SC LETEA SAA. SCURT ISTORC AL COMPANIEI SC LETEA SA
LETEA s-a constituit n baza Legii nr. 31/1990 i a HG nr.
259/1991, privind nfiinarea societilor comerciale pe aciuni. n
1881, a fost fondat vechea societate LETEA, pe actualul
amplasament, n partea de sud a municipiului Bacu, pe un teren
agricol aflat n zona comunei Letea Veche. Amplasarea a fost
justificat de apropierea de rul Bistria Moldoveneasc, la o distan
rezonabil fa de centrele forestiere. n 1882, a nceput construcia
unitii, iar prima capacitate de producie a intrat n funciune n anul
1884, avnd n dotare doar o main Voith cu o capacitate de producie
de hrtie de ziar i de scris-tipar de 1000 t/an. De-a lungul anilor,
societatea s-a dezvoltat pe acelai amplasament, desfurnd, n funcie
de necesiti, activiti de fabricare a celulozei i hrtiei. ntre
1948-1989, dup ncheierea procesului de naionalizare, LETEA cunoate
cea mai mare dezvoltare. La acel moment sunt puse n funciune
instalaii cu efect antipoluant: instalaia pentru recuperarea SO2 i
a cldurii din degajrile fierbtoarelor de celuloz, instalaia de
evaporare borhot i fabricare a drojdiei furajere, centrala de ars
deeuri lemnoase, staia de epurare a apei uzate. La sfritul anului
1989, LETEA avea n funciune urmtoarele instalaii tehnologice i
auxiliare: instalaie de cojire a lemnului cu dou linii, pentru
fabricarea pastei mecanice i a celulozei, fabrica de celuloz
bisulfit, instalaie de fabricare a pastei mecanice, 12 maini de
hrtie pentru fabricarea unei largi game de sortimente (hrtie de
ziar, scris-tipar, igienico-sanitare, de desen, filtrante, filigran
pentru documente, subiri pentru igarete, suport carbon, imitaie
pelur, tehnice i speciale, de ambalaj i cartoane), centrala termic
pentru generarea energiei, care utilizeaz drept combustibil pcura i
gazul metan. ncepand cu anul 1990, piaa de desfacere centralizat se
destram i cerina de hrtie devine din ce n ce mai mic. n perioada
1994-1997, mare parte din producia de hrtie este sistat, rmnnd
active doar dou maini de fabricat hrtie: MH 11, pentru producia de
hrtie de ziar i MH1, pentru producia de hrtie igienic. Maina de
hrtie de ziar, principala secie de fabricaie, are urmtoarele
caracteristici: Profilul instalaiei: hrtie de ziar cu gramaje de
40-45-48.8 g/m2 Capacitatea de producie: 100.000 t/an Anul aprobrii
investiiei: 1973 Anul punerii n funciune: 1976 Anul modernizrii:
1996 n iunie 2003, societatea este privatizat. n acelai an, din
cauza activitilor care ridicau probleme de mediu, a cheltuielilor
cauzate de consumul energetic ridicat i a tehnologiei depite de
fierbere a lemnului, extrem de poluant, s-a luat hotrrea de
nchidere a fabricii de celuloz. Ulterior, a fost pus n funciune
instalaia de preparare a pastei de maculatur descernelizat.
In noiembrie 2010, actionariatul companiei a decis reprofilarea
fabricii, principala activitate fiind colectarea si reciclarea
PET-urilor, precum si reciclarea hartiei. Atat masa plastica, cat
si pasta de hartie descernelizata rezultata vor fi vandute pe piata
interna si internationala ca materie prima in crearea diverselor
bunuri. Pentru colectarea masei plastice, se vor utiliza tonomate
speciale, care vor oferi o suma modica de bani in schimbul unei
sticle de plastic introduse in dispozitiv. Astfel, se stimuleaza
atat ecologizarea mediului cat si reciclarea intr-o proportie de
peste 60%, obtinandu-se astfel si sprijinul Ministerului Mediu, dar
si al Uniuni Europenii( prin fonduri de finantare). B SERVICIILE SI
PRODUSELE OFERITE SC LETEA SA este furnizor de materii prime pentru
diferite companii de pe piata interna si internationala. Compania
este unic prestator de servicii de acest gen din tara, aducand o
idee inovatoare pe o piata in continua dezvoltarea. Optarea pentru
colectarepa PET-urilor de la cetateni, are ca rol educarea si
responsabilizarea acestora, motivandu-i prin oferirea unor sume de
bani, sume acordate in functie de numarul de bidoane introduse in
tonomatele speciale aflate in zone cheie. In ceea ce priveste
colectarea hartiei, compania va incheia contracte de colaborare cu
gradinite, scoli, licee, dar si cu firme mari ce actioneaza pe raza
municipiului Bacau, in vederea colectarii unei cantitati cat mai
mari de materie prima. Avand in vedere istoricul fabricii,
leadership-ul companiei spera sa obtina rezultate pe termen scurt
cat mai eficiente, iar pe termen lung, reorganizarea activitatii
economice ar putea aduce venituri substantiale, precum si o
influenta de responsabilizare a societatii .
Plan de afaceri S.C. Letea. S.A2. Planul de Marketing a.
Micromediul intreprinderii Componentele mediului extern cu care o
intreprindere intra in relatii directe , permanente si puternice
dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente si de
perspective), formeaza micromediul intreprinderii. Intreprinderea
S.C. Letea S.A . detine in cadrul mediului o pozitie importanta,
fiind singurul IMM la nivel national care are ca obiect de
activitate colectarea deseurilor reciclabile (maculatura si
pet-uri) si fabricarea hartiei de ziar si masei plastice ca materie
prima. In urma unei intruniri a AGA s-a supus la vot decizia de
alegere a furnizorilor de resurse materiale. Ca urmare a
intrunirii, s-a decis in unanimitate introducerea pe piata a unor
tonomate de colectare a peturilor si maculaturii, acest lucru
oferind posibilitatea cetatenilor de a participa activ la procesul
de reciclare national. La introducerea pet-ului sau a kg-ului de
maculatura, cetateanul va primi contravaloarea cantitatii
reciclate. Din punct de vedere al resurselor financiare, AGA a
decis ca principal mod de finantare sa fie atragerea fondurilor
europene pentru modernizarea structurii actuale si finantarea
proiectelor. Furnizorii de marfuri (mijloace materiale) sunt
reprezentati de diverse firme sau persoane, care, in baza unor
relatii de vanzare-cumparare, asigura intreprinderii noastre
resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, masini
si utilaje. Principalii nostri furnizori pe piata interna sunt:
S.C. Somes Dej-celuloza, S.C. Alsal S.R.L -sulfat de aluminiu, U.S.
Govora-silicat de sodiu, S.C. Comchim S.R.L-apa oxigenata, lesie
soda, S.C. Ambro S.A.-hartie ambalaj, S.C. Petrocart S.A.-carton
triplex, S.C. Electrica Moldova Bacau energie electrica, Distrigaz
Nord-gaze naturale, C.N. Apele Romane-apa industriala. Principalii
nostri furnizori pe piata externa sunt: Jacob Jurgensen
Germania-maculatura, Kartonimex Intercell Germania-maculatura, BASF
Germania-hidrosulfit de sodium, NCR Biochemical Italia-chimicale,
Albany Suedia-site si postavuri, Geschmay Germania-postavuri.
Prestatorii de servicii sunt reprezentati de firme sau persoane
particulare care realizeaza o gama larga de servicii necesare
indeplinirii obiectului de activitate al intreprinderii noastre.
Din randul lor se detaseaza intermediarii si mai ales prestatorii
de servicii bancare . Unitatea bancara la care avem contul si care
se ocupa de toate tranzactiile noastre este Banca Transilvania.
Furnizorii fortei de munca se constituie din agenti de mediu, cu
influente considerabile in activitatea intreprinderii ,datorate
rolului factorului uman in procesul muncii. In sfera acestor
furnizori se cuprind unitatile de invatamant , oficiile de forta de
munca (AJOFM Bacau) precum si persoanele aflate in cautarea unui
loc de munca. Clientii alcatuiesc cercul firmelor , institutiilor
si al persoanelor individuale carora le sunt adresate bunurile
intreprinderii noastre. Principalii clienti pentru produsele
societatii noastre sunt: S.C. Fed Print S.A., Imprimeria Media Pro,
S.C. Expres S.R.L., S.C. Adevarul S.A. si Societatea R. Principalii
clienti pe piata interna sunt: Fed Print S.A. Bucuresti, Expres
S.R.L. Bucuresti, Intact Bucuresti, Garamond Cluj, Manito Exim
S.R.L. Bacau. Organismele publice constituie o componenta a
micromediului in masura in care pot influenta atingerea
obiectivelor intreprinderii. In cadrul acestei componente, un loc
aparte il ocupa organele de stat, fata de care intreprinderea are o
serie de obligatii legale:este vorba de organele financiare,
vamale, de justitie. ANALIZA MACROMEDIULUI FACTORUL DE ANALIZ
DEMOGRAFIC NIVELUL ANALIZEI LOCAL Bacau OPORTUNITI Majoritatea
populaiei se gsete n mediul urban 68,7%. Populaia feminin depete pe
cea masculin. Durata medie de via este n cretere. Exist un uor
trend cresctor al natalitii n raport cu mortalitatea. Numrul
persoanelor care termin o facultate este n cretere. Numrul mare al
persoanelor cu rude sau prieteni n strintate, ndeosebi n Germania,
Ungaria. RISCURI Diminuarea populaiei numrul de locuitori (167.377
persoane la data 15.10.2009) este ntr-o continu descretere n
ultimii 10 ani.
Distribuia populaiei pe categorii de vrste este n favoarea
persoanelor active profesional: 0-14 ani 17,4% 15-59 ani 63,3%
peste 60 ani 19,3% Ponderea populaiei feminine este de 51,4%.
Ponderea populaiei din mediul urban este 53,2%. Creterea
semnificativ a natalitii n ultimii doi ani. Structura etnic: 89,5%
romni, NAIONAL 6,6% unguri, 0,3% germani, 3,56% alii. Structura dup
religie: 86,7% ortodoci, 4,7% catolici, 3,2% reformai, 4,8% alii.
Ambele structuri confer stabilitate i micoreaz exodul populaiei
ctre alte regiuni. Durata medie de via este n cretere. Nivelul de
pregtire a populaiei este n cretere.
Diminuarea populaiei numrul de locuitori (21.794.793 persoane la
data 15.10.2009) este ntro continu descretere n ultimii 10 ani.
Numrul mare al persoanelor care emigreaz n jur de 2 mil. n SUA i
Canada i 9 mil. n Europa i alte ri. Numrul cstoriilor a sczut -
tinerii locuind cu predilecie cu prinii.
ANALIZA MACROMEDIULUI FACTORUL DE ANALIZ NIVELUL ANALIZEI
OPORTUNITI RISCURI Structura cheltuielilor de consum pe categorii
de produse este nefavorabil. Creterile salariale nu acoper creterea
preurilor. Oferirea de credite prefereniale. Astfel, creditarea
liberilor profesioniti este ceva mai avantajoas dect pentru
microntreprinderi. Bncile comerciale se orienteaz cu precdere spre
persoane care au nfiinat afaceri de succes. Personalul bancar
insuficient pregtit pentru lucru cu ntreprinztorii, fapt ce conduce
la birocraie Dobnzi i garanii nc mari la creditele bancare.
ECONOMIC
Volumul investiiilor strine n oras a crescut s-au deschis noi
magazine (Metro,Dedeman ,Real) i firme cu capital strin. Zona este
stabil din punct LOCAL de vedere economic situaia financiar a Bacau
majoritii firmelor existente este bun, iar numrul firmelor nfiinate
este n cretere. Rata omajului din zon este n scdere. PIB-ul
manifest o uoar cretere. Rata inflaiei continu trendul descresctor.
Dobnzile la creditele bancare sunt n scdere. Rata omajului n
scdere. NAIONAL Volumul investiiilor strine este n cretere uoar.
Creterea rezervei valutare. mbuntirea riscului de ar.
Hartia produsa de fabrica Letea are un raport pret/calitate mai
bun fata de ceilalti competitori Existena reprezentanelor mai
multor firme de profil din strintate care comercializeaz
tehnologii, echipamente i materiale de LOCAL ultim or necesare
firmei. Utilizarea incomplet a Bacau suprafeelor de producie
TEHNOLOGIC i i a utilajelor i echipamentelor. NAIONAL Existena
forei de munc destul de bine calificate.
Preul echipamentelor i materialelor de calitate din import este
n cretere. Lipsa cercetrii n domeniu pe plan local i naional.
ANALIZA MACROMEDIULUI FACTORUL DE ANALIZ
NIVELUL ANALIZEI
OPORTUNITI
RISCURI Lipsa educaiei i a unei tradiii n domeniul
antreprenorial. Numrul destul de mic de cursuri i de materiale de
specialitate destinate potenialilor ntreprinztori. Lipsa unei
culturi orientate spre calitate. Au crescut cerinele cu caracter
social pentru ntreprinztori n raporturile cu angajaii i partenerii
de afaceri.
SOCIAL
Pe plan local populaia are o atitudine fa de munc mult mai
corect i apropiat de cerinele europene. Mass-media i nvmntul fac
eforturi pentru a mri exigena populaiei pentru produsele de
calitate. A crescut importana acordat igienei si calitatii
acesteia; LOCAL Protecia mediului o cerin Bacau important, care
limiteaz i exploatarea neraional a resurselor. NAIONAL Preocuparea
pentru sntate influeneaz stilul de via, alimentaia, condiiile de
locuit i de munc. Predilectia oamenilor catre ecologizare A crescut
importana social acordat ntreprinztorului.
NATURAL
LOCAL Bacau
Compania dispune de teren favorabil stocarii unei cantiti mari
de mase plastice si maculatura (in cazul in care raman pe
stoc).
Exploatarea necontrolat a resurselor forestiere din anumite
zone. Per ansamblu se constat o nclzire a vremii, cu influene
tropicale (furtuni, vnt).
Mediul intern al companieiMediul intern include ntre elementele
sale toate resursele pe care firma le are la dispoziie, att cele
tangibile, ct i cele intangibile. Resursele tangibile sunt
reprezentate de resursele fizice (terenuri, cldiri, utilaje etc.),
resursele umane (angajaii), precum i resursele financiare ale
organizaiei. Pe de alt parte, resursele intangibile nu au o existen
material, dar ele influeneaz activitatea firmei, de multe ori
valoarea lor fiind mai mare dect a celor tangibile. n acest context
avem n vedere elemente ca: brevete, licene, drepturi de proprietate
intelectual, cultur organizaional. Practic, acestea din urm fac
diferena ntre organizaii, pentru c ele sunt mai greu de copiat, dac
nu chiar imposibil. Daca vorbim despre resuresele fizice de care
dispune compania S.C. Letea S.A. putem afirma faptul ca fabrica isi
desfasoara activitatea pe o suprafata de aproximativ 4 hectare,
avand in proprietatea sa numai putin de 4 imobile si numeroase
utilaje pentru procesul tehnologic. Cele 9 imobile au dimensiuni
variate in functie de obiectul de activitate careia se adreseaza;
astfel cea mai mare cladire era destinata fabricarii hartiei pentru
ziar, aici regasindu-se utilajele pentru reciclarea si prelucrarea
hartiei care ocupau spatii de zeci de metrii. In acest imobil se
gaseau nu mai putin de 5 astfel de utilaje cu o capacitate de
prelucrare a 3700 de tone pe zi fiecare.
Exista doua tipuri de masini de hrtie pentru ziare : 1. masina
de tip fourdrinier; 2. masina cu sita cilindrica; Compania S.C.
Letea S.A. are in proprietate cate un utilaj de fiecare fel pentru
fabricarea hartiei de ziar. Principiile fabricarii hrtiei sunt
aceleasi pentru toate tipurile de masini. Banda de hrtie este mai
nti formata dintr-o suspensie apoasa de fibre pe sita plana sau
cilindrica. Dupa aceea banda de hrtie se deshidrateaza n sectiunea
preselor, se usuca n partea uscatoare si daca este cazul se
calandreaza si se nfasoara. Alte utilaje prezente in aceasta
cladire sunt instalatiile de macinare care sunt foarte importante
in prelucrarea lemnului in vederea obtinerii hartiei.
Intreprinderea bacauana detine 3 instalatii de macinare numite
hidradiscuri. Hidradiscurile au cutitele dispuse radial pe rotor si
stator, ambele suprafete fiind plane si facand unghi drept cu axul
de rotatie. Procedeul chimic prin care S.C. Letea S.A. isi obtine
produsul final (hartia de ziar) poarta numele de Procesul Kraft.
Scopul acestei tratri chimice este eliminarea structurii ligninei
(din pulpa supus procesului), care este liantul organic care menine
fibrele mpreun, prin folosirea unui amestec care o dizolv. Dup
eliminarea acesteia, fibrele rmase pot fi folosite pentru
realizarea unei hrtii de culoare maroniu nedefinit, nefinisat,
utilizat la realizarea de pungi de hrtie sau a cutiilor din carton.
Materialul brut astfel obinut poate fi folosit n continuare,
printr-o purificare accentuat a ligninei rmase, conducnd la
obinerea pulpei de calitate superioar, pentru hrtie alb pentru
scris i tiprit. In cea de-a doua cladire se gasesc 2 instalatile de
prelucrare a peturilor cu o capacitate de reciclare foarte mare.
Aici are loc presarea peturilor, topirea si prelucrarea masei
topite.
n fotografie se observa cele doua cazane cu ajutorul carora
peturile sunt transformate in mase plastice lichide.
n anul 2009 s-a initiat un proiect de realizare a unui cazan
pentru producerea de abur tehnologic concomitent cu incinerarea
deseurilor rezultate din procesele de fabricatie a hrtiilor. La
finele anului 2010 cazanul a fost pus n functiune. Principalii
parametrii proiectati si realizati ai acestei instalatii sunt: -
debit abur: 18 to/h; - presiune: 5 bari; - cantitatea de namol
arsa: 2.400 kg/h. Prin punerea n functiune a acestui cazan se
realizeaza economii de aproximativ 1.000.000 euro/an prin
eliminarea cheltuielilor cu transportul deseurilor la firme
specializate n incinerarea acestora. Compania bacauana mai detine
deasemenea o hala pentru depozitarea maculaturii, una pentru
depozitarea peturilor si inca 4 hale pentru depozitarea
lemnului.
In fotografiile alaturate ne sunt prezentate 2 din cele 6
depozite ale companii Letea. In prima imagine este infatisat
interiorul depozitului pentru peturi iar in cea de-a doua imagine
exteriorul depozitelor de maculatura si peturi. Birourile companiei
se afla intr-o cladire separata dar la aceeasi adresa. Aici isi au
biroul toti actionarii si directorii companiei Letea.
Un alt factor important, care apartine mediului intern, este
numarul angajatilor si relatiile dintre acestia. Firma dispune de
un numar de 225 de angajati care au atributii diverse. Cea mai mare
parte din ei (95 muncitori) lucreaza in hala destinata prelucrarii
hartiei , 60 in hala destinata prelucrarii maselor plastice, 40 de
muncitori se ocupa de aprovizionare si restu au functii de
conducere. Relatiile dintre muncitori si conducere sunt prezentate
in organigrama de mai jos:
Resursele financiare ale companiei se constituie din aporturile
aduse de actionarii intreprinderii si din fondurile nerambursabile
primite de la Uniunea Europeana. Precizam faptul ca o mare parte
din fondurile primite de la Uniunea Europeana au fost investiti in
retehnologizarea intreprinderii, astfel compania ramanand doar cu
250.000 de euro (bani lichizi) din totalul primit la care se adauga
200.000 de euro luna de luna reprezentand aportul adus de
actionarii firmei. Compania S.C. Letea S.A. detine licenta de
transport feroviar si rutier a marfii. In documentul de mai jos
este prezentata o copie a licentei feroviare pe care o detine
compania bacauana :
Piata
Coninutul pieii ntreprinderii
Piaa trebuie privit ca locul real i imaginar de ntlnire la un
moment dat, a dorinelor consumatorilor (exprimate prin cerere), cu
cele ale productorilor (exprimate prin ofert). Locul n care
puterile agenilor care o compun se confrunt. Ea este un spaiu
economic n care se schimb bunurile i serviciile care privesc nu
numai ofertantul i solicitatorul ci i o multitudine de ageni
economici. Piaa se prezint ca un ansamblu de relaii de schimb ntre
consumatori i productori la un anumit moment al manifestrilor lor
ca participani la diviziunea social a muncii, un sistem al
tranzaciilor. Privit ca mecanism economic, piaa este mna invizibil
ce reglementeaz activitatea economic, fora impersonal care acioneaz
dincolo de capacitatea de intervenie a participanilor, fora
arbitrar ce determin preul i implicit venitul, reprezentnd astfel o
ameninare att pentru productor ct i pentru consumator. In ceea ce
priveste fabrica LETEA , posibilitatile de satisfacere a a pietei
sunt pozitive datorita faptului ca dispunem de unitatile
tehnologice si materie prima pentru a onora atat cererea calitativa
cat si cea cantitativa. n activitatea de marketing, noiunea de pia
dobndete accepiuni practice mai precise prin delimitarea noiunilor
de pia: teoretic (cea ideal despre care am vorbit mai sus),
potenial (posibil), disponibil, disponibil calificat, deservit i
penetrat. Aceast delimitare are mare importan practic, deoarece
pentru productor piaa este constituit din ansamblul cumprtorilor
efectivi i poteniali pentru un produs, iar potenialii cumprtori se
difereniaz prin: interes, venit i acces. Piaa potenial pentru un
bun sau serviciu este dat de cantitatea total susceptibil a fi
cerut Piaa disponibil este format din consumatorii ce manifest
interes ntruct dispun de venituri i au astfel acces la bunul sau
serviciul respectiv. Piaa disponibil calificat este reprezentat de
consumatorii care sunt dispui s cumpere bunul sau produsul
respectiv, avnd interes, venituri suficiente i accesibile. Piaa
deservit este parte a pieei disponibil calificat creia productorul
hotrte s -i adreseze oferta, deci segmentul spre care se
concentreaz productorul. Piaa penetrat este de fapt piaa efectiv
format din ansamblul consumatorilor care au cumprat bunul sau
serviciul respective Sfera pietei intreprinderii Asadar,
acceptiunea practica data notiunii de piata priveste nu numai
cererea si oferta reala, ci include si astfel de elemente, cur ar
fi: cererea nesatisfacuta, cererea n formare, cererea potentiala,
oferta pasiva si altele. n mod virtual, piata nu implica prezenta
neaparat concomitenta a celor doua categorii ale sale, nct nu
trebuie exclusa existenta unei piete fara oferta sau fara cerere;
notiunea de piata dobndeste, n acest sens, acceptiuni practice mult
mai precise: piata reala (efectiva), potentiala, teoretica (ideala)
etc.
Piata libera: piata controlata(planificata) Un obiectiv
important al studiilor de piata, n special al celor referitoare la
pietele externe, l reprezinta evaluarea gradului de libertate al
acestora. Dominanta ramne piata libera, care caracterizeaza
situatiile n care actele de vnzare- cumparare se desfasoara
nestingherit, n cadrul unor limite impuse indirect, de regula prin
mijloace economice (impozite, taxe Conditiile necesare existentei
pietei libere sunt: autonomia totala si reala a agentilor de piata,
descentralizarea deciziilor economice, prulalitatea formelor de
proprietate. n opozitie cu piata libera se situeaza piata
controlata (planificata), pe care au cunoscut-o tarile foste
socialiste (inclusiv tara noastra); ntr-o astfel de piata, actele
de vnzare-cumparare sunt dirijate, n special prin masuri
administrative, utilizndu-se prghii specifice (repartitii,
stabilirea centralizata a preturilor, a furnizorilor, a formelor si
mijloacelor de transport). Piata afacerilor: piata de consum n
cadrul pietei ntreprinderii se pot identifica urmatoarele categorii
de clienti: populatia (consumatori individuali), firmele
producatoare( utilizarea de resurse materiale), intermediarii
(distribuitori), organizatiile nonlucrative (non-profit) si
guvernamentale. Astfel, piata n cadrul careia se exprima cererea
consumatorilor individuali, n calitatea lor de persoane fizice,
este cunoscuta sub denumirea de piata de consum. Piata bunurilor
:piata serviciilor Un important criteriu care opereaza diferentieri
n structura pietei l constituie obiectul tranzactiilor. Din acest
punct de vedere, piata se subdivide n doua mari compartimente:
piata bunurilor materiale si piata serviciilor, fiecare cu
particularitatile si tendintele sale specifice. n functie de
destinatia (productiva sau neproductiva a produselor sau
serviciilor, celor doua compartimente ale pietei se mpart, la rndul
lor, n cte doua mari subdiviziuni: piata mijloacelor de productie
si a bunurilor de consum, respectiv piata serviciilor de productie
si piata serviciilor de consum. . Piata mijloacelor de productie si
piata bunurilor de consum reprezinta cele doua mari componente ale
pietei bunurilor materiale; deosebirea dintre acestea se refera nsa
nu numai la obiectivul actelor de piata, ci si la forma si
dimensiunea actelor de vnzare-cumparare, la natura vnzatorului si a
cumparatorului. Piata mijloacelor de productie se apropie foarte
mult de piata afacerilor, n timp ce piata bunurilor de consum
prezinta asemanari cu piata de consum. Aceste asemanari apar
deoarece cumparatorii, n cadrul pietei mijloacelor de productie,
sunt de regula, ntreprinderile; n cadrul pietei bunurilor de
consum, n postura de consumatori apar att diverse firme comerciale,
ct si persoane fizice.
Dimensiunile pietei intreprinderii
Poziia pe care orice ntreprindere o poate avea pe piaa total
depinde de dimensiunea pieii ntreprinderii, care se poate aprecia n
orice moment prin civa parametrii ce o definesc: capacitatea pieii,
aria i structura ei. Capacitatea pieii reprezint maximum de bunuri
i servicii pe care ntreprinderea le poate desface pe piaa total. Ea
se poate exprima cu ajutorul indicatorilor fizici i valorici.
Principalii indicatori care definesc capacitatea pieii sunt:
Volumul cererii exprim cel mai exact capacitatea pieii i el se
utilizeaz pentru dimensionarea activitii ntreprinderii; Volumul
cererii pentru produsele noastre este obtinut din cadrul a 2
categorii d consumatori : tipografiile in nr de 1400 cu o comanda
minima de 50 de tone anual/unitate si micii retaileri sau
merchandiseri care cresc volumul cererii cu alte 20.000 tone anual,
astfel realizandu-se o cerere de 90.000 tone hartie/anual Volumul
ofertei este utilizat cnd cererea este mai mare dect oferta, iar
numrul de furnizori de pe pia este restrns; Volumul tranzaciilor
exprim rezultatul confruntrii pe pia, evalund cererea real, fr a
indica nici gradul cererii neacoperite, nici cel al ofertei
nesatisfcute; Cota de pia exprim ponderea deinut de ntreprindere pe
piaa unui produs sau grup de produse n cadrul pieii de referin. Se
calculeaz ca raport ntre volumul vnzrilor totale ale produsului pe
piaa de referin. Orice ntreprindere vizeaz s dein poziia de: 1.
lider unic - cnd cota se apropie de unu sau co-lider cnd deine cot
relativ egal sau superioar cu alt ntreprindere 2. challenger - cnd
ocup locul secund; 3. specialist - cnd ocup o cot relativ mic, dar
deine n ntregime o ni particular prin specificitatea produsului su;
Letea isi propune pentru primul an al activitatii sale o pozitie de
lider unic cu o cota de piata de 60% , urmand ca in anul urmator
cota de piata sa creasca cu 10 % in primul semestru urmand ca in al
doilea semestru sa mai inregistram o crestere de 17.5%.Datorita
faptului k nu are concurenta pe piata hartiei din Romania , Letea
poate incerca sa ajunga la o cota de piata de pana la 90%. Gradul
de saturaie a pieii, global sau pe produse se calculeaz prin
raportarea volumului vnzrilor la volumul cererii pe aceai pia i n
aceai perioad; Rata de cretere reflect ritmul evoluiei
vnzrilor.
Toi aceti indicatori se pot determina pe baza datelor statistice
i prin marea expresivitate pe care o au, influeneaz adoptarea
deciziilor n ntreprindere. Dimensionarea pieii ntreprinderii este
influenat i de localizarea ei n spaiu, de poziia geografic de
desfurare a activitii. Se delimiteaz astfel: piaa intern i extern a
ntreprinderii, deoarece mijloacele mai ales de promovare i
distribuie a produselor pe cele dou tipuri vor influena
dimensiunile activitii. De asemenea, pe piaa intern politica de
marketing trebuie desfurat difereniat pe piaa urban i rural, pe
piaa local, zonal sau naional.
Dinamica pieii ntreprinderii
Piaa ntreprinderii are caracter dinamic ntruct ea este supus
unor modificri permanente determinate de mobilitatea nevoilor
consumatorilor, ceea ce se reflect n dimensiunile, structura i
fizionomia ntreprinderii, precum i n tendinele pieii totale i ale
produselor. Evident, orice ntreprindere dorete s-i extind piaa, mai
ales c de obicei exist diferen ntre piaa efectiv (dimensionarea
pieii atins la un moment dat) i piaa potenial (dimensiunea posibil
a pieii msurat cu o anumit probabilitate) extindere ce se
concretizeaz n sporirea volumului vnzrilor i a cotei de pia a
ntreprinderii.
Activitatea practic a evideniat dou ci posibile de dezvoltare a
pieii ntreprinderii: 1. extensiv; 2. intensiv, care se realizeaz
prin: 1. atragerea non consumatorilor relativi nlturnd motivaia
carei ndeprteaz de produs. Este calea cea mai utilizat i se
realizeaz prin atragerea de noi cumprtori i delimitarea a noi
segmente de consumatori; -Letea isi propune ca in primul an de
activitate sa investeasca in campanii de promovare a produsuelor si
sa obtina o crestere cu pana la 30% a vanzarilor!Ne propunem sa
incheiem proiecte cu firme de tipografie, centre mari de xeroxare
si imprimare pe hartie.De asemenea vom incerca sa atragem noi
clienti prin oferte, discounturi si mai ales prin raport
calitate-pret optimizat pentru nevoile consumatorului. 2. creterea
intensitii de consum (utilizare) pn la nivelul considerat optim,
care nseamn creterea cumprrilor medii efectuate de un consumator.
Are o serie de limite fiziologice i financiare; Desigur
ntreprinderile i pun n aplicare ntreaga gam de mijloace pentru a-i
dezvolta piaa ncercnd extinderea lucrrilor produselor lor n
detrimentul concurenilor direci i indireci. Toate acestea se vor
concretiza n strategiile de produs, de promovare, distribuire sau
chiar de pre, cnd este posibil.
ConcurenaConcurena reprezint un fenomen deosebit de important
pentru viaa economic, dar i pentru viaa social, pentru c ea
constituie principalul factor care motiveaz, att afacerile, ct i
existena oamenilor. Dac ne referim la sfera economic, un agent
economic va trebui s se raporteze permanent la ceilali competitori
de pe pia, acest joc fiind cel care va determina locul
competitorilor n cadrul pieei. Desigur, c poziia ocupat n cadrul
unei piee va fi determinat prin prisma resurselor i competenelor de
care dispune un agent economic i pe care le utilizeaz n lupta
pentru ctigarea unei poziii dominante pe pia. n general, concurena
se desfoar ntre ntreprinderi n calitatea lor de ofertani (vnztori)
, fiecare concurent ncercnd s satisfac ct mai bine nevoile
clienilor, mai bine dect pot s le satisfac ntreprinderile
concurente. Pentru aceasta, evident, ntreprinderea va utiliza
mijloacele necesare de concentrare a aciunilor sale n raport cu
nevoile exprimate de cumprtori. Instrumentele i mijloacele
utilizate n relaiile de concuren se pot delimita n jurul celor
patru piloni ai politicii de marketing: produsul, preul, distribuia
i promovarea. n funcie de situaia aprut pe pia sau de inteniile
ntreprinderii se poate apela la unul dintre aceste elemente sau la
o combinaie a lor. La acest capitol compania noastra beneficiaza de
un avantaj imens dat fiind faptul ca suntem singura companie la
nivel national cu aceasta arie de activitate. Redactiile de ziar
din Romania se multumesc sa importe materia prima , preturile
acesteia fiind mult mai mari decat in cazul cumpararii de la o
companie nationala. De aceea, pentru inceput, compania noastra sa
hotarat sa atraga pe termen scurt si mediu fosti clienti ai
companiei S.C. Letea S.A. printr-o politica de pret care se bazeaza
pe strategia pretului de penetrare. Este important de mentionat
faptul ca nici in Europa de Est nu exista vreo companie cu acest
profil de activitate, lucru imbucurator pentru noi,deoarce o data
cu trecerea timpului putem dezvolta parteneriate si cu companii din
tarile vecine Romaniei. In ceea ce priveste colectarea peturilor,
companiile din Romania au o arie mai larga de actiune, acestea
avand un domeniu de activitate mai vast (colecteaza peturi,
materiale feroase si neferoase, se ocupa cu reciclarea cartonului
si hartiei,etc.).Un aspect important de mentionat, descoperit de
cercetatorii de marketing romani, ar fi tendinta societatilor din
Romania care au ca domeniu de activitate reciclarea, spre o anumita
categorie de materiale si anume materialele feroase si hartia.
Astfel, compania bacauana se axseaza doar pe o nisa de piata unde
singurul concurent direct, la nivel national este S.C. Green Pet
Prod S.R.L. Aceasta companie are o arie de activitate limitata,
actionand doar la nivelul capitalei si avand un singur centru de
colectare. Actionand pe o nisa de piata, compania bacauana cunoaste
mai bine nevoile cetatenilor si poate implementa actiuni de
colectare care sa-i creeze o imagine favorabila in ochii acestora.
Un alt avantaj concurential al companiei Letea este reprezentat de
aria larga a centrelor de colectare, acestea regasinduse atat in
scolile primare si gimnazile cat si in cadrul liceelor si
institutilor de invatamant superior. Un al treilea avantaj
concurential al companiei bacauane este reprezentat de suma de bani
(aproape tripla), oferita in schimbul cantitatii de peturi
introduse in tonomat. Prin aceste trei avantaje concurentiale
compania bacauana spera ca in scurt timp sa isi extinda domeniu de
activitate la nivel national, devenind una din cele mai profitabile
afaceri ai ultimilor ani. Un lucru important de mentionat ar fi
initiativa autoritatilor locale care s-au oferit sa sponsorizeze un
spot publicitar la televiziunea locala cu scopul informarii
cetatenilor bacauani de aparitia acelor tonomate de reciclare de
care va vorbeam mai devreme. Aceasta actiune a companiei Letea in
colaborare cu autoritatile locale poate fi considerata si ca o
politica anticoncurentiala menita sa creeze o anumita imagine
despre societatea Letea in mintea cetateanului bacauan si in
acelasi timp sa se afirme la nivel local printre societatile care
au in domeniu de activitate si colectarea peturilor.
Analiza SWOT Analiza SWOT este o metod eficient, utilizat n
cazul planificrii strategice pentru identificarea potenialelor, a
prioritilor i pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare. Analiza SWOT d ocazia s se identifice
msurile oportune pentru nlturarea/diminuarea punctelor slabe
(ierarhizarea lor ca prioriti) i elimin n mare msur surprinderea n
cazul ameninrilor.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - unicitatea pe piata romneasca prin -
-se adreseaza unui segment aparte de fabricarea hartiei de ziar;
consumatori; - singurul IMM la nivel national care are ca - lipsa
de experien n domeniul exportului obiect de activitate colectarea
deseurilor reciclabile (maculatura si pet-uri). - are un management
modern; - produse de o calitate superioara; - raport calitate /
pret avantajos. -dotare cu tehnologie si aparatura moderna
OPORTUNITI AMENINRI - - existenta unui numar mic de firme de acest
- posibilitatea apariiei unor noi concureni gen; - inadaptarea
produsului nostru la cerintele - -concurenta slaba; clientilor
traditionali din aceasta ramura. -ncheierea de afaceri mai bune cu
furnizorii ; -o posibil extindere pe plan internaional.
Strategii de marketing1. Misiune, viziune si obiective.
Conducerea companiei S.C. Letea SA este lider pe piata interna
,cat si in Europa de Est, in ceea ce priveste colectarea si
reciclarea de maculatura si PET-uri, avand sprijinul atat al
Ministerului Mediului cat si al Uniunii Europene ( finantari si
proiecte comune).Obiectivul central al companiei este reciclarea
materialelor degradabile precum maculatura, dar si al celor
nedegradabile, precum PET-urile, precul si venirea cu idei
inovataroare si proiecte de mediu care sa se muleze cerintelor
societatii . L a nivel social, se urmareste o responsabilizare a
cetatenilor comunitatii, un suport mare acordat valorilor morale si
stabilirea unui ecosistem prietenos, si nu unul plin de deseuri.
Pentru planul de ecologizare, U.E. a venit cu un procent de 60 % de
finantare, sustinandu-ne initi ativa si cauza companiei. Tehnologia
utilizata in prelucrare este de ultima generatie,nepoluand mediul,
astfel respectandu-se criteriile impuse de Uniunea Europeana. SC
Letea SA respecta Standardul International al Produselor in crearea
maselor plastice si a hartiei de ziar, fapt ce va orienta toti
consumatorii potentiali in a-si achizitiona materia prima de pe
piata interna si nu din cea externa cum se realiza pana acum.
Accentul in delimitarea unei misiuni puternice se pune pe:
Optimizarea continua a tehnologiei Inovatii privind produsele
oferite Concentrarea companiei pe calitate si eficenta
Principalele ,, puncte tari in gestiunea afacerii sunt :
raportul calitate-pret favorabil; calitatea ridicat a produselor
firmei; dotare tehnologic superioar si environmentally friendly;
domeniu de activitate in dezvoltare i existena unui personal bine
format; potenialul de producie ridicat
Strategii ale mix-ului de marketinga.
Strategia de produsComponentele ce definesc un produs in
acceptiunea marketingului, se grupeaza in : Componente
corporale
Caracteristicile merceologice ale produsului depind in
totalitate atat de brand-ul in care se incadreaza, dar si de gama
din care provin. Altfel spus, hartia de ziar rezultata in urma
prelucrarii maculaturii, este de inalta calitate, conform
standardelor Uniunii Europene , producandu-se anual 80.000 de tone
de hartie, la o calitate standard de 48,8 g/mp. In ceea ce priveste
calitatea maselor plastice, este incontestabila, compania
raspunzand ferm la cerintele si standardele clientilor. Componente
acorporale Firma SC Letea SA si-a dobandit din timp nu nume pe
piata nationala. Es te o companie flexibil, atent structurat, care
reuete s se impun pe pia datorit calitii produselor i a
profesionalismului fa de clieni. Toate aceste argumente ne recomand
ca parteneri ideali de afaceri. Imaginea produsului Suntem unicul
productor de hrtie de ziar, din Romnia, avnd o tradiie profesional
de peste 100 de ani, susinut de soluii riguroase, aplicate de
echipa noastr de specialiti n domeniu. Strategia companiei LETEA
include i exportul activ, prin intermediul cruia sunt oferite
produse de calitate incontestabil, adaptate permanent la cererile i
schimbrile pieei internaionale de profil. Principala noastr
activitate este de a concepe oferta de produse i servicii, n funcie
de obiectivele dumneavoast. Misiunea companiei LETEA este cea de
colectare a 250 de tone de maculatur/zi, pentru a produce hrtie de
ziar de calitate superioar, nlturnd factorii poluani. Imaginea
companiei va avea de castigat semnificativ in urma relatiilor
stranse pe care le are cu Ministerul Mediului si cu cel al
Educatiei. Ministerul Mediului se va ocupa de campania de promovare
si de prezentare a tonomatelor de recuperare a pet-urilor si a
maculaturii, iar Ministerul Educatie va facilita incheierea de
contracte cu diferite scoli, licee sau universitati. SC Letea SA va
beneficia de o campanie de promovare atat pe plan local, cat si pe
plan nationala, facandu-se cunoscuta pentru calitatea activitatii
economice realizate. Dimensiunea si structura gamei Activitatea
companiei LETEA este orientat n dou direcii: i desfoar procesul de
producie conform cu cele mai nalte standarde i supravegheaz
aprovizionarea constant cu resurse. Profilul de fabricaie include
ca produse de baz, hrtia de ziar si masele plastice, rezultatul
cercetarilor i exigenelor echipelor profesioniste, dedicate
dezvoltrii tehnicilor de producie i distribuie. Tehnologizarea
instalaiilor, nlturarea factorilor poluani i creterea gradului de
recuperare a maculaturii sunt demersuri definitive ale activitii
companiei. b. Strategia de pret Pretul este considerat deopotriva
ca fiind o variabila controlabila la nivelul firmei sau o variabila
incontrolabila .Adevarul este undeva la mijloc, in sensul ca pretul
nu poate fi controlat de firma la fel ca ceilalti stalpiai
marketingului,respectiv politicile de produs, de distributie si de
promovare,dar nu poate fi considerat o variabila externa. Compania
opteaza pentru strategia pretului de penetrare, motivand astfel ca
potentiallii cumparatori sa isi indrepte atentia catre produsele
sale, si nu pentru cele din export. In cazul unei
cantitati mai mari achizitionate fie de hartie de ziar, fie de
mase plastice, firma poate coopera in vederea stabilirii unui pret
special, reducerea ajungand de pana la 10 % sau 15 %. Pierderile
anticipate sunt cele ale tonomatelor speciale de colectarea a
hartiei. Pretul de achizitie a unui kg de hartie de ziar este de
0,5 bani, iar pretul de vanzare este de 2 lei/kg, raportat la
cantitati industriale, pretul de achizitie a unei tone de
maculatura devine 500 ron/tona iar pretul de vanzare este de 2000
ron/ tona. In urma inlaturarii cheltuielilor de distributie si de
prelucrare, profitul in ceea ce priveste hartia de ziar ar fi
investit in dezvoltare si inovatie. In ceea ce priveste pretul unei
tone de masa plastica, acesta variaza in functie de calitatea
ceruta de cumparator si de gradul de prelucrare al acesteia.
Tonomatele vor oferi 1 leu la kg de mase plastice introduse,
cheltuiala raportata la tona va fi de 1000 ron, iar vanzarea
variaza de la 6000 ron/ton la 13000 ron/tona. c. Strategie de
distributie
Prin distributie se asigura utilitatile de timp, de loc si de
posesie, creandu-se configuratia finala a utilitatii de marketing.
Avand in vedere functiile pe care le exercita si fluxurile pe care
le genereaza, distributia indeplineste deopotriva un rol economic
si un rol social. Canalul de distributie al produselor promovate
este unul direct, fara intermediar, efect pozitiv si pentru pret.
Un canal de distributie lung ar fi avut efecte vizibile asupra
pretului, marindu-l. Astfel compania poate opta pentru un pret
relativ scazut, ea ocupandu-se de distributie, avand in dotare
masini de tonaj mare.Produsele SC LETEA SA reprezinta materii prime
pentru potentialii cumparatori, iar produse finite la nivel de
compania. Furnizorii de materii prime pentru compania Letea
reprezinta cetatenii, iar distributia se realizeaza pe un traseu
scurt, PET-ul sau kg de hartie ajungand de la cetatean, la tonomat
si pe urma in fabrica. Un canal lung de distributie este cel
realizat in colaborarea cu scolile, liceele si universitatile, unde
maculatura si pet-urile sunt colectate la un interval fix de timp,
indiferent de cantitatea acumulata. In acest caz, intermediarul
este reprezentat de scoala. d. Strategia de promovare SC LETEA SA
se bucura de promovare prin intermediul campaniilor realizate in
colaborare cu Ministerul Mediului si Ministerul Educatiei. Compania
este sustinuta de stat in proiectele sale de educare si emancipare
a societatii. In licee, scoli si universitati sunt prezente afise
sponsorizate de stat. Exista de asemenea si un spot la televiziunea
locala cat si cea nationala care promoveaza un comportament
ecologic si atentia fata de mediul inconjurator. Astfel, misiunea
companiei Letea devine cea de a educa spiritul social.
3.Planul managerial3.1. Prezentarea echipei manageriale
Conducerea operativ a societii este asigurat de o echip cu experien
i succese nregistrate n activitatea anterioar. Componena acestei
echipe se prezint astfel: Razvan Varariu, administrator i director
general al unitii, a absolvit Academia de Studii Economice,
Facultatea de Administrarea Afacerii i din 1998 ocupa de director
general al firmei S.C.Letea S.A. Amalia Muntianu, director economic
din cadrul departamentului financiar, a absolvit A.S.E. Facultatea
Finae Asigurri Bnci i Burse de Valori n anul 2000, i lucreaz n
domeniu din anul 2001. Florina Secara, manager genaral n cadrul
departamentului resurse umane, a absolvit Universitatea
Romno-American, Managementul Resurselor Umane, i din 2000 lucreaza
in domeniu. Razvan Bulau, director al departamentului de
marketing-vnzari, este absolvent al Academiei de Studii Economice,
Facultatea de Comer. Are o experienta de apte ani n domeniul su de
activitate. Andreea-Elena Mandrila, asistent in marketing i
supervizor proiecte puncte de desfacere, liceniat a facultaii de
Economie General din cadrul ASE. Compania i-a format o serie de
relaii de consultan cu firme de audit extern din domeniul
financiar-contabil, juridic, calitate, siguran alimentar care, prin
experiena i specificul activitii lor, contribuie la buna desfaurare
a afacerii.
3.2. Necesar de personal operativ si sarcini Firma dispune de un
numar de 225 de angajati care au atributii diverse. Cea mai mare
parte din ei (95 muncitori) lucreaza in hala destinata prelucrarii
hartiei , 60 in hala destinata prelucrarii maselor plastice, 40 de
muncitori se ocupa de aprovizionare si restul au functii de
conducere. Nr angajati 30 40 60 95 Sarcina Functii de conducere
Aprovizionare Prelucrarea maselor plastice Prelucrarea hartie
3.3.Procesul de recrutare, selectie, angajare si instruire
personal Etapa I: Procesul de recrutare Recrutarea este una din
cele mai importante activiti ale funciunii de personal fiind un
ansamblu de decizii care exercit o influen decisiv i durabil asupra
unei ntreprinderi. Recrutarea se refer la procesul confirmrii
nevoii de a angaja personal nou, localizrii i atragerii celor
interesai n a candida pentru posturile oferite. Succesul i
supravieuirea organizaiilor este asigurat aproape n totalitate de
calitatea forei de munc. Organizaiile trebuie s se concentreze n
primul rnd asupra identificrii i atragerii celor mai competitivi
candidai pentru specificul organizaiei, problem care se rezolv n
cadrul procesului de recrutare. Recrutarea presupune parcurgerea
urmtoarelor faze: Identificarea i stabilirea necesarului de resurse
umane Nevoia de recrutare este semnalat printr-o cerere, ntocmit de
conductorul ierarhic al subdiviziunii organizatorice unde a aprut
un nou post sau un post vacant. Cererea trebuie s conin informaii
privind denumirea postului, termenele de ncadrare, nivelul de
calificare necesar etc. Aceast cerere se transmite compartimentului
de resurse umane , unde se centralizeaz aceste cereri i care urmeaz
s lanseze campania de recrutare. nainte de lansarea canpaniei de
recrutare, compartimentul de resurse umane analizeaz dac se
justific recrutarea unui nou angajat i dac au fost luate toate
msurile prealabile de cretere a productivitii muncii.
Evaluarea i definirea postului de munc Evaluarea permite o mai
bun precizare a criteriilor de recrutare i selecie, precum
identificarea unor posibile incongruene intra i interstatus.
Descrierea postului trebuie s fie realist, pentru a diminua riscul
insatisfaciei din faza integrrii noului angajat. Documentul
utilizat n acest scop este fia postului, al crei coninut trebuie s
reflecte urmtoarele aspecte: Identificarea postului: - denumirea
organizaiei; - denumirea compartimentului n cadrul cruia figureaz
postul de munc respectiv; - denumirea postului de munc.
Descrierea postului: - scopul postului; - locul postului n
cadrul structurii organizatorice; - atribuii i sarcini; - limite de
competen; - responsabiliti; - descrierea locului de munc (efectivul
subordonat, numrul de utilaje deservite, suprafaa disponibil).
Exigenele postului: - pregtirea profesional necesar; - experiena
necesar; - caliti fizice i intelectuale. Analiza posturilor necesit
un mare numr de informaii, care pot fi obinute prin observare
direct sau autoobservare. Prospectarea interioar n vederea
recrutrii Aceasta se bazeaz pe trei canale posibile: - existena
unui sistem de informare a angajailor despre posturile propuse a fi
ocupate; - explorarea direct a fielor angajailor existeni, trierea
pe baza criteriilor de selecie stabilite i apoi prezentarea ofertei
potenialilor ocupani ai postului respectiv; - utilizarea planurilor
de carier, pe baza crora pentru fiecare post vacant sunt solicitai
angajai care ndeplinesc condiiile prevzute pentru ocuparea lui.
Prospectarea surselor exterioare n vederea recrutrii Mijloace de
prospectare extern sunt numeroase i variate, dintre care:
publicitate fcut n pres din partea organizaiei; anunuri n pres din
partea solicitanilor de locuri de munc; relaii cu anumite cabinete
(oficii) de recrutare, participare la forumuri de ofert de munc;
parteneriate cu coli i faculti; folosirea consilierilor pentru
recrutare; cutarea persoanelor; fiierul cu poteniali candidai;
activiti de marketing. Conceperea i dezvoltarea corect a planului
de recrutare asigur premisele unei productiviti ridicate. Pentru
aceasta, un rol esenial l are folosirea unor criterii eficiente de
recrutare, care sunt: competena, potenialul de dezvoltare, vechimea
n munc. Etapa II: SELECIA Selecia este procesul prin care se alege,
conform unor criterii, cel mai potrivit candidat n vederea ocuprii
unui anumit post de munc. Prin selecie se realizeaz o triere a
candidailor recrutai, pe baza unor proceduri, tehnici i criterii
care in seam de pregtirea, aptitudinile i capacitatea fiecrui
candidat. Selecia este un proces continuu de mbuntire a calitii
resursei umane, proces ce se desfoar adesea n analogie cu procesele
de ameliorare a tehnologiilor utilizate. Selectia parcurge
urmtoarele faze: Analiza scrisorii de intenie i a curriculum vitae
Trebuie avut n vedere forma de redactare a scrisorii de intenie,
care trebuie scris de mn, iar curriculum vitae trebuie
tehnoredactat.
ntocmirea chestionarului standard Acesta trebuie s aduc
informaii suplimentare n vederea completrii imaginii asupra
candidatului selectat n prima faz. Se trimite un chestionar
standard candidailor triai n prima faz. Celor respini trebuie s li
se trimit o scrisoare de rspuns, n care vor fi menionate motivele
pentru care candidatura lor a fost respins. Interviul n vederea
seleciei n desfurarea interviului se parcurg urmtoarele etape:
Pregtirea interviului presupune stabilirea locului i a datei n care
va avea loc interviul. Persoana care va conduce interviul va
verifica informaiile de care dispune deja privind candidaii i va
ntocmi un ghid al interviului. Interviul propriu-zis, cuprinde:
primirea candidatului, prezentarea interlocutorilor i a modalitii
de desfurare a interviului, precum i obinerea celor mai pertinente
informaii privind competenele, comportamentul, motivaia, informaii
psihologice etc. Tratarea i prelucrarea informaiilor obinute, n
funcie de criteriile de selecie stabilite. Este de preferat ca
orice candidat s tie cum se desfoar un interviu i s se pregteasc,
dispunnd de toate informaiile necesare. Trebuie s tie c el nu se
ntrece cu niciunul dintre ceilali candidai, ci cu el nsui. Singurul
adversar este comisia de intervievare, ea trebuie convins c el este
cel mai bun. De aceea, candidatul trebuie s-i pun n eviden
abilitile, cunotinele, competenele, capacitatea i experiena.
Testele n vederea seleciei Testul este o prob definit, implicnd o
sarcin de executat, identic pentru toi candidaii. Prin testarea
candidailor admii se urmrete: - identificarea punctelor slabe, care
pot constitui contraindicaii pentru ocuparea acelui post; -
ierarhizarea aptitudinilor candidatului, evideniindu-le pe cele
cerute de postul respective. Cel mai important factor care trebuie
luat n considerare n alegerea i folosirea oricrui test este
validitatea lui. Un test nu trebuie utilizat n procesul de selecie
dect dac este validat, dac i-a dovedit eficiena n mod constant.
Verificarea referinelor Cercetrile estimeaz c aproximativ 30%
din CV conin cel puin un neadevr sau o prezentare deformat a
realitii. Singurul mod n care organizaiile se pot proteja, este s
cear i s verifice referinele despre candidat. Referinele pot fi:
din perioada instruirii (educaiei); de la locul de munc anterior;
financiare; referitoare la respectarea legilor etc. Avizul final n
vederea angajrii Candidaii selectai n urma interviului i a testelor
vor fi prezentai conductorului ierarhic al compartimentului unde se
afl postul vacant, n scopul unor discuii finale. Apoi, va avea loc
o reuniune de sintez, n vederea confruntrii opiniilor tuturor
factorilor care au participat la selecia candidailor. Decizia final
pentru angajarea unuia dintre candidaii admii este luat de
conductorul ierarhic al postului vacant. Etapa III: ANGAJAREA
Angajarea este etapa final a acestui amplu proces, care trebuie s
se efectueze respectnd n primul rnd legislaia muncii n vigoare.
Etapele angajarii sunt:
Avizul medical Candidatul selectat va fi supus unui control
medical, care de regul se efectueaz n cabinetul medical al
oganizaiei. Rezultatul controlului influeneaz decisiv angajarea.
Integrarea n noul colectiv de munc Integrarea noului angajat se
face n dou etape: - la nivelul organizaiei, primirea este efectuat
de un mputernicit al compartimentului de resurse umane; - la
nivelul compartimentului de munc, primirea trebuie fcut de
conductorul ierarhic direct. Evaluarea eficacitii i a eficienei
recrutrii i a seleciei Aceast faz presupune att cuantificarea
acestora, ct i identificarea cauzelor care au determinat diminuarea
eficacitii i a eficienei acestui proces. n ceea ce privete cauzele
care pot determina o eficacitate sau o eficien sczut a recrutrii i
seleciei, amintim: imaginea nefavorabil a organizaiei, prezentarea
unor informaii nerelevante sau nereale despre posturile vacante,
utilizarea unor metode inadecvate de recrutare i selecie.
3.4. Nivel salariu, sistem de bonificatii
Recompensarea angajatilor este un instrument important al
managerilor prin care influenteaza eficienta activitatii unei
firme. In literatura de management si in practica firelor se
folosesc o serie de termeni cum ar fi: recompensa, compensatie,
salariu, remuneratie, plata, sporuri, prime, stimulente,
bonificatii, comisioane, indemnizatii. Exista doua tipuri de
recompense: directe si indirecte. Recompensele directe cuprind
sumele pe care le primesc angajatii pentru activitatea depusa si
sunt concretizate in: a) Salariul. Reprezinta suma primita pentru
munca desfasurata de un angajat intr-o anumita perioada de timp.
Salariul este cea mai importanta componenta a subsistemului de
recompensare directa. Prin salariu se intelege suma primita de un
angajat pentru munca desfasurata sau pentru rezultatele obtinute
intr-o unitate de timp (ora, zi, saptamana, luna, an). salariul
este influentat de dificultatea sau complexitatea sarcinilor
aferente unui post din organizatie. Exista mai multe forme de
salarii si anume: salariul de baza sau tarifar (salariu in acord
direct, salariul in acord progresiv si salariu in regie); salariul
nominal (suma de bani in care se exprima); salariul real
(cantitatea de bunuri si servicii ce pot fi cumparate cu suma
primita); salariul minim (este stabilit de catre guvern si
reprezinta o componenta a protectiei sociale). b) Sporurile.
Sporurile la salariu sunt acordate in coditii grele de munca sau
periculoase, pentru vechimea in munca ori pentru fidelitate fata de
firma. Sporurile salariale joaca un rol dinamizator, fiind aplicate
pentru a stimula prestatia angajatilor in anumite conditii de mediu
de munca (mediu toxic, rediatii, izolare), efort deosebit,
activitati in afara programului normal. c) Stimulentele. Acestea
pot fi sub forma unor premii, comisioane, procent din profit pentru
participarea la profit.
Sistemul de stimulare a angajatilor este al doilea ca importanta
dupa sistemul de salarizare si este structurat pe trei niveluri:
stimularea individuala; stimularea de grup; stimularea la nivelul
organizatiei. Recompensele indirecte. Cele mai importane recompense
indirecte sunt denumite si recompense indirecte curente sau plata
timpului nelucrat. Fondurile necesare pentru acoperirea acestor
recompense indirecte sunt furnizate pe de o parte de angajat prin
plati individuale si prin impozite, iar pe de alta parte de firma
prin taxele si impozitele platite si de stat de la bugetul central.
Principalele forme de recompensare sunt: Durate peste limita de
lucru (adica peste 8 ore) Sarbatorile legale Zilele libere
ocazionate de evenimente personale (casatoria, nasterea unui copil,
decesul unei rude apropiate) Concediul de odihna care va depinde de
varsta angajatului, de vechimea in munca si de dificultatea muncii.
Concediul fara plata se acorda pentru rezolvarea unor probleme
personale fara ca angajatul sa-si piarda calitatea de angajat Alte
recompense pentru timpul nelucrat respectiv pentru pauzele de masa
si deplasari. Produse si servicii din profilul organizatiei
acordate gratuit sau la pret redus (de exemplu, cei care lucreaza
in SNCFR beneficiaza de un numar de calatorii gratuite pe calea
ferata); Recompensele indirecte vizeaza facilitatile oferite
personalului, atat in perioada angajarii, cat si dupa aceea. Ele
deriva din calitatea de angajat, sau de fost angajat. Grila
salarizare septembrie 2010 S.C. Letea.S.A Nr crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
7. Functia Director executiv 4500 Manager executiv 3120 Contabil
sef Agent aprovizionare Director de marketing Operator studii piata
Muncitori calificati I 3400 2240 2900 2500 540 3430 3570 2400 3100
2749 670 4859 Nivelul studiilor Salariu de baza lei Minim Maxim
Plan financiarCompania Letea a depus o cerere de finantare la
sediul Organismului Intermediar sau al OTIMMC si a parcurs
urmatoarele etape: Inregistrare Verificare administrativa
Verificare in ceea ce priveste eligibilitatea Evaluare financiara
si tehnica Selectarea proiectelor si intocmirea listei cu aceestea
Primirea avizului de la Agentia de Mediu Incheierea contractului de
finantare
In urma finantarii, compania a iesit din
insolventa,reprofilandu-se pe colectarea si prelucrarea de
maculatura si pet-uri. Cererea de finantare reprezinta Anexa 1
Clienti/grupe de clienti Sem I Sem II Total cifra de afaceri
Obiective (indicatori tinta) Cifra de afaceri Profit Nr.de
salariati Anul N+1 Vanzari preconizate pe (principalii) clienti Mii
EURO Clienti 1 S.C FED PRINT SA Anul 1 EURO % 4,8 7,2 12 40 60 100
Anul 2 EURO 9,8 4,2 14
% 70 30 100
UM EURO EURO Nr persoane
Anul 1 12 mil 45 mil 225
Anul 2 14 mil 60 mil 245
Grupe de produse/servicii (mii EURO) Produsul 1 Hartie ziar
Produsul 2 Produs 3 Produsul 4 -
Total Mii EURO 300 % 26,1 7
2 S.C.EXPRESS SRL 3 SC. ADEVARUL SA Total piata interna 1 SC
WIZZ Clienti 2 SC POINT externi 3 SC PLASTEURO Total export Total
intern + export
interni
Hartie ziar Hartie ziar Hartie ziar Hartie ziar Hartie ziar
Hartie ziar
Mase plastice Mase plastice Mase plastice Mase plastice -
-
450 400 1150 230 500 650 1380 2530
39,1 3 34,7 100 16,6 36,2 47,1 100 -
Anul N+2 Vanzari preconizate pe (principalii) clienti Mii EURO 1
SC FED PRINT Clienti SA interni 2 SC EXPRESS SRL 3 SC ADEVARUL SA
Total piata interna 1 SC WIZZ Clienti 2 SC POINT externi 3 SC
PLASTEURO Total export Total intern + export
Grupe de produse/servicii (mii EURO) Produsul 1 Hartie ziar
Hartie ziar Hartie ziar Hartie ziar Hartie ziar Hartie ziar Hartie
ziar Produsul 2 Mase plastice Produsul 3 Produsul 4 -
Total Mii EURO 450 500 400 1350 400 600 830 1830 3180 % 33,3 37
29,4 100 21,8 32,7 45,3 100 -
Mase plastice Mase plastice Mase plastice -
Mase plastice -
Activitati de promovare a vanzarilor: O parte din costurile de
promovare sunt suportate de statul roman, pentru proiectele care
sunt in colaborare cu acesta. Este vorba de fluturasi si postere
care se impart in gradinite, scoli, licee si universitati.
Cheltuieli pentru promovarea produselor/serviciilor pe categorii de
cheltuieli (mii EURO) Spoturi tv Spoturi radio Campanii periodice
organizate Concursuri cu premii in bani si produse Total cheltuieli
ANUL 1 200 000 150 000 100 000 500 000 950 000 ANUL 2 200 000 100
000 80 000 1 000 000 1 380 000
Analiza costurilor de operare 1. Produsele noi:
Produsele de baza ale SC LETEA SA sunt masele plastice si hartia
de ziar. Pretul maselor plastice poate varia, depinzand de gradul
de prelucrare si de cerintele clientilor. Produs Hartia de ziar
standard Mase plastice standard Hartie de ziar ( preferinte) Mase
plastice ( preferinte) Pondere in vanzarile totale 60 % 40 % 20 %
din 60 % 30% din 40 %
2. Principalii furnizori de materii prime: Furnizori Granidite,
scoli etc. Cetateni Somes-Dej Celuloza S.C . Ambro SA Gradinite,
scoli , etc. Cetateni Jacob Jurgensen ( Germ.) BASF
Valoarea anuala a achizitiilor (mii EURO) 0 40 140 300 0 80 230
500
Maculatura
PET-uri
Transportul se va realiza cu utilaje proprii, speciale, de tonaj
mare. Cheltuieli anuale de productie: Cheltuieli de productie
directe Materii prime Material auxiliare Manopera directa
(salarii+taxe si contributii sociale) Energie, alte utilitati
Servicii sau lucrari subcontractate Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de productie indirecte Administratie/management
Cheltuieli de birou/secretariat Cheltuieli de transport Cheltuieli
de paza Cheltuilei de protectia muncii si a mediului Alte
cheltuieli indirect Total Suma ( Euro) 3 000 000 1 000 000 850 000
1 300 000 500 000 400 000 600 000 30 000 3 000 000 800 000 1 200
000 50 000 12 430 000 24,13 8,04 6,83 10,45 4,02 3,21 4,82 0,24
24,13 6,43 9,65 0,40 100 %
Venituri anuale preconizate Vanzari la capacitatea maxima
Suma (euro)
Hartie de ziar Mase plastice Total
35 000 000 23 000 000 58 000 000
Investitii necesare Investitiile in tehnologie si in dotarea
fabricii au fost realizate deja cu banii proveniti din finantarea
europeana, drept urmare nu mai trebuie investit decat in achizitia
materiilor prime . Plan de finantare a investitiei Suma Credite
bancare Capital propriu Alte surse ( finantare europeana) Total 12
mil euro 30 mil. euro 42 mil. euro 28,6 71,4 100 %
Proiectii financiare ale Fluxului de Numerar AN Fluxuri de
numerar din activitati de exploatare Incasarile in numerar din
vanzarea de bunuri si prestarea de servicii Incasarile in numerar
provenite din redevente,onorarii,comisioane Platile in numerar
catre furnizorii de bunuri si servicii Platile in numerar catre si
in numele angajatilor Platile In numerar sau restituiri de impozit
pe profit Fluxuri de Platile in numerar pt achizitionarea de
numerar terenuri si mijloace fixe, active din necorporale si alte
active pe termen activitati de lung investitii Incasarile de
numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si
echipamente, actice necorporale si alte active pe termen lung
Platile in numerar pt achizitia de instrumente de capital propriu
si de creanta ale altor intreprinderi Incasarile in numerar din
vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor
intreprinderi Avansurile in numerar si imprumuturile efectuate
catre alte parti Incasarile in numerar din rambursarea avansurilor
si imprumuturilor efectuate catre alte parti
N+1 2 000 000 40 000 1 290 000 850 000 -
N+2 3 000 000 50 000 1 500 000 950 000 --
-
-
-
-
Fluxuri de numerar din activitati de finantare
Veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte
instrumente de capital propriu Platile in numerar catre actionari
pt a a achizitiona sau a rascumpara actiunile intreprinderii
Veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite,
ipoteci si alte imprumuturi Rambursarile in numerar ale unor sume
imprumutate Platile in numerar ale locatarului pt reducerea
obligatiilor legate de operatiune de leasing financiar Fluxuri de
numerar-total
4 180 000
5 500 000
