LEZIUNILE INTERRADICULARE

LEZIUNILE INTERRADICULAREDEFINITIE

PIERDERE OSOASA SITUATA INTRE RADACINILE DINTILOR MULTIRADICULARI. CONDITIONEAZA PLANUL DE TRATAMENT SI INFLUENTEAZA PROGNOSTICULFACTORII ETIOLOGICI ACEEASI CU CEI CARE DETERMINA DECLANSAREA SI EVOLUTIA BOLII PARODONTALEFACTORI ANATOMICI CARE INFLUENTEAZA EVOLUTIA LIR:Proiectiile de smaltPerle de smaltPuntile de cement - Concavitatile radacinilor si concavitatile trunchiului radicular

PROIECTIILE DE SMALTDepozite de smalt ectopice, apicale de nivelul normal al jonctiunii amelo-cementare, cu o forma de banda si cu extinderea in zona furcatieiDaca amelogeneza nu se opreste dupa ce smaltul de la nivelul coroanei dentare este depus,organismul poate produce in continuare smalt care se depune la nivelul dentinei radiculare. Smaltul aditional ia adesea forma de prelungire care se proiecteza la nivelul furcatiei dintilor pluriradiculari. Aceste proiectii pot favoriza aparitia leziunilor de furcatie

CLASIFICAREA PROIECTIILOR DE SMALTGrad I Modificari mici dar distincte in conturul jonctiunii amelo-cementare cu au o prevalenta mai mica decat proiectiile cervicale de smalt.ele contribuie de asemenea la dezvoltarea leziunilor de furcatie Grad II proiectii cervicale de smalt aproape de furcatie fara a lua contact cu ea;Grad III Proiectii de smalt extinse in furcatie.

TRATAMENTSuccesul tratamentului pungilor parodontale cauzate de proiectiile de smalt necesita indepartarea acestora.Prin restaurarea conturului normal al dintelui si prin expunerea dentinei subiacente, este posibil ca atasamentul parodontal nou format sa elimine aceste leziuni.

Perlele de smaltPerlele de smalt sunt mase localizate de smalt care s-au dezvoltat ectopic, tipic peste suprafata radiculara a dintelui, in imediata apropiere a jonctiunii amelo-cementare.Perlele de smalt localizate apical de jonctiunea amelo-cementara pot contribui la retentia placii bacteriene, care, in schimb, poate duce la leziuni periodontale foarte severe.Spre deosebire de tartru, cu care se aseamana radiologic, perlele de smalt nu pot fi indepartate prin detartraj.ele trebuiesc totusi indepartate pentru a se reface conturul natural al dintelui.

Prezenta proiectiilor cervicale de smalt si a perlelor de smalt la acest nivel impiedica atasamentul tesutului parodontal si complica leziunile de furcatie existente.

Perlele de smalt sunt mai putin prevalente decat proiectiile de smalt.Ele contribuie de asemenea la etiologia leziunilor de furcatie

PUNTILE DE CEMENTExista variate cavitati si punti in plafonul furcatiei care complica terapia cestor leziunipuntile merg de la o radacina la alta, iar la unii molari maxilari se continua si apicalsunt in stransa legatura cu pierderea de atasament la nivelul furcatiei.grija atunci cand se face debridarea dintilor cu pierdere de atasament la nivelul furcatiei.creeaza nise pentru acumularea de placa bacteriana si apare in proportie de aproximativ 70% la nivelul molarilor mandibulari.Odontoplastia ar trebui luata in calcul in cazul puntilor de cement severe pentru a asigura o modelare radiculara propice.

Concavitatile radacinilor si concavitatile trunchiului radicularConcavitatile sunt prezente la nivelul plafonului furcatiei, coronar si apical de furcatie si in spatiul interproximal al radacinilor.Pot afecta progresia pierderii de atasament prin favorizarea depunerii placii bacteriene.Prezenta concavitatilor trunchiului radicular influenteaza in mod negativ regenerarea tisulara ghidata datorita neadaptabilitatii adecvate a membranei atunci cand este aplicata la 2-3 mm de jonctiunea amelo cementara. Aceasta permite migrarea apicala a epiteliului jonctional, fapt care interfera cu procesul de regenerare.

Lungimea trunchiului radicular

Molarii cu trunchiul radicular scurt sunt considerati a avea un grad mai mare de risc de a dezvolta leziuni de furcatie decat molarii cu trunchiul radicular lung si sunt de asemenea cel mai bun candidat pentru procedurile de rezectie apicala.Molarii cu trunchiul radicular mare raspund foarte bine la procedurile de regenerare tisulara ghidata prin vindecarea completa a leziunilor de furcatie fata de molarii cu lungimea trunchiului radicular scurta.Lungimea scurta a trunchiului radicular e mai putin favorabila pentru acoperirea cu membrane, repozitionarea lambourilor si adaptarea lor coronara.

CLASIFICAREA LIRIN SENS TRANSVERSALIN SENS VERTICALGradul I - 1-3mmGradul II peste 3 mm dar nu traverseazaGradul III traverseaza dintr-o parte in alta a radaciniiClasa A pana la 3 mmClasa B 4-6 mmClasa C peste 7 mm

LIR GRADUL IImplica pierdere minima de atasament, cea mai mare parte a osului interradicular intacta (pana la 1/3 din distanta V-O)Nu sunt modificari radiograficeIntraoperator se observa pierdere osoasa minima

LIR GRADUL IILiza osoasa interradicular atat orizontala cat si verticalaMai exista os profund in defecteRadiografic nu se observa intotdeauna, in functie de cantitatea de os restanta in defect

LIR GRADUL II INCIPIENTA

Ambii molari au LIR gradul II cu pungi parodontale de 5 mm

LIR gradul II moderataPierdere osoasa verticala si orizontala mai importanteSe observa in timpul interventiei chirurgicale

LIR gradul II severaPierdere severa de os interradicular, dar dinspre lingual furcatia apare normalaLa sondajul intraoperator lingual exista os intact

LIR GRADUL IIIOsul este pierdut pe intreaga grosime a furcatieiSonda trece complet dinspre vestibular spre oralRadiografic se observa o radiotransparenta neta

LIR gradul III molar maxilar

LIR gradul III molar maxilar aspect radiografic si CT

LIR gradul IVPirdere osoasa completa intre radacini in sens vestibulo-oral , insotita de recesiuni mariFurcatia este vizibila in cavitatea bucalaRadiografic aspectul este similar cu LIR gradul III

ATENTIE!!!!PM 1 MAXILAR- DINTE BIRADICULARIMPLICAREA FURCATIEI TREBUIE EXAMINATA IN SENS MEZIO-DISTAL

TRATAMENTUL LIRSCOPRealizarea unei jonctiuni dento-gingivale sanatoaseEliminarea si controlul factorilor bacterieniStabilizarea leziunii prin usurarea controlului placii la acest nivelRegenerarea in limitele posibilitatilor a tesuturilor parodontale de sustinereLIR GRADUL ILIR gradul I cu pungi parodontale mai mici de 4 mm necesita doar tratament etiologic. In rest este necesara completarea cu tratament chirurgicalDesfiintarea pungilor supraosoase prin detartraj si chiuretaj sau prin gingivectomie in functie de adancimea pungii si de fibrozitatea peretelui moale al pungiiDeoarece procesul distructiv este incipient nu este necesara abordarea furcatieiEliminarea pungii parodontale duce la remiterea inflamatiei si la repararea ligamentelor parodontale si a marginii osului alveolarDaca exista denivelari la nivelul jonctiunii smalt-cement se face odontoplastie pentru a reduce acumularea de placa post-tratamentLIR GRADUL IITratament de electie RTGTratamente alternative - osteoplastie- tunelizareRezectie radicularaextractieLeziune de gradul II incipienta S-a efectuat:Lambou muco-periostal chiuretaj si root-planningOsteoplastia osului alveolar pentru a creea o forma adecvata lamboul se repozitioneaza apical si se sutureaza urmarind noul contur osos

LIR de gradul II avansataPunga parodontala profunda cu pierdere mare de osNecesita proceduri regenerativeS-a efectuat RTG cu Bio-oss si Emdogain pentru a umple defectul ososLamboul se repozitioneaza la nivelul initial (coronar)

LIR GRADUL II AVANSATA MANDIBULAR

LIR GRADUL III si IVSe pune problema conservarii dinteluiRTG indicatii limitate datorita pierderilor mari osoase si a greutatii de a fixa membrana atat vestibular cat si oralTunelizareaRezectia radiculara Extractia

TUNELIZAREAIndicata pentru molarii mandibulari cu LIR de gradul II si IIIAre ca scop realizarea unei morfologii a spatiului interradicular adaptata pentu o buna igienizare la domiciliu cu periute interdentare

REZECTIA RADICULARAAMPUTATIE RADICULARAAMPUTATIE CORONO-RADICULARA (PREMOLARIZARE)DUBLA PREMOLARIZARE

34INDICATII PARODONTALEPIERDERI OSOASE SEVERE CARE AFECTEAZA O RADACINA, NETRATABILE PRIN RTGLIR GRADUL II SI IIIRECESIUNI GINGIVALE SEVERE SAU DEHISCENTE RADICULARECARE AFECTEAZA DOAR O RADACINAENDODONTICEINCAPACITATEA DE A TRATA UN CANAL RADICULARFRACTURA RADICULARA SI/SAU PERFORATIERESORBTIE RADICULARA EXTERNA SEVERACARIE RADICULARA EXTINSACONTRAINDICATIIGENERALE ALE CHIRURGIEI PARODONTALEFACTORI SISTEMICIIGIENA DEFICITARAFACTORI ASOCIATI CU ANATOMIA LOCALARADACINI FUZIONATEARHITECTURA TISULARA DEFAVORABILAFACTORI ENDODONTICI-RADACINI RESTANTE NETRATABILE

Amputatia radiculara la molarii maxilari

Amputatia corono-radiculara la molarii mandibulari

Dubla premolarizare

EXTRACTIA

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL CU LEZIUNILE INTERRADICULARE DE ORIGINE ENDODONTICADifuziunea microbilor si a toxinelor microbiene prin canalele accesorii existente la nivelul furcatiei radiculare si care determina liza osoasaDinte devital, cu leziuni carioase profunde, tratamente endodontice nesatisfacatoare, obturatii coronare neadecvateParodontiul marginal de aspect normal, absenta pungilor parodontale, a semnelor de inflamatieUneori in dreptul furcatiei o fistula cronica sau un mic abcesExamenul radiografic arata liza interradiculara, dar mezial si distal este integru Prognosticul este bun prin tratament endodontic corect