Legile Deformarii Plastice - Incercarea La Taractiune

8/10/2019 Legile Deformarii Plastice - Incercarea La Taractiune

1/13

Nume:_Prenume:_

Data:Grupa:_8111

LUCRAREA NR. 2

Titlul lucrrii: Determinarea caracteristicilormecanice de rezisten

(ncercarea la traciune). Leile de!ormrii plastice.

"copul lucrrii: determinarea unei serii de caracteristici mecanice, care permita se face o apreciere asupra comportrii materialului in solicitrile la care va fi supus intimpul solicitrii sale.

1. Teoria lucrarii1.1. Principii# de!initii si !ormule de calcul$

Numim ncercare statica a unui material, aceea la care solicitarea exterioara

,, fora sau cupluse aplica epruvetei lent, progresiv, ncepnd de la zero pana la valoar

finala,in general pana la rupere. Se considera ca fora se aplica lent in cazul cnd viteza ncercare nu depaseste ..

ss %% mm

daN1

m

&!1

Pentru un material supus la ntindere,se poate face reprezentare grafica a relaiei ce exis

intre eforturile de limitare normale,,,, ce apar in piesa si deformaiile specifice ,,,,.Acearelaie este reprezentata prin curba caracteristica a materialului, care, pentru otel,are forma dfigura 1.

Pe acesta cura vom distinge mai multe puncte importante!

1.Limita de proporionalitate

"imita de proporionalitate #punctul P$ notata cu ,, p ,,este valoarealui,,,,pana la caeste valaila legea lui %oo&e!

''

e =

'up aceasta limita ,

cre(terea deformaiei nu maieste proporionala cu

.re


2/13

creterea efortului unitar.

)a se calculeaz din relaia !o

p

pA

p= unde!

pP este fora la limita de proporionalitate *

oA aria iniiala a seciunii epruvetei.

+oeficientul de proporionalitate ),care leag efortul unitar , de lungime specificata,se nu nume(te modul de elasticitate #longitudinal$.Pentru otel , valoarea sa este in urul a -,1

1% * cm/g .

2 Limita de elasticitate"imita de elasticitate #punctul )$ notat cu e , este valoarea efortului unitar pana la ca

materialul ramane perfect elastic, adic dup anularea efortului de ntindere, revine exact lungimea iniiala, deci nu are deformaii permanente. S0a ales, in mod convenional valoar

deformaiei permanente ,care sa defineasc limita de elasticitate ,acesta corespunznd undeformaii permanente de .-2, oinuta dup descrcarea epruvetei .

3 Limita de curgere"imita de curgere sau limita deformaiilor mari , #punctul +$ notata cu c , este valoar

efortului unic la care epruveta se deformeaz fata ca sarcina sa mai creasc. Pentru une

materiale, acest lucru nu poate fi oservat la aparatul indicator al ma(inii de ncercat * atunse determina limita de curgere ,in mod convenional , pe aza deformaiei permanente de ,-

oinuta dup descrcarea epruvetei * in acel caz ea se noteaz %1o .

4 Rezistenta de rupere

4ezistenta de rupere #punctul 4$ r ,este efortul unitar corespunztor valorii maximesarcinii. )a este egala cu !

o

rr

A

p=

5nde ! rp 0 este fora maxima nregistrata la ncercare *

'A 0 este aria seciunii iniiale a epruvetei

5 Lungimea specifica la rupere

Punctul unde se produce ruperea #S$ este punctul cruia ii corespunde lungimspecifica la rupere r .Acesta este raportul intre cre(terea lungimii epruvetei intre repere , duprupere # 'llr $ si lungimea iniiala 'l

'

'

l

llr

=


3/13

Adesea lungimea specifica la rupere se da in procente notndu0se cu :

+,-1''.1'''

'

l

llr

==

'e asemenea in urma ruperii se poate determina gtuirea la rupere , care este rapor

dintre mic(orarea suprafeei seciunii transversale a epruvetei dup rupere )( ' rAA suprafaa iniiala 'A . )a se exprima tot in procente !

+,-1''.'

'

A

AAr

=

Atragem atenia ca efortul unitar in ori ce punct a diagramei se calculeaz ca raportdintre fora ! corespunztoare punctului respecti" si seciunea iniiala,c#iar daca seciuntrans"ersala a epru"etei s$a micorat in cursul %ncercrii din cauza contraciei transversale. folose(te deci relaia !

'

A

P= .

'in aceasta cauza,cura caracteristica pe care o oinem este o cura convenionala +

#fig.-$,care pe prima poriune coincide cu cea reala ++ #rezultata din raportul dintre fora P

suprafaa contractata A6$,dar regiunea de rupere se deprteaz tot mai mult de cea reala. A tra

caracteristica reala ar nsemna sa msuram mereu seciunea epruvetei,deci sa complicam inuncercarea. +eea ce ne intereseaz practic din cura caracteristica,este,in special,partea pana

limita de curgere,unde cele doua cure coincide.

De!ormarea plastic este procedeul de prelucrare prin care se realizeaz scim/area !ormei unmaterial a!lat n stare solid# la temperaturi nalte sau sczute# !r deteriorarea acestuia (!isura!railizare)# n 0ederea o/inerii unor piese !inite sau semi!a/ricate.

Legile deformarii plastice:

Leea 0olumului constantSuma volumelor deplasate trei direc!ii perpediculare tre ele este egal cu "er

Aceast lege este important pentru calcularea volumului iniial al semifaricatului. Leea prezenei de!ormaiilor elastice n timpul de!ormrii plastice

De!ormarea plastic este ntotdeuna nsoit de de!ormare elastic. De!ormatia tota

are o componenta elastica# ale carei e!ecte se pot diminua dupa indepartarea !ortei

de!ormare si o componenta plastica# numita si remanenta:

t e2 pLa randul sau# componenta elastica are o su/componenta anelastica si o su/componen

pur elastica .3omponenta anelastica !ace ca re0enirea elastica sa se produca mai lent

introduce a/ateri ale !ormei pro!ilului indoit care se mani!esta la un anumit timp du

indepartarea !ortei de de!ormare. Aceast lege este important n cazul deformrii plastice

rece.


4/13

Leea minimei rezistene'eplasarea punctelor situate pe suprafaa perpendicular pe direcia de aciune a fore

exterioare are loc dup normala cea mai scurt dus la perimetrul seciunii, n direcia rezisten

minime. Se tinde astfel ctre suprafaa cu perimetru minim, adic spre suprafee circulare. 4cealee este important n cazul matririi cu /a0ur# pentru a asiura umplerea ca0itii !ormei.

Leea apariiei 5i ecili/rrii e!orturilor interne suplimentare"cim/area !ormei corpului policristalin enereaz tensiuni interne care se op

de!ormrii 5i tind s se ecili/reze reciproc. 4ceste tensiuni se datoreaz:

- !recrilor de contact scul 6 pies$- repartiiei neuni!orme a temperaturii$- neomoenitii compoziiei cimice 5i a structurii$- tendinei de !r7nare a dislocaiilor.

Aceast lege este important la trefilare, tragere, extrudare, unde sunt necesare fore de frecare ct mmici ntre scul (i material.

Leea similitudiniin condiii identice de compoziie cimic# structur# temperatur 5i caracterist

mecanice# sunt 0ala/ile urmtoarele relaii:

p p1$9

11

%

11

$

=

=

l

l

"

"

l

l

7

7# n care:

p# p16 presiuni speci!ice de de!ormare$nde:;# ;16 !ore de de!ormare$L# L16 lucrul mecanic celtuit pentru de!ormare$l# l16 dimensiuni liniare ale corpului de!ormat.

4ceast lee este important n procesele de simulare a comportrii pieselor utiliz7nd mici corpuri depro/. n acest !el se pot aduce corecii procesului de prelucrare# cu celtuieli redus.


5/13

1.%. Dispoziti0 e


6/13

se ntoarce in rezervorul 13, prin conducta 1=. 'up efectuarea unei ncercri , uleiul este

readus din cilindrul > in rezervorul de ulei 13, prin ventilul 1>, Att ventilul 1> cat si deitulpompei sunt comandate prin axul - , care poate fi rotit fie prin minerul -1 #grosier$, fie prin

melcul -- #regla fin$.

c$&ecanismul de msurat al sarcinii # ;;; $ este acionat :idraulic, prin conducta -9 ,

ce pune in legtura cilindrul > cu cilindrul fix -. ;n funcie

de deplasarea prg:iei se cite(te pe cadranul 9.fora cea acioneaz asupra epruvetei. Prin sc:imarea greutii ->,se pot realiza trei

scri diferite, cea ce permite mrime preciziei citirea pentru sarcini mici . +ele trei scri sunt!

@reutatea A corespunde scrii 0/g

@reutile AB corespund sacrii 01/g@reutile AB+ corespund scrii 09/g

'ispozitivul 91 este un amortizor.

)uncionarea . Se introduce epruveta de ncercat la ntindere n falca

superioar < (i se strnge prin apsarea mnerului . Se deplaseaz apoi falca inferioar 3cu autorul electromotorului =,pn ce, ntre cele dou flci, este o distan corespunztoarelungimii epruvetei* apoi se prinde epruveta (i n falca inferioar. 'ac exist vreo indicaie

asupra mrimii sarcinii de rupere, se a(eaz greuti pe prg:ia -=,astfel ca precizia citirii s

fie ct mai un. Se porne(te apoi electromotorul 19 (i se regleaz viteza de deplasare a

flcii superioare,respectiv se regleaz deitul pompei, prin rotirea mnerelor -1 (i --. 'upruperea epruvetei, uleiul care a intrat n cilindrul > este readus n rezervorul 13, acionndu0

se ventilul 1> cu mnerul -1.

1.9. =od de lucru.1.*nainte de %ncercarea lucrrii

a$. Se msoar diametrul epruvetei 'd si se fixeaz reperele ,conform taelului 1# 'l

C1 'd sau 'l

C 'd $

$ Se prinde epruveta in falca de sus #$ a ma(inii. Apoi se aproprie falca de os si se prinde

epruveta si in falca de os.+e "a a"ea gria ca reperele sa romana in afara flcilor mainii.c$ Se porne(te ma(ina

2. -n timpul lucrriia$ Se aplica asupra epruvetei , prin intermediul mecanismului de ncrcare, o sarcina care sa

produc un efort unitar su limita de elasticitate. Se porne(te ma(ina si se cite(te deformaia

pe vernierul dispozitivului de msurare a deformaiilor. Acesta operaie se repeta de cteva

ori ,la sarcini mrite succesiv.$ Se mre(te in continuare sarcina urmrind acul manometrului. Se oserva cum arata , la

nceput o cre(tere a sarcinii , pana la un moment dat ,cnd se manifesta o oprire si apoi otremurare a acului,cea ce corespunde unei sarcini constante sau c:iar mic(orare .;n aceastasituaie sa atins limita de curgerea materialului , unde ncepe sa apar viziil deformaiile


7/13

epruvetei .Se cite(te si se noteaz deformaia si fora la limita de curgere # 'P $.

c$ Se porne(te din nou electromotorul , iar sarcina va creste. Se repeta de cteva ori operaia de

citire a deformaiei, oprind ma(ina de cteva oricnd se noteaz fora #P$ si lungimea#l$.d$ Se oserva apoi ca sarcina creste din ce in ce mai ncet. Aceasta nseamn ca materialul s0a

apropiat de punctul 4 din fig. 1.Se va oserva cu atenie epruveta ,recunoscnd apariia unei

gtuiri,care este premergtoare ruperii materialului. 'up ruperea epruvetei se opre(tema(ina.

3 /up terminarea lucrriia$ Se cite(te pe ecranul manometrului fora maxima atinsa la ncercarea ,

corespunztoare punctului 4.

$ Se scoate epruveta din flcile ma(inii, se aseaza pe masa, cap la cap, cele doua

ucati si se msoar lungimea intre repere # rl $.+u autorul acesteia , se

calculeaz lungimea specifica la rupere # r $.

c$ Pentru calculul gtuirii, este necesara msurarea seciunii de rupere a pasei. "a epruvetele de seciune circulara se msoar diametrul minim dup rupere , lund media

aritmetica a doua diametre perpendiculare. # fig.1$ !

%

%1 dd

dm

+=

;ar seciunea de rupere este !

>

%

mr

dA

=

7ig. 1 fig. 11

"a epruvetele cu seciune ptrata sau dreptung:iulara , ale cror seciunii de rupere nu

au muc:iile drepte ,suprafaa seciunii de se va calcula prin nmulirea dimensiunilor minimeasi b#fig. 11$ aAr ?=


8/13

2. #ate e$perimetale si prelucrarea datelor

%.1. @a/el de date$

%. &ro'a de tractiue

t(s) *(t) #eplasarea (mm)

' ' 1'A1' ' 1'8%' '.9 1'89' '.B 1'C>' '.A 111B' 1.% 11A' 1.% 11C

2. Legea miimei re"istete


' ' %%1' '#A %%A%' 1#9 %%C9' %#> %99>' >#B %9CB' C %>>

' 1 %>A' %% %>8' %B#A %>AC' %#C %>C


9/13

+. Legea volumului costat

Pro/a


' ' %9>1' '#B %9B%' 9 %9A9' B %9C>' #B %>>

B' #C %>8' #C %B>A' #B %'8' #1 %BC' #9 %81'' B#C %A911' >#8 %A9

Pro/a t(s) *(t) #eplasarea (mm)

' ' %9>1' 1 %9%' 1#% %989' %>1>' #C %>B' #C %B'' #C %BBA' #C %C8' #B %>C' #8 %81'' B#B %A911' >#A %>%


10/13

%.%. 3alcule$

Grosimea 9 mmLatimea %% mml' ' mmLunimea 1C> mm

Ecu/ 1B %B mm9Ecilindru 18 BA9 mm9

l %B mm 9A mmEcu/ 1B %B mm9

Ecilindru %>>%#8>B mm9

(#BA 2 #19 2 #9>) * 9 #9B mm9#B mm diametru 1#8 18 mmF 91#AB

E! cu/ Ecilindru F% 9#1> ? 18 ? 1''8#'%B B CAB

8#%

Ecu/ F% 1B B8

Ecilindru F% 9#1> ? (8#)%? A# 1A A8C81#8 6 B#% A#F 1A#%1*% 8#

L

l'


11/13

%.9. Gra!ice$

1. Pro/a de tractiune

%. Leea minimei rezistente

+. Legea volumului costat


12/13

Pro/a

Pro/a


13/13

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/

Documents

Legile Deformarii Plastice - Incercarea La Taractiune