Leziuni de Furcație Compelt

8/19/2019 Leziuni de Furcație Compelt

1/12

Paro V – Leziuni de furcație

Leziuni de furcație Ne interesează leziunile de furcație pentru că le întâlnim la pacienții

parodontopați.

Deniții – 824 Lindhe

Furcație aria anatomică a dinților pluri!radiculari din care di"er#rădăcinile.

Leziunea de furcație e$punerea zonei de furcație datorită

resor%ției patolo#ice a osului încon&urător.

Relevanța clinică a subiectului ' tendința actuală este

prezer"area dinților naturali (i amânarea implantării) deci tratamentul

dinților cu leziuni de furcație (i îm%unătățirea pro#nosticului pe termen

mediu*lun# este de o importanță ma&oră.

Frecvența leziunilor de furcație+acă "edem scris în ,(ă că are parodontită #eneralizată se"eră e

clar că "edem furcațiile la molarii ma$ilari. -olarii ma$ilari sunt mai des

dia#nosticați cu leziuni de furcație decât molarii mandi%ulari.

n parodontitele se"ere) /01 din molarii ma$ilari au furcația

deschisă.

Molarii maxilari

sunt mai frec"ent dia#nosticați cu leziuni de furcație decât molarii

mandi%ulari. +intre dinții compromi(i parodontal - ma$ilari se pierd cel mai

pro%a%il

La pacienții cu parodontită) 01 din molarii ma$ilari au minim o

furcație de #rad mare

-olarii ma$ilari cu furcații au un risc crescut de pierdere de

ata(ament ce duce la înrăutățirea pro#nosticului pe termen lun#.

+e ce sunt mai frec"ent afectați - ma$ilari3

! +atorită morfolo#iei osului al"eolar ma$ilar care e mai puțin

dens) cu mai puțină compactă ! distrucția osului e"oluează

mai rapid.

! +atorită morfolo#iei dintelui în sine' deoarece au 5 rădăcini

unde nu se poate realiza i#ienizarea corespunzător

! +eoarece tratamentul este mai di,cil de realizat la ni"elul

acestor dinți) o dată furcațiile inițiale

Prognosticul dinților cu furcație este in6uențat de'

1. Factori legați de dinte

7radul furcației ' furcațiile de #rad sunt di,cil de tratat

9


2/12


-orfolo#ia radiculară' înălțimea trunchiului radicular)di"er#ența rădăcinilor) cur%ura rădăcinilor

. Factori legați de dentiție

Numărul de molari restanți

!. Factori legați de "acient #ienizare de,citară

:umat

#. $i"ul de tratament a"licat

;ând ne uităm la un dinte nu ne uităm doar dacă are furcație. Ne

uităm (i cât os a pierdut "ertical. Poate să ,e un molar cu furcație de

#radul (i cu 401 din os pierdut sau 801 din os pierdut în prima

situație încercăm să sal"ăm dintele în timp ce în a doua îl e$tra#em.

%omenclatură$runc&i radicular re#iunea

radiculară nedi"izată) comună.


3/12


Grad II' liză osoasă orizontală 5 mm < B mm=) nepenetrantă

Grad III' pierdere orizontală de suport parodontal B mm) furcație

total permea%ilă.

;linic) ne interesează din punct de "edere al planului terapeutică)

facă furcația e complet deschisă ?;.

Furcația distală este localizată de o%icei la mi&locul distanței

"esti%ulo!palatine se poate sonda dinspre V sau dinspre P.

5


4/12


ntrarea în furcația vestibulară este mai în#ustă decât în cea

distală sau mezială.

-9 ma$ilari au un trunc&i radicular mai scurt decât -2 ma$ilari


5/12


! Prezină o conca"itate

Dădăcina distală

! @ste di"er#entă spre distal

! ?ria rădăcinii distale este circulară

! ?re un canal drept care poate , u(or manipular protetic+atorită faptului că rădăcina mezială are o suprafață mai mare)

teoretic) se poate folosi mai %ine în cazul unei premolarizări) deoarece are

o suprafață de contact mai mare cu osul. +ar are 2 canale #reu de

mana#eriat endodontic (i are (i o conca"itate care se i#ienizează #reu.

concluzie dacă tre%uie să facem premolarizare) în ma&oritatea situațiilor

preferăm să păstrăm rădăcina distală. Premolarizările sunt tratamente

care se fac curent pacienților pentru a nu rămâne edentați terminal.

(radul de divergență între rădăcini scade de la -9 la -5) ceea ce în#reunează*împiedică tratamentele de rezecție radiculară ?; decât

furcația "esti%ulară. :uracția lin#uală este poziționată la 4 mm de >?;.

:urcația "esti%ulară este poziționată la 5 mm de >?;.

ntrarea în furcația "esti%ulară este A0.I mm iar intrarea în furcația

lin#uală este 0.I mm în ma&oritatea situațiilor.0ensibilitatea diagnosticului clinic

Diagnostic clinic – sondare vs diagnostic intrachirurgical

! A diferențe când s!a folosit sonda Na%ers! J su%estimare din partea dia#nosticului clinic! Eondarea profundă


6/12


afectare mai se"eră. :urcation arro e un indicator al prezenței leziunilor

de furcație (i se o%ser"ă în 01 din furcațiile de #radul (i .

Pentru a compensa suprapunerea se poate realiza radio#ra,e

suplimentară cu schim%area an#ulației.

Dadio#ra,ile sin#ure nu detectează furcațiile cu acuratețe*pre"izi%il(i este ne"oie o%li#atoriu de sondare.

Proiecțiile de smalț

Eunt acei factori de risc care predispun la leziuni de furcație.

Deprezintă prelun#irea unor arii de smalț pe suprafața radiculară

?;=) în locul cementului ! explică pierderile localizate de

atașament .

Ee pot prelun#i în zona interradiculară.

?lterează ni"elul de ata(ament.Pe aceste zone de smalț ectopic țesutul con&uncti" nu aderă a(adar

a"em doar ata(ament epitelial care se pierde la cel mai mic traumatism.

Proiecțiile de smalț nu "or a"ea niciodată un ata(ament con&uncti")

ci "or , acoperite numai de epiteliu) ceea ce "a face zona de furcație

mai vulnerabilă la inamație, deci la distrucție tisulară și deci la

expunere.

82!/01 pre"alență afectare furcație pentru molarii cu proiecții.

$R$M2%$3L F3R)455L+R0co"

9. m%unătățirea e,cienței tratamentului mecanic profesional în zone

inaccesi%ile

2. Eta%ilirea unui mediu accesi%il pentru i#ienizarea personală

5. Eta%ilirea unui mediu local adec"at (i compati%il cu starea de

sănătate parodontală


7/12


n"azi"itatea tratamentului cre(te odată cu se"eritatea leziunilor de

furcație.

lgoritmi tera"eutici 6n leziunile de furcație

2xaminarea clinică 7 Rx 89 diagnostic 89 "lan de tratament

Faza de $5 :tera"ie inițială;ndiferent de #radul furcației) dacă hotărăm să păstrăm dinții

respecti"i pacientul trece prin această fază de tratament

:urcație de #radul 9 urmează fază de întreținere la 5!4

luni.

Pentru furcațiile de #radul (i se plani,că o terapie

ulterioară mai comple$ă.

-olarii cu furacții reziduale de #radul (i nu sunt accesi%ili

i#ienizării minuțioase necesită tratament chirur#ical ad&u"ant.

;onsiderarea altor factori pre!chirur#ical) în situația plani,cării unor

rea%ilitări e$tinse) pentru e"aluarea feza%ilității terapiei'

I


8/12


! Posi%ilitatea de mana#ement a condițiilor parodontale

! :actori le#ați de pacient' complianță) fumat) stare de sănătate

#enerală care să permită chirur#ia

! -orfolo#ia radiculară care să permită chirur#ia (i terapia

endodontică! ;arii (i leziuni pulpare trata%ile

! Qesuturi dentare restante su,ciente pentru restaurarea ulterioară

! mplantare su,cientă radiculară


9/12


opusă. ?poi se pune o mem%rană rezor%a%ilă saunerezor%a%ilă care împiedică pătrunderea lam%oului #in#i"al înzona respecti"ă.

#. 0e"arare radiculară>rezecție radiculară – 859 lindhe

8 Eeparare radiculară rezecție radiculară premolarizare8 Rermenul de separare radiculară se taie dintele în două (i se

încearcă păstrarea am%elor %ucăți. On molar se transformăastfel în doi premolari.


10/12


rădăcinile restante se imo%ilizează imediat post!chirur#ical)

prin includerea în lucrări protetice ,$e cu dinții "ecini.

Rehnică separare rezecție


11/12


@liminarea ire#ularităților osoase se face pentru'

! J%ținerea unei arhitecturi osoase poziti"e

! Lăr#irea furcației


12/12


92

Documents

Leziuni de Furcație Compelt