Lepra şi

  • View
    235

  • Download
    4

Embed Size (px)

Text of Lepra şi

  • APTE

    tONUINTE,,Institutul de 3acteriologie

    DE

    Dr. V. BABES1)1111,:(1T(111171,

    I. Datoriile Statului Yap. cu descoperirileBacteriologic!, pag. 3. II. Seroterapia, pag. 24.

    III. Difteria, pag. 42. IV. Pesta, pag. 61.V. Tuberculosa, pag. 85. VI. Apa Bucurescilor,

    pag. 105. VII. Lepra si Pelagra, pag. 129.

    1,:xipase din Cozen' Sfitealuiltn,j.

    M?)III CCRESCI

    TIPOGRAFIA GAZETEI SATEANULUI117, CALEA VICTORIEI, 117.

    1900.

    , -

    1NSTITUTITATI.... , ,

    ,

    ;."-k-

    _

    . -

    FACUTE LA

    www.dacoromanica.ro

  • EAPTE

    tOlUERINTE PERMFACUTE LA

    (Institutul de BacteriologicDE

    Dr. V. BABESDIRECTORUL 1NST1TUTPLUI.

    I. Datoriile Statului fats cu descoperirileBacteriologiei, pag. 3. H. Seroterapia, pag. 24.

    III. Difteria, pag. 42. IV. Pesta, pag. 61.V. Tuberculosa, pag. 85. VI. Apa Bucurescilor,

    pag. 105. VII. Lepra si Pelagra, pag. 129.

    (E x t rase din (Ga zel a Sateanalul).

    BUCURESCI

    TIPOGRAFIA

  • LEPRA SI PELAGRA.

    g1omania are tristul privilegiii a adapostiaceste doue boale particulare, una pre-sintand o r6mAsita a evuluT media,

    cea-lalta documentand miseria si lipsa deingrijire igienica a teranulut roman. Leprae boala cea mai re'spandita si cea mai cu-noscuta a anticitatet, o boala de care nevorbesc cartile lull Moise, unde e descrisa$i unde sunt indicate mijloacele pentru pre-venirea boalel, mijloace basate pe presupu-nerea a boala e molipsitoare. Numal cdescrierile Israelitilor $i ale lilt Ipocrat lassmult de dorit ; aceste descrieri nu ne con-ving daca boala descrisa este in adev6r leprape care o cunoascem asta-clt, sail daca s'aconfundat cu diferite afectiunT ale pielet,dand tuturor boalelor o singura denumire.Galien a dat o descriere mat precisa, pecand Arabit ail clasificat lepra in diferiteforme. Deja in evul media s'au deosebit

    11www.dacoromanica.ro

  • 1 :3 0

    forme netede cu neregularitafT in simfireprecum $i forme mixte. Ins5 pana in timpuldin urma nu s'a putut stabili in mod hotaritnatura leproasa a acestor forme netede. Infine s'a mai vorbit de o forma mutilantA alepreT, in care cad extremitglile degetelorsaa nasul.

    Mesurile severe luate de la inceput inpotriva leprei, anume isolarea leprosilor, a-rata ca deja in antichitate lepra era privitaca o boala foarte molipsitoare. Din aceastacausa a fost adesea confundata cu sifilise sigur ca multi din locuitoril leproserielorail fost sifilitici.

    Aceea ce nu sufera nici o indoiala estecaracterul familiar al leprei. $i la not in Parasunt familil intregi de lepro$I $i de multeon rudele locuind un timp oare-care in atarifamilif, capeta boala 3-5 anT dupe ce auvenit in contact cu lepro$T. Insd nu suntrare casurile unde barbatul este molipsitde la nevasta sail femeia dobendesce leprade la bArbatul sea, $i in acest cas trec maimulti ant pana ce lepra se declara.

    Pentru #erile civilisate ale Europe, lepraaparfine istoriei, insa numaT civilisafiuneacea mai inaintata a sciut s o goneasca dinEuropa. Acolo insa unde caldura sau frigulnu permit desvoltarea unei civilisafiunT uni-

    si

    si

    www.dacoromanica.ro

  • 131

    forme, ca si la marginele orientulta, boalase maT arata si asta-cli. Asa mai exists le-prosT in Spania, in Francia, in Italia meri-dinonala, in Grecia, in Turcia, si anume aiciin Romania, in Rusia de sud si de nord siin fine in Scandinavia. Afars de aceastalepra exists in toate cele-lalte parfi ale lumeTsi generafiunea noastra a putut asista chiarla invasiunea boaleT in 1848 in insuleleSandvich, adica,,cand aceste insule Miran inlegaturi comerciale cu alte state si anumecu China.

    Lepra este de asemenea foarte frecuentain Asia si in Africa; in China si in India

    gasit leprosT in proporfia de 3-5 la1000 de locuitori. Ast-fel numerul total alleprosilor pe pamint s'ar ridica la un numerde maT multe milioane. 0 proba pentru in-fecfiositatea lepreT in timpurile mai nuoieste tocmai invusiunea boaleT in insuleleSandvich, unde un singur matelot a infectattoata populatiunea. Acolo s'a si Matt ex-perimentul cu un condamnat, care, find in-fectat cu material lepros, a si devenit lepros.Este insa adeverat ca in urrna s'a aflat caacest individ se tragea dintr'o familie le-proasa.

    Faptul ca copiii nouT nascuti nu presintalepra, ci o capeta numaT dupe 1-2 ani,

    sail

    www.dacoromanica.ro

  • 132

    precum i imprejurarea ca persoanele cariIngrijesc leproiY, in imensa majoritate a ca-surilor nu capetA lepra, ail facut pe multiautorT s opinieze ca lepra nu este nicTcontagioasa, nicT ereditara.

    De fapt nu exists probe absolute pentruereditatea lepreT, dar tot mersul boatel Sianume presenta unul bacil specific infine eficacitatea masurilor de isolare suntprobe suficiente pentru a admite caracterulmolipsitor at lepreT, de nu se scie Incape ce cale se produce infectjunea. Asta-41taproape sciintifica toata lumea considerslepra ca boala contagioasa. Aspectul hidosat leprosilor facilita mutt cunoascerea boatel'i isolarea leprosilor. InsA dupa studiul me-surilor luate in contra boatel, am cApatatimpresiunea ca mesurile cele maT radicale,basate pe presupunerea contagiositatei, me-suri luate cu scopul de a 'starpi boala, s'atiluat in centrul Europei in evul media, anumeand in urma cruceadelor lepra, dupa afir-matiunea scriitorilor de atuncT, se respan-dise intr'un mod inspaimantator. Lepro0au fost excluT din orT -ce comunitate cu celsanatoV ; excluderea se facea printr'o cere-monie religioasA, acoperindu-se picioareleleprosului cu pamint. Lepr41, declaratimorti i ingropati, au fost obligati, sub pe-

    si

    si

    www.dacoromanica.ro

  • 133

    deapsa de moarte, de a purta niste hainespeciale. InchisT in leproseriT sail lazarete,inceta orT-ce contact intim intre leprosi sisanAtosT. Sunt inclinat a crede ca acestemesurT radicale au mantuit Europa de aceastaplaga, si considerand ca tuberculosa aremultA asemenare cu lepra, putem presupuneca niste mesurT foarte energice ar avea ace-lasT efect si in combaterea tuberculosei. 0generatiune ar suferi mult in urma acestormesurT, dar intreaga lume civilisata ar scApade tuberculosa. OrT-ce mesurf moderate carTdepind de buna-vointa a indiviclilor nu voravea nicT un efect in combaterea boaleT.Asa exists spre exemplu in toate terile me-suri de isolare pentru leprosT, insa fArA ri-goare absoluta ; din aceastA cause mesurileacestea n'ari avut efectul dorit. Spre a puteaajunge scopurT mars si sublime, avem ne-voe de mijloace absolute, fail a tine contde susceptibilitAtT sail chiar de dreptul defamilie. Curatirea facultativA si politia sani-tarA a carnurilor si a lapteluT nu sunt mij-loace suficiente. Un simf de umanitate reuinfeles care nu admite impedicarea absolutaa contactuluT intre leprosi si persoanele s-natoase si orbirea nriultor medici, maT cuseams in Turcia, earl fata de faptele celemaT evidente neaga contagiositatea si infec-www.dacoromanica.ro

  • 1N4

    liositatea leprel, au fost de buns seamscausele principale ca lepra, acolo unde matexista in Europa, in loc de a se rani, con-tinua a exista chiar a se inmulti, maT cuseams in Rusia in Turcia.

    Voi fi foarte fericit daca prin demonstra-liunile mele voiu putea sa fac ca Domnia-Voastre sa cunoasceti aspectuls ye feritt de contactul lor, contribuind laisolarea lor.

    Lepra incepe ca ort-ce alts board' infecti-oasa sau bacteriena cu febra, bolnavit suntabaft** timp de mat multe saptamant. Dupdaceia apare o erupfiune pe pielea partilordenudate pe fata si pe mane. Ar fi posibilca iritamentul acestor parti prin soare $ibacterit sa predispuna pielea Ia eruptiuntForma cea mat caracteristica e lepra tuber-culoasa ; ea se arata la inceput pe frunte,in regiunea sprancenelor. Aid se desvoltaniste nodulT de marimea until' bob de meinpans Ia marimea unlit bob de mazare saila unet nuct. Acesti nodull se confunda maitarcliil, sunt de o culoare rosietica sau va-nata, rotunde sau turtite Ia extremitatt, pecand pielea fruntei devine ingrosata, sbar-cita gi sprincenele sunt *lute; fata are unaspect inspaimantAtor, fioros, aducAnd aminte de fata leulul, din care causa s'a

    pisi

    leprosilor,

    'twww.dacoromanica.ro

  • 13:5

    si dat numele de Leontiasis. Pie lea capuluTacoperita cu par remane de regula sana-toasa. De multe orT exista ulceratiunT. Gan-glioniT limfaticT din vecinatate sunt maritisi tarT. De asemenea exista si lesiunT peochT si in gura sub forma de pete si ulce-ratiuni. Boa la tine mull time, ant intregl, sibolnaviT mor de boale interne. Multi bolnavicapata tuberculosa, ftisia pulmonara, sati morin urma unor tumori leproase carT se des-volta in laringe si cart impedica respiratiunea.Tumoarele leproase se moae spre sfarsitulboalel si pielea carT le acopera e inoadatade bacilli lepreT.

    0 alts forma de lepra este aceea aneste-sica, adica la care nu vedem desfigurareafete). si noduli, ci Incepe cu slabirea bolna-vilor, maT cu seams a mainilor ; partile motdintre oase devin slabe, nervit se ingroasasi se simt grin piele ca niste streangurTtart ; pleoapele inferioare atarna asa ca sevede fafa for interns. In urma se arata peterosil, care devin brune sail cenusii, pe pie-lea mainilor si a fete ; in mijlocul for sedesvolta o culoare alba si partile aceste deregula devin nesimfitoare. De multe orl oparte mare a suprafefel corpuluT devine ne-simtitoare, o putem intepa sail arde, fail cabolnavul s'o simta. BolnaviT acestia nu simtwww.dacoromanica.ro

  • 136

    de cat un frig intern, asa ca nu se pot in-calci ; de multe orl cand se apropie de focincercand de a se incalcli, se and grozavfara a o simti. Mai tarcliii extremitatile secontracts, degetele fall de simtire mor, de-vin negre, uscate $i cad jos lard ca holna-vul sa simta vre-o durere. Numai la ince-putul boaleT locurile ca' devin nesimfitoare,adica anestesice, sunt dur