabil; vor fi prevăzute cu pante de scurgere a apelor meteorice și
de spălare, posibilități de evacuare a noroiului curățit de pe utilaje, cu amenajări pentru lucrul sub utilaje.
2. Parcarea mijloacelor de transport să se facă pe platformele amenajate pe teren ferit de
inundații. Se prevăd măsuri de prevenire a incendiilor și stingerea acestora, de dotare cu mese de apă,
rampă de spălare și evacuare a apelor.
3. Asigurarea drumurilor de acces pentru utilajele de terasamente și mijloacele de transport. Se
realizează legătura cu drumurile publice din zonă.
4. Asigurarea transportului, montajului și deplasarea utilajelor de pe un șantier, pe care s-au
terminat lucrările, pe un altul.
3.3 Execuția săpăturii
La executarea săpăturilor trebuie sa se aibă în vedere următoarele:
- menținerea echilibrului natural al terenului în jurul săpăturii, pe o distanță suficient de mare ca să nu
se pericliteze instalațiile și construcțiile învecinate;
- când turnarea betonului nu se face imediat după executarea săpăturii, aceasta va fi oprită la o cotă mai
ridicată decât cota finală în funcție de calitatea pământului, pentru a împiedica modificarea
caracteristicilor fizico - mecanice a terenurilor de fundare;
Necesitatea sprijinirii pereților săpăturii se face ținând seama de adâncimea săpăturii, natura
terenului de fundare,omogenitatea, regimul de scurgere a apelor subterane, condiții meteorologice și
climatice din perioada de execuție, tehnologia de execuție, etc.
Totalitatea utilajelor alese pentru execuția lucrărilor de terasamente formează așa numitul atelier
de terasamente.
La alegerea utilajelor se ține seama de criteriile:
-volumul lucrărilor și termenul de execuție, care dau numărul și capacitatea utilajelor;
- natura pământului;
- cantitatea de execuție a profilului transversal;
- relieful terenului între frontal de săpătură și cel de împlinire care determină mijloacele de transport și
capacitatea lor, numărul utilajelor destinate să lucreze continuu.
Alegerea definitive a celei mai bune posibilități se face prin compararea tehnico-econimică, astfel
încât:
- operațiile dintr-un proces tehnologic să se desfășoare în lanț;
- utilajele să fie solicitate uniform;
- productivitatea fiecărui utilaj să fie stabilită conform condițiilor locului de lucru, astfel încât să fie
respectate termenele de execuție;
- cost minim.
Execuția mecanică necesită unelte specializate, iar execuția manuala unelte obișnuite. Lucrările
de terasamente se pot executa în principiu prin două metode: frontal și longitudinal.
Ținând seama de clasificarea utilajelor de săpat și de natura terenului, la execuția lucrărilor
mecanizate, care reprezintă 90% din săpătură, s-au utilizat cu buldozer pe tractor pe șenile de 65-80 CP
e și excavator hidraulic pe șenile de 0.81-1.2 𝑚3 cu motor cu ardere internă, comandă prin cabluri, cu
echipament de draglină.
Buldozerul utilizat în primă fază a lucrărilor de săpătură, a fost buldozerul pe șenile cu acționare
hidraulică și cu lama.
Buldozerul este alcătuit dintr-un tractor pe șenile sau pe pneuri, pe care este montat echipamentul
de lucru. Echipamentul de lucru este constituit dintr-o lamă susținută de un cadru care este acționată de
cilindrii hidraulici.
Săparea cu buldozerul presupune înfigerea lamei în pământ și apoi prin împingere, tăierea unui
strat de pământ a cărui grosime variază între 10….20cm. În fața lamei se formează o prisma de pământ
care este deplasată prin împingere la locul de depozitare sau dacă pământul trebuie împrăștiat, cuțitul
lamei se menține ridicat (la o înălțime “h” dată) față de suprafața solului. Distanța de transport a
pământului cu buldozerul pe șenile este cuprinsă frecvent între 5….100 m.
Excavatorul echipat cu draglină
Echipamentul draglină constă dintr-o săgeată articulată la platforma rotitoare și o cupă de formă
special suspendată de cablul de ridicare; cupa draglinei mai este legată si de un cablu de tracțiune pentru
săpare (umplere); înclinarea săgeții poate fi modificată.
Excavatorul echipat cu draglină sapă din poziție fixă, în general sub nivelul la care se deplasează.
Un ciclu de lucru se desfășoară astfel: la început cupa este trasă (apropiată) cu ajutorul cablurilor de
ridicare și tracțiune, spre mijlocul săgeții. Se da apoi drumul cablului de tracțiune astfel încât cupa
rămânând suspendată de cablul de ridicare, pendulează; în momentul în care cupa a atins amplitudinea
maximă , se slăbește brusc cablul de ridicare, cupa cade liber pe teren înfigându-se cu dinții în pământ.
Cupa este trasă apoi (cu cablul de tracțiune) și se efectuează săparea prin raclare până se umple,
apropiindu-se de excavator, după care se ridică la înălțimea de descărcare; platforma excavatorului
împreună cu brațul și cupa se rotește spre punctu de descărcare, unde, prin slăbirea cablului de tracțiune
cupa basculează și se descarcă.
3.3.1 Transportul pământului rezultat din săpătură
Datorită cantităților mari de material care trebuie transportate din exteriorul și din interiorul
șantierului, cota ce revine transportului este importantă, ea putând atinge 20% din costul total al lucrărilor
de construcție.
Avantajele transportului cu autovehiculele sunt:
-capacități variate de transport;
- viteze mari;
- posibilitatea de acces ușor în aproape orice punct de lucru;
- exploatarea și întreținerea ușoară.
Transportul pământului rezultat prin săpătură se face cu autobasculantele. Încărcarea mijloacelor
de transport se face în ordine, în locurile pichetate în prealabil. În vederea evitării accidentelor prin
căderea bulgărilor de pământ din cupa excavatorului, pe toată durata încărcării la excavator, conducătorii
auto vor părăsi cabinele. Se va evita trecerea cupei peste cabina autobasculantei.
Distanța până la depozitul de pământ se stabilește măsurând direct pe teren de la centrul de
greutate al volumului de pământ săpat, până la centrul de greutate al volumului de umplutură rezultat sau
prin măsurarea indirectă cu contorul de kilometraj atașat la bordul autobasculantei.
La înscrierea distanței de transport se va nota în carnetele de măsurători rampa sau panta pe care
o parcurge utilajul plin sau gol, starea drumului, bariera sau alte restricții de circulație pe traseu.
3.4 Executarea traseului pe timp friguros
3.4.1 Măsuri organizatorice preventive
- asigurarea scurgerii rapide a apelor de suprafață și a celor meteorice prin amenajarea de jgheaburi de
gardă și rigole;
- amenajarea de drumuri de acces pietruit provizoriu;
- protejarea utilajului cu huse;
- construirea de adăposturi la punctele de lucru, cu posibilități de încălzire pentru muncitori de pe utilaje,
pentru apa din radiatoare și lubrifianți;
- asigurarea aprovizionării punctelor de lucru cu motorină și ulei pentru lucru iarna;
- etanșarea cabinelor și a sistemului de încălzire;
- afișarea datelor meteo.
3.4.2 Măsuri și tehnologii pentru lucrul iarna
- întreținerea continua a căilor de acces și de circulație, a platformei de staționare a utilajelor și parcarea
mijloacelor de transport;
- corectarea taluzelor în lucru prin micșorarea înclinării pentru prevenirea surpării la îngheț-dezgheț;
- asigurarea de apă caldă pentru pornirea motoarelor;
- înainte de introducerea în sarcină, mecanismele vor fi acționate în gol pentru preîncălzire;
- curățirea utilajelor și a mijloacelor de transport, la terminarea lucrului, de toate resturile de pământ.
3.4.3 Măsuri speciale suplimentare
- afânarea pământului înghețat până la 25 cm, spre a permite în continuare săparea cu buldozerul sau
screperul. Peste 25 cm adâncime se poate lucra cu excavatorul cu cupa de 1 𝑚3.
- transportul pământului se face fără staționare, pe drumul cel mai scurt, astfel încât să nu înghețe
încărcătura.
3.5 Execuția lucrărilor de îmbunătățire a terenului de fundare
Înaintea așezării primului strat, fundul săpăturii se va nivela manual la profilul și cotele
proiectate, fiind urmat de udarea manuală a pământului. Stratul nivelat va fi compactat prin minimum 10
treceri suprapuse cu rulou compresor static autopropulsat de 10-12 t, cu completarea tasărilor locale în
timpul compactării. Eficacitatea maximă a utilajului este atinsă atunci când se afundă puțin sau deloc în
terenul compactat.
Materialul care compune patul de piatră spartă se pune în două starturi succesive cu grosimea de
25 cm.
În cazul în care apa subterană apare deasupra fundului săpăturii este necesară execuția de
epuismente indirecte, după care se trece la împrăștierea argilei stabilizate și compactarea acesteia.
Betonul de egalizare folosit face parte din clasa C8/10.
Reteta Beton Clasa C 8/10 - Marca B150
pentru 1mc: - ciment: 279 kg - 21,8 găleți de 10L (aprox. 65 lopeți)
- nisip 0-3mm: 663 kg - 51 găleți de 10L (aprox. 153 lopeți)
- nisip 3-7mm: 343 kg - 24,5 găleți de 10L (aprox. 73,5 lopeți)
- pietris 7-16mm: 439 kg - 28,3 găleți de 10L (aprox. 85 lopeți)
- pietris 16-31mm: 591 kg - 35,8 găleți de 10L (aprox. 107,5 lopeți)
- apa: 190 kg - 19 găleți de 10L
3.5.1 Executarea umpluturilor
Gradul de compactare al pământului se verifică de obicei prin măsurarea greutății volumetrice.
Gradul de compactare reprezintă raportul dintre greutatea aparentă a pământului în stare naturală și în
umplutura compactată, se va exprima prin coeficientul de compactare, care poate atinge următoarele
valori:
- pentru pământuri nisipoase și argiloase 1,12÷1,15;
- pentru argilele nisipoase 1,08÷1,12;
- pentru argile și alte pământuri grele 0,95÷1,00.
La alegerea utilajului pentru executarea compactării se va ține seama de următorii factori:
- caracteristicile mecanice și fizice ale pământului;
- volumul terasamentelor;
- grosimea straturilor supuse compactării.
Execuția propriu-zisă a umpluturii cuprinde următoarele:
- se va cilindra de jur împrejurul obiectivului cu un număr de treceri egal cu numărul de treceri total
determinat pe pista experimentală;
- așternerea argilei se face în strat elementar, calculat pe pista experimentală, cu ajutorul mijloacelor
manuale sau mecanice în funcție de dimensiunile în plan ale stratului;
- materialul ce se așază trebuie să fie mărunțit, fără bulgări, materii organice sau resturi materiale din
construcții;
- aducerea pământului la umiditatea optimă de compactare;
- dacă din cauza precipitațiilor atmosferice, umiditatea pământului ce trebuie compactat este mai mare
decât cea optimă, se amână compactarea până ce umiditatea scade la valoarea cerută, luându-se totodată
măsuri de evacuare a apelor din precipitații;
- compactarea fiecărui strat elementar se va realiza după două direcții perpendiculare, fiecare cu un număr
de treceri egal cu jumătate din numărul de treceri total determinat pe pista experimentală;
- nu se va trece la executarea unui nou strat înainte de precedentul să fie verificat și găsit corespunzător.
Umpluturile compactate între fundații, la exteriorul clădirilor se vor executa de regulă cu
pământurile rezultate din lucrările de săpătură.
Este interzisă realizarea umpluturilor din pământuri cu umflături și contracții mari, miluri,
prafuri, argile, cu conținut de materii organice, resturi de lemn, bulgări, etc.
Umpluturile între fundații și la exteriorul clădirilor, până la cota prevăzută în proiect, se vor
executa imediat după decofrarea fundațiilor pe baza de fișe tehnologice întocmite de Contractor și
avizate de Consultant.
După stabilirea utilajului și numărului de treceri, a grosimii stratului și umidității optime a
pământului, se va trece la compactarea efectivă a starturilor până la realizarea grosimii umpluturii.
Înainte de începerea lucrărilor va fi chemat proiectantul geotehnician, pentru a verifica și aviza
în scris asupra terenului de fundare.
3.6 Executarea lucrărilor din beton armat
3.6.1 Cofrarea
Tehnologia de cofrare constă în montarea panourilor de cofraj cu ajutorul susținerilor lor atât
pentru radier, cât și pentru stâlpi și grinzi. Cofrajele se vor executa, din lemn și sunt refolosibile.
Cofrajele și susținerile trebuie să asigure obținerea formei, dimensiunilor și gradului de finisare
prevăzute în proiect, pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în toleranțele
admisibile.
Cofrajele și susținerile sunt proiectate astfel încât să fie capabile să reziste la toate acțiunile ce
pot apărea în timpul procesului de execuție. Ele trebuie să rămână stabile până când betonul atinge o
rezistență suficientă pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limită acceptabilă de
siguranță.
Cofrajele și susținerile trebuie să fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea toleranțelor
pentru structura și a nu afecta capacitatea sa portanță.
Cofrajele vor fi dispuse astfel încât să fie posibilă amplasarea corectă a armăturii și realizarea
unei compactări corespunzătoare a betonului. Supravegherea și controlul vor asigura realizarea cofrajelor
în conformitate cu planurile de execuție și reglementările tehnice specifice.
Ordinea de montare și demontare a cofrajelor trebuie stabilită astfel încât să nu producă
degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor și susținerilor. Cofrajele vor fi
montate încât să permită decofrarea fără deteriorarea sau lovirea betonului.
Îmbinările dintre panourile cofrajului trebuie sa fie etanșe, astfel încât să nu permită pierderea
laptelui de ciment.
Suprafața interioară a cofrajului trebuie să fie curată. Substanțele de ungere a cofrajului trebuie
aplicate în straturi uniforme pe fața interioară a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cât timp acești agenți
sunt eficienți. Trebuie luată în considerare orice influență dăunătoare posibilă asupra suprafeței betonului
a acestor substanțe de decofrare.
Agenții de decofrare nu trebuie să păteze betonul, să afecteze durabilitatea betonului sau să
corodeze cofrajul. Agenții de decofrare trebuie sa se aplice ușor și să-și păstreze proprietățile
neschimbate, în condițiile climatice de execuție a lucrărilor. Alegerea agenților de decofrare se va face
pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor.
Distanțierii cofrajului, lăsați în beton, nu trebuie să afecteze durabilitatea sau aspectul betonului.
Cofrajul va fi executat și finisat astfel încât să nu existe pierderi de părți fine sau să producă pete pe
suprafața betonului. Piesele înglobate provizoriu pot fi necesare pentru menținerea fixă a cofrajului sau
a barelor de armatură până la întărirea betonului. Distanțierii nu trebuie să introducă încărcări
suplimentare inacceptabile asupra structurii, nu vor reacționa cu constituenții betonului sau cu armătura
și nu trebuie să producă pătarea suprafeței de beton.
Se vor curăța și pregăti suprafețele care vor veni în contact cu betonul ce urmează a se turna și se
va verifica și corecta poziția a armaturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operații:
- trasarea poziției cofrajelor;
- asamblarea și susținerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea poziției panourilor;
- încheierea, legarea și sprijinirea definitivă a cofrajelor.
Elementele de cofraj se vor preasambla înainte de a fi montate la poziție. Înainte de turnarea
betonului se va verifica dacă s-a făcut ungerea cofrajelor pentru ușurarea operațiunii de decofrare.
Ungerea se execută cu agenți de decofrare pe fețele cofrajului care vin în contact cu betonul. Agenții de
decofrare trebuie să nu păteze betonul, să nu corodeze betonul și cofrajul, să se aplice ușor și să-și
păstreze proprietățile neschimbate în condițiile climatice de execuție a lucrărilor.
În cazul în care elementele de susținere a cofrajelor reazemă pe teren, se va asigura repartizarea
solicitărilor, ținând seama de gradul de compactare și de posibilitățile de înmuiere, astfel încât să se evite
producerea tasărilor. În cazul în care terenul este înghețat sau expus înghețului, rezemarea susținerilor se
va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcție de condițiile de temperatură.
Pentru asigurarea unei execuții corecte a cofrării se vor executa următoarele verificări:
- preliminar, se controlează lucrările pregătitoare și elementele sau subansamblele de cofraje și susțineri.
Verificarea verticalității se face cu ajutorul firului de plumb:
- în cursul execuției, verificarea poziționării în raport cu trasarea și modul de fixare a elementelor;
- în final, recepția cofrării.
3.6.2 Depozitare oțelului beton
Oțelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri și diametre, în spații amenajate
și dotate corespunzător astfel încât să se asigure:
-evitarea condițiilor care să favorizeze corodarea oțelului;
-evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;
-evitarea depozitării neraționale;
- asigurarea posibilităților de manevrare ușoară a fiecărui sortiment și diametru.
La depozitarea pe durată mai mare (1 an) stivele se protejează contra intemperiilor cu foi de carton
asfaltat, folii de masă plastică, etc.
Oțelul beton poate avea un strat subțire de rugină, chiar aderentă. Nu se admite ca rugina să reducă
din secțiunea barelor.
Oțelul beton în bare și colaci se poate depozita în spații deschise.
Manipularea loturilor și pachetelor de armături se execută cu macaraua turn, portal sau automacara
cu capacitate de ridicare corespunzătoare și dispozitive de manipulare.
Oțelurile pentru beton armat se livrează în formă de - bare pentru f > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone);
3.6.3 Controlul calității
Pentru fiecare cantitate și sortiment aprovizionat, operația de control va fi făcută pentru:
- verificarea certificatului de calitate;
- verificarea dimensiunilor secțiunii;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoirea la rece.
Proba de îndoire se poate face pe șantier cu ajutorul unui dorn și se consideră satisfăcătoare daca
după efectuarea ei nu apare nicio fisură pe fața exterioară curbată.
Unghiul de îndoire 𝛼 al oțelului beton este de 1800 pentru un diametru al dornului D:
D= 0,5d, pentru OB 37 cu d ∈ (6,12) mm
D=3d, pentru PC 52 d > 12 mm
3.6.4 Îndreptarea armăturilor livrată în bare se poate îndrepta:
- manual, cu chei speciale și placă de îndreptare;
- mecanic, cu mașini cu role prin care se trage bara.
3.4.5 Tăierea oțelului beton se poate face cu:
- dispozitiv tip ștanță cu două cuțite, acționate hidraulic (manual); de regulă taie o singură bară;
- ștanțe mecanice, ale căror organe active sunt acționate prin angrenaje puse în funcțiune de motoare
electrice; ele pot tăia toate diametrele și chiar un număr mai mare de bare.
3.4.6 Fasonarea armăturilor
1. Armăturile vor fi sau nu prevăzute la capete cu cârlige conform prevederilor din
proiect si prevederilor STAS 10107/0-90.
Formele de cârlige utilizate sunt cu îndoire la 90° pentru barele din PC 52 si PC 60.
2. Îndoirea barelor inclinate si lungimea porțiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie sa se
conformeze prevederilor proiectului si a STAS-ului 10107/0-90.
3. Fasonarea ciocurilor și îndoirea armaturilor se executa cu mișcări lente, fără șocuri. La mașinile
de îndoire cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din otel cu profil periodic la viteza mare a
mașinii.
Barele tăiate și fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate astfel încât să se evite confundarea
lor si să se asigure păstrarea formei și curățeniei lor până în momentul montării. Datorită condițiilor
locale se recomandă montarea și betonarea armăturilor în maxim 15 zile de la fasonare.
3.4.7 Montarea armăturilor
1. Montarea armăturilor poate sa înceapă numai după:
- recepționarea calitativa a cofrajelor (verificarea poziției cofrajelor, daca acestea se închid după
montarea armaturii sau încheierea P.V. de recepție a cofrajelor);
- acceptarea de către proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau părților de structura al
căror volum depășește 100 m3 si este necesar sa fie prevăzute rosturi de betonare.
2. La montarea armaturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfășurări a turnării și
compactării betonului prin:
- crearea la intervale de maxim 3 m a unor spații libere între armăturile de la partea superioară, care să
permită pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă betonul;
- crearea spațiilor necesare pătrunderii vibratoarelor la interval de maxim 5 ori grosimea elementului
uzual, diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
În acest scop, după caz:
- se va monta sau încheia parțial armătura superioară, urmând a se completa înainte de ultima etapa de
betonare;
- se va solicita, dacă este cazul, reexaminarea dispozițiilor de armare prevăzute în proiect.
Armarea elementelor structurale analizate în prezentul proiect se va realiza, după cum urmează:
-stâlpii 35x35cm – se vor arma cu bare longitudinale de rezistenta tip PC52 3Ø16/latura si cu bare
transversale de armatura tip OB37 Ø8 in repartiție la 10cm, pe zonele plastic potențiale (zonele de
reazem) si in repartiție la 15cm pe zona de câmp. Acoperirea cu beton a barelor de armătura este egală
cu 4cm.
- grinzi principale si secundare 25x40cm – se vor arma cu bare longitudinale de rezistenta tip PC52
3Ø16, atât la partea superioara în reazem, cât și la partea inferioară în câmp. Conform prescriptiilor
tehnice barele de armatura dispuse la partea superioara in grinzi trebuie prevăzute continue pe toata
lungimea acestora. Armatura transversala va fi de tip OB37 Ø8/10cm, pe zonele de reazem si Ø8/15cm,
pe zona de câmp. Acoperirea cu beton a barelor de armatură este de 2,5 cm.
Calitatea barelor de armatura de rezistenta va fi PC52, pentru care limita la curgere este 300MPa.
Calitatea barelor de armatura de repartiție, agrafelor și etrierilor va fi OB37, pentru care limita la
curgere este de 210MPa.
3.5 Materiale utilizate la prepararea betonului
3.5.1 Cimenturi
Tipul de ciment va corespunde prevederilor din “ Normativ pentru executarea lucrărilor din beton
și beton armat“ C 140-79 și din “ Instrucțiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor în construcții“ C 19-
79.
Cimentul se livrează la fabricile de betoane în vrac sau ambalat în saci de hârtie, însoțit de un
certificate de calitate.
Cimentul livrat în vrac se transportă în vagoane cisternă, autocisterne, containere sau vagoane
închise destinate exclusive acestuia. Transportul cimentului ambalat în saci se face în vagoane sau
camioane acoperite.
Depozitarea cimentului vrac se face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior alte
materiale. Depozitarea cimentului ambalat în saci se face în încăperi închise. Sacii se vor așeza în stive,
lăsându-se distanța liberă de 50 cm de la pereți exteriori și păstrând un spațiu suficient pentru circulație.
Stivele vor avea cel mult zece rânduri d saci suprapuși.
Durata de depozitare nu va depăși 60 de zile de la data expedierii de către producător pentru
cimentul cu adaosuri și respectiv 30 de zile pentru cimenturi fără adaosuri.
3.5.2 Agregate naturale grele
Pentru prepararea betoanelor cu densitatea aparentă de 2201…2500 kg/m3, se folosesc agregate
grele provenite din concasarea rocilor și din sfărâmarea naturală a acestora.
Se vor utiliza agregate care corespund prevederilor STAS 1667-76 “Agregate natural grele pentru
mortare cu lianți minerali“, cu precizările:
-agregatele trebuie să provină din roci stabile nealterabile la aer sau apă;
- se interzice utilizarea agregatelor provenite din roci feldspatice sau șistoase;
- nisipul va fi de natură silicioasă și va provei din balastiere. Nu se admite utilizarea nisipului de concasaj
sau de mare. Conținutul în parte levigabilă se limitează la maxim 2%.
- dimensiunea maximă a granulelor se alege în funcție de grosimea elementelor.
- conținutul în parte levigabilă a pietrișului se limitează șa 0,5%;
- controlul calității agregatelor se face conform STAS 4 606-70.
Depozitarea se va face pe platforme betonate, cu pan te și rigole evacuate a apelor.
Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălțimea
corespunzătoare evitării amestecării cu alte sorturi.
În cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se face pe platforme de lemn, în lăzi sau
folosind amenajări recuperabile. Nu este admisă depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces, care să evite impurificarea agregatului.
3.5.3 Apa
La prepararea betonului și stropirea lui, apa trebuie să satisfacă următoarele condiții:
- să fie fără miros, să aibă reacție neutră, slab alcalină sau acidă;
- sursa de apă va fi ferită în apropierea captării de scurgerile provenite din fabrici și de prezența deșeurilor.
În acest caz, trebuie să îndeplinească numite condiții tehnice din STAS 790-84. Este recomandată apa
reciclată și cea din rețeaua potabilă:
- se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale.
- cantitatea totală de apă = cantitatea de apă de amestec + apă conținută de agregate și aditivi.
Categorii de beton folosit:
-Clasa C25/30, cu dimensiunea maximă a agregatelor 16 mm. La prepararea betonului s-au folosit aditivi
superplastifianți, aceștia fiind obligatorii. Superplastifiantul are rolul de: îmbunătățirea substanțială a
lucrabilității betonului, reducerea în mod semnificativ a apei.
Prepararea betonului se face în stații de betoane.
În dozarea materialelor se admit următoarele abateri: ± 3% pentru agregate si ± 2% pentru ciment
și apă.
Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puțin o dată pe săptămână, folosindu-se greutăți
verificate în prealabil, măsurători sau alte procedee.
3.6 Transportul betoanelor
Transportul betoanelor de la stația de betoane la locul de punere în operă se va face cu
autoagitatoarele.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanșe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment,
adică să asigure păstrarea intactă a compoziției inițiale a betonului.
Dacă intervalul de timp dintre descărcarea și reîncărcarea cu beton a autoagitatoarelor depășește
o oră, acestea s vor umple ce circa 1 m3 de apă, se vor roti cu viteză maxim timp de cinci minute, după
care se vor goli complet de apă.
În timpul operației de transport sau manipulare a betonului trebuie evitată segregarea acestuia,
fenomen favorizat de vibrații și șocuri, Dacă acest fenomen s- produs este necesară reamestecarea
betonului fără a se adăuga apă sau alte materiale.
3.7 Punerea in opera a betonului
3.7.1 Pregătirea turnării betonului
Se consideră că betoanele se prepară în stații de betoane specializate. Executantul va utiliza
betoane gata preparate livrate de la stații proprii de betoane sau de la alte central de betoane. Cu acordul
proiectantului, executantul va putea executa în cazuri de excepție și pentru cantități mici, pentru lucrări
fără mare importanță, betoane preparate în șantier. În acest caz se vor respecta toate prevederile
normativelor în vigoare privitoare la verificarea condițiilor de preparare, punere în operă și recepție a
betoanelor.
Executarea lucrărilor de betonare poate sa înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele
condiții:
- întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză și acceptarea acesteia de către investitor;
- sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente (agregate,
ciment, aditivi, adaosuri etc.) și sunt în stare de funcționare utilajele și dotările necesare, în conformitate
cu prevederile procedurii de execuție în cazul betonului preparat pe șantier;
- sunt stabilite și instruite formațiile de lucru, în ceea ce privește tehnologia de execuție și măsurile
privind securitatea muncii și PSI;
- au fost recepționate calitativ lucrările de săpături, cofraje și armături (după caz);
- în cazul în care, de la montarea la recepționarea armăturii a trecut o perioadă îndelungata (peste 6 luni)
este necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuita din beneficiar, executant,
proiectant și reprezentantul ICB, care va decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un
expert sau un institut de specialitate și va dispune efectuarea ei.
- suprafețele de beton turnat anterior și întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi curățate
de pojghița de lapte de ciment (sau de impurități); suprafețele nu trebuie să prezinte zone necompactate
sau segregate și trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături
între cele doua betoane;
-sunt asigurate posibilități de spălare a utilajelor de transport și punere în operă a betonului;
sunt stabilite si pregătite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul apariției unor
situații accidentale;
- nu se întrevede posibilitatea intervenției unor condiții climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtuna);
- în cazul fundațiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitații, astfel încât
acestea sa nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;
- sunt asigurate condițiile necesare recoltării probelor la locul de punere în opera și efectuării
determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport;
- este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condițiile tehnice
stabilite și sunt refuzate.
Se vor mai verifică următoarele: terenul de fundație, dimensiunile în plan și cotele de nivel ale
săpăturilor, cofrajele, elementele de susținere, armăturile și piesele înglobate, orizontalitatea și
planeitatea cofrajelor pentru plăci, existența măsurilor pentru menținerea formei cofrajelor și pentru
asigurarea etanșeității lor, sistemele pentru fixarea cofrajelor de elementele de susținere, rezistența și
stabilitatea elementelor de susținere, corecta rezemare și fixare a susținerilor, existența dispozitivelor
pentru decofrare, corespondența cotelor cofrajelor atât în plan, cât și ca nivel cu cele din proiect,
dispunerea corectă a armăturilor, existența distanțierilor.
Cofrajele din lemn vor fi bine udate cu apă de mai multe ori înainte de turnarea betonului cu 2-3
ore și imediat înainte de turnarea betonului, iar apa ce stagnează în denivelări va fi îndepărtată.
Crăpăturile din pereții cofrajului din lemn sau care nu s-au închis în urma udării, vor fi etanșate înainte
de turnarea betonului.
Se va încheia un proces verbal de predare-recepție între șeful echipei de muncitori și cel al echipei
de betoniști.
Verificarea sistemului de livrare a betonului adus de la stație, pe baza programului de betonare,
se face admițând abateri de ± 15 minute.
Calitatea betonului preparat centralizat se va verifica la fiecare transport din punct de vedere al
concordanței cu marca comandată și a respectării duratei de transport prevăzută în normativul C 140-79.
3.7.2 Reguli de betonare
Betonarea unei construcții va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru.
Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea strictă a caietului de sarcini, a
Codului NE 012-99 și a procedurii de execuție.
Betonul va fi pus în lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu
se admite depășirea duratei maxime de transport și modificarea consistenței betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
-cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile – care vor veni în contact cu betonul proaspăt – vor fi udate
cu apa cu 2-3 ore înainte și imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări va fi
înlăturată;
-din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct în lucrare;
- dacă betonul adus la locul de punere în operă nu se încadrează în limitele de consistență admise sau
prezinta segregări, va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite îmbunătățirea consistenței
numai prin folosirea unui superplastifiant;
- înălțimea de cădere libera a betonului față de suprafața cofrajului sau a feței betonului turnat anterior
nu trebuie să fie mai are de 1 metru.
- betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm înălțime și turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat
anterior;
- se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor față de poziția prevăzută,
îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuși se vor produce
asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;
- se va urmări cu atenție înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea stratului de
acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonarii și nici așezarea pe armături a
vibratorului;
- în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenția umplerea completa a secțiunii, prin îndesarea
laterală a betonului cu șipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri
nu sunt eficiente, se vor crea posibilități de acces lateral al betonului, prin spații care să permită
pătrunderea vibratorului;
- se va urmări comportarea și menținerea poziției inițiale a cofrajelor si susținerilor acestora, luându-se
măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări;
- circulația muncitorilor și utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine astfel rezemate
încât să nu modifice poziția armăturii; este interzisă circulația pe armături sau pe zonele cu beton
proaspăt;
- betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de execuție;
- durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor măsuri
speciale la reluarea turnării, nu trebuie sa depășească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor
determinări de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul
cimenturilor cu adaosuri – si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fără adaos;
- în cazul în care s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai
după pregătirea suprafețelor rosturilor;
- instalarea podinilor pentru circulația lucrătorilor și mijloacelor de transport local al betonului pe
planșeele betonate, precum și depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături, este permisă numai
după 24 ÷ 48 ore, în funcție de temperatura mediului și tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore dacă
temperatura este de peste 20°C și se folosește ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).
3.7.3 Compactarea betonului
Compactarea betonului este obligatorie și se poate face prin diferite procedee, funcție de
consistența betonului, tipul elementului etc. În general compactarea mecanica se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau șipci, în paralel, după caz, cu ciocănirea
cofrajelor) în următoarele cazuri:
• introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secțiunii sau
desimii armăturii și nu se poate aplica eficient vibrarea externă;
• întreruperea funcționării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să
continue până la poziția corespunzătoare unui rost;
• se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
Alegerea tipului de vibrator se va face în funcție de dimensiunile cofrajelor și de posibilitățile de
introducere a capului vibratorului prin barele de armătură.
Se întocmește pentru fiecare lamelă o fișă specială de betonare, care conține pe lângă alte
elemente privind execuția lamelei conform proiectului, tipul de vibrator, grosimea stratului, temperatura
betonului, distanța dintre punctele de vibrare.
Vibrarea se execută prin introducerea vibratorului în poziție aproape verticală în betonul proaspăt
și scoaterea lui lentă în aceeași poziție, cu o viteză de circa 8 c m/s, astfel ca în urmă să nu rămână gaură
în beton. Durata de vibrare este de 20-60 secunde.
Distanța dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului în interior este de maxim un
metru, reducându-se în funcție de caracteristicile secțiunii și dimensiunile armăturii.
Grosimea stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depășească ¾ din lungimea capului
vibratorului.
La compactarea unui nou strat, butelia trebuie să pătrundă 5-15 cm în stratul anterior. Intervalul
de timp dintre momentul introducerii betonului în cofraj și compactare, nu trebuie să depășească timpul
de începere al prizei betonului.
Se va folosi un vibrator electric de interior 𝜙 30 𝑐𝑚 cu motor încorporat. Butelia vibratorului nu
trebuie să atingă armătura. Apa în exces, care se poate aduna la suprafața elementului, după compactare,
se va scoate înainte de turnarea stratului următor de beton cu ajutorul cănii cu coadă lungă.
Vibrarea betonului va fi completată și cu o compactare cu șipca în zona de cofraj-armătură.
Semnele exterioare după care se recunoaște că vibrarea trebuie încheiată sunt:
-betonul nu se mai tasează;
-suprafața betonului devine orizontală și ușor lucioasă;
-dimensiunile bulelor de aer expulzate din beton sunt din ce în ce mai mici, iar în final apariția lor
încetează.
3.7.4 Rosturi de betonare
În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizându-se execuția astfel încât
betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. Când rosturile
de lucru nu pot fi evitate, poziția lor trebuie stabilita prin procedura de execuție.
Numărul rosturilor trebuie sa fie minim, pentru ca ele pot avea rezistență mai mică la întindere și
forfecare în comparație cu restul structurii, în cazul în care rosturile sunt tratate necorespunzător. De
asemenea există riscul de diminuare a impermeabilității în rost, cu consecințe în reducerea gradului de
protecție împotriva coroziunii armăturii. Rosturile de lucru vor fi dispuse în zone ale elementelor care nu
sunt supuse la eforturi mari în timpul exploatării.
Rosturile de lucru vor fi realizate ținându-se seama de următoarele cerințe:
- suprafața rosturilor de lucru la stâlpi și grinzi va fi de regulă perpendiculară pe axa acestora, iar la plăci
și pereți perpendiculară pe suprafața lor;
Tratarea rosturilor de lucru:
- spălarea cu jet de apă și aer sub presiune, după sfârșitul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare,
funcție de rezultatele încercărilor de laborator);
- înainte de betonare, suprafața rostului de lucru va fi bine curățată, îndepărtându-se betonul ce nu a fost
bine compactat și/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghița de lapte de ciment și oricare
alte impurități, după care se va uda;
- înaintea betonării, betonul mai vechi trebuie uscat la suprafață și lăsat să absoarbă apa după regula
“betonul trebuie sa fie saturat, dar suprafața zvântată“.
3.7.5 Tratarea betonului după turnare
Menținerea betonului în anumite condiții după turnare, reprezintă o necesitate pentru asigurarea
unei întăriri corespunzătoare. În acest sens, influența umidității este esențială pentru obținerea unor
betoane de calitate . Umiditatea are rolul de a asigura hidratarea mai departe a cimentului și de a împiedica
deformațiile de contracție la uscare.
Asigurarea unei umidități corespunzătoare ,se face prin menținerea betonului în mediu umed cel
puțin 7 zile, iar când se utilizează cimenturi cu adaosuri, 14 zile. Realizarea acestor condiții se
asigură prin acoperirea betonului cu materiale de protecție (rogojini, nisip etc) si stropirea periodica cu
apa sau prin folosirea de foi de polietilena, emulsie din polimeri, etc, care au un caracter hidrofob. Este
contraindicată stropirea directa cu apă a betonului.
Stropirea cu apă va începe după 2-12 ore de la turnarea, în funcție de tipul de ciment utilizat și de
temperatura mediului. Stropirea prin pulverizarea apei se va repeta la intervale de 2-6 ore astfel încât
suprafața betonului să se mențină umedă. Pe timp ploios suprafețele de beton proaspăt vor fi acoperite
atât timp cât prin căderea precipitațiilor există pericolul antrenării pastei de ciment. Pe timp uscat și
călduros, suprafețele libere ale betonului vor fi stropite de cel puțin două ori pe zi, după ce în prealabil
se acoperă cu rogojini sau cu un strat de rumeguș (nisip) de 3- 4 cm pentru a menține umiditatea.
Udarea se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul sa nu fie spălat înainte de a se întări
suficient. Stropirea betonului se va face cel puțin timp de 7 - 14 zile.
Tratarea betonului este o măsură de protecție împotriva:
- uscării premature datorită radiațiilor solare ți vântului;.
Protecția betonului este o măsură de prevenire a efectelor:
- antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare);
- diferențelor mari de temperatură în interiorul betonului;
- temperaturii scăzute sau înghețului;
- eventualelor șocuri sau vibrații care ar conduce la o diminuare a aderenței beton-armatură
(după întărirea betonului).
3.7.6 Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin:
- conservarea căldurii acumulate prin încălzirea materialelor componente și păstrarea căldurii
exotermice, prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare;
- încălzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice;
- turnarea betonului în spatii mari încălzite, realizate în construcții prin închideri parțiale și folosind
pentru rest construcția definitivă gata executată;
- utilizarea acceleratorilor de priza;
Lucrările de betonare nu se vor începe dacă temperatura exterioara este sub -50C, iar în cazul
lucrărilor în curs de execuție, betonările se vor întrerupe, daca temperatura coboară la - 100C, cu tendința
de scădere în continuare. În cazul executării lucrărilor în perioada de timp friguros (intervalul 15
noiembrie – 15 martie) se vor lua măsuri ca betonul să se întărească și să atingă rezistentele necesare,
fără să sufere din cauza înghețului.
În cazul în care temperatura mediului este mai mică de + 5°C, nu se va stropi cu apă ci
se vor aplica materiale sau pelicule de protecție (tip Perry, Doka sau Meva). În general, în momentul în
care se obține o rezistență a betonului de 5 N/mm2 nu mai este necesară protecția.
Peliculele de protecție se aplică în conformitate cu reglementările speciale. Pe timp ploios
suprafețele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atâta timp cât prin căderea
precipitațiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.
Curățirea și prelucrarea suprafețelor de beton turnat se execută de obicei înainte de întărirea
completă a betonului, utilizându-se mașini de finisat, striat si tăiat rosturi de contracție în beton.
3.7.7 Decofrarea
Decofrarea se va realiza după ce rezistența betonului a atins cel puțin 25 daN/cm2, astfel încât
fețele și muchiile elementare să nu fie deteriorate.
Determinarea rezistenței betonului se face prin încercări pe cuburi și prisme confecționate din
beton prelevat de la turnarea lucrării și păstrate în aceleași condiții cu aceasta.
Desfășurarea operațiilor de decofrare trebuie supravegheată de conducătorul tehnic al lucrării și
în cazul în care se constată defecte de turnare, care pot afecta siguranța în construcția decofrată, atunci
operația de decofrare se oprește până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare care se impun.
În cazul în care se constă defecte importante, remedierea acestora se face numai pe baza detaliilor de
remediere acceptate de proiectant și sub supravegherea directă a conducătorului tehnic al lucrării și a
delegatului beneficiarului.
După realizarea acestor remedieri se întocmește un nou proces verbal în care se specifică
procedeul de remediere acceptat.
CONSTRUCȚIA ÎN SINE
3.8 Rezervoarele metalice sunt construcții din tablă, care constituie atât elementul de rezistență, cât și
elementul de închidere al acestora. Rezervoarele trebuie astfel alcătuite încât tabla să fie solicitată numai
la întindere datorită faptului că solicitările de compresiune și încovoiere favorizează apariția voalării.
La îmbinarea tablelor din care sunt alcătuite rezervoarele, pe lângă respectarea condițiilor de
rezistență trebuie îndeplinite și condițiile de etanșeitate. Astfel sudura este cea mai bună soluție de
îmbinare, fiind recomandată cea de adâncime deoarece are cea mai bună comportare din punct de vedere
al rezistenței.
În cazul rezervoarelor mari este rațională folosirea oțelurilor de calitate superioară, care poate
conduce la economii importante de material.
Rezervoarele cilindrice verticale sunt alcătuite dintr-o manta cilindrică, mărginită la partea
superioară de capacul rezervorului și la partea inferioară de fundul rezervorului. Diametrul și înălțimea
rezervoarelor se stabilesc în funcție de capacitatea prescrisă, astfel încât consumul de material să fie
minim.
Fundul rezervorului este alcătuit din tablă cu grosimea de 4 – 8 mm. Acesta se realizează din
table dreptunghiulare cu excepția celor de pe margine care au forma unor segmente de cerc și care trebuie
să fie așezate în același plan, pentru a permite prinderea peretelui lateral de fund.
Mantaua cilindrică se execută din mai multe virole, care sunt alcătuite din table îmbinate cap la
cap. Peretele cilindric se poate prinde de fundul rezervorului prin două cordoane de sudură continue sau
printr-un cordon de sudură continuu și un profil cornier. Capacul rezervorului se execută din tablă, care
formează o pânză autoportantă sau care este susținută pe ferme sau grinzi curbe.
Montarea rezervoarelor se poare realiza prin mai multe metode. O metodă constă în montarea
independentă a fiecărei table cu ajutorul unei macarale, sudarea executându-se de pe schele fixe sau
mobile. A doua metodă constă în executarea prealabilă a virolelor și montarea lor începând cu virola
superioară și capacul, prin ridicare succesivă cu vinciuri. Aceste metode prezintă dezavantajul că
necesită un volum mare de sudură pe șantier. Metoda, care elimină acest inconvenient este cea de montare
a rezervoarelor rulate. Fundul și peretele rezervorului se sudează complet în atelier și cu ajutorul unor
dispozitive speciale se rulează sub formă de spirale, care apoi se derulează pe șantier direct în poziția de
montaj.
Lucrări propuse
Lucrările constau în construirea unui rezervor destinat fermentarii nămolului. Obiectivul va avea
o structură de rezistență prefabricată tip anvelopa metalica realizată din tole nervulate, ce urmează a fi
fundate pe un radier general circular cu diametrul de 12.50m. Accesul în rezervor și supervizarea
procesului de fermentare a nămolului se va realiza prin intermediul golului de acces de la cota
coronamentului. La cota coronamentului se ajunge prin intermediul unei scări și platforme metalice
galvanizate. Scara este verticală de tip pisică cu coș de protectie din aluminiu.
Tolele metalice se vor dispune conform schemei de montaj a producatorului, în oricare din
situații, dispunerea tolelor pe elevație se va face de la baza spre coronament pornind de la cea mai mare
grosime de tabla și terminând cu cea mai mică grosime de tablă. Conform proiectului de concept înaintat
de producator grosimea maximă a inelelor de bază este de 3,4 mm și grosimea inelelor de coronament
este egală cu 2 mm.
La partea superioară structura rezervorului se va închide cu o învelitoare metalică pe structură
prefabricată. Structură de rezistență a învelitorii va fi realizată dintr-o rețea de grinzi longitudinale și
transversale din profile metalice galvanizate. Structura metalică a rezervorului va fi obligatoriu
termoizolată, conform specificatiilor din fișa tehnica, cu un strat de 10 cm de vată minerală. Stratul de
termoizolatie se va aplica pe o singură față a mantalei și va fi ermetic închisă cu o tablă galvanizata de
0.75 mm ce parcurge întreg perimetrul suprastructurii.
CAPITOTLUL 4
DOCUMENȚIA TEHNICO-ECONOMICĂ
Devizele estimative se elaborează pe baza antemăsurătorilor. Antemăsurătoarea este piesa scrisă
prin care se stabilesc cantitățile de lucrări pentru fiecare articol de lucrare (proces) ce urmează a se
executa. Antemăsurătoarea se întocmește de către proiectantul de profil (arhitect, inginer rezistenta,
ingineri instalații) pe obiect sau părți de obiect de construcție (ansambluri, subansambluri sau elemente)
corespunzătoare stadiilor fizice sau categoriilor de lucrări și în ordinea etapelor tehnologice de realizare
a proceselor stabilite anterior.
Antemăsurătoarea se materializează printr-o listă de articole de lucrări, cu calculul detaliat al
cantităților de lucrări pentru categoria de lucrări terasamente.
4.1 Etapele întocmirii antemăsurătorii sunt următoarele:
1. întocmirea listei de lucrări (identificarea proceselor tehnologice)
2. încadrarea proceselor tehnologice in articole de lucrări, utilizând Indicatoarele de Norme de
Deviz;
3. calculul cantităților pentru fiecare articol de lucrare (conform procesului de proveniența); 4.
elaborarea antemăsurătorii ca piesă scrisă.
Pentru elaborarea devizului estimativ și a listelor cu consumurile de resurse s-a utilizat softul
Doclib 38, (elaborat de firma INFSERV), ce reprezintă un program specializat pentru elaborarea
documentațiilor tehnico-economice. Identificarea prețului unitar al fiecărei resurse a rezultat în urma
efectuării unui studiu al pieței de profil (prețul mediu de pe piața locală și/sau prețul direct la furnizori
pentru materiale), precum și prin consultarea prețurilor din baza de prețuri din cadrul programului Doclib.
În continuare sunt prezentate piesele scrise întocmite pentru elaborarea documentației tehnico-
economice pentru lucrările de infrastructură (lucrări de terasamente și rezistență):
1. Lista procese tehnologice și încadrarea acestora în articole de lucrări.
2. Note de calcul pentru determinarea cantităților articolelor de lucrări.
3. Antemăsurătoare.
4. Deviz estimativ (F3).
5. Lista consumurilor de resurse materiale (C6).
6. Lista consumurilor de forță de muncă (C7).
7. Lista consumurilor de ore de funcționare a utilajelor( C8).
8. Lista consumurilor aferente transportului (C9).
1. TSG01A1
Degajarea terenului de frunze si crengi, strângerea în grămezi și arderea lor supravegheată
-Unitate de măsură: Se măsoară la 100 𝑚2 suprafață curățată;
-Resurse: Forțe de muncă (muncitor auxiliar);
-𝑁𝑡𝑢: 1.62 ore/100 𝑚2.
Cantitate: 16 ∙ 16 = 256 𝑚2
Rotund:2.56 (100 𝑚2)
Consum:4.1472 ore
2. TSG02A1
Curățarea terenului de iarbă și buruieni- Cuprinde: săparea manuală a pământului vegetal pe o
adâncime de 5 cm, strângerea în grămezi, încărcarea în roabă și evacuarea materialelor rezultate în afara
zonei de lucru până la distanța de 10 m.
-Unitate de măsură: Se măsoară la 100 𝑚2 suprafață curățată;
-Resurse: Forțe de muncă ( săpător și muncitor deservire construcții montaj);
-𝑁𝑡𝑢: 6.58 ore/100 𝑚2.
Cantitate: 16 ∙ 16 = 256 𝑚2
Rotund:2.56 (100 𝑚2)
Consum:16.8448 ore
3. TSC18A1
Săpătură mecanică cu buldozer pe tractor pe șenile de 65-80 CP, inclusiv împingerea pământului
până la 10 m, în teren categoria I.
-Unitate de măsură: Se măsoară la 100 𝑚3 în săpătură
- Resurse: Utilaj (buldozer pe tractor pe șenile de 65-80 CP)
𝑁𝑡𝑢: 2.01 ore/100 𝑚3.
Cantitate: 𝜋 ∙ 82 ∙ 0,15= 30,15 𝑚3
Rotund:0,30 (100 𝑚3)
Consum:0,6 ore
4. TSC22A1
Spor la consumurile specifice de ore utilaj pentru fiecare 100 m în plus la articolele TSC18,
TSC19, TSC20, TSC21 la transportul pământului săpat în teren categoria I. Se măsoară la 100 𝑚3 pentru
volumele de pământ echivalent transportat pe fiecare 100 m în plus ținând seama de coeficienții de
înfoaiere.
-Unitate de măsură: Se măsoară la 100 𝑚3 în săpătură
- Resurse: Utilaj (buldozer pe tractor pe șenile de 65-80 CP)
𝑁𝑡𝑢: 1.33 ore/100 𝑚3.
Cantitate: 30,15 ∙ 1,21 = 36,48 𝑚3
Rotund:0,36 (100 𝑚3)
Consum:0,48 ore
5. TSA20B1
Săpătură manuală de pământ în taluz, la deblee săpate cu excavator sau screper, pentru
completarea săpăturii la profilul taluzului în teren mijlociu. Se va considera cantitatea de săpătură
manuală ca fiind 3% din cantitatea totală de pământ provenită din săpătura generală.
-Unitate de măsură: Se măsoară la 𝑚3 în săpătură
- Resurse: Forțe de muncă (muncitori deservire construcții montaj)
𝑁𝑡𝑢: 2.06 ore/ 𝑚3.
Cantitate: 𝜋 ∙ 82 ∙ 1.35 ∙ 0.03 = 8.14 𝑚3
Rotund: 8.14 𝑚3
Consum:17.77 ore
6. TSC07B1
Săpătură mecanică cu excavator pe șenile de 0.81-1,2 𝑚3 cu motor cu ardere internă și comandă
prin cabluri cu echipament draglină în pământ cu umiditate naturală cu descărcare în depozit teren
categoria II.
-Unitate de măsură: Se măsoară la 100 𝑚3 în săpătură
- Resurse: Utilaj (excavator hidraulic pe șenile de 0.81-1.2 𝑚3 cu motor cu ardere internă,
comandă prin cabluri, cu echipament de draglină)
𝑁𝑡𝑢: 1.5 ore/100 𝑚3
Cantitate: 𝜋 ∙ 62 ∙ 1,35 − 8,14 = 144,46 𝑚3
Rotund:1,445 (100 𝑚3)
Consum:2.17 ore
7. TSC07E1
Săpătură mecanică cu excavator pe șenile de 0.81-1,2 𝑚3 cu motor cu ardere internă și comandă
prin cabluri cu echipament draglină în pământ cu umiditate naturală cu descărcare în autovehicol teren
categoria II.
-Unitate de măsură: Se măsoară la 100 𝑚3 în săpătură
- Resurse: Utilaj (excavator hidraulic pe șenile de 0.81-1.2 𝑚3 cu motor cu ardere internă,
comandă prin cabluri, cu echipament de draglină)
𝑁𝑡𝑢: 1.75 ore/100 𝑚3.
Cantitate: 𝜋 ∙ 62 ∙ 1,35 = 152.68𝑚3
Rotund:1.526 (100 𝑚3)
Consum:2,67 ore
8. TSE06B1
Pregătirea platformei de pământ în vederea așternerii unui strat izolator sau de repartiție din nisip
sau balast, prin nivelare manuală și compactare cu rulou compresor static autopropulsat de 10-12 t.
Cuprinde:
- nivelarea manuală a platformei de sub stratul izolator sau de repartiție la profilul și cotele
proiectate;
-udarea manuală a pământului;
-compactarea stratului nivelat prin minimum 10 treceri suprapuse cu rulou compresor static
autopropulsat de 10-12 t, cu completarea tasărilor locale în timpul compactării.
Unitate de măsură: Se măsoară la 100 𝑚2
- Resurse: Material -Apă industrială în cisterne pentru lucrări de drumuri și terasamente
𝑁𝑡𝑢: 1.00 𝑚3 /100 𝑚2
Consum:2,56 𝑚3
Forțe de muncă- Finisor terasamente 𝑁𝑡𝑢: 8.77 ore/100 𝑚2.
Consum:2.56 ∙ 8.77 = 25,34 𝑜𝑟𝑒
-Muncitor de deservire construcții montaj 𝑁𝑡𝑢: 1.52 ore/100 𝑚2.
Consum:2.56 ∙ 1.52 = 4,39 𝑜𝑟𝑒
- Muncitor de deservire construcții montaj 𝑁𝑡𝑢: 2.96 ore/100 𝑚2.
Consum:2.56 ∙ 2.96 = 8.55 𝑜𝑟𝑒
Utilaj- Rulou compactor static, autopropulsat până la 12 t 𝑁𝑡𝑢: 1.40 ore/100 𝑚2.
Consum:2.56 ∙ 1,4 = 4,046 𝑜𝑟𝑒
Cantitate: 16 ∙ 16 = 256 𝑚2
Rotund:2,56 (100 𝑚2)
9. TSD16A1
Strat de repartiție din balast cu granulație de 0,0-71 mm, prevăzut sub prisme de balastare
compactat cu rulou compresor static autopropulsat de 10-12 t.
Nu se cuprinde transportul balastului și a apei de la sursă la punctul de lucru.
Cuprinde:
-balastul adus în grămezi la punctul de lucru;
- transportul cu lopata și împrăștierea manuală;
-udarea manuală cu stropitoare;
- compactarea cu rulou compresor static autopropulsat
Unitate de măsură: Se măsoară la 𝑚3
- Resurse: Material -Apă industrială în cisterne pentru lucrări de drumuri și terasamente
𝑁𝑡𝑢: 0,1 𝑚3 /1 𝑚3.
-Balast, granulație maximă 71 mm. STAT 5089-71 𝑁𝑡𝑢: 1.25 𝑚3 /1 𝑚3.
Forțe de muncă- Pavator 𝑁𝑡𝑢: 0,27 ore/ 𝑚3.
-Pavator 𝑁𝑡𝑢: 0.81 ore/ 𝑚3.
- Muncitor de deservire construcții montaj 𝑁𝑡𝑢: 0.18 ore/ 𝑚3.
Utilaj- Rulou compactor static, autopropulsat până la 12 tf 𝑁𝑡𝑢: 0,098 ore/ 𝑚3.
Rotund:100,480 𝑚3
10. CB16A1
Cofraje pentru beton simplu executate cu panouri refolosibile din placaj de fag de 8 mm grosime.
Unitate de măsura: Se măsoară la metru pătrat.
Resurse: Materiale: Panouri de cofraj cu placaj de 8 mm grosime 10 𝑁𝑡𝑢: 0,07 𝑚2 / 𝑚2
- Dulapi de rășinoase 𝑁𝑡𝑢: 0,00019 𝑚3 / 𝑚2
- Scânduri de rășionase 𝑁𝑡𝑢: 0,0005 𝑚3 / 𝑚2
-Lemn rotund de rășionase 𝑁𝑡𝑢: 0,0007 𝑚3 / 𝑚2
-Cuie cu cap conic 𝑁𝑡𝑢: 0,040 kg / 𝑚2
- Scoabe otel pentru construcții din lemn 𝑁𝑡𝑢: 0,030 kg / 𝑚2
- Șurub cap bombat gât pătrat 𝑁𝑡𝑢: 0,6 buc / 𝑚2
- Piulițe pătrate 𝑁𝑡𝑢: 0,6 buc / 𝑚2
- Șaibă plată pentru lemn 𝑁𝑡𝑢: 0,005 kg / 𝑚2
- Ulei emulsionabil pentru decofrare betoane 𝑁𝑡𝑢: 0,120 kg / 𝑚2
Forțe de muncă: Dulgher constructii cat.1 𝑁𝑡𝑢: 0,25 ore / 𝑚2
Dulgher constructii cat.5 𝑁𝑡𝑢: 0,13 ore / 𝑚2
Dulgher constructii cat.3 𝑁𝑡𝑢: 0,18 ore / 𝑚2
Dulgher constructii cat.2 𝑁𝑡𝑢: 0,68 ore / 𝑚2
Muncitor deservire constructii montaj cat.3 𝑁𝑡𝑢: 0,18ore / 𝑚2
Cantitate: 3,95 𝑚2
11. CA01J 1
Turnare beton simplu, clasa C8/10 în straturi de 5-20 cm pentru egalizări.
Unitate de măsură: Se măsoară la metru cub
Materiale: -Beton clasa C8/10 𝑁𝑡𝑢: 1.008 𝑚3 / 𝑚3
Bolovani de piatră brută de carieră
Apă 𝑁𝑡𝑢: 1.1 𝑚3 / 𝑚3
Forțe de muncă- Betonist 𝑁𝑡𝑢: 1,75 ore / 𝑚3
- Muncitor deservire 𝑁𝑡𝑢: 2,01 ore / 𝑚3
Cantitate: 12,462 𝑚3
12. CZ0301A1
Confecționarea armăturilor din oțel beton pentru beton armat în fundații: fasonarea barelor pentru
fundații izolate (inclusiv fundații pahar) continue sau radiere, în ateliere centralizate OB 37 ∅ 6 −
8 𝑚𝑚.
- Unitate de măsură: Se măsoară în kg.
- Resurse: Materiale- oțel beton OB 37 ∅ 6 − 8 𝑚𝑚 𝑁𝑡𝑢: 1,01kg/kg.
Forță de muncă- Fierar beton cat.2 𝑁𝑡𝑢:0,016ore/kg.
-Fierar beton cat.1 𝑁𝑡𝑢: 0,017kg/kg.
Cantitate: 1349,218 kg
13. CZ0301K1
Confecționarea armăturilor din oțel beton pentru beton armat în fundații: fasonarea barelor pentru
fundații izolate (inclusiv fundații pahar) continue sau radiere, în ateliere de centralizate PC 52
∅ 16 𝑚𝑚.
- Unitate de măsură: Se măsoară în kg.
- Resurse: Materiale- oțel beton PC 52 ∅ 16 𝑚𝑚. 𝑁𝑡𝑢: 1,015kg/kg.
Forță de muncă- Fierar beton cat.2 𝑁𝑡𝑢:0,015 ore/kg.
-Fierar beton cat.1 𝑁𝑡𝑢: 0,014 ore/kg.
Cantitate: 5396,874 kg
14. CB10B1
Cofraje pentru beton în cuzineți, fundații pahar și de utilaje, simple din panouri cu placaj 15mm
inclusiv sprijiniri.
- Unitate de măsură: Se măsoară în mp.
- Resurse: Materiale- Panou de cofraj cu placaj de 15mm grosime 𝑁𝑡𝑢: 0,025 mp/mp.
- Scânduri de rășinoase 𝑁𝑡𝑢: 0,0035 mc/mp.
- Lemn rotund de rășinoase pentru construcții 𝑁𝑡𝑢: 0,0005 mc/mp.
- Cuie cu cap conic tip A pentru construcții 𝑁𝑡𝑢: 0,080 kg/mp.
- Sârmă din oțel moale neagră ∅2 − 3 𝑚𝑚 𝑁𝑡𝑢: 0,05 kg/mp.
- Ulei emulsionabil pentru decofrare 𝑁𝑡𝑢: 0,120 kg/mp.
Forțe de muncă: Dulgher construcții cat.1 𝑁𝑡𝑢: 0,23 ore/mp.
- Dulgher construcții cat.2 𝑁𝑡𝑢: 0,5099 ore/mp.
- Dulgher construcții cat.4 𝑁𝑡𝑢: 0,07 ore kg/mp.
- Dulgher construcții cat.3 𝑁𝑡𝑢: 0,09 kg/mp.
- Muncitor deservire construcții montaj cat.3 𝑁𝑡𝑢: 0,01 ore/mp.
Cantitate:19,62 mp
15. CC01C2
Montare armaturi din otel beton în fundații continue, placi de radiere, cu distanțieri din mortar de
ciment.
- Unitate de măsură: Se măsoară în kg.
- Resurse: Materiale- Distanțier pentru poziționarea armăturii în beton armat din mortar ciment.
𝑁𝑡𝑢: 0,15 buc/kg.
Forță de muncă- Fierar beton cat.3 𝑁𝑡𝑢:0,009ore/kg.
-Fierar beton cat.1 𝑁𝑡𝑢: 0,008 ore/kg.
- Muncitor deservire construcții montaj cat.3 𝑁𝑡𝑢: 0,003 ore/kg.
Cantitate: 6746,09 kg
16. CA07D1
Turnarea betonului cu pompa în radiere (plăci, grinzi) fundații continue si pereți (sub cota
±0,00) a construcției la adâncime de pompare până la 10 m.
- Unitate de măsură: Se măsoară la metru cub.
Resurse: Materiale: Beton marca C16/20. 𝑁𝑡𝑢: 1,008 𝑚3/𝑚3
Apă 𝑁𝑡𝑢: 0,1 ore/kg.
Lemn rotund pentru construcții din fag 𝑁𝑡𝑢: 0,0009 𝑚3/𝑚3
Confecții metalice din cornier < 70 mm 𝑁𝑡𝑢: 0,03 𝑘𝑔/𝑚3
Cuie cu cap conic tip A pentru construcții 𝑁𝑡𝑢: 0,01 𝑚3/𝑚3
Forțe de muncă: Betonist cat.5 𝑁𝑡𝑢: 0,06 𝑜𝑟𝑒/𝑚3
Betonist cat.3 𝑁𝑡𝑢: 0,06 𝑜𝑟𝑒/𝑚3
Betonist cat.2 𝑁𝑡𝑢: 0,06 ore/𝑚3
Betonist cat.1 𝑁𝑡𝑢: 0,06 ore/𝑚3
Dulgher constructii cat.3 𝑁𝑡𝑢: 0,01 𝑚3/𝑚3
Dulgher constructii cat.1𝑁𝑡𝑢: 0,06 ore/𝑚3
Fierar beton cat.3 𝑁𝑡𝑢: 0,08 𝑜𝑟𝑒/𝑚3
Muncitor deservire constructii-montaj cat.2 𝑁𝑡𝑢: 0,08 ore/𝑚3
Utilaje: Autopompa hidraulica de beton 40-60mc/h 𝑁𝑡𝑢: 0,63 ore/𝑚3
Vibrator de interior pt.beton actionat,electric 0,9-1,5kw 𝑁𝑡𝑢: 0,13 ore/𝑚3
Cantitate: 12,52∙𝜋
4∙ 0,5 = 61,32 𝑚3
17. TSD02D1
Împrăștierea cu lopata a pământului afânat provenit din teren categoria I sau II, executat cu
buldozer pe tractor cu șenile de 65-80 CP, în straturi de 51-100 cm.
-Unitate de măsură: Se măsoară la 100 𝑚3 pământ împrăștiat
- Resurse: Utilaj (buldozer pe tractor cu șenile de 65-80 CP)
𝑁𝑡𝑢: 0,25 ore/100 𝑚3.
Cantitate: (𝜋 ∙ 82 ∙ 0,9 − 𝜋 ∙ 62 ∙ 0,9) ∙ 1,21 = 97,75 𝑚3
Rotund:0,9775 (100 𝑚3)
18. TSD07G1
Compactarea mecanica a umpluturilor cu rulou compresor static autopropulsat de 10-12 t în
straturi succesive de 15-20 cm grosime după compactare, exclusiv udarea fiecărui strat în parte,
umpluturile executându-se cu grad compactare G1 (97% - 98%).
U.M a articolului: Se măsoară în 100 m3
Resurse: Mana de lucru – Muncitor deservire constructii – montaj Ntu= 4.97 ore/100 m3
Utialaj: Compactor Ntu= 6,17 ore/100 m3
Cantitate: 𝜋 ∙ 62 ∙ 0,9 = 101,74 𝑚3
Rotund:0,1017 (100 𝑚3)
19. TSD14A1
Udarea mecanica a straturilor de pământ cu autocisterna de 5-8t prevăzută cu dispozitiv de
stropire pentru completarea umidității necesare compactării mecanice, precum și pentru udarea
suprafețelor în alte scopuri.
Unitate de măsură: Se măsoară în 𝑚3
Resurse: Materiale – Apă industrială, în cinsterne, pentru drumuri și terasamente
Ntu=1.00 m3/m3
Utilaj de construcții – Autocisterna de 5-8 t, cu dispozitiv de stropire cu M.A.J.
Ntu=0.1 ore/m3
Cantitate: 0,03 ∙ 101,74 = 3,052 𝑚3
Rotund: 3,052 𝑚3
20. TRA01A05P
Transportul rutier al pământului sau molozului cu autobasculanta pe distanța de 5 km.
Unitate de măsură: Se măsoară în tone
Cantitate: (30,15 ∙ 1300 ∙ 1,21 + 152,68 ∙ 1800 ∙ 1,28)/1000 = 399,20 𝑡𝑜𝑛𝑒
21. TRA 05A05
Transportul apei cu autocisterna la distanță de 5 km.
Unitate de măsură: Se măsoară în tone
Cantitate:3,06 ∙1000
1000= 3,6 𝑡𝑜𝑛𝑒
22.TRA06A15
Transportul rutier al betonului cu autobasculanta de 5,5 mc.
Unitate de măsură: Se măsoară în tone
Cantitate:147,168 𝑡𝑜𝑛𝑒
Concluzii
Pentru stadiul fizic infrastructura (lucrări de terasamente) pentru obiectivul de investiție ce
constituie subiectul prezentului proiect de diplomă, în cadrul documentației tehnico-economice au fost
elaborate următoarele piese scrise:
• Antemăsurătoare
• Deviz estimativ (formular F3)
• Listele cu consumurile de resurse (formulare C6-C9)
In urma elaborării devizului estimativ se pot evidenția, printre altele, și următoarele:
• Valoare cheltuieli directe din articole:50231.10 lei
• Valoare alte cheltuieli directe: 6068.66 lei
• Valoarea cheltuieli indirecte: 4805.50 lei
• Valoare cheltuieli cu materialele: 41909.64 lei
• Valoare cheltuieli cu manopera: 6068.66 lei
• Valoare cheltuieli cu funcționarea utilajelor: 2087.26 lei
• Valoarea cheltuieli cu transporturile: 3033.93 lei
• Valoare profit: 2895.25 lei
• Valoare totala a devizului: 60800.24 lei
• Valoare totala a devizului cu TVA: 75392.29 lei
CAPITOLUL 5
PROGRAMAREA ȘI ORGANIZAREA EXECUȚIEI LUCRĂRILOR PENTRU O
CATEGORIE DE LUCRĂRI
5.1 Aspecte generale privind programarea și organizarea execuției lucrărilor
Având în vedere faptul ca activitatea în construcții-montaj prezinta un complex bogat și variat de
activități, se impune astfel ca organizarea și planificarea lucrărilor să fie întemeiată pe niște principii
directoare care să asigure un nivel adecvat din punct de vedere al calității, al bugetului și al timpului de
execuție. Cele mai importante principii sunt:
• Continuitatea în execuție
• Ritmicitatea în muncă
• Sincronizarea elementelor procesului de producție
• Uniformitate în folosirea resurselor
Programarea execuției lucrărilor constă în stabilirea desfășurării în timp și spațiu a proceselor
tehnologice componente.
În cadrul programării și organizării execuției lucrărilor de construcții selectate pentru
obiectivul de investiție ce este subiectul proiectului de diploma, s-au elaborat:
• Programarea execuției pe baza metodologiei de analiza a drumului critic
• Planul de eșalonare calendaristica – tip Gantt
• Graficul de resurse utilizate
5.2 Programarea execuției utilizând metodologia Analizei drumului critic
Programarea si organizarea lucrărilor de construcții-montaj are ca principal scop stabilirea duratei
de execuție în anumite condiții (tehnice, tehnologice si organizatorice) a lucrărilor de construcții din
cadrul obiectivului de investiție analizat.
Principiul Analizei drumului critic constă în divizarea unui proiect de construcție (acțiuni
complexe) în părți componente (acțiuni simple - activități), la un nivel care să permită corelarea
tehnologică a acestora, adică să facă posibilă stabilirea legăturii dintre activitățile componente.
Analiza drumului critic folosește un mod de reprezentare a desfășurării execuției proiectelor de
construcții sub formă de rețele plane, numite grafuri sau grafice rețea. În Analiza drumului critic se ia în
considerare modalitatea de execuție a acestor procese simple (activități) și se accentuează, în plus față de
abordarea prin ciclograme, analiza condiționărilor și a dependențelor dintre aceste activități. Scopul este
să se coreleze execuția activităților astfel încât să se obțină cel mai scurt termen de execuție al întregii
lucrări.
Acest lucru se poate obține prin depistarea activităților care se pot executa în paralel cu alte
activități, precum si termenul (momentul) cel mai devreme în care acestea ar putea să înceapă. Drumul
din Analiza drumului critic parcurge aceste activități pe baza condiționărilor de execuție (de natura
tehnica, tehnologica, organizatorica si financiara) între activitatea precedenta si cea următoare.
Metra Potential Method sau "Metoda Potențialelor Metra" este un procedeu derivat, îmbunătățit
al procedeului fundamental CPM din ADC. Față de procedeul fundamental CPM, procedeul MPM oferă
o serie de avantaje principale ce-l definesc și care îl plasează pe o poziție distinctă în sistemul ADC:
1. Elaborarea rețelei este simplificată prin înlăturarea evenimentelor și a activităților artificiale
(fictive).
2. Modificările se fac cu ușurință, introducerea sau anularea unor activități neantrenând alterarea
restului rețelei.
3. Există posibilități de a se reprezenta în mod firesc unele categorii de restricții temporale, cum
sunt continuitatea, suprapunerea sau decalarea activităților.
4. Calculul programului este mai puțin laborios, obținându-se pe calea cea mai scurtă parametrii
caracteristici, adică termenele și rezervele activităților.
Având în vedere aceste aspecte, programarea execuției lucrărilor necesare realizării obiectului
de construcție s-a elaborat cu ajutorul Metodei Potențialelor Metra. Programarea execuției lucrărilor s-a
elaborat pentru lucrările de infrastructură (terasamente și infrastructura).
5.3 Elaborarea graficului de eșalonare calendaristică și a graficului de resurse utilizate
Planul calendaristic reprezintă elementul final al programării execuției lucrărilor. Acest plan este
elaborat pe baza rezultatelor programării execuției, rezultate ce au fost obținute în urma aplicării unei
metode de analiza a drumului critic (cazul nostru, Metoda potențialelor metra).
Planul calendaristic se mai numește plan Gantt si este de fapt o reprezentare a eșalonării in timp
a lucrărilor de construcții-montaj , motiv pentru care se mai numește si grafic de eșalonare.
Acest grafic ajuta la pregătirea execuției lucrărilor , la stabilirea in timp a resurselor alocate, la
lansarea si coordonarea execuției, la urmărirea si controlul acesteia. Planul calendaristic este considerat
ca fiind un instrument principal prin intermediul căruia se reprezintă grafic mult mai intuitiv, comparativ
cu metodele de programare, desfășurarea în timp a proceselor de construcție sau activitățile componente
a lucrărilor de construcții montaj. Pe baza planului calendaristic se întocmește graficul de resurse
utilizate.
Graficul de resurse este reprezentarea de tip histograma a numărului de resurse utilizate în
execuția lucrărilor în fiecare zi de lucru.
5.4 Etape de lucru in programarea execuției lucrărilor
Programarea execuției lucrărilor de construcții s-a elaborat pentru lucrările de
infrastructură (terasamente si infrastructura). Etape de lucru:
1) Evidențierea listei de activități (procese tehnologice);
2) Determinarea condiționărilor si dependențelor între activități;
3) Determinarea duratelor si componentei formațiunilor de lucru;
4) Reprezentarea grafica a metodei de programare-organizare (grafic rețea MPM);
5) Elaborarea graficul de eșalonare calendaristica a lucrărilor de construcții-montaj;
6) Elaborarea graficul de resurse utilizate (forța de muncă și utilaje) ;
5.5 Prezentarea documentației elaborate
1) Lista de activități (procese tehnologice) ce conține și prezentarea condiționărilor si a dependentelor
dintre activități.
Nr.crt Activități Precedenta Urmatoare Durată Conditionari Utilaje F.m
1 A Start B 1 1 - 5
2 B A C 1 1 1 -
3 C B D,E 1 1,1 1 -
4 D C F 1 1 2 3
5 E C F 1 1 1 2
6 F D,E G 2 1 1 14
7 G F H,I 1 1,1 - 5
8 H G J,K 1 1,4 - 6
9 I G J 2 2 - 13
10 J I K 2 2 - 9
11 K H,J L 1 1 - 5
12 L K M,N 1 4,4 6 8
13 M L Stop 1 - 1 -
14 N L Stop 1 - 3 -
Tabel 2. Lista de activități
2) Determinarea duratelor si componentei formațiunilor de lucru.
Tabel 3.Determinarea duratelor si componentei formațiunilor
Unitar
om-ore/u.m
utilajresurse om-ore om-zile
TSG01A1 1.62 Muncitor aux 4.1472 0.5184 1 1
0.21 Săpător 0.5376 0.0672 1 1
6.37 Mucitor deserv 16.3072 2.0384 1 3
2 B Decapare TSC18A1 100 mc 0.3 2.1 Buldozer 0.63 0.07875 1 1
3 C Spor TSC22A1 100 mc 0.36 1.33 Buldozer 0.4788 0.05985 1 1
TSA20B1 mc 8.14 2.06 Muncitor deserv 16.7684 2.09605 1 3
TSC07B1 100 mc 1.445 1.5 Excavator 2.1675 0.27094 1 1
TSC07E1 100 mc 1.526 1.75 Excavator 2.6705 0.33381 1 1
TOTAL 4.838 0.60475 1 2
4.48 Muncitori deservire 11.4688 1.4336 1 2
1.4 Rulou compactor 3.584 0.448 1 1
1.08 Pavator 108.5184 13.5648 2 8
0.8 Muncitor deserv 80.384 10.048 2 6
0.098 Rulou compactor 9.84704 1.23088 2 1
0.25 Dulgher cat1 0.9875 0.12344 1 1
0.13 Dulgher cat5 0.5135 0.06419 1 1
0.18 Dulgher cat3 0.711 0.08888 1 1
0.68 Dulgher cat2 2.686 0.33575 1 1
0.18 Muncitor deserv 0.711 0.08888 1 1
1.75 Betonist 21.8085 2.72606 1 3
2.01 Muncitor deservire 25.04862 3.13108 1 3
0.016 Fierar beton cat.2 21.58749 2.69844 2 2
0.017 Fierar beton cat.1 22.93671 2.86709 2 2
0.015 Fierar beton cat.2 80.95311 10.1191 2 5
0.014 Fierar beton cat.1 75.55624 9.44453 2 4
0.009 Fierar beton cat.3 60.71483 7.58935 2 4
0.008 Fierar beton cat.1 53.96874 6.74609 2 3
0.003 Muncitor deserv cat3 20.23828 2.52978 2 2
0.23 Dulgher cat 1 4.5126 0.56408 1 1
0.5099 Dulgher cat 2 10.00424 1.25053 1 1
0.07 Dulgher cat 4 1.3734 0.17168 1 1
0.09 Dulgher cat 3 1.7658 0.22073 1 1
0.01 Muncitor deserv 0.1962 0.02453 1 1
0.24 Betonist cat.5,3,2,1 14.7168 1.8396 1 4
0.01 Dulgher cat 3 0.6132 0.07665 1 1
0.06 Dulgher cat 1 3.6792 0.4599 1 1
0.08 Fierar beton cat 3 4.9056 0.6132 1 1
0.08 Mucitor deserv cat2 4.9056 0.6132 1 1
0.63 Autopompa 38.6316 4.82895 1 5
0.13Vibrator
7.9716 0.99645 1 1
13 M Împrăștiere TSD02D1 100 mc 0.977 0.25 Buldozer 0.24425 0.03053 1 1
4.97 Muncitor deservire 0.50197 0.06275 1 1
6.17 Compactor 0.62317 0.0779 1 1
TSD14A1 mc 3.052 0.1 Autocisterna 0.3052 0.03815 1 1
12 61.32
CompactareN14
mcCA07D1Turnare
beton radierL
K11 CB10B1 mp 19.62
9 I
Confecționar
e armătură
radier
Montare
armătură
radier
CC01C2J10
kg
CZ0301A1
CZ0301E1
1349.218
5396.874
kg 6746.092
Cofrare
radier
Cofrare
beton
egalizare
CB16A1 mp 3.957 G
Activitate
Articol
Nr.ord Simbol d
Timp munca
Simbol art U.M artCantitate
art
Total
r
2.561 APregătirea
terenului TSG02A1100 mp
TSE06B1Nivelare
platformăE5
SăpăturăD4
2.56100 mp
100.48mcTSD16A1Repartitie
balasatF6
Turnare
beton
egalizare
CA01J1 mc 12.462H8
0.101100 mcTSD07G1
3) Reprezentarea grafica a metodei de programare-organizare (grafic retea MPM); A se vedea
planșa nr.6 ” Programarea execuției lucrărilor de terasamente și infrastructura pentru metantanc, folosind
graficul rețea de tip MPM".”
4) Elaborarea graficul de eșalonare calendaristica a lucrărilor de construcții-montaj; A se vedea
planșa nr. 7 “ Grafic de eșalonare calendaristica - Gantt”
5) Elaborarea graficul de resurse utilizate (forța de munca); A se vedea planșa nr. 9 “ Grafic de
forte de muncă”
5.4 Concluzii.
În urma realizării programării şi organizării execuţiei lucrărilor selectate, durata de executie a
rezultat de _17_ zile lucrătoare (infrastructurã/ suprastructurã rezistenţã).
Execuţia a fost structurată în _14_ activităţi. Din graficul resurse reiese faptul că numărul maxim
de resurse utilizate în șantier este de _14_.
În graficul Gantt se pot observa, la orice moment de timp, lucrările ce au sau ar trebui să aibă loc
pe şantier. Acest grafic permite verificarea continuă sau periodică a lucrărilor de pe șantier. Se are în
vedere faptul că toate resursele umane luate în calcul la programarea lucrărilor au competența
profesională pentru activitatea pe care o desfăşoară şi sunt persoane responsabile cărora li se face
instructajul de protecţia muncii înaintea fiecărei faze determinante şi înainte de trecerea la altă activitate.
Între angajați şi managementul de vârf există o comunicare continuă care se face prin intermediul şefilor
de echipă, a şefului de şantier şi a responsabililor desemnați.
CAPITOUL 6
MĂSURI SPECIFICE DE P.M ȘI P.S.I.
6.1 Norme de tehnică și securitate a muncii
Normele specifice de protecție a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări
privind asigurarea securității și sănătății în muncă, sistem compus din:
- Norme generale de protecție a muncii, care cuprind prevederile de protecție a muncii și de igiena
a muncii general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de protecție a muncii, care cuprind prevederile de protecție a muncii, specifice
unor activități sau grupe de activități, detaliind prin aceasta prevederile.
Norme de protecție a muncii în activitatea de construcții-montaj sunt obligatorii pentru întreg
personalul muncitor din șantiere, precum și pentru cel din alte unități care vine în șantier în interes de
serviciu sau interes personal.
6.2 Norme comune
Pentru executarea , în condiţii de siguranţă şi igienă a muncii precum şi de prevenire a incendiilor,
a lucrărilor de construcţii se fac următoarele recomandări (Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 : “Regulament
privind protecţia şi igiena muncii în construcţii”):
Constructorul este obligat să instruiască angajaţii săi la locul de muncă astfel încât muncitorii să
poată folosi fără pericol instalaţiile, utilajele, sculele şi uneltele la locul de muncă unde sunt repartizaţi,
insistând în special asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dându-se exemple
concrete.
Nu se va primi la lucru niciun angajat fără a avea instructajul de protecţia muncii şi prevenirea
incendiilor făcut şi însuşit.
Obligaţia efectuării instructajului o au cei ce organizează, controlează şi conduc procesele de
muncă .
Şantierul va fi împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor străine . Lucrările în curs de
construcţie, se vor îngrădi cu împrejmuiri continue .
Maşinile şi utilajele de construcţii vor fi astfel instalate încât să se asigure stabilitatea şi
imposibilitatea unor deplasări necomandate . Se interzice lăsarea pe şantier a utilajelor de construcţii ,
precum şi a mijloacelor de transport în poziţii în care stabilitatea nu este asigurată sau în care este posibilă
deplasarea lor necomandată .
În toate locurile de lucru , personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecţie specific şi
pe care e obligat să-l poarte pe tot parcursul executării lucrării și până la părăsirea teritoriului şantierului
6.2.1 Terasamente
La execuția terasamentelor se vor lua următoarele măsuri:
- marcarea zonelor în care se execută lucrări de terasamente; pe măsura avansării frontului de execuție
vor fi deplasate și panourile de marcare ce indică limita de acces a muncitorilor, responsabilitatea limită
de staționare a utilajelor;
- afișarea de panouri avertizoare în puncte periculoase și în locurile unde circulația este mare.
-iluminarea punctelor de executare a săpăturilor și a drumurilor de transport la locurile unde se lucrează
noaptea, utilajele mobile și semi-staționare.
- la realizarea lucrărilor de săpare cu excavatorul, este interzis accesul muncitorilor pe direcția de
avansare a utilajului;
- instruirea personalului tehnic în vederea însușirii proiectului de organizare a lucrărilor și regulilor
respective.
- pentru executarea săpăturilor manuale (distanţa dintre muncitori va fi de cel puţin 2 m ; uneltele de
muncă vor fi în bună stare; pământul rezultat din săpături va fi depozitat la o distanţă de cel puţin 0,5 m
faţă de marginea săpăturii).
Muncitorii admiși la lucrările de terasamente trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- să fie apți din punct de vedere medical;
- să cunoască atât normele de tehnica securității generale, cât și cele specifice pentru execuția și
transportul mecanizat al terasamentelor;
- conducerea șantierului va asigura echipamentul de protecție, prevăzut de instrucțiunile de aplicare a
normativului aprobat de Ministerul Muncii numărul 9/1972;
- să aibă vârsta minimă de 18 ani pentru manevrarea utilajului;
- conducerea șantierului este obligată să verifice cunoștințele de N.T.S.M. ale personalului tehnic în
subordine și să nu admită la posturile de conducere a lucrărilor de terasamente personal are sa nu aibă
însușit tehnic aceste norme.
La lucrările de montare la înălțime a elementelor de construcție și a utilajului tehnologic vor fi
admiși numai muncitori special instruiți, având vârsta minimă de 18 ani, fiind declarați apți pentru aceasta
în urma vizitei medicale speciale.
Lucrările ce se execută la înălțime mai mare de 1,5 m trebuie executate de pe schele standardizate
sau executate în baza unor proiecte aprobate și să fie în proiectul de organizare a lucrării.
Schelele vor fi prevăzute cu balustrade și scândură de bord și vor fi executate astfel încât să corespundă
sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate și circulația
personalului muncitor sub schelele pe care se lucrează. Balustradele (parapetele) vor fi executate conform
STAS 6131-79.
În toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecție specific
(cască de protecție, centuri de siguranță, ochelari de protecție) și pe care e obligat să-l poarte în tot timpul
lucrului și până la părăsirea teritoriului șantierului.
Instalarea utilajelor de construcții pe șantiere se face în baza unor proiecte de organizare.
Amplasarea utilajelor se va face pe locul stabilit în proiect.
Pe utilajele cu care se lucrează sau în zona de funcționare se vor afișa panouri de avertizare
privind protecția muncii.
Conducătorul mașinii este obligat să supravegheze munca și comportarea personalului ajutător
din locurile de muncă din imediata apropiere a mașinii, pentru a se respecta de toți măsurile de securitate,
oprind mașina în caz ca s-ar ivi un pericol.
6.2.2 Cofraje
Componentele care alcătuiesc cofrajele pentru turnarea betonului trebuie asamblate perfect şi bine
consolidate între ele .
Montarea cofrajelor la înălțime trebuie făcută de pe podini de lucru așezate pe schele de
menținere. În cazul în care există schele de susținere amenajate în acest scop , montajul cofrajului pentru
construcțiile din beton armat se va face de pe scări duble și numai până la o înălțime de maxim 5,50 m
de la sol. Până la 8,00 m montajul se va face de pe schele mobile.
Decofrarea construcţiei din beton armat este admisă numai după întărirea suficientă a betonului .
Se interzice utilizarea răngilor şi târnăcoapelor la decofrare , precum şi forţarea sau izbirea
susţinerilor .
Este interzisă depozitarea pe podinele de lucru a materialelor provenite de la demonarea
cofrajului.
6.2.3 Fasonarea și montarea armăturilor
Oțelul pentru armarea betonului trebuie fasonat pe un teren de lucru destinat numai pentru acest
scop şi împrejmuit. Este interzisă circulaţia pe armături.
Îndoirea manuală a armăturii din oțel trebuie facută cu chei speciale, în bună stare pentru a nu se
produce rănirea mâinilor muncitorilor.
6.3.3 Prepararea, turnarea, și transportul betonului
Locurile de preparare a betoanelor vor fi marcate prin afişarea instrucţiunilor specifice privind
modul de lucru cu instalațiile de preparare a betoanelor, atrăgându-se atenția asupra punctelor în care
există pericol de accidente .
Se interzice accesul personalului în zona de turnare , unde este pericol de cădere a betonului .
Transportul betonului cu autobetoniera se face după verificarea zilnică a stării mijlocului de
transport . Se va urmări ca durata transportului de la locul de preparare până la locul de turnare să nu
depășească timpul necesar pentru păstrarea compoziţiei şi menţinerii omogenităţii betonului .
Înainte de începerea turnării betonului , se va controla modul de execuţie a cofrajelor , a schelelor
și a podinelor de lucru și soliditatea lor , întocmind un proces verbal de recepţie internă
La utilizarea pompelor pentru transportul betonului sunt necesare a se lua următoarele măsuri:
-după terminarea montării instalației, conducta pentru transportul betonului trebuie încercată la o
presiune hidraulică de 30 atm.
-înainte de introducerea betonului în conductă, trebuie verificate toate înnădirile și racordurile
tronsoanelor conductei de nămol;
- locul de muncă al mecanicului care deservește pompa de beton trebuie să fie legat prin dispozitive de
semnalizare acustice sau luminoase de locul unde se toarnă betonul;
- demontarea pompei sau conductei pentru transportul betonului trebuie făcută numai după oprirea
funcționării instalației;
- curățirea conductei de beton cu ajutorul aerului comprimat trebuie făcută la o presiune de cel mult 15
atm, în fața orificiului este montată o apărătoare înclinată, iar muncitorii îndepărtați de locul curățirii la
10 m.
La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor se vor lua următoarele măsuri :
se interzice folosirea vibratoarelor defecte (în acest scop vor fi verificate înaintea începerii
turnării) ;
în cazul în care vibratorul se defectează în timpul turnării , ele vor fi imediat deconectate şi
trimise la reparat ;
carcasa vibratorului se va lega la pământ , iar personalul ce lucrează cu vibratoare va purta
cizme şi mănuşi electroizolante ;
conductorii electrici care alimentează vibratoarele vor fi flexibili şi izolaţi în tub de cauciuc .
Turnarea betoanelor în elemente verticale se va face din benă , prin intermediul unei pâlnii
montată la gura cofrajului , direct în cofraj.
Înaintea începerii lucrului cu vibratorul electric se vor verifica:
- starea legăturii la nul;
- dacă șuruburile plăcii de compactare sunt strânse bine;
- dacă nu are ruperi cablul electric;
- izolația la mânere.
Înainte de pornirea utilajului, mecanicul excavatorist este obligat să transmită un semnal acustic
de avertizare pentru a preveni muncitorii să evacueze zona de lucru.
Fiecare utilaj de încărcat trebuie prevăzut cu un sistem de semnalizare, al cărui cod se afișează pe
utilaj la loc vizibil.
În apropierea liniilor electrice aeriene, încărcarea este permisă atunci când părțile utilajului de
încărcare se află la o distanță mai m are de 10 cm de rețeaua electrică.
La încărcarea mecanică a autovehiculelor se vor respecta:
-autovehiculele se vor frâna pe toată durata încărcării;
- încărcarea se va face numai lateral sau din spate, trecerea cupei deasupra cabinei autovehiculului fiind
interzisă;
- este interzisă rămânerea șoferului sau a altor persoane în cabină în timpul încărcării autovehiculului, cu
excepția autobasculantelor care au cozoroc de protecție a cabinei.
- este interzisă prezența persoanelor în raza de acțiune a cupei;
- pornirea autovehiculelor de la locul de încărcare se permite numai după primirea semnalului dat
mecanicului de încărcare;
- nu este permis ca materialul încărcat să depășească gabaritul vehiculului sau să fie asimetric;
Curățirea cupei excavatorului și înlocuirea dinților se va face numai cu cupa la sol.
La oprirea excavatorului, cupa va fi lăsată în repaus pe teren, iar excavatoarele electrice vor fi
scoase de sub tensiune.
Pentru deservirea macaralelor și mecanismelor de ridicat cu diferite sisteme de comandă, precum
și pentru legarea sarcinilor de cârlig se admit numai macaragii avizați și autorizați și legătorii de sarcină
autorizați de unitatea de exploatare.
Pentru transportul si exploatarea mijloacelor auto se aplică reglementările legate de exploatarea
în vigoare.
Este interzisă deplasarea autobasculantelor cu bena ridicată.
6.4 Prevenirea şi stingerea incendiilor
Instructajul PSI se efectuează odată cu instructajul de protecţia muncii , care se face noului
personal angajat, personalului care a lipsit mai mult de 30 zile, personalului transferat sau detaşat
,personalului care şi-a schimbat locul de muncă .
Muncitorii trebuie să ia toate măsurile pentru evitarea producerii incendiilor, pe şantier trebuie
asigurată existenţa echipelor de pompieri voluntari .
Se va sigura existenţa pe şantier a apei pentru stingerea incendiilor, precum şi echipamentul
necesar pentru stingerea incendiilor ca : stingător cu spumă bioxid de carbon de perete, ladă cu nisip,
târnăcop, răngi, lopeţi, furtun.
Combustibilul se va depozita în încăperi proprii amenajate în acest scop. Este interzisă
depozitarea materialelor în spații libere de siguranță dintre construcții, pe căile de acces si evacuare în
podurile clădirilor.
Depozitele principale și cele de bază pentru materialele combustibile vor fi amenajate în clădiri
independente sau în încăperi separate prin pereți antifoc față de restul construcției.
La depozitarea materialelor se va ține seama de proprietățile fizico-chimice ale acestora:
stabilitate la căldură, fum, umezire, reacție față de alte materiale, posibilitatea de aprindere.
Când transportul materialelor în depozite se face cu mijloace auto, înainte de intrarea pe teritoriul
depozitului, vor fi verificate minuțios, interzicându-se accesul celor care prezintă scurgeri de carburant
sau lubrifianți.
Se interzice începerea descărcării sau încărcării combustibililor, înainte ca mijlocul de transport
să fie legat electric la priza de protecție pentru scurgerea electricității statice.
Motoarele autovehiculelor vor fi oprite în timpul operațiunilor de încărcare-descărcare a
materialelor combustibile.
Materialele cu forme geometrice regulate, precum și cele ambalate în saci, lăzi, containere, care
nu sunt explozibile, inflamabile, caustice sau corozive, se pot depozita în stive așezate ordonat. În
încăperile închise vor fi respectate distanțele de siguranță față de elementele de încălzire, de corpurile de
iluminat. De asemenea vor fi lăsate libere căile de securitate pentru acces la hidranți, vane, tablouri
electrice și stingătoare.
Materialele provenite din ambalaje vor fi evacuate zilnic din magazie și depozitate în locurile
stabilite în acest scop.
Pentru prevenirea incendiilor se vor lua următoarele măsuri:
- este interzis a se pune în apropierea instalațiilor de încălzire, mijloace de curățire și alte obiecte ușor
inflamabile;
- cârpele de șters vor fi ținute în lăzi metalice închise și se por păstra în camera de depozitare a uleiurilor
și unsorilor.
- rolele de la transportoarele cu bandă trebuie păstrate în stare curată, iar cele care se încălzesc sau se
blochează se înlocuiesc;
- pe fiecare utilaj, întreaga formație de lucru va fi instruită în ceea ce privește prevenirea incendiilor;
- excavatorul va fi dotat cu materiale P.S.I. în conformitate cu instrucțiunile elaborate de constructorul
de utilaj, complete de la caz la caz cu instrucțiuni locale elaborate de unitate;
- verificarea materialelor P.S.I. se va face conform normelor în viguare;
- fumatul de utilaj este interzis;
- utilizarea apei în scopuri de stingere trebuie făcută în locuri unde nu există instalații electrice sub
presiune.
BIBLIOGRAFIE
Ichinur Omer - Canalizări și Stații de Epurare, note curs și lucrări.
Negulescu Gheorghe - Canalizări, Institutul de Construcții București, 1975.
Negulescu Gheorghe - Canalizări și Epurarea apelor uzate, Institutul de Construcții
București, 1975.
Ovidiu Ianculescu, Raluca Racovițeanu, Gheorghe-Constantin Ionescu - Canalizări,
Editura Matrix Rom, București, 2001.
M. Dima – Canalizări – partea I-a, Institutul Politehnic Iasi, 1971
Corneliu Dan Hâncu, Mihai Florea, Valentina Efrem – Tehnologia lucrărilor de construcții
și mașini de construcții, Editura Ovidius University Press, Constanța, 2012
Radu Agent, Dan Dumitrescu, Tudor Postelnicu - Îndrumător pentru calculul și alcătuirea
elementelor din beton armat, Editura Tehnică, București, 1992.
C. Filip - Management şi organizare în construcții I și II, note curs și lucrări.
SR 1343-1/2006 - Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă pentru
localități urbane și rurale.
Indicativ P 28-84- "Normativului pentru proiectarea tehnologică a stațiilor de epurare a
apelor uzate orășenești, treptele de epurare mecanică şi biologică și linia de prelucrare
și valorificare a nămolurilor"
STAS 6054-84 - Terenuri de fundare. Adâncimi maxime de îngheț.
STAS 790-73 - Apa pentru mortare și betoane.
C 112-80 - Proiectarea și executarea hidroizolațiilor la lucrările de construcții.
C 19, 140-79 - Folosirea cimenturilor în construcții, executarea lucrărilor din beton și
beton armat .
C 56-2002 - Normativ pentru verificarea calității lucrărilor de construcții și instalații
aferente.
NP113-2011 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor.
P100-1/2013 - Cod de proiectare seismică
Legea 10/1995. Legea calității pentru construcții.
Legea 137/1995. Legea privind protecția mediului.
Indicator de norme de deviz pentru lucrări de terasamente TS - 1981
Indicator de norme de deviz pentru lucrări de construcții industriale, agrozootehnice,
locuințe și social culturale C -1981
Norme de întocmire a cărții tehnice a construcției (Monitorul Oficial nr. 193/1994).
Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalațiile aferente acestora
(Monitorul Oficial nr. 193/1994).
