50
1 UNIVERSITATEA ,, TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE ING. ADRIAN DIDĂ CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA POLUĂRII MEDIULUI ASUPRA BUNĂSTĂRII UNOR ANIMALE SĂLBATICE (IEPURELE DE CÂMP LEPUS EUROPAEUS) DIN CÂMPIA BURNAZULUI RESEARCHES IN THE INFLUENCE OF ENVIRONMENTAL POLLUTION ON THE WELFARE OF THE ANIMALS SPECIES ( HARE LEPUS EUROPAEUS ) IN THE BURNAZ PLAIN REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT THESIS SUMMARY CONDUCĂTOR STIINȚIFIC PROF. DR. ING. DIETER CAROL SIMON BRAȘOV 2010

LEPUS EUROPAEUS)

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: LEPUS EUROPAEUS)

1

UNIVERSITATEA ,, TRANSILVANIA “ BRAȘOV

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI

FORESTIERE

ING. ADRIAN DIDĂ

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA POLUĂRII

MEDIULUI ASUPRA BUNĂSTĂRII UNOR

ANIMALE SĂLBATICE (IEPURELE DE CÂMP

LEPUS EUROPAEUS)

DIN CÂMPIA BURNAZULUI

RESEARCHES IN THE INFLUENCE OF ENVIRONMENTAL

POLLUTION ON THE WELFARE OF THE ANIMALS SPECIES (

HARE – LEPUS EUROPAEUS ) IN THE BURNAZ PLAIN

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

THESIS SUMMARY

CONDUCĂTOR STIINȚIFIC

PROF. DR. ING. DIETER CAROL SIMON

BRAȘOV

2010

Page 2: LEPUS EUROPAEUS)

MINISTERUL EDUCAȚIEI , CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

UNIVERSITATEA ,, TRANSILVANIA ” BRAȘOV

Brașov,b-dul Eroilor 29, tel. 0040-268-413000,fax 0040-268-410525

Rectorat

Către................................................................................................................................

Vă aducem la cunoștință că în ziua de 05.07.2010 ora 13, în sala SI2, la

Facultatea de Silvicultură si Exploatări Forestiere, va avea loc susținerea publică a

tezei de doctorat intitulată CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA POLUĂRII MEDIULUI

ASUPRA BUNĂSTĂRII UNOR ANIMALE SĂLBATICE ( IEPURELE DE CÂMP –

LEPUS EUROPAEUS )DIN CÂMPIA BURNAZULUI elaborată de drd. Ing. Adrian

DIDĂ în vederea obținerii titlului științific de DOCTOR , în domeniul fundamental

Științe Agricole și Silvice, domeniul Silvicultură

Componența COMISIEI DE DOCTORAT

numită prin

Ordinul Rectorului Universității ,,Transilvania „ nr.4113/04.06.2010

PRESEDINTE Prof.univ. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN

DECAN al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere

Universitatea ,, Transilvania „ Brașov

CONDUCĂTOR STIINȚIFIC Prof. Univ.Dr. ing. Dieter SIMON

Universitatea ,, Transilvania” Brașov

REFERENȚI Prof. Univ. Dr. Constantin CULEA

Universitatea de Stiințe Agronomice și Medicină Veterinară

Bucuresti

Conf. Univ. Dr. Elena MITRĂNESCU

Universitatea de Stiințe Agronomice și Medicină Veterinară

Bucuresti

Conf. Univ.Dr. ing. Ovidiu IONESCU

UNIVERSITATEA ,, TRANSILVANIA „ BRAȘOV

Aprecierile și observațiile dumneavoastră asupra conținutului tezei pot fi transmise pe adresa

Facultății de Silvicultură și expoloatări Forestiere , str. Șirul Beethoven nr.1, 500123, Brașov, fax

0268/465705

Page 3: LEPUS EUROPAEUS)

3

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII,

TINERETULUI ȘI SPORTULUI

UNIVERSITATEA ,, TRANSILVANIA “ BRAȘOV

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

ING. ADRIAN DIDĂ

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA POLUĂRII MEDIULUI ASUPRA

BUNĂSTĂRII UNOR ANIMALE SĂLBATICE ( IEPURELE DE CÂMP –

LEPUS EUROPAEUS )DIN CÂMPIA BURNAZULUI

INFLUENCE OF ENVIRONMENTAL POLLUTION RESEARCHES ON THE

WELFARE OF THE ANIMALS SPECIES ( HARE – LEPUS EUROPAEUS ) IN THE

BURNAZ PLAIN

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

THESIS SUMMARY

CONDUCĂTOR STIINȚIFIC

PROF. DR. ING. DIETER CAROL SIMON

BRAȘOV

2010

Page 4: LEPUS EUROPAEUS)
Page 5: LEPUS EUROPAEUS)

5

Prefaţă

Dedic teza de doctorat

părinţilor, soţiei şi fiului

Mulţumiri şi recunoştinţă Cadrelor didactice din facultate care au sădit în mine dragostea faţă de

natură, silvicultură, vânătoare şi îndemnul pentru înalt profesionalism.

Conducerii Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări forestier din Braşov, Domnului

Decan Prof. dr .ing. Ioan Vasile Abrudan;

Domnului Prodecan Prof. dr. ing. Ovidiu Ionescu, pentru încrederea

acordată de a face doctoratul, etapă superioară a studiilor academice.

În mod deosebit doresc să mulţumesc D-lui Prof. dr. ing. Dieter Carol Simon

conducătorul ştiinţific pentru competenţa şi exigenţa manifestată pe parcursul

pregătirii şi elaborării tezei.

D-lui Prof. Dr. Valer Teuşdea de la Facultatea de Medicină Veterinară

Bucureşti şi D-nei Prof. Dr. ing. Maria Zoran de la Institutul Naţional de

Optoelectronică, şefa Departamentului de Teledetecţie Satelitară de Mediu care m-a

iniţiat în tainele cercetării ştiinţifice şi a fost un îndemn pentru doctorat;

Domnului Prof. dr.ing. Ovidiu Badea – director ştiinţific la ICAS şi Prof. dr. ing.

Pârnuţă Gheorghe, din acelaşi institut de a căror sprijin m-am bucurat pe parcursul

elaborării lucrării;

D-lui Prof. dr. Nicolae Alexandru şi doctor în ştiinţe Florica Bărbuceanu Şef

Serviciu Morfopatologie la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală şi doctor în

ştiinţe Mihai Cornilă - şef lucrări la Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti care

m-au ajutat la realizarea analizelor de laborator privind modificările anatomopatologice

şi ale sângelui în vederea determinării bunăstării iepurilor din zona cercetată;

Colegilor de la D.S.V. Teleorman, Dr. Moise Grigore, şef laborator şi de la

Inspectoratul Teritorial Teleorman pentru Protecţia Mediului care m-au ajutat în

acţiunile întreprinse în cadrul cercetărilor efectuate.

Tuturor,

Mulţumiri şi Recunoştinţă !

Page 6: LEPUS EUROPAEUS)
Page 7: LEPUS EUROPAEUS)

7

CUPRINS Rezumat Teză

CAPITOLUL I ........................................................................................................................ 9………6

1. DATE GENERALE LEGALE ŞI DE TERMINOLOGIE CU PRIVIRE LA MEDIU, POLUARE, PROTECŢIE ŞI BUNĂSTAREA IEPURELUI DE CÂMP .................................................... 9……….6

1.1. Consideraţii generale asupra poluării mediului.............................................................. 9……….6 1.2. Scurt istoric al organizării şi legiferării protecţiei mediului în România ....................... 11……….9 1.3. Acte normative care reglementează protecţia mediului. ............................................. 12……..12 1.4. Bunăstarea şi protecţia animalelor .............................................................................. 12……..29

CAPITOLUL II ..................................................................................................................... 14……..33

2. STADIUL CUNOŞTIINŢELOR PRIVIND EFECTELE POLUĂRII MEDIULUI ASUPRA ANIMALELOR ŞI BOLILE DIAGNOSTICATE LA IEPURI (LEPUS EUROPAEUS) ÎN ZONA CERCETATĂ ....................................................................................................................... 14…….33

2.1.Efectele poluanţilor atmosferici asupra sănătăţii animalelor. ........................................ 14…….36 2.2. Poluanţii industriali toxici şi influenţa lor asupra animalelor depistaţi în zona test Turnu Măgurele .............................................................................................................................. 14…….38 2.3. Bolile diagnosticate la iepurele de câmp (Lepus europaeus) în zona Câmpiei Burnazului – preponderent în judeţul Teleorman. ...................................................................................... 15…....53

CAPITOLUL III ...................................................................................................................... 16…...55.

3. LEPUS EUROPAEUS PALLAS 1778............................................................................ 16…....55

3.1. Încadrarea sistematică ................................................................................................... 16……55 3.2. Aspecte de morfologie şi fiziologie la iepure ................................................................. 16……56 3.3. Cerinţele ecologice ale lui Lepus europaeus ................................................................. 18…....60 3.4. Aspecte din biologia iepurelui ........................................................................................ 18……63

CAPITOLUL IV ..................................................................................................................... 19……72

4. OBIECTIVELE, LOCUL, MATERIALUL SI METODELE DE CERCETARE ............ 19……72

4.1. Scopul şi obiectivele de cercetare ................................................................................. 19……72 4.2. Locul cercetărilor ............................................................................................................ 20……72 4.3. Materialul de cercetare .................................................................................................. 25……92 4.4.Metodele de cercetare .................................................................................................... 26……94

CAPITOTUL V ....................................................................................................................... 30….103

5. REZULTATELE CERCETĂRILOR ................................................................................... 30….103

5.1. Aspecte generale privind poluarea din zona cercetată (Turnu Măgurele) ..................... 30….103 5.2. Rezultatele examenului sângelui ................................................................................... 32….124 5.3. Corelaţii între parametri hematologici analizaţi şi distanţa faţă de sursa de poluare, vârstă şi sex .......................................................................................................................................... 33….194 5.4. Corelaţii între parametri biochimici analizaţi şi distanţa faţă de sursa de poluare, vârstă şi sex ................................................................................................................................................ 34….202 5.6. Interpretarea semiologică a rezultatelor examenelor sângelui ....................................... 34….205 5.7. Modificări anatomice macroscopice şi microscopice. ..................................................... 37….216

CAPITOLUL VI ...................................................................................................................... 37….228

6. CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII ORIGINALE ..................................................................... 37….228

6.1. Concluziile cercetărilor .................................................................................................... 37….228 6.2. Contribuţii originale ......................................................................................................... 40….232 BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………….39….236

REZUMAT ......................................................................................................................................... 47

CURRICULUM VITAE ...................................................................................................................... 49

Page 8: LEPUS EUROPAEUS)

CONTENTS Summary Thesis

CHAPTER I................................................................................................................... 7…………..6

1. LEGAL TERMINOLOGY AND GENERAL INFORMATION ON THE ENVIRONMENT,

POLLUTION, SAFETY AND WELFARE FIELD RABBIT …………………………........7……..........6

1.1. General environmental pollution .............................................................................7……..........6

1.2. Brief history of organization and regulation of environmental protection in Romania 9

1.3. Acte regulations governing environmental protection ……….................................9…............12

1.4. Animal welfare and protection ..............................................................................10…............29

CHAPTER II.................................................................................................................12…............33

2. STATE knowledge on the effects of environmental pollution on animals and diagnosed Diseases

Rabbits (Lepus europaeus) the researched area………………………….................12................33

2.1. Animal health effects of air pollution…………………………………....................12…............36

2.2. Toxic industrial pollutants and their influence on the animals found in the test Turnu.Măgurele

......................................................................................................................................... 12……….38

2.3. Diseases diagnosed in hare (Lepus europaeus) in the Plain Burnazului - mainly in Teleorman

County ............................................................................................................................. 13………..53

CHAPTER III……………………………………………………….....................................14…...........55

3. Lepus europaeus Pallas 1778…………………………………...................................14...............55

3.1. Systematic classification……………………………………………...........................14…...........55

3.2. Aspects of morphology and physiology in the rabbit………………………………14…...........56

3.3. Lepus europaeus's environmental requirements ...................................................16…….......60

3.4. Aspects of rabbit biology .......................................................................................16...............63

CHAPTER IV…………………………………………………............................................17...............72

4. OBJECTIVES, LOCATION, MATERIAL AND METHODS OF RESEARCH………..17…...........72

4.1. Purpose and research objectives………………………………………....................17...............72

4.2. Research site………………………………………………….....................................18…...........72

4.3. Material research …………………………………………….....................................23…...........92

4.4. Research methods ……………………………........................................................24...............94

CAPITOTUL V …………………………………………………………….......................28.............103

5. RESEARCH RESULTS …………………………………………………………….........28............ 103

5.1. General aspects of pollution in the studied area Turnu Magurele.....................28............ 103

5.2. Results of blood examination.................................................................................30….........124

5.3. Correlations between hematological parameters analyzed and distance from pollution source,

age and gender.............................................................................................................31.............194

5.4. Correlations between biochemical parameters analyzed and distance from pollution source,

age and gender.............................................................................................................32.............202

5.6. Semiological interpretation the results of blood tests ……………………...............35….........205

5.7. Macroscopic and microscopic anatomical changes ..............................................35..…..... 216

CHAPTER VI ......................................................................35…….....228

6. ORIGINAL CONTRIBUTIONS AND CONCLUSIONS ……………….....................35.............228

6.1. Research findings …………………………………….............................................35….........228

6.2. Original contributions …………………………….............................................38.............232

BIBLIOGRAPHY .............................................................................................................39……...236

REZUMAT ........................................................................................................................................ 45

CURRICULUM VITAE ..................................................................................................................... 47

Page 9: LEPUS EUROPAEUS)

9

INTRODUCERE

Iepurele (Lepus europaeus Pallas 1778), subiectul tezei de doctorat de faţă, face parte din fauna cinegetică extrem de valoroasă a României, iar în Câmpia Burnazului este animalul de vânat cel mai numeros constituind vânatul mic alături de vulpe, fazan, potârniche, prepeliţă ş. a. În această zonă lipsesc animale care constituie vânatul mare precum cerbul, ursul, lupul .

Până în prezent nu s-au efectuat în România studii privind evoluţia stării de sănătate a iepurelui de câmp sub influenţa mediului poluat dintr-o zonă industrializată, care influenţează bunăstarea acestuia. Din acest motiv mi-am propus în perioada anilor 2006 – 2010 un studiu cu privire la bunăstarea iepurelui de câmp din zona poluată a Combinatului Chimic Turnu Măgurele, comparativ cu o zonă nepoluată, iar rezultatele obţinute sunt prezentate în teza de faţă.

Alegerea iepurelui pentru aceste cercetări a fost determinată de efectivele mari din zonă care au asigurat un material de studiu corespunzător, de stabilitatea relativă a indivizilor din habitat şi raza redusă de activitate precum şi de durata mică de viaţă, condiţii spaţio-temporale care toate la un loc asigură un raport strâns între sănătatea populaţiei studiate şi sursa de poluare din zonă.

CAPITOLUL I

1. DATE GENERALE LEGALE ŞI DE TERMINOLOGIE CU PRIVIRE LA MEDIU, POLUARE, PROTECŢIE ŞI BUNĂSTAREA

IEPURELUI DE CÂMP

1.1. Consideraţii generale asupra poluării mediului.

Noţiunea de mediu, inclusă în 1972 în dicţionarul limbii franceze Larousse, defineşte un „ansamblu de elemente naturale şi artificiale care condiţionează viaţa omului”. Pentru Uniunea Europeană noţiunea de mediu înconjurător este mult mai complexă fiind definită ca „Ansamblu de elemente care în complexitatea relaţiilor lor constituie cadrul, mijlocul şi condiţiile de viaţă ale omului, acestea care sunt – ori cele ce nu sunt resimţite”. În România, conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005, cu modificările şi completările aduse de Rectificarea cu acelaşi număr şi Legea nr. 265/29.06.2006 privind protecţia mediului, acesta este definit astfel: „Ansamblu de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, aspecte caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferei, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului” (Teuşdea, 2008).

Poluarea, în general, este definită ca „orice introducere de către om în mediu, direct sau indirect , a unor substanţe sau energie, cu efecte vătămătoare, de natură să pună în pericol sănătatea omului, să prejudicieze resursele biologice, ecosistemele şi proprietatea materială, să diminueze binefacerile sau să împiedice alte utilizări legitime ale mediului".

Poluantul, altfel definit decât în anexa la Legea 137/1995 cu numeroasele amendamente ulterioare, este un factor care aflat în mediu în cantităţi care depăşesc limita admisă pentru una sau mai multe specii de vieţuitoare împiedică înmulţirea sau dezvoltarea normală a acestora.

Poluarea poate fi naturală şi artificială. Rolul principal îl are poluarea artificială generată de activitatea omului, în consecinţă, a evoluat o dată cu dezvoltarea

Page 10: LEPUS EUROPAEUS)

civilizaţiei umane (Astărăstoae e.a. 2003). Sunt descrise şase tipuri de poluare: microbiologică, chimică, fizică, psihică şi

informaţională, etică şi electromagnetică: a. Poluarea microbiologică este consecinţa diseminării în mediul ambiant a

germenilor patogeni sau condiţionat patogeni, a elementelor infestate de către subiecţii umani sau animali, bolnavi sau purtători. Aceasta are drept consecinţă apariţia şi evoluţia zoonozelor, a bolilor telurice, hidrice, aerogene etc. şi este caracteristică ţărilor în curs de dezvoltare.

b. Poluarea chimică este consecinţa dezvoltării industriei, agriculturii de tip intensiv, transporturilor, urbanizării etc. Substanţele chimice naturale sau de sinteză se folosesc din ce în ce mai mult în toate domeniile activităţii umane.

c. Poluarea fizică s-a extins în paralel cu poluarea chimică şi este: sonoră (zgomote şi vibraţii), termică, radioactivă şi electromagnetică.

d. Poluarea psihică şi informaţională (culturală şi spirituală) este înregistrată la om în ultimele decenii, ca o consecinţă a folosirii excesive a mijloacelor mass-media.

e. Poluarea etică este consecinţa degradării peisajelor printr-o urbanizare necivilizată, prin sistematizarea conceptuală improprie şi prin amplasarea de obiective industriale în zone virgine sau mai puţin modificate de om.

f. Poluarea electromagnetică apare în locurile în care anterior au fost păduri care au fost defrişate, în zonele defrişate se înregistrează o stagnare a câmpului electromagnetic al Terrei în absenţa copacilor care joacă un rol de antene (Teuşdea, 2008).

Poluarea mediului ambiant, care îşi întinde ameninţarea asupra întregii planete, a ajuns la un punct, în care atacă dezlănţuit omul, animalele şi mediul lor de existenţă.

Trecând peste limitele capacităţii proprii de apărare ale naturii, agenţii poluanţi se răspândesc în aer, în apă şi pe sol, dezvoltând şi propagând unul din cele mai grave pericole pe care îl întâmpină civilizaţia modernă. Şi ca o ironie amară cel care îl ameninţă pe om este însuşi omul, prin activitatea sa generală insuficient controlată, neadaptată la realităţile înconjurătoare (Mitrănescu, 2004).

Creşterea incidenţei factorilor poluanţi datoraţi industriei, în sistemele biologice induce dezechilibre ce ating uneori stadii ireversibile, ce pot fi catastrofale pentru zone mai mici sau mai mari.

Poluarea atmosferei, apei şi solului poate distruge atât flora spontană, cât şi plantele cultivate sărăcind lumea de peisajul oferit de natură şi de sursa de hrană şi oxigen pe care o constituie acesta. Poluarea mediului este o problemă fără graniţă, o problemă a întregii lumi. Apele murdare, aerul plin de gaze toxice, solul încărcat cu reziduuri nocive, iată tot atâtea pericole pentru viaţa de pe Terra. Prejudiciile pe care le aduc plantelor, animalelor şi oamenilor sunt adesea evidente şi pot fi recunoscute cu uşurinţă; altădată însă - şi în cazurile cele mai numeroase - ele acţionează insidios, pe nesimţite, încetul cu încetul, aproape investizibil (Astărăstoae e.a. 2003).

La congresul internaţional de zoologie din septembrie 1972 ţinut la Monaco, prof. M. Fontaine a propus ca problema poluării în ansamblul ei să constituie o nouă disciplină a biologiei. De acord, si cu aprobarea Academiei de Ştiinţe a Franţei s-a acceptat termenul de ,,Molysmologie" pentru această disciplină care îşi are obiectivele ei precise ce se referă la acţiunea poluanţilor (de toate categoriile) asupra vieţii la toate nivelele ei de organizare. (de la celula la ecosistem). În acest context existenta unei fiziologii a poluării este o parte a Molysmologiei generale (Pora, 1978).

Dezvoltarea industriei face posibilă răspândirea în unele zone, pe sol şi în aer a compuşilor toxici ce pot fi concentraţi de diverse organisme din lanţul alimentar al omului şi animalelor.

În acest context, industria este considerată o sursă importantă de poluare, orizontul tangentelor industriale fiind foarte extins, de la probleme de poluare locală, la consecinţe ecologice care vizează areale întinse.

Page 11: LEPUS EUROPAEUS)

11

1.2. Scurt istoric al organizării şi legiferării protecţiei mediului în România

Iniţiativele protecţiei naturii pe teritoriul ţării noastre sunt vechi şi valoroase. Una din primele reglementări este Legea braniştei (a locurilor oprite) emisă pe

vremea lui Ştefan cel Mare (1457-1504), pentru protejarea vânatului şi a altor resurse naturale din anumite zone.

Instituţia braniştei a funcţionat nu numai în Moldova, ci şi în Ţara Românească şi Transilvania.

Actele de branişte au fost destul de numeroase în cele trei provincii române. Un pas înainte pe linia măsurilor oficiale de ocrotire a naturii pe teritoriul

României îl constituie încercările de reglementare a folosirii pădurilor. Astfel, în Banat a fost constituit regimul silvic permanent în 1739, iar în Transilvania, în 1781. În Bucovina, în 1786 este emisă Orânduiala de păduri, considerată primul Cod Silvic Românesc, care conţine 12 articole, aplicabile şi azi. Ulterior, în Moldova (1792) şi în Ţara Românească (1793), sunt emise reglementări de tăiere a pădurilor. Aceste documente recunosc dreptul de proprietate şi de folosinţă a pădurilor, inclusiv a faunei.

În secolul XIX, apar o serie de codici, care poartă numele domnitorilor care le-au emis, privind ocrotirea naturii şi vânatului.

După semnarea Tratatului de la Adrianopol (1829), s-a înregistrat, ca urmare a liberalizării comerţului, o extindere fără precedent a suprafeţelor arabile destinate cultivării cerealelor, în detrimentul pădurilor, în acest context, se introduc, atât în Moldova (1843), cât şi în Ţara Românească (1847), reglementări privind evitarea distrugerii pădurilor.

În 1864, apare Codul penal român, în care se prevedeau sancţiuni pentru unele acţiuni care aduceau atingeri vânatului în anumite locuri. Se sancţiona otrăvirea peştelui din bălţi, eleşteie şi incendierea pădurilor şi fâneţelor.

În 1868, apare Legea pentru poliţia rurală, în care se prevede oprirea vânatului 4 luni pe an, interzicerea distrugerii cuiburilor şi ouălor păsărilor de interes cinegetic, precum şi unele măsuri de combatere a dăunătorilor şi bolilor Ia plante şi animale.

În 1872, a fost promulgată prima Lege a vânătorii, în care se reia interzicerea perioadei de oprire a vânatului şi se statuează interzicerea vânării pentru unele specii.

În 1868, apare Regulamentul zahanalelor (abatoarelor), iar în 1874 Legea asupra serviciului sanitar. Aceste două legi arată preocuparea legiuitorilor pentru sănătatea mediului, pentru combaterea poluării produse de stabilimente industriale şi comerciale.

După câştigarea independenţei de stat, în 1877, au fost promulgate o serie de legi care se constituiau într-un adevărat portofoliu de legi ecologice. Se menţionează Codul silvic al României Independente (1881), în care se pune problema combaterii eroziunilor şi reglarea regimului apelor, Legea sanitară (1885) şi Regulamentul pentru industriile insalubre(1896).

Regulamentul pentru industriile insalubre, la momentul istoric dat a reprezentat o lege modernă şi complexă pentru protecţia mediului. Aceasta prevedea sancţiuni, inclusiv închiderea stabilimentului dacă se încălcau normele prevăzute.

Măsuri antipoluante erau stabilite şi prin Regulamentul pentru consiliile de igienă şi salubritate publică (1893). Acesta a fost completat cu Regulamentul pentru alinierea satelor şi construirea locuinţelor ţărăneşti (1894).

În vederea ocrotirii vegetaţiei au fost promulgate Condiţii generale pentru exploatarea pădurilor statului (1896) şi Legea pentru crearea unui fond necesar pădurilor, menţinerii coastelor şi fixării terenurilor pe moşiile statului(1900).

Pentru apărarea sănătăţii publice, a apărut Regulamentul pentru măsurile de apărare a sănătăţii publice faţă de exploatările de petrol (1899).

În 1891, a apărut o nouă Lege de protecţia vânatului şi Regulamentul de

Page 12: LEPUS EUROPAEUS)

aplicare, în 1896 a apărut Legea asupra pescuitului, iar, în 1897, Regulamentul de aplicare.

La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, a apărut o adevărată mişcare de ocrotire a naturii la care au participat cele mai mari personalităţi ale epocii: D. Grecescu, C. Hogaş, N. Grigorescu, Gr. Antipa, E. Racoviţă, I. Borcea, I. Prodan şi alţii.

După Unire (1918), în Legea pentru reforma agrară apare un articol prin care se puteau expropria anumite suprafeţe de teren pentru crearea de rezervaţii.

În 1921, a luat fiinţă Prima organizaţie de ocrotire a naturii care prevedea formarea de rezervaţii naturale.

În 1930, prin eforturile lui Al. Borza, a apărut prima Lege pentru protecţia monumentelor naturii. După această dată, până la al doilea război mondial, au fost înfiinţate Parcul Naţional Retezat, 36 rezervaţii naturale (suprafaţă de 15.000 ha) şi monumente ale naturii.

După al doilea război mondial, la 17 octombrie 1950, a fost promulgată prin Decretul 237, o nouă Lege a ocrotirii naturii. Regulamentul de aplicare a fost aprobat prin HCM 518 din 1954. în timp numărul rezervaţiilor naturale s-a extins la 130, însumând o suprafaţă de 75000 ha, în anul 1965.

Până în anul 1989, deşi s-a creat un cadru legislativ amplu privind protecţia mediului, aplicarea acestuia a lăsat mult de dorit.

În 1973, a fost promulgată Legea nr. 9, privind protecţia mediului înconjurător, care a fost armonizată cu principiile Declaraţiei asupra mediului înconjurător elaborată în urma primei Conferinţe Mondiale în domeniul protecţiei mediului înconjurător (Stockholm 1972).

Pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de protecţie a mediului, în 1974, a fost înfiinţat la nivel naţional, Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului înconjurător, iar, la nivelul judeţelor şi a Municipiului Bucureşti, comisii de protecţie a mediului, subordonate consiliilor populare judeţene.

În urma aplicării Legii nr. 9/1973, teritoriile ocrotite au crescut la 395 rezervaţii, cu o suprafaţă de 222.545 ha, exceptând suprafaţa de teren şi ape ocupate de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

1.3. Acte normative care reglementează protecţia mediului.

Sunt prezentate legile, hotărârile de guvern catre reglementează măsurile de protecţie a mediului pentru aer, apă, sol, reţele de monitorizare, conforme cu Directivele Europei Unite.

1.4. Bunăstarea şi protecţia animalelor

De modul cum se prezintă starea mediului şi protecţia acestuia depinde în mare

măsură şi bunăstarea omului, animalelor şi plantelor. Bunăstarea deplină a animalelor presupune implicit şi protecţia acestora, motiv pentru care ambele noţiuni bunăstarea şi protecţia animalelor se pot defini ca o ştiinţă care se ocupă cu studiul stării individuale a animalelor, consecinţă a încercării lor de a se acomoda la mediul în care trăiesc şi metodelor şi mijloacelor de protejare şi de asigurare a condiţiilor optime de viaţă pentru animale, în vederea evitării senzaţiilor şi sentimentelor negativ inutile şi promovării celor pozitive menţinerii biodiversităţii şi obţinerii de produse animaliere sigure pentru consumator, în condiţii suportabile pentru mediu (Teuşdea, 2005).

Sintagma „bunăstarea animalelor” a fost aleasă pentru a desemna calitatea vieţii animalelor. Ea derivă din limba engleză în care se utilizează termenul de „welfare”. În limba română termenul de bunăstare a fost primit cu rezerve, traducerea fiind forţată, dar cu toate acesta este oficial acceptată şi folosită în toate actele normative. Aceiaşi terminologie este folosită prin traducere exactă şi în alte limbi

Page 13: LEPUS EUROPAEUS)

13

europene: „bien-être” (franceză), „bienear” (spaniolă), „benessere” (italiană), „Wohlergehen” (germană,) „blagosostoianie” (rusă) etc.(Decun, 2003; Mihael e.a. 2004).

Etimologia conceptului de bunăstarea animalelor o reprezintă cuvântul englezesc „welfare”, pentru indivizi şi „well-being” pentru populaţii (Teuşdea, 2005).

Declaraţia Universală privind Bunăstarea Animalelor (Universal Declaration for the Welfare of Animals), elaborată şi susţinută de Societatea Mondială pentru Protecţia Animalelor (World Society for the Protection of Animals) cu sediul la Boston/ SUA, defineşte Bunăstarea prin: gradul (măsura) în care sunt întrunite cerinţele fizice, comportamentale şi psihologice ale animalului („welfare is the degreste to which the physical, behavioural and psyhological nested of animals are met”), citat de Decun (2003).

O altă definiţie, foarte potrivită pentru animalele sălbatice aparţine profesorului D. M. Broom (citat de Decun, 2003) de la Universitatea din Cambridge (Anglia), aceasta fiind însuşită şi de către Eurogrupul de pe lângă Consiliul Europei „The welfare of an individual is its state as regards its attemps to cope with its enviroment”), ceea ce ar însemna prin traducere liberă „starea individului cu referire la încercarea acestuia de a se acomoda (adapta) mediului în care se află.

Există aprecieri diferite privind existenţa gradelor de bunăstare (Bauman, 2001 citat de Decun, 2003), care menţionează că în limba engleză expresia „from very good to very poor welfare” ceea ce ar însemna „de la o bunăstare foarte bună la o bunăstare foarte săracă”. Autorul român consideră că pentru limba română ar fi mai potrivite: „bunăstarea deplină; bunăstarea precară şi bunăstarea foarte precară”.

Evaluarea bunăstării animalelor, s-a impus la început din considerente etice în fermele ecologice care livrează alimente „bio”. Aceste ferme trebuie să respecte principiile cuprinse în Reglementarea Consiliului Europei Nr. 2092/91, Reglementarea Consiliului Europei Nr. 1804/99 şi în Standardul pentru producţia organică elaborat de Federaţia Internaţională pentru Agricultură.

Evaluarea bunăstării animalelor (Decun, 2003) este extrem de dificilă din mai multe considerente: în primul rând, pentru că sintagma bunăstarea animalelor reprezintă starea individului cu referire la încercarea acestuia de a se adapta mediului în care se află, de unde rezultă că în aceleaşi condiţii la indivizii conspecifici se pot pune în evidenţă diferite grade de bunăstare; în al doilea rând, bunăstarea animalelor, în anumite condiţii fizice, se poate modifica de la un grad la altul ca urmare a unor procese de învăţare şi adaptare iar în al treilea rând măsurarea directă a bunăstării nu este posibilă, cât timp nu există o „unitate” a bunăstării, iar evaluarea prin indicatorii indirecţi şi compararea într-o scală comună nu a fost încă experimentată în suficientă măsură.

Teuşdea (2005) este de aceiaşi părere explicând dificultatea evaluării bunăstării care este determinată de următorii factori:

1. Variabilitatea mare a nivelului de bunăstare la animale din aceiaşi specie şi categorie, în condiţii similare de mediu;

2. Modificarea nivelului de bunăstare în aceleaşi condiţii de mediu ca urmare a proceselor de învăţare (adaptare);

3. Imposibilitatea de măsurare directă a nivelului de bunăstare în lipsa unei unităţi standard;

4. Lipsa unei scale comune pentru compararea indicatorilor indirecţi de măsurare a bunăstării;

5. Conflictul de interese în stabilirea metodelor de evaluare şi a nivelului de bunăstare a animalelor între consumator şi producător. Evaluarea şi compararea bunăstării animalelor prin metode numerice cum este cea propusă de Bartussek – Animal Nesteds index ANI 35 (indexul necesităţilor animalelor), defapt valabilă pentru animale de fermă, poate deveni prin extragerea unor indicatori valabilă şi pentru

Page 14: LEPUS EUROPAEUS)

iepurii de câmp. Se pot avea în vedere următoarele aspecte: comportamentul de odihnă (perioada de odihnă pe zi, numărul orelor de odihnă pe zi); comportamentul de adoptare a decubitului (tipul de decubit, calitatea zonei de odihnă, dimensiuni, termoizolare, umiditate, igienă, grad de risc); comportamentul de îngrijire corporală; comportamentul de hrănire (furajul, caracteristicele zonei de furajare, concurenţa intraspecifică, starea de igienă a zonei de furajare; comportamentul de reproducţie; comportamentul social; comportamentul de explorare; comportamentul ludic (jocul social); riscul de boli, stressul, adaptarea (Baba e.a. 1993).

Pentru evaluarea bunăstării animalelor, în afara indicatorilor de comportament, de etologie, se folosesc o serie de indicatori hematologici, biochimici, anatomopatologici, cum sunt: examenul sângelui, fizic şi biochimic, anatomo-patologic, statusul imun.

Legislaţia care priveşte protecţia animalelor sălbatice şi a habitatelor în Europa precizează că ameninţarea şi distrugerea habitatelor naturale se produce prin poluare, distrugere, ca urmare a degradării agriculturii, industriei, turismului şi transporturilor (Teuşdea, 2005; Caporale 2005).

De aceia indicatorii de bunăstare cel mai bine studiaţi sunt cei care servesc pentru evaluarea bunăstării indivizilor, luaţi separat sau pe grupe de animale în spaţii bine delimitate, dotate cu mijloace de supraveghere, aşa cum au fost realizate în Germania pentru studiile de comportament a iepurilor de vizuină.

CAPITOLUL II

2. STADIUL CUNOŞTIINŢELOR PRIVIND EFECTELE POLUĂRII MEDIULUI ASUPRA ANIMALELOR ŞI BOLILE DIAGNOSTICATE

LA IEPURI (LEPUS EUROPAEUS) ÎN ZONA CERCETATĂ

2.1.Efectele poluanţilor atmosferici asupra sănătăţii animalelor.

Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă în România care au acţiune iritantă, asfixiantă, toxico-sistemică, fibrozantă, cancerigenă sunt:

a. Poluanţi cu acţiune iritantă (Adameşteanu, 1975): b. Poluanţi cu acţiune asfixiantă (Adameşteanu, 1975): c. Poluanţi cu acţiune toxică sistemică (Ghergaru, 1986): d. Poluanţii cu acţiune fibrozantă (Ghergaru, 1986): e. Poluanţi cu acţiune cancerigenă (Ghergaru, 1986): f. Poluanţi cu acţiune alergizantă (Râpeanu, 2000): g. Poluanţi cu acţiune infectantă (Adameşteanu, 1975):

2.2. Poluanţii industriali toxici şi influenţa lor asupra animalelor depistaţi în zona test Turnu Măgurele

a. Dintre sindroamele respiratorii (Râpeanu, 2000) amintim: sindromul hipoxic - hipocapnic, hipoxic- hipercapnic şi hipercapnic - normoxic.

b. Principalele sindroame cardio-vasculare (Adameşteanu, 1975) în intoxicaţiile acute sunt prezentate în continuare: Colapsul hipovolemic (produs de substanţe pe bază de arsenic şi substanţe organo-fosforice), Colapsul cardiogenic (produs de pesticide organo-fosforice), Şocul toxic produs de As, Cd, H2S, CO, Stopul cardiac (produs de organo-fosforice, CO, cianuri, H2S), Insuficienţa miocardică acută, Tulburările de ritm şi conducere (produs de organo-fosforice, fluoroaţii de Na), Şocul exotoxic. Printre substanţele care produc şocul exotoxic amintim: clorul, clorura de zinc, cuprul, fierul, fosforul, iodul, Pb, H2S etc.

c. Sindroamele neurologice şi psihice (Ghergaru, 2000): Coma toxică se

Page 15: LEPUS EUROPAEUS)

15

prezintă sub trei tipuri: calmă, agitată şi convulsivă, Coma calmă sau liniştită se caracterizează prin absenţa oricărui fenomen de agitaţie psihomotorie, ca şi prin absenţa convulsiilor, Coma agitată (produsă de cianuri, P, CO, substanţe organo-fosforice, tetraetil de Pb) se caracterizează prin stare de dezorientare temporospaţială, de confuzie mintală, la care se adaugă halucinaţii, Coma convulsivă (produsă de cianuri, P, CO, substanţe organo-fosforice, tetraetil de Pb), Coma toxică evoluează în patru stadii. Convulsiile şi hipertensiunea intracraniană pot surveni atât în stare de veghe, cât şi în stare de comă de gradul I, Agitaţia psihomotorie este produsă, printre altele, şi de tetraetilul de plumb, trioxidul de arsen, clor, Paraliziile neuromusculare. Nevritele toxice

d.Principalele sindroame digestiv şi hepatice (Adameşteanu, 1975): sunt: esofagogastrita acută corosivă, hepatita acută toxică şi gastroenterita acută toxică.

Din punct de vedere al cauzalităţii apariţiei unor simptome şi sindroame un loc de frunte îl ocupă ionii unor metale grele. După (Ghergaru, 1980) aceia se clasifică în:

a. Macroelemente cum sunt: Na, K, Ca, Mg, ce se găsesc în concentraţii mari, care se pot menţine la nivele fiziologice prin utilizarea sistemelor homeostatice.

b. Microelementele esenţiale cuprinzând: Fe, Zn, Cu, Ca, Ni, Cr, Mo, Mn, U, Se, I, Si, F, Al, Li, care în anumite limite se găsesc în organisme şi plante (Miloş, 1980; Tamaş, 1982).

c. Microelemente posibil esenţiale: Ba, Br, Sr, As. d. Elemente toxice: Pb, Hg, Cd, U, etc. În continuare sunt trecute particularităţi ale intoxicaţiei cu plumb, cadmiu, cupru,

fluor, arseniu, crom, cobalt, nichel.

2.3. Bolile diagnosticate la iepurele de câmp (Lepus europaeus) în zona Câmpiei Burnazului – preponderent în judeţul Teleorman.

Bolile menţionate în continuare au fost diagnosticate la Laboratorul Sanitar Veterinar Teleorman, care a făcut descrierea bolilor diagnosticate, având ca bibliografie tratatele de boli infecţioase şi parazitare uzuale, după cum urmează:

-Bruceloza, care determină avort şi piometrită la iepuroaice, orhită şi epididimită la iepuri;

- Pasteureloza, sau septicemia hemoragică a iepurilor - Salmoneloza, pr, se manifestă cu avort la iepuroaice, septicemii cu tulburări

respiratorii, circulatorii şi digestiv; se transmite la om, cu evoluţie gravă, similară unor toxiemii.

- Pseudotuberculoza (rodentioza, yerssinioza), la iepuri evoluează de obicei cronic cu moarte în 2 – 3 luni prin slăbire continuă până la cahexie.

- Tularemia, descrisă la toate mamiferele şi păsările domestice şi sălbatice. - Necrobaciloza, determină leziuni necrotice localizate pe piele, pornind – de

regulă – de la buza inferioară şi cuprinde cea mai mare suprafaţă a corpului. Boli parazitare mai importante, diagnosticate la iepurii din judeţ sunt: - Eimerioza (coccidioza), cu localizare hepatică şi intestinală; este cea mai

gravă parazitoză care decimează tineretul între 0 şi 6 luni. - Fascioloza şi Dicrocelioza, care afectează ficatul, fiind denumite şi gălbeaza

mare şi, respectiv, gălbeaza mică. - Cestodoze larvare, care parazitează ca adulţi în intestinul carnivorelor

domestice şi sălbatice. - Nematodoze, trichostrongiloze, strongyloidoze, oxiuroze, produse de viermi

rotunzi cu localizare în intestin determinând afecţiuni digestiv. - Acarioze, produse de acarienii Sarcoptes sp.şi Otodectes sp., care produc

râie.

Page 16: LEPUS EUROPAEUS)

CAPITOLUL III

3. LEPUS EUROPAEUS PALLAS 1778

(iepurele de câmp, iepurele comun)

3.1. Încadrarea sistematică

Iepurele face parte din clasa Mammalia. Datorită particularităţilor existente în construcţia craniului, în special a dentiţiei, prin prezenţa în maxilarul superior a unei perechi de incisivi reduşi pe lângă cei bine dezvoltaţi, familia iepurilor (Leporidae) alături de Ochotonidae a fost grupată într-un ordin separat Lagomorpha (Brandt, 1855) sau Duplicidentata (Illiger, 1811). În România acest ordin este reprezentat printr-o singură familie, a iepurilor, Leporidae, care cuprinde două genuri – Lepus, al iepurilor de câmp şi Oryctolagus, al iepurelui de vizuină sau lapinul.

Foto 1. Lepus europaeus Pallas

(www.paznicfond70.blogspot.com)

3.2. Aspecte de morfologie şi fiziologie la iepure

Lungimea totală a corpului este cuprinsă între 58,4 şi 67,0 cm. Greutatea medie a corpului cu viscere la fătare 0,130 kg, la 1 lună 1 kg, la 3

luni 2 kg, la 6 luni 3,5 kg adică aproape cât cel adult. Culoarea blănii variază de la brun foarte deschis la închis, foarte rar bătând în

negru; Scheletul se compune din craniu, coloană vertebrală şi membre.

Fig. 5. Scheletul de iepure

The skeleton of hares (http://courses.washington.edu/choldate)

Legenda/ Legend: 1. Cranium; 2. Scapula (spata); 3. Spine (Vertebre); 4. Fibula; 5. Tibia; 6. Femur; 7.

Ilium; 8. Sacrum; 9. Vertebrele caudale (16 Vertebre)- caudal Vertebra; 10. Calcaneus; 11. Tarsus; 12. Metatarsus; 13. Falange (4 degete-fingers); 14. Ulna; 15. Coaste-ribs; 16. Radius; 17. Carpus; 18. Metacarpus (prelungire cu 5

degete-prolonged with 5 fingers) 19. Sternum; 20. Vertebre Vertebra (7 cervicale şi 17 toracice) din care: 13. Vertebre toracice, 7 Vertebre lombare şi 4 Vertebre sacrale - the cervical Vertebra continue with 17 dorsal

Vertebra, 7 lombar Vertebra and 4 sacral Vertebra ;

Page 17: LEPUS EUROPAEUS)

17

Fig. 6. Craniu cu dentiţia iepurelui Skull with the dentition of hare

(http://courses.washington.edu/choldate)

Formula dentară este:

283

3

2

3

0

0

1

2MPCI

Dantura este constituită din: 4 incisivi în maxilarul superior, 2 incisivi în maxilarul inferior, separaţi de premolari printr-un spaţiu liber numit diasteră şi 6 premolari şi molari pe fiecare parte a maxilarului superior, respectiv 5 premolari şi molari pe fiecare parte a maxilarului inferior.

Organele interne: Tubul digestiv (Fig.8 ) se remarcă prin lungimea intestinului subţire de 330 cm şi 90 cm a colonului (intestin gros). Iepuri produc o cantitate mare de bilă, aproximativ 250 ml pe zi, care este de 7 ori mai mult decât la un câine de aceiaşi greutate.

Fig. 7. Secţiune longitudinală prin trunchi prin care se vede locul organelor interne

Longitudinal section through thebody with the location of the internal organs www.dkimages.com/.../Anatomy/Anatomy-12.html

Fiind un animal erbivor, tubul digestiv se caracterizează prin segmente intestinale deosebit de lungi: 330 cm pentru intestinul subţire (duoden, jejun, ileon) şi 90 cm pentru intestinul gros (40 cm cecum, 50 cm colon).

Apendice cecal

Colon proximal

Intestin subţire

Colon distal

Cecum

Stomac Ficat

Esofag

Colon Greutate 30g

Lungimea 90 cm

Greutate 80 g Lungimea 330 cm

Lungimea 50 cm

Greutate 25g Lungimea 40 cm

Greutate 10g

Lungimea 13 cm

Duoden

Jejun

Fig. 8 Tubul digestiv

Digestiv duct www.dkimages.com/.../Anatomy/Anatomy-12.html

Aparatul respirator (Fig. 9) se remarcă prin dimensiunea pulmonului care este de 2 – 3 ori mai mare decât a iepurilor din genul Oryctolagus.

Page 18: LEPUS EUROPAEUS)

Fig. 9. Locul pulmonului în cavitatea toracică

Location of the lung in the thoracic cavity www.dkimages.com/.../Anatomy/Anatomy-12.html

Date fiziologice: temperatura corpului variază între 38,5 şi 40,00C; frecvenţa

respiraţiei este între 30 şi 150bătăi/minut în repaos şi ritmul inimii între 120 şi 150 bătăi pe minut în repaus.

Organele de simţ: Simţul tactil este prezent pe toată suprafaţa corpului şi în special prin vibrize

(mustăţi). Auzul: Iepurii au auzul extrem de bine dezvoltat. Urechile în formă de pâlnie pot

recepţiona chiar şi sunete pe care omul nu le poate percepe. Mirosul: Simţul olfactiv al iepurilor este foarte bine dezvoltat. Nasul are peste

100 milioane de celule olfactive şi se află în permanenţă în mişcare Gustul se realizează prin papilele gustative situate pe limbă. Iepurii pot deosebi

între dulce, acru, amar şi sărat. Văzul: Cu ajutorul ochilor mari, poziţionaţi lateral, iepurii realizează un câmp

vizual larg. Ei pot diferenţia colorile roşu şi verde.

3.3. Cerinţele ecologice ale lui Lepus europaeus

Se referă , la altitudinea favorabilă, influenţa precipitaţiilor solul, arealul, specifice iepurelui (Le).

3.4. Aspecte din biologia iepurelui

Sunt prezentate aspecte din biologia iepurelui (Le) cu privire la hrană, reproducere, longevitate şi raportul între sexe, aspecte de comportament, ritmul diurn şi circadian, comportamentul de deplasare, fidelitatea faţă de locul de trai (54,6% raza de 1km, 25,3% raza 1-3 km, 14,4% raza de 3-10 km şi 5,7% peste 10 km), factori care contribuie la reducerea efectivelor (bolile, prădătorii – lupul, vulpea, râsul, câinii şi pisicile hoinari, unele lucrări de mecanizare şi chimizare a agriculturii fac pagube însemnate etc.).

Fig. 10. Iepuri bătându-se în perioada împerecherii Hares fighting in the pairing period

Page 19: LEPUS EUROPAEUS)

19

Comportamentul de deplasare

Foto 4. Iepure în fugă Hare running

(svpow.wordpress.com)

Fig. 12 Mişcările iepurelui şi urme lăsate (Cotta e.a., 2008)

Movements of hare and tracests left a.stând pe loc; b. în fugă; c. standing; d.

running Urmele. Oricât de încet s-ar mişca, iepurele nu merge niciodată la pas, ci

totdeauna sare, iar când face o săritură, picioarele posterioare depăşesc pe cele anterioare.Numai când stă pe loc, picioarele posterioare sunt aşezate în urma celor anterioare.

La fugă, picioarele anterioare le pune unul în urma celuilalt, pe când cele posterioare, în general, sunt alăturate (Fig. 13). Această caracteristică permite şi stabilirea direcţiei de mers.

Este capabil să atingă viteze de 70 km pe oră. În timpul deplasării, mai ales pe zăpadă, iepurele lasă o urmă caracteristică în

formă a literei „Y”, cu deschizătura în direcţia de mers, ca urmare a poziţiei membrelor posterioare în momentul atingerii solului, înaintea celor anterioare. Poate înota pe distanţe scurte, dar numai în caz de nevoie.

Fig. 13. Urme de iepure (Cotta e.a., 2008): a - mers încet; b - mers ceva mai repede; c - fugă;

A - urmele picioarelor anterioare; B - urmele picioarelor posterioare

Tracests of hares: a - walking slowly b – walking a bit faster c -running;

A – tracests of anterior legs, B – tracests of posterior

legs

CAPITOLUL IV

4. OBIECTIVELE, LOCUL, MATERIALUL SI METODELE DE CERCETARE

4.1. Scopul şi obiectivele de cercetare

Lucrările de cercetare desfăşurate în vederea elaborării tezei de doctorat au

drept scop cercetarea impactului poluării asupra stării de sănătate, a „bunăstării” populaţiei de iepuri (Lepus europaeus) din Câmpia Burnazului.

În vederea realizării acestui scop s-au urmărit următoarele obiective principale: - caracterizarea calitativă şi cantitativă a poluării din Câmpia Burnazului din

perimetrul Combinatului de Îngrăşăminte Chimice din Turnu Măgurele ;

Page 20: LEPUS EUROPAEUS)

- analiza indicatorilor hematologici, biochimici şi morfologici ai iepurilor din zonele poluate şi martor.

4.2. Locul cercetărilor

Câmpia Burnazului este situată (Fig. 14 şi 15) în silvostepa din Sudul ţării, în partea central-estică a Câmpiei Române. Limita de Vest a Câmpiei Burnazului este reprezentată de Olt şi cea Estică de Argeş. Limita Sudică, formată de Dunăre, corespunde frontierei de stat cu Bulgaria iar cea Nordică este reprezentată de Câmpiile Boianu şi Găvanu-Burdea. Altimetric, teritoriul se desfăşoară între 20 m în lunca Dunării şi 160 – 170 m în partea de N, la hotarul cu judeţul Argeş.

Fig. 14. Localizarea pe harta României

a Câmpiei Burnazului Location of the Burnaz Plain on the map of Romania http://ro.wikipedia

Fig. 15. Câmpia Burnazului / Burnaz Plain http:ro.wikipedia

a. Factorii climatici. Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa mare a direcţiilor de aer temperat - oceanic din V şi NV mai ales în semestrul cald şi frecvenţa direcţiilor de aer temperat-continental din NE şi E, mai ales în semestrul rece. La acestea se adaugă pătrunderile mai puţin frecvente de aer arctic din N, de aer tropical-maritim din SV şi S şi ale aerului continental din SE şi S.

a.1. Temperatura medie anuală, în perioada anilor 1960 – 2006 a cunoscut următoarele valori:

- sub 100C, anul 1969 (9,8

0C), şi 1976 (9,9

0C);

- între 10 şi 110C în 27 ani, respectiv: 1963, 1964, 1965, 1967, 1970, 1971,

1972, 1974, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981, 1982, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1991, 1993, 1995, 1996, 1997, 1998, 2004, 2005.

- între 11 şi 120C în 16 ani: 1961, 1962,1968, 1969, 1975, 1983, 1989, 1990,

1992, 1999, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006 - peste 12

0C în 3 ani: 1960, 1994, 2000.

Valoarea maximă absolută a fost în perioadă: + 42,70C s-a înregistrat pe data

de 24 iulie 2007 Valoarea minimă absolută a fost în perioadă: -29,2

0C, s-a înregistrat pe data de

25 martie 1963. Temperatura medie lunară multianuală înregistrată la Staţia Meteo Tr. Măgurele Multiannual monthly average temperature recorded at Turnu Magurele weather

station

Page 21: LEPUS EUROPAEUS)

21

Fig. 16 Grafic privind datele din tabelul de mai sus

Graphic regarding the date in the table above

a.2.Precipitaţiile Dinamica privind media, maxima şi minima cantităţilor lunare în litri de

precipitaţii a fost următoarea: Cantităţile de precipitaţii datorită unor diferențe meteorologice înregistrate la

staţia meteo Tr. Măgurele sunt prezentate pe două perioade: I. 48 ani (1960-2007) şi II. 10 ani (1998-2007).

Perioada 1960 – 2007 În perioada anilor 1960 – 2007 (48 de ani) mediile anuale şi lunare precum şi

maximile şi minimile anuale au fost înregistrate următoarele medii, maxime şi minime anuale precum şi lunare:

- media anuală a fost de 511,3 l /m2

- maxima anuală a fost de 945,2 l /m2 în anul 2005

- minima anuală a fost de 254,8 l /m2 în anul 1992

- media lunară a fost de 31,4 l /m2

- maxima lunară a fost de 82,6 l /m2, în iulie 1994

- minima lunară a fost de 0,1 l /m2, în octombrie 2000

Nr. zilelor cu precipitaţii într-un an: - maximum 286 zile în anul 1969 - minimum 75 zile în anul 2000 - cantitatea maximă de precipitaţii în 24 ore a fost de 82,6 l la data de

11.07.1994.

Mediile, maximele si minimeleprecipitațiilor în perioada 1998-2007 Average, maximum and minimum precipitations in the period 1998-2007

Page 22: LEPUS EUROPAEUS)

Fig.17 Reprezentarea a tabelului de mai sus Representation of the table above

a.3. Vânturile Vânturile sunt influenţate de relief mai ales în extremitatea Estică a câmpiei,

unde valea Dunării constituie un mare culoar de ghidare a curenţilor atmosferici. Frecvenţele medii anuale înregistrate la Turnu Măgurele atestă această influenţă prin predominarea vânturilor dinspre V şi E. O frecvenţă relativ mare o au şi vânturile din NE. Frecvenţa medie anuală a calmului însumează 41%. Vitezele medii anuale variază între 1,3 şi 4,4 m/s.

Direcţia vântului înregistrată în staţia meteo Tr. Măgurele în perioada anilor 1995 – 2004 este următoarea:

Direcţia vântului

înregistrată în Staţia meteo Turnu Măgurele în perioada anilor 1995 – 2004 Wind direction recorded to the Turnu Magurele weather station during the years

1995-2004

Fig. 18 Reprezentarea grafică a direcţiei vântului înregistrată în Staţia meteo Turnu Măgurele în perioada anilor 1995 – 2004

Graphic representation of wind direction recorded to the Turnu Magurele weather station during the years 1995-2004

Page 23: LEPUS EUROPAEUS)

23

Media lunară multianuală (1995 - 2004) a frecvenței vântului înregistrată în staţia meteo Turnu Măgurele

Multiannual monthly average (1995-2004) of the wind frequecy recorded to the Turnu Magurele weather station

a.4. Clima Clima de silvostepă este caldă şi uscată, cu temperaturi medii anuale între 10,5

- 11,0oC în Câmpia Burnazului şi a Olteniei. Temperatura medie a lunii ianuarie

variază între -4o C şi -1,5

o C, iar amplitudinea termică medie anuală între 23 şi 25,5

o C.

Precipitaţiile medii anuale variază de regulă în Câmpia Burnazului şi Olteniei între 450-500 mm. În silvostepă, caracteristice sunt perioadele de secetă caracterizate de deficite mari de precipitaţii necompensate.

Câmpia Burnazului aparţine în întregime sectorului cu climă continentală. Regimul climatic general se caracterizează prin veri foarte calde cu precipitaţii moderate, ce cad adesea sub formă de averse şi prin ierni reci cu viscole, cu frecvente intervale de încălzire, care provoacă topirea stratului de zăpadă şi, implicit, discontinuitatea lui. Radiaţia solară globală înregistrează valori între 125 kcal/m

2/an în

partea de N a judeţului şi 127,5 kcal/m2 /an în partea de S. Acesta situează Câmpia

Burnazului printre zonele cu un ridicat potenţial de energie solară. Zona se încadrează în clasificarea climatică Koeppen (Atlasul climatologic). a.5. Solurile şi condiţiile staţionale Dominante în silvostepă sunt solurile din clasa cernisoluri şi anume:

cernoziomuri argice în silvostepa internă şi cambice în silvostepa externă. Pe substraturi nisipoase, apar psamosoluri, iar în lunci - aluviosoluri şi gleiosoluri, precum şi preluvisoluri.

Cernoziomul argic se formează în condiţiile climatice ale zonei de silvostepă. Luvosol este caracteristic zonei forestiere de câmpie cu păduri de foioase. Principalele tipuri de staţiuni forestiere prezente în zonă sunt următoarele: Pe loessuri şi cernoziomuri cambice apare următorul tip de staţiune de bonitate

superioară pentru arboretele de stejar brumăriu (Târziu, 1992). 1. Silvostepa mijlocie de stejerete xerofile de stejar brumăriu de bonitate

superioară, cernoziom cambic pe loess, Ss.st.b.Bs.TVH1Ue1

Page 24: LEPUS EUROPAEUS)

Stejerete de stejar pufos şi brumăriu apar şi pe următoarele două tipuri de staţiuni:

2. Silvostepa mijlocie de cvercete xerofile de bonitate mijlocie, cernoziom cambic pe luturi fine, Ss.cv.Bm-s.TIV-VH1Ue1

3. Silvostepa externă şi extrazonală în stepa de stejerete xerofile, bonitate mijlocie spre inferioară cu cernoziom cambic pe loess, Ss.st.b.st.Bm-i.TVH1Ue1-0.

Stejerete de stejar pufos apar pe următoarele două tipuri de staţiuni: 4. Silvostepa externă de stejerete xerofile de stejar pufos de bonitate mijlocie,

cernoziom cambic, pe materiale loessoide şi alte luturi +/- argiloase, Ss.st.p,Bm,TVH1. 5. Silvostepa externă de stejerete de stejar pufos de bonitate mijlocie,

cernoziom (carbonatic), pe loess, Ss.st.p,TIVCH1Ue1-0. Pe nisipuri apar următoarele două tipuri de staţiuni: 6. Silvostepa externă şi extrazonal în stepă relief nisipos cu cvercete de bonitate

mijlocie, cernoziom cambic profund pe nisipuri, Ss.St.b, st.Bm.TIVHIIUe1. 7. Silvostepa externă de stejerete xerofile, bonitate inferioară, cernoziom cambic

pe pante şi substrate nisipoase, Ss.St.p, st.b.Bi.TIVHI...mUe1-. În luncile râurilor interioare din silvostepă, se întâlnesc următoarele tipuri de

staţiuni: 8. Silvostepa lunca de şleau, bonitate superioară, sol zonal freatic umed,

neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil, foarte profund, Ss(1).sl.Bs.TIV-VUe2. 9. Silvostepa lunca de şleau, bonitate mijlocie, sol zonal freatic umed, gleizat şi

semigleic, neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil, Ss(1).sl.Bm.TIVUe4. Pe solurile divers salinizate sau alcalizate apar următoarele tipuri de staţiuni: 10. Silvostepa de frăsinet în lunca înaltă, bonitate inferioară, salinizat alcalin,

Ss(1),fr.an.TIV-VHIII-VUe7-4. 11. Silvostepa de stejeret pe terasă - lunca, bonitate inferioară, soloneţ stepizat

+/- salinizat. Pe aluviosoluri apar următoarele tipuri de staţiuni: 12. Silvostepa - lunca de zăvoi de plopi, bonitate superioară, aluviosol intens

humifer, freatic umed, frecvent si rar scurt inundabil, Ss(lz).Bs.T(IV-V)HIVUe3-2. Staţiunile forestiere din Lunca Dunării prezintă anumite particularităţi ecologice

determinate în principal de regimul inundaţiilor (frecvenţa şi durata) şi adâncimea apei freatice, factor care depinde de microrelief.

În raport cu specificul lor ecologic, aptitudinile fitocenotice şi nivelul bonităţii, aceste staţiuni pot fi grupate în trei categorii şi anume:

a. Staţiuni relativ ridicate la peste 7 hidrograde situate pe grindurile laterale. b. Staţiunile de cotă mijlocie între 6 şi 7 hidrograde situate pe grindurile de

privale, grinduri vechi interioare mai joase sau întinse între privale acolo unde durata inundaţiilor din perioada de vegetaţie este mai lungă 25-55 de zile inundaţii medii şi 85-110 zile (uneori chiar 150) la inundaţii maxime.

c) Staţiuni joase din lunca centrală, situate în depresiuni la 4,5-6 hidrograde, fiind cele mai prelung inundabile în perioada de vegetaţie, 50-110 zile la inundaţii medii şi 110-170 de zile la inundaţii maxime.

Vegetaţia lemnoasă a Câmpiei Burnazului este de silvostepă, caracterizată de alternanţa pădurii cu vegetaţia de stepă.

În zonele cultivate şi necultivate din Câmpia Burnazului se găsesc următoarele plante ierbacee şi arbusti:

Poaceae: - grâu (Triticum aestivum); - ovăscior (Arrhenatherum elatius) - ovăz (Avena sativa) - golomât (Dactylis glomerata) - orz (Hordeum vulgare) - firuţă (Poa pratensis) - porumb (Zea mays) - obsigă (Bromus inermis) - mături (Sorghum dochna var. technicum)

- tremurătoare (Briza media)

- ţăpoşică (Nardus stricta) - timoftica (Phloeum pratense)

Page 25: LEPUS EUROPAEUS)

25

- pir târâtor (Elymus repens) - coadavulpii(Alopecurus pratensis) - raigras (Lolium perenne) -iarba câmpului (Agrostis stolonifera) - păiuş (Festuca pratensis) - mei (Panicum miliaceum)

Fabaceae - mazăre (Pisum sativum) - lucerna (Medicago sativa) - soia (Glycine max) - sparcetă (Onobrychis viciifolia) - fasole (Phaseolus vulgaris) - măzărichea (Vicia sativa) - trifoi alb (Trifolium repens) -ghizdesti mărunt (Lotus corniculatus) - trifoi roşu (Trifolium pratense)

Apiaceae - morcov (Daucus carota) - mărar (Anethum graveolens) - pătrunjel (Petroselinum hortense) - leuştean (Levisticum officinale)

- ţelină (Apium graveolens) - coriandru (Coriandrum sativum) Brassicaceae

- varză (Brassica oleraceum) - rapiţă (Brassica rapa) - conopidă (Brassica oleracesta

var. botrytis) -traista ciobanului (Capsella

bursa pastoris) - ridiche (Raphanus sativus) - urda vacii (Cardaria draba)

Rosacee: măceş (Rosa canina); mur de mirişte (Rubus caesius); fragi de pădure (Fragaria vesca).

Papavaraceae: mac roşu (Papaver rhoeas); brebenel (Corydalis bulbosa)

Ranunculaceae: nemţişorul de câmp (Consolida regalis); untişor (Ranunculus ficaria); floarea Paştelui (Anemone nemorosa); ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis); dediţei (Pulsatilla montana)

Chenopodiaceae: - sfeclă de zahăr (Beta vulgaris) Asteraceae:

păpădie (Taraxacum officinale); muşeţel, (Matricaria recutita); ciulin (Carduus nutans); coada şoricelului (Achillea millefolium); pălămidă (Cirsium arvense)

Caryophyllaceae - neghina (Agrostemma githago) Liliaceae: - viorele (Scilla bifolia) Euphorbiaceae: - laptele câinelui (Euphorbia cyparissias)

Fauna vertebrată din zona Burnazului Fauna din Câmpia Burnazului este cea caracteristică pentru silvostepă şi Lunca

Dunării. Specii frecvente sunt: căpriorul (Capreolus capreolus), porcul mistreţ (Sus scrofa ferus) şoarecele (Mus musculus), şoarecele de câmpie (Microtus arvalis), Veveriţa (Sciurus vulgaris), popândăul (Citellus citellus),hârciogul (Cricetus cricetus ), şobolanul de câmp (Rattus norvegicus), şobolanul de casă (Rattus rattus), şobolanul de pădure (Apodemus sylvaticus), vulpea (Vulpes vulpes), nevăstuica (Mustela nivalis), bursucul (Meles meles), şacalul (Canis aureus), acvila de câmp (Aquila heliaca), şoimul dunărean (Falco cherrug), şoimul călător (Falco peregrinus), uliul porumbar (Accipiter gentilis), corbul (Corvus corax), fazanul (Phasianus colchicus), prepeliţa (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix) precum şi numeroase specii de păsărele. În preajma localităţilor se pot găsi câini şi pisici hoinare.

4.3. Materialul de cercetare

Materialul ce cercetare constă din 143 de iepuri (Lepus europaeus) recoltaţi, în concordaţă cu direcţia predominant vestică a vânturilor din zonă (vezi punctul 4.2.1.4.3.), la V de sursa principală de poluare din zona Câmpiei Burnazului, Combinatul Chimic din Turnu Măgurele-Ciuperceni.

Page 26: LEPUS EUROPAEUS)

Din nevoia de a pune în evidenţă poluarea descrescândă odată cu distanţa de la poluator s-au imaginat 4 zone consecutiv la E de Turnu Măgurele. Lăţimea unei zone a fost fixată la 5 km din considerente legate de raza de acţiune a iepurilor care, după investigaţiile lui Ullrich cit. de Cotta e.a. (2008), care a marcat iepuri urmărind regăsirea lor, a demonstrat că raza de acţiune este pentru 54,6 % din exemplare de sub 1 km, pentru 15,3 % de 1-3 km, pentru 14,4, % de 3-10 km şi pentru 5,7 % peste 10 km.

Luând în considerare o zonă cu lăţimea de 5 km constatăm în lumina cifrelor de mai sus că 54,6+15,3+4,1= 74 % din iepurii capturaţi dintr-o zonă sunt proprii acestei zone. Cifra de 4,1 % rezultă dintr-o regulă de trei: dacă într-un interval de 7 km (10-3 km) s-au regăsit 14,4 % din iepuri, în intervalul de la kilometrul 3 la kilometrul 5 rezultă că se găsesc 4,1 % din iepuri. La capturarea iepurilor goanele s-au organizat de aşa manieră încât goana să înceapă şi să se termine în aceiaşi zonă. Mici erori pot apărea la începutul şi terminaţia zonei. Prin cele precizate mai sus considerăm că se conferă cercetărilor consecutiv o precizie acceptabilă în sensul că un iepure capturat reflectă cu adevărat zona în care a fost prins. Suplimentar s-a fixat o zonă aflată în afara direcţiei fixată de primele patru zone la distanţa de peste 40 km drept zonă martor.

Foto. 6. Poziţionarea zonelor test de investigare a sănătăţii iepurilor din habitatele aflate la distante de 10,

15, 20, 25 si 40 km in raport cu Combinatul Chimic de îngrăşăminte Investigation test zones position regarding to Chemical Factory

- Zona I, la distanţa de 0 – 10 km faţă de Combinatul Chimic , în perimetrul

municipiului Turnului Măgurele şi comunei Ciuperceni. - Zona II, la distanţa de 10 – 15 km faţă de Combinatul Chimic , în perietrul

comunelor Traian şi Seaca. - Zona III, la distanţa de 15 – 20 km faţă de Combinatul Chimic, în perimetrul

comunelor Lisa şi Piatra. - Zona IV, la distanţa de 20 – 25 km faţă de Combinatul Chimic , în perimetrul

comunei Fântânele. - Zona V, zona nepoluată chimic aflată la distanţa de 40 km N de Combinatul

Chimic, Fondul de vânătoare Călmăţui. Prima zonă prezintă faptic tot lăţimea de 5 km având în vedere faptul că între

kilometrii 0 – 5 se găseşte perimetrul combinatului şi că acolo nu s-au putut recolta iepuri. Foto 6 reprezintă aşezarea spaţială, fotogrametrică a zonelor.

4.4.Metodele de cercetare

Metodele de cercetare privind obiectivul A. Caracterizarea calitativă şi cantitativă a poluării din Câmpia Burnazului

În Câmpia Burnazului, zona cea mai afectată în cea ce priveşte calitatea aerului este zona de frontieră Turnu Măgurele - Zimnicea. Această situaţie este determinată

Page 27: LEPUS EUROPAEUS)

27

de prezenţa în municipiul Turnu Măgurele a agentului economic Turnu Măgurele (S.C. Turnu SA) - combinat chimic de producere a îngrăşămintelor chimice cu azot şi a celor complexe, respectiv ureea, azotat de amoniu, îngrăşăminte lichide, îngrăşăminte complexe de tip N: P si N:P:K.

Obiectivul este amplasat la 4 km S de oraşul Turnu Măgurele, pe malul Dunării şi din activitatea sa se emit în atmosferă gaze cu dioxid de azot, protoxid de azot, amoniac, metan, dioxid de carbon, monoxid de carbon, fluor, pulberi cupru, nichel plumb, zinc, cadmiu.

La aceasta se adaugă şi poluarea generată de emisiile în atmosferă provenite din arderile combustibililor în procesele tehnologice, instalaţii de ardere neindustriale - centrale termice, mijloace de transport.

Reţeaua de supraveghere a poluării de impact a fost alcătuită în zonă în anul 2007 şi constă din următoarele dispozitive:

- 5 puncte de control la poluanţii gazoşi dintre care trei staţii automate de monitorizare a calităţii aerului (amplasate în Municipiul Turnu Măgurele şi în oraşul Zimnicea) şi două puncte de control dotate cu instalaţii fixe de recoltat poluanţi gazoşi (amplasate în municipiul Alexandria: sediul A.P.M. Teleorman şi SE Alexandria);

- 12 puncte de recoltare pentru pulberi sedimentabile; - 4 puncte pentru determinarea pulberilor în suspensie-fracţiunea PM-10; - 3 puncte recoltare precipitaţii.

Metodele de cercetare privind obiectivul B. Analiza indicatorilor hematologici, biochimici şi morfologici ai iepurilor din zonele cercetate

Pentru obiectivul de mai sus care priveşte evaluarea şi analiza stării de sănătate a efectivelor de iepuri din zonele cercetate s-au luat în studiu 3 grupe de indicatori principali care definesc bunăstarea animalelor (Teuşdea, 2004; Decun, 2004) respectiv:

- indicatori hematologici ale sângelui din seria leucocitară şi eritrocitară; - indicatori biochimici care se referă la enzimele metabolice şi compoziţia

chimică a serului sanguin care reflectă carenţele alimentare şi dismetaboliile; - modificări morfologice, macroscopice şi microscopice ale organelor vitale

(cord, pulmon, ficat, rinichi) la iepurii din zona test Turnu Măgurele. Pentru recoltarea sângelui de la iepuri s-a folosit următoarea metodologie: Studiul hematologic (fizic şi biochimic) s-a efectuat pe probe recoltate de la

iepuri în perioada decembrie – ianuarie 2007 cu ocazia unor acţiuni organizate în vederea valorificării iepurilor vii. Din probele de sânge recoltate s-au constituit eşantioane de câte 2 x 2 ml sânge pentru un iepure (2 ml într-o eprubetă pe anticoagulant EDTA pentru examen fizic şi 2 ml în a doua eprubetă în vederea exprimării serului necesar examenului biochimic enzimatic). Analizele respective au fost efectuate la Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti, eliberându-se buletine de analiză. Până la prelucrare probele au fost ţinute la regim frigorific.

În lucrare au fost analizate 143 probe de sânge şi 143 probe de ser, după cum urmează:

- Zona I, cu probele 1 – 34 prelevate de la iepuri la distanţa de 5 – 10 km faţă de sursa de poluare;

- Zona II, cu probele 35 – 70 prelevate de la iepuri la distanţa de 10 – 15 km faţă de sursa de poluare;

- Zona III, cu probele 71 – 100 prelevate de la iepuri la distanţa de 15 – 20 km faţă de sursa de poluare;

- Zona IV, cu probele 101 – 128 prelevate de la iepuri la distanţa de 20 – 25 km faţă de sursa de poluare;

- Zona V, cu probele 1 b – 15 b prelevate de la iepuri din zona martor nepoluată chimic.

Evaluări ale efectivelor de iepurii de câmp efectuate în Fondurile de Vânătoare

Page 28: LEPUS EUROPAEUS)

din vecinătatea Combinatului Chimic Turnu Măgurele Ratings for the hares in the neighorhood ofthe Combine Chemicall Turnu

Magurele

Structura numărului de iepuri de la care s-au recoltat probe de sânge în funcţie de sex şi vârstă

Structure of the of hares from which were drawn blood samples according to sex and age

La recoltarea sângelui, care s-a efectuat cu concursul autorului si de tehnicienii veterinari din Laboratorul Sanitar Veterinar Teleorman fie la locul de colectare a iepurilor, fie la sediul laboratorului, s-au stabilit grupele de iepuri din fiecare zonă pe criterii de sex, greutate şi vârstă, astfel:

- sexul a fost uşor de stabilit prin vizionarea organelor genitale; - greutatea s-a stabilit prin cântărire individuală a iepurilor; Vârsta s-a stabilit, cu un grad de relativitate, conform criteriilor din lucrarea lui

Cotta e.a. (2008) şi lucrarării lui Morar & Pusta (1997) având în vedere următoarele considerente:

a. se prinde iepurele de un picior anterior şi se ridică de la pământ cu braţul întins; dacă osul se rupe iepurele este tânăr, sub 1 an;

b. se spintecă urechea cu degetele, de la vârf unde are pata neagră; dacă se rupe uşor este foarte tânăr; ambele criterii sunt nesigure;

c. iepurii tineri au pe frunte o pată de păr alb care dispare în noiembrie – decembrie al primului an; sunt cazuri când persistă însă şi la iepuri peste 1 an;

d. deasupra ochiului (la arcadă) iepurele prezintă o proeminenţă ca un spin; la iepurele tânăr acesta este moale, elastic, cedând uşor la apăsare, iar pe măsură ce înaintează în vârstă osul se întăreşte şi nu mai cedează;

e. metoda Stroh, de apreciere a proeminenţei de pe piciorul anterior, existentă şi perceptibilă prin palpare pe partea exterioară a osului radius, la cca 1 – 1,3 cm de la articulaţia degetelor; la palpare se simte o proeminenţă osoasă de mărimea unui bob de grâu, care dispare după 9 – 10 luni.

Autorii menţionaţi mai sus citează şi metoda Kiestek (1962), care se bazează pe cântărirea cristalinului uscat, fapt ce se poate realiza numai în cazul sacrificării

Page 29: LEPUS EUROPAEUS)

29

iepurelui; la iepurii adulţi cristalinul ochiului este mult mai greu decât la tineri. Pentru aprecierea vârstei iepurilor de la care s-a recoltat sângele s-a ţinut

seama de criteriile b - e , pe care le-am coroborat şi cu greutatea corporală. Examenul hematologic s-a efectuat la Facultatea de Medicină Veterinată

Bucuresti cu ajutorul Analizorului hematologic automat BC 2800 Vt. special dedicat medicinii Veterinare. Pentru validarea rezultatelor privind numărul elementelor figurate ale sângelui s-au efectuat şi frotiuri sanguine care s-au colorat după metoda May-Grünwald-Giemsa şi apoi s-au examinat la microscopul optic IOR 111 cu obiectivul de imersie cu mărirea de 1.000 x.

Au fost detereminate următoarele elemente: din seria albă leucocitele granulate (granulocite) totale – neutrofile, eozinofile şi bazofile – numeric şi procentual, leucocitele agranulare (agranulocite) – limfocitele şi monocitele – numeric şi procentual. Pentru seria roşie au fost determinate eritrocitele, hemoglobina (Hb), hematocritul (Ht), volumul eritrocitar mediu (VM), hemoglobina eritrocitară medie (HEM), concentraţia de hemoglobină eritrocitară medie (CHEM), gradul de anizocitoză eritrocitară (RDV), trombocitele şi gradul de anizocitoză trombocitară (VPM).

Examenele biochimice au fost efectuate cu ajutorul analizorului semiautomat de biochimie umedă BA-88 prin metodele biochimiei clasice dar standardizate folosind reactivi Linear Chemicals (Spania), Gobe (Italia) şi Diamedix (Germania).

Examenele biochimice efectuate pe serul probelor de sânge recoltate de la iepurii au fost realizate pentru următoarele elemente: transaminaza glutaminiacetică (GOT), alaminamino-transferaza (GPT), gamaglutamil-transpeptidaza (GGT), creatinin fosfo-chinaza (CPK), lacticodehidrogenaza (LDH), Fosfataza alcalina (PA), amilaza (AMYL), proteine totale, albumină, bilirubină totală, calciu, fosfor, uree, creatinina, colesterol, trigliceride, acid uric.

Analizele hematologice şi biochimice au fost realizate separat pe zone şi sex şi în cadrul acestuia pe categorii de vârstă. S-au calculat următorii parametrii statistici: media valorilor obţinute, abaterea standard şi coeficientul de variaţie, iar valorile medii obţinute au fost comparate cu media valorilor fiziologice, preluate din Tratatatele de fiziopatologieale lui Adamesteanu(1975),în lipsa altor date, cu mediile rudei celei mai apropiate, din aceeasi familie, iepurele de casă. Coeficientul de variaţie s-a folosit la analiza omogenităţii eşantioanelor. Pentru caracterele ale căror valori sunt exprimate

în procente s-a procedat la transformarea acestora în arc sin % (Giurgiu, 1972).

Pentru compararea unor valori obţinute în diferite zone situate la distanţă diferită de sursa de poluare, precum şi în funcţie de sexul şi vârsta exemplarelor de iepure a fost utilizat testul neparametric Kruskal-Walllis. Semnificaţia valorilor a fost stabilită

prin testul 2 (hi pătrat) pentru compararea distribuţiilor empirice cu cele teoretice

(Ceapoiu, 1968; Giurgiu, 1972). Se pleacă de la ipoteza nulă potrivit căreia între o distribuţie empirică şi cea

teoretică nu este o deosebire. Examinarea semnificaţiei valorilor 2 calculate se face

cu ajutorul tabelei distribuţiei 2 (după Weber, 1961; cit. de Ceapoiu, 1968) în care

sunt prezentate valorile y2 teoretice corespunzătoare diferitelor grade de libertate, (gl),

şi diferitelor probabilităţi de transgresiune . Ipoteza nulă este respinsă în cazul când probabilitatea de transgresiune ar

corespunde valorilor 2 calculate, (citită în tabelă pentru numărul gradelor de libertate

dat), este mai mică decât probabilitatea de transgresiune = 5%, şi dimpotrivă este acceptată dacă probabilitatea respectivă este mai mare decât probabilitatea de

transgresiune = 5% De asemenea, au fost calculaţi coeficienţii de corelaţie între parametri

hematologici şi biochimici analizaţi pe de o parte, şi pe de altă parte între aceşti parametri şi distanţa faţă de sursa de poluare, vârsta, sexul şi greutatea exemplarelor prelevate.

Page 30: LEPUS EUROPAEUS)

Datele au fost prelucrate la calculator utilizând programul software SPSS, inclusiv pentru examinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor dintre valorile analizate.

În scopul de a confirma stările patologice deduse pe calea analizelor s-au întreprins în final analize anatomo-patologice macroscopice şi microscopice asupra unor organe vitale: cord, pulmon, ficat şi rinichi de la 2 iepuri care au fost sacrificaţi.

Folosind tehnicile histopatologice consacrate, în cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti s-au întreprins disecţii asupra organelor arătate iar leziunile găsite s-au fotografiat.

Capitotul V

5. Rezultatele cercetărilor

5.1. Aspecte generale privind poluarea din zona cercetată (Turnu Măgurele)

Zona critică sau zona fierbinte este zona pe teritoriul căreia se înregistrează depăşiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului faţă de normele standardizate producându-se deteriorări grave ale stării mediului cu o serie de consecinţe asupra sănătăţii oamenilor, plantelor, animalelor, respectiv economiei şi capitalului natural al ţării. Poluatorul cel mai important, dar nu unic, din zonă este Combinatul chimic Turnu Măgurele, care produce îngrăsăminte.

Suportul prin care are loc transportul cel mai rapid al poluanţilor în mediul înconjurător este aerul, efectele fiind resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului (apă, sol, organisme).

Prevenirea poluării atmosferei reprezintă o problemă de interes public, naţional şi internaţional.

Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor umane din ce în ce mai intense şi răspândite în ultima perioadă, altele datorându-se unor condiţii naturale de loc şi de climă.

Un aport însemnat în degradarea calităţii aerului îl au pe lângă poluatorul principal şi mica industrie, centralele termice şi mijloacele de transport care emit în atmosferă în special oxizi de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi. O contribuţie mare în creşterea efectelor negativ ale acestor gaze în atmosferă o au şi unele fenomene meteorologice.

Problemele actuale ale poluării multiple sunt: - efectul de seră; - distrugerea stratului de ozon; - acidifierea precipitaţiilor şi solului; - micropoluanţii; - producerea ozonului troposferic; - particulele în suspensie. La obiectivul A, având în vedere multitudinea datelor (Tabele şi grafice, care se

găsesc în lucrare), prezentăm numai poluarea la nivelul solului din zona Combinatului Chimic Tr. Măgurele.

Cu privire la poluarea cu metale grele neferoase în tabelul 16 prezentăm rezultatele analizelor numai în zonele cercetate: Combinatul chimic Tr. Măgurele, zona halde cenuşă pirită şi în zona martor Călmăţui pe drumul DE Roşiori – Alexandria – Bucureşti, borna 114; analizele s-au efectuat pe probe de sol recoltate la adîncimea de 0,2 cm pentru zona martor, iar pentru zona Tr. Măgurele la adâncimea de 0 - 5 cm şi 6 – 30 cm pentru direcţii S – E şi S – V în sensurile circulaţiei aerului de-a lungul Dunării; în zona Călmăţui nu s-au recoltat probe de sol la adâncimea de 30 cm, deoarece la adâncimea de 0 – 5 cm valorile obţinute au fost sub limita de alertă.

Page 31: LEPUS EUROPAEUS)

31

Fig. 36. Poluarea cu Ni în zonaTurnu Măgurele Nickel pollution in the Calmatui and Turnu

Magurele areas

Fig. 37. Poluarea cu Pb în zonaTurnu Măgurele Lead pollution in the Calmatui and

Turnu Magurele areas

Page 32: LEPUS EUROPAEUS)

Fig. 38. Poluarea cu Cu în zona Turnu Măgurele

Copper pollution in the Calmatui and Turnu Magurele areas

Fig. 39. Poluarea cu Zn în zona Turnu Măgurele Zinc pollution in the Calmatui and Turnu

Magurele areas

Fig. 40 Poluarea cu Cd în zona Turnu

Măgurele Cadmium pollution in the Calmatui and

Turnu Magurele areas

Fig. 41. Valorile metalelor grele în zona nepoluată

Values of heavy metals in unpolluted area

5.2. Rezultatele examenului sângelui

Sângele reprezintă mediul intern al organismului necesar pentru realizarea principalelor funcţii fiziologice – nutriţia, respiraţia, secreţia şi excreţia; din acest motiv sângele este considerat un indicator al vieţii şi de sănătate, având semnificaţie semiologică deosebită în diagnosticul bolilor şi al evoluării bunăstării.

În sânge pătrund continuu substanţe nutritiv şi produsele metabolismului intermediar care definesc profilul metabolic, iar compoziţia celulară a sângelui se reînnoieşte în urma activităţii organelor hematopoietice. Ca urmare controlul prin diagnosticul elementelor ce compun sângele se face prin determinarea numerică şi procentuală a structurii celulare şi plasmatice, prin determinarea numerică şi prin determinările biochimice ale unor elemente care derivă din procesul de metabolism sau care sunt în afara parametrilor chimici normali şi constituie factor toxic.

Efectele letale sau subletale ale substanţelor chimice ce însoţesc o stare de boală nu sunt determinante în toate situaţiile, ci uneori numai orientativ în stabilirea diagnosticului bolilor, motiv pentru care se recomandă a se lua în consideraţie mai multe argumente şi anume:

- observaţii ale comportamentului animalelor care definesc bunăstarea din sfera creşterii, hrănirii, maturizării sexuale, fecundităţii etc.

- schimbările fizice hematologice, biochimice şi enzimatice. - modificările comportamentale, morfologice şi histologice. Determinările elementelor din seria roşie, eritrocitară, cât şi cele din seria albă,

leucocitară, dau semnale foarte importante care orientează sau chiar stabilesc diagnosticul bolilor. Examenul sângelui şi rezultatele obţinute sunt specifice în intoxicaţii, în anemii, leucemii, boli infecţioase şi parazitare. Consecinţa acţiunii dozelor toxice subletale ale oricărui poluant este micşorarea rezistenţei organismului care trăieşte în mediu poluat; ea este, de regulă, proporţională cu concentraţia agentului poluant din mediu.

Rezultatele hematologice la iepuri au fost analizate în funcţie de sex, vârstă şi zona din care au fost prelevate probele (distanţa faţă de sursa de poluare) şi sunt prezentate în buletinele de analiză nr. 11/7.01.2008, 12/7.01.2008, 13/7.01.2008,

Page 33: LEPUS EUROPAEUS)

33

14/7.01.2008 şi 15/7.01.2008; prelucrarea statistică este prezentată în tabelele 17 – 26 şi Figurile 42 - 54.

Rezultatele examenelor hematologic şi biochimic sunt prezentate în tabele şi grafice pentru fiecare din obiectivele de cercetat respectiv 16 parametri hematologici şi 16 parametri biochimici (32 tabele şi 32 grafice).

Exemplificăm cu 2 grafice respectiv cu granulocitele determinate pentru examenul hematologic (fizic) şi proteine serice totale pentru examenul biochimic.

Granulocitele

Fig. 45. Variaţia valorilor medii ale numărului de granulocite (mii/μl) Variation of mean values of the number of granulocytes (mii/μl)

Proteine totale serice

Fig. 62. Variaţia valorilor medii ale proteinei totale serice (mg/dI) Variation of the mean values of total seric proteine

5.3. Corelaţii între parametri hematologici analizaţi şi distanţa faţă de sursa de poluare, vârstă şi sex

Matricea coeficienţilor de corelaţie între parametri hematologici analizaţi şi distanţa faţă de sursa de poluare este prezentată în tabelul 37, din care se vor analiza numai corelaţiile care diferă ca sens şi/sau nivel de semnificaţie la exemplarele de iepuri pe zone (diferite distanţe faţă de sursa de poluare).

- Între greutatea exemplarelor, indicator clasic de bunăstare, şi distanţa faţă de sursa de poluare există o corelaţie pozitivă şi distinct semnificativă, ceea ce înseamnă că greutatea iepurilor este cu atât mai mare cu cât ne îndepărtam de sursa de poluare.

- La fel sunt corelate pozitiv şi semnificativ cu greutatea atât hemoglobina cât şi cât şi HEM-ul, parametrii intercorelaţi, importanţi pentru caracterizarea capacităţii de

A. MASCUL ♂

10.0

8.3

6.7

9.2

6.96.1

4.3

7.47.1

7.7

5.65.1

3.9

6.1

4.154.15 4.15 4.15

ZONA I (0-10 km) ZONA II (10-15 km) ZONA III (15-20 km) ZONA IV (20-25 km) ZONA V (nepoluata la 65 km)

B. FEMELĂ ♀

7.0

8.6

11.4

7.7

6.3

2.8

9.0 8.9

7.5

6.25.3 5.6

9.1

5.1

8.7

4.154.15 4.15 4.15

ZONA I (0-10 km) ZONA II (10-15 km) ZONA III (15-20 km) ZONA IV (20-25 km) ZONA V (nepoluata la 65 km)

Varsta 1 an Varsta 2 ani Varsta 3 ani Media valorilor fiziologice

A. MASCUL ♂

6.56.15.95.96.1 6.26.26.36.16.0 6.0 6.3

5.65.7 6.36.36.3 6.3

Z ONA I (0-10 km) Z ONA II (10-15 km) Z ONA III (15-20 km) Z ONA IV (20-25 km) Z ONA V (nepoluata la 65 km)

B. FEMELĂ ♀

6.06.0

6.26.06.3

6.16.35.96.0 6.6

6.16.0 6.15.95.9 6.36.36.3 6.3

Z ONA I (0-10 km) Z ONA II (10-15 km) Z ONA III (15-20 km) Z ONA IV (20-25 km) Z ONA V (nepoluata la 65 km)

Vars ta 1 an Vars ta 2 ani Vars ta 3 ani Media valorilor fiz iologice

Page 34: LEPUS EUROPAEUS)

oxigenare. Valorile crescânde ale celor doi parametri odată cu creşterea distanţei fată de poluant sugerează o stare de sănătate mai bună a iepurilor pe măsură ce ne îndepărtăm de sursa de poluare.

5.4. Corelaţii între parametri biochimici analizaţi şi distanţa faţă de sursa de poluare, vârstă şi sex

Matricea coeficienţilor de corelaţie între parametri biochimici analizaţi şi distanţa faţă de sursa de poluare şi greutate este prezentată în tabelul 40.

- Se constată că între distanţa faţă de sursă, care exprimă totodată şi gradul de poluare, există numeroase corelaţii, atât negative cât şi pozitive, ca dovadă că numeroşi parametri analizaţi răspund şi reacţionează la gradul de poluare.

- Printre parametri cercetaţi care prezintă cu distanţa la sursa de poluare o corelaţie statistic asigurată negativă se numără enzime: GPT, GOT, GGT, PA şi LDH, deci aproape toate, precum şi bilirubina totală, fosforul, ureea şi acidul uric. La aceste substanţe odată cu creşterea faţă de sursa de poluare concentraţiile substanţelor analizate din sânge scad.

- O corelaţie statistic asigurată pozitivă se constată la proteinele totale, albumină şi calciu, compuşi care, ca atare, realizează cu creşterea distanţei concentraţii mai mari în sânge

- În privinţa corelaţiilor între distanţa şi enzime o primă constatare este aceasta că în toate cazurile corelaţiile sunt negativ: cu cât creşte distanţa cu atât activitatea enzimatică scade apropiindu-se de normal. Amilaza este singura enzimă la care nu s-a detectat o legătură statistic asigurată. Enzimele cele mai expresiv, în sensul indicării unei poluări, sunt în lumina intensităţii corelaţiei în ordine descrescătoare: GPT, PA, GOT, GGT şi - pe ultimul loc – LDH. Având în vedere aceste rezultate pe viitor se va putea renunţa la analize multiple, reducând costul determinărilor

- Dintre compuşii, respectiv grupele de compuşi, există câteva grupe intercorelate: proteinele totale, albumina şi ureea, creatinina cu calciul, creatinina cu fosforul, colesterolul cu calciul, fosforul şi ureea, acidul uric cu albuminele. Aceste intercorelări vor permite în viitor, ca şi în cazul enzimelor reducerea numărului de analize pentru că nu are sens să fie analizaţi compuşi corelaţi.

5.6. Interpretarea semiologică a rezultatelor examenelor sângelui

Indicatorii fizici şi biochimici ai sângelui servesc alături de cei comportamentali la evaluarea bunăstării animalelor (Teuşdea, 2005), în aprecierea stării de sănătate, care presupune un confort biologic minimal care să permită exprimarea integrală a viabilităţii, inclusiv a comportamentului natural, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă (Decun, 2004).

Semnificaţia semiologică a acestor indicatori exprimă o stare de sănătate sau morbiditate, cu consecinţe la menţinerea sau creşterea/diminuarea efectivelor de animale.

Cu privire la parametri fizici ai sângelui, prezentaţi în tabele şi figuri, se fac următoarele constatări:

- Leucocitele prezintă o variaţie numerică totală a elementelor albe preponderent crescută (leucocitoză), frecvent peste media fiziologică, oglindind eforturile organismului pentru adaptare la condiţiile de mediu în toate zonele. Este cunoscut (Adameşteanu, 1975) că leucocitele granulocite au o semnificaţie semiologică în boli infecţioase cronice-latente (neutrofile), în bolile parazitare (eozinofile) şi în stări toxice (bazofile), iar agranulocitele în sistemul imunitar (limfocite) şi de prognoză în evoluţia bolilor (monocite). Existenţa unor exemplare de iepuri din zonele test cu variaţii de leucocitoză s-au leucemie demonstrează o stare specifică etiologiei toxice (Popa, 2001).

Page 35: LEPUS EUROPAEUS)

35

Astfel, în zona I cea mai poluată, 4 exemplare mascule din cele 5 prelevate (7, 8, 9 şi 10) şi 2 exemplare femele (23 şi 29) cu vârsta de 1 an au înregistrat valori medii ale numărului de leucocite peste limita fiziologică a speciei (Tab. 17A, B,C )

- Limfocitele au rol foarte important în funcţiile vitale ale organismului pentru filtrarea şi curăţirea sângelui de elemente celulare moarte. Scăderea numărului de limfocite (limfopenie) mult sub media fiziologică, are semnificaţie în slăbirea sistemului imunitar, care are cauze multiple între care şi efectul intoxicaţiilor cu metale grele, fenomen pe deplin evidenţiat de analiza chimică a mediului din zona test Turnu Măgurele. De exemplu, tot în zona I, cea mai poluată, exemplarele mascule 1 şi 10 de un an şi 3, 13, 15 şi 16 de 2 ani, precum şi exemplarele femele 23 şi 29 de un an şi 30 şi 32 de doi ani au înregistrat valori medii ale numărului de limfocite cu mult sub limita fiziologică minimă a speciei (Tab. 18 A, B,C)

- Monocitele prezintă în general valori în jurul mediei fiziologice, exceptând zona a IV-a unde sunt unele creşteri, de exemplu la exemplarele de un an (mascul 105 şi femela 114). Aceste valori indică efortul organismelor pentru adaptare la mediu, iar faptul că nu se înregistrează creşteri importante sugerează inexistenţa bolilor infecţioase în evoluţie.

- Eritrocitele (hematiile, globulele roşii) participă la procesul respiraţiei, având rolul de a transporta oxigenul de la plămâni în ţesuturi şi a bioxidului de carbon de la ţesuturi la plămâni. Cifrele obţinute în determinările sanguine din experimentul de faţă relevă o situaţie în jurul mediei fiziologice cu numeroase exemple: sub medie în special în zona I-a (1, 2, 3, 26, 31, 34). Valorile eritrocitare: eritemia, hemoglobina, hematocritul coroborate cu valorile eritrocitare derivate – VEM, HEM, CHEM – indică o stare de anemie hipoplastică microcitară de natură toxică .

- Hemoglobina, componentă fundamentală din hematii, este o cromoproteină care datorită fierului (Fe) din molecula sa se combină cu oxigenul formând oxihemoglobina pe care sângele o transportă în ţesuturi. În zona I aferentă Combinatului Chimic s-a constatat o reducere a valorii hemoglobinei faţă de media valorii fiziologice, confirmând sindromul de anemie, exprimat mai sever la iepurii de sex femel (exemplarele 26 şi 5) şi la cei masculi (exemplarele 8, 2, 3 şi 11) cu vârsta de 1 – 2 ani.

- Hematocritul, ca şi hemoglobina, prezintă o scădere a valorilor la iepuri din zona I-a, indiferent de sexul şi vârsta, ca expresie a sindromului de anemie cronică, specifică zonelor poluate cu gaze toxice şi metale grele.

- Valorile eritrocitare, volum eritrocitar mediu (VEM), hemoglobina eritrocitară medie (HEM) şi concentraţia de hemoglobină eritrocitară (CHEM) trebuie să fie interpretate după Price-Jones (cit. de Curcă, 2005) unitar pentru stabilirea gradului de anemie.

Valorile eritrocitare

The Eritrociter values

- Trombocitele, cu rol important în coagularea sângelui, au înregistrat valori sub

media fiziologică în toate cele 4 zone cu risc de toxicitate, situaţie semnificativă pentru stări toxice fără manifeststări clinice (cit. Curcă, 2005)

- RDW şi VPM, ca indicatori ai anizocitozei (modificări de formă eritrocitară şi

Page 36: LEPUS EUROPAEUS)

trombocitară) demonstrează perturbări în hematopoieză, specifice stărilor toxice. Cu privire la rezultatele examenelor biochimice şi enzimatice care în medicina

animalelor au importanţă capitală în stabilirea diagnosticului, în aprecierea maturităţii funcţionale organice, eredopatologiei, diagnosticului sindromului locomotor, patologia sistemului nervos, patologia sângelui, diagnosticul intoxicaţiilor, valorile obţinute în lucrarea de faţă la iepurii din zonele test sunt edificatoare:

- Transaminaza glutaminică peruvică (GPT), mai nou numită alanin aminotransferază (AALT), are o valoare deosebită în diagnosticul hepatitei la om; în cazul nostru s-a înregistrat o uşoară depăşire a mediei valorii fiziologice, ceea ce semnifică o stare hepatică supusă influenţei noxelor cuprice din mediu. Faptul că nu sunt depăşiri anormale se explică şi prin reacţia de apărare a fiinţelor, de îndepărtare faţă de riscuri.

- Transaminaza glutaminică oxalacetică (GOT), prezintă o uşoară creştere peste media fiziologică, probabil datorită stress-ului la momentul capturării iepurilor şi perioadei de captivitate în cuşti, până la recoltarea sângelui.

- Gama glutamil transferaza (GGT) este specifică membranelor limitate (canale biliare, conducte renale) şi caracterizează afecţiuni hepatobiliare şi renale; o uşoară creştere peste media valorilor fiziologice demonstrează alături de alţi factori menţionaţi existenţa unor hepatopatii biliare net exprimate clinic; a fost demonstrată de asemenea în nefropatii şi coccidioza experimental hepatică la iepuri (Adameşteanu, 1975)

- Fosfataza alcalină (PA). Creşterea serică este o particularitate a hepatitei colistatice, cirozelor şi tumorilor, când creşte împreună cu GGT în proporţii aproximativ asemănătoare; prezintă creşteri în afecţiuni de origine osoasă (rahitism, osteomalacie, metastaze tumorale osoase – situaţii în care GGT are valori normale. Prezintă creşteri în miodistrofii (Manualul de diagnostic al I.D.S.A., 2008).

- Amilaza (AMYL) sugerează afecţiuni toxice cu localizare pancreatică şi renală, precum şi o stare de anemie.

- Lactat dehidrogenaza (CDH) este o enzimă care se găseşte mai mult în musculatura striată, miocard şi ficat fiind un indicator în funcţionalitatea acestora. Uşoara creştere la toţi iepurii din toate categoriile poate fi pusă şi pe seama efortului muscular striat şi al cordului, dar creşterea mult mai mare în zona I de poluare nu se explică decât prin intoxicaţia subclinică cu cadmiu, fapt demonstrat şi la alte animale (Bires, 1995; Mitrănescu, 2004).

- Proteinele totale plasmatice în care se cuprind fracţiuni proteice, albumine, prezintă valori sub media fiziologică hipoalbuminemia, bilirubinemia fiind caracteristice în carenţe nutriţionale şi afecţiuni hepatorenale.

- Calciul prezintă o scădere dramatică în toate zonele explicată prin sezonul rece, parcimonios, cât şi prin starea subtoxică ce caracterizează animalele din zona cercetată. Lipsa echilibrului calciu – fosfor, influenţează echilibrul acidobazic la sinteza principalilor compuşi macroergici (sinteza acizilor nucleici şi a unor enzime foarte importante în procesul de metabolism cum sunt: peridoxalfosfatul, tiaminpirofosfatul, NAD

+, NADP

+, FAD ş.a.).

Reglarea mecanismului fosfocalcic are loc prin mecanisme complexe vitaminice şi hormonale (vitaminele A, C, D3, hormonul paratiroidian). Scăderea calciului ionic determină scăderea activităţii musculare şi a impulsurilor nervoase; hipocalcemia şi hipoforemia induc depresia sistemului nervos central, pareze şi colaps circulator.

- Ureea, ca produs rezidual al metabolismului proteic, se corelează cu indicatorii proteici, caracteristic patogenezei în forme lente, subtoxice.

- Creatinina (creatininchinaza, creatininfosfochinaza Ck sau CPK) semnalează în condiţii de creştere miocardopatii şi miozite. În cazul iepurilor nu este vorba de leziuni musculare ci probabil de efecte distrofice datorate mediului poluat.

- Trigliceridele şi colesterolul nu au semnificaţie clinică la iepuri, dat fiind sistemul şi compoziţia alimentaţiei. Acidul uric ca şi ureea nu prezintă valori cu semnificaţie semiologică la iepuri.

Page 37: LEPUS EUROPAEUS)

37

Dinamica greutăţii medii a iepurilor pe vârste supuşi experienţei (recoltare sânge, cântărire), în comparaţie cu valorile standard minime citate de Cotta

e.a. (2008) Dynamics of mean weight in sampled hares by age compared with the minimum

standards cited by Cotta e.a.(2008)

În general motivaţia scăderii în greutate a iepurilor pe perioada de iarnă,

geroasă, cu terenuri acoperite de zăpadă, este acceptată pentru diferenţe mai mici de 10 – 12% (Adameşteanu, 1975). În cazul studiului de faţă este relevantă influenţa mediului poluat cu noxele provenite de la Combinatul Chimic Turnu Măgurele deoarece a redus greutatea faţă de martor cu 2 – 13 procente la iepurii de 1 an, cu 1 – 20 procente la iepurii de 2 ani şi cu 7 – 12 procente la iepurii peste 3 ani, în cifre descrescătoare de la zona I la zona IV, cu cât se îndepărtează de zona test a combinatului.

Pentru toate rezultatele obţinute s-a făcut prelucrare statistică întocmindu-se matricea coeficienţilor de corelaţie, separat pentru parametri hematologici (3 tabele) şi biochimici (3 tabele.). La iepuri în funcţie de vârstă, sex, distanţa faţă de zona poluată. În prelucrarea statistică sunt prezentate şi rezultatele testului Kruskal Wallis (6 tabele a căror date sunt redate în concluzii).

5.7. Modificări anatomice macroscopice şi microscopice.

Modificările anatomice şi microscopice sunt prezenatate în 40 figuri cuprinse în concluzii şi contribuţii originale.

CAPITOLUL VI

6. CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII ORIGINALE

6.1. Concluziile cercetărilor

În contextul dezvoltării durabile şi a înţelegerii mecanismelor de interacţie om-mediu, în Romania se impun cu necesitate, cercetări ecologice privind acţiunea poluării mediului datorată unor surse industriale şi menajere asupra vieţuitoarelor sălbatice. Astfel de cercetări sunt esenţiale în cunoaşterea potenţialelor scenarii de mediu în zona Câmpiei Burnazului şi a evaluării impactului poluării.

În acest sens, lucrarea furnizează informaţii complexe calitative şi cantitative privind starea mediului in zona test Câmpia Burnazului – Turnu Măgurele, ca habitat al populaţiilor de iepuri de câmp.

Pentru studiu s-a ales specia Lepus europaeus – iepurele de câmp – pentru că această specie oferă unele aveantaje metodologice cum sunt: rază relativ mică de

Page 38: LEPUS EUROPAEUS)

acţiune şi longevitate redusă care ambele asigură ca analizele efectuate să se datoreze unui poluant actual şi din vecinătate, densitate mare care permite recoltarea unui număr suficient de probanzi şi uşurinta capturării şi recoltării probelor în comparaţie cu alte animale.

Cercetările s-au efectuat în baza unui dispozitiv experimental care a permis ulterior prelucrarea statistică a informaţiilor culese şi prezentarea următoarele concluzii asigurate:

Investigaţiile au pus în evidenţă existenţa unei poluări atmosferice complexe datorată Combinatului de îngrăşăminte din Turnu Măgurele, dar şi a poluării transfrontaliere. Astfel, pentru anul investigat 2007 au fost depăşite conform buletinelor oficiale limitele admise la dioxid de azot, ozon, monoxid de carbon şi se menţin la un nivel ridicat sau în curs de creştere pentru monoxid de azot, amoniac, hidrogen sulfurat şi sulfură de carbon, metan şi protoxid de azot.

Poluarea din sol depăşeşte pragurile de alertă şi intervenţie pentru cupru, nichel, cadmiu şi zinc.

Analiza hemocitelor a pus în evidenţă următoarele: 3.1. Leucocitele prezintă variaţia numerică totală a elementelor albe,

preponderent crescută, frecvent peste media fiziologică, uneori până la leucocitoză ca semn al unei încărcări patologice.

3.2. Limfocitele prezintă numeric o scădere la toate exemplarele în toate zonele indiferent de vârstă sau sex, chiar şi în martor cu excepţia femelelor de 1 an. Scăderea numărului de limfocite (limfopenia) însoţeşte slăbirea sistemului imunitar şi are cauze multiple între care şi efectul intoxicaţiilor cu metale grele, fenomen pe deplin evidenţiat de analiza chimică a mediului din zona test Turnu Măgurele.

3.3. Monocitele prezintă în general valori în jurul mediei fiziologice, exceptând zona a IV-a unde sunt unele creşteri. Aceste valori indică efortul organismelor pentru adaptare la mediu, iar faptul că nu se înregistrează creşteri importante, sugerează inexistenţa bolilor infecţioase în evoluţie.

3.4. Granulocitele prezintă aceiaşi tendinţă de a depăşi mult media fiziologică. Această depăşire, opusă limfocitelor şi monocitelor, indică o rezistenţă imunitară deficitară a iepurilor analizaţi.

3.5. Eritrocitele prezintă în primele 2-3 zone valori peste media fiziologică, dar inferioară zonelor 3-4 şi martorului, situaţie care seapropie în zona l-a chiar de anemia microcitară hipocromă caracteristică intoxicaţiilor cu plumb.

3.6. Dincolo de unele variatii între diferitele vârste, hemoglobina şi hematocritul prezintă în zona l-a o depresiune, mai severă la femele, simptom care însoţeşte animia microcitară hipocromă, ca semn al reacţiei la poluare.

3.7. Dintre valorile eritrocitare, volumul eritrocitar mediu (VEM), hemoglobina eritrocitară medie (HEM) şi concentraţia de hemoglobină eritrocitară (CHEM) primele două urmează tendinţa prefigurată de eritrocite, respectiv o depresiune evidentă, mai puternică la femele în zona l-a iar CHEM-ul. Datorită modului de calcul, unde eritrocitele apar la numitor, valorile sunt ceva mai mari, dar în zona I-a şi în special la iepurii de 1-2 ani efectul poluării este încă vizibil.

3.8. Gradul de anizocitoză (RDW), care reflectă modificările formei eritrocitelor, este ridicat în primele trei zone.

3.9. Trombocitele şi gradul de anizocitoză trombocitară nu lasă să se vadă consecinţele clare ale poluării; ambii parametrii sunt sub media fiziologică.

Analizele biochimice au dus în privinţa enzimelor cercetate la constatarea că pentru toate enzimele s-a constatat, cel puţin pentru zona I-a, cea mai poluată, o reacţie moderată în sensul creşterii activităţii enzimatice ca expresie a unei situaţii patologice. La unele enzime creşterea activităţii enzimatice s-a menţinut tendenţial şi în zona a II-a (GPT, GOT), iar la PA chiar până în zona a III-a.

Reacţia cea mai puternică la poluare s-a constatat la GGT (gamaglutamiltransferaza), unde până în zona a III-a s-a menţinut constant o reacţie clară la toate vârstele; un efect similar, mai slab s-a abservat şi la PA.

Page 39: LEPUS EUROPAEUS)

39

Nu s-au observat în privinţa enzimelor tendinţe antagoniste sau situaţii discordante la sexe.

În privinţa celorlalţi compuşi biochimici analizaţi (proteinele totale serice, albumina, bilirubina totală, calciul, fosforul,ureea, creatinina, colesterolul, trigliceridele şi acidul uric) se constată rezultate diferite: la trei compuşi (fosforul, colesterolul şi trigliceridele) variaţiile sunt neconcludente pentru diferitele vârste şi sexe: ori indicatorii reacţionează prea sensibil la poluare, ori există în privinţa acestor parametrii o variabilitate atât de mare încât mărimea probei nu este suficientă.

O serie de parametrii biochimici analizaţi sunt egali sau sub valorile mediei fiziologice: proteinele totale serice (în toate zonele), albuminele (doar în zonele I şi II, la masculi în zona a III-a) şi calciul (în toate zonele, exceptând la masculi de 2 ani în zona a IV-a).

Alţi parametrii, dimpotrivă, reacţionează la poluare printr-o creştere fiind egali sau peste media fiziologică: bilirubina totală, ureea (în zonele I şi II,

generalizat la masculi, şi numai la vârsta de 3 ani la femele), creatinina (în zonele I şi II, generalizat la masculi, şi numai la vârsta de 2 ani din zona I-a la femele) şi acidul uric (generalizat, pentru toate vârstele din zonele I-III).

Reţine atenţia faptul că abateri mai pronunţate se produc la unii compuşi în ambele sensuri în special la masculi (albuminele, bilirubina şi creatinina), posibil ca urmare a unei situaţii imunologice congenital mai precare la sexul masculin în comparaţie cu femelele.

Fenomenul intoxicării este mai vizibil în zonele I şi II, parţial şi III aferente Combinatului Chimic Turnu Măgurele. Considerăm că tot atât de grave sunt şi acţiunile dozelor subletale ale oricărui poluant din cei menţionaţi în zona Turnu Măgurele, faţă de care animalele par sănătoase, nu mor brutal, dar pot prezenta o rezistenţă redusă a organismului faţă de acţiuni secundare – infecţii, paraziţi, ciuperci, stress.

Analizele de corelaţie între indicatorul clasic al bunăstării iepurilor, greutatea acestora, şi o suită de parametri hematologici şi biochimici, a confirmat, statistic asigurat, că greutatea este un indicator important. Statistic asigurat (r=0,509

xx)

greutatea creşte cu depărtarea de la sursa de poluare. Suplimentar, greutatea este corelată, statistic asigurat, cu HEM (r=0,191

x) şi trombocitele (r=0,168

x), cu enzimele

GPT, GGT, PA, precum şi cu albuminele care toate pot servi şi ele ca indicator pentru influenţa noxelor asupra iepurilor. În lucrare s-au comentat şi unele intercorelări între parametri analizaţi care fac posibilă reducerea numărului de analize pentru cazuri similare, ceea ce ar duce la reducerea costurilor.

Parametri care au reacţionat, statistic semnificativ, la creşterea distanţei faţă de sursa de poluare sunt: hemoglobina (r=0,168

x) şi hematocritul (r=0,222

x), toate

enzimele (exceptând amilaza) şi toţi compuşii biochimici (exceptând creatinina, colestereolul şi trigliceridele), deci o gamă extrem de largă. Corelaţiile cele mai intense, s-au constatat la GPT (r=-0,445

xx), PA (r=-0,422

xx) şi la albumine (r=0,517

xx),

care toate sunt analize care pot fi folosite pentru a argumenta o influenţă a noxelor asupra iepurilor.

Analizând corelativ legăturile dintre vârsta iepurilor şi suita de parametri luaţi în studiu, se constată că vârsta se corelează cu greutatea iepurilor (R=0,787

xx), dar şi

cu HEM-ul (r=0,187x). Vârsta nu se corelează cu nici o enzimă şi nici un compus

biochimic din cele luate în studiu. Sexul nu se corelează cu nici un parametru hematologic, în schimb se

corelează cu enzima GOT (r=0,223xx

), cu bilirubina totală (r=-O,246xx

), calciul (r=-0,322

xx), uree (r=-0,289

xx) şi creatinina (r=-0,219

xx). Se constată că, dacă hematologic

nu există diferenţe asigurate între iepuri, din punct de vedere al enzimelor şi unor compuşi biochimici, situaţia se schimbă. Aceste corelări ar putea servi la determinarea

Page 40: LEPUS EUROPAEUS)

sexului unor exemplare eviscerate. Dincolo de aceste corelări analizate faţă de indicatorul clasic, greutatea,

distanţă faţă de sursa de poluare, de vârstă şi sex s-au constatat numeroase intercorelări între diferiţii parametri care pot servi în viitor la reducerea numărului de analize, întrucât printr-un set redus de analize bine alese, interecorelate, din matricea corelaţiilor (tabele 37-42) se poate caracteriza bunăstarea iepurilor în mod mulţumitor.

16. Pentru parametri luaţi în studiu s-a întreprins suplimentar şi o analiză a varianţei simple, neparametrice (testul Kruskal-Wallis) pentru a pune în evidenţă faptul, dacă în privinţa parametrilor hematologici şi biochimici studiaţi există funcţie de distanţă faţă de sursa de poluare diferenţe statistic asigurate. Singurele diferenţe statistic asigurate s-au identificat la analiza hematologică pentru hemoglobina, hematocritul şi VEM. Faţă de analiza corelaţiei (concluzia 12) apare aici suplimentar şi VEM-ul ca o consecinţă a structurării speciale a datelor. La analiza biochimică s-au identificat, din nou, ca şi la analiza prin intermediul corelaţiilor, numeroase diferenţe statistic asigurate (GPT, GOT, GGT, PA, LDH, albumina, bilirubina totală, calciul, fosfosul, ureea şi acidul uric. Faţă de analiza corelaţiei se constată o mare asemănare a rezultatelor: situaţia semnificaţiilor este identică exceptând proteinele totale care la analiza varianţei nu au mai trecut de nivelul semnificaţiei.

17. Diferenţele parametrilor studiaţi în funcţie de vârstă au pus în evidenţă faptul că doar la monocite şi creatinină apar între zone diferenţe asigurate statistic. Faţă de studiul corelaţiilor apar semnificaţii suplimentare indicând că analiza simplă, neparametrică a varianţei dă un rezultat mai puţin riguros.

18. Diferenţele parametrilor studiaţi în funcţie de sex au arătat că între zonele studiate nu există diferenţe hematologice asigurate. În privinţa compuşilor biochimici există la fel identitate cu parametri la care s-au constatat corelaţii (GOT, bilirubina totală, calciul, ureea şi creatinina).

19. În privinţa greutăţii există la analiza simplă a varianţei diferenţe asigurate cu privire la distanţa faţă de sursa de poluare şi vârstă atât la analizele hematologice cât şi biochimice, în schimb nu şi între sexe.

6.2. Contribuţii originale

1. Lucrarea a debutat cu o analiză amplă a poluării Câmpiei Burnazului datorată Combinatului de Îngrăşăminte Chimice din Turnu Măgurele. În baza buletinelor de analiză se conchide că aerul este intens poluat, poluare care descreşte ca intensitate pe măsură ce ne îndepărtăm de sursa de poluare. Datele cu privire la aceşti poluanţi sunt prezentate în tabele şi grafice care atestă gradul de poluare cu aceste noxe.

Apa şi solul sunt poluate în aceiaşi măsură ca şi aerul, cu aceleaşi noxe care au ca sursă Combinatul de Îngrăşăminte Turnu Măgurele.

Lucrarea a dezvoltat o strategie originală de investigare a efectului poluării mediului asupra iepurelui de câmp prin studierea unor eşantioane recoltate în zone egale ca întindere distribuite începând de la sursa de poluare pe direcţia vânturilor predominante.

Dispersia noxelor poluante, predominant în direcţie estică şi atribuită factorilor climatici, în lungul culoarului fluviului Dunăre, facilitează acumularea de poluanţi chimici în elementele de mediu din regiune cu preponderenţă în imediata vecinătate a combinatului (zona I), concentraţiile de poluanţi atenuându-se treptat (zonele II, III, IV si V) la distanţe de peste 40 km în raport cu sursa.

3. Cu probele de sânge recoltate s-au determinat 16 parametri hematologici şi 16 parametri biochimici precum şi greutatea animalelor, parametrul clasic de apreciere a bunăstării vânatului. Cu aceste seturi de date s-a întreprins o analiză statistică complexă: analiza corelaţiilor şi analiza simplă a varianţei neparametrice prin testul Kruskal-Wallis analizând influenţa distanţei, a vârstei şi sexului animalelor asupra celor 32 parametri.

Page 41: LEPUS EUROPAEUS)

41

S-a confirmat cifric, statistic asigurat, valoarea criteriului clasic al bunăstării vânatului, a greutăţii.

4. Analizele şi rezultatele calculului statistic au pus în evidenţă o influenţă clară, statistic asigurată, a poluării asupra sănătăţii şi bunăstării iepurilor de câmp precum şi diverse stări patologice mai importante în vecinătatea de 5 km de la sursa de poluare şi în descreştere graduală cu depărtarea crescândă.

5. Investigaţiile asupra celor 32 de parametri au îmbogăţit cunoştinţele asupra limitelor fiziologice ale parametrilor studiaţi, fixând pentru iepurele de câmp chiar unele limite noi.

6. Între parametri studiaţi s-au constatat numeroase intercorelări ce vor permite pentru viitor reducerea numărului de parametri abordaţi în cazul studierii influenţei poluării asupra bunăstării iepurelui cu efectul de a micşora efortul de cercetare şi costul analizelor.

BIBLIOGRAFIE

Adameşteanu I., (1975), – Tehnopatii la animalele domestice – Ed. Ceres, Bucureşti,;

Akahori A., Masaoka T., (1994), A nine year chronic toxicity study of cadmium in monkeys Il.Vt. Human. Toxicol. Teratol., 8:463-468.

Alfvn T., Jarup L., Elinder C.G., (2002), Cadmium and lead in blood in relation to low bone mineral density and tubular proteinuria, Environmental Health Perspectives, 110(7): 699-702.

Almăşan H., Scărlătescu G., Nesterov. V., (1968) – Iepurele editura Agro-Silvică, Bucureşti,;

Alloway B.J., Jackson A.P., Morgan H., (1990), - The accumulation of cadmium by vegetables grown on soils contaminated from a variety of sources, Sci. total Environ., 91: 223-236,.

Andronie I.C., Furnaris F., (2004) – Evaluarea protecţiei şi bunăstării animalelor şi a protecţiei mediului, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti;

Anke M., Schneider H., (1971) - Cadmium concentrations in human livre in relation with sex and age, Arch. Exp. Vt. Med., 25: 805-809;

Aoyagi T., (2003) - Cadmium nephrotoxicity and evacuation from the body in a rat modeled subchronic intoxication, International Journal of Urology, 10: 478-490;

Astărăstoaie V., Voicu A., (2003) – Bioetica în domeniu actual de interes – Viaţa Medicală, 706;

Avram N., Medrea N., ş.a. (1996) – Poluarea cu metale grele şi sănătatea animalelor – Revista Română de Med. Vt., Vol. 6, nr. 4, pg. 489;

Avram N., Serdaru M., Cucă D., Nicolae B., (2003) - Studiu fiziopatologic la pui de găină intoxicaţi experimental cu cadmiu - bioacumularea în sânge, organe şi ţesuturi, „Comunicări ştiinţifice", Facultatea de medicină Veterinară, Universitatea Spiru Haret;

Avram N., Serdaru M., Cucă D., Nicolae B., (2003) - Studiu fiziopatologic la pui de găină intoxicaţi experimental cu cadmiu. Reacţii hematologice şi biochimice serice, „Comunicări ştiinţifice", Facultatea de medicină Veterinară, Universitatea Spiru Haret;

Avram N., Serdaru M., Nicolae B., (2002) - Bioacumularea unor metale grele în organe şi ţesuturi la păsări de reproducţie rase grele, „Comunicări ştiinţifice", Facultatea de medicină Veterinară, Universitatea Spiru Haret

Baba A. L., Giurgea R., (1993) - Stressul, adaptare şi patologie – Ed. Acad, Române, Bucureşti;

Barbu R., (1992) – Activitatea metabolica a ficatului în hepatita toxică – Lucrările Simpozionului Naţional de Toxicologie Veterinară;

Page 42: LEPUS EUROPAEUS)

Bauman V., (2005) – Science based assessment of animal Welfare; Bayvl A. C. D., (2004) – The OIE animal welfare strategic initiativ – The way

forward – Global Conference on Animal welfare; on OIE initiativ 23 – 25 February 2004, Paris, Publication Office, PublicationEU, Int 13 – 26;

Berceanu St., Manolescu N., (1985) – Hematologie comparată – Ed. Medicală, Bucureşti;

Broom D. M., (1998) – Welfare as a broads scientific concept – J. Appl., Anim. Welfare, Sci, 1, 149 -151;

Bhattacharyya M., (2003) - Biochemical Toxicology of Osteoporosis: Mechanism of Cadmium-Induced Bone Loss, Biosciences Division, Argone National Laboratory, http://www.bio.anl.gov/structuralbiology/toxicology.html;

Bianu E., Nica D., (2001) - Cianurile -factor de risc pentru animale şi mediu, Revista de zootehnie şi medicină Veterinară, 5: 47-49;

Bianu E., Nica D., (2004) - Monitorizarea efectului cadmiului la păsări într-o zonă intens poluată cu metale grele, Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi de Medicină Veterinară Bucureşti, Seria C XLVI-XLVII Medicină Veterinară, 2: 514-520;

Bianu E., Orăşanu A., (2004) - Modificări ale unor parametri hematologici la cabaline, induse de expunerea la cadmiu şi plumb, Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi de Medicină Veterinară Bucureşti, Seria C XLVI-XLVII Medicină Veterinară, 2: 521-526.

Bianu E., (2004) - Nivelul de cadmiu şi plumb în probe de sânge şi păr provenite de la cabaline dintr-o zonă poluată cu metale grele, Rev. Rom. Med. Vt., 2: 91-98;

Bianu E., (2004) - Intoxicaţia cronică cu cadmiu la cabalinele din zona Copşa Mică, Rev. Rom. Med. Vt., 2:99-106;

Bianu E., (2005) – Monitorizarea efectului toxic al Cadmiului asupra stării de sănătate a unor specii de animale în zona Copşa Mică – Teză de doctorat la UASMV, Bucureşti;

Bires J., ş.a., (1995) – Distribution of Cu, Fe, Zu, As, Cd and Pb in the body of shestep experimentallypoisoned with cuprie oxide deposit of industrial origin. Tierartztliche Umschau, Kosice, Slovacia – Veterinary Bulletin, Vol.65, no 10;

Bogoescu C., Dabija Al., Saniclevici E., (1979) – Atlas de zoologie – Ed. Did. Şi Ped., Bucureşti;

Buchet J. P., (1990) - Renal effects of cadmium body burden of the general population, Lancet, 336: 699-702;

Caporale V., Alessandrini B., (2005) – Global perspectives on animal welfarew: Europe., Rev., Sci., Tech. OIE, 24 (2), 567-578;

Carlsson CG., MD., Grubb A., Hellstrom L., (2000) - Low-level cadmium exposure and osteoporosis, J. Bone Miner. Res., 15(8): 1579-86;

Carlsson CG., MD, Grubb A., Hellstrom L., (2000) - Low-level cadmium exposure and osteoporosis, J. Bone Miner. Res., 15(8): 1579-86;

Ceapoiu N., (1968) – Metode statistice aplicate în experimentele agricole şi biologice – Ed. Agro-Silvică Bucureşti, pp 150;

Chiriţă, C., ş.a., (1977) - Staţiuni forestiere, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti;

Clarence M., şi col., (1998) – The The Merck Veterinary Manual – A Handbook of Diagnosis, Terapy and disease prevention and control for the Veterinarion, Ratway, N. J., USA, 1645-1646;

Cociu M., (1997) - Reacţia de fugă – Ştiinţă şi tehnică, 7/8, 28-30; Collins JF., Brown JP., Painter PP., Zeise LA., Wade MJ., Siegel DM., Wong

J.J., (1996) - On the oral carcinogenicity of cadmium, Regul. Toxicol. Pharmacol., 23: 298-299;

Constantin N., (2005) – Tratatul de Medicină Veterinară Vol. II, pg. 250-260; Cotta V. M., Badea I., Micu I., (2008) – Vânatul şi Vânătoarea în România –

Page 43: LEPUS EUROPAEUS)

43

Ed. Ceres,; Curcă D., (2005) - Fiziopatologie – Ed. Printech,; Decun M., (2003) – Etiologia, bunăstarea şi protecţia animalelor – Ed. Mirton

TM; Didă A., et al., (2006) – Remote sensing monitoring of climatic changes effects

on forested areas – RAQRS Valencia Conference; Didă A., et. al. (2006) – Analisis of effects on surface biophysical parameters

for forested areas derived from satellite Data Goltingen Conference; Drăghici C., (1989) – Igiena animalelor şi protecţia mediului – Tipo Agr., Cluj-

Napoca; Dudley KE, Gammal LM., Klaossen C.D., (1985) - Cadmium induced hepatic

and renal injury in chronically exposed rats: Likely role of hepatic cadmium likely role metallothionein in nephrotoxity, Toxicol. App. Pharmacol., 77: 414-426,.

Gheoca V., (2004) - The accumulation of heavy metals in the tissues of helix pomatia from location with town pollution, Transylvanian Revue of Systematical and Ecological Research, 2: 77-83;

Ghergariu S.,(1980)- Oligominerale şi oligomineraloze, Editura Academiei, Bucureşti, p. 191-207,

Ghergariu S., Pop A., (2000) - Manual de laborator clinic Veterinar, Editura AII educaţional. Bucureşti,

Giurgiu V., (1977) – Metode şi statistici matematice aplicate în silvicultură – Ed. Ceres, Bucureşti,

Goyer R.A., (1989) - Mechanism of lead and cadmium nephrotoxicity, Toxicology Letters, 46: 153-162,.

Goyer R., (1997) - Toxic and essential metal interactions, Annual Reviews of Nutrition, 17: 37-50,

Harnaj C. A., (1992) – Evoluţia gradului de poluare a apelor de suprafaţă în România, S.C. Agris, Redacţia Revistelor Agricole S.A, Buc, 61 – 74;

Ianculescu M., (1985) - Pădurea faţă în faţă cu poluarea – În vol. Pădurile noastre, ieri, astăzi şi mâine, Inst. De Cercetări şi Amenajări Silvice, Bucureşti,;

Ionescu A., (1982) - (Reeditat) - Fenomenul de poluare şi măsuri antipoluante in agricultură – Ed. Ceres, Bucureşti;

Ionescu A., (1988) – Ecologia, ştiinţa ecosistemelor - IANB Bucureşti,; Ionescu A., Săhleanu V., Badiu C., (1989) – Protecţia mediului înconjurător şi

educaţia ecologică, Ed. Ceres, Bucureşti; Ionescu O., (2003) – Tehnici de cercetare şi evaluare a vânatului – Ed. Univ.

Brasov.; Lăcătuşu R., Răuţă C., (1992) – Poluarea solului cu emisii industrial şi prin

aplicarea tehnologiilor agricole intensive, S.C. Agris, Redacţia Revistelor Agricole S. A.Buc., 109 – 124;

Lorgue G., şi col., (1987) – Precis de toxicology clinique Veterinaire – Le Point Veterinaire, Maisons, Alfort, 268;

Manolescu N., (1999) – Tratat de hematologie animal Vol. I şi II – Editura Fundaţiei “România de Mâine”;

Miclos M., Drămeanu D., (1980) – Nutriţia minerală a animalelor – Ed. Ceres, cap. 4;

Medrea N., şi col., (1986) – Intoxicaţia cu cadmiu la cal – Rev. de Creşterea animalelor nr. 2, 31 – 33;

Michael C., Appleba şi Barry O., (2000) – Bunăstarea animală – University Press, Cambridge, U. K.

Micu I., (2005) - Etologia faunei cinegetice, Editura Ceres; Mitrănescu E., şi col., (1994) – Efectele poluante ale fluorului, Cuprului,

Arseniului asupra animalelor din zona Valea Călugărească – Lucrările ştiinţifice;

Page 44: LEPUS EUROPAEUS)

Mitrănescu E., (1995) – Observaţii privind influenţa poluării cu metale grele asupra stării de sănătate a animalelor din zona Turnu Măgurele – Lucrările ştiinţifice ale UASMV, Seria C, Vol. XXXVII,;

Mitrănescu E., (1997) – Observaţii privind efectele substanţelor poluante asupra bovinelor din jurul Combinatului de Îngrăşăminte chimice Valea Călugărească – Lucrările ştiinţifice UASMV, Buc. Seria C XXXIX,;

Mitrănescu E., şi col., (1999) - Teză de doctorat – Cercetări privind implicaţiile poluării industrial asupra sănătăţii animalelor – U.A.S.M.V., Bucureşti;

Mohanu Gh., (1983) – Dezvoltarea durabilă a activităţii cinegetice din România în contextul conservării biodiversităţii şi cerinţelor U.E. – Teză de doctorat,;

Negruţiu A., (2004) – Vânâtoare şi Salmonicultură – Bucureşti; Nica D., Bianu E., (2000) - Statusul zincului în serul sanguin bovin în corelaţie

cu starea fiziologică, Al VIII-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară, Băile Felix, jud. Bihor, publicată în Revista Română de Medicină Veterinară (supliment), 10, (3), cod 080,.

Ninomiya R., Koizumi N., (2004) - Metal concentration in the liver and kidney of aquatic Mammals and Penguins, Biological Tracest Element Research, 2: 135-148;

Nishijo M., et. al., (1994) - Prognostic factors of renal dysfunction induced by environmental cadmium pollution, Environmental research, 64: 112-121;

Nberg M., Nberg G.F., (2000) - Toxicological aspects of metallothionein, Cell. Mol. Biol. (Noisy-le-grand), 46 (2): 451-63.

Oberdorster G., Cherian M.G., Baggs R.B., (1994) - Importance of Species Differences in Experimental Pulmonary Carcinogenicity of Inhaled Cadmium for Extrapolation to Humans, Toxicol. Lett, 72: 339-343;

Ohta H., Cherian MG., (1991) - Gastrointestinal absorption of cadmium and metallothionein, Toxicology, 107: 63-72,.

OIsson M., Bensryd I., Lundh T., (2002) - Cadmium in Blood and Urine- Impact of sex, age, dietary intake, iron status- Assciation of renal effect, Environ. Health Perspectives, 110: 1185-1190 (online September 2002),.

Oriowski C., Piotrowski J.K., (1998) - Metal composition of human hepatic and renal metallothionein, Biol. Tracest Elem. Res. November, 65(2): 133-141.

Pârvu Gh., Bârna I., (1984) - Hematologie Veterinară Practică, Editura Ceres, Bucureşti, p.59-67,.

Pârvu Gh., (2002) – Hematologie – Enzimologie – Ed. Ceres; Popa E., Fulda R., Bortaş O., (2004) - Concluzii asupra prezenţei metalelor

grele în mediul înconjurător şi în organismul animalelor în zone poluate industrial din judeţul Hunedoara, Lucrări ştiinţifice. Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi de Medicină Veterinară Bucureşti, Seria C XLVI-XLVII Medicină Veterinară, 2: 481-490;

Popa E., Fulda R., Bortaş O., (2004) - Modificări morfologice şi histologice în ţesuturi şi organe provenite de la bovine din zone poluat industrial cu cadmiu, Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi de Medicină Veterinară Bucureşti, Seria C XLVI-XLVII Medicină Veterinară, 2: 474-479,.

Popa V.V., (2001) – Semiologie medicală Veterinară – Ed. Ceres, pg. 230-240,; Popovicu L., Moruzi C., Toma I., (1973) – Atlas botanic - Ed. Did. Şi Ped.,

Bucureşti; Popescu G., (1985) – Pădurea şi omul – Ed. Ceres, Bucureşti; Pora A. E., (1971) – Problema poluării mediului ambiant, fiziologia poluării în

lumea animală – Rev. Natura Nr. 1; Prankel S., Nixon R.M., (2004) - Meta-analysis of experiments investigating

cadmium accumulation in the liver and kidney of shestep, Environ. Res. February, 94(2): 171-183;

Prasad A.S., (2001) - Recognition of zinc-deficiency syndrome, Nutrition Review, January, 17(1): 67-69;

Rabitsch W.B., (1996) - Metal accumulation in terrerial invertebrates at a lead/zinc smelter site in Arnoldstein, Austria, Journal of Environmental Contamination

Page 45: LEPUS EUROPAEUS)

45

and Toxicology 56: 734-741. Raczinski J., (1964) – Studii asupra iepurelui european. Reproducerea – Acta

Thelriologică, Vol. IX, 19, Traducere; Râpeanu M., (2004) – Taxicologie animal, - Ed. Ceres, Bucureşti; Sadiq M., (1992) - Toxic metal chemistry in marine environments, Marcel

Decker Inc., New York. Simon D., (2002) – Zoologie generală şi sistematică – Ed. Universitatea

Transilvania, Braşov; Simon D., (2007) – Zoologie, curs pentru învăţământ la distanţă – Specialitatea

Cinegetică; Simpkins C.O., (2000) - Metallothionein in human disease, Cell Mol. Biol.

(Noisy-le-grand), 46 (2):465-468; Smejikal G., (1983) – Pădurea şi poluarea industriala - Ed. Ceres, Bucureşti; Staessen J., (1994) - Renal function and historical environmental cadmium

pollution from zinc smelters, Lancet, 343: 1523-1527; Staessen J., Amery A., (1991) - Effects of exposure to cadmium on calcium

metabolism, Brit. J. Ind. Med., 48: 710-714; Şuţeanu E., Danielescu N., Popescu O., Trif A., (1995) Toxicologie şi

toxicoze, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, p. 138-140; Tamaş V., Şerban M., Cotruţ M., (1982) – Biochimie medicală Veterinară –

Ed. Did. Şi Ped. Bucureşti, cap. enzime pg. 207-275; Târziu D., (1992) - Pedologie şi staţiuni forestiere, Litografia Universităţii

Transilvania Braşov, ed. a II-a Telichiro A., Hayakama K., Miyaji K., (2003) - Cadmium nefrotoxicity and

evacuation from the body in a rat mode led subchronic intoxication, International journal of urology, 10 (6): 332-336.

Teuşdea V., (1990) – Bunăstarea şi protecţia animalelor – pp. 45-117, Bucureşti;

Thun M., Osorio A., (1989) - Nephropathy in cadmium workers, Br. J. Ind. Med., 46: 689-697,.

Toman R., Massanyi P., Lukac N., (2000) - Reproduction toxicology of cadmium: a scanning electron microscopy study, 6th Internet World Congress for Biomedical Sciences, Internet.

Van Assche F.J., Ciarletta P., (1993) - Environmental exposure to cadmium in Belgium: Decreasing trends during the 1980s., Heavy Metals in the Environment 1: 34-37;

Vodela J., Lenz S., (1997) - Drinking water contaminants. Effects on reproductiv performance, egg quality and embryo toxicity in broiler bresteders, Poultry Science 76: 1493-1500;

Waalkes M.P., and S. Rhem., (1994) - Cadmium and Prostate Cancer. J. Toxicol. Environ. Health, 43:251-269;

Waalkes M.P., Rehm S., (1992) - Carcinogenicity of oral cadmium in the male Wistar rat and effect of chronic detary zinc deficiency, Fund. Appl. Toxicol., 19: 512-590;

Walkes M.P., Rehm S., Sass B., Kovatch R., Ward J.M., (1994) - Chronic Carcinogenic and Toxic Effects of a Single Subcutaneous Dose Cadmium in Male NFS and C57 Mice and Male Syrian Hamsters. Toxic Subst. J., 13: 15-28;

Webb M., Hoit D., Brown N., (1988) - The teratogenicity of cadmium-metallothionein in the rat, Arch. Toxicol., 61: 457-467;

Willard D. M., Tvedten H., Turnwald H. G., (1989) – Smal Animal Clinical Diagnosis by Laboratory Metods, W. B. Sannders, Comp. Philadelphia;

Zasadowski A., Barski D., Markiewicz K., Terlecka M., (1999) ,- Levels of cadmium contamination of domeic animals (cattle) in the region of varmia and

Page 46: LEPUS EUROPAEUS)

Mazuria, Polish Journal of Environmental Studies, 8 (6): 443-446; * * * Academia RSR (1973), – Efecte biologice ale poluării mediului, sub

redacţia Al Ionescu pg. 193-219; *** Agency for Toxic Substances and Disease Registry (ATSDR) (1997),-

Toxicological Profile for Cadmium, Public Health Service, U.S. Department of Health and Human Services, Atlanta, GA;

*** International Agency for Research on Cancer (IARC) (1976), - Cadmium and cadmium compounds. In: Monographs of the evaluation of the carcinogenic risk of chemicals to humans, 11:39-74;

***. International Agency for Research on Cancer IARC) (1997), - Beryllium, Cadmium and Mercury, Monographs on the Evaluation of the Carcinogenic Risks to Humans, 58: 444-454, Lyon, France;

*** International Agency for Research on Cancer (IARC) (1997), -Summaries & Evaluations-Cadmium and cadmium compounds (Group 1), voi. 58, http://www-cie. iarc.fr/htdocs/monographs/vol58/mono58-2.htm, p.1-7;

*** International Agency for Research on Cancer (IARC) ( 2000), - Report on carcinogens -Cadmium, Eleventh Edition ; http://ntp.niehs.nih.gov/ ntp/roc/eleVnth /profiles/ s028cadm. pdf,.

*** Ordinul nr. 756 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, emis de Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, 3 noiembrie 1997;

*** Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), Report From Session F, Sources of Cadmiumin in air, Chairman's Report of The Cadmium Workshop, ENV1MCICHEMIRD(96)1, Stockholm, Sweden, October, 1996;

*** Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS) 2003, aprobat prin O.M. nr. 519/8. 8.2003, Editura EFALIA, Bucureşti;

*** Codul Silvic, Legea nr. 46 / 19.03.2008.In: Monitorul Oficial al României Nr. 238/27.03.2008, Partea I.

Page 47: LEPUS EUROPAEUS)

47

REZUMAT

1. Lucrarea a debutat cu o analiză amplă a poluării Câmpiei Burnazului

datorată Combinatului de Îngrăşăminte Chimice din Turnu Măgurele. În baza

buletinelor de analiză se conchide că aerul este intens poluat, poluare care descreşte

ca intensitate pe măsură ce ne îndepărtăm de sursa de poluare. Datele cu privire la

aceşti poluanţi sunt prezentate în tabele şi grafice care atestă gradul de poluare cu

aceste noxe.

Apa şi solul sunt poluate în aceiaşi măsură ca şi aerul, cu aceleaşi noxe

care au ca sursă Combinatul de Îngrăşăminte Turnu Măgurele.

2. Lucrarea a dezvoltat o strategie originală de investigare a efectului poluării

mediului asupra iepurelui de câmp prin studierea unor eşantioane recoltate în zone

egale ca întindere distribuite începând de la sursa de poluare pe direcţia vânturilor

predominante.

3. Dispersia noxelor poluante, predominant în direcţie estică şi atribuită

factorilor climatici, în lungul culoarului fluviului Dunăre, facilitează acumularea de

poluanţi chimici în elementele de mediu din regiune cu preponderenţă în imediata

vecinătate a combinatului (zona I), concentraţiile de poluanţi atenuându-se treptat

(zonele II, III, IV si V) la distanţe de peste 40 km în raport cu sursa.

4. Cu probele de sânge recoltate s-au determinat 16 parametri hematologici

şi 16 parametri biochimici precum şi greutatea animalelor, parametrul clasic de

apreciere a bunăstării vânatului. Cu aceste seturi de date s-a întreprins o analiză

statistică complexă: analiza corelaţiilor şi analiza simplă a varianţei neparametrice prin

testul Kruskal-Wallis analizând influenţa distanţei, a vârstei şi sexului animalelor

asupra celor 32 parametri.

S-a confirmat cifric, statistic asigurat, valoarea criteriului clasic al bunăstării

vânatului, a greutăţii.

5. Analizele şi rezultatele calculului statistic au pus în evidenţă o influenţă

clară, statistic asigurată, a poluării asupra sănătăţii şi bunăstării iepurilor de câmp

precum şi diverse stări patologice mai importante în vecinătatea de 5 km de la sursa

de poluare şi în descreştere graduală cu depărtarea crescândă.

6. Investigaţiile asupra celor 32 de parametri au îmbogăţit cunoştinţele asupra

limitelor fiziologice ale parametrilor studiaţi, fixând pentru iepurele de câmp chiar unele

limite noi.

7. Între parametri studiaţi s-au constatat numeroase intercorelări ce vor

permite pentru viitor reducerea numărului de parametri abordaţi în cazul studierii

influenţei poluării asupra bunăstării iepurelui cu efectul de a micşora efortul de

cercetare şi costul analizelor.

Page 48: LEPUS EUROPAEUS)

Original Contributions

1. The paper started with a comprehensive analysis of pollution due

Combine Plain Burnazului chemical fertilizers in Turnu Magurele. Based on the

analysis it is concluded that the air is highly polluted, pollution decreases in intensity

as we move away from the pollution source. Data on these pollutants are presented in

tables and graphs showing the degree of pollution by these pollutants.

Water and soil are polluted air in the same way as with the same noxious integrated

originating from fertilizers Turnu Magurele.

2. The paper has developed an original strategy for investigating the effect

of environmental pollution on the rabbit field by studying samples collected from areas

equal in size distributed from the source of pollution in the direction of

prevailing,winds. Dispersion of noxious pollutants, predominantly in eastern direction

and the factor of climate, along the Danube river corridor, facilitates the accumulation

of chemical pollutants in the environmental elements in the region mainly in the

immediate vicinity of the plant (zone I), concentrations of pollutants gradually

atenuându ( areas II, III, IV and V) at distances of over 40 km of the source.

3. The collected blood samples were determined 16 and 16 hematological

parameters and biochemical parameters and weight of animals, classic parameter for

assessing the welfare game. With these data sets has conducted a complex statistical

analysis: analysis of simple correlations and analysis of variance Kruskal-Wallis

nonparametric test analyzing the influence of distance, age and sex of animals on the

32 parameters. Confirms numerical, statistically assured, the welfare criterion classic

game weight.

4. Statistical analysis and calculation results have shown a clear influence

statistically assured of pollution on health and welfare of hares and various

pathological conditions leading to the vicinity of 5 km from the source of pollution and

gradual decrease with increasing distance.

5. Investigations on the 32 parameters have enriched knowledge of the

physiological limits of the studied parameters, setting the hare even some new limits.

6. Between the parameters studied were found numerous intercorelări that

will allow for future reduction in the number of parameters for the study addressed the

influence of pollution on the welfare of the hare with the effect of lower research effort

and cost analysis.

Page 49: LEPUS EUROPAEUS)

49

CURRICULUM VITAE

Numele: DIDĂ, tatălui: ION , prenumele: ADRIAN

Funcția: Vicepreședinte ( asimilat- Subsecretar de Stat)-ADS

Locul de muncă: Agenția Domeniilor Statului - Bucuresti

Data si locul nasterii ; Anul 1960 luna 02 ziua 22

Localitatea: Rosiorii de Vede, jud. Teleorman, Țara România

Schimbări de nume:– nu este cazul-

Anul absolvirii: 1985

Profesia de bază: inginer silvic, Facultatea de silvicultură Brașov

Cursuri de specializare absolvite în țară; Busteni 1992, Târgoviște 1999

Limbi străine cunoscute; engleză: bine , franceză: bine

Vechime în muncă: 26 ani, din care producție 26, funcția actuală

vicepreședinte de 2 ani

Lucrări elaborate, nr. de lucrări publicate 13 din care în țară 2, în stăinătate 11

Nr. Brevete invenții nu

Nr. contracte cercetare nu

Page 50: LEPUS EUROPAEUS)

CURRICULUM VITAE

Name: DIDĂ, father: ION, first name: ADRIAN

Birth date: 22.02.1960

Birth place Rosiorii de Vede , Teleorman, România

Position: Vice President (par-Secretary of State)-ADS

Work: State Domains Agency - Bucharest

Date and place of birth, year 1960 months 02 days 22

Location: Roşiorii the Vedas, Teleorman county, Romania Country

Name changes: - N-

Year of graduation: 1985

Profession: Engineer Forestry, Faculty of Forestry Brasov

Completed training courses in the country, logs in 1992, Targoviste 1999

Foreign languages, English well, French: well

Seniority: 26 years, of which 26 production, the current function

Vice President for two years

Work produced no. papers published May 13 in which the country and 11

abroad

No. Inventions: not

No. research contracts: not