LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004*) privind statutul judecătorilor şi procurorilor - RepublicareTITLUL I: Dispoziţii generaleCAPITOLUL I: Noţiuni şi principiiArt. 1Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.Practica judiciara (79 referinte)

Art. 2(1)Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi.(2)Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.(3)Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.(4)Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor.Practica judiciara (66 referinte)

Art. 3(1)Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii.(2)Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.Practica judiciara (29 referinte)

Art. 4(1)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.(2)Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.Practica judiciara (318 referinte)

CAPITOLUL II: Incompatibilităţi şi interdicţiiArt. 5(1)Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.(2)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţă, în scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului parchetului şi s-a considerat că existenţa conflictului de interese nu afectează îndeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu.(3)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional.Practica judiciara (33 referinte)

Art. 6(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică.(2)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.(3)Dispoziţiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (4 referinte)

Art. 7(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

1

(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.(3)Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).(4)Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.Practica judiciara (10 referinte)

Art. 8(1)Judecătorilor şi procurorilor le este interzis:a)să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;b)să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;c)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;d)să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.(2)Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.Practica judiciara (7 referinte)

Art. 9(1)Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic.(2)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 10(1)Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.(2)Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.(3)Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia.Practica judiciara (38 referinte)

Art. 11(1)Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.(2)Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.(3)Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.Practica judiciara (1 referinte)

TITLUL II: Cariera judecătorilor şi procurorilorCAPITOLUL I: Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilorArt. 12Admiterea în magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.Practica judiciara (10 referinte)

Art. 13Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.Practica judiciara (26 referinte)

Art. 14(1)Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.(2)La concursul pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a)are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;

2

b)este licenţiată în drept;c)nu are antecedente penale sau cazier fiscal;d)cunoaşte limba română;e)este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.Practica judiciara (12 referinte)

Art. 15(1)Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.(2)Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.(3)Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.(4)Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.(5)Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.(6)Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.(7)Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.Practica judiciara (6 referinte)

Art. 16(1)Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.(2)Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.(3)Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror.(4)În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asistă la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate.(5)Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.Practica judiciara (37 referinte)

Art. 17(1)Auditorii de justiţie beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.(2)Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii stagiari, la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum şi obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacanţelor.(3)Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Auditorii de justiţie beneficiază de drepturile prevăzute de art. 79 alin. (4) şi (5), care se aplică în mod corespunzător.(5)Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.(6)Prevederile alin. (1)-(3) şi (5) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.Practica judiciara (58 referinte)

Art. 18(1)Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar.(2)Constituie abateri disciplinare:

3

a)desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;b)atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;c)absenţele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună.(3)Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt:a)avertismentul;b)diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;c)diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;d)exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.(4)Avertismentul se aplică, în scris, de directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi poate fi contestat la consiliul ştiinţific al institutului.(5)Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. b), c) şi d) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.(6)Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă.(7)În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.(8)Procedura de constatare a abaterilor şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 19(1)După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.(2)Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, de regulă, în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.(3)Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.Practica judiciara (7 referinte)

Art. 20(1)Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 6 ani funcţia de judecător sau de procuror.(2)În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).Practica judiciara (10 referinte)

CAPITOLUL II: Judecătorii stagiari şi procurorii stagiariArt. 21(1)Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.(2)Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiţi în funcţie numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea.(3)Judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.Practica judiciara (12 referinte)

Art. 22(1)Durata stagiului este de 1 an.(2)În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanţă.(3)Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului.Practica judiciara (10 referinte)

Art. 23(1)Judecătorii stagiari judecă:

4

a)cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite, învestirea cu formulă executorie şi luarea unor măsuri asigurătorii;b)litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100 milioane lei (10 mii lei RON);c)plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale;d)somaţia de plată;e)reabilitarea;f)constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;g)infracţiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală.(2)Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucură de stabilitate.(3)Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 24(1)Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.(2)În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.Art. 25(1)După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.(2)Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această situaţie, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională.(3)Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(4)După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 26(1)Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.(2)Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.(3)Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.Art. 27(1)Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(2)Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.Practica judiciara (8 referinte)

Art. 28(1)Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.(2)Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. La susţinerea probelor orale participă cel puţin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art. 27.(3)Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de speţe şi întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători şi procurori, în funcţie de specificul activităţii acestora.

5

Art. 29(1)Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.(2)Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.(3)Notarea la probele orale este definitivă.(4)După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.(5)Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.Art. 30(1)După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.(3)Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.(4)La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.(5)Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.(6)În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.Practica judiciara (3 referinte)

CAPITOLUL III: Numirea judecătorilor şi procurorilorArt. 31(1)Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.(3)Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.(4)În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României.(5)În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.Practica judiciara (35 referinte)

Art. 32Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, după dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.Art. 33(1)Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător, procuror şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, precum şi magistraţii-asistenţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o vechime de cel puţin 5 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile.(2)Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.

6

(3)În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi.(4)Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.(5)Persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fără concurs, în funcţia de judecător sau procuror.(6)Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi numite la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(7)Persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, precum şi avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani pot fi numite, fără concurs, la judecătorii sau parchetele care funcţionează pe lângă acestea.(8)Persoanele care îndeplinesc condiţia de la alin. (5) şi (7) prin cumularea vechimii în funcţia de judecător, procuror sau în profesia de avocat pot fi numite judecător sau procuror, fără concurs, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(9)În vederea numirii în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) şi (8) vor susţine un interviu în faţa secţiei corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.(10)Pentru a fi numite în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) şi (8) trebuie să îndeplinească şi condiţiile prevăzute de art. 14 alin. (2).(11)Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.(12)În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României.(13)După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1), (5), (7) şi (8) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.(14)Persoanele prevăzute la alin. (5), (7) şi (8) vor susţine, la finalizarea cursului prevăzut la alin. (13), un examen pentru verificarea cunoştinţelor. Nepromovarea examenului atrage eliberarea din funcţie, cu obligaţia restituirii indemnizaţiilor primite în perioada în care au urmat cursurile.(15)Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.Practica judiciara (37 referinte)

Art. 34(1)Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a judecătorilor şi procurorilor şi este facultativă.(2)Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.(3)Jurământul se depune în şedinţă solemnă, în faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.(4)Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurământul.(5)Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcţie.Practica judiciara (1 referinte)

CAPITOLUL IV: Formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a judecătorilor şi procurorilorArt. 35(1)Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei.(2)Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 36

7

Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător şi procuror, prin pregătire individuală.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 37(1)Judecătorii şi procurorii participă, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.(2)Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.(3)Consiliul Superior al Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor.(4)Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinând seama de necesitatea specializării lor.Art. 38(1)În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.(2)Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.Art. 39(1)Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.(2)Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie.(3)Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului, secţiei sau direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi din 2 judecători sau procurori desemnaţi de colegiul de conducere.(4)Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetului Naţional Anticorupţie fac parte şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie care răspund direct de performanţele acestor structuri.(5)Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor sunt prevăzute în anexa**) care face parte integrantă din prezenta lege.(6)Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.Practica judiciara (18 referinte)

Art. 40(1)Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".(2)Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.(3)În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4) orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.(4)Hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă de judecată, sunt definitive şi irevocabile.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 41(1)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

8

(2)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.(3)Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei legi.(4)Judecătorul sau procurorul care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 42(1)Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.(2)Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.(3)Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în dosar.

CAPITOLUL V: Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducereSECŢIUNEA 1: Promovarea la tribunale, curţi de apel şi la parcheteArt. 43(1)Promovarea judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.(2)Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.(3)Comisia pentru promovarea judecătorilor este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(4)Comisia pentru promovarea procurorilor este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(5)Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în trei cotidiene centrale, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.Practica judiciara (39 referinte)

Art. 44(1)Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:a)5 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;b)6 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;c)8 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2)La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat.(3)Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).Practica judiciara (121 referinte)

Art. 45Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 46(1)Concursul de promovare constă în probe scrise, cu caracter teoretic şi practic.(2)Probele constau în:a)în funcţie de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat;b)jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale;c)jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;

9

d)procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului.(3)Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.(4)Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (5 referinte)

Art. 47În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi.Practica judiciara (5 referinte)

SECŢIUNEA 2: Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor corespunzătoareArt. 48(1)Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.(2)Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.(3)Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.(4)Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.(5)Comisia de examinare este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.(6)Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de Internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.(7)Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.(8)Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).(9)Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.(10)Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.(11)Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.(12)Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.(13)Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile instanţelor judecătoreşti.(14)Numirea în funcţii de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 49(1)Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi de adjuncţi ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

10

(2)Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.(3)Procurorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.(4)Dispoziţiile art. 48 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.(5)Comisia de examinare este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.(6)Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de Internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.(7)Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte procurorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.(8)Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).(9)Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(10)Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.(11)Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) şi (14) se aplică în mod corespunzător şi în cazul numirii procurorilor în funcţiile de conducere.(12)Evidenţa posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile parchetelor.Art. 50(1)Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:a)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în funcţia de judecător sau procuror;b)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror;c)pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror.(2)La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat.(3)Pentru numirea în funcţii de conducere, judecătorul şi procurorul trebuie să aibă dreptul să funcţioneze la instanţa sau, după caz, parchetul la care urmează să fie numit în funcţia de conducere.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 51(1)La încetarea mandatului funcţiei de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de art. 48, 49 şi 50, o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la altă instanţă sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.(2)Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:a)în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere;b)în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;c)în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.(3)La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză,

11

raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor.(4)La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.(5)La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.(6)La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.(7)Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (3 referinte)

SECŢIUNEA 3: Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional AnticorupţieArt. 52(1)Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător în ultimii 2 ani la tribunale sau curţi de apel, au obţinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 12 ani.(2)Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.(3)Evidenţa posturilor vacante de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este publică şi disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(4)Judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însoţite de orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care le analizează şi le înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de un raport consultativ asupra promovării, în termen de 10 zile de la primire.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 53(1)Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani.(2)Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.(3)Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.(4)Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.(5)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.(6)Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 54(1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.(2)Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

12

(3)Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.(4)Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (35 referinte)

Art. 55(1)Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticorupţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, după caz.(2)Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie, unde urmează să fie numit procurorul.(3)Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.(4)Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.(5)Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor secţiilor ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie.Practica judiciara (5 referinte)

Art. 56La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 şi 55, judecătorii sau procurorii revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.Practica judiciara (1 referinte)

CAPITOLUL VI: Delegarea, detaşarea şi transferulArt. 57(1)În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată, cu acordul scris al acestora.(2)Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale şi tribunale specializate în circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.(3)Delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel.(4)Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi.(5)Delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(6)Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an şi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de zile.(7)În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an.(8)Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de zile.(9)Pe perioada delegării judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este delegat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 58(1)Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al

13

Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii.(2)Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte o singură dată, pentru o durată de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).(3)În perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.(4)Perioada detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.(5)După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior.Practica judiciara (28 referinte)

Art. 59Detaşarea nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.Art. 60Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al Magistraturii.Art. 61(1)La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.(2)Pentru numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu în faţa secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.(3)Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţă Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.

CAPITOLUL VII: Suspendarea din funcţie şi încetară funcţiei de judecător şi procurorArt. 62(1)Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:a)când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa prin ordonanţă sau rechizitoriu;b)când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător.(2)Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.(3)În perioada suspendării din funcţie, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în magistratură.(4)În perioada suspendării din funcţie, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 63(1)În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunică de îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei sau parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.(2)Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratură pentru această perioadă.Practica judiciara (7 referinte)

Art. 64(1)În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numită în condiţiile art. 14 alin. (2) lit. e).(2)După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie potrivit legii.(3)În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 65(1)Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:a)demisie;

14

b)pensionare, potrivit legii;c)transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;d)incapacitate profesională;e)ca sancţiune disciplinară;f)condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune;g)încălcarea dispoziţiilor art. 7;h)nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14);i)neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).(2)Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.(3)Trecerea în rezervă sau în retragere a judecătorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile legii, după eliberarea din funcţie de către Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcţie se face după trecerea în rezervă sau, după caz, în retragere.(4)Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.(5)În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară.(6)Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor.Practica judiciara (29 referinte)

CAPITOLUL VIII: Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArt. 66(1)Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se bucură de stabilitate.(2)Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe bază de concurs.(3)Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de judecător şi procuror.(4)Dispoziţiile prezentei legi privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continuă şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 67(1)Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 4 ani în această funcţie.(2)Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovaţi dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani vechime în această funcţie. După o perioadă de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi în gradul II şi după alţi 5 ani în gradul I.(3)Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi fără concurs dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în magistratură de cel puţin 4 ani. După o perioadă de 3 ani în această funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I.(4)Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, precum şi grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 68(1)Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:a)coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;b)ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Completului de 9 judecători, ca instanţă disciplinară.(2)Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativă şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Practica judiciara (5 referinte)

Art. 69Magistraţii-asistenţi şefi au următoarele atribuţii:a)participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale Completului de 9 judecători;b)repartizează magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată;c)asigură ţinerea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor.Art. 70

15

Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale secţiilor.Art. 71Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 72Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei.Practica judiciara (2 referinte)

TITLUL III: Drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilorArt. 73Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.Practica judiciara (214 referinte)

Art. 74(1)Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu alte criterii prevăzute de lege.(2)Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială.(3)Salarizarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se stabileşte prin legea privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică.(4)Judecătorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate.(5)Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister.(6)Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale.Practica judiciara (613 referinte)

Art. 75(1)Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.(2)Judecătorii sau procurorii care consideră că independenţa şi imparţialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.Practica judiciara (13 referinte)

Art. 76Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 11 alin. (3).Practica judiciara (3 referinte)

Art. 77(1)Judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.(2)Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.Practica judiciara (70 referinte)

Art. 78(1)Judecătorii şi procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor şi procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naţionale, pentru viaţă, sănătate şi bunuri, dacă sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucraţi în aceste funcţii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.(2)La eliberarea din funcţie, asigurarea prevăzută la alin. (1) încetează.(3)Asigurarea prevăzută la alin. (1) se realizează în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Judecătorii şi procurorii se pot asigura pentru risc profesional peste limita prevăzută la alin. (1).

16

(5)Prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de asigurări a judecătorilor şi procurorilor.Practica judiciara (46 referinte)

Art. 79(1)Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.(2)Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor.(3)Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.(4)În perioada concediului de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani, judecătorii sau procurorii au dreptul la o indemnizaţie în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare datei de la care se acordă acest concediu.prevederi din capitolul III (Norme Metodologice din 2005) la data 2005-11-03 pentru Art. 79 , alin.( 4 ) din titlul III [+](5)Judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale.(6)Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, precum şi cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.(7)În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.Practica judiciara (82 referinte)

Art. 80Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.Practica judiciara (20 referinte)

Art. 81(1)Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.(2)Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător sau procuror şi se înregistrează, potrivit legii.(3)Modul de calcul al vechimii continue în magistratură se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/soţia şi copiii care se află în întreţinerea acestuia la data decesului.Practica judiciara (104 referinte)

Art. 82(1)Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.(2)Judecătorii şi procurorii sunt pensionaţi la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani.(3)Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani în funcţia de judecător sau procuror, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1%, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării.(4)De pensia de serviciu beneficiază şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală.(5)Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecător sau procuror în funcţie în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.(6)De prevederile alin. (5) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de judecător sau procuror din motive neimputabile.(7)Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu sau pensia militară de serviciu.

17

(8)Judecătorii şi procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin. (1), (2) şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.Practica judiciara (326 referinte)prevederi din capitolul I (Norme Metodologice din 2005) la data 2005-11-03 pentru Art. 82 din titlul III [+]prevederi din capitolul I (Norme Metodologice din 2005) la data 2005-11-03 pentru Art. 82 din titlul III [+]

Art. 83Judecătorii şi procurorii de la toate instanţele, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) nu pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege.Practica judiciara (49 referinte)

Art. 84Soţul supravieţuitor şi copiii judecătorilor şi procurorilor care au dreptul la pensie de serviciu potrivit art. 82 beneficiază de pensie de urmaş dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.Practica judiciara (33 referinte)

Art. 85(1)Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.(2)Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor şi procurorilor în activitate.(3)Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi judecătorilor sau procurorilor pensionari, precum şi persoanelor care beneficiază de pensia de urmaş prevăzută la art. 84.Practica judiciara (357 referinte)

Art. 86Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar şi consilier în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.Practica judiciara (475 referinte)

Art. 87(1)Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător, cu excepţia dreptului prevăzut de art. 82 alin. (2).(2)Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin. (1).Practica judiciara (110 referinte)

Art. 88(1)Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma Meritul judiciar.(2)Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, şi la propunerea ministrului justiţiei, pentru procurori.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 89Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 90(1)Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.(2)Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi bună-credinţă.Practica judiciara (10 referinte)

Art. 91

18

(1)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional.(2)Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.Practica judiciara (79 referinte)

Art. 92(1)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.(2)Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, şi se asigură în mod gratuit.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 93Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.Practica judiciara (9 referinte)

TITLUL IV: Răspunderea judecătorilor şi procurorilorCAPITOLUL I: Dispoziţii generaleArt. 94Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.Practica judiciara (11 referinte)

Art. 95(1)Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.(2)În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.Practica judiciara (6 referinte)

Art. 96(1)Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.(2)Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.(3)Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală.(4)Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.(5)Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.(6)Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.(7)După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.(8)Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.Practica judiciara (42 referinte)

Art. 97(1)Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.(2)Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.Practica judiciara (61 referinte)

CAPITOLUL II: Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilorArt. 98(1)Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.

19

(2)Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi.Practica judiciara (22 referinte)

Art. 99Constituie abateri disciplinare:a)încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;b)intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;c)desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;d)nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;e)nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;f)refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;g)refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;h)exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune;i)efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile;j)absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;k)atitudinea nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili;l)neîndeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează;m)nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;n)participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor în condiţiile legii.Practica judiciara (880 referinte)

Art. 100Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:a)avertismentul;b)diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;c)mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă aceasta;d)excluderea din magistratură.Art. 101Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.Practica judiciara (1 referinte)

TITLUL V: Dispoziţii tranzitorii şi finaleArt. 102(1)Judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi.(2)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie şi pot ocupa o funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.Art. 103Judecătorii şi procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de bază la instituţii de învăţământ superior juridic au obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi transfere norma de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează ori să renunţe la calitatea de judecător sau procuror.Practica judiciara (6 referinte)

Art. 104(1)Judecătorii şi procurorii în funcţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această vechime.(2)Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, în baza coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 19,

20

20, 18 pentru magistraţii-asistenţi gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistraţii-asistenţi şefi gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.Practica judiciara (12 referinte)

Art. 105(1)Judecătorii şi procurorii militari care îşi continuă activitatea la instanţele şi parchetele militare, redistribuiţi pe funcţii inferioare, îşi păstrează drepturile salariale de care beneficiază la data redistribuirii. Celelalte dispoziţii ale prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor şi procurorilor militari.(2)Transferul judecătorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face la instanţe şi parchete civile de grad egal, potrivit opţiunii exprimate, în limita posturilor disponibile.Art. 106Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:a)Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;b)Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii;c)Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare şi media minimă de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari;d)Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură;e)Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute;f)Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor;g)Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;h)Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor;i)Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 107(1)Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2)La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:a)dispoziţiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 şi art. 59-69 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;b)dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-1201 şi art. 121-1311 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 66 privind vechimea în magistratură necesară pentru promovarea în funcţia de judecător sau procuror, care se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.(3)Dispoziţiile art. 13 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.Practica judiciara (10 referinte)-****-NOTĂ:Reproducem mai jos prevederile art. II-VIII din titlul XVII al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 303/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVII al Legii nr. 247/2005." - Art. II(1)Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2)Celelalte regulamente prevăzute la art. 106 se actualizează şi se aprobă în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(3)În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotărârea Guvernului prevăzută la art. 77 alin. (3)***) din Legea nr.303/2004. - Art. IIILa împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare, se abrogă. - Art. IV

21

(1)Comisiile pentru primul concurs sau examen privind funcţiile de conducere de la instanţe şi parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2)Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor va fi elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii şi afişat pe paginile de Internet ale Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Justiţiei, precum şi la sediile instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea comisiilor.(3)În 30 de zile de la publicarea regulamentului prevăzut la alin. (2) se organizează concurs sau examen pentru numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea, iar în termen de 60 de zile de la aceeaşi dată se organizează concurs sau examen pentru ocuparea funcţiilor de conducere de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea. Dispoziţiile art. 48 alin. (7) şi ale art. 481 alin. (7)****) se aplică în mod corespunzător.(4)Numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, precum şi de la parchetele de pe lângă acestea, pentru care se aplică procedura prevăzută la art. 48 alin. (9) şi art. 481 alin. (9)*****), se face în termen de 30 de zile de la numirea în funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concursurile sau examenele prevăzute la alin. (3).(5)Nerespectarea termenelor şi a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinară. - Art. V(1)Judecătorii şi procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă vor fi eliberaţi din funcţie la împlinirea unui termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2)Consiliul Superior al Magistraturii va lua măsurile necesare pentru ocuparea în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea persoanelor prevăzute la alin. (1). - Art. VIJudecătorii şi procurorii care nu au renunţat la norma de bază la instituţii de învăţământ superior juridic, potrivit art. 102******) din Legea nr.303/2004, sunt obligaţi să-şi transfere norma de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. - Art. VII(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate depun declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (3)*******) sau, după caz, art. 61********) şi art. 62*********) din Legea nr. 303/2004, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la art. 61 ********) din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică declaraţiile prevăzute la art. 62*********) din Legea nr. 303/2004 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. - Art. VIIIDispoziţiile art. 82**********) din Legea nr. 303/2004 se aplică şi magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzut la art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."*) Republicată în temeiul art. XII al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 303/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.**) Potrivit art. III al titlului XVII din Legea nr. 247/2005, la împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.***) - Art. 77 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 78 alin. (3).****) - Art. 481 alin. (7) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (7).*****) - Art. 481 alin. (9) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (9).******) - Art. 102 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 103.*******) - Art. 6 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 5 alin. (3).********) - Art. 61 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 6.*********) - Art. 62 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 7.**********) - Art. 82 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 83.Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 826 din data de 13 septembrie 2005

22

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004*) privind organizarea judiciară - RepublicareOrganizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internaţională a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor ţării.Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee.

TITLUL I: Dispoziţii generaleCAPITOLUL I: Principiile organizării judiciareArt. 1(1)Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.(2)Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.(3)Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.Practica judiciara (167 referinte)

Art. 2(1)Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.(2)Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:a)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;b)curţi de apel;c)tribunale;d)tribunale specializate;e)instanţe militare;f)judecătorii.Practica judiciara (76 referinte)

Art. 3

23

Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.Practica judiciara (55 referinte)

Art. 4(1)În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.(2)Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 5Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.Practica judiciara (17 referinte)

CAPITOLUL II: Accesul la justiţieArt. 6(1)Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.(2)Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.Practica judiciara (28 referinte)

Art. 7(1)Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.(2)Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.Practica judiciara (8 referinte)

Art. 8Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.Art. 9Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.

CAPITOLUL III: Dispoziţii generale privind procedura judiciarăArt. 10Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.Practica judiciara (12 referinte)

Art. 11Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.Practica judiciara (11 referinte)

Art. 12Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţă publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 13(1)Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată.(2)Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmaţiile, întrebările şi susţinerile celor prezenţi, inclusiv ale preşedintelui completului de judecată.(3)La cerere, părţile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.Practica judiciara (44 referinte)

Art. 14(1)Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.(2)Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.(3)În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.(4)În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.(5)Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.

24

(6)Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţă.(7)Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 15Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.Practica judiciara (18 referinte)

Art. 16Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi aduse la îndeplinire în condiţiile legii.Practica judiciara (5 referinte)

Art. 17Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.Practica judiciara (35 referinte)

TITLUL II: Instanţele judecătoreştiCAPITOLUL I: Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieSECŢIUNEA 1: Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArt. 18(1)În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala ţării.(2)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.(3)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.(4)Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.Practica judiciara (1015 referinte)

Art. 19(1)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.(2)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal -, Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite, fiecare având competenţă proprie.Practica judiciara (5 referinte)

Art. 20(1)În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.(2)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.Practica judiciara (4 referinte)

SECŢIUNEA 2: Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArt. 21(1)Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.Practica judiciara (29 referinte)

Art. 22(1)Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:a)în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;b)recursurile, în condiţiile prevăzute de lege.Art. 23(1)Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:a)cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;b)conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;c)orice alte cereri prevăzute de lege.(2)Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.Practica judiciara (4 referinte)

Art. 24

25

(1)Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2)Completul de 9 judecători judecă şi alte cauze date în competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară.Practica judiciara (4 referinte)

Art. 25Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:a)judecarea recursurilor în interesul legii;b)soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;c)sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.Practica judiciara (17 referinte)

Art. 26Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.Art. 27(1)La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.(2)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curii de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.Practica judiciara (2 referinte)

SECŢIUNEA 3: Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArt. 28(1)Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.(2)Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.(3)Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.Art. 29(1)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:a)aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;b)analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;c)propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;d)organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;e)propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;f)exercită alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.(3)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.(4)Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.Art. 30Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:a)aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;b)aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;c)alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.Practica judiciara (1 referinte)

SECŢIUNEA 4: Completele de judecată26

Art. 31(1)Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.(2)Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Practica judiciara (12 referinte)

Art. 32(1)Completul de 9 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat în acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2)Completul de 9 judecători se constituie, de regulă, din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.Art. 33(1)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezidează Secţiile Unite, Completul de 9 judecători, iar în cadrul secţiilor orice complet, când participă la judecată.(2)În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie să ia parte sunt prezidate de vicepreşedintele instanţei sau de un preşedinte de secţie.(3)Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 34În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.Practica judiciara (4 referinte)

CAPITOLUL II: Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriileSECŢIUNEA 1: Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilorArt. 35(1)Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.(2)În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.Practica judiciara (31 referinte)

Art. 36(1)Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.(2)În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.(3)În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.Practica judiciara (54 referinte)

Art. 37(1)În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.(2)Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.(3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care se înfiinţează.Practica judiciara (24 referinte)

Art. 38(1)Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.(2)Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.Practica judiciara (9 referinte)

Art. 39(1)În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.

27

(2)În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.Practica judiciara (4 referinte)

Art. 40(1)Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.(2)Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.(3)Dispoziţiile Codului de procedură penală se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (9 referinte)

Art. 41(1)Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.(3)În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.Practica judiciara (5 referinte)

Art. 42În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.

SECŢIUNEA 2: Conducerea instanţelor judecătoreştiArt. 43(1)Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.(2)Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.(3)Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercită şi atribuţii de administrare a instanţei.Practica judiciara (78 referinte)

Art. 44Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.Practica judiciara (236 referinte)

Art. 45(1)În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.(2)La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 46(1)Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.(2)Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.Practica judiciara (23 referinte)

Art. 47Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.Practica judiciara (29 referinte)

Art. 48Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.Art. 49(1)În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.(2)Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă:a)la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;b)la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.

28

(3)Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.(4)La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.(5)La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.(6)În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.(7)Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 50(1)La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.(2)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:a)adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;b)adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;c)adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;d)adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.(3)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.(4)Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 51Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii:a)dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;b)aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;c)dezbat probleme de drept;d)analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;e)formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;f)aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;g)iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;h)îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.Practica judiciara (6 referinte)

SECŢIUNEA 3: Completele de judecatăArt. 52(1)Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.(2)Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 53(1)Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.(2)Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.Practica judiciara (11 referinte)

Art. 54(1)Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.(2)Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.(3)În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii.(4)Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă.Practica judiciara (140 referinte)

Art. 55(1)Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.

29

(2)Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.(3)În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, prevederile art. 54 alin. (3) şi (4) fiind aplicabile.Practica judiciara (199 referinte)

CAPITOLUL III: Instanţele militareArt. 56(1)Instanţele militare sunt:a)tribunalele militare;b)Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;c)Curtea Militară de Apel Bucureşti.(2)Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3)Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.Art. 57(1)Instanţele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.(2)Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.Practica judiciara (5 referinte)

Art. 58(1)La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.(2)Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participă la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.(3)Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.Practica judiciara (45 referinte)

Art. 59(1)În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.(2)Tribunalele militare judecă procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.(3)Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 60(1)În municipiul Bucureşti funcţionează Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.(2)Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.(3)Preşedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti este ordonator terţiar de credite.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 61(1)Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.(2)Preşedintele Curţii Militare de Apel Bucureşti este ordonator secundar de credite.

TITLUL III: Ministerul PublicCAPITOLUL I: Atribuţiile Ministerului PublicArt. 62(1)Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2)Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.(3)Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respectă şi protejează demnitatea umană şi apără drepturile persoanei.(4)Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.Practica judiciara (11 referinte)

Art. 63

30

Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:a)efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;b)conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;c)sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;d)exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;e)participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;f)exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;g)apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;h)acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;i)studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;j)verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;k)exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.Practica judiciara (6 referinte)

Art. 64(1)Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.(2)În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.(3)Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanţei competente să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.(4)Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calităţii acestuia, potrivit legii, ori, în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă de procurorul ierarhic superior.Practica judiciara (40 referinte)

Art. 65(1)Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.(2)Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.(3)Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.Practica judiciara (4 referinte)

Art. 66(1)Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.(2)Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.(3)Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) atrage răspunderea juridică potrivit legii.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 67(1)Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.(2)Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.(3)În procesele penale, la şedinţa de judecată, poate participa procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.Practica judiciara (25 referinte)

Art. 68Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale.Art. 69(1)Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al

31

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.(2)Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.(3)Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.Practica judiciara (3 referinte)

CAPITOLUL II: Organizarea Ministerului PublicSECŢIUNEA 1: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieArt. 70(1)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.(2)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.(3)În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.(4)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.Practica judiciara (68 referinte)

Art. 71Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 72Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 73(1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când consideră necesar.(2)În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).Practica judiciara (2 referinte)

Art. 74Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.Practica judiciara (8 referinte)

Art. 75(1)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.(2)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.(3)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.(4)Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.(5)La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).(6)Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.

32

(7)La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.(8)Comisia prevăzută la alin. (4) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.(9)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.(10)Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.(11)La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.(12)Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.(13)Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată**), se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (118 referinte)

Art. 76În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 77(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.(2)Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.(3)Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 78(1)Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.(2)Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.Art. 79Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Practica judiciara (3 referinte)

SECŢIUNEA 2: Parchetul Naţional AnticorupţieArt. 80(1)Parchetul Naţional Anticorupţie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2)Parchetul Naţional Anticorupţie se organizează ca structură autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3)Parchetul Naţional Anticorupţie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.Practica judiciara (15 referinte)

Art. 81(1)Parchetul Naţional Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.(2)Parchetul Naţional Anticorupţie este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.Art. 82(1)Parchetul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

33

(2)În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3)Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ordonator principal de credite.(4)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 83(1)În cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.(2)Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie este constituit din procurorul general, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.(3)Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (21 referinte)

Art. 84(1)Adunarea generală a procurorilor Parchetului Naţional Anticorupţie se convoacă de către procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.(2)Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 85În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 86(1)În cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.(2)Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, de regulă, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.Practica judiciara (5 referinte)

Art. 87(1)Parchetul Naţional Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.(2)Pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.(3)La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).(4)Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.(5)La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.(6)Comisia prevăzută la alin. (2) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi este formată din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticorupţie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.(7)Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie.(8)Procurorii numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.(9)La data încetării activităţii în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.(10)Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.(11)Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (112 referinte)

Art. 88Parchetul Naţional Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Parchetului Naţional Anticorupţie.Practica judiciara (2 referinte)

SECŢIUNEA 3: Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii

34

Art. 89(1)Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.(2)Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.(3)Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.Practica judiciara (20 referinte)

Art. 90(1)Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură şi câte o secţie pentru minori şi familie.(2)În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii maritime şi fluviale.(3)Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 91În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 92(1)Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.(2)Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.(3)Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.(4)Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită şi atribuţii de administrare a parchetului.Practica judiciara (4 referinte)

Art. 93Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.Practica judiciara (10 referinte)

Art. 94(1)În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.(2)La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 95(1)Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.(2)Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.(3)Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.Art. 96(1)În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.(2)Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenţă procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.(3)Dispoziţiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 97Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.

SECŢIUNEA 4: Organizarea parchetelor militareArt. 98

35

(1)Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele de pe lângă tribunalele militare.(2)Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3)Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.Art. 99(1)Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.(2)Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.Practica judiciara (7 referinte)

Art. 100(1)Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplică în mod corespunzător.(2)Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participă la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 57.(3)Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b).(4)Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 101(1)Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.(2)Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.Practica judiciara (15 referinte)

Art. 102(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.(2)Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor, secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie organizează şi desfăşoară activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.

TITLUL IV: Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al MagistraturiiArt. 103(1)Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.(2)Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.(3)Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.Practica judiciara (15 referinte)

Art. 104(1)Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.

36

(2)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.(3)Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.Art. 105Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 106(1)Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.(2)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.Practica judiciara (5 referinte)

Art. 107(1)Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.(2)Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.Art. 108(1)Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.(2)Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.(3)Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia brută lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactică stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.Art. 109Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continuă a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.

TITLUL V: Asistenţii judiciariArt. 110Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a)au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;b)sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;c)nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;d)cunosc limba română;e)sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.Practica judiciara (39 referinte)

Art. 111(1)Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.(2)Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari.(3)Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari.(4)Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.(5)Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.Practica judiciara (65 referinte)

Art. 112Asistenţii judiciari exercită atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.Art. 113

37

(1)Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.(2)Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.(3)Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat. Hotărârea curţii de apel este definitivă.(4)Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.(5)Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.Practica judiciara (8 referinte)

Art. 114Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:a)condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;b)condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.Art. 115Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.Practica judiciara (15 referinte)

TITLUL VI: Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelorArt. 116(1)Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:a)registratura;b)grefa;c)arhiva;d)biroul de informare şi relaţii publice;e)biblioteca.(2)Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).(3)Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.(4)Instanţele şi parchetele militare au în structură şi un compartiment de documente clasificate.Practica judiciara (6 referinte)

Art. 117(1)Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.(2)Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.Art. 118(1)Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.(2)Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.(3)La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticorupţie, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.(4)Personalul de specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.(5)Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi.

38

Practica judiciara (532 referinte)

Art. 119(1)Grefierii care participă la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.(2)La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit.(3)La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 120(1)În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.(2)Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3)În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticorupţie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.(4)În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.(5)Dotarea tehnică necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.Practica judiciara (2 referinte)

TITLUL VII: Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilorArt. 121(1)Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.(2)Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(3)Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.Art. 122(1)Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.(2)Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.(3)Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se asigură, în mod gratuit, de către Poliţia Militară.(4)Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Art. 123Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.Art. 124Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.Practica judiciara (4 referinte)

39

TITLUL VIII: Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelorCAPITOLUL I: Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativArt. 125(1)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.(2)Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.(3)Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.(4)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi Curţii Militare de Apel Bucureşti şi Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti.Practica judiciara (85 referinte)

Art. 126(1)Poate fi numită în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:a)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;b)curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;c)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;d)Parchetul Naţional Anticorupţie, pentru managerul economic al acestui parchet.(2)La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.(3)Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.(4)Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe bază de concurs sau probă practică.(5)Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie.Practica judiciara (23 referinte)

Art. 127Managerul economic are următoarele atribuţii principale:a)conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează;b)răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;c)îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;d)organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;e)coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;f)ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;g)organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;h)urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;i)organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele

40

specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;j)coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.Practica judiciara (26 referinte)

Art. 128Managerii economici, informaticienii şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Practica judiciara (11 referinte)

Art. 129Preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.Practica judiciara (10 referinte)

Art. 130(1)Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structură un compartiment economico-administrativ.(2)Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:a)întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;b)asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;c)asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;d)asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;e)întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamităţi.

CAPITOLUL II: Bugetele instanţelor şi parchetelorArt. 131(1)Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.(2)Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.(3)Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(4)Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.Practica judiciara (803 referinte)

Art. 132(1)Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.(2)Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.(4)Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.(5)Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aprobă de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.(6)Proiectele de buget anual se elaborează de Curtea Militară de Apel Bucureşti, respectiv de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea celorlalte instanţe şi parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi se transmit Ministerului Apărării Naţionale.(7)Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).Practica judiciara (33 referinte)

Art. 133

41

(1)Fiecare instanţă şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.(2)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.Practica judiciara (28 referinte)

Art. 134(1)Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(3)Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.Art. 135(1)Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.(2)Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi al ministrului apărării naţionale.Practica judiciara (5 referinte)

Art. 136Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Practica judiciara (3 referinte)

TITLUL IX: Dispoziţii tranzitorii şi finaleArt. 137Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:a)serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;b)oficiile registrului comerţului;c)alte structuri înfiinţate prin lege specială.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 138(1)Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.(2)Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticorupţie sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.(3)Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.Practica judiciara (4 referinte)

Art. 139(1)Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc:a)organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;b)modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;c)atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;d)organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;e)vacanţa judecătorească;f)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;g)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.

42

(2)Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justiţiei şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 140(1)Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:a)organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului Naţional Anticorupţie, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;b)atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;c)organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;d)ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;e)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;f)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.(2)Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.Art. 141Referirile la Curtea Supremă de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Art. 142(1)Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate şi localităţile în care îşi vor desfăşura activitatea se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005.(3)Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv.(4)Până la începerea funcţionării Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă această instanţă, cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.Art. 143(1)Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.(2)Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.Art. 144(1)Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:a)dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;b)dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11-13 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 691-695, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.(2)Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.NOTĂ:Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr.304/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005."Art. II(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transformă în posturi de judecător, respectiv procuror.(2)Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.Art. IIIDispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare se aplică de la 1 iulie 2006.

43

Art. IV(1)Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Târgu Mureş care se desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanţă cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.(2)Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.(3)Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.(4)Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.(5)La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la instanţele sau parchetele civile, se ţine seama, potrivit legii, de vechimea în muncă şi de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezervă sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie......................................................................Art. VIIRegulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adoptă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. VIII(1)În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.(2)Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)."-****-*) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 304/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.**) Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.

LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii - RepublicareCAPITOLUL I: Dispoziţii generale

44

Art. 1(1)Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.(2)Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 2Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.Practica judiciara (6 referinte)

CAPITOLUL II: Organizarea Consiliului Superior al MagistraturiiSECŢIUNEA 1: Structura Consiliului Superior al MagistraturiiArt. 3Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:a)9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, care compun cele două secţii ale Consiliului, una pentru judecători şi una pentru procurori;b)2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat;c)preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecătoreşti, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului.Art. 4(1)Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:a)2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;b)3 judecători de la curţile de apel;c)2 judecători de la tribunale;d)2 judecători de la judecătorii.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 5(1)Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:a)1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticorupţie;b)1 procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel;c)2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale;d)1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.

SECŢIUNEA 2: Alegerea membrilor Consiliului Superior al MagistraturiiArt. 6(1)Judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzuţi la art. 3 lit. a), sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor.(2)Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor se stabileşte de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.Art. 7(1)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României.(2)Judecătorii şi procurorii îşi pot susţine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în faţa colectivelor de judecători şi procurori. Candidaturile judecătorilor şi procurorilor pot fi susţinute de colectivele de judecători şi procurori, precum şi de asociaţiile profesionale ale acestora.(3)Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileşte de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Candidaturile se depun la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie sau la colegiile de conducere ale curţilor de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însoţite de:a)curriculum vitae;b)un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmări judecătorii sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi, după caz, documentele de susţinere a candidaturii;

45

c)o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea;d)o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii;e)o declaraţie de interese actualizată.(5)Nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.(6)Colegiile de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului Naţional Anticorupţie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(5) de către judecătorii şi procurorii care şi-au depus candidaturile.Art. 8(1)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aleg, în adunarea generală, prin vot secret, direct şi personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care şi-au depus candidatura.(2)Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul Naţional Anticorupţie aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct şi personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura, în cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.(3)Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticorupţie, care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale.(4)În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii şi procurorii clasaţi pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obţinut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor.Art. 9(1)Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel şi al fiecărui parchet de pe lângă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii şi procurorii din circumscripţiile lor.(2)Candidaturile se centralizează pe categorii de instanţe şi parchete şi se transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia curţii de apel, însoţite de documentele prevăzute la art. 7 alin. (4).(3)Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a judecătorilor de la tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripţia curţii de apel.(4)Colegiul de conducere al fiecărui parchet de pe lângă curţile de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel şi adunarea generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia curţii de apel.Art. 10(1)Judecătorii de la fiecare curte de apel, judecătorii de la toate tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi judecătorii de la toate judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, în cele 3 adunări generale, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care şi-au depus candidatura.(2)Procurorii de la fiecare parchet de pe lângă curţile de apel, procurorii de la toate parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, în cele 3 adunări generale, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura.(3)Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la alin. (1) şi (2). Dispoziţiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.(4)Judecătorii militari şi procurorii militari îşi depun candidatura la Curtea Militară de Apel Bucureşti sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi tribunalele militare, precum şi parchetele de pe lângă acestea desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c) şi e), respectiv d) şi f).(5)Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte listele cu judecătorii şi procurorii desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe categorii de instanţe şi parchete.(6)Listele prevăzute la alin. (5) şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.(7)Dispoziţiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

46

Art. 11(1)Listele judecătorilor şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanţelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 20 de zile înainte de data stabilită pentru adunările generale, după cum urmează:a)lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de apel;b)lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângă curţile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curţile de apel;c)lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate;d)lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale şi tribunale specializate;e)lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor;f)lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângă judecătorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii.(2)Listele prevăzute la alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor.Art. 12(1)Listele prevăzute la art. 11 alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se transmit de către Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi parchetelor, însoţite de buletine de vot.(2)Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecărei instanţe şi fiecărui parchet un număr de buletine de vot ştampilate egal cu numărul judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%.(3)Forma şi conţinutul buletinelor de vot se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Tipărirea buletinelor de vot se asigură de Consiliul Superior al Magistraturii.Art. 13(1)În vederea alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul fiecărei instanţe şi al fiecărui parchet se convoacă adunarea generală a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor.(2)Judecătorii de la curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 3 judecători de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.(3)Judecătorii de la tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate şi 2 procurori de la parchetele de pe lângă acestea.(4)Judecătorii de la judecătorii şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la judecătorii şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.Art. 14(1)În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor sau, după caz, al procurorilor în funcţie, inclusiv cei delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe sau parchete.(2)Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.(3)În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător şi procuror votează un număr de candidaţi egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul îşi desfăşoară activitatea.(4)În cazul în care au fost votate mai puţine persoane decât cele prevăzute la alin. (3), votul este nul.(5)La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecătorii şi procurorii detaşaţi la alte autorităţi decât la instanţe sau parchete.Art. 15(1)Judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală, împreună cu 2 judecători sau procurori desemnaţi înaintea votului de adunările generale:a)asigură numărarea voturilor;b)întocmeşte procesul-verbal cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatele votului şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii;c)comunică numele judecătorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 10 alin. (5) ori, după caz, alcătuieşte şi transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidaţii înscrişi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute în adunările generale prevăzute la art. 8 alin. (3) şi la art. 13 alin. (2)-(4).

47

(2)Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecători sau, după caz, de 2 procurori, desemnaţi de adunările generale, dintre judecătorii sau procurorii care nu şi-au depus candidaturile.Art. 16(1)Consiliul Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscripţiile tuturor curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea.(2)Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:a)3 judecători de la curţile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;b)2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;c)2 judecători de la judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;d)1 procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;e)2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;f)1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional.(3)Dispoziţiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.Art. 17(1)Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecător sau procuror.(2)În vederea formulării sesizării, judecătorii şi procurorii au dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatul acestora, precum şi buletinele de vot.(3)Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data alegerilor.(4)Contestaţiile se soluţionează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizării. Soluţia motivată a contestaţiei se comunică persoanelor care au făcut sesizarea.(5)În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedurile de alegere, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanţele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor.Art. 18(1)Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieşte lista finală cuprinzând magistraţii aleşi potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) şi o transmite Biroului permanent al Senatului.(2)Înainte de transmiterea listei către Biroul permanent al Senatului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorii şi procurorii aleşi au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea.(3)Biroul permanent al Senatului înaintează lista prevăzută la alin. (1) Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru a examina dacă au fost respectate dispoziţiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Senatul, în prezenţa majorităţii membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, validează lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Refuzul validării nu poate interveni decât în cazul încălcării legii în procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi numai dacă această încălcare a legii are drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor. Dispoziţiile art. 17 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.Art. 19(1)În vederea alegerii celor 2 reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesionale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat.(2)Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societăţii civile care îndeplinesc următoarele condiţii:a)sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridică;b)se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală;c)nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990, nu au colaborat cu acestea şi nu au un interes personal care influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege;d)nu au calitatea de membru al unui partid politic şi nu au îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de demnitate publică.(3)Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de hotărârea judecătorească

48

sau, după caz, actul normativ de înfiinţare, de actul constitutiv şi statutul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1), precum şi de cazierul fiscal al acestora.(4)Perioada în care se depun propunerile de candidaturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu 30 de zile înainte de începerea curgerii termenului prevăzut la alin. (3).(5)Candidaţii propuşi vor prezenta Senatului documentele prevăzute la art. 7 alin. (4), precum şi cazierul judiciar.(6)Lista candidaţilor şi documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se afişează pe paginile de Internet ale Senatului şi Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 20(1)Senatul alege, dintre candidaţii prevăzuţi la art. 19, cei 2 reprezentanţi ai societăţii civile, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul acestei Camere.(2)Dispoziţiile art. 18 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 21Hotărârile Senatului privind validarea şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL III: Funcţionarea Consiliului Superior al MagistraturiiArt. 22(1)În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 21, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire.(2)În şedinţa de constituire, prezidată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.(3)În termen de 15 zile de la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.Art. 23(1)Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care revin acestora.(2)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă.(3)Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercită activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror, referitoare la prezenţa judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activităţii îşi reiau activitatea de judecător sau procuror.(4)Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Opţiunea se exprimă în scris, la preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi**).(5)Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o funcţie de conducere la instanţe ori parchete, la data intrării în vigoare a prezentei legi**), pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectivă în condiţiile alin. (3).(6)Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în aceste funcţii.Art. 24(1)Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.(2)Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.(3)Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii principale:a)reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii în relaţiile interne şi internaţionale;b)coordonează activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi repartizează lucrările pentru plen şi secţii;c)prezidează lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia cazului în care la lucrări participă Preşedintele României;d)propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi de ocupare a locurilor devenite vacante;e)semnează actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;

49

f)sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice;g)desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative;h)prezintă, în şedinţa publică a plenului, raportul anual asupra activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii.(4)Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii şi de plen.(5)În lipsa preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atribuţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) se exercită de vicepreşedinte.(6)În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult o lună de la constatarea vacanţei, va proceda la alegerea noului preşedinte, respectiv vicepreşedinte.Art. 25Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.Art. 26(1)Lucrările secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestora şi sunt prezidate de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii secţiei aleg un preşedinte de şedinţă, cu votul majorităţii celor prezenţi.(2)Judecătorul sau procurorul care prezidează lucrările secţiei semnează hotărârile şi celelalte acte emise de aceasta.Art. 27(1)Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor.(2)Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri, iar lucrările secţiilor se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestora.(3)Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărârile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.Art. 28(1)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la lucrările secţiei pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la lucrările secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrările ambelor secţii.(2)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare.(3)Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 29(1)Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice.(2)Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările plenului şi ale secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.(3)Ordinea de zi a lucrărilor plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă de către acestea, la propunerea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează.(5)Hotărârile plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată.(6)Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.(7)Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(8)Recursul suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.(9)Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (7) este irevocabilă.(10)Ordinea de zi se publică cu 3 zile înainte pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.Practica judiciara (21 referinte)

50

CAPITOLUL IV: Atribuţiile Consiliului Superior al MagistraturiiSECŢIUNEA 1: Dispoziţii comuneArt. 30(1)Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.(2)Judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.(3)Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.(4)Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004***) privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 31(1)În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii, altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi persoanelor fizice sau juridice informaţiile sau actele pe care le consideră necesare.(2)În scopul informării cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii efectuează deplasări la sediile instanţelor şi ale parchetelor şi organizează întâlniri cu judecătorii, procurorii şi reprezentanţii societăţii civile.Art. 32(1)În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.(2)În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în 30 de zile de la sesizare. Depăşirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 33Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 34Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri.Practica judiciara (2 referinte)

SECŢIUNEA 2: Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al MagistraturiiArt. 35Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor;a)propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari;b)numeşte judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;c)dispune promovarea judecătorilor şi a procurorilor;d)eliberează din funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari;e)propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii;f)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.Practica judiciara (13 referinte)

Art. 36(1)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la admiterea în magistratură, evaluarea, formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor:a)la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numărul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă anual data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru concursul de admitere la Institutul

51

Naţional al Magistraturii şi aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;b)numeşte comisia de admitere şi comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii;c)organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor şi aprobă programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare profesională continuă, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;d)organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;e)dispune organizarea concursurilor de promovare a judecătorilor şi procurorilor;f)numeşte comisiile pentru evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;g)numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;h)la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii;i)numeşte directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi desemnează judecătorii şi procurorii membri în consiliul de conducere al şcolii;j)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.(2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează contestaţiile formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.Practica judiciara (5 referinte)

Art. 37Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor;a)convoacă adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;b)aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanţe şi parchete;c)elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor;d)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.Art. 38(1)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, şi în Legea nr. 304/2004, republicată.(2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.(3)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti.(4)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege.(5)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei.(6)Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor şi le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 39Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte secretarul general şi personalul cu funcţii de conducere din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.

SECŢIUNEA 3: Atribuţiile secţiilor Consiliului Superior al MagistraturiiArt. 40Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor:a)dispun delegarea judecătorilor şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;

52

b)numesc în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;c)examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind numirea în funcţie a judecătorilor în cadrul Curţii;d)analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, de către judecătorii şi procurorii înscrişi la concursul de promovare şi de către judecătorii şi procurorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;e)soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, constituite în condiţiile legii;f)iau măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor;g)propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;h)avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, a adjuncţilor acestora, a procurorilor şefi secţie din aceste parchete, precum şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjunctului acestuia;i)aprobă transferul judecătorilor şi procurorilor;j)dispun suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor;k)îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.Practica judiciara (4 referinte)

Art. 41Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor:a)aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii;b)aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor;c)avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor;d)stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege;e)la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabilesc numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte;f)la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, după caz, aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii, unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;g)îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.Art. 42(1)Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea sau arestarea preventivă a judecătorilor şi a magistraţi lor-asistenţi.(2)Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea sau arestarea preventivă a procurorilor.(3)Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) privind percheziţia şi reţinerea nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 43Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numeşte şi promovează magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.:SECŢIUNEA 4: Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilorArt. 44(1)Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată.(2)Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

53

Practica judiciara (7 referinte)

Art. 45(1)Acţiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii, formate din un membru al Secţiei pentru judecători şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi, respectiv, un membru al Secţiei pentru procurori şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.(2)Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii numesc, în fiecare an, membrii comisiilor prevăzute la alin. (1). În comisiile de disciplină nu pot fi numiţi 2 ani consecutiv aceiaşi membri.(3)Membrii de drept, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi numiţi în comisiile de disciplină.(4)Comisiile de disciplină pot fi sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor de orice persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu.(5)Orice sesizare privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, greşit îndreptată la instanţe sau parchete, va fi înaintată comisiilor de disciplină în termen de 5 zile de la înregistrare.Practica judiciara (6 referinte)

Art. 46(1)În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni.(2)Cercetarea prealabilă se efectuează de inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.(3)În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.(4)Rezultatul cercetării prealabile se înaintează comisiei de disciplină în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizării la Consiliul Superior al Magistraturii, iar în următoarele 20 de zile comisia de disciplină sesizează secţia corespunzătoare în vederea soluţionării acţiunii disciplinare.(5)În cazul în care, înainte de sesizarea secţiei, comisia de disciplină constată că sunt necesare verificări suplimentare, desemnează un inspector din cadrul serviciului corespunzător al Inspecţiei judiciare, în vederea completării cercetării prealabile. Rezultatul verificărilor suplimentare este înaintat în cel mult 30 de zile comisiei de disciplină. În acest caz, termenul de 20 de zile prevăzut la alin. (4) curge de la primirea rezultatului verificărilor suplimentare.(6)În cazul în care comisia de disciplină consideră că exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifică, dispune clasarea.(7)După primirea rezultatului cercetării prealabile, titularul acţiunii disciplinare sesizează secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea judecării acţiunii disciplinare.(8)Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.Practica judiciara (7 referinte)

Art. 47(1)În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.(2)Judecătorul sau procurorul şi, după caz, reprezentantul ori avocatul său au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe în apărare.(3)Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia.Art. 48Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează acţiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;b)temeiul de drept al aplicării sancţiunii;c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;d)sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;e)calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;f)instanţa competentă să judece calea de atac.Art. 49(1)Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată, în scris,

54

judecătorului sau procurorului. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorul sancţionat disciplinar.(3)Recursul suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare.(4)Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (2) este irevocabilă.Practica judiciara (9 referinte)

Art. 50În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.Practica judiciara (3 referinte)

CAPITOLUL V: Statutul membrilor Consiliului Superior al MagistraturiiArt. 51(1)Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar.(2)Calitatea de reprezentant al societăţii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exerciţiu.(3)Dispoziţiile art. 6 şi 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces.(5)Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept pentru motivele prevăzute de art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată.Art. 52(1)Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare.(2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulată potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.(3)Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(4)Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi şi la cererea majorităţii adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale, decizia se ia cu votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor.(5)În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticorupţie, decizia de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majorităţii procurorilor. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.(6)Decizia de revocare a reprezentantului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se ia cu votul majorităţii judecătorilor din adunarea generală.(7)Procedura de revocare poate fi declanşată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum şi de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.(8)Centralizarea rezultatelor votului se realizează de adunarea generală care a iniţiat procedura sau de prima adunare generală sesizată de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.(9)În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate şi motivate de reprezentanţii adunărilor generale prevăzute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales. Dispoziţiile art. 55 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.Art. 53(1)Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

55

(2)Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui membru ales al acestuia, încălcarea obligaţiilor profesionale ori săvârşirea de către acesta a unor abateri disciplinare.(3)Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinesc rolul de instanţe de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a membrilor aleşi ai Consiliului pentru faptele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată.Art. 54(1)În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Cercetarea prealabilă se efectuează de inspectorii din cadrul Inspecţiei judiciare care funcţionează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.(3)În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii care este cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.(4)Inspectorul desemnat înaintează, în cel mult 60 de zile, comisiei de disciplină constituite potrivit art. 45 rezultatul cercetării prealabile. Comisia de disciplină sesizează secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea soluţionării acţiunii disciplinare.(5)În cazul în care, înainte de sesizarea secţiei, comisia de disciplină constată că sunt necesare verificări suplimentare, desemnează un inspector din cadrul serviciului corespunzător al Inspecţiei judiciare, în vederea completării cercetării prealabile.(6)În cazul în care comisia de disciplină consideră că exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifică, dispune clasarea.(7)Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă în calitate de membru ales la lucrările plenului în care se judecă acţiunea disciplinară.(8)Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.(9)Dispoziţiile art. 47-49 se aplică în mod corespunzător.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 55(1)În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.(2)Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, după caz, art. 19.Art. 56(1)Pe perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaţie lunară egală cu cea a preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfăşoară activitate permanentă, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), primesc lunar, pentru activitatea desfăşurată, o indemnizaţie lunară egală cu cea a unui preşedinte de secţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(3)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1) şi (2), primesc lunar, pentru activitatea desfăşurată, indemnizaţia prevăzută în anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare.Practica judiciara (49 referinte)

Art. 57Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini până la gradul IV inclusiv.

CAPITOLUL VI: Aparatul propriu al Consiliului Superior al MagistraturiiArt. 58Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic administrativ propriu.Practica judiciara (3 referinte)

Art. 59(1)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Consiliului Superior al Magistraturii se asigură de la bugetul de stat.(2)Bugetul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii.

56

(3)Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată secretarului general.(4)Bugetul pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de către Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.Practica judiciara (34 referinte)

Art. 60(1)Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general.(2)Secretarul general este numit şi revocat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii şi procurorii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratură.(3)Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.(4)Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii primeşte o indemnizaţie lunară egală cu cea a secretarului general din Ministerul Justiţiei, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, iar adjunctul acestuia, o indemnizaţie lunară egală cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul Justiţiei, prevăzută de acelaşi act normativ.Art. 61(1)Pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează Inspecţia judiciară, condusă de un inspector şef.(2)În cadrul Inspecţiei judiciare funcţionează un serviciu de inspecţie judiciară pentru judecători şi un serviciu de inspecţie judiciară pentru procurori.(3)Inspectorii din cadrul Inspecţiei judiciare sunt numiţi de plen, prin concurs sau examen, dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 60 alin (2) şi au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare. Funcţia de inspector poate fi ocupată şi de judecători sau procurori detaşaţi.(4)Inspectorii pot solicita preşedinţilor instanţelor judecătoreşti şi conducătorilor parchetelor din circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa sau parchetul unde se efectuează o verificare să desemneze judecători sau procurori, prin rotaţie, care să efectueze anumite acte dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare.(5)Atribuţiile Inspecţiei judiciare, structura, numărul şi salarizarea inspectorilor se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului.Practica judiciara (2 referinte)

Art. 62(1)Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este organizat în direcţii, servicii şi birouri.(2)Structura organizatorică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a plenului, în limitele bugetului.Practica judiciara (1 referinte)

Art. 63(1)Personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit prin concurs sau examen.(2)Personalul de conducere din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit de plen, iar cel de execuţie, de secretarul general.(3)Funcţiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate şi de judecători şi procurori detaşaţi, în condiţiile legii.(4)Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt salarizaţi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Parlamentului.(5)Statele de funcţii şi de personal se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului.Practica judiciara (12 referinte)

Art. 64Atribuţiile secretarului general şi ale personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi organizarea şi funcţionarea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

CAPITOLUL VII: Dispoziţii tranzitorii şi finaleArt. 65Numărul de posturi necesar funcţionării aparatului Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a plenului, în limitele bugetului.Art. 66Personalul din cadrul Ministerului Justiţiei şi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preluat în aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii, se consideră transferat.

57

Art. 67În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul va asigura un sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii.Art. 68La data intrării în vigoare a prezentei legi, denumirea Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Grefierilor şi a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, cuprinsă în actele normative în vigoare, se înlocuieşte cu cea de Şcoala Naţională de Grefieri.Art. 69(1)Paza sediului Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestuia, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română.(2)Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de protecţie, conform legii, în condiţiile prevăzute prin protocolul încheiat între preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul administraţiei şi internelor.Art. 70(1)Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 67.(2)La data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile titlului V "Consiliul Superior al Magistraturii" art. 86-90 din Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.-****-NOTĂ:Redăm mai jos art. II-V din titlul XV "Modificarea şi completarea Legii nr.  317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii" din Legea nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 317/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 247/2005." - Art. II(1)În cazul încetării mandatului unuia dintre judecătorii aleşi în actualul Consiliu Superior al Magistraturii ca reprezentant al curţilor de apel, se organizează alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al judecătoriilor, potrivit prezentei legi.(2)În cazul încetării mandatului reprezentantului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau reprezentantului Parchetului Naţional Anticorupţie în actualul Consiliu Superior al Magistraturii, se organizează alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale, potrivit prezentei legi.(3)În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii numeşte secretarul general adjunct, în condiţiile prevăzute de art. 59****). - Art. IIIÎn termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii îşi va modifica Regulamentul de organizare şi funcţionare şi va actualiza Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. - Art. IVComisiile de disciplină vor fi numite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. - Art. VLa data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrară se abrogă."*) Republicată în temeiul art. VI al titlului XV din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 317/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, iar ulterior a fost modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005.**) A se vedea Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.***) Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.****) - Art. 59 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 317/2004, art. 60.Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 827 din data de 13 septembrie 2005

58

LEGE nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normativeParlamentul României adoptă prezenta lege.

PARTEA I:TITLUL I: Obligaţii de integritate şi transparenţă în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publiceCAPITOLUL I: Declararea averii şi a intereselorArt. 1(1)Dispoziţiile prezentei legi se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligaţia declarării averii şi a intereselor:

59

1.Preşedintele României;2.consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat;3.preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii;4.membrii din România în Parlamentul European şi membrii în Comisia Europeană din partea României;5.primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru;6.membrii Consiliului Superior al Magistraturii;7.judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, asimilaţii acestora, precum şi asistenţii judiciari;8.personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;9.judecătorii Curţii Constituţionale;10.membrii Curţii de Conturi şi personalul cu funcţii de conducere şi de control din cadrul acesteia;11.preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;12.Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;13.preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;14.membrii Consiliului Concurenţei;15.membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;16.membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;17.membrii Consiliului Economic şi Social;18.membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;19.membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;20.membrii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;21.membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;22.membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune;23.preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi membrii Consiliului Naţional de Integritate;24.directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;25.directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;26.directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjuncţii săi;27.personalul diplomatic şi consular;28.directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, prim-adjunctul şi adjunctul său;29.directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;30.aleşii locali;31.persoanele cu funcţii de conducere şi de control, precum şi funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul tuturor autorităţilor publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituţiilor publice;32.persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică;33.personalul încadrat la cabinetul demnitarului în administraţia publică centrală, precum şi personalul încadrat la cancelaria prefectului;34.membrii consiliilor de administraţie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar sau semnificativ;35.guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ;36.personalul instituţiilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, implicat în realizarea procesului de privatizare, precum şi personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate din fonduri externe sau din fonduri bugetare;37.preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale;38.prefecţii şi subprefecţii;39.candidaţii pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar.(2)Obligaţia privind declararea averii şi a intereselor revine, în condiţiile prezentei legi, şi celorlalte categorii de persoane, care sunt numite în funcţie de Preşedintele României, de Parlament, de Guvern sau de primul-ministru, cu excepţia celor care ocupă funcţii aparţinând cultelor religioase.(3)Activitatea de evaluare a declaraţiilor de avere, a datelor, a informaţiilor şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor şi a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) se desfăşoară în cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate, înfiinţată prin Legea nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, denumită în continuare Agenţia. Pentru

60

preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei, precum şi pentru personalul acesteia, activitatea de evaluare a averii, a intereselor şi a incompatibilităţilor se desfăşoară în cadrul Consiliului Naţional de Integritate.Art. 2Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se completează potrivit anexelor nr. 1 şi 2 şi se trimit Agenţiei copii certificate, împreună cu codul numeric personal al declarantului.Art. 3(1)Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese reprezintă acte personale, putând fi rectificate numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege.(2)Declaraţiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului / soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1.(3)Declaraţiile de interese se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind funcţiile şi activităţile prevăzute în anexa nr. 2, potrivit prevederilor Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.(4)Persoanele care candidează pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, membru din România în Parlamentul European, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar sunt obligate să îşi declare averea şi interesele.(5)Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale persoanelor prevăzute la alin. (4) se depun la Biroul Electoral Central sau, după caz, la biroul electoral de circumscripţie, odată cu declaraţia de acceptare a candidaturii, în două exemplare. Biroul Electoral Central şi biroul electoral de circumscripţie transmit un exemplar al declaraţiilor de avere şi al declaraţiilor de interese la Agenţie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunere.(6)Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor pentru funcţia de Preşedinte al României, întocmite potrivit anexelor nr. 1 şi 2, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de 10 zile de la data depunerii sau a primirii, după caz, şi se menţin publicate pe această pagină.(7)Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor pentru funcţia de deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar, întocmite potrivit anexelor nr. 1 şi 2, se afişează pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de 10 zile de la data primirii.Art. 4(1)Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se depun în termen de 30 de zile de la data numirii sau a alegerii în funcţie ori de la data începerii activităţii.(2)Persoanele prevăzute de prezenta lege au obligaţia să depună sau să actualizeze declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie. Declaraţiile de avere se întocmesc după cum urmează: pentru anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, în cazul veniturilor, respectiv situaţia la data declarării pentru celelalte capitole din declaraţie, potrivit anexei nr. 1. Persoanele suspendate din exerciţiul funcţiei sau al demnităţii publice pentru o perioadă ce acoperă integral un an fiscal vor actualiza declaraţiile în termen de 30 de zile de la data încetării suspendării.(3)În termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii mandatului sau a încetării activităţii, persoanele prevăzute de prezenta lege au obligaţia să depună noi declaraţii de avere şi declaraţii de interese.(4)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care nu aveau obligaţia de a depune declaraţia de avere şi declaraţia de interese, şi pentru care prezenta lege stabileşte această obligaţie, trebuie să depună aceste declaraţii, potrivit legii.

CAPITOLUL II: Implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de intereseArt. 5(1)În cadrul entităţilor în care persoanele au obligaţia de a depune declaraţii de avere şi declaraţii de interese, în conformitate cu prevederile legale, se desemnează persoane responsabile care asigură implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese.(2)Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se depun după cum urmează:a)Preşedintele României, consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat - la persoana desemnată de şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;b)preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii - la persoana desemnată de secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte;c)membrii din România în Parlamentul European şi membrii în Comisia Europeană din partea României - la Autoritatea Electorală Permanentă;d)primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru - la persoana desemnată de secretarul general al Guvernului;e)membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii, procurorii, asistenţii judiciari şi magistraţii-asistenţi - la persoana desemnată de secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii;

61

f)membrii Consiliului Naţional de Integritate, precum şi preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei - la persoana desemnată de secretarul general al Senatului;g)consilierii judeţeni şi consilierii locali, primarii, precum şi preşedinţii de consiliu judeţean - la persoana desemnată de secretarii unităţilor administrativ-teritoriale respective;h)prefecţii şi subprefecţii - la persoana desemnată de secretarul cancelariei prefectului;i)alte categorii de persoane prevăzute de lege - la persoana desemnată de şeful compartimentului de resurse umane sau, după caz, de şeful secretariatului din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau unităţilor din care fac parte.(3)În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, persoanele desemnate potrivit prevederilor alin. (2) sunt subordonate direct conducătorului instituţiei respective, care răspunde pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora.(4)În perioada detaşării sau delegării, persoanele care sunt obligate să depună declaraţii de avere şi declaraţii de interese le depun la instituţia de la care au fost delegate sau detaşate.Art. 6(1)Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese îndeplinesc următoarele atribuţii:a)primesc, înregistrează declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese şi eliberează la depunere o dovadă de primire;b)la cerere, pun la dispoziţia personalului formularele declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese;c)oferă consultanţă pentru completarea corectă a rubricilor din declaraţii şi pentru depunerea în termen a acestora;d)evidenţiază declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese în registre speciale cu caracter public, denumite Registrul declaraţiilor de avere şi Registrul declaraţiilor de interese, ale căror modele se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei;e)asigură afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituţiei şi a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestora şi se arhivează potrivit legii;f)trimit Agenţiei, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de evaluare, copii certificate ale declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese depuse şi câte o copie certificată a registrelor speciale prevăzute la lit. d), în termen de cel mult 10 zile de la primirea acestora;g)întocmesc, după expirarea termenului de depunere, o listă cu persoanele care nu au depus declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese în acest termen şi informează de îndată aceste persoane, solicitându-le un punct de vedere în termen de 10 zile lucrătoare;h)acordă consultanţă referitor la conţinutul şi aplicarea prevederilor legale privind declararea şi evaluarea averii, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor şi întocmesc note de opinie în acest sens, la solicitarea persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese.(2)Lista definitivă cu persoanele care nu au depus în termen sau au depus cu întârziere declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese, însoţită de punctele de vedere primite, se transmite Agenţiei până la data de 1 august a aceluiaşi an.Art. 7(1)Dacă, în termen de 10 zile de la primirea declaraţiei de avere şi a declaraţiei de interese, persoanele responsabile potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) sesizează deficienţe în completarea acestora, vor recomanda, în scris, pe bază de semnătură sau scrisoare recomandată, persoanei în cauză rectificarea declaraţiei de avere şi/sau a declaraţiei de interese, în termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea recomandării. Rectificarea declaraţiei poate fi iniţiată şi de către persoanele prevăzute la art. 1, în termen de 40 de zile de la depunerea iniţială. Declaraţia de avere şi/sau declaraţia de interese rectificată pot/poate fi însoţite/însoţită de documente justificative.(2)Declaraţia de avere şi/sau declaraţia de interese depuse/depusă, împreună cu documentele justificative, se trimit/se trimite de îndată Agenţiei, în copie certificată.(3)Până la expirarea termenului de depunere a declaraţiei de avere şi/sau a declaraţiei de interese rectificate, Agenţia nu poate declanşa procedurile prevăzute de prezenta lege, în condiţiile în care sunt depuse în termenul legal.

TITLUL II: Proceduri de asigurare a integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publiceCAPITOLUL I: Proceduri în faţa Agenţiei Naţionale de IntegritateSECŢIUNEA 1: Dispoziţii generaleArt. 8

62

(1)Scopul Agenţiei este asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea de responsabilităţi în evaluarea declaraţiilor de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice. În îndeplinirea acestui scop, Agenţia poate dezvolta relaţii de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate.(2)Activitatea de evaluare efectuată de inspectorii de integritate din cadrul Agenţiei se desfăşoară cu privire la situaţia averii existente pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor persoanelor care fac obiectul prezentei legi, conform prevederilor acesteia, care se completează cu dispoziţiile actelor normative în vigoare.(3)Principiile după care se desfăşoară activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii licite a averii.Art. 9(1)În vederea desfăşurării activităţii în condiţii de profesionalism, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 8 alin. (3), repartizarea lucrărilor se face în mod aleatoriu, de către conducerea inspectorilor de integritate, prin sistem electronic.(2)Redistribuirea lucrărilor repartizate inspectorilor de integritate se poate face numai în următoarele cazuri:a)imposibilitate de exercitare a atribuţiilor timp de cel puţin 20 de zile;b)solicitare motivată a inspectorului de integritate căruia i-a fost repartizată lucrarea;c)suspendare din activitate, în condiţiile legii;d)incompatibilitate;e)conflict de interese;f)există diferenţe semnificative în sensul prevederilor art. 18 între modificările intervenite în averea inspectorului de integritate pe durata exercitării funcţiei publice şi veniturile obţinute în această perioadă;g)lăsarea în nelucrare, din motive imputabile inspectorului de integritate, pe o durată mai mare de 30 de zile lucrătoare.Art. 10Inspectorii de integritate desfăşoară următoarele activităţi:a)primesc, colectează, centralizează şi procesează date şi informaţii cu privire la situaţia averii existente pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese privind persoanele care ocupă funcţii sau demnităţi publice;b)evaluează declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese;c)efectuează controlul depunerii la termen a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese de către persoanele prevăzute de prezenta lege;d)evaluează, în condiţiile prezentului capitol, diferenţele semnificative, în sensul prevederilor art. 18, dintre modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă;e)evaluează conflicte de interese sau incompatibilităţi ale persoanelor care ocupă demnităţi sau funcţii publice;f)întocmesc rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma evaluării, identifică elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităţilor, precum şi, după caz, a legislaţiei disciplinare, contravenţionale sau penale;g)întocmesc rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma evaluării, nu identifică elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităţilor;h)aplică sancţiunile şi iau măsurile prevăzute de lege în competenţa acestora.Art. 11(1)Activitatea de evaluare a declaraţiei de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, precum şi cea de evaluare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor se efectuează atât pe durata exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, cât şi în decursul a 3 ani după încetarea acestora.(2)Activitatea ce se efectuează pe durata prevăzută la alin. (1) constă în evaluarea declaraţiei de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a conflictelor de interese sau a incompatibilităţilor, exclusiv pentru perioada exercitării funcţiilor sau demnităţilor publice.Art. 12(1)Agenţia îndeplineşte activitatea de evaluare prevăzută la art. 8 din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002.(2)Sesizarea din oficiu se face într-una din următoarele modalităţi:a)pe baza unui raport de sesizare, întocmit de preşedintele Agenţiei;

63

b)pe baza unei note întocmite de inspectorul de integritate, aprobată de conducerea inspectorilor de integritate; în cazul în care aceasta respinge propunerea de sesizare din oficiu, refuzul motivat se transmite preşedintelui Agenţiei, pentru a dispune fie începerea verificărilor, fie menţinerea propunerii.(3)Sesizarea făcută cu rea-credinţă atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut sesizarea.(4)Repartizarea lucrării iniţiate la sesizarea atât a oricărei persoane fizice sau juridice, cât şi a celei din oficiu, prevăzută la alin. (2), se face în mod aleatoriu, potrivit art. 9 alin. (1).(5)Agenţia poate formula acţiune în regres în cel mult un an de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost obligată la plată împotriva persoanei vinovate.(6)Agenţia asigură afişarea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, a adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se menţin pe pagina de internet a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestuia şi se arhivează potrivit legii.

SECŢIUNEA 2: Evaluarea averiiArt. 13(1)După repartizarea aleatorie a lucrării, inspectorul de integritate procedează la activitatea de evaluare a declaraţiilor de avere, a datelor, a informaţiilor şi a modificărilor patrimoniale existente, în sensul prezentei legi, după cum urmează:a)până la informarea persoanei care face obiectul evaluării şi invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere, desfăşoară proceduri administrative, prin raportare exclusivă la informaţii publice;b)după informarea persoanei care face obiectul evaluării şi invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere, solicită persoanelor fizice sau juridice şi date ori informaţii care nu sunt publice.(2)Actele întocmite de inspectorul de integritate pe baza datelor sau informaţiilor care nu sunt publice, solicitate persoanelor fizice sau juridice, după începerea activităţii de evaluare, fără ca persoana să fie invitată şi informată potrivit dispoziţiilor art. 14, sunt lovite de nulitate absolută.Art. 14(1)Dacă din activitatea de evaluare rezultă că există diferenţe semnificative, în sensul prevederilor art. 18, inspectorul de integritate informează despre aceasta persoana în cauză şi are obligaţia de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere.(2)Persoana informată şi invitată potrivit alin. (1) poate să prezinte inspectorului de integritate date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.(3)Informarea şi invitarea se fac prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(4)Persoana care face obiectul evaluării are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat şi are dreptul de a prezenta orice probe, date ori informaţii pe care le consideră necesare.(5)Dacă persoana a cărei avere este evaluată este căsătorită ori dacă are copii în întreţinere, în sensul Codului familiei, evaluarea se va extinde şi asupra averii soţului/soţiei şi, după caz, asupra averii copiilor aflaţi în întreţinere.Art. 15(1)Pe parcursul desfăşurării evaluării, inspectorul de integritate poate solicita tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice, altor persoane juridice de drept public sau privat, precum şi persoanelor fizice, documentele şi informaţiile necesare desfăşurării activităţii de evaluare, cu obligaţia păstrării confidenţialităţii.(2)La solicitarea motivată a inspectorului de integritate, persoanele fizice şi juridice, conducătorii autorităţilor, ai instituţiilor sau ai societăţilor publice ori private, precum şi cei ai regiilor autonome sunt obligaţi să comunice acestuia, în termen de cel mult 30 de zile, datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele solicitate potrivit prevederilor alin. (1), indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea lucrării.Art. 16(1)Pentru lămurirea tuturor aspectelor privind diferenţele semnificative, în sensul prevederilor art. 18, poate fi efectuată o expertiză extrajudiciară, potrivit legii, cu acordul persoanei a cărei avere este supusă evaluării.(2)Persoana a cărei avere este supusă evaluării are dreptul să-şi aleagă un expert asistent, pe cheltuială proprie, în condiţiile prevederilor alin. (1).(3)În cazul în care persoana a cărei avere este supusă evaluării nu îşi dă acordul pentru efectuarea expertizei, inspectorul de integritate poate solicita judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul persoana cercetată admiterea efectuării unei expertize extrajudiciare, pe cheltuiala Agenţiei.Art. 17(1)Dacă, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, sunt identificate în continuare, pe baza datelor şi informaţiilor existente la dispoziţia inspectorului de integritate, diferenţe semnificative în sensul prevederilor art. 18, inspectorul de integritate întocmeşte un raport de evaluare.

64

(2)În lipsa confirmării prevăzute la alin. (1), inspectorul de integritate poate întocmi raportul de evaluare după îndeplinirea unei noi proceduri de comunicare.(3)Raportul de evaluare va avea următorul cuprins:a)partea descriptivă a situaţiei de fapt;b)punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat;c)evaluarea eventualelor diferenţe semnificative, în sensul prevederilor art. 18;d)concluzii.(4)Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activităţii de evaluare şi, după caz, organelor fiscale, celor de urmărire penală şi celor disciplinare, precum şi comisiei de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege. În cadrul organelor fiscale şi de urmărire penală se desemnează persoane responsabile pentru relaţia cu Agenţia, care asigură declanşarea de urgenţă şi cu precădere a procedurilor specifice în cadrul acestora.(5)În cazul în care inspectorul de integritate consideră că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute la alin. (1), întocmeşte un raport de evaluare în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul procedurii. Acest raport poate cuprinde, dacă este cazul, menţiuni privind erorile constatate în ceea ce priveşte întocmirea necorespunzătoare a declaraţiilor de avere şi sugestii de îndreptare.(6)Persoana a cărei declaraţie de avere a fost supusă evaluării, fiind identificate diferenţe semnificative, în sensul prevederilor art. 18, este considerată incompatibilă.(7)Dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.Art. 18Prin diferenţe semnificative, în sensul prezentei legi, se înţelege diferenţa mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă.Art. 19(1)Rapoartele de evaluare, transmise organelor fiscale, organelor de urmărire penală, comisiei de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr.115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu cele aduse prin prezenta lege, precum şi instituţiilor prevăzute la art. 26, vor fi obligatoriu evaluate de aceste instituţii, inclusiv sub aspectul propunerilor, şi se vor lua, de urgenţă şi cu precădere, măsurile care se impun, potrivit competenţelor legale.(2)Organele fiscale şi organele de urmărire penală vor informa trimestrial Agenţia asupra măsurilor luate în dosarele transmise potrivit prevederilor alin. (1).

SECŢIUNEA 3: Evaluarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilorArt. 20(1)Dacă, în urma evaluării declaraţiei de interese, precum şi a altor date şi informaţii, inspectorul de integritate identifică elemente în sensul existenţei unui conflict de interese sau a unei incompatibilităţi, informează despre aceasta persoana în cauză şi are obligaţia de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere.(2)Persoana informată potrivit prevederilor alin. (1) este invitată să prezinte inspectorului de integritate date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.(3)Informarea şi invitarea se vor face prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(4)Persoana care face obiectul evaluării are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de avocat şi are dreptul de a prezenta orice date ori informaţii pe care le consideră necesare.(5)Prevederile art. 13 şi 15 se aplică în mod corespunzător.Art. 21(1)Dacă, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, inspectorul de integritate consideră în continuare că sunt elemente în sensul existenţei unui conflict de interese sau a unei incompatibilităţi, întocmeşte un raport de evaluare.(2)În lipsa confirmării prevăzute la alin. (1), inspectorul de integritate poate întocmi raportul de evaluare după îndeplinirea unei noi proceduri de comunicare.(3)Raportul de evaluare va avea următorul cuprins:a)partea descriptivă a situaţiei de fapt;b)punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat;c)evaluarea elementelor de conflict de interese sau de incompatibilitate;d)concluzii.(4)Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activităţii de evaluare şi, după caz, organelor de urmărire penală şi celor disciplinare.Art. 22

65

(1)Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ.(2)Dacă raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1) la instanţa de contencios administrativ, Agenţia sesizează, în termen de 6 luni, organele competente pentru declanşarea procedurii disciplinare, precum şi, dacă este cazul, instanţa de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.(3)Dacă raportul de evaluare a incompatibilităţii nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1) la instanţa de contencios administrativ, Agenţia sesizează în termen de 15 zile organele competente pentru declanşarea procedurii disciplinare; dacă este cazul, Agenţia sesizează în termen de 6 luni instanţa de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind incompatibilităţile.(4)Dacă în urma evaluării declaraţiei de interese, precum şi a altor date şi informaţii, inspectorul de integritate constată inexistenţa unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, întocmeşte un raport în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul evaluării, în condiţiile art. 17 alin. (5) teza a doua.Art. 23(1)În cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situaţia de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută.(2)Acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese poate fi introdusă de Agenţie chiar dacă persoana în cauză nu mai deţine acea funcţie.(3)Instanţa va putea dispune motivat, pe lângă constatarea nulităţii absolute, şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.Art. 24(1)Acţiunile introduse la instanţele de contencios administrativ urmează regulile de competenţă prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.(2)Procedura de judecată este cea prevăzută în Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi se aplică în mod corespunzător, în măsura în care nu există în prezenta lege prevederi derogatorii de la aceasta.Art. 25(1)Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni.(2)Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.(3)Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.(4)Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârşirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.Art. 26(1)Agenţia va comunica raportul de evaluare, după cum urmează:a)pentru Preşedintele României şi pentru primul-ministru - Parlamentului;b)pentru ceilalţi membri ai Guvernului - primului-ministru, care propune Preşedintelui României eliberarea din funcţie, potrivit prevederilor Constituţiei României, republicată, şi ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare;c)pentru secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum şi pentru asimilaţii acestora - primului-ministru, care poate dispune eliberarea din funcţie;

66

d)pentru senatori şi deputaţi - Camerei din care face parte parlamentarul, care va aplica sancţiunile disciplinare potrivit legii şi regulamentului Camerei respective;e)pentru judecători, procurori, membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi magistraţi-asistenţi - Consiliului Superior al Magistraturii, care va aplica o sancţiune disciplinară;f)pentru judecătorii Curţii Constituţionale - Curţii Constituţionale, care va aplica o sancţiune disciplinară;g)pentru membrii Curţii de Conturi, Avocatul Poporului şi adjuncţii săi - Parlamentului;h)pentru aleşii locali, cu excepţia primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene - consiliului local sau, după caz, consiliului judeţean, care va aplica o sancţiune disciplinară, potrivit legii;i)pentru primari şi preşedinţii consiliilor judeţene - instituţiei prefectului;j)pentru funcţionarii publici - comisiei de disciplină sau consiliului de disciplină, care propune autorităţii prevăzute de lege aplicarea unei sancţiuni, potrivit legii;k)pentru celelalte persoane prevăzute de prezenta lege - comisiilor de disciplină, autorităţii ori instituţiei competente, care vor aplica o sancţiune disciplinară, potrivit legii.(2)Sancţiunea disciplinară se dispune şi în cazul în care raportul de evaluare al Agenţiei a fost comunicat şi organelor de urmărire penală, potrivit prevederilor art. 21 alin. (4).(3)Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale. În cazul în care cauza de incompatibilitate a încetat înainte de sesizarea Agenţiei, sancţiunea disciplinară poate fi aplicată în termen de 3 ani de la încetarea cauzei de incompatibilitate, dacă legea nu dispune altfel.

TITLUL: SancţiuniArt. 27(1)Nerespectarea obligaţiei de a răspunde solicitărilor Agenţiei, prevăzute de prezenta lege, se sancţionează cu amendă civilă de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere. Sesizarea instanţei se face de către inspectorul de integritate din cadrul Agenţiei.(2)Instanţa competentă să decidă aplicarea amenzii prevăzute la alin. (1) este judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul persoanei juridice sancţionate sau domiciliul persoanei fizice sancţionate. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.(3)Hotărârea instanţei prin care se aplică amenda este supusă recursului, în termen de 10 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei absenţi.Art. 28Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.Art. 29(1)Nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum şi nedeclararea, în declaraţia întocmită potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Agenţia poate declanşa din oficiu procedura de evaluare.(2)Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 6 de către persoanele responsabile cu implementarea prevederilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Aceeaşi sancţiune se aplică şi conducătorului entităţii respective, dacă acesta nu îndeplineşte obligaţiile prevăzute de prezenta lege.(3)Neaplicarea sancţiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcţiei publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune.Art. 30Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute de prezenta lege se fac de către persoanele împuternicite din cadrul Agenţiei, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.Art. 31(1)Sesizarea făcută cu rea-credinţă, dacă prin aceasta a cauzat persoanei denunţate un prejudiciu moral sau material, constituie infracţiunea de denunţare calomnioasă.(2)Nerespectarea principiilor prevăzute la art. 8 alin. (3) angajează răspunderea civilă, penală sau administrativă a Agenţiei şi, după caz, a membrilor acesteia.Art. 32Dispoziţiile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 53/2003 -Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, ale Codului de procedură civilă, ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările

67

ulterioare, ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu dispoziţiile altor acte normative, inclusiv ale celor care reglementează alte incompatibilităţi sau conflicte de interese, dacă acestea nu sunt contrare prezentei legi şi Legii nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

LEGE nr. 62 din 10 mai 2011 a dialogului social

Art. 202Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul militar şi personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, al Ministerului Administraţiei şi Internelor, al Ministerului Justiţiei şi din instituţiile şi structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, al Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul angajat de forţele armate străine staţionate pe teritoriul României, precum şi alte categorii de personal cărora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege.

COD DEONTOLOGIC din 24 august 2005 al judecătorilor şi procurorilorCAPITOLUL I: Dispoziţii generaleArt. 1Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor stabileşte standardele de conduită a acestora, conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei.Art. 2(1)Respectarea normelor cuprinse în prezentul cod deontologic constituie un criteriu pentru evaluarea eficienţei calităţii activităţii şi integrităţii judecătorilor şi procurorilor.(2)Evaluarea se face de către organele competente, potrivit legii.

68

CAPITOLUL II: Independenţa justiţieiArt. 3(1)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei.(2)Judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură.(3)Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională.Art. 4(1)În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice.(2)Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.(3)Judecătorii şi procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcţie publică cu caracter politic.Art. 5(1)Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice.(2)Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.Art. 6(1)Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta imaginea justiţiei.(2)Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne ori internaţionale.(3)Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor civile sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

CAPITOLUL III: Promovarea supremaţiei legiiArt. 7Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.Art. 8Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să respecte egalitatea cetăţenilor în faţa legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să respecte şi să apere demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare.

CAPITOLUL IV: Imparţialitatea judecătorilor şi procurorilorArt. 9(1)Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe.(2)Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor.Art. 10În caz de incompatibilitate, judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii.Art. 11(1)Judecătorilor şi procurorilor le este permis să acorde asistenţă juridică, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor, descendenţilor sau soţilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela ori curatela acestora. În asemenea situaţii, nu le este îngăduit să se folosească de calitatea de judecător sau procuror pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului ori pentru a crea aparenţa unei astfel de influenţe.(2)Relaţiile de familie şi sociale ale judecătorilor şi procurorilor nu trebuie să influenţeze soluţiile pe care le adoptă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.(3)Judecătorilor şi procurorilor le este interzis să intervină pentru soluţionarea unor cereri, să pretindă ori să accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal. Imixtiunea în activitatea altor judecători şi procurori este interzisă.

CAPITOLUL V: Exercitarea îndatoririlor profesionaleArt. 12Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să-şi îndeplinească cu competenţă şi corectitudine îndatoririle profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu.

69

Art. 13Judecătorii şi procurorii sunt datori să depună diligenta necesară în vederea îndeplinirii lucrărilor repartizate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile.Art. 14Judecătorii şi procurorii trebuie să impună ordine şi solemnitate în timpul soluţionării cauzelor şi să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de părţi, avocaţi, martori, experţi, interpreţi ori alte persoane şi să le solicite acestora un comportament adecvat.Art. 15(1)Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate.(2)În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să păstreze materialele respective în incinta instanţei sau a parchetului şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege şi de regulament.Art. 16(1)În exercitarea funcţiilor lor de conducere judecătorii şi procurorii trebuie să se preocupe de organizarea activităţii personalului, să manifeste iniţiativă şi responsabilitate. În luarea deciziilor ei trebuie să acorde prioritate intereselor instanţelor şi parchetelor, precum şi bunei administrări a justiţiei.(2)Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au pentru a influenţa desfăşurarea proceselor şi soluţionarea cauzelor.

CAPITOLUL VI: Demnitatea şi onoarea profesiei de judecător sau procurorArt. 17Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate.Art. 18(1)Relaţiile judecătorilor şi procurorilor în cadrul colectivelor din care fac parte trebuie să fie bazate pe respect şi bună-credinţă, indiferent de vechimea în profesie şi de funcţia acestora.(2)Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor.Art. 19Judecătorii şi procurorii îşi pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replică în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor.Art. 20Judecătorii şi procurorii nu pot desfăşura acţiuni care, prin natura lor sau modul de finanţare ori executare, ar putea, în orice formă, să impieteze îndeplinirea cu imparţialitate, corectitudine şi în termenele legale a obligaţiilor profesionale.

CAPITOLUL VII: Activităţi incompatibile calităţii de judecător sau procurorArt. 21(1)Judecătorii şi procurorii nu pot cumula această calitate cu nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.(2)Judecătorii şi procurorii pot participa ca formatori în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, potrivit programului stabilit de acestea cu conducerile instanţelor sau parchetelor în care formatorii îşi desfăşoară activitatea.Art. 22Judecătorilor şi procurorilor le este interzisă participarea directă ori prin persoane interpuse la jocuri de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor, în condiţiile legii.Art. 23Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii, de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazurile care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 815 din data de 8 septembrie 2005

70

REGULAMENT din 22 septembrie 2005 de ordine interioară al instanţelor judecătoreştiCAPITOLUL I: Dispoziţii generaleArt. 1(1)Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.(2)Puterea judecătorească este separată şi în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii, ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile constituţionale ale independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor, precum şi cu celelalte dispoziţii legale.(3)Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia, în numele legii, în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecăţii, fără privilegii şi fără discriminări.(4)Consiliul Superior al Magistraturii este organul constituţional care îndeplineşte rolul de garant al independenţei justiţiei.Art. 2(1)Judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel şi instanţele militare sunt organizate şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, şi ale prezentului regulament.(2)În cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.(3)În domeniile prevăzute la alin. (2) se pot înfiinţa tribunale specializate.(4)În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru cauze cu minori şi familie. În raport cu natura şi numărul cauzelor în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate şi în alte materii.(5)În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 42 din Legea nr.304/2004, republicată.Art. 3(1)Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.(2)Mijloacele materiale şi financiare necesare funcţionării instanţelor sunt asigurate de la bugetul de stat, din timbrul judiciar, din amenzi judiciare, cheltuieli judiciare şi alte surse extrabugetare, în condiţiile legii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. Administrarea mijloacelor materiale şi financiare se realizează prin curţile de apel şi tribunale, preşedinţii acestor instanţe fiind ordonatori secundari de credite şi, respectiv, ordonatori terţiari de credite.

71

CAPITOLUL II: Dispoziţii privind conducerea instanţelor, atribuţiile judecătorilor, ale personalului auxiliar de specialitate şi ale personalului din departamentul economico-financiar şi administrativSECŢIUNEA I: Dispoziţii generaleArt. 4(1)Instanţele judecătoreşti se încadrează cu numărul necesar de judecători, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.(2)Conducerea instanţelor este asigurată de preşedinte şi, în funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, de unul sau mai mulţi vicepreşedinţi. De asemenea, la fiecare instanţă funcţionează colegiul de conducere şi adunarea generală a judecătorilor.

SECŢIUNEA II: Dispoziţii privind activitatea judecătorilorArt. 5(1)Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.(2)Judecătorii au următoarele îndatoriri:a)să asigure, prin activitatea desfăşurată, respectarea legii şi independenţa puterii judecătoreşti;b)să respecte normele codului deontologic, prevederile legale, cele ce rezultă din regulamente, din hotărârile adunărilor generale şi ale colegiilor de conducere;c)să-şi perfecţioneze continuu pregătirea profesională, conform necesităţilor de specializare;d)să respecte programul de lucru, să aibă un comportament decent şi civilizat în relaţiile de serviciu;e)să dea dovadă de competenţă profesională şi să manifeste calm, răbdare, politeţe şi imparţialitate faţa de justiţiabili, martori, avocaţi şi alte persoane cu care intră în contact în calitate oficiala;f)să participe la şedinţele de judecată, în completele de judecată stabilite conform legii şi să respecte secretul deliberării;g)să soluţioneze într-un termen rezonabil cauzele deduse judecăţii;h)să asigure securitatea dosarelor pe perioada în care acestea le sunt încredinţate spre studiu, soluţionare sau motivare;i)să aducă de îndată la cunoştinţă preşedintelui instanţei în care funcţionează orice ingerinţă în actul de justiţie din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să-i afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea;j)să îndeplinească, în limitele funcţiei, alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată, stabilite în conformitate cu legea de conducerea instanţei.Art. 6(1)Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.(2)Activitatea didactică din învăţământul superior se desfăşoară în afara programului de lucru stabilit la instanţa la care funcţionează judecătorul.Art. 7Judecătorii pot participa la elaborarea de publicaţii, articole, studii de specialitate, lucrări literare sau ştiinţifice ori la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. Judecătorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale şi pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.Art. 8Interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor sunt prevăzute de lege.

SECŢIUNEA III: Conducerea instanţelorArt. 9(1)Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.(2)În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate preşedintele poate fi ajutat de 1 -2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte. Judecătoriile în care preşedinţii sunt ajutaţi de către vicepreşedinţi se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii.(3)La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti preşedintele poate fi ajutat de 1 -3 vicepreşedinţi.(4)Secţiile instanţelor sunt conduse de preşedinţii de secţie.SUBSECŢIUNEA 1: Preşedintele şi vicepreşedintele curţii de apelArt. 10

72

(1)Preşedintele curţii de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii curţii, precum şi atribuţii de coordonare şi control privind administrarea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţie, după cum urmează:a)ia măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţei pe care o conduce, precum şi a activităţii instanţelor din circumscripţia curţii de apel;b)asigură şi verifică, personal sau prin intermediul vicepreşedintelui ori al altor judecători pe care îi desemnează în acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate, la toate instanţele din circumscripţie;c)organizează şi coordonează controlul administrării curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia;d)propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie;e)desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată;f)urmăreşte şi răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor, potrivit legii;g)desemnează, prin rotaţie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;h)desemnează judecătorii care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia;i)emite avizul consultativ în vederea prezentării la examenul de capacitate al judecătorilor stagiari;j)deleagă, cu acordul lor, judecătorii de la judecătoriile, tribunalele sau tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel, în condiţiile legii;k)solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii, delegarea judecătorilor;l)convoacă, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generală a judecătorilor curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia, pe care le prezidează;m)convoacă colegiul de conducere al curţii şi prezidează şedinţele acestuia;n)numeşte personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ al curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia, aprobă transferul, delegarea, detaşarea şi dispune promovarea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal, în condiţiile legii;o)repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale curţii de apel;p)urmăreşte permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate, raportat la fiecare persoană, şi propune măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi;q)ia măsuri pentru respectarea programului de activitate şi folosirea eficientă a timpului afectat acestuia de către întreg personalul curţii, pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor şi pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuţiilor;r)asigură, în condiţiile legii, colaborarea instanţelor din circumscripţia curţii de apel cu parchetele de pe lângă acestea, organele de poliţie, organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici] consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii;s)desemnează vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţă şi în toate situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei;ş)aprobă stimulentele băneşti provenite din timbrul judiciar, premiile şi primele prevăzute de lege pentru judecători şi celelalte categorii de personal din cadrul curţii de apel şi al instanţelor judecătoreşti din circumscripţia acesteia;t)îndrumă şi verifică activitatea inginerului constructor de la curtea de apel; această competenţă poate fi delegată managerului economic;ţ)este ordonator secundar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare.Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic;u)sesizează comisia medicală de specialitate în cazul prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată;v)ia măsuri pentru elaborarea şi publicarea jurisprudenţei curţii de apel.(2)Atribuţiile preşedintelui prevăzute la alin. (1) lit. e), g), k), p) şi ş) sunt exercitate cu aprobarea colegiului de conducere al curţii de apel, iar atribuţia prevăzută la alin. (1) lit. d) este exercitată cu consultarea judecătorilor secţiei şi a colegiului de conducere.(3)Preşedintele curţii de apel îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.Art. 11(1)Vicepreşedintele curţii de apel exercită următoarele atribuţii:a)asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători, personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ;

73

b)asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene;c)asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;d)organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;e)răspunde de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor de la curtea de apel şi de la instanţele din circumscripţia acesteia şi de modul în care judecătorii desemnaţi în acest scop fşi îndeplinesc atribuţiile;f)asigură operaţionalitatea bazei de date informatice privind personalul de la curtea de apel şi de la instanţele din circumscripţie şi ia măsurile necesare pentru întreţinerea acesteia în condiţii optime;g)organizează paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii;h)verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii;i)asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia;j)coordonează activitatea corpului de jandarmi la nivelul curţii de apel.(2)Vicepreşedintele curţii de apel îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.(3)Vicepreşedintele desemnat să înlocuiască preşedintele instanţei exercită, în lipsa acestuia, atribuţiile prevăzute de art. 10.(4)La curţile de apel unde funcţionează 2 sau 3 vicepreşedinţi, atribuţiile fiecăruia sunt stabilite prin decizie a preşedintelui curţii.SUBSECŢIUNEA 2: Preşedintele şi vicepreşedintele tribunaluluiArt. 12(1)În activitatea de coordonare şi control privind administrarea tribunalului şi a instanţelor din circumscripţie, preşedintele tribunalului exercită următoarele atribuţii:a)convoacă, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generală a judecătorilor tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia, pe care le prezidează;b)convoacă colegiul de conducere al tribunalului şi prezidează şedinţele acestuia;c)asigura buna desfăşurare a activităţii tribunalului şi a instanţelor din circumscripţia acestuia;d)asigură şi verifică, personal sau prin intermediul vicepreşedintelui ori al altor judecători pe care îi desemnează în acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate, la tribunal şi la instanţele din circumscripţia acestuia;e)desemnează judecătorii care, potrivit legii, urmează să îndeplinească şi alte atribuţii decât cele privitoare la activitatea de judecată;f)desemnează, prin rotaţie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;g)propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie;h)urmăreşte permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la tribunal şi la instanţele din circumscripţia acestuia, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare persoană;i)asigură, în condiţiile legii, colaborarea instanţelor din circumscripţia tribunalului cu parchetele de pe lângă acestea, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii;j)repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei;k)desemnează vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţă şi în toate situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei;l)exercită, la nivelul tribunalului şi în limitele funcţiei sale, atribuţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a), c), e), f), q), ş) şi u);m)este ordonator terţiar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic;n)numeşte grefierii arhivari şi registratorii de la tribunal şi judecătoriile din circumscripţia acestuia, potrivit legii.(2)Preşedintele tribunalului îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.(3)Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. e), f) şi j) se exercită cu aprobarea colegiului de conducere al tribunalului, iar atribuţia prevăzută la alin. (1) lit. g) este exercitată cu consultarea judecătorilor secţiei şi a colegiului de conducere.Art. 13(1)Vicepreşedintele tribunalului exercită următoarele atribuţii:

74

a)asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători, personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ;b)răspunde de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor de la tribunal şi de la instanţele din circumscripţia acestuia şi de modul în care judecătorii desemnaţi în acest scop îşi îndeplinesc atribuţiile;c)asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene;d)asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;e)organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;f)organizează paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii;g)verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii;h)asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele tribunalului şi ale judecătoriilor din circumscripţia acestuia;i)coordonează activitatea corpului de jandarmi, la nivelul tribunalului.(2)Vicepreşedintele tribunalului îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.(3)Vicepreşedintele desemnat să înlocuiască preşedintele instanţei exercită, în lipsa acestuia, atribuţiile prevăzute de art. 12.(4)La tribunalele unde funcţionează 2 sau 3 vicepreşedinţi, atribuţiile fiecăruia sunt stabilite prin decizie a preşedintelui tribunalului.SUBSECŢIUNEA 3: Preşedintele şi vicepreşedintele tribunalului specializatArt. 14(1)Preşedintele tribunalului specializat exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii acestuia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei, scop în care:a)convoacă şi prezidează adunarea generală a judecătorilor, anual sau ori de câte ori este necesar;b)convoacă colegiul de conducere al tribunalului specializat şi prezidează şedinţele acestuia;c)numeşte, când este cazul, judecătorul de serviciu şi stabileşte locul şi programul de desfăşurare a activităţii acestuia;d)repartizează personalul în compartimentele auxiliare şi organizează, coordonează şi controlează activitatea acestuia;e)desemnează judecătorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată;f)desemnează, prin rotaţie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;g)propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie, acolo unde este cazul;h)desemnează vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţă şi în toate situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei;i)urmăreşte şi răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor;j)asigură, în condiţiile legii, colaborarea cu parchetul de pe lângă tribunalul specializat, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii.(2)Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f) se exercită cu aprobarea colegiului de conducere al judecătoriei, iar atribuţia prevăzută la alin. (1) lit. g) este exercitată cu consultarea judecătorilor secţiei şi a colegiului de conducere.(3)Preşedintele tribunalului specializat îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.Art. 15(1)Vicepreşedintele tribunalului specializat exercită următoarele atribuţii:a)asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate;b)asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene;c)asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;d)organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;e)organizează paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii;f)verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii;g)asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele tribunalului specializat;h)coordonează activitatea corpului de jandarmi la nivelul tribunalului specializat.(2)Vicepreşedintele tribunalului specializat îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.

75

(3)Vicepreşedintele tribunalului specializat exercită atribuţiile preşedintelui instanţei, în lipsa acestuia.SUBSECŢIUNEA 4: Preşedintele şi vicepreşedintele judecătorieiArt. 16(1)Preşedintele judecătoriei exercită atribuţiile manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii acesteia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei, scop în care:a)convoacă şi prezidează adunarea generală a judecătorilor, anual sau ori de câte ori este necesar;b)convoacă colegiul de conducere al judecătoriei şi prezidează şedinţele acestuia;c)organizează şi verifică activitatea judecătorilor stagiari şi asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a stagiului;d)numeşte, când este cazul, judecătorul de serviciu şi stabileşte locul şi programul de desfăşurare a activităţii acestuia;e)repartizează personalul în compartimentele auxiliare şi organizează, coordonează şi controlează activitatea acestuia;f)desemnează judecătorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată;g)desemnează, prin rotaţie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;h)propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de preşedinte de secţie, acolo unde este cazul;i)desemnează vicepreşedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţă şi în toate situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei;j)urmăreşte şi răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor;k)asigură, în condiţiile legii, colaborarea cu parchetul de pe lângă judecătorie, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii.(2)Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi f) se exercită cu aprobarea colegiului de conducere al judecătoriei, iar atribuţia prevăzută la alin. (1) lit. h) este exercitată cu consultarea judecătorilor secţiei şi a colegiului de conducere.(3)Preşedintele judecătoriei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente.Art. 17(1)Vicepreşedintele judecătoriei exercită următoarele atribuţii:a)asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate;b)asigură cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi a jurisprudenţei europene;c)asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;d)organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;e)organizează paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii;f)verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii;g)asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele judecătoriei;h)coordonează activitatea corpului de jandarmi la nivelul judecătoriei.(2)Vicepreşedintele judecătoriei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.(3)Vicepreşedintele judecătoriei exercită atribuţiile preşedintelui instanţei, în lipsa acestuia.SUBSECŢIUNEA 5: Adunarea generală a judecătorilorArt. 18Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai instanţei, inclusiv judecătorii stagiari, precum şi judecătorii delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe.Art. 19Adunarea generală a judecătorilor are următoarele atribuţii:a)dezbate activitatea anuală desfăşurată de instanţă;b)desemnează candidaţii şi alege membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;c)dezbate probleme de drept;d)analizează proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justiţiei;e)formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;f)alege şi revocă membrii colegiului de conducere; la tribunalele specializate şi judecătorii stabileşte numărul membrilor ce urmează să fie aleşi, potrivit legii;g)iniţiază, dacă este cazul, procedura de revocare a judecătorilor aleşi în Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de lege;

76

h)propune revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată;i)desemnează judecătorii care fac parte din Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor şi supleanţii acestora;j)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.Art. 20(1)Adunarea generală a judecătorilor este convocată de preşedintele instanţei, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte.(2)Adunarea generală a judecătorilor se convoacă şi la solicitarea a cel puţin unei treimi din numărul judecătorilor care o compun.(3)Adunarea generală a judecătorilor poate fi convocată şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al instanţei.(4)La desemnarea candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curţilor de apel. La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curţilor de apel sau, după caz, de colegiile de conducere ale tribunalelor.(5)În procedura de revocare a membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale se convoacă potrivit alin. (2) -(4), care se aplică în mod corespunzător.(6)Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. Dacă preşedintele sau vicepreşedintele lipseşte, adunarea generală este prezidată de un judecător ales de aceasta.(7)Pentru desemnarea candidaţilor şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală a judecătorilor este prezidată de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.(8)Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor.(9)În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor.(10)Hotărârile adunării generale a judecătorilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În cazul revocării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârea de revocare se adoptă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor.SUBSECŢIUNEA 6: Colegiul de conducereArt. 21(1)În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere. Preşedintele instanţei este şi preşedintele colegiului de conducere.(2)Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă:a)la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;b)la tribunalele specializate şi la judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.(3)Adunarea generală pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se convoacă potrivit art. 20 alin. (1).(4)La tribunalele specializate şi la judecătorii, adunarea generală a judecătorilor stabileşte, prin vot, înainte de declanşarea procedurii de alegere, numărul judecătorilor care urmează să fie aleşi în colegiu.(5)Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu toţi judecătorii instanţei, cu excepţia preşedintelui şi a celor care declară, în prealabil, că nu înţeleg să facă parte din colegiu.(6)Listele întocmite potrivit alin. (5) se înmânează judecătorilor prezenţi. Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret.(7)Fiecare judecător exprimă un număr de voturi egal cu numărul membrilor aleşi ai colegiului de conducere, stabilit de lege sau, după caz, de adunarea generală a judecătorilor, pentru categoria de instanţe din care face parte.(8)La instanţele la care funcţionează secţii, membrii colegiului de conducere se aleg, de regulă, din secţii diferite.(9)Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere judecătorii care obţin cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.(10)Procedura de votare se repetă în cazul în care, la primul tur de scrutin, nu au fost aleşi toţi membrii colegiului de conducere.(11)La următorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute, un număr de judecători mai mare cu cel puţin unu faţă de numărul locurilor rămase neocupate în colegiul de conducere. Dispoziţiile alin. (9) se aplică în mod corespunzător la fiecare tur de scrutin.Art. 22

77

(1)Colegiul de conducere dezbate problemele generale de conducere a instanţei şi adoptă hotărâri menite să asigure buna organizare şi funcţionare a acesteia.(2)Colegiul de conducere îndeplineşte următoarele atribuţii:a)propune secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în raport cu natura şi numărul cauzelor, înfiinţarea secţiilor şi completelor specializate ale instanţei;b)stabileşte componenţa secţiilor şi completelor specializate, fn funcţie de volumul de activitate, ţinând seama de specializarea judecătorilor;c)stabileşte compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii acestora;d)aprobă, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecată, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta;e)convoacă adunarea generală a judecătorilor, potrivit legii;f)aprobă sau, după caz, avizează, la cererea preşedintelui, deciziile acestuia, în cazurile prevăzute de prezentul regulament;g)promovează în funcţii de conducere informaticienii-şefi, primii-grefieri, grefierii-şefi, grefierii şefi de secţii şi grefierii arhivari şefi.Art. 23(1)Colegiul de conducere al curţii de apel fundamentează şi propune proiectul de buget pentru curtea de apel şi pentru instanţele din circumscripţia acesteia şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei.(2)Colegiul de conducere al curţii de apel solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.Art. 24(1)Colegiul de conducere al curţii de apel primeşte şi centralizează candidaturile judecătorilor din circumscripţia curţii de apel, pe categorii de instanţe, pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru judecătorii care şi-au depus candidaturile.(2)Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a judecătorilor de la tribunale şi tribunale specializate, precum şi adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripţia curţii de apel, în vederea desemnării candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.(3)Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel convoacă propria adunare generală pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Colegiul de conducere al fiecărui tribunal convoacă propria adunare generală, la care participă şi judecătorii tribunalelor specializate, precum şi adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripţia sa, pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.Art. 25(1)Colegiul de conducere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar.(2)Colegiul de conducere este convocat de preşedintele instanţei sau de cel puţin o treime din numărul membrilor săi.(3)Convocarea colegiului de conducere şi comunicarea ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de primul-grefier sau, după caz, de grefierul şef al instanţei ori de un alt grefier desemnat de preşedinte.(4)La şedinţele colegiului de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii sau alţi judecători care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot.(5)La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.(6)În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.(7)Şedinţele colegiului de conducere nu sunt publice.(8)Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.(9)Dezbaterile şi hotărârile colegiului de conducere se consemnează într-uh proces-verbal, încheiat de secretariatul colegiului şi semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.(10)Procesele-verbale încheiate potrivit alin. (3) se păstrează într-o mapă specială de către primul-grefier sau, după caz, de grefierul şef al instanţei ori de grefierul desemnat de preşedinte.

SECŢIUNEA IV: Conducerea secţiilorArt. 26(1)Preşedintele secţiei organizează activitatea administrativ-judiciară a secţiei, având următoarele atribuţii:a)asigură buna desfăşurare a activităţii de judecată a secţiei;b)propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecată, precum şi a completelor specializate, dacă este cazul, urmărind asigurarea continuităţii acestora;

78

c)organizează studiul profesional al judecătorilor secţiei, urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secţiei;d)participă la învăţământul profesional al judecătorilor secţiei;e)comunică lunar instanţelor arondate situaţia hotărârilor desfiinţate sau casate în caile de atac;f)îndrumă şi verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secţiei;g)face propuneri de desemnare a judecătorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată;h)urmăreşte soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil;i)ţine evidenţa cazurilor de aplicare neunitară a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat;j)contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenţei curţii de apel;k)ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor.(2)Preşedintele secţiei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.

SECŢIUNEA V: Judecătorii desemnaţi sau delegaţiSUBSECŢIUNEA 1: Judecătorii cu atribuţii privind activitatea compartimentului de executări penaleArt. 27Judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activităţii de îndrumare şi control a compartimentului de executări penale exercita următoarele atribuţii:a)urmăresc şi controlează modul în care se emit şi se comunică mandatele de executare şi supraveghează luarea tuturor măsurilor pentru ducerea la îndeplinire a acestora, precum şi a celorlalte dispoziţii din hotărârile penale;b)iau măsuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite în cursul executării;c)urmăresc ţinerea evidenţei amânărilor şi întreruperilor de executare a pedepsei închisorii, a detenţiunii pe viaţă şi a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare şi iau măsuri pentru emiterea adreselor de revenire;d)sesizează instanţa de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotărârii sau în cursul executării, se iveşte vreo nelămurire ori împiedicare;e)închid poziţiile din registrul de executări penale;f)informează conducerea instanţei despre întârzierile nejustificate în executarea hotărârilor;g)verifică păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi a lucrărilor de executări;h)rezolvă corespondenţa aferentă activităţii de punere în executare a hotărârilor penale.SUBSECŢIUNEA 2: Judecătorii cu atribuţii privind activitatea de executare civilăArt. 28Judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activităţii de executări civile soluţionează cererile de încuviinţare â executării silite.SUBSECŢIUNEA 3: Judecătorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciarArt. 29Judecătorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar sunt desemnaţi de preşedinţii instanţelor şi întocmesc lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitară atât a propriei instanţe, cât şi a instanţei ierarhic superioare, dacă este cazul.SUBSECŢIUNEA 4: Judecătorii cu atribuţii în soluţionarea cererilor privind cetăţenia românăArt. 30Judecătorii desemnaţi în Comisia pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române au următoarele atribuţii:a)participă la şedinţele comisiei în zilele şi la orele planificate;b)examinează cererile de acordare, redobândire sau renunţare la cetăţenia română, pe baza înscrisurilor depuse de solicitanţi;c)întocmesc rapoarte, potrivit legii, în vederea promovării de către ministrul justiţiei a proiectelor de hotărâri ale Guvernului pentru acordarea, redobândirea sau renunţarea la cetăţenia română;d)redactează încheierile de respingere a cererilor solicitanţilor.SUBSECŢIUNEA 5: Judecătorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţuluiArt. 31(1)Controlul legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului se exercită de către justiţie prin judecători anume delegaţi.(2)Judecătorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţului sunt delegaţi de preşedinţii tribunalelor sau tribunalelor comerciale şi îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:

79

a)dispun înmatricularea societăţilor comerciale, în condiţiile legii;b)dispun înregistrarea menţiunilor privind modificările intervenite în organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale;c)exercită, cel puţin o dată pe lună, controlul actelor şi faptelor de competenţa oficiului registrului comerţului.(3)Judecătorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţului îndeplinesc orice alte activităţi prevăzute de lege.SUBSECŢIUNEA 6: Judecătorii-sindiciArt. 32(1)Judecătorul-sindic nominalizat de preşedintele tribunalului sau, după caz, al tribunalului comercial, dintre judecătorii desemnaţi ca judecători-sindici, conform Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are ca principale atribuţii:a)pronunţă hotărârile de deschidere a procedurii;b)judecă contestaţia debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;c)desemnează prin hotărâre administratorul sau lichidatorul şi stabileşte atribuţiile acestuia; controlează activitatea administratorului şi lichidatorului, iar dacă este cazul, dispune înlocuirea lor;d)judecă cererile prin care se solicită debitorului ridicarea dreptului de a-şi mai conduce activitatea;e)judecă acţiunile introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;f)judecă contestaţiile debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administrator sau de lichidator;g)confirmă planul de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;h)hotărăşte asupra continuării activităţii debitorului, în caz de reorganizare;i)soluţionează obiecţiile la rapoartele trimestriale şi la cel final al administratorului sau al lichidatorului;j)autentifică actele juridice încheiate de lichidator, pentru a căror validitate este necesară forma autentică;k)pronunţă hotărâri de închidere a procedurii;l)desemnează, prin încheiere, persoane de specialitate şi stabileşte retribuţia acestora;m)poate organiza întâlniri cu lichidatorii şi administratorii desemnaţi în cauzele repartizate.(2)Judecătorii-sindici îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege.SUBSECŢIUNEA 7: Judecătorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietariArt. 33Judecătorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari are următoarele atribuţii:a)examinează cererile având ca obiect acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari şi redactează încheierile pronunţate în cauzele respective;b)îndrumă şi controlează activitatea grefierului delegat la acest compartiment, respectiv de ţinere a evidenţelor, de efectuare a înscrierilor, înregistrărilor, comunicărilor sau publicităţii prevăzute de lege.SUBSECŢIUNEA 8: Judecătorul desemnat cu aplicarea apostileiArt. 34Judecătorul desemnat, potrivit art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările şi completările ulterioare, verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi aplică apostila pe:a)documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care emană de la Ministerul Public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc;b)actele notariale;c)declaraţiile oficiale, cum ar fi cele privind menţiuni de înregistrare, viza de învestire cu dată certă şi legalizări sub semnătură, depuse pe un act sub semnătura privată.

SECŢIUNEA VI: Dispoziţii privind activitatea asistenţilor judiciariArt. 35Completele pentru soluţionarea, în primă instanţă, a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari, dintre asistenţii judiciari numiţi, potrivit legii.Art. 36(1)Asistenţii judiciari participă la deliberare cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.(2)Asistenţii judiciari sunt datori să studieze temeinic dosarele în cauzele la a căror soluţionare participă, să respecte programarea şedinţelor stabilită de preşedintele tribunalului şi să se conformeze dispoziţiilor date în aplicarea legii şi regulamentelor.

SECŢIUNEA VII: Dispoziţii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţelor judecătoreşti

80

SUBSECŢIUNEA 1: Dispoziţii generaleArt. 37(1)La judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel funcţionează personal auxiliar de specialitate şi personal încadrat în departamentul economico-financiar şi administrativ.(2)Toate instanţele au câte o grefă, o registratură, o arhivă, o bibliotecă şi un birou de informare şi relaţii publice.(3)Curţile de apel şi tribunalele au şi câte un departament economico-financiar şi administrativ] condus de un manager economic.(4)Compartimentul personal funcţionează în cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ.(5)Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor asigură activitatea economică, financiară şi administrativă a instanţelor la care funcţionează. Pentru tribunalele specializate şi judecătorii această activitate este asigurată de departamentul economico-financiar şi administrativ de la tribunalul în a cărui circumscripţie funcţionează.(6)Curţile de apel au şi un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică, structuri ce pot fi înfiinţate şi la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializate şi al judecătoriilor.(7)Instanţele militare au în structură şi un compartiment de documente clasificate.Art. 38(1)Grefa, registratura şi arhiva efectuează operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor.(2)Personalul este repartizat pe secţii şi compartimente de activitate de către preşedintele instanţei, potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul secţiei, de către preşedintele secţiei.Art. 39Departamentul economico-financiar şi administrativ are ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenţa bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi gospodărirea localurilor.Art. 40Serviciul de documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii.Art. 41Personalul auxiliar de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ este angajat în condiţiile legii.Art. 42(1)Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi a celui din departamentul economico-financiar şi administrativ este supusă controlului ierarhic.(2)Atribuţiile personalului din compartimentele auxiliare ale instanţelor sunt cuprinse în fişele posturilor.(3)Pentru personalul auxiliar de specialitate, fişa postului se întocmeşte de primul-grefier sau, după caz, de grefierul-şef.(4)Pentru personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ, fişa postului se întocmeşte de managerul economic.(5)Fişele posturilor întocmite potrivit alin. (3) şi (4) se aprobă de preşedintele instanţei.(6)Pentru primul-grefier sau, după caz, grefierul-şef şi pentru managerul economic şi inginerul constructor, fişa postului se întocmeşte de preşedintele instanţei.Art. 43(1)Personalul auxiliar de specialitate şi din departamentul economico-financiar şi administrativ este obligat să respecte programul de lucru, să efectueze lucrările în termenele stabilite, să îndeplinească toate îndatoririle ce îi revin potrivit legilor şi regulamentelor.(2)Prezentarea la serviciu după orele legale de program, părăsirea locului de muncă în timpul programului de activitate, precum şi învoirile care nu depăşesc durata unei zile de muncă se aprobă de preşedintele instanţei sau de înlocuitorul acestuia, cu consultarea primului-grefier sau a grefierului-şef, după caz. Învoirile de la program pot fi acordate şi de preşedinţii de secţii, în aceleaşi condiţii.Art. 44(1)Personalul auxiliar de specialitate şi din departamentul economico-financiar şi administrativ este obligat să respecte secretul cu privire la informaţiile obţinute în cursul îndeplinirii atribuţiilor lor, care nu sunt destinate publicităţii.(2)Personalul acestor compartimente trebuie să îndeplinească îndatoririle de serviciu fără părtinire, să se manifeste calm, demn şi politicos cu părţile din proces, cu martorii, avocaţii şi alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială.(3)Atunci când apreciază că nu are competenţa, potrivit fişei postului, să soluţioneze anumite cereri, personalul auxiliar de specialitate va aduce de îndată la cunoştinţă primului-grefier sau, după caz, grefierului-şef aceste cereri, iar personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ va sesiza managerul economic.

81

Art. 45Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi din departamentul economico-financiar şi administrativ se desfăşoară sub coordonarea şi sub controlul preşedintelui instanţei.Art. 46Coordonarea şi controlul prevăzute la art. 45 pot fi efectuate şi de vicepreşedintele instanţei sau de membrii colegiului de conducere al instanţei, potrivit repartizării sarcinilor stabilite în cadrul colegiului.Art. 47Persoanele cu atribuţii de control verifică cel puţin o dată pe lună efectuarea în termen a lucrărilor şi calitatea acestora şi consemnează constatările şi propunerile în registrul de control, care se păstrează de către preşedintele instanţei.SUBSECŢIUNEA 2: GrefaArt. 48Preşedintele instanţei stabileşte, prin ordin de serviciu, repartizarea personalului pe secţii, în raport cu pregătirea profesională şi cu experienţa fiecăruia.Art. 49Preşedintele curţii de apel numeşte, prin decizie, informaticienii-şefi, primii-grefieri, grefierii-şefi, grefierii şefi de secţii şi grefierii arhivari şefi ai curţii de apel şi ai instanţelor din circumscripţia acesteia, pentru o perioadă de 5 ani, în condiţiile legii. Primul-grefier şi grefierul-şef nu participă, de regulă, în şedinţe de judecata.Art. 50(1)Primii-grefieri ai curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate au următoarele atribuţii:a)coordonează şi controlează activitatea personalului auxiliar de specialitate, atât al instanţei la care funcţionează, cât şi al instanţelor din circumscripţie, personal sau prin grefieri cu funcţii de conducere desemnaţi;b)întocmesc fişele posturilor pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţei;c)coordonează şi urmăresc uniformizarea înregistrărilor statistice în colaborare cu departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;d)asigură evidenţa şi gestionarea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate publicităţii şi verifica modul în care se asigură securitatea lucrărilor;e)întocmesc şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a instanţei;f)ţin registrele speciale prevăzute de lege pentru instanţa la care funcţionează;g)păstrează registrul de control al curţii şi ia măsuri ca un registru de control să se păstreze la fiecare secţie a curţii şi la instanţele din circumscripţia acesteia;h)duc la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei, securităţii bunurilor, pazei contra incendiilor şi protecţiei muncii;i)verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instanţei;j)întocmesc acte de constatare a neregulilor evidenţiate în activitatea personalului auxiliar controlat şi sesizează preşedintele instanţei pentru luarea măsurilor corespunzătoare;k)urmăresc respectarea de către personalul auxiliar al instanţelor a normelor de conduită în raporturile cu avocaţii şi cu publicul;l)îndrumă şi verifică evidenţa şi gestiunea bibliotecii;m)ţin evidenţa concediilor personalului.(2)Primii-grefieri ai curţilor de apel ţin registrele privind controlul averilor, confirmarea şi autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice, autorizarea percheziţiilor, evidenţa cererilor privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, evidenţa notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti.(3)Primii-grefieri ai tribunalelor ţin registrele privind persoanele juridice, registrele privind confirmarea şi autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice, autorizarea percheziţiilor, evidenţa traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi.(4)Primul-grefier al Tribunalului Bucureşti ţine registrele privind partidele politice şi alte formaţiuni politice.(5)Primul-grefier îndeplineşte, în limita funcţiei, orice alte atribuţii de serviciu date de preşedintele instanţei, potrivit legii.Art. 51(1)Primii-grefieri pot delega, cu acordul preşedinţilor instanţelor, unele atribuţii grefierilor anume desemnaţi.(2)În lipsa primului-grefier al curţii de apel, al tribunalului sau al tribunalului specializat, unul dintre grefierii şefi de secţie sau, după caz, un grefier, desemnat de preşedintele instanţei, îl va înlocui în toate atribuţiile sale.Art. 52(1)Grefierul şef de secţie are următoarele atribuţii:a)supraveghează şi verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar al secţiei;b)supraveghează comunicarea în termen a hotărârilor penale;

82

c)supraveghează completarea corectă a registrelor de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale, precum şi a celorlalte evidenţe prevăzute în regulament;d)ajută judecătorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor;e)ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea;f)propune preşedintelui de secţie repartizarea grefierilor în şedinţele de judecată;g)urmăreşte tehnoredactarea în termen a hotărârilor întocmite în concept de judecătorii secţiei;h)ţine registrul de evidenţă a redactării hotărârilor secţiei şi păstrează mapele de hotărâri;i)verifică dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare;j)participă, conform programării, la şedinţele de judecată, ca grefier de şedinţă;k)întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a personalului auxiliar al secţiei, pe care le trimite compartimentului de specialitate, şi se îngrijeşte de aprovizionarea secţiei cu materialele necesare;l)ţine evidenţa şi gestionează titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă în cauzele aflate pe rolul secţiei;m)verifică şi semnează pentru conformitate copiile legalizate şi certificatele întocmite;n)ţine registrele de evidenţă privind arestarea preventivă şi celelalte registre prevăzute de lege în materie penală, cu excepţia celor date în competenţa primului-grefier;o)ţine registrul special privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar, în care înregistrează toate dosarele sosite din căile de atac;p)verifică modul de completare şi păstrare a evidenţelor secţiei;q)verifică şi supraveghează modul de înregistrare a şedinţelor de judecată, prin mijloace tehnice audio sau video, în condiţiile legii;r)ţine evidenţa înregistrărilor audio sau video ale şedinţelor de judecată;s)coordonează şi supraveghează activitatea grefierului desemnat cu executarea silită;ş)supraveghează modul de întocmire şi trimitere a titlurilor executorii către organele de executare de către grefierul desemnat cu executarea silită;t)îndrumă şi controlează activitatea de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile prin care s-au stabilit creanţe pentru care executarea se face din oficiu.(2)Grefierul şef de secţie îndeplineşte, în limitele funcţiei, alte sarcini de serviciu date de preşedintele secţiei sau de preşedintele ori vicepreşedintele instanţei, conform legii.(3)În cazul secţiilor cu volum mare de activitate, unele atribuţii ale grefierului şef de secţie pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a preşedintelui instanţei.Art. 53(1)Grefierul şef al judecătoriei are următoarele atribuţii:a)supraveghează şi verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar de specialitate al judecătoriei;b)ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea;c)ajută judecătorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor;d)participă, conform programării, la şedinţele de judecată, ca grefier de şedinţă;e)verifică şi semnează pentru conformitate copiile legalizate şi certificatele întocmite;f)ţine registrele de evidenţă privind arestarea preventivă, precum şi celelalte registre prevăzute de lege în materie penală;g)ţine registrul special privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar, în care înregistrează toate dosarele sosite din căile de atac;h)întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a personalului auxiliar, pe care le trimite compartimentului de specialitate;i)încasează şi plăteşte drepturile salariale ale personalului judecătoriei;j)ţine evidenţa şi gestionează bunurile instanţei, titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă în cauzele aflate pe rol;k)se îngrijeşte de buna desfăşurare a activităţilor gospodăreşti şi de aprovizionarea instanţei cu materialele necesare;l)duce la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei, securitatea bunurilor, paza contra incendiilor şi protecţia muncii;m)verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instanţei;n)asigură evidenţa, păstrarea şi manipularea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate publicităţii şi verifica modul cum se asigură securitatea lucrărilor, cu respectarea normelor legale privind informaţiile clasificate;o)întocmeşte şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a judecătoriei;p)organizează şi urmăreşte tehnoredactarea în termen a hotărârilor redactate în concept de judecătorii instanţei;q)propune preşedintelui judecătoriei repartizarea grefierilor în şedinţele de judecată;r)ţine la zi registrul de evidenţă a redactării hotărârilor instanţei şi păstrează mapele de hotărâri;s)verifică dosarele instanţei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare;

83

ş)ţine registrele speciale prevăzute de lege pentru instanţa la care funcţionează;t)are în păstrare dosarele administrative şi biblioteca instanţei;ţ)întocmeşte lucrările de statistică judiciară ale judecătoriei.(2)Grefierul şef al judecătoriei îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte sarcini de serviciu date de preşedintele instanţei, conform legii.(3)La judecătoriile cu volum mare de activitate, unele dintre atribuţiile prevăzute la alin. (1) pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a preşedintelui instanţei.Art. 54(1)Grefierul de şedinţă are următoarele atribuţii:a)participă la şedinţele de judecată, îndeplinind atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament, sub controlul preşedintelui completului de judecată;b)întocmeşte conceptele pentru citarea părţilor din proces;c)întocmeşte actele de procedură dispuse de completul de judecată;d)completează borderourile şi predă corespondenţa pentru expediere;e)completează condica şedinţelor de judecată, în care se trec dosarele din şedinţa respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, cu următoarele menţiuni: numărul curent, numele sau denumirea părţilor, numărul dosarului şi obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amânării cauzei sau, după caz, soluţia pronunţată, pe baza minutei întocmite de către preşedintele completului; în cazul amânării pronunţării se va indica data acesteia;f)comunică hotărârile judecătoreşti în termenul prevăzut de lege;g)tehnoredactează hotărârile judecătoreşti şi alte lucrări repartizate de conducerea instanţei; hotărârile vor cuprinde, în final, iniţialele redactorului, ale tehnoredactorului, data tehnoredactării şi numărul de exemplare; la instanţele de control judiciar se trece, în plus, compunerea completului de judecată a instanţei a cărei hotărâre este supusă controlului judiciar, cu indicarea, dacă este cazul, a caracterului reformării;h)transcrie înregistrările audio sau stenogramele şedinţelor de judecată, în condiţiile legii;(2)Grefierul de şedinţă îndeplineşte, în limita funcţiei, orice alte sarcini de serviciu date de preşedintele instanţei sau de preşedintele completului de judecată.(3)Grefierul debutant participă la şedinţele de judecată după însuşirea cunoştinţelor necesare pentru îndeplinirea acestei activităţi.(4)La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să aibă ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Grefierii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militară.Art. 55Grefierul delegat la compartimentul executări penale exercită atribuţiile prevăzute de art. 110 şi 115-118.Art. 56(1)Grefierul delegat la compartimentul de executări silite are următoarele atribuţii:a)consemnează în registrul general de evidenţă cererile de încuviinţare a executării silite şi întocmeşte opisul alfabetic după numele creditorului şi al debitorului;b)participă, în calitate de grefier de şedinţă, la soluţionarea cauzelor privind încuviinţarea executării silite;c)eliberează încheierile pronunţate de judecătorul desemnat cu judecarea cauzelor privind executarea silită;d)ţine evidenţa şi răspunde de punerea în executare a hotărârilor civile prin care s-au stabilit creanţe a căror executare se face din oficiu;e)asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor.(2)Grefierul delegat la compartimentul de executări silite îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de judecătorul delegat sau de preşedintele instanţei, conform legii.Art. 57(1)Grefierul delegat la biroul executări contravenţionale are următoarele atribuţii:a)efectuează înregistrările corespunzătoare în registrele de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti privind sancţiuni contravenţionale;b)întocmeşte şi expediază în termen mandatele de executare a sancţiunii contravenţionale privind munca în folosul comunităţii, cu respectarea dispoziţiilor legale;c)comunică organelor financiare şi organelor de poliţie măsurile dispuse prin hotărârile judecătoreşti;d)participă, în calitate de grefier de şedinţă, la şedinţele de judecată, conform dispoziţiilor preşedintelui instanţei;e)rezolvă corespondenţa compartimentului de executări contravenţionale şi răspunde de expedierea ei;f)asigură păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi registrelor.(2)Grefierul delegat la biroul executări contravenţionale îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei, conform legii.Art. 58(1)Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice îndeplineşte următoarele atribuţii:a)înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor, fundaţiilor, sindicatelor şi altor persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, pentru modificarea actelor constitutive, şi

84

orice alte cereri privind acte sau fapte supuse înscrierii în registrele speciale de evidenţă a persoanelor juridice. Cererilor de înregistrare a modificărilor actelor constitutive li se va atribui un număr nou de dosar;b)întocmeşte, păstrează şi completează registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica şedinţelor de judecată şi registrul special al asociaţiilor şi fundaţiilor, federaţiilor, persoanelor juridice străine, sindicatelor sau alte registre speciale, după caz;c)efectuează înscrierea în registrele prevăzute în legi speciale a persoanei juridice în ziua rămânerii irevocabile sau definitive, după caz, a hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de acordare a personalităţii juridice;d)operează menţiunile privind modificarea actului constitutiv al statutului, dizolvarea, lichidarea, radierea persoanei juridice;e)eliberează, la cerere, reprezentantului persoanei juridice certificatul de înscriere, care va cuprinde: denumirea persoanei juridice, sediul acesteia, durata de funcţionare şi data înscrierii în registrul special şi alte certificate, în condiţiile legii;f)asigură publicarea lichidării asociaţilor sau fundaţiilor, prin afişare la uşa instanţei şi efectuarea altor formalităţi de publicitate, în cazurile prevăzute de lege;g)comunică Ministerului Justiţiei copii de pe hotărârile judecătoreşti privind constituirea, modificarea şi încetarea oricărei asociaţii, fundaţii sau federaţii, precum şi de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii;h)comunică organului financiar local în a cărui rază teritorială se află sediul persoanei juridice încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice, cu menţionarea numărului de înscriere în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;i)asigură arhivarea în condiţii corespunzătoare a registrelor şi dosarelor.(2)Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei sau de judecătorul delegat, în condiţiile prevăzute de lege.Art. 59(1)Grefierul delegat la organul financiar local are următoarele atribuţii:a)înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalităţii juridice a asociaţiilor de proprietari sau privind modificările referitoare la statut ori actul constitutiv;b)întocmeşte, completează şi păstrează: registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica şedinţelor de judecată şi registrul special al asociaţiilor de proprietari;c)întocmeşte citaţiile şi toate celelalte acte de procedură dispuse de judecătorul delegat;d)efectuează comunicarea încheierilor către petenţi şi Ministerul Public, dacă este cazul, urmărind rămânerea definitivă a încheierilor pronunţate, după care predă organului financiar exemplarul nr. 2 al actelor depuse de solicitanţi şi copie de pe încheierea rămasă definitivă;e)participă la şedinţele de judecată la termenele stabilite pentru soluţionarea cererilor de înregistrare formulate de asociaţiile de proprietari;f)asigură păstrarea în bune condiţii a registrelor şi dosarelor.(2)Grefierul delegat la organul financiar local îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de judecătorul delegat sau de preşedintele instanţei.Art. 60(1)Grefierul statistician are următoarele atribuţii:a)efectuează zilnic înregistrările de statistică judiciară, întocmeşte periodic dările de seamă statistice şi completează fişele inculpaţilor;b)exploatează aplicaţia de statistică judiciară, colaborând sub acest aspect cu inspectorul sau referentul de specialitate;c)grefierul statistician de la tribunal verifică şi îndrumă personalul de la tribunalele specializate şi de la judecătorii care înregistrează şi centralizează datele statistice;d)efectuează lucrările de statistică judiciară dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, pe care le înaintează la Biroul de statistică la datele fixate, şi orice alte situaţii statistice solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii, preşedintele curţii de apel sau de preşedintele tribunalului, precum şi de Ministerul Justiţiei;e)are în păstrare dările de seamă statistice şi fişele inculpaţilor, pe care le îndosariază anual în mape speciale şi le conservă potrivit dispoziţiilor legale privind termenele de păstrare a documentelor;f)colaborează cu comisiile judeţene de statistică în vederea alcătuirii şi predării buletinelor statistice, precum şi în legătură cu alte activităţi specifice.(2)Grefierul statistician îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei, potrivit legii.(3)Activitatea desfăşurată de grefierul statistician şi de personalul de la judecătorii care execută lucrările de statistică judiciară este coordonată de primul-grefier, respectiv grefierul şef al instanţei.Art. 61Grefierul documentarist are următoarele atribuţii:a)ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei;b)informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicaţii;c)ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii;

85

d)întocmeşte, la cererea conducerii instanţei, lucrări privind modificările legislative;e)informează zilnic judecătorii instanţei la care funcţionează cu privire la actele normative nou-apărute şi la jurisprudenţa publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 62(1)Grefierul arhivar şi registratorul au următoarele atribuţii:a)primesc, înregistrează şi repartizează la secţii şi la celelalte compartimente actele de sesizare a instanţei, dosarele de la celelalte instanţe şi restul corespondenţei;b)expediază dosarele soluţionate şi corespondenţa;c)primesc şi înregistrează dosarele intrate, ţin evidenţa acestora şi a circulaţiei lor;d)întocmesc conceptele pentru citarea părţilor din procese, întocmesc citaţiile pentru primul termen şi urmăresc expedierea acestora;e)pun dosarele la dispoziţia publicului şi ţin evidenţa persoanelor care primesc dosarele spre studiu;f)pregătesc dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia acestora în cadrul instanţei, precum şi trimiterea lor la alte instanţe;g)informează persoanele care au calitatea de părţi ori sunt împuternicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate;h)la judecătorii şi tribunale, înaintează instanţelor superioare dosarele în care s-a declarat apel sau recurs, iar la secţii, le predau la registratura generală pentru înaintare;i)asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor;j)păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, mapele de hotărâri, registrele şi condicile de şedinţa;k)participă anual la activitatea de arhivare şi întocmesc lista dosarelor aflate în conservare în arhiva instanţei;l)participă anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare.(2)Grefierul arhivar şi registratorul îndeplinesc, în limitele funcţiei, şi alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei sau al secţiei, potrivit legii.Art. 63(1)Preşedintele instanţei poate desemna, dintre grefierii cu studii superioare, grefierul cu atribuţii privind stabilirea taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.(2)Grefierul desemnat calculează, sub îndrumarea completului de judecată, taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, datorate.Art. 64(1)Inspectorul de specialitate sau referentul de la compartimentul personal funcţionează în cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ, care îşi desfăşoară activitatea la curţile de apel şi la tribunale, şi are următoarele atribuţii:a)completează şi ţine la zi carnetele de muncă pentru întregul personal al curţii de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate şi judecătoriilor din circumscripţia acestuia;b)întocmeşte, conduce şi înregistrează la inspectoratul de muncă registrele de evidenţă a salariaţilor, în condiţiile legii;c)efectuează lucrările privind încadrarea, promovarea şi încetarea activităţii pentru personalul numit de preşedintele curţii de apel;d)completează şi înaintează dosarele de pensie pentru tot personalul curţii de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate şi judecătoriilor din circumscripţia acestuia;e)întreţine şi actualizează permanent baza de date informatizată privind personalul de la instanţele din circumscripţia curţii de apel sau a tribunalului şi judecătoriilor din circumscripţia acestuia şi asigura menţinerea legăturii, prin sistemul informatizat, cu direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; pentru aspectele de ordin tehnic el va fi asistat de către informatician;f)execută, în limitele funcţiei, şi alte sarcini date de preşedintele curţii de apel sau de preşedintele tribunalului.(2)Compartimentul personal de la nivelul curţii de apel coordonează activitatea compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscripţia curţii şi realizează o evidenţă centralizată.Art. 65Agentul procedural are următoarele atribuţii:a)comunică actele procedurale, cu respectarea termenelor prevăzute de lege, persoanelor din localitatea unde se află sediul instanţei, depunând cel mai târziu a doua zi dovezile de înmânare; pentru cazuri urgente şi când dotarea instanţelor permite, comunicarea actelor de procedură se va putea efectua prin agent procedural şi în alte localităţi;b)îndeplineşte sarcinile stabilite de preşedintele instanţei şi serviciul de curier, primind şi predând în aceeaşi zi corespondenţa pentru destinatarii din localitate.Art. 66Aprodul are următoarele atribuţii:a)efectuează, în şedinţele de judecată, strigarea părţilor, martorilor, experţilor şi a celorlalte persoane chemate la instanţă şi îndeplineşte dispoziţiile date de preşedintele completului de judecata;

86

b)îndeplineşte unele dintre atribuţiile compartimentelor auxiliare (arhivă, registratură) stabilite de preşedintele instanţei, cum ar fi: ataşarea actelor de procedură la dosare, stocarea dosarelor în arhivă, supravegherea persoanelor care consultă dosarele, asigurarea transportului dosarelor la diferite compartimente, precum şi alte activităţi;c)ajută la păstrarea ordinii şi curăţeniei în localul instanţei.Art. 67(1)Personalul de specialitate informatică este subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei.(2)Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.(3)Personalul de specialitate informatică are următoarele atribuţii:a)participă, la solicitarea Ministerului Justiţiei, la partea de analiză şi implementare a aplicaţiilor informatice comune privind activitatea instanţelor;b)asigură exploatarea programelor informatice elaborate de Direcţia informatică juridică şi de Biroul de statistică, la nivelul instanţelor judecătoreşti, instalând produsele informatice şi controlând periodic respectarea, de către operatorii de aplicaţie, a instrucţiunilor de utilizare;c)coordonează şi controlează activitatea de informatică juridică la instanţele din circumscripţia la care funcţionează;d)asigură iniţierea personalului instanţei în exploatarea aplicaţiilor;e)realizează aplicaţii la nivelul instanţelor judecătoreşti;f)supraveghează modul de utilizare a tehnicii de calcul şi ia măsurile necesare pentru asigurarea bunei funcţionări â acesteia.(4)Personalul de specialitate informatică îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei.SUBSECŢIUNEA 3: Arhiva şi registraturaArt. 68La fiecare instanţă funcţionează o registratură şi o arhivă.Art. 69(1)La instanţele cu volum mare de activitate poate funcţiona o registratură generală, precum şi câte o registratura şi o arhivă pentru fiecare secţie, în baza hotărârilor colegiilor de conducere.(2)Colegiile de conducere pot hotărî organizarea de arhive distincte pentru completele specializate.Art. 70La registratura generală se întocmesc şi se păstrează:a)registre generale pentru înregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite în apel, a dosarelor primite în recurs, a actelor de procedură şi a corespondenţei;b)borderouri pentru expedierea prin poştă şi condici de predare a dosarelor, actelor de procedură şi a restului corespondenţei.Art. 71La instanţele la care nu există grefier arhivar şef, unul dintre grefierii arhivari, desemnat de preşedintele instanţei, coordonează întreaga activitate de arhivă şi registratură.SUBSECŢIUNEA 4: Departamentul economico-financiar şi administrativArt. 72(1)În cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor funcţionează un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.(2)În cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ funcţionează:a)compartimentul financiar-contabil;b)compartimentul administrativ.(3)Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei şi exercită următoarele atribuţii:a)conduce departamentul economico-financiar şi administrativ;b)răspunde pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune, potrivit dispoziţiilor legale;c)coordonează activitatea de elaborare şi fundamentare a bugetului anual de venituri şi cheltuieli;d)îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, atribuţiile prevăzute de lege;e)răspunde de utilizarea creditelor bugetare şi de realizarea veniturilor, folosirea cu eficienţă a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate instanţei, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra stării patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;f)coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora;g)elaborează programul pentru activitatea economică şi administrativă a instanţelor în vederea realizării sarcinilor curente şi de perspectivă;h)ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii;

87

i)urmăreşte şi răspunde de realizarea lucrărilor de reparaţii şi a obiectivelor de investiţii;j)organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea şi administrarea instanţelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;k)răspunde de organizarea controlului financiar preventiv;l)informează Direcţia economică din cadrul Ministerului Justiţiei cu privire la deficienţele constatate de organele de control ale statului, prin transmiterea unei copii de pe procesele-verbale întocmite, în vederea luării măsurilor ce se impun, potrivit legii.(4)Managerul economic îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul său de activitate, stabilite de preşedintele curţii de apel sau al tribunalului, precum şi cele transmise de ministrul justiţiei.Art. 73(1)Şeful compartimentului financiar-contabil îndeplineşte următoarele atribuţii:a)conduce, coordonează şi răspunde de activitatea compartimentului financiar-contabil;b)solicită fondurile necesare desfăşurării activităţii şi asigură repartizarea lor la instanţe;c)desemnează persoana care îndeplineşte atribuţiile de casier, de încasare şi plată a drepturilor băneşti pentru personalul tribunalului, tribunalelor specializate şi judecătoriilor, respectiv pentru cel al curţii de apel;d)urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privind plata drepturilor băneşti şi recuperarea sumelor încasate necuvenit de personalul instanţelor;e)controlează operaţiunile patrimoniale, exactitatea operaţiunilor contabile şi financiare din activitatea curentă, precum şi modul de efectuare a inventarierilor;f)comunică compartimentului specializat din Ministerul Justiţiei date şi informaţii privind necesarul de credite, execuţia bugetară, întocmirea balanţelor financiare, a dărilor de seamă contabile şi alte situaţii solicitate;g)verifică situaţia lucrărilor privind investiţiile, reparaţiile curente şi capitale, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobaţi;h)coordonează şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiar-contabile de la biroul local de expertize tehnice judiciare de pe lângă tribunal.(2)Şeful compartimentului financiar-contabil execută, în limitele funcţiei, şi alte atribuţii prevăzute de lege ori stabilite de preşedintele curţii de apel sau, după caz, de preşedintele tribunalului ori de managerul economic.Art. 74(1)Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil are următoarele atribuţii:a)efectuează lucrările pentru elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget anual de venituri şi cheltuieli şi pentru deschiderea de credite lunare;b)efectuează repartizarea creditelor deschise, pe articole şi alineate, pentru toate instanţele din circumscripţia tribunalului şi pentru curtea de apel, atunci când este cazul, urmărind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite;c)organizează şi efectuează operaţiile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi inventariere a acestuia, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale;d)asigură evidenţa contabilă pentru activitatea desfăşurată de instanţe şi întocmeşte dările de seamă contabile trimestriale şi anuale;e)efectuează lucrările legate de statele de funcţii, transformările şi transferurile de posturi şi operează modificările intervenite în privinţa salariilor şi celorlalte drepturi băneşti;f)asigură calculul şi plata drepturilor băneşti, a cheltuielilor de delegare, detaşare, a avansurilor spre decontare, a garanţiilor gestionare şi altele, urmărind justificarea şi decontarea lor în termen;g)urmăreşte execuţia şi decontarea lucrărilor de investiţii, reparaţii capitale sau curente, pe baza situaţiilor de lucrări prezentate de constructori.(2)Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil execută orice alte atribuţii stabilite de preşedintele curţii de apel, preşedintele tribunalului, managerul economic sau contabilul-şef.Art. 75(1)Şeful compartimentului administrativ conduce şi coordonează activitatea acestui compartiment.(2)Personalul din cadrul compartimentului administrativ are următoarele atribuţii:a)întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;b)asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;c)asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;d)asigură aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru autoturismele din dotarea instanţelor şi urmăreşte decontarea consumurilor;e)asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;f)întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamităţi.

88

(3)Personalul din cadrul compartimentului administrativ execută orice alte atribuţii stabilite de conducerea instanţelor.Art. 76(1)La fiecare curte de apel funcţionează un inginer constructor.(2)Inginerul constructor are următoarele atribuţii:a)asigură legătura dintre conducerea curţii de apel şi conducerile instanţelor din circumscripţia acesteia, cu proiectanţii, executanţii şi diriginţii de şantier, în ceea ce priveşte proiectarea şi/sau execuţia lucrărilor de reparaţii curente, reparaţii capitale şi de investiţii;b)reprezintă conducerea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţia acesteia, în raporturile cu reprezentanţii instituţiilor avizatoare, în probleme de investiţii, consolidări, reparaţii capitale şi curente, inclusiv cu cei ai Ministerului Justiţiei, scop în care obţine avize, autorizaţii de construcţie, precum şi reînnoirea acestora, potrivit atribuţiilor ce revin beneficiarului din reglementările în materie;c)asigură informarea tehnică periodică şi, ori de câte ori este nevoie, a preşedintelui curţii de apel, a dispecerului responsabil pentru zona respectivă de la Direcţia investiţii şi administrativ din cadrul Ministerului Justiţiei, a managerului economic, precum şi a conducerilor instanţelor din circumscripţia curţii de apel;d)asigură controlul tehnic periodic al imobilelor curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia şi dispune, de la caz la caz, măsurile necesare pentru prevenirea şi remedierea problemelor tehnice constatate, atât în cazul construcţiilor, cât şi al instalaţiilor aferente;e)ţine evidenţa patrimoniului, a situaţiei juridice a construcţiilor curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia curţii de apel şi a modului de utilizare a terenurilor aferente;f)întocmeşte, verifică şi ţine la zi Cartea tehnică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente ale curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, precum şi fişa tehnică a acestora;g)participă, alături de şefii compartimentelor contabile de la tribunale şi de la curtea de apel, la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea lunară a creditelor alocate pe obiective şi categorii de lucrări; face propuneri de valori pentru bugetul anual privind construirea şi reparaţiile imobilelor;h)face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe;i)participă, din partea beneficiarului, în comisia de aplicare şi urmărire a măsurilor de protecţie a muncii, în cadrul instanţelor şi pe şantiere;j)întocmeşte sau participă la întocmirea documentaţiilor necesare solicitării de oferte pentru lucrări de reparaţii curente la imobilele curţii de apel şi ale instanţelor aflate în circumscripţia acesteia;k)verifică întocmirea ofertelor prezentate din punct de vedere al corectitudinii lor şi solicită, dacă este cazul, completările necesare;l)face parte din colectivul de analiză şi adjudecare a ofertelor de execuţie pentru lucrările de reparaţii curente, capitale şi de investiţii, după caz;m)face parte, în calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din comisiile de licitaţie pentru execuţia lucrărilor de investiţii, consolidare şi reparaţii capitale la sediile curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia;n)verifică şi aprobă documentaţiile tehnico-economice, fără obligativitatea de a obţine acordul prealabil al ministerului, pentru lucrările de reparaţii curente şi intervenţii de urgenţă, până la valoarea stabilită prin reglementările legale în vigoare;o)analizează, solicită completări sau restituie, dacă este cazul, pentru refacere acele documentaţii tehnico-economice ce urmează a fi transmise la Ministerul Justiţiei, în vederea verificării şi avizării lor;p)verifică situaţia stadiilor fizice aferente lucrărilor de investiţii, consolidări, reparaţii capitale şi curente la toate imobilele în execuţie aparţinând curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, în vederea respectării termenelor din graficul de execuţie aprobat şi a calităţii lucrărilor executate şi transmite lunar această situaţie dispecerului de zonă;q)asigură controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra diriginţilor de şantier privitor la derularea lucrărilor în curs de execuţie;r)face parte, în calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de recepţie a lucrărilor şi de recepţie finală a obiectivelor ce se realizează în circumscripţia curţii de apel şi participă efectiv la verificarea modului de întocmire a cărţilor tehnice ale construcţiilor, a completărilor ulterioare, precum şi a modului de utilizare a construcţiilor, ulterior recepţiei.(3)Inginerul constructor îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei.SUBSECŢIUNEA 5: Biroul de informare şi relaţii publiceArt. 77(1)Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr.233/2002.(2)Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile legii.

89

(3)Biroul de informare şi relaţii publice asigură activitatea de soluţionare în termen a petiţiilor, în condiţiile legii.Art. 78(1)Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecător desemnat de preşedintele instanţei ori de un absolvent al facultăţii de jurnalistică sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. Conducătorul biroului îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt.(2)În cadrul biroului de informare şi relaţii publice funcţionează consilieri pentru informaţii publice şi unul sau mai mulţi grefieri desemnaţi de preşedintele instanţei.(3)Programul zilnic al biroului coincide cu programul de lucru al instanţei, într-o zi pe săptămână fiind obligatorie stabilirea a 3 ore de funcţionare şi după-amiaza, după încheierea programului de lucru al instanţei.Art. 79(1)Conducătorul biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:a)conduce şi coordonează activitatea biroului;b)organizează activitatea de furnizare pe loc a informaţiilor, atunci când acest lucru este posibil;c)analizează cererile de furnizare a informaţiilor publice, dispune cu privire la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces - şi ia măsuri pentru rezolvarea solicitărilor, potrivit legii, şi pentru transmiterea răspunsurilor către solicitanţi, în termenul legal;d)asigură îndeplinirea obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor prevăzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei a înscrisurilor care să cuprindă aceste informaţii şi prin publicarea lor pe pagina de Internet a instanţei;e)analizează petiţiile înregistrate şi dispune cu privire la modul de soluţionare, de redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei;f)repartizează petiţiile compartimentelor de specialitate, în funcţie de activitatea acestora, şi asigură soluţionarea lor şi trimiterea răspunsului în termenul legal;g)identifică ştirile difuzate de mass-media locală şi naţională, care au un impact negativ asupra activităţii şi imaginii instanţei sau judecătorilor ce funcţionează în cadrul acesteia, verifică veridicitatea informaţiilor şi asigură informarea corectă a opiniei publice, exprimând poziţia instanţei faţă de problemele semnalate;h)redactează declaraţii de presă şi participă la interviuri, furnizând informaţiile de interes public, în scopul unei informări corecte şi complete;i)sprijină judecătorii în exercitarea dreptului la replică.(2)Conducătorul biroului de informare şi relaţii publice îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei, conform legii şi regulamentului.Art. 80(1)Purtătorul de cuvânt al instanţei are dreptul de a consulta documentele sau dosarele aflate la instanţă, având obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale de care ia cunoştinţă.(2)Furnizarea de informaţii privind activitatea judiciară poate fi restrânsă, în condiţiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale sau când interesele minorilor ori protecţia vieţii private a părţilor în proces o impun. Dreptul la liberul acces la informaţii poate fi restrâns şi atunci când, în împrejurări speciale, instanţa apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.Art. 81(1)Grefierul din cadrul biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:a)primeşte şi înregistrează cererile de furnizare a informaţiilor publice;b)primeşte şi înregistrează petiţiile adresate instanţei;c)prezintă conducătorului biroului, zilnic, petiţiile şi cererile înregistrate;d)transmite către compartimentele de specialitate solicitările de informaţii şi petiţiile, spre soluţionare;e)urmăreşte soluţionarea la timp a solicitărilor şi petiţiilor şi aduce la cunoştinţa conducătorului biroului orice problemă ivită în derularea activităţii;f)comunică răspunsurile către petiţionari şi solicitanţi;g)redactează şi pune la dispoziţie publicului înscrisurile cu informaţiile care se comunică din oficiu, precum şi formularele pentru solicitările de informaţii publice şi pentru reclamaţiile administrative;h)furnizează pe loc, atunci când este posibil, informaţiile publice solicitate;i)face menţiunile în registrul de petiţii şi în registrul pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice;j)păstrează în mape separate petiţiile şi cererile, precum şi răspunsurile date acestora.(2)Grefierul din cadrul biroului de informare şi relaţii publice îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducătorul biroului, potrivit legii şi regulamentului.

SECŢIUNEA VIII: Evidenţa activităţii instanţeiArt. 82(1)Înregistrările în registrele şi condicile existente la fiecare instanţă se ţin, de regulă, în sistem informatizat.

90

(2)Evidenţa în sistem informatizat se păstrează şi pe suport hârtie, prin listarea periodică a înregistrărilor şi legarea lor în mape distincte.(3)Până la generalizarea sistemului informatizat, la instanţele la care acesta nu există, evidenţele se ţin pe suport hârtie, în registrele şi condicile prevăzute la art. 83.Art. 83(1)Pentru evidenţa activităţii instanţelor se întocmesc şi se păstrează:1.Registrul general de dosareÎn acest registru se trec, în ordinea intrării, toate dosarele înregistrate la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, curţi de apel sau la secţiile acestora, cu rubricile stabilite în acest scop; sub acelaşi număr se vor înregistra toate cererile depuse ulterior sau corespondenţa în legătură cu dosarul.La instanţele unde există registratură generală şi câte o registratură şi o arhivă pentru fiecare secţie se ţine un registru la registratura generală în care se va trece şi secţia la care a fost repartizat dosarul şi câte un registru general la fiecare secţie.După numărul dosarului înregistrat la secţie se va trece indicativul secţiei (C - civilă, P - penală, CAF - contencios administrativ şi fiscal, Corn. - comercială) şi numărul cu care a fost înregistrat la registratura generala. La instanţele unde funcţionează mai multe secţii pentru aceeaşi materie se utilizează indicative numerice pentru identificarea acestora.În cazul utilizării înregistrărilor în sistem informatizat, se va constitui un singur registru general de dosare care va conţine date suplimentare menite să asigure obţinerea unor evidenţe derivate. În acest scop, registrul informatizat va fi completat, conform instrucţiunilor ce însoţesc programul de evidenţă, cu toate informaţiile prevăzute în structura bazei de date. Aceste date suplimentare, legate de fiecare cauză, vor fi completate permanent în cursul judecăţii.La sfârşitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport magnetic de tip compact-disc, conform instrucţiunilor de exploatare a bazei informatice.2.Opisul alfabeticÎn acest registru se trec numele şi prenumele sau, după caz, denumirea părţilor din dosar, inclusiv a celor introduse ulterior în proces, precum şi numărul dosarului.La instanţele la care funcţionează secţii, opisul alfabetic se ţine pe secţii.3.Registrul informativÎn acest registru se menţionează, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică, primul termen de judecată şi termenele ulterioare; data ieşirii dosarului din arhivă şi persoana căreia i s-a predat, data reintrării dosarului în arhivă; numărul şi data sentinţei, deciziei sau încheierii, după caz, şi soluţia pe scurt; data trimiterii dosarului la alte instanţe, la parchet sau la alte autorităţi şi data revenirii dosarului, conexarea sau ataşarea dosarului la alt dosar.La instanţele unde funcţionează secţii se ţine câte un registru informativ pentru fiecare secţie.4.Registrul de termene al arhiveiÎn acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecată fixate, consemnându-se numărul şi data înregistrării lor.La instanţele la care funcţionează secţii se ţine câte un registru de termene pentru fiecare secţie.5.Condica şedinţelor de judecatăÎn acest registru se trec, în ordinea înscrisă în listă, dosarele din fiecare şedinţă, separat pe complete, noul termen de judecată în caz de amânare a judecăţii, hotărârea pronunţată şi numărul acesteia, precum şi iniţialele judecătorului care o va redacta.La judecătoriile cu volum mare de activitate se ţin două condici, una pentru cauzele penale şi una pentru cauzele civile.La instanţele unde funcţionează secţii se ţine câte o condică pentru fiecare secţie; la instanţele unde nu există secţii, condicile se ţin pe materii.La curţile de apel şi tribunale se ţin condici separate pentru activitatea de primă instanţă, de apel şi de recurs.Se vor ţine condici separate pentru şedinţele de judecată desfăşurate în camera de consiliu, pentru şedinţele de judecată privind adopţia, pentru şedinţele de judecată a sesizărilor privind efectuarea percheziţiilor şi a interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice şi a şedinţelor de judecată a recursurilor soluţionate prin încheiere.6.Registrul privind arestarea preventivăÎn acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent; numele şi prenumele învinuitului/ inculpatului; numărul şi data adresei parchetului; numărul dosarului instanţei; data şi soluţia pronunţată; numărul şi data mandatului de arestare preventivă; durata arestării, cu indicarea datei la care începe măsura şi a datei la care expiră; numele şi prenumele judecătorului care a emis mandatul; data declarării recursului; data înaintării recursului la instanţa de control judiciar; soluţia instanţei de recurs, precum şi prelungirile arestării preventive.7.Registrul de evidenţă a mandatelor de arestare preventivă emise de judecător în cursul judecăţiiÎn acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent; numele şi prenumele inculpatului; numărul dosarului; numărul şi data încheierii prin care s-a dispus arestarea; numărul şi data mandatului de

91

arestare preventivă; durata arestării, cu indicarea datei la care începe măsura şi a datei la care expiră; data declarării recursului; data înaintării dosarului la instanţa de recurs; soluţia instanţei de recurs; observaţii.Instanţa de recurs va ţine un registru distinct pentru aceste speţe.În cazul căilor de atac de reformare, în aceste registre se trec, în ordinea datei declarării căilor de atac, calea de atac promovată, numele şi prenumele părţii care a declarat calea de atac, numărul dosarului, numărul şi data pronunţării hotărârii atacate, data declarării căii de atac, data înaintării dosarului la instanţa competentă, data restituirii dosarului, observaţii.În cazul căilor de atac de retractare, în registre se vor trece, în ordinea datei declarării căilor de atac, calea de atac promovată, numele şi prenumele părţii care a declarat calea de atac, numărul dosarului, numărul şi data pronunţării hotărârii atacate, data declarării căii de atac, numărul şi data hotărârii prin care s-a soluţionat calea de atac, observaţii.8.Registrul de evidenţă a sesizărilor privind autorizarea efectuării percheziţiilor date de judecător în cursul urmăririi penaleÎn acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent, numărul şi data adresei parchetului, numărul dosarului instanţei, numărul şi data încheierii, numărul de autorizaţie, data şi ora emiterii, numele şi prenumele persoanei, sediul unităţii publice sau al persoanei juridice la care se efectuează percheziţia, a sistemelor informatice şi a suporturilor de stocare a datelor informatice, perioada de valabilitate a autorizaţiei de percheziţie, numele şi prenumele judecătorului care a emis autorizaţia.Registrul de evidenţă a sesizărilor privind autorizarea efectuării percheziţiilor nu este destinat publicităţii.9.Registrul de evidenţă a sesizărilor privind confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor pe bandă magnetică sau pe orice alt tip de suportÎn acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent; numărul şi data adresei parchetului, data înregistrării cererii persoanei vătămate; numărul dosarului instanţei; data pronunţării încheierii; numărul de autorizaţie, data şi ora emiterii; numele, prenumele, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; judecătorul care a emis autorizaţia; data comunicării de către parchet a finalizării operaţiunii de interceptare şi înregistrare; data efectuării comunicării către persoana a cărei convorbire sau comunicare a fost interceptată; data prelungirii.Registrul de evidenţă a sesizărilor privind autorizarea efectuării interceptărilor şi înregistrărilor pe bandă magnetică sau pe orice tip de suport nu este destinat publicităţii.10.Registrul privind evidenţa şi punerea în executare a plângerilor introduse împotriva actelor şi măsurilor luate de procuror în faza urmăririi penaleÎn acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent; numărul dosarului şi data înregistrării, numele şi prenumele petentului, numărul şi data rezoluţiei sau ordonanţei, data pronunţării şi soluţia, data declarării recursului, data trimiterii dosarului la instanţa de recurs, numărul dosarului instanţei de recurs, numărul deciziei pronunţate în recurs, cheltuieli judiciare, punerea în executare a cheltuielilor judiciare, menţiuni cu privire la modul de închidere a poziţiei, semnătura judecătorului delegat.11.Registrul de evidenţă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile şi penaleÎn acest registru se trec, în ordinea datei declarării apelurilor sau, după caz, a recursurilor: numele şi prenumele părţii care a declarat apelul sau recursul; numărul dosarului, data declarării căii de atac şi data înaintării dosarului la instanţa competentă.12.Registrul de evidenţă a redactării hotărârilorÎn acest registru se trec în ordinea numerică, separat pe materii, după caz, toate sentinţele, deciziile sau încheierile pronunţate şi se notează: numărul dosarului, numele judecătorului care a redactat hotărârea, data predării de către judecător a conceptului pentru tehnoredactare, data redactării (care se consideră data depunerii la mapă a hotărârii tehnoredactate, făcându-se, când este cazul, menţiune separată despre data predării de către judecător a conceptului pentru tehnoredactare).13.Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penaleÎn acest registru se trec, în ordinea numerică, hotărârile penale, înscriindu-se datele şi lucrările prevăzute în art. ....Evidenţa în legătură cu amânarea sau întreruperea executării pedepselor privative de libertate, a măsurii educative a internării minorului într-un centru de reeducare şi a plăţii amenzii, eşalonată în rate lunare, se ţine separat.Se va ţine separat o evidenţă a condamnaţilor la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării sau cu suspendarea condiţionată a executării sub supraveghere, precum şi a celor condamnaţi la închisoare cu executare la locul de muncă.Separat se va ţine şi evidenţa condamnaţilor de alte instanţe, care execută pedeapsa la locul de muncă în una dintre unităţile din circumscripţia instanţei.14.Registrul de evidenţă şi punere în executare a încheierilor penale pronunţate în recursÎn acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent, data încheierii, numărul dosarului, numele şi prenumele inculpatului, domiciliul inculpatului sau locul de detenţie, soluţia pronunţată în recurs, cheltuielile judiciare în recurs, data trimiterii şi confirmării primirii extrasului, data trimiterii şi confirmării titlului executoriu pentru cheltuielile judiciare, menţiuni cu privire la modul de închidere a poziţiei, semnătura judecătorului delegat.

92

15.Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civileÎn acest registru se ţine evidenţa creanţelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti pentru care executarea se face din oficiu, inclusiv cele care provin din amenzi contravenţionale.16.Registrele judecătorilor-sindiciLa secţiile comerciale ale tribunalelor, respectiv la tribunalele comerciale se păstrează registre pentru evidenţa măsurilor luate şi a operaţiunilor efectuate de judecătorul-sindic, în condiţiile legii.17.Registrul valorilor şi corpurilor delicteÎn acest registru de evidenţă se va face descrierea amănunţită a valorilor care constituie mijloc de probă în procesele civile, precum şi, separat de aceasta, a obiectelor-corpuri delicte, arătându-se starea calitativă, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. Această evidenţă se completează cu procesul-verbal de primire şi cu procesul-verbal încheiat la sfârşitul fiecărui an, potrivit art. 131 alin. (3) din prezentul regulament.18.Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrativeÎn acest registru se înregistrează corespondenţa care nu are legătură cu dosarele. Corespondenţa de serviciu care nu este destinată publicităţii se va înregistra într-un registru separat.La fiecare instanţă se ţine un singur registru de intrare-ieşire a corespondenţei administrative.19.Registrul de evidenţă a petiţiilorÎn acest registru se vor înscrie în ordinea primirii toate petiţiile adresate instanţei, cu menţionarea datei primirii, a termenului fixat pentru soluţionare, a compartimentului căruia i-au fost repartizate şi a datei înaintării la acest compartiment, a datei la care răspunsul redactat a fost înaintat spre semnare persoanei competente, a datei la care răspunsul a fost comunicat petiţionarului sau, după caz, cu menţionarea altei soluţii date petiţiei (conexare sau clasare).20.Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes publicAcest registru cuprinde: numărul şi data cererii, numele şi prenumele solicitantului, informaţiile solicitate şi răspunsul comunicat. La rubrica răspuns se va trece:a)da - acces liber la informaţii;b)termen - 30 de zile, dacă soluţionarea necesită un termen de răspuns;c)trimis la altă instituţie;d)nu - informaţie exceptată;e)nu - informaţie inexistentă.21.Registrul de controlÎn acest registru se vor înscrie constatările şi măsurile dispuse de către persoana care efectuează controlul, menţionându-se numărul şi data actului de control. La curţile de apel şi tribunale se va ţine câte un registru de control şi la fiecare secţie.22.Registrul privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciarÎn acest registru se înregistrează toate dosarele sosite de la instanţele de control judiciar, soluţiile pronunţate în căile de atac şi caracterul reformării.23.Registrul special pentru înregistrarea datelor privind cazierul fiscalÎn acest registru se vor face următoarele menţiuni: numărul curent; numele şi prenumele condamnatului, datele de stare civilă, codul numeric personal; domiciliul; infracţiunea săvârşită; hotărârea pronunţată; măsuri asigurătorii ori măsuri privind latura civilă; comunicarea hotărârii către Ministerul Finanţelor Publice; semnătura judecătorului-delegat.(2)Pentru evidenţa activităţii instanţelor vor fi ţinute orice alte registre prevăzute de lege sau stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii.Art. 84(1)Hotărârile redactate şi motivate, inclusiv încheierile pronunţate în conformitate cu art. 6735 din Codul de procedură civilă, încheierile de amânare a pronunţării, încheierile privind îndreptarea erorilor materiale şi încheierile privind lămurirea sau completarea dispozitivului hotărârilor, se păstrează în mape.(2)Pentru celelalte categorii de încheieri se pot ţine mape separate pe materii, în funcţie de specificul instanţei.(3)Fiecare mapă conţine, de regulă, câte 100 de hotărâri, grupate în ordine numerică pe ani şi, separat, pe materii. La mapă se pune al doilea exemplar al hotărârii, semnat de toţi membrii completului de judecată şi de grefier.(4)Mapele se ţin pe secţii, separat, după cum hotărârile sunt pronunţate în primă instanţă, în apel sau în recurs.(5)Este interzisă scoaterea mapelor din instanţă. De asemenea, este interzisă scoaterea hotărârilor din mape.(6)Mapele se păstrează de grefierul-şef sau, după caz, de grefierul şef de secţie timp de 6 luni de la data ultimei hotărâri, după care se predau la arhivă, în conservare.Art. 85

93

La judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se înfiinţează dosarele administrative prevăzute de lege, cu respectarea normelor tehnice privind înregistrarea, selecţionarea şi păstrarea documentelor, precum şi mapele ce cuprind dările de seamă statistice.Art. 86(1)La sfârşitul fiecărui an, după ultima operaţie, în fiecare registru se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de preşedintele instanţei şi primul-grefier, respectiv grefierul-şef sau, după caz, preşedintele de secţie şi grefierul şef de secţie, aplicându-se ştampila instanţei.(2)Pentru registrele de evidenţă a valorilor se aplică în mod corespunzător normele generale referitoare la inventarierea bunurilor materiale şi băneşti.

CAPITOLUL III: Desfăşurarea activităţii administrativ-judiciare a instanţelorSECŢIUNEA I: Raporturile de serviciu cu publiculArt. 87(1)Personalul instanţelor este obligat să îndeplinească îndatoririle ce îi revin potrivit legii şi regulamentelor.(2)Pentru depunerea cererilor şi a actelor sau obţinerea de informaţii, persoanele interesate se pot adresa, după caz, preşedintelui instanţei sau înlocuitorului acestuia, preşedintelui de secţie, judecătorului de serviciu, biroului de informare şi relaţii publice sau personalului de la registratură şi arhiva.(3)În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afişate regulile de conduită, precum şi îndrumări către compartimentele care au relaţii cu publicul.(4)La aceste compartimente se vor pune la dispoziţia publicului materiale informative ajutătoare pentru o mai bună adresabilitate.(5)Preşedintele instanţei, cu aprobarea colegiului de conducere, va desemna, dacă se impune, prin rotaţie, unul sau mai mulţi judecători de serviciu care îndeplinesc următoarele atribuţii:a)primesc actele de sesizare a instanţei şi verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de normele procedurale;b)iau măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea fără întârziere a acţiunilor şi cererilor primite, cu respectarea normelor de repartizare aleatorie a cauzelor.(6)Registratura şi arhiva vor fi deschise zilnic pentru public minimum 4 ore, repartizate în funcţie de programul şedinţelor de judecată.Art. 88(1)Programul de lucru la instanţe este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână; programul începe de regulă la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00.(2)Programarea în şedinţele de judecată a judecătorilor se face în raport cu nevoile instanţei, asigurându-se acestora şi timpul necesar pregătirii profesionale.(3)În cazuri excepţionale, în materie penală, şedinţele de judecată pot fi stabilite şi în zile nelucrătoare.Art. 89(1)Şedinţele de judecată încep de regulă la ora 8,30, putând fi fixate şi şedinţe succesive, iar în cazuri justificate, şi după-amiaza.(2)Ora de chemare a părţilor în faţa instanţei se va fixa în funcţie de programarea şedinţelor de judecată.(3)În caz de amânare a judecării cauzei, atunci când părţile convin, instanţa va putea fixa o oră de strigare a dosarelor pentru termenul următor.Art. 90Purtarea ecusonului în incinta instanţei este obligatorie pentru personalul auxiliar de specialitate, inclusiv cel conex, şi pentru personalul economico-financiar şi administrativ.Art. 91(1)Accesul publicului este permis:a)în sălile de şedinţă, cu 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecată;b)la compartimentele care desfăşoară activităţi cu publicul, potrivit programului stabilit, precum şi în orele de audienţă.(2)Programul şedinţelor de judecată şi programul de lucru cu publicul se aduc la cunoştinţă prin afişare la loc vizibil.Art. 92(1)Scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor, în afara cazurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament, este interzisă.(2)Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, precum şi de ziariştii acreditaţi, cu respectarea ordinii de solicitare şi a măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor. Cererea, cu datele de identificare a solicitantului, se va depune la dosarul cauzei. Ea va fi aprobată de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă, ţinând seama de priorităţile impuse de buna desfăşurare a procesului în cauza respectivă.

94

(3)Accesul la dosar şi la evidenţele instanţei este permis cu respectarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public.(4)Documentele prevăzute la alin. (2) se studiază numai în arhivă, după identificarea solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a delegaţiei şi notarea numelui şi prenumelui acestuia. După studiere, se verifică integritatea documentelor.(5)Au prioritate la consultarea dosarului cauzei părţile, avocaţii sau reprezentanţii părţilor, experţii şi interpreţii desemnaţi în cauză.(6)Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în şedinţă secretă, cele privind adopţiile, precum şi cele privind autorizarea efectuării percheziţiilor şi confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice pot fi consultate numai de către persoanele menţionate la alin. (5), în condiţiile legii. În acelaşi mod pot fi consultate documentele şi evidenţele speciale ale instanţei care presupun confidenţialitate.

SECŢIUNEA II: Activitatea premergătoare şedinţei de judecată şi de rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativArt. 93(1)Actele de sesizare a instanţei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier ori fax, se depun la registratură unde, în aceeaşi zi primesc dată certă, după care se predau preşedintelui instanţei sau, după caz, judecătorului de serviciu, având ataşate dovezile privind modul în care au fost transmise.(2)După rezoluţia preşedintelui sau a judecătorului de serviciu, actele de sesizare primesc număr din registrul general de dosare.(3)Celelalte cereri şi acte de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ, sosite prin poştă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistrează în registrul general de dosare, registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative ori registrul de evidenţă a petiţiilor, după caz, şi se prezintă preşedintelui împreună cu dovezile de expediere.(4)Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub semnătură, după caz se predau arhivarului care le ataşează la dosar, făcându-se menţiune despre aceasta pe conceptul de citare.(5)Actele şi cererile de orice natură, prezentate de justiţiabili sau de reprezentanţii lor, inclusiv avocaţi, preşedintelui instanţei ori judecătorului de serviciu, primesc data certă la prezentarea lor, prin aplicarea ştampilei de intrare a instanţei respective, iar după rezolvare se predau registratorului care le înregistrează potrivit prevederilor alin. (1) sau (3), după caz.(6)Partea sau reprezentantul acesteia care prezintă personal la instanţă actul de sesizare poate primi, sub semnătură depusa pe act, termen de judecată în cunoştinţă, cu respectarea criteriului repartizării aleatorii a cauzelor, în afară de cazul în care legea dispune altfel.(7)Documentele şi înscrisurile care nu pot fi ataşate la dosar, precum şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă vor fi predate direct grefierului şef de secţie, respectiv grefierului-şef, cu respectarea dispoziţiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte.(8)Înregistrarea, evidenţa şi păstrarea documentelor ce nu sunt destinate publicităţii se vor face în condiţiile prevăzute de lege.(9)Plicurile conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial se înregistrează în registrul de intrare a corespondenţei, cu această menţiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.Art. 94(1)Înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instanţei se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze. Persoana care întocmeşte procedurile va face menţiune, pe conceptul de citare, despre data predării acestora spre expediere.(2)Expedierea corespondenţei se va realiza prin poştă, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat şi supravegheat şi care să asigure caracterul oficial al acesteia.Art. 95(1)În vederea repartizării pe complete şi a stabilirii primului termen de judecată, dosarele nou-formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.(2)Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programele MJREP sau ECRIS.(3)În cazul în care repartizarea în sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective, repartizarea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic. Repartizarea aleatorie în sistem informatic sau ciclic se realizează o singură dată, urmând ca în situaţiile în care pe parcursul desfăşurării procesului apar incidente procedurale să se recurgă la regulile stabilite în prezentul regulament.(4)Pentru aplicarea criteriului aleatoriu în sistem informatic sau ciclic, dosarele se înregistrează în ordinea sosirii la instanţă şi se repartizează în aceeaşi ordine de către persoana sau persoanele desemnate anual de preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere.(5)Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la începutul fiecărui an şi se numerotează pe instanţă sau, după caz, pe secţii, ţinându-se seama de materiile în care se judecă, de

95

specializarea completelor şi de faza procesuală în care se află cauzele, respectiv fond, apel sau recurs. Modificarea numărului completelor de judecată sau schimbarea judecătorilor care le compun se va putea realiza doar pentru motive obiective, în condiţiile legii.(6)În cazul existenţei unui sistem computerizat automat de gestiune a activităţii de înregistrare a actelor de sesizare, preşedintele instanţei urmăreşte ca utilizarea acestuia să se realizeze conform instrucţiunilor.(7)La sfârşitul fiecărei zile se listează cauzele repartizate în ziua respectivă, ţinându-se o evidenţă separată a listelor.(8)Pentru repartizarea aleatorie a cauzelor urgente, atât în materie penală, cât şi în materie civilă, se vor respecta programele informatice sau, după caz, metoda sistemului ciclic privind repartizarea aleatorie pentru completele specializate.(9)Toate modificările aduse compunerii completului de judecată ori repartizării dosarelor în condiţiile prezentului regulament vor fi evidenţiate în programele informatice de repartizare aleatorie. În situaţia în care programele informatice nu permit asemenea evidenţe, se va ţine un registru special pentru evidenţierea acestor modificări, sub semnătura persoanei sau a persoanelor desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.(10)Încheierile şi procesele-verbale întocmite în procedura repartizării aleatorii a cauzelor vor fi păstrate în mape separate.Art. 96Prin metoda sistemului ciclic dosarele sunt preluate de persoana sau persoanele desemnate potrivit art. 95 alin. (4), care repartizează câte un dosar, în ordine, completelor de judecată stabilite conform art. 95 alin. (5). Aceeaşi regulă se aplică la repartizarea cauzelor către completele specializate.Art. 97Dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu vor fi preluate de preşedintele sau de unul dintre judecătorii completului de judecată, care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor.Art. 98(1)Incidentele procedurale referitoare la compunerea completelor de judecată se vor soluţiona cu respectarea normelor de procedură şi a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor.(2)Incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului de judecată, precum incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea, se vor soluţiona de completul cu numărul imediat următor, care judeca în aceeaşi materie. Dacă în materia respectivă nu există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului vor fi soluţionate de completul imediat următor, indiferent de materia în care judecă.(3)Dacă în urma soluţionării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (2) se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează completului care a soluţionat incidentul procedural.(4)În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă, pe materii, realizată cel puţin semestrial. Completul de judecată astfel constituit va păstra cauza pentru judecată, în situaţia în care, în urma soluţionării incidentelor procedurale, se va stabili că judecătorul sau judecătorii cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea cauzei. Dacă judecata se amână, la termenul următor constituirea completului se face cu judecătorul de permanenţă planificat pentru acea zi.(5)Planificarea de permanenţă se face de preşedintele instanţei sau, după caz, de preşedintele secţiei, cu acordul colegiului de conducere, ţinându-se cont de completele de judecată din care face parte judecătorul, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarului. În cadrul planificării de permanenţă se vor avea în vedere şi situaţiile în care judecătorii lipsesc din instanţă.(6)În caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanenţă, desemnaţi conform alin. (4) şi (5), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.Art. 99(1)Incidentele procedurale, altele decât cele prevăzute în art. 98 alin. (2) -(4) şi (6), ivite în cursul procesului vor fi soluţionate cu respectarea continuităţii completului de judecată, în condiţiile legii, precum şi a normelor privind repartizarea aleatorie, în cazul în care nu se poate aplica principiul continuităţii.(2)Transpunerea cauzei de la o secţie la alta, în cadrul aceleiaşi instanţe, se va realiza prin încheiere. La instanţele la care dosarele se înregistrează separat pe secţii, secţia competentă care primeşte dosarul va da acestuia uri număr nou şi va proceda la repartizarea lui aleatorie. La instanţele la care dosarele nu se înregistrează separat pe secţii, dosarul îşi păstrează numărul şi va fi transpus la completul similar care judecă în aceeaşi zi, la secţia competentă, sau, dacă în ziua respectivă nu există şedinţă de judecată la această secţie, la completul imediat următor al secţiei competente.(3)În situaţia recalificării căilor de atac se va proceda astfel: dacă apelul este recalificat în recurs, completul de judecată va fi întregit cu un judecător din lista de permanenţă, iar dacă recursul este recalificat în apel, completul de judecată va fi format din primii 2 judecători ai completului de recurs.

96

(4)În caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizează aceluiaşi complet pentru respectarea principiului continuităţii.(5)Repunerea pe rol a cauzei după suspendare, pentru continuarea judecăţii sau pentru perimare, se va realiza de către completul care a dispus suspendarea. În cazul în care completul care a dispus suspendarea a fost desfiinţat sau membrii acestuia nu mai funcţionează în cadrul instanţei, dosarul se va repartiza completului care va avea acelaşi număr în noua configuraţie. În situaţia în care nu exista un asemenea complet, dosarul se va repartiza completului imediat următor competent să judece cauza, corespunzător fazei procesuale în care se află aceasta. Aceeaşi rezolvare se va da cererilor de îndreptare a erorilor materiale şi cererilor de completare a hotărârii.(6)Repartizarea cauzelor trimise spre rejudecare după desfiinţare/casare se va face prin programul de repartizare aleatorie a cauzelor.(7)Completul de divergenţă se va constitui potrivit art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, republicată, prin includerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă.(8)Cererile de preschimbare a primului termen de judecată vor fi soluţionate de completul de judecată care a primit dosarul prin repartizare aleatorie.(9)Cererile de suspendare a hotărârilor supuse căilor de atac se vor soluţiona de completul care a fost învestit cu judecarea cauzei. Dacă cererea de suspendare se înregistrează mai înainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza în procedura aleatorie.(10)Suspendarea provizorie a executării hotărârii în condiţiile Codului de procedură civilă se va soluţiona după modelul completelor specializate în compunerea cărora intră preşedintele instanţei sau, după caz, preşedintele de secţie ori înlocuitorii acestora.(11)În situaţia desfiinţării completului, cauzele vor fi repartizate prin sistemul ciclic celorlalte complete ale instanţei, competente să judece în materia respectivă, de preşedintele instanţei sau de judecătorul desemnat cu repartizarea aleatorie a cauzelor.Art. 100Pe perioada vacanţei judecătoreşti se vor forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate.Art. 101Neluarea măsurilor necesare aplicării normelor criteriului aleatoriu de repartizare a cauzelor sau încălcarea acestor norme atrage răspunderea disciplinară a persoanelor vinovate, în condiţiile legii.Art. 102(1)Pe coperta dosarului se va menţiona, după caz, denumirea instanţei, secţia, completul de judecată, numărul dosarului, numele sau denumirea părţilor, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecată, numărul şi data hotărârii, iniţialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii, indicele statistic şi poziţia din registru] de executări penale.(2)Înainte de a fi puse la dispoziţia justiţiabililor sau predate pentru şedinţa de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate.(3)În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanţa de apel sau recurs ori la altă autoritate sau se depune în conservare, se va proceda la şnuruirea definitivă şi aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioara a ultimei coperte grefierul arhivar va certifica numărul filelor în cifre şi, în paranteză, în litere.(4)În ipoteza în care părţile solicită eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor autorităţi, ataşate dosarului ce se conservă, se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui proces-verbal despre operaţiunea întreprinsă, realizându-se în mod corespunzător o nouă numerotare, lăsându-se la dosar o copie a actului respectiv.(5)Dosarele se pot forma în două sau mai multe volume, iar în adresele de înaintare a dosarelor se indică numărul volumelor şi numărul de pagini ale fiecărui volum.(6)La instanţa de apel şi la instanţa de recurs se formează un nou dosar la care se ataşează separat dosarul primei instanţe şi, după caz, al instanţei de apel.(7)În cazul desfiinţării sau casării hotărârii, cu trimitere spre rejudecare, se va forma un dosar nou, la care se va ataşa dosarul iniţial.Art. 103(1)Grefierul de şedinţă preia dosarele de la arhivă, sub semnătură în registrul de termene, cu cel puţin două zile înaintea şedinţei, afişează lista cauzelor cu o zi înaintea termenului de judecată sau cel mai târziu cu o oră înainte de începerea şedinţei la instanţele la care activitatea se desfăşoară în 2-3 timpi. Grefierul de şedinţă completează condica de şedinţă, verifică dacă au sosit la instanţă şi s-au ataşat la dosare dovezile de înmânare ori de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte de procedură, precum şi relaţiile şi actele solicitate de preşedinte sau de instanţa de judecată. De asemenea, grefierul de şedinţă verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar şi informează preşedintele completului de judecată despre deficienţele constatate. Dosarele se predau completului de judecata.(2)La instanţele la care se utilizează sistemul computerizat lucrările vor fi realizate prin selecţia automată a datelor.

97

(3)Preşedintele instanţei asigură procurorului de şedinţă, părţilor, reprezentanţilor părţilor, avocaţilor şi celorlalte persoane prevăzute de lege posibilitatea consultării din timp a dosarelor.(4)Când una dintre părţi se află în stare de arest, preşedintele instanţei sau preşedintele completului ia măsuri ca aceasta să-şi poată exercita pe deplin, în tot cursul judecăţii, dreptul de a examina actele dosarului şi de a lua legătura cu avocatul său.(5)La înscrierea dosarelor pe listă se dă întâietate cauzelor în care sunt arestaţi şi celor cu privire la care legea prevede că judecata se face de urgenţă, ţinându-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate în proces.

SECŢIUNEA III: Activitatea în timpul şedinţei de judecatăArt. 104(1)Grefierul va fi prezent în sala de şedinţă cu jumătate de oră înainte de începerea şedinţei de judecată, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare; acesta se îngrijeşte totodată de ataşarea la dosare a ultimelor acte de procedură sau a corespondenţei sosite la registratură.(2)După începerea şedinţei de judecată, procurorul, părţile, reprezentanţii sau avocaţii acestora pot studia dosarele numai cu încuviinţarea preşedintelui de complet, după o prealabilă verificare a identităţii şi calităţii.(3)Grefierul de şedinţă verifică buna funcţionare a instalaţiilor de sonorizare, pentru apelul persoanelor chemate în faţa instanţei de judecată.(4)Grefierul de şedinţă anunţă publicului din sală intrarea judecătorilor.(5)Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.(6)Accesul publicului în sala de şedinţă poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.(7)Fotografierea, filmarea sau înregistrarea în sala de şedinţă se fac numai cu aprobarea preşedintelui completului.(8)Şedinţa de judecată poate fi suspendată pentru motive justificate. Durata suspendării va fi anunţată şi afişată pe uşa sălii de şedinţă, prin grija grefierului.(9)Apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate se face, de regulă, de grefierul de şedinţă, prin instalaţia de sonorizare.(10)După strigarea cauzei şi apelul părţilor, grefierul de şedinţă face oral referatul cauzei, prezentând pe scurt obiectul pricinii şi stadiul în care se află judecata acesteia, comunică modul în care s-a îndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces şi dacă s-au realizat celelalte măsuri dispuse de instanţă la termenele anterioare.(11)Cauzele care se amână, fără discuţii, vor putea fi strigate la începutul şedinţei, în ordinea listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau în cauză s-a solicitat judecata în lipsa.(12)La cererea părţilor, instanţa va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumita oră, când dosarul va fi strigat din nou.(13)În cazul în care nici una dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă.(14)Cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecată vor fi datate, vizate şi semnate de preşedintele completului de judecată.(15)În cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale din timpul şedinţei, depunerile de cereri şi acte în condiţiile alin. (14), măsurile dispuse de instanţa, precum şi toate celelalte aspecte din desfăşurarea procesului.(16)Notele vor fi vizate de preşedintele completului de judecată, care în prealabil va verifica conţinutul acestora şi va urmări ataşarea listei de şedinţă la caietul de note.(17)Caietul de note va fi numerotat şi sigilat; acesta se va depune la arhiva instanţei, unde se va păstra timp de 3 ani, socotiţi de la data ultimelor note.(18)În cazul în care desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice, suportul înregistrării se va păstra în arhiva instanţei timp de 3 ani, socotiţi de la data efectuării ultimelor înregistrări.(19)În cazul amânării judecăţii cauzei, la fixarea noului termen şi a orei de prezentare la instanţă se va ţine seama de programarea şi încărcătura şedinţelor de judecată.(20)În situaţia în care cauza rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în şedinţă ora şi, eventual, ziua stabilită pentru pronunţarea hotărârii.

SECŢIUNEA IV: Activitatea ulterioară încheierii dezbaterilorArt. 105(1)Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută care va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată, pe cererea de apel sau recurs ori pe ultima încheiere.(2)Dacă nu există suficient spaţiu sau sunt utilizate formulare tipizate ori tehnica de calcul, atunci minuta se va scrie pe o foaie sau, după caz, pe foi separate, numerotate.(3)Apelurile şi recursurile declarate oral în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat de preşedintele completului şi de grefierul de şedinţă.(4)Numerele de hotărâre se dau în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţă, separat pe materii.

98

(5)La curţile de apel şi tribunale hotărârile pronunţate în primă instanţă, în apel şi în recurs primesc număr separat.Art. 106Pentru cauzele penale a căror judecată se suspendă, instanţa verifică periodic dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea, fixând în acest scop termene de control. Aceste termene de control vor fi menţionate în registru} de termene al arhivei.Art. 107(1)Încheierile de amânare a judecăţii cauzelor, conceptele de citare pentru termenul următor, adresele şi celelalte lucrări dispuse de instanţă, precum şi încheierile de amânare a pronunţării se întocmesc de grefier în termen de două zile lucrătoare, iar partea introductivă a hotărârilor, în 3 zile lucrătoare de la terminarea şedinţei, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede termene mai scurte.(2)Termenele prevăzute la alin. (1) pot fi depăşite, cu aprobarea şi în măsura stabilită de preşedintele instanţei, cu excepţia cauzelor urgente sau a celor pentru care legea prevede un termen mai scurt de exercitare a căilor de atac.Art. 108(1)Judecătorii sunt obligaţi să verifice efectuarea în termen a încheierilor şi a celorlalte lucrări întocmite de grefierul de şedinţă, restituindu-le pe cele necorespunzătoare şi dând îndrumările necesare pentru refacerea lor.(2)După redactarea şi semnarea încheierilor, grefierii de şedinţă predau dosarele amânate grefierului arhivar şef, care semnează de primirea lor pe listele de şedinţă.(3)Citaţiile şi mandatele de aducere se întocmesc în ordinea urgenţei, cel mai târziu a doua zi după întocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice de citare se transmit de îndată, în primul caz făcându-se menţiunea datei, orei şi persoanei care Ie-a primit, după care se depun la dosarul cauzei.Art. 109(1)A doua zi după pronunţarea hotărârilor, grefierii sunt obligaţi să prezinte dosarele soluţionate şi cele în care judecata a fost suspendată grefierului-şef, iar la curţile de apel, tribunale şi tribunalele specializate, şi persoanei cu atribuţii pe linie de statistică, spre a fi înregistrate în registrul de evidenţă a redactării hotărârilor, în situaţiile statistice, precum şi în celelalte evidenţe.(2)Dosarele soluţionate se predau grefierului delegat cu întocmirea lucrărilor de executare, care va înscrie hotărârile pronunţate în registrul de executări penale sau, după caz, în registrul de executări civile. Grefierul delegat la compartimentul de executări penale va face menţiunile cu privire la comunicarea hotărârilor pentru cei ce aii lipsit la dezbateri şi cu privire la apelurile şi recursurile declarate oral în şedinţă.(3)În cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv vor fi ataşate dosarele în care s-a dispus luarea şi, după caz, prelungirea arestării preventive.(4)Pentru inculpaţii militari în termen, pentru cei condamnaţi cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, cu executarea pedepsei la locul de muncă, pentru cei graţiaţi condiţionat şi pentru cei arestaţi se va menţiona în plus dacă au fost prezenţi la pronunţarea hotărârii.(5)Grefierul de şedinţă va menţiona, sub semnătură, în partea de jos a minutei sau a hotărârii redactate, după caz, data comunicării şi părţile cărora li s-a comunicat dispozitivul sau hotărârea.(6)În cazul în care, după redactarea hotărârilor, grefierul de şedinţă este în imposibilitate să semneze hotărârea, aceasta va fi semnată de primul-grefier sau grefierul-şef, după caz, făcându-se menţiune despre cauza care l-a împiedicat să semneze. În lipsa primului-grefier sau grefierului-şef, hotărârea va fi semnată de un alt grefier desemnat de preşedinte.(7)Dosarele penale în care procurorul nu a participat la dezbateri vor fi înaintate parchetului competent, de către grefierul delegat cu lucrările de executări penale, imediat după redactarea hotărârii.(8)În cazul evidenţei informatizate, datele statistice vor fi preluate automat de aplicaţia de statistică judiciară din baza de date generală.Art. 110(1)Cel mai târziu a patra zi după pronunţare sau după înregistrarea căii de atac, grefierul de şedinţă va preda dosarele judecătorilor, în vederea motivării hotărârilor, după ce, în prealabil, a întocmit partea introductivă a acestora.(2)Dacă se apreciază că este necesară amânarea pronunţării hotărârii, aceasta poate fi dispusă potrivit legii.(3)Hotărârile tehnoredactate vor purta pe ultima pagină următoarele menţiuni: data tehnoredactării, iniţialele redactorului şi ale tehnoredactorului şi numărul exemplarelor, iar la instanţele de control judiciar se va trece numele judecătorilor care au pronunţat hotărârile supuse controlului şi, după caz, caracterul reformării. Hotărârile se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede că hotărârea se comunică integral. Primele două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate de membrii completului de judecată şi de grefierul de şedinţă.(4)După verificarea şi semnarea hotărârii, grefierul de şedinţă va preda în aceeaşi zi al doilea exemplar de pe hotărâre grefierului-şef, respectiv grefierului şef de secţie, în vederea depunerii la mapă.

99

(5)După întocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de şedinţă va preda dosarele grefierului arhivar şef, sub semnătură pe lista de şedinţă. Listele purtând semnătura de predare-primire vor fi îndosariate şi păstrate pentru evidenţă.

SECŢIUNEA V: Înregistrarea cererilor de apel sau de recurs şi înaintarea dosarelor la instanţa de apel sau de recursArt. 111(1)Cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin poştă, curier ori fax se înregistrează mai întâi în registrul general de dosare, în formă informatizată sau scrisă, după care registratorul le predă preşedintelui instanţei, care le va rezolva în aceeaşi zi.(2)La cererile de apel sau de recurs primite prin poştă se vor ataşa şi plicurile în care au fost expediate.(3)Persoanei care se prezintă nemijlocit la instanţă cu cererea de apel sau de recurs i se va elibera, dacă solicită, dovada scrisă a depunerii cererii.(4)Registratorul va verifica dacă cererile de apel sau de recurs, formulate separat, au fost prezentate în numărul de exemplare necesar pentru comunicare şi ataşare la dosarul cauzei.(5)Cererile de apel sau de recurs motivate ori motivele scrise de apel sau de recurs formulate separat, expediate prin poştă în număr insuficient de exemplare, se vor înregistra aşa cum au fost primite, indicându-se numărul de exemplare pe cerere şi în registru.(6)După înregistrare, cererile de apel sau de recurs în materie civilă se predau grefierului arhivar, iar cele privind hotărârile penale, grefierului delegat cu lucrările de executări penale.(7)Până la expedierea dosarelor în apel sau în recurs, aceste cereri se păstrează în mape.(8)După primirea apelului sau recursului, grefierul arhivar va efectua menţiunile în registrul de evidenţă a apelurilor ori recursurilor, după caz.Art. 112(1)Grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale face menţiunea despre declararea apelului sau recursului la poziţia respectivă din registrul de executări penale şi verifica dacă au sosit dovezile de comunicare a hotărârii şi dacă a expirat termenul de apel ori de recurs pentru toate părţile.(2)Dosarele penale în care procurorul a declarat apel sau recurs vor fi expediate cu adresă de înaintare la parchetul competent, în cel mult 24 de ore de la redactarea hotărârii, iar după restituire, se vor înainta instanţei de apel ori de recurs, după expirarea termenului de apel sau de recurs pentru toate părţile.(3)Dosarele vor fi restituite de procuror în cel mult 10 zile, iar în cauzele cu arestaţi, în cel mult 5 zile.(4)Data înaintării dosarelor la parchet si data restituirii lor vor fi menţionate în registrul de executări penale.(5)Grefierul delegat cu lucrările de executări penale va menţiona, în registrul de executări penale, data expedierii fiecărui dosar la instanţa de apel sau de recurs şi va preda imediat grefierului arhivar dosarele care urmează a fi expediate împreună cu cererile de apel ori de recurs şi adresele de înaintare, semnate de preşedinte sau judecătorul-delegat; în dosarele în care hotărârile au rămas definitive, prin neapelare sau nerecurare, va întocmi de îndată lucrările de punere în executare.Art. 113(1)După sosirea dovezilor de comunicare a hotărârilor civile şi după împlinirea termenului de apel sau de recurs pentru toate părţile, grefierul arhivar va înainta dosarul la instanţa de apel ori de recurs, cu adresă semnată de preşedintele instanţei sau de judecătorul desemnat, în care se vor consemna: numărul dosarului, numărul şi data hotărârii atacate, numele şi prenumele părţilor care au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, menţiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar ce au fost achitate. Despre înaintarea dosarului se va face menţiune şi în registrul general de dosare.(2)Apelul sau recursul va fi transmis de îndată dacă s-a făcut cerere pentru suspendarea executării hotărârii primei instanţe. În această situaţie, toate comunicările vor fi efectuate de instanţa care a pronunţat hotărârea apelată sau recurată.(3)Cererile de apel sau de recurs şi adresa de înaintare a dosarului la instanţa de apel ori de recurs se ataşează, necusute, la începutul fiecărui dosar.Art. 114Dacă se constată întârzieri în restituirea dovezilor de comunicare a hotărârilor se vor lua măsuri de verificare la oficiul poştal sau la agentul procedural. În funcţie de rezultatul verificărilor, preşedintele, la sesizarea grefierului arhivar sau a părţii interesate, va lua măsurile corespunzătoare.

SECŢIUNEA VI: Circuitul dosarelor restituite de instanţele de apel sau de recursArt. 115(1)Dosarele restituite de instanţele de apel sau de recurs pentru executare ori conservare vor fi înregistrate în aceeaşi zi în registrul general de dosare şi în registrul informativ - în sistem informatizat sau scris -, menţionându-se şi data restituirii dosarului.

100

(2)În cazul în care instanţa de apel sau de recurs a desfiinţat ori a casat hotărârea şi a trimis cauza pentru rejudecare, dosarul va fi înregistrat ca un nou act de sesizare, sub indicativul "Rj" (rejudecare), cu precizarea tuturor dosarelor componente, făcându-se menţiune despre aceasta şi la poziţiile iniţiale din registrul general de dosare şi din registrul informativ.(3)Repartizarea cauzei pentru rejudecare se va face cu respectarea procedurii de repartizare aleatorie.(4)Când instanţa de control judiciar desfiinţează sau casează hotărârea cu trimiterea cauzei la altă instanţă, la parchet ori la un alt organ, va comunica de îndată această soluţie instanţei iniţial învestite, prin adresă, în vederea efectuării menţiunilor obligatorii în registrul general de dosare şi în registrul informativ.Art. 116(1)După efectuarea lucrărilor menţionate în art. 115, circuitul dosarelor este următorul:a)grefierul arhivar predă de îndată dosarele pentru rezolvare preşedintelui instanţei;b)după rezolvare, dosarele se predau preşedintelui secţiei sau, după caz, judecătorului care urmăreşte practica instanţelor de control judiciar, iar acesta, în urma examinării deciziilor, le va preda în aceeaşi zi persoanei cu atribuţii pe linie statistică sau grefierului-şef, pentru efectuarea înregistrărilor statistice;c)în cazul anulării sau desfiinţării ori al casării hotărârii, cu reţinerea cauzei spre rejudecare, grefierul arhivar menţionează în registre noul termen fixat pentru judecată, după care se procedează potrivit dispoziţiilor art. 102.(2)După soluţionarea definitivă ori irevocabilă, după caz, a dosarelor la care au fost ataşate alte dosare, acestea din urmă vor fi separate, mai înainte de a fi trecute în conservare la arhivă şi, atunci când este cazul, vor fi restituite instanţei sau autorităţii de la care au fost primite.

SECŢIUNEA VII: Punerea în executare a hotărârilorSUBSECŢIUNEA 1: Punerea în executare a hotărârilor penaleArt. 117Lucrările de punere în executare a hotărârilor penale se îndeplinesc la fiecare instanţă de grefierul care funcţionează la acest compartiment sub îndrumarea şi controlul judecătorului-delegat.Art. 118Grefierul delegat va întocmi toate lucrările în legătură cu:a)executarea pedepselor principale, complimentare şi accesorii, a sancţiunilor cu caracter administrativ, măsurilor educative luate faţă de inculpaţii minori, măsurilor de siguranţă, cheltuielilor judiciare acordate statului, despăgubirilor civile recunoscute ori acordate statului sau instituţiilor publice, inclusiv restituirea lucrurilor ori restabilirea situaţiei anterioare;b)comunicarea hotărârilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotărâri către autorităţile şi persoanele obligate de lege să le înregistreze sau să le execute (cazierul judiciar, centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a oricărui alt venit din muncă ori, după caz, instituţia care dispune efectuarea plăţii pensiei sau instituţia financiară competentă);c)schimbările intervenite în executarea unor hotărâri penale, amânarea şi întreruperea executării pedepselor, a măsurii internării într-un centru de reeducare, înlăturarea sau modificarea pedepsei, înlocuirea amenzii cu închisoare ori înlocuirea executării pedepsei închisorii prin obligarea la plata unei amenzi;d)comunicarea către instanţa de executare corespunzătoare în grad a datelor necesare privind pe inculpaţii condamnaţi care execută pedeapsa la locul de muncă în cadrul unor unităţi situate pe raza teritorială a altei instanţe;e)evidenţa recursurilor declarate în cauzele privind măsurile preventive şi înaintarea dosarelor la instanţa de recurs în termenele prevăzute de lege;f)înregistrarea datelor în registrele speciale privind cazierul fiscal şi evidenţa plângerilor introduse împotriva actelor şi măsurilor luate de procuror în faza de urmărire penală.Art. 119(1)Primind dosarele de la grefierul de şedinţă, grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale va înscrie de îndată hotărârile respective în registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale, precum şi în celelalte evidenţe prevăzute de regulament. Dosarele vor fi restituite în aceeaşi zi grefierului de la care au fost primite.(2)Înscrierea se face prin menţionarea fiecărui inculpat prevăzut în sentinţa sau decizia respectivă, indiferent de soluţia pronunţata şi prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se referă rubricile registrului; în cazul concursului de infracţiuni se vor înscrie toate pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmează a fi executată; în registru se vor înscrie şi alte persoane decât inculpatul, dacă prin hotărârea penala au fost obligate la cheltuieli judiciare către stat, la despăgubiri civile, restituiri sau reparări; numele acestora se vor menţiona după numele inculpaţilor, la poziţii separate, arătându-se şi calitatea procesuală, precum şi soluţia instanţei. Fiecare poziţie din registru se va numerota distinct.(3)Între poziţiile din registru se va lăsa un spaţiu în care se vor face ulterior, cu culori diferite, menţiunile cuprinse în hotărârea dată în apel sau în recurs, arătându-se şi data deciziei instanţei de apel ori de recurs, soluţia pronunţată, iar atunci când executarea se face pe baza extrasului trimis de instanţa de apel sau de recurs, şi data înregistrării extrasului la instanţa de apel ori de recurs, data înregistrării extrasului la instanţa de executare, precum şi măsurile de executare luate.

101

(4)În cazul casării cu trimitere sau al oricărei alte soluţii prin care se desfiinţează hotărârea primei instanţe, poziţia din registru se va închide, făcându-se menţiune despre noua soluţie.Art. 120(1)Lucrările de executare se efectuează în ziua în care hotărârea a devenit executorie sau, după caz, la data când s-a primit de la instanţa de apel sau de recurs extrasul deciziei penale.(2)Mandatele de executare se întocmesc potrivit prevederilor Codului de procedură penală. Acestea se tehnoredactează şi se expediază în aceeaşi zi organului de executare.(3)După întocmirea lucrărilor de executare se va menţiona pe sentinţa sau decizia respectivă, aflată la dosar, numărul poziţiei şi anul din registrul de executări penale în care s-au înscris lucrările efectuate.(4)Lucrările de executare, inclusiv corespondenţa, poartă numărul de ordine al poziţiei din registrul de executări penale şi numărul dosarului, sub formă de fracţie.(5)Actele doveditoare ale executării se înregistrează imediat după primirea lor în registrul de executări.Art. 121Poziţiile din registrul de executări penale se vor închide de judecătorul delegat prin completarea ultimelor două coloane, numai după ce acesta a constatat personal că:a)a sosit dovada de încarcerare sau, după caz, comunicarea de prezentare la unitatea la care s-a dispus executarea pedepsei la locul de muncă ori s-a depus chitanţa de plată a amenzii şi a cheltuielilor judiciare şi s-au întocmit celelalte lucrări de la poziţia respectivă;b)s-au expediat actele de punere în executare a cheltuielilor judiciare, primindu-se confirmarea de înregistrare a debitului;c)s-au achitat toate ratele, în cazul în care plata amenzii a fost eşalonată, ori s-a primit de la organele cărora li s-a trimis spre executare amenda confirmarea că aceasta a fost integral achitată;d)s-au efectuat lucrările de comunicare către toate instituţiile şi persoanele obligate de lege să înregistreze sau sa execute hotărârile penale;e)s-au executat toate măsurile prevăzute în hotărârea prin care s-a dispus înlocuirea răspunderii penale;f)a expirat termenul de apel sau de recurs, în cazul achitării sau al altor soluţii care nu comportă nici o lucrare de executare sau comunicare;g)s-a expediat dosarul la instanţa în favoarea căreia s-a declinat competenţa.Art. 122(1)În registrul de evidenţă a executării deciziilor penale de la tribunal şi curtea de apel poziţiile se vor închide după restituirea dosarelor la prima instanţă, iar în cazul în care decizia s-a comunicat în extras în vederea punerii ei în executare, numai după ce prima instanţă a confirmat, în scris, în cel mult 3 zile, primirea extrasului.(2)Extrasele se emit în 24 de ore de la pronunţarea deciziilor şi conţin soluţiile pe scurt, inclusiv cele de declinare â competenţei, de trimitere spre rejudecare la prima instanţă sau de restituire la organul de urmărire penală. Nu se întocmesc extrase în cazul soluţiilor de achitare şi de încetare a procesului penal, dacă în dosarele respective nu figurează inculpaţi condamnaţi şi dacă nu s-au acordat despăgubiri civile si cheltuieli judiciare ori nu s-a înlocuit răspunderea penala.(3)În extras vor fi menţionate şi pedepsele complimentare, măsurile de siguranţă, măsurile educative, pedepsele accesorii, despăgubirile civile acordate statului, cheltuielile judiciare, precum şi orice alte dispoziţii referitoare la executare.(4)Extrasele deciziilor pronunţate în apel se comunică primei instanţe, cu menţiunea ca sunt definitive sau s-a declarat recurs.(5)Extrasele deciziilor pronunţate în recurs se comunică primei instanţe, iar când se judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale, se comunică şi acestor instanţe.Art. 123(1)Dacă mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea nu au fost executate în termen de două luni de la emiterea lor, se va face revenire la organul căruia i-au fost trimise spre executare. În cazul condamnaţilor care au fost daţi în urmărire generală pe ţară, revenirea se va face în termen de un an la organul ia care se află spre executare mandatul, iar pentru cei care au părăsit ţara, la Inspectoratul General al Poliţiei.(2)În celelalte situaţii, precum şi în cazul neconfirmării primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se va face în termen de 3 luni.(3)De asemenea, se va verifica, în raport de cuantumul amenzii şi de posibilităţile de plată ale condamnatului, cel puţin o dată la 6 luni, situaţia încasării amenzilor transmise spre executare.(4)În cazul în care se constată că executarea întârzie fără justificare, preşedintele instanţei sesizează organele competente.Art. 124(1)Orice modificare survenită în executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia, va fi menţionată atât în registrul de executări, cât şi pe hotărârea aflată la dosar şi la mapa de hotărâri. Dacă modificarea se face printr-o hotărâre judecătorească, numărul şi data acesteia vor fi menţionate la poziţia respectivă din

102

registrul de executări, iar dacă hotărârea ultimă a fost pronunţată de aceeaşi instanţă, se va face trimitere şi la noua poziţie deschisă în registru.(2)Dosarele în care s-au făcut lucrări de executare se vor păstra de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale până la închiderea poziţiei de executare, după care vor fi predate grefierului arhivar. Toate actele de executare se ataşează la dosarul de fond, în ordine cronologică.Art. 125După restituirea dosarelor de către instanţele de apel sau de recurs se va proceda astfel:a)se va controla şi se va confrunta conţinutul dosarelor cu datele înscrise în registru, pe baza extraselor primite anterior, înlăturându-se imediat eventualele erori şi întocmindu-se de îndată restul lucrărilor de executare care eventual nu au fost efectuate. Se va face totodată menţiunea de executare pe hotărârea ce se execută;b)se vor completa rubricile din registrul de evidenţă a executărilor penale rămase necompletate.SUBSECŢIUNEA 2: Punerea în executare a sancţiunilor contravenţionale şi a altor dispoziţii civile din hotărârile judecătoreştiArt. 126(1)Lucrările privind punerea în executare a hotărârilor civile prin care s-au aplicat sancţiuni contravenţionale sau prin care s-a înlocuit sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se întocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile sau de către o altă persoană desemnată de preşedintele instanţei.(2)În registrul de executări privind aceste sancţiuni se vor înscrie, în ordinea lor numerică, a doua zi după pronunţare, toate hotărârile pronunţate. Înscrierea se face prin menţionarea numelui contravenientului, al organului administrativ care a propus sancţionarea, precum şi al primăriei de care aparţine locul în care contravenientul execută sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.(3)Poziţiile din registru se vor închide numai după ce:a)a fost confirmată începerea prestării activităţii în folosul comunităţii de către primarul căruia i s-a trimis mandatul de executare;b)a sosit dovada de încarcerare ori s-a restituit mandatul neexecutat, după trecerea termenului de un an;c)s-a confirmat primirea titlului referitor la despăgubiri civile.(4)Dispoziţiile referitoare la punerea în executare a hotărârilor penale prevăzute la art. 115-118, 121 şi 122 se aplică în mod corespunzător.Art. 127(1)Când executarea civilă se face din oficiu, lucrările de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile se îndeplinesc de către grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile, sub îndrumarea şi controlul grefierului-şef sau, după caz, a grefierului şef de secţie.(2)În registrul de evidenţă şi punere în executare se înscriu în ordine cronologică toate hotărârile prevăzute în alineatul precedent, denumirea şi sediul creditorului, numele şi adresa debitorului, creanţa datorată, modul în care hotărârea a rămas definitivă (eventual numărul şi data deciziei instanţei de control judiciar la care hotărârea a rămas definitivă sau irevocabilă, după caz), data când instanţa a comunicat creditorului titlul executoriu.(3)Comunicarea hotărârii în vederea executării se face, potrivit dispoziţiilor legale, imediat ce aceasta a devenit executorie.(4)Poziţia din registrul de evidenţă se va închide, după confirmarea primirii comunicării, prin menţiunea şi semnătura grefierului-şef sau, după caz, a grefierului şef de secţie.(5)După confirmarea comunicării, dosarul se predă sub semnătura grefierului arhivar care face menţiune despre aceasta în registrul informativ şi depune dosarul în conservare.

SECŢIUNEA VIII: Eliberarea certificatelor şi a copiilor de pe acte. Restituirea înscrisurilor originaleArt. 128(1)Cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc şi se rezolvă de către primul-grefier sau, după caz, de grefierul-şef.(2)Aceştia dispun întocmirea certificatului de către un grefier sau un grefier arhivar şi eliberarea acestuia, de regulă, în aceeaşi zi.(3)Certificatul se verifică şi se semnează de grefierul-şef sau, după caz, de grefierul şef de secţie şi se înmânează petiţionarului, sub luare de semnătura, sau se expediază prin poştă.(4)Înainte de a semna certificatul, grefierul-şef sau după caz, grefierul şef de secţie verifică dacă s-au achitat taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, în condiţiile legii.(5)Copia certificatului împreună cu cererea petiţionarului se ataşează la dosarul cauzei.(6)Cererea se înregistrează în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi, după caz, în registrul general de dosare.

103

(7)Dispoziţiile alin. (1) -(6) se aplică în mod corespunzător şi la eliberarea copiilor de pe hotărâri sau de pe alte acte din dosar, termenul de întocmire a acestora fiind de cel mult 3 zile. Copia se verifică pentru conformitate şi se aplică ştampila instanţei pe fiecare filă.(8)La eliberarea copiilor de pe hotărâri sau a certificatelor referitoare la soluţiile pronunţate de instanţă se va face menţiunea dacă hotărârea respectivă este rămasă definitivă sau irevocabilă, în ce mod, arătându-se şi data de când aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă.Art. 129(1)Restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei se încuviinţează, pentru dosarele în curs de judecată, de preşedintele completului de judecată sau, în lipsa acestuia, de un membru al completului, iar pentru dosarele arhivate, de primul-grefier sau, după caz, de grefierul şef al instanţei ori înlocuitorii acestora.(2)Restituirea înscrisurilor originale se face numai dacă actul poate fi păstrat la instanţă şi în copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părţilor din proces.(3)În vederea obţinerii înscrisului original, petiţionarul va depune o cerere motivată şi o copie, certificată de el însuşi, a actului solicitat.(4)Copia de pe act se va verifica pentru conformitate şi se va aplica ştampila instanţei pe fiecare filă.(5)Cererea şi copia actului se vor păstra la dosarul cauzei.

SECŢIUNEA IX: Gestionarea corpurilor delicte şi a valorilorArt. 130(1)Primirea, păstrarea şi eliberarea corpurilor delicte la instanţele de judecată se fac de către grefierul-şef, grefierul şef de secţie sau de un alt grefier desemnat de preşedintele instanţei, cu respectarea condiţiilor legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune.(2)Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. În cazul primirii prin poştă, obiectele se identifică după datele înscrise în inventarul însoţitor.Art. 131(1)Recipisele de consemnare la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. care sunt ataşate de către organele de urmărire penală la dosar vor fi preluate de grefierul-şef, grefierul şef de secţie sau de un alt grefier care va lăsa în locul lor o notă semnată şi datată; aceste documente se vor înregistra în registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte.(2)Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte va fi numerotat, şnuruit şi parafat, iar pe ultima pagină se va menţiona numărul de file de către preşedintele instanţei şi grefierul şef de secţie sau, după caz, grefierul-şef.(3)La sfârşitul fiecărui an, după ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde: numărul poziţiilor înregistrate, numărul poziţiilor lichidate, precum şi numărul poziţiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se reporta prin reînregistrare la începutul anului următor.Art. 132(1)Păstrarea corpurilor delicte se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind ţinute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale; fiecare obiect va avea ataşată o etichetă pe care se va nota numărul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţă.(2)Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de identificare.Art. 133(1)Restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se face în condiţiile şi către persoanele specificate în hotărârea judecătorească, după rămânerea definitivă ori irevocabilă a acesteia.(2)În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au aparţinut bunurile, acestea se vor distruge în condiţiile stabilite prin lege.(3)Dacă prin hotărâre s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.(4)Predarea-primirea bunurilor confiscate în condiţiile alineatului precedent se va face prin încheierea unui proces-verbal, un exemplar din acesta urmând a fi predat instanţei.Art. 134Prevederile referitoare la gestionarea corpurilor delicte se aplică în mod corespunzător şi pentru gestionarea obiectelor de valoare care constituie mijloace de probă în procesele civile. Evidenţierea obiectelor de valoare se face în acelaşi registru, separat de situaţia corpurilor delicte.

SECŢIUNEA X: Organizarea documentării juridice şi a bibliotecilorArt. 135(1)La fiecare instanţă se vor ţine exemplare de control din coduri şi celelalte acte normative importante, de aplicare frecventă, ce se vor stabili de către preşedintele instanţei.(2)Exemplarele de control vor fi actualizate prin ataşarea tuturor modificărilor.(3)La instanţe pot fi utilizate şi programe de evidenţă informatizată a legislaţiei.

104

Art. 136Pentru fiecare instanţă se vor face abonamente la Monitorul Oficial al României şi la reviste de specialitate.Art. 137La curţile de apel se vor organiza servicii de documentare, a căror activitate va fi coordonată şi controlată de către preşedintele instanţei.Art. 138(1)Fondurile de tipărituri aflate în dotarea instanţelor se înregistrează şi se păstrează după cum urmează:a)Monitorul Oficial al României, Partea I, se păstrează în mape cu clasor, în ordine cronologică; mapele se ţin la bibliotecă atât timp cât este necesar, după care pot fi ţinute la arhivă;b)cărţile din bibliotecă se înscriu în registrul de inventar, potrivit normelor de înregistrare stabilite;c)publicaţiile periodice vor fi înscrise într-un registru de inventar propriu; la primirea fiecărui număr de revistă, acesta va fi înregistrat pe pagina rezervată publicaţiei respective. Totodată, se va menţiona pe pagina de titlu a publicaţiei numărul de ordine din registrul de inventar.(2)Cărţile şi revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului instanţei.(3)Cărţile şi revistele împrumutate se înscriu în registrul de împrumut, în care fiecare cititor va avea partida sa pe o filă separată. Cei vinovaţi de deteriorarea sau pierderea lucrărilor împrumutate vor fi obligaţi la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale.(4)Asupra activităţii bibliotecii se va întocmi o dată pe an o dare de seamă statistică.(5)Bibliotecile sunt gestionate de bibliotecar sau, în lipsa acestuia, de grefierul documentarist sau de un grefier desemnat de preşedinte.(6)Gestionarul bibliotecii are obligaţia să urmărească permanent ca toate publicaţiile periodice la care instanţa este abonată să fie primite cu regularitate şi înregistrate în registrul de inventar.(7)Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la colecţiile de legi şi revistele juridice se fac de către curţile de apel şi tribunale.(8)Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de împrumut şi al dării de seamă asupra activităţii bibliotecii sunt cele stabilite de instituţiile competente.

SECŢIUNEA XI: Compartimentul de protecţie a munciiArt. 139(1)În raport cu natura, complexitatea şi volumul activităţilor desfăşurate, cu riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi cu numărul de personal, la fiecare instanţă se organizează compartimentul de protecţie a muncii sau, după caz, se desemnează persoana responsabilă cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.(2)Pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) şi a cazurilor concrete de accidente şi îmbolnăviri profesionale, preşedintele instanţei va face propuneri concrete de organizare a compartimentului de protecţie a muncii sau va desemna o persoană cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.(3)Persoanele desemnate cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii sunt, de regulă, absolvenţi de studii tehnice. La instanţele la care sunt încadraţi absolvenţi cu studii superioare tehnice, unul dintre aceştia va fi desemnat cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.(4)La instanţele cu volum redus de activitate şi riscuri minime de accidente sau îmbolnăviri profesionale, preşedintele ori vicepreşedintele va îndeplini şi atribuţiile în domeniul protecţiei muncii.Art. 140(1)La instanţele la care se organizează compartimente de protecţie a muncii, acestea vor cuprinde:a)serviciul de securitate a muncii;b)serviciul de medicină a muncii.(2)Serviciul de securitate a muncii îndeplineşte funcţia de fundamentare a deciziilor în domeniul securităţii muncii şi exercită următoarele atribuţii:a)evaluează riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi propune măsurile de prevenire corespunzătoare;b)controlează, pe baza programului de activitate, toate locurile de muncă, în scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;c)asigură instruirea şi informarea personalului în probleme de protecţie a muncii;d)colaborează cu serviciul de medicină a muncii pentru cunoaşterea situaţiei îmbolnăvirilor profesionale, efectuarea de controale comune la locurile de muncă pentru stabilirea factorilor de risc de îmbolnăvire profesională şi propune măsurile de securitate corespunzătoare.(3)Serviciul de securitate a muncii se încadrează, de regulă, cu personalul prevăzut la art. 139 alin. (3).(4)Serviciul de medicină a muncii îndeplineşte următoarele atribuţii:a)participă la evaluarea, identificarea şi comunicarea riscurilor privind îmbolnăvirile profesionale;b)monitorizează starea de sănătate a personalului încadrat, prin controale medicale periodice;c)consiliază preşedintele instanţei în fundamentarea strategiei de securitate şi sănătate la locul de muncă.(5)Prestarea serviciilor medicale de medicină a muncii se realizează, în raport cu volumul şi gradul concret de complexitate al acestora, fie de un medic de medicina muncii încadrat în statul de funcţii şi personal al

105

instanţei, fie - pe baze contractuale - prin intermediul structurilor specializate care funcţionează în baza reglementărilor Ministerului Sănătăţii.Art. 141(1)La fiecare instanţă judecătorească, potrivit criteriilor stabilite la art. 139 alin. (1), se constituie comitetul de securitate şi sănătate în muncă sau se desemnează responsabilul cu protecţia muncii care va îndeplini atribuţiile specifice comitetului. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă asigură implicarea personalului în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.(2)Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se compune din preşedintele instanţei, conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnată cu atribuţii în acest domeniu, reprezentantul serviciului de medicină a muncii şi unul sau mai mulţi reprezentanţi ai personalului instanţei, în raport cu numărul acestuia. La instanţele cu până la 50 de membri se desemnează un reprezentant, la cele care au între 50 şi 199 de membri sunt desemnaţi 3 reprezentanţi, la cele care au între 200 şi 499 de membri sunt desemnaţi 4 reprezentanţi, iar la cele care au peste 500 de membri sunt desemnaţi 6 reprezentanţi.(3)Preşedintele instanţei este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă.(4)Desemnarea reprezentanţilor personalului în comitetul de securitate şi sănătate în muncă se face prin decizie a preşedintelui instanţei, după consultarea personalului acesteia.(5)Conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnată cu atribuţii în domeniu asigură secretariatul comitetului de securitate si sănătate în muncă.(6)Convocarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă se face trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, de preşedintele instanţei sau de cel puţin o treime din numărul membrilor săi. Convocarea şi ordinea de zi a lucrărilor se aduc la cunoştinţă membrilor comitetului cu cel puţin 3 zile înainte.(7)Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal constituit în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi. Lucrările comitetului se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de membrii săi.(8)Hotărârile comitetului de securitate şi sănătate în muncă se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.Art. 142Comitetul de securitate şi sănătate în muncă exercită următoarele atribuţii:a)aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă şi urmăreşte aplicarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării măsurilor cuprinse în program;b)analizează propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale şi verifică eficienţa măsurilor luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;c)efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în munca;d)informează inspectoratele teritoriale de protecţie a muncii în legătură cu starea protecţiei muncii în cadrul instanţei;e)asigură participarea personalului la luarea unor hotărâri în domeniul protecţiei muncii.

CAPITOLUL IV: Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie şi răspunderea juridică a personalului auxiliar de specialitate şi a personalului din departamentul economico-financiar şi administrativSECŢIUNEA I: Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului auxiliar de specialitateArt. 143(1)Numirea în funcţie a personalului auxiliar de specialitate se face în condiţiile stabilite prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.(2)Poate fi numită în funcţia de grefier persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:a)are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;b)nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;c)cunoaşte limba română;d)este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;e)are studii superioare de specialitate juridică sau studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere;f)este absolventă a Şcolii Naţionale de Grefieri.(3)În cazuri excepţionalei Consiliul Superior al Magistraturii poate decide organizarea unui concurs la nivel naţional sau poate aviza numirea în funcţia de grefier, fără concurs, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a)-e).(4)Pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. e) în vederea numirii în funcţia de grefier statistician, este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice.

106

(5)Pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. e) în vederea numirii în funcţia de grefier documentarist, este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice ori studii medii.Art. 144Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 143 sunt numite în funcţie la curtea de apel şi la instanţele din circumscripţia acesteia prin decizie a preşedintelui curţii de apel.Art. 145(1)Pentru numirea în funcţia de informatician, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a)-d), să fie absolvenţi de studii superioare de specialitate şi să promoveze concursul organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiţiei.(2)Numirea în funcţia de informatician a persoanelor prevăzute la alin. (1) care au promovat concursul se face prin decizie a preşedintelui curţii de apel atât pentru această instanţă, cât şi pentru instanţele din circumscripţia curţii de apel.(3)Pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar, registrator, agent procedural şi aprod, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a)-d), să fie absolvenţi de studii medii şi să promoveze concursul organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.(4)Numirea în funcţiile vacante de grefier arhivar, registrator, agent procedural şi aprod din cadrul curţii de apel a persoanelor prevăzute la alin. (3) care au promovat concursul se face prin decizie a preşedintelui curţii. Numirea în funcţiile vacante din cadrul tribunalului şi al instanţelor din circumscripţia acestuia se face prin decizie a preşedintelui tribunalului.Art. 146(1)Personalul auxiliar de specialitate este eliberat din funcţie în următoarele cazuri:a)demisie;b)pensionare, în condiţiile legii;c)constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare sau, după caz, îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere;d)neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute pentru numirea în funcţie;e)ca sancţiune disciplinară;f)condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni.(2)Eliberarea din funcţie se face prin decizie a preşedintelui instanţei care a dispus numirea în funcţia respectivă.(3)Deciziile de eliberare din funcţie pentru personalul auxiliar de specialitate care a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Grefieri şi nu a împlinit 5 ani de la numirea în funcţie se aduc la cunoştinţă acesteia, în termen de 30 de zile de la emitere, pentru luarea măsurilor prevăzute de Legea nr. 567/2004.(4)Decizia de eliberare din funcţie a informaticienilor pentru cazul prevăzut la alin. (1) lit. c) se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatică din Ministerul Justiţiei.(5)Deciziile de eliberare din funcţie pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) pot fi contestate la instanţa competentă.

SECŢIUNEA II: Promovarea personalului auxiliar de specialitateArt. 147(1)Promovarea în funcţii de execuţie, în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe, a personalului auxiliar de specialitate se face pe bază de examen, organizat potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.(2)Promovarea în funcţii de execuţie la instanţele superioare a personalului auxiliar de specialitate se face numai prin concurs, organizat la nivelul fiecărei curţi de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru participarea la concurs, candidaţii trebuie să aibă o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia în care sunt încadraţi şi să fi obţinut în această perioadă calificativul "foarte bine".(3)Regulamentele prevăzute la alin. (1) şi (2) urmează să conţină şi propunerile ministrului justiţiei în cazul examenului sau concursului organizat pentru promovarea în funcţie a informaticienilor.(4)Promovarea în funcţiile de conducere de prim-grefier, grefier-şef, grefier arhivar şef şi informatician-sef se face de colegiul de conducere al instanţei la care funcţia este vacantă. Selecţia candidaţilor se face pe baza candidaturii depuse, a proiectului de îmbunătăţire a activităţii personalului auxiliar al instanţei şi a interviului susţinut în faţa membrilor colegiului. Candidatul desemnat câştigător este numit în funcţie prin decizie a preşedintelui curţii de apel, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii. Pentru numirea în funcţia de informatician-şef este necesar avizul compartimentului de specialitate informatică din Ministerul Justiţiei.

SECŢIUNEA III: Răspunderea personalului auxiliar de specialitateArt. 148Personalul auxiliar de specialitate răspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii.

107

Art. 149(1)Personalul auxiliar de specialitate răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei.(2)Sunt abateri disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate:a)întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor;b)absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor din regulamentele privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, referitoare la programul de lucru;c)intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor de familie sau ale altor persoane, precum şi orice alte imixtiuni în activitatea judecătorilor;d)atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de judecători şi procurori, faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau orice altă persoană cu care intră fn relaţii;e)nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;f)nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementează modul de comunicare faţă de terţe persoane a datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti;g)manifestări care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale;h)refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii şi regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti ori alte atribuţii stabilite de conducătorii instanţelor judecătoreşti;i)neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;j)încălcarea incompatibilităţilor sau interdicţiilor prevăzute de lege;k)omisiunea gravă de a îndeplini atribuţiile ce îi revin potrivit legii;l)nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.(3)Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica personalului auxiliar de specialitate în raport cu gravitatea abaterilor sunt:a)avertismentul;b)reducerea cu 5 - 15% a salariului şi/sau a indemnizaţiei de conducere pe o durată de 1 -3 luni;c)retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi funcţii, pe o durată de 1-3 luni;d)revocarea din funcţia de conducere ocupată;e)mutarea disciplinară la o altă instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, pe o durată de 1-3 luni;f)excluderea din profesie.(4)Sancţiunea prevăzută la alin. (3) lit. a) poate fi aplicată şi de conducătorul instanţei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea persoana respectivă, iar sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. b)-f) se aplică de preşedintele curţii de apel în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză.(5)În cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, conducătorul instanţei care aplică sancţiunea poate dispune ca, pe lângă sancţiunea disciplinară aplicată, persoana sancţionată să urmeze cursuri de deontologie a profesiei organizate de Şcoala Naţională de Grefieri.Art. 150(1)În cazul în care există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, preşedintele instanţei, competent să aplice sancţiunea, va dispune efectuarea cercetării prealabile.(2)Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile, se efectuează de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei şi se finalizează printr-un act de constatare.(3)În vederea efectuării cercetării prealabile se va dispune citarea persoanei în cauză, ascultarea acesteia şi verificarea apărărilor formulate. Refuzul persoanei cercetate de a se prezenta la cercetări sau de a face declaraţii se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.(4)Pe perioada cercetării, preşedintele curţii de apel poate dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcţie a persoanei în cauză. Măsura suspendării din funcţie poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa competentă.Art. 151(1)Sancţiunea disciplinară se aplică în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul preşedintelui instanţei, competent să o aplice, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare.(2)Sancţiunea disciplinară se aplică prin decizie emisă în formă scrisă şi se comunică persoanei sancţionate în cel mult 5 zile de la data emiterii. Comunicarea se face personal, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la reşedinţa indicată de persoana în cauză. Decizia produce efecte de la data comunicării.(3)Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia cuprinde, în mod obligatoriu:a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;b)precizarea prevederilor legale care au fost încălcate de cel sancţionat;c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată;d)temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;

108

e)termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;f)instanţa competentă la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.(4)Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării la instanţa competentă.

SECŢIUNEA IV: Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie şi răspunderea juridică a personalului din departamentul economico-financiar şi administrativArt. 152(1)Managerul economic conduce departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul curţii de apel şi al tribunalului şi este subordonat preşedintelui instanţei.(2)Poate fi numită în funcţia de manager economic persoana care îndeplineşte condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are studii superioare economice, o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi a promovat concursul organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei.(3)Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), atât la curtea de apel, cât şi la tribunalele din circumscripţia acesteia, se face prin decizie a preşedintelui curţii de apel.Art. 153Numirea în celelalte funcţii publice de execuţie şi de conducere din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ se face prin decizie a preşedintelui curţii de apel dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi au promovat concursul organizat la nivelul curţii de apel.Art. 154Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle personalului din departamentul economico-financiar şi administrativ, care are calitatea de funcţionar public, promovarea în funcţie şi evaluarea performanţelor profesionale ale acestuia, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, răspunderea juridica, precum şi celelalte prevederi stabilite prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.Art. 155(1)Personalul care desfăşoară activităţi administrative în cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ nu are calitatea de funcţionar public şi este angajat cu contract individual de munca.(2)Selectarea personalului care urmează să desfăşoare activităţi administrative se face pe bază de concurs organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei. Pentru personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ, care urmează să îndeplinească atribuţii de serviciu, angajarea se face pe baza verificării aptitudinilor profesionale prin probă practică. Condiţiile de organizare a probei practice se stabilesc prin decizie a preşedintelui curţii de apel.Art. 156(1)Personalului angajat în baza unui contract individual de muncă îi sunt aplicabile dispoziţiile din legislaţia muncii în ceea ce priveşte încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă.(2)Răspunderea disciplinară a personalului prevăzut la alin. (1) este angajată pentru săvârşirea unei abateri disciplinare.(3)Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi constă într-o acţiune sau inacţiune, săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.(4)Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:a)avertismentul scris;b)suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;c)retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;d)reducerea salariului de bază pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;e)desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.Art. 157(1)Cu excepţia sancţiunii prevăzute la art. 156 alin. (4) lit. a), nici o altă sancţiune nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către persoana împuternicită de preşedintele curţii de apel.(2)În vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

109

(3)Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile alin. (2), fără un motiv obiectiv, îi dă dreptul preşedintelui curţii de apel să dispună sancţionarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.(4)În cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să-i ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul de a fi asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.(5)Sancţiunea disciplinară se dispune de preşedintele curţii de apel prin decizie, emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă de săvârşirea abaterii, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.(6)Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia cuprinde în mod obligatoriu:a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;b)precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancţionat;c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea;d)temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;e)termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;f)instanţa competentă la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.(7)Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.(8)Comunicarea se face personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la reşedinţa indicată de acesta.(9)Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării la instanţa competentă.

CAPITOLUL V: Soluţionarea cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilorArt. 158(1)Cererile sau reclamaţiile individuale ale personalului se adresează preşedintelui instanţei/secţiei, care este obligat să răspundă în timp util şi în scris.(2)Persoana nemulţumită de conţinutul răspunsului îl poate contesta la colegiul de conducere al instanţei.

CAPITOLUL VI: Vacanţa judecătoreascăArt. 159(1)Vacanţa judecătorească este de două luni în fiecare an calendaristic, în intervalul 1 iulie - 31 august.(2)Concediul de odihnă anual pentru întregul personal al instanţelor judecătoreşti se efectuează, de regulă, în timpul vacanţei judecătoreşti.(3)În timpul vacanţei judecătoreşti vor fi judecate cauzele pentru care legea prevede soluţionarea de urgenţă şi cu celeritate.Art. 160În timpul vacanţei judecătoreşti, colegiile de conducere, la propunerea preşedinţilor, vor stabili numărul şi compunerea completelor de judecată care vor funcţiona numai pentru această perioadă.Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 958 din data de 28 octombrie 2005

110

\REGULAMENT din 9 martie 2006 privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecătorCAPITOLUL I: Transferul judecătorilor şi al procurorilorArt. 1(1)Transferul judecătorilor de la o instanţă la altă instanţă şi transferul procurorilor de la un parchet la alt parchet se aprobă, la cererea celor în cauză, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Transferul nu poate fi aprobat decât la o instanţă sau la un parchet la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze.Art. 2(1)Cererea de transfer se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.(2)Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte, în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera de judecător sau procuror a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea, situaţia posturilor ocupate şi a posturilor vacante la instanţa ori la parchetul de la care se solicită transferul, precum şi la instanţa sau parchetul la care se solicită transferul. Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din anul precedent privind volumul de activitate şi încărcătura pe judecător sau procuror la instanţele sau parchetele implicate în procedura de transfer.(3)Dacă apreciază necesar, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii solicită punctele de vedere ale conducerilor instanţelor sau parchetelor de la care şi la care se solicită transferul şi poate invita judecătorul sau procurorul în cauză să îşi susţină cererea.Art. 3La analizarea şi soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor şi procurorilor la alte instanţe sau parchete vor fi avute în vedere următoarele criterii:

111

- volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care se solicită şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi posibilităţile de ocupare a acestora;- domiciliul solicitantului;- locul de muncă al soţului sau soţiei;- distanţa între domiciliu şi sediul instanţei sau parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;- starea sănătăţii solicitantului, a soţului sau soţiei ori a copiilor minori şi părinţilor, aflaţi în întreţinerea acestuia, precum şi alte situaţii familiale deosebite.Art. 4(1)Transferul unui judecător sau procuror la o altă instituţie publică decât o instanţă sau un parchet atrage eliberarea din funcţie în condiţiile art. 65 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare.(2)În termen de 15 zile de la depunerea la Consiliul Superior al Magistraturii a cererii de transfer la o altă instituţie publică decât o instanţă sau un parchet, de către un judecător sau procuror, Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte un referat cuprinzând datele relevante privind cariera solicitantului şi motivele pe care se întemeiază cererea şi îl prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.(3)Dacă apreciază necesar, Consiliul Superior al Magistraturii invită solicitantul să îşi susţină cererea de transfer.

CAPITOLUL II: Detaşarea judecătorilor şi procurorilorArt. 5(1)Detaşarea judecătorilor la alte instanţe şi a procurorilor la alte parchete se dispune de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la cererea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului la care se solicită detaşarea.(2)Detaşarea nu poate fi dispusă decât la o instanţă sau la un parchet la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze.Art. 6(1)Cererea de detaşare însoţită de acordul scris al judecătorului sau al procurorului a cărui detaşare se solicită se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.(2)Direcţia resurse umane şi organizare solicită punctul de vedere al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi întocmeşte, în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor vacante şi a celor ocupate la cele două instanţe, respectiv parchete, precum şi volumul de activitate şi încărcătura pe judecător sau procuror la instanţele sau parchetele implicate în procedura de detaşare.Art. 7(1)Detaşarea judecătorilor şi a procurorilor la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei şi unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice se dispune de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Dispoziţiile art. 6 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.Art. 8Soluţionarea cererilor de prelungire a detaşării se realizează în conformitate cu dispoziţiile art. 5-7, care se aplică în mod corespunzător.Art. 9Detaşarea judecătorului sau a procurorului poate înceta anterior duratei pentru care a fost dispusă, prin hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea celui care a solicitat detaşarea ori a judecătorului sau procurorului detaşat. Detaşarea poate înceta şi la solicitarea motivată a preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul în cauză.

CAPITOLUL III: Delegarea judecătorilorArt. 10(1)Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale specializate şi tribunale în circumscripţia altei curţi de apel, pe funcţii de execuţie, se dispune, cu acordul scris al acestora, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.(2)Delegarea nu poate fi dispusă decât la o instanţă la care judecătorul are dreptul să funcţioneze.Art. 11(1)Solicitarea privind delegarea se depune la Consiliul Superior al Magistraturii, însoţită de avizul prevăzut la art. 10 alin. (1) şi de acordul scris al judecătorului.(2)Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în termen de cel mult 15 zile de la primirea solicitării, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera de judecător a solicitantului, motivele pe care se

112

întemeiază cererea de delegare, situaţia posturilor ocupate şi a posturilor vacante la instanţa de la care se solicită delegarea, precum şi la instanţa la care se solicită delegarea. Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din anul precedent privind volumul de activitate şi încărcătura pe judecător la instanţele implicate în procedura delegării şi se prezintă Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.(3)În cazul în care solicitarea de delegare nu a fost însoţită de avizul prevăzut la art. 10 alin. (1), acesta va fi cerut înainte de prezentarea lucrării Secţiei pentru judecători.Art. 12Delegarea judecătorilor curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor, pe funcţii de execuţie, la alte instanţe din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de preşedintele curţii de apel.Art. 13Delegarea încetează:a)la expirarea termenului pentru care a fost dispusă;b)la data la care funcţia este ocupată prin numire, în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, dacă această dată se situează în interiorul termenului prevăzut la lit. a).

CAPITOLUL IV: Delegarea judecătorilor în funcţii de conducereArt. 14(1)Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare.(2)Delegarea nu poate fi dispusă decât la o instanţă la care judecătorul are dreptul să funcţioneze.(3)Propunerea de delegare se prezintă de către preşedintele instanţei pentru vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie, de către preşedintele tribunalului pentru preşedintele judecătoriei, de către preşedintele curţii de apel pentru preşedintele tribunalului şi al tribunalului specializat şi de către colegiul de conducere al curţii de apel pentru preşedintele curţii respective.(4)Propunerea de delegare făcută de preşedintele judecătoriei se trimite preşedintelui tribunalului, care o prezintă, împreună cu punctul său de vedere, preşedintelui curţii de apel. Preşedintele curţii de apel transmite propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de propriul punct de vedere.(5)Propunerea de delegare făcută de preşedintele tribunalului sau al tribunalului specializat se prezintă preşedintelui curţii de apel, care o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de punctul său de vedere.(6)Propunerile de delegare, cu excepţia propunerii de delegare în funcţia de preşedinte al curţii de apel, sunt însoţite de avizul consultativ al colegiului de conducere al instanţei la care este vacantă funcţia de conducere. La instanţele la care colegiul de conducere nu se poate constitui este necesar avizul instanţei ierarhic superioare.Art. 15(1)Propunerea de delegare formulată cu respectarea cerinţelor art. 14 se transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de următoarele:a)acordul judecătorului propus pentru delegarea într-o funcţie de conducere;b)avizul colegiului de conducere al instanţei sau, după caz, al instanţei ierarhic superioare;- declaraţiile prevăzute de art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare.(2)Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în cel mult 15 zile de la primirea propunerii, un referat în care prezintă pe scurt datele relevante privind cariera de judecător a celui propus a fi delegat şi situaţia funcţiei vacante pentru care se propune delegarea. Referatul va conţine menţiuni privind depunerea înscrisurilor prevăzute la alin. (1) şi conţinutul acestora.(3)Judecătorul a cărui delegare se propune susţine un interviu în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.(4)În cazul în care se propune delegarea succesivă a aceluiaşi judecător în aceeaşi funcţie de conducere, susţinerea interviului nu mai este necesară, cu excepţia cazului în care Secţia pentru judecători dispune altfel.Art. 16Delegarea încetează:a)la expirarea termenului pentru care a fost dispusă;b)la data la care funcţia este ocupată prin numire, în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, dacă această dată se situează în interiorul termenului prevăzut la lit. a).Art. 17(1)La propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune delegarea judecătorilor în funcţiile de conducere de la această instanţă.(2)Propunerea se trimite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de acordul scris al judecătorului.

113

(3)Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în cel mult 15 zile de la primirea propunerii, un referat în care prezintă pe scurt datele relevante privind cariera de judecător a celui propus a fi delegat şi situaţia funcţiei vacante pentru care se propune delegarea. Referatul va conţine menţiuni privind depunerea declaraţiilor prevăzute de art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, şi acordul judecătorului în cauză.(4)Dispoziţiile art. 15 alin. (3) şi (4) şi ale art. 16 se aplică în mod corespunzător.

CAPITOLUL V: Numirea judecătorilor şi a procurorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examenArt. 18(1)Numirea judecătorilor în funcţiile de preşedinte de secţie vacante se face la propunerea preşedintelui instanţei, pe baza candidaturilor depuse de judecători.(2)Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute de art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi de orice alte înscrisuri considerate relevante.(3)Pe baza candidaturilor depuse, preşedintele instanţei consultă judecătorii secţiei pentru care s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.(4)După consultarea judecătorilor secţiei implicate, preşedintele instanţei solicită avizul consultativ al colegiului de conducere al instanţei.(5)În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, preşedintele instanţei, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării judecătorilor secţiei şi a avizului colegiului de conducere, selectează o singură candidatură, indicând temeiurile care justifică selecţia.(6)În cazul în care preşedintele instanţei este delegat el însuşi în funcţie, acesta nu poate face propuneri de numire, ci numai de delegare în funcţiile de preşedinte de secţie vacante.(7)Prevederile art. 14 alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător.Art. 19(1)Propunerea selectată potrivit art. 18 alin. (5), însoţită de candidatura depusă şi de documentele prevăzute la art. 18 alin. (2), de hotărârea colegiului de conducere şi de referatul privind consultarea judecătorilor secţiei, se transmite Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, pe baza propunerii formulate, în termen de cel mult 15 zile, un referat în care consemnează:a)evoluţia carierei profesionale a judecătorului propus pentru numire, cu evidenţierea calificativului la ultima evaluare şi a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;b)îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia în care urmează a se dispune numirea;c)depunerea declaraţiilor prevăzute de art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, şi a rezultatului verificării efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege;d)conţinutul avizului colegiului de conducere şi al consultării judecătorilor secţiei la care s-a propus numirea în funcţie;e)precizări privind participarea la ultimul examen de numire sau promovare în funcţie şi rezultatele obţinute;f)opţiunea motivată a preşedintelui instanţei pentru unul dintre candidaţi, atunci când s-au depus mai multe candidaturi.(3)Judecătorul propus pentru numirea în funcţia de preşedinte de secţie va susţine un interviu în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.Art. 20(1)Numirea procurorilor, în temeiul art. 49 alin. (9) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen, la parchete, se face la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.(2)Numirea procurorilor, în temeiul art. 55 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, în alte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu recomandarea conducătorului direcţiei sau, după caz, al secţiei din cadrul acestui parchet.(3)Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute de art. 49 alin. (11), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi de orice alte înscrisuri considerate relevante.(4)Pe baza candidaturilor depuse, conducătorul parchetului prevăzut la alin. (1) consultă procurorii secţiei sau, după caz, ai serviciului ori biroului pentru care s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.(5)Pe baza candidaturilor depuse, conducătorul direcţiei sau, după caz, al secţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consultă procurorii serviciului sau biroului pentru care s-a depus

114

candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.(6)După consultarea procurorilor, potrivit prevederilor alin. (4), conducătorul parchetului solicită avizul colegiului de conducere al acestui parchet.(7)După consultarea procurorilor serviciului sau biroului, potrivit prevederilor alin. (5), conducătorul direcţiei ori, după caz, al secţiei propune procurorului general solicitarea avizului colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(8)În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, conducătorul parchetului (secţiei, direcţiei), pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării procurorilor secţiei, serviciului sau biroului, după caz, şi a avizului colegiului de conducere, selectează o singură candidatură, indicând temeiurile care justifică selecţia, pe care o înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Art. 21(1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după însuşirea recomandărilor primite conform art. 20, formulează propuneri de numire în funcţie, pe care le transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de candidatura depusă, materialele prevăzute la art. 20 alin. (3), hotărârea colegiului de conducere şi de referatul privind consultarea procurorilor secţiei, serviciului sau biroului, după caz.(2)Prevederile art. 19 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

CAPITOLUL VI: Numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecătorArt. 22(1)Cererea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător se reformulează în scris şi se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.(2)Direcţia resurse umane şi organizare solicită punctul de vedere al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul care solicită numirea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, şi întocmeşte, în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor vacante şi a celor ocupate la instanţa sau la parchetul la care funcţionează judecătorul ori procurorul în cauză şi la instanţa sau parchetul la care se solicită transferul, precum şi volumul de activitate şi încărcătura pe judecător ori procuror la instanţa sau parchetul implicat în procedura de transfer.(3)Referatul întocmit potrivit alineatului precedent va cuprinde date privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcţiile de judecător ori de procuror, precum şi numărul cererilor de transfer formulate pentru instanţa sau parchetul la care se propune ocuparea funcţiei în condiţiile prezentului articol. De asemenea, în cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultăţile de ocupare a posturilor vacante la instanţa sau parchetul la care se solicită transferul şi durata vacanţelor posturilor la instanţa ori parchetul în cauză.Art. 23(1)Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în una dintre funcţiile prevăzute la art. 22 va fi invitat pentru a susţine un interviu în faţa secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Secţia corespunzătoare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii adoptă o hotărâre şi sesizează Plenul Consiliului.(3)În cazul admiterii cererii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României eliberarea din funcţia de judecător şi numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcţia de procuror şi numirea ca judecător.(4)Dispoziţiile art. 1 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 329 din data de 12 aprilie 2006

115

REGULAMENT din 4 octombrie 2007 privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilorCAPITOLUL I: Dispoziţii generaleArt. 1(1)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi parchetelor şi a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar.(2)Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activităţi profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul sau procurorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultate ale activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat, autoanaliza şi autoaprecierea, interviul de evaluare, stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională şi acordarea calificativului.(3)Aspectele relevate în urma autoanalizării şi autoaprecierii vor fi avute în vedere la interviu, în scopul elaborării, de comun acord între evaluator şi evaluat, a planului de dezvoltare profesională.Art. 2Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.Art. 3(1)Indicatorii sunt structuraţi în funcţie de specificul activităţii judecătorilor şi procurorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora şi să le diferenţieze performanţele profesionale, fără a le afecta independenţa.(2)În vederea realizării unei evaluări unitare, modalitatea concretă de apreciere a fiecărui indicator şi criteriu, domeniile din care se culeg datele şi informaţiile necesare evaluării judecătorilor şi procurorilor, activitatea de autoevaluare şi autoapreciere,precum şi desfăşurarea interviului vor fi detaliate în cuprinsul Ghidului de evaluare a magistraţilor, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.

CAPITOLUL II: Indicatori de evaluare a performanţelor profesionaleSECŢIUNEA 1: Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru judecătoriSUBSECŢIUNEA A: Eficienţa activităţiiArt. 4

116

(1)Eficienţa activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)respectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor;b)operativitatea în soluţionarea cauzelor;c)respectarea termenului legal de redactare a hotărârilor;d)rezolvarea în termen legal a altor atribuţii stabilite prin ordinul de serviciu.(2)Indicatorii corespunzători criteriului eficienţei vor fi avuţi în vedere în funcţie de volumul de activitate al instanţei, volumul de activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit şi încărcătura efectivă medie pe ţară.(3)La analizarea şi notarea indicatorilor prevăzuţi la alin. (1) vor fi luate în considerare şi celelalte activităţi desfăşurate de judecători pe baza unor dispoziţii din legi şi regulamente.SUBSECŢIUNEA B: Calitatea activităţiiArt. 5(1)Calitatea activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti;b)conduita în timpul şedinţei de judecată.(2)La analizarea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. a) se vor avea în vedere următorii subindicatori:a)capacitatea de analiză şi sinteză;b)coerenţa în exprimare;c)argumentaţia clară şi logică.(3)La analizarea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. b) se vor avea în vedere următorii subindicatori:a)abilităţile de comunicare clară şi logică;b)profesionalismul interacţiunii sociale.(4)La evaluarea altor activităţi desfăşurate de judecători pe baza unor dispoziţii din legi şi regulamente vor fi luaţi în considerare următorii indicatori:a)frecvenţa verificărilor efectuate la compartimentul sau, după caz, instituţia respectivă;b)soluţionarea corespunzătoare a deficienţelor constatate; c} întocmirea la termen şi verificarea corespunzătoare a lucrărilor;d)activitatea purtătorului de cuvânt.SUBSECŢIUNEA C: IntegritateaArt. 6Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)respectarea standardelor de conduită conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei, stabilite de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor;b)sancţiuni disciplinare aplicate şi rămase definitive;c)imparţialitatea.SUBSECŢIUNEA D: Obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializareArt. 7(1)La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor vor fi avuţi în vedere următorii indicatori:a)disponibilitatea de a participa şi participarea la programele de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţiile de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională;b)prezentarea de teme la învăţământ profesional, colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată;c)studiul individual al legislaţiei, practicii şi doctrinei în materie;d)studierea şi valorificarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;e)cunoştinţe de operare pe calculator şi cunoaşterea unei limbi străine.(2)Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) şi b) vor fi avuţi în vedere pentru caracterizarea completă a judecătorilor, fără ca nerealizarea uneia dintre activităţile la care se referă aceştia să constituie temei pentru depunctare.

SECŢIUNEA 2: Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru procuroriSUBSECŢIUNEA A: Eficienţa activităţiiArt. 8(1)Eficienţa activităţii de urmărire penală desfăşurată se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)capacitatea de mobilizare şi de identificare a priorităţilor reflectată în planul de anchetă;

117

b)efectuarea ritmică a urmăririi penale în toate cauzele aflate în lucru/în curs de soluţionare;c)utilizarea eficientă a instituţiei delegării organelor de poliţie; d} operativitatea soluţionării lucrărilor, în raport cu volumulde activitate şi complexitatea cauzelor soluţionate.(2)Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii de urmărire penală se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată, la volumul de activitate al parchetului şi la complexitatea cauzelor soluţionate.Art. 9(1)Eficienţa activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)supravegherea şi îndrumarea organelor de poliţie în activitatea de cercetare penală, inclusiv prin implicarea personală în efectuarea unor activităţi;b)verificarea periodică şi ritmică a stadiului şi calităţii actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliţie şi urmărirea termenelor fixate;c)soluţionarea în termen legal a plângerilor împotriva actelor întocmite de organele de cercetare penală;d)capacitatea de organizare, planificare (folosirea adecvată a timpului de lucru), analiză şi sinteză;e)operativitatea soluţionării lucrărilor, în raport cu volumul de activitate şi complexitatea cauzelor.(2)Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată, la volumul de activitate al parchetului şi la complexitatea cauzelor soluţionate.Art. 10(1)Eficienţa activităţii desfăşurate în faza de cercetare judecătorească se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)întocmirea completă a fişelor de şedinţă şi reactualizarea lor permanentă;b)exercitarea rolului activ în faza de cercetare judecătorească;c)operativitatea în motivarea căilor de atac declarate;d)operativitatea soluţionării altor lucrări, raportată la volumul de activitate şi complexitatea cauzelor.(2)Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii de judiciar se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată.Art. 11(1)Eficienţa activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)activităţi de culegere de date în vederea stabilirii priorităţilor şi formularea propunerilor, observaţiilor şi punctelor de vedere solicitate;b)operativitatea soluţionării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale şi administrative;c)capacitatea de planificare, organizare a activităţii şi folosire eficientă a timpului de lucru.(2)Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii desfăşurate în alte sectoare se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată.SUBSECŢIUNEA B: Calitatea activităţiiArt. 12Calitatea activităţii de urmărire penală se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)soluţii imputabile procurorului, dispuse prin: hotărâri definitive de achitare, hotărâri definitive de restituire, infirmări şi redeschideri ale urmăririi penale, urmate de adoptarea unei alte soluţii;b)număr de inculpaţi arestaţi preventiv, netrimişi în judecată din motive imputabile;c)respectarea prevederilor procedurale;d)calitatea redactării şi motivării soluţiilor, calitatea exprimării, spiritul de sinteză;e)capacitatea de interpretare a probelor, acurateţea raţionamentului juridic şi rigoarea expunerii faptelor.Art. 13Calitatea activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)soluţii imputabile procurorului, dispuse prin: hotărâri definitive de achitare, hotărâri definitive de restituire, infirmări şi redeschideri ale urmăririi penale, urmate de adoptarea unei alte soluţii;b)număr de inculpaţi arestaţi preventiv, netrimişi în judecată din motive imputabile;c)respectarea prevederilor procedurale;d)calitatea redactării şi motivării soluţiilor, calitatea exprimării, spiritul de sinteză;e)capacitatea de interpretare a probelor, acurateţea raţionamentului juridic, rigoarea expunerii faptelor.Art. 14Calitatea activităţii desfăşurate în faza de cercetare judecătorească se măsoară prin următorii indicatori:a)calitatea concluziilor susţinute în faţa instanţei de judecată;b)calitatea redactării şi motivării căilor de atac, acurateţea raţionamentului juridic, rigoarea expunerii faptelor;c)apeluri şi recursuri admise părţilor pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac;d)apeluri şi recursuri retrase;

118

e)contribuţia personală pentru unificarea practicii judiciare, prin sesizarea soluţiilor diferite şi întocmirea de informări şi referate.Art. 15Calitatea activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)calitatea actelor întocmite, acurateţea raţionamentului şi rigoarea exprimării;b)calificarea corectă a obiectului lucrărilor;c)respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine şi regulamente.SUBSECŢIUNEA C: IntegritateaArt. 16Integritatea procurorilor se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)respectarea standardelor de conduită conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei, stabilite de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor;b)sancţiuni disciplinare aplicate şi rămase definitive;c)imparţialitatea.SUBSECŢIUNEA D: Obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializareArt. 17Îndeplinirea obligaţiei formării profesionale şi absolvirea unor cursuri de specializare se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)disponibilitatea de a participa şi participarea la programele de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţiile de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională;b)prezentarea de teme la învăţământ profesional, colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată;c)studiul individual al practicii şi doctrinei în materie;d)studierea şi valorificarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;e)cunoştinţe de operare pe calculator şi cunoaşterea unei limbi străine.

SECŢIUNEA 3: Indicatori de evaluate a performanţelor profesionale pentru judecătorii care ocupă funcţii de conducereArt. 18Activitatea desfăşurată de judecătorii care ocupă funcţii de conducere se evaluează prin următorii indicatori:1.capacitatea de conducere şi organizare:a)gestionarea resurselor umane şi materiale;b)capacitatea de planificare a activităţilor;c)repartizarea echilibrată şi echitabilă a atribuţiilor de serviciu;d)organizarea eficientă în limita competenţelor legale a activităţii instanţei, incluzând problemele administrative, resursele şi dotările;e)rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activităţii de conducere;f)preocuparea pentru pregătirea profesională a judecătorilor şi a celorlalte categorii de personal;g)gestionarea informaţiilor;h)modul de îndeplinire a atribuţiilor specifice, prevăzute de legi şi regulamente;2.capacitatea de control:a)verificarea activităţii de grefă şi secretariat;b)capacitatea de sesizare şi soluţionare a deficienţelor de orice fel;c)managementul situaţiilor de criză;3.capacitatea decizională şi asumarea răspunderii:a)iniţiativa, promptitudinea şi rapiditatea în luarea deciziilor şi asumarea răspunderii;b)supunerea spre dezbatere colegiului de conducere a problemelor generale de conducere ale instanţei;c)rezistenţa la stres;d)respectarea principiului distribuirii aleatorii a cauzelor;4.comportamentul şi comunicarea:a)comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii şi mass-media;b)asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei;c)transparenţa actului de conducere;d)obiectivitatea şi imparţialitatea;e)motivarea personalului;f)asigurarea unui climat optim de muncă.

119

SECŢIUNEA 4: Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru procurorii care ocupă funcţii de conducereSUBSECŢIUNEA A: EficienţaArt. 19Eficienţa activităţii profesionale desfăşurate de procurorii cu funcţii de conducere se apreciază în funcţie de următorii indicatori:1.capacitatea de organizare:a)organizarea eficientă în limita competenţelor legale a activităţii unităţii de parchet, incluzând problemele administrative, resursele şi dotările;b)repartizarea optimă a procurorilor şi a celorlalte categorii de personal în cadrul unităţii;c)capacitatea de planificare a activităţilor;d)repartizarea optimă, cu celeritate şi pe criterii obiective a dosarelor şi lucrărilor;e)rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activităţii de conducere;f)preocupare pentru pregătirea profesională a procurorilor şi a celorlalte categorii de personal;g)monitorizarea activităţii procurorilor în ceea ce priveşte rezolvarea cu celeritate a lucrărilor;2.capacitatea de coordonare:a)capacitatea de mobilizare şi motivare a procurorilor din subordine;b)capacitatea de a înţelege valenţele fiecărui lucrător şi de valorificare superioară a disponibilităţilor fiecăruia;c)capacitatea de coalizare a procurorilor spre obiective comune şi motivare în executarea deciziilor;d)promptitudinea de a răspunde solicitărilor subalternilor;e)capacitatea de sesizare şi soluţionare a deficienţelor de orice fel;f)activităţi organizate cu factorii de conducere ai organelor de cercetare penală şi ai altor instituţii;3.capacitatea de control:a)efectuarea controlului operativ curent;b)efectuarea controalelor tematice;c)verificarea activităţii de grefă şi secretariat;d)capacitatea de remediere a deficienţelor constatate în urma controalelor efectuate;4.capacitatea decizională şi asumarea răspunderii:a)capacitatea de adaptare rapidă, iniţiativă, promptitudine în luarea deciziilor şi asumarea răspunderii măsurilor dispuse, inclusiv în cazul actelor de indisciplină;b)capacitatea de delegare a atribuţiilor în mod optim şi raţional;c)supunerea spre avizare colegiului de conducere a problemelor generale de conducere ale parchetului.SUBSECŢIUNEA B: Calitatea activităţiiArt. 20Calitatea activităţii profesionale desfăşurate de procurorii ce ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a)asigurarea unui climat corespunzător în unitate şi gestionarea situaţiilor de criză;b)gestionarea informaţiilor;c)asigurarea unei bune colaborări cu alte unităţi de parchet, instanţe, alte instituţii ale statului şi mass-media;d)realizarea unei bune comunicări cu procurorii din subordine, personalul auxiliar, justiţiabilii şi persoanele implicate în actul de justiţie;e)calitatea actelor întocmite;f)soluţii imputabile procurorilor din subordine şi numărul inculpaţilor arestaţi preventiv şi netrimişi în judecată;g)calitatea verificării soluţiilor pronunţate de instanţă, în cadrul şedinţelor de analiză;h)forţa de a reacţiona la decizii manageriale greşite ale superiorilor lor;i)prevenirea actelor de indisciplină.SUBSECŢIUNEA C: IntegritateaArt. 21Integritatea judecătorilor care ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 6.Art. 22Integritatea procurorilor ce ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 16.SUBSECŢIUNEA D: Obligaţia formării profesionale şi absolvirea unor cursuri de specializareArt. 23

120

La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor care ocupă funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 7.Art. 24La analizarea criteriului formării profesionale continue a procurorilor care ocupă funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 17.

CAPITOLUL III: Comisiile de evaluareArt. 25(1)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate astfel:a)pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei supreme şi un membru supleant;b)pentru judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea, din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului, 2 judecători, respectiv 2 procurori, desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei sau parchetului, şi un membru supleant;c)pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din conducătorul secţiei, direcţiei/serviciului, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;d)pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;e)pentru procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiile de conducere şi un membru supleant.(2)Activitatea specifică funcţiei de judecător sau de procuror, desfăşurată de evaluatori, va fi evaluată de comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară sau unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează.(3)Evaluarea celor 2 judecători care fac parte din comisia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie formată din 2 judecători cu grad profesional corespunzător, desemnaţi de secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.(4)Evaluarea procurorilor care fac parte din comisia de evaluare a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din comisia de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi din comisia de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism se face de o comisie formată din 2 procurori cu grad profesional corespunzător, desemnaţi de secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.(5)Preşedintele fiecărei comisii este conducătorul instanţei sau parchetului.(6)La instanţele sau parchetele la care funcţionează un număr mai mic de 10 judecători, respectiv procurori, evaluarea se face de comisia constituită la instanţa ierarhic superioară sau, după caz, la parchetul ierarhic superior.(7)Evaluarea judecătorilor militari de la toate instanţele militare se face de o comisie constituită la nivelul Curţii Militare de Apel, formată din preşedintele acestei instanţe, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant.(8)Evaluarea procurorilor militari de la toate parchetele militare se face de o comisie constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, formată din procurorul general al acestui parchet, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant.(9)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţele şi parchetele se face conform prezentului regulament, după încetarea detaşării, la împlinirea a 3 ani de activitate efectivă ca judecător sau procuror.(10)În cazul judecătorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei de 3 ani îşi desfăşoară activitatea la instanţe sau parchete diferite, ca urmare a delegării ori detaşării sau transferului, comisia de evaluare va obţine datele şi informaţiile necesare pentru evaluare de la comisiile de evaluare constituite la instanţele sau parchetele la care aceştia şi-au desfăşurat activitatea în perioadele respective.Art. 26(1)Judecătorii şi procurorii, precum şi membrii supleanţi desemnaţi de colegiile de conducere sunt numiţi în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională, reputaţia de care se bucură, abilităţile de comunicare, precum şi rezultatul obţinut la ultima evaluare.(2)Membrii comisiilor şi membrii supleanţi sunt numiţi pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii în funcţie o singură dată.(3)Membrii comisiilor şi membrii supleanţi trebuie să obţină o atestare ca evaluatori în urma absolvirii cursurilor speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, după ce au fost desemnaţi de colegiile de conducere ale instanţelor sau parchetelor, şi trebuie să aibă, în măsura posibilităţilor, specializări diferite.(4)Comisiile funcţionează cu participarea tuturor membrilor şi hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora.(5)Culegerea datelor şi a informaţiilor necesare evaluării, precum şi constatările preliminare pot fi făcute de oricare dintre membrii comisiei de evaluare.

121

(6)Comisia de evaluare, cu participarea tuturor membrilor, deliberează şi hotărăşte cu privire la notarea fiecărui indicator şi acordarea calificativului.(7)În cazul în care unul dintre membri se află în imposibilitatea de a exercita funcţia de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu membrul supleant.(8)Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, în următoarele situaţii:1.când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul sau procurorul evaluat;2.când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat.(9)Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (8), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligaţia de a anunţa de îndată colegiul de conducere al instanţei sau parchetului.(10)În situaţiile prevăzute la alin. (8) şi (9) membrul comisiei de evaluare care este incompatibil va fi înlocuit de membrul supleant.(11)Nu pot face parte din aceeaşi comisie de evaluare judecătorii şi procurorii care sunt soţi, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.Art. 27(1)Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, pot fi revocaţi din funcţie pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, numai la propunerea motivată a colegiului de conducere al instanţei sau a parchetului la care îşi desfăşoară activitatea.(2)Plenul decide cu privire la cererea de revocare, pe baza verificărilor efectuate de către Inspecţia Judiciară.Art. 28În funcţie de volumul de activitate de la instanţe şi parchete, colegiile de conducere pot dispune degrevarea parţială a evaluatorilor de celelalte activităţi.

CAPITOLUL IV: Procedura de evaluareArt. 29(1)Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă în luna februarie a anului următor.(2)Pentru judecătorii şi procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după 3 ani de la încetarea mandatului.Art. 30(1)Activitatea de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se desfăşoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani.(2)Comisia de evaluare întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare judecător sau procuror, dosar care va cuprinde procesele-verbale încheiate anual, raportul de evaluare final, precum şi observaţiile şi obiecţiunile celui evaluat.(3)Judecătorii şi procurorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.Art. 31Pentru fiecare judecător sau procuror se întocmeşte anual un proces-verbal în care se menţionează date privind eficienţa şi calitatea activităţii, date referitoare la integritate şi la formarea profesională continuă, evaluatorul şi evaluatul stabilind aspectele cu privire la care este necesară realizarea unui progres în perioada următoare.Art. 32(1)În procedura de evaluare, comisiile pot consulta orice evidenţă a instanţelor sau parchetelor, inclusiv actele de control.(2)Consiliul Superior al Magistraturii comunică, la cererea comisiilor de evaluare, datele care sunt relevante pentru activitatea de evaluare din mapele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.(3)Pentru evaluarea calităţii redactării hotărârilor, comisia de evaluare selecţionează anual un număr de cel puţin 10 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pronunţate în diferite stadii procesuale, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Copiile actelor întocmite de judecător sau procuror, considerate de acesta şi de membrii comisiei relevante sub aspectul calităţii activităţii, se ataşează la raportul de evaluare.(4)Pentru evaluarea calităţii redactării soluţiilor date de procuror, comisia de evaluare selecţionează anual un număr de cel puţin 10 soluţii adoptate, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată.(5)Pentru evaluarea calităţii redactării actelor întocmite de procurorii care desfăşoară activitate în faza de cercetare judecătorească, comisia de evaluare selecţionează anual un număr de 10 lucrări - concluzii, motive de apel, motive de recurs -, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată.Art. 33

122

Autoevaluarea reprezintă procesul prin care judecătorul sau procurorul formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată în perioada supusă evaluării, acordând note motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a pregăti judecătorul sau procurorul pentru un dialog constructiv cu membrii comisiei de evaluare, în cadrul interviului.Art. 34Interviul de evaluare reprezintă discuţia purtată între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul sau procurorul a formulat observaţii şi obiecţii.Art. 35(1)Raportul de evaluare a activităţii profesionale are caracter confidenţial, se întocmeşte separat, pentru fiecare judecător şi procuror, pe baza proceselor-verbale preliminare şi a interviului, după care se comunică celui evaluat.(2)Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, fişa de evaluare, conform modelului corespunzător, prevăzut în anexele nr. 1 A, 1 B, 2 A, 2 B, 2 C, 2 D şi 2 E *) la prezentul regulament, eventualele recomandări făcute judecătorului sau procurorului evaluat şi se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului sau procurorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se ataşează la mapa profesională.(3)Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului se acordă unul dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător".(4)Înainte de întocmirea raportului de evaluare, comisia de evaluare întocmeşte un proiect de raport care se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului evaluat, acesta având dreptul de a formula observaţii şi obiecţii în termen de 15 zile.(5)Observaţiile şi obiecţiile se depun la comisia de evaluare, care se pronunţă asupra acestora în termen de 15 zile. în situaţia în care observaţiile şi obiecţiile se admit, se vor face modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare.Art. 36(1)Fiecare indicator se notează cu note cuprinse între 1 şi 10, iar fiecare notă acordată se motivează, făcându-se, dacă este cazul, recomandările necesare.(2)În situaţia în care există subindicatori, nota acordată la indicatorul respectiv reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la subindicatorii prevăzuţi.(3)Nota obţinută de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă media aritmetică a notelor acordate la indicatorii corespunzători acelui criteriu.(4)Calificativul se acordă în funcţie de media aritmetică a notelor obţinute de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare, astfel:- de la 9 (inclusiv) la 10 - calificativul " Foarte bine";- de la 7 (inclusiv) la 9 - calificativul "Bine";- de la 5 (inclusiv) la 7 - calificativul "Satisfăcător";- sub nota 5 - calificativul "Nesatisfăcător".(5)Notele obţinute la fiecare indicator de evaluare, precum şi calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor şi observaţiilor comisiei de evaluare.Art. 37(1)Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.(2)Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare, care, în cursul aceleiaşi zile, o transmite secţiei competente din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu raportul de evaluare, însoţit de copii ale documentelor avute în vedere la evaluare şi punctul de vedere al comisiei faţă de contestaţia formulată.(3)Pentru soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere comisiilor de evaluare orice informaţii pe care le consideră necesare. Contestaţia se soluţionează cu citarea obligatorie a judecătorului sau, după caz, a procurorului. Audierea judecătorului sau procurorului nu este obligatorie.(4)Judecătorii şi procurorii evaluaţi de comisiile de evaluare din cadrul secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în termenul prevăzut la alin. (1). Magistraţii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluţionarea contestaţiei de către secţia Consiliului Superior al Magistraturii.(5)Hotărârile secţiilor pot fi atacate, în termen de 5 zile de la comunicare, la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.(6)Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile.Art. 38(1)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

123

(2)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.Art. 39(1)Cursurile prevăzute la art. 38 alin. (1) şi (2) se încheie cu susţinerea unui examen.(2)Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii sau procurorii care au primit calificativul "Nesatisfăcător" sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul "Satisfăcător", precum şi tematica şi bibliografia examenului prevăzut la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de recomandarea comisiilor de evaluare.(3)Comisia de examinare este formată din 2 judecători sau, după caz, 2 procurori, care au cel puţin acelaşi grad profesional cu judecătorul sau procurorul examinat, şi un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.Art. 40(1)Absenţa nejustificată echivalează cu nepromovarea examenului.(2)Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susţine în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. în aceste situaţii judecătorul sau procurorul are obligaţia de a înştiinţa conducerea Institutului Naţional al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât şi referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.Art. 41Pentru judecătorii sau procurorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 39 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României eliberarea din funcţie, pentru incapacitate profesională.________*) Anexele nr. 1 A, 1 B, 2 A, 2 B, 2 C, 2 D şi 2 E se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru vânzări şi relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 814 din data de 29 noiembrie 2007

124

REGULAMENT din 24 august 2005 privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor si atestare a rezultatelor obţinuteCAPITOLUL I: Dispoziţii generaleArt. 1(1)Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii acestora în exercitarea funcţiei.(2)Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător sau procuror, prin pregătire individuală.Art. 2Judecătorii şi procurorii în funcţie participă cel puţin o dată la 3 ani la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.Art. 3(1)Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de judecător sau de procuror, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.(2)Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării lor.Art. 4Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi a unui curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii ori de instanţele judecătoreşti sau de parchetele de pe lângă acestea, de instituţii de învăţământ superior din ţară ori din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.Art. 5Formarea profesională continuă se organizează atât la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii, cât şi descentralizat, la nivelul curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi la instanţele şi parchetele din circumscripţiile acestora.Art. 6Institutul Naţional al Magistraturii coordonează formarea judecătorilor şi procurorilor din fonduri bugetare, în conformitate cu programul de formare profesională continuă aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

CAPITOLUL II: Cursurile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al MagistraturiiArt. 7Institutul Naţional al Magistraturii organizează atât cursuri generale de formare profesională continuă, cât şi cursuri speciale. Cursurile speciale de formare profesională continuă se organizează pentru:a)judecătorii din instanţele specializate şi procurorii din parchetele de pe lângă acestea;b)judecătorii şi procurorii care au fost numiţi în condiţiile art. 31 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare;c)judecătorii şi procurorii care au primit calificativul "Nesatisfăcător" sau calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive.Art. 8

125

(1)Cursurile de formare profesională continuă se organizează de Institutul Naţional al Magistraturii în baza unui program anual, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.(2)Programul de formare profesională continuă cuprinde domeniile şi temele de formare.(3)Cursurile de formare profesională continuă se desfăşoară, de regulă, sub formă de seminarii, colocvii, mese rotunde sau sesiuni.Art. 9(1)La elaborarea programului de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, consiliul ştiinţific va lua în considerare următoarele:a)propunerile formatorilor Institutului Naţional al Magistraturii cu privire la domeniile de formare şi temele ce urmează a fi dezbătute;b)propunerile instanţelor şi ale parchetelor;c)propunerile asociaţiilor profesionale ale magistraţilor;d)propunerile altor specialişti din domeniul dreptului;e)evaluarea rezultatelor formării profesionale din anii anteriori.(2)Programul de formare profesională continuă, locul şi perioada de desfăşurare a cursurilor se transmit în mod obligatoriu, după aprobare, tuturor judecătorilor şi procurorilor, în vederea formulării de către aceştia a opţiunilor de participare.(3)Opţiunile judecătorilor şi procurorilor se fac, de regulă, în anul anterior celui în care se desfăşoară cursurile de formare şi se transmit, prin intermediul conducerii instanţelor şi parchetelor, după analizarea şi aprobarea lor în colegiul de conducere al instanţei, respectiv parchetului.(4)Planul de formare rezultat în urma opţiunilor judecătorilor şi procurorilor se comunică instanţelor şi parchetelor, precum şi participanţilor, pentru a fi avut în vedere la organizarea activităţilor. Conducerile instanţelor şi parchetelor au obligaţia de a lua măsurile ce se impun pentru a permite judecătorului sau procurorului să participe la cursurile de formare profesională continuă, conform planificării aprobate de colegiul de conducere.Art. 10Activitatea de formare profesională continuă este asigurată de personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii. Acesta cuprinde judecători şi procurori, cadre didactice din învăţământul superior juridic acreditat, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.Art. 11La sfârşitul fiecărei sesiuni de formare profesională continuă judecătorii şi procurorii participanţi completează o fişă de evaluare a dezbaterilor şi primesc un atestat.Art. 12Cursurile de formare profesională continuă se desfăşoară, de regulă, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii sau la sediul centrelor regionale de pregătire a judecătorilor şi procurorilor.Art. 13(1)Institutul Naţional al Magistraturii elaborează programe şi organizează următoarele cursuri speciale de formare profesională continuă:a)cursuri pentru judecătorii din instanţele specializate şi procurorii din parchetele de pe lângă acestea;b)cursuri de 6 luni pentru judecătorii şi procurorii care au fost numiţi în condiţiile art. 31 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare;c)cursuri de 3-6 luni pentru judecătorii şi procurorii care au primit calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sau calificativul "Nesatisfăcător".(2)Domeniile de formare, tematica, modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor prevăzute la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.Art. 14Cursurile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) şi c) se încheie prin susţinerea unui examen.

CAPITOLUL III: Formarea profesională continuă descentralizatăArt. 15Institutul Naţional al Magistraturii coordonează activitatea de pregătire profesională continuă descentralizată, conform prevederilor prezentului regulament.Art. 16(1)În cadrul instanţelor sau parchetelor la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul ori procurorul se organizează periodic, sub coordonarea curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea, activităţi de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni ori mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii.

126

(2)Tematica activităţilor de formare profesională continuă prevăzute la alin. (1) se stabileşte de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, pe baza propunerilor formulate potrivit art. 9 alin. (1).(3)La nivelul instanţelor şi parchetelor se pot organiza consultări şi dezbateri şi asupra altor teme.Art. 17Preşedinţii instanţelor sau prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea desemnează judecătorii ori procurorii care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continuă sub coordonarea judecătorilor sau procurorilor desemnaţi de preşedinţii curţilor de apel ori, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea.Art. 18Institutul Naţional al Magistraturii organizează întruniri periodice ale judecătorilor şi procurorilor desemnaţi conform art. 17, în vederea asigurării unei pregătiri uniforme la nivelul instanţelor sau, după caz, al parchetelor.Art. 19În vederea exercitării atribuţiilor de coordonare prevăzute la art. 17, judecătorii şi procurorii responsabili cu formarea profesională continuă întocmesc şi transmit Institutului Naţional al Magistraturii planurile privind activităţile de formare profesională continuă din cadrul fiecărei instanţe sau fiecărui parchet, după aprobarea acestora de către preşedinţii curţilor de apel ori, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea.Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 816 din data de 8 septembrie 2005

127

REGULAMENT din 14 septembrie 2006 privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari si al procurorilor stagiariCAPITOLUL I: Pregătirea judecătorilor şi procurorilor în perioada de stagiuArt. 1Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii pe baza mediei generale, care reprezintă media aritmetică a rezultatelor finale ale celor doi ani de studiu şi ale examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.Art. 2(1)Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari efectuează un stagiu cu o durată de un an, potrivit legii.(2)Perioada de stagiu începe din ziua în care judecătorii stagiari şi procurorii stagiari au fost numiţi în aceste funcţii.Art. 3Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt obligaţi să continue pregătirea profesională pe toată durata stagiului, sub coordonarea îndrumătorului de stagiu.Art. 4(1)Judecătorii stagiari au dreptul să judece doar în materiile date de lege în mod expres în competenţa lor.(2)Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucură de stabilitate. Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.Art. 5(1)Conducerea judecătoriei şi conducerea parchetului de pe lângă aceasta sunt obligate să asigure condiţii optime pentru desfăşurarea stagiului şi pentru pregătirea judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari, în scopul perfecţionării cunoştinţelor teoretice şi practice specifice activităţii.(2)În acest scop, preşedinţii judecătoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea vor desemna la începutul perioadei de stagiu un judecător, respectiv un procuror, cu o pregătire profesională temeinică şi experienţă, care va coordona pregătirea judecătorilor stagiari şi, respectiv, a procurorilor stagiari.(3)Activitatea fiecărui judecător stagiar şi procuror stagiar va fi analizată trimestrial de către judecătorul, respectiv procurorul desemnat. Aceştia din urmă vor propune conducerii judecătoriei sau, după caz, a parchetului de pe lângă aceasta măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi a activităţii judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari, întocmind trimestrial un referat de evaluare privind însuşirea de către aceştia a cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.Art. 6(1)În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare va fi însoţit de avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau, după caz, al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.(2)Constatările referatelor de evaluare vor fi consemnate în fişa pentru stagiul de practică a judecătorului sau a procurorului. În această fişă preşedintele judecătoriei sau, după caz, prim-procurorul parchetului de pe lângă aceasta va înscrie şi perioadele de întrerupere a stagiului, determinate de:a)starea de sănătate;b)concediile de maternitate sau pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani;c)concediile de studii, cu excepţia celor destinate pregătirii pentru profesia de judecător sau de procuror;d)concediile fără plată;e)perioada efectuării stagiului militar;f)perioada studiilor postuniversitare cu scoatere din activitate, cu precizarea domeniului de specializare;g)alte întreruperi ale activităţii.(3)Sunt incluse în perioada de stagiu numai cursurile de pregătire profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.(4)Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate, conform legii.

128

CAPITOLUL II: Organizarea şi desfăşurarea examenului de capacitateArt. 7(1)După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate.(2)În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, acesta este obligat să se prezinte la următorul examen.(3)Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această situaţie, judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare.(4)Consiliul Superior al Magistraturii, pentru motive temeinice, la cererea judecătorului stagiar sau a procurorului stagiar, cu avizul conducătorului instanţei sau al parchetului la care acesta funcţionează, poate aproba amânarea examenului de capacitate numai o singură dată.(5)Judecătorul stagiar sau procurorul stagiar care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului şi până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.(6)După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (5) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.Art. 8(1)Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.(2)Data, locul, modul de desfăşurare a examenului de capacitate şi calendarul de desfăşurare se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.(3)Tematica şi bibliografia, precum şi cererea-tip de înscriere se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, se transmit instanţelor şi parchetelor şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.Art. 9(1)Înscrierea la examenul de capacitate se face în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.(2)Cererile de înscriere la examenul de capacitate se depun la Consiliul Superior al Magistraturii.(3)La cererea-tip de înscriere se anexează:a)diploma de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, în copie;b)referatele de evaluare şi avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau, după caz, al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta;c)fişa de stagiu, în original.Art. 10Se pot înscrie la examen judecătorii stagiari şi procurorii stagiari al căror stagiu se va împlini până în ultima zi a examenului de capacitate.Art. 11Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.Art. 12(1)Probele scrise constau în lucrări cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, inclusiv soluţionarea unor speţe şi redactarea de lucrări cu caracter practic, în funcţie de specificul activităţii candidaţilor.(2)Probele scrise se susţin la următoarele materii:a)drept civil;b)drept procesual civil;c)drept penal;d)drept procesual penal.Art. 13Probele scrise se vor susţine pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare:- prima zi: proba la drept civil şi drept procesual civil;- a doua zi: proba la drept penal şi drept procesual penal.Art. 14(1)Probele orale se susţin la următoarele materii: fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază (din: dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal, dreptul procesual penal), organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.(2)Examinarea se face pe bază de bilete.Art. 15

129

Pe durata desfăşurării probelor scrise şi orale este permisă consultarea legislaţiei indicate în tematică, cu excepţia celei comentate şi adnotate.Art. 16(1)Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a examenului de capacitate, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare şi comisia de contestaţii.(2)Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii în acest sens.(3)Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.Art. 17(1)Comisia de organizare a examenului de capacitate se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, şi coordonează organizarea şi desfăşurarea acţiunilor pentru examen.(2)Comisia de organizare a examenului se compune din:- preşedinte: secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii, secretarul general adjunct sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;- vicepreşedinţi: directorii Institutului Naţional al Magistraturii sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;- membri: directori, şefi de serviciu, judecători şi procurori detaşaţi în cadrul Consiliului Naţional al Magistraturii sau al Institutului Naţional al Magistraturii, consilieri juridici asimilaţi magistraţilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, experţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.Art. 18(1)Comisia de organizare a examenului are, în principal, următoarele atribuţii:1.transmite cererea-tip de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs către curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;2.centralizează cererile de înscriere la examen, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la examen şi afişează lista finală a candidaţilor;3.controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de examen, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării examenului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de examen şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;4.ia măsuri pentru a asigura paza subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de examen şi de evaluare;5.asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru examen, numerotate;6.instruieşte, cu 24 - 48 de ore înaintea datei examenului, responsabilii de sală numiţi prin hotărâre a preşedintelui comisiei de organizare;7.preia de la comisia de elaborare a subiectelor subiectele pentru proba scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;8.păstrează, în condiţii de deplină siguranţă, subiectele şi baremele de evaluare şi notare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii;9.coordonează multiplicarea subiectelor pentru probele scrise, imediat după extragerea variantei de examen, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;10.distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru probele scrise;11.afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de examen, cu 15 minute înainte de încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestuia, precum şi a subiectelor de examen pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;12.organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de examen la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;13.predă comisiei de corectare, în ziua desfăşurării examenului, lucrările scrise, precum şi subiectele şi baremele de evaluare şi notare;14.ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele de examen, precum şi în cele în care îşi desfăşoară activitatea comisia de corectare sau de contestaţii să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;15.primeşte de la comisiile de corectare şi de contestaţii lucrările scrise, borderourile individuale de notare, borderoul centralizator şi procesele-verbale cuprinzând deciziile acestor comisii;16.asigură respectarea procedurii de evaluare şi notare;

130

17.calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;18.analizează desfăşurarea şi rezultatele examenului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii;19.informează de îndată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;20.propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a examenului;21.asigură afişarea şi publicarea simultană pe paginile de internet, de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii, a rezultatelor finale ale examenului şi asigură transmiterea acestora către curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;22.îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a examenului.(2)Preşedintele comisiei de organizare a examenului ia toate măsurile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1). În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a examenului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţii, membrii comisiei şi pentru responsabilii de sală.Art. 19(1)Comisia de organizare a examenului verifică îndeplinirea condiţiilor de participare la examen a candidaţilor şi întocmeşte lista acestora cu cel puţin 25 de zile înaintea datei examenului. Lista candidaţilor se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi la sediul curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2)Candidaţii respinşi pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(3)Contestaţiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii de către personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sau la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea de către judecători şi procurori şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de organizare a examenului.(4)Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori, a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 3 zile, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatarului.(5)Hotărârile prevăzute la alin. (4) pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 48 de ore de la comunicare. Plenul se pronunţă în termen de 3 zile de la primirea contestaţiei prin hotărâre care se comunică de îndată contestatarului.(6)După pronunţarea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la examen listă care se aduce la cunoştinţă publică prin modalităţile prevăzute la alin. (1).Art. 20(1)Comisiile de elaborare a subiectelor şi, în cazul probelor scrise, comisiile de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv procurori. Comisiile de elaborare a subiectelor pentru probele orale constituie, în cazul acestora, şi comisii de examinare.(2)Comisiile pentru judecători sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(3)Comisiile pentru procurori sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(4)Comisiile prevăzute la alin. (1) au un preşedinte comun, distinct pentru judecători, respectiv procurori. Preşedintele este membru al comisiei de elaborare a subiectelor, veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor, stabileşte timpul de concurs, precum şi repartizarea lui între comisii şi coordonează activitatea comisiilor pe care le conduce. Preşedintele nu poate corecta lucrări şi nici soluţiona contestaţii.(5)Aceeaşi persoană, cu excepţia preşedintelui comisiilor indicate la alin. (1), nu poate face parte din mai mult de o comisie.(6)Desemnarea membrilor acestor comisii se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(7)Componenţa nominală a acestor comisii se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile legii şi ale prezentului regulament. Membrii comisiilor vor fi numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare.(8)Membrii comisiilor de elaborare a subiectelor, de corectare şi de contestaţii vor semna contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(9)Declaraţiile şi contractele de participare în comisii vor fi centralizate de comisia de organizare a examenului şi se păstrează alături de celelalte documente de examen.(10)În comisiile prevăzute la alin. (1) vor fi numiţi şi membri supleanţi.Art. 21

131

(1)Comisiile pentru probele scrise se constituie în mod distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.(2)Comisiile de examinare la probele orale au cel puţin 3 membri şi se constituie în mod distinct, la următoarele materii:a)drept civil;b)drept procesual civil;c)drept penal;d)drept procesual penal;e)fundamentele constituţionale ale statului de drept;f)organizarea judiciara şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, care constituie o singură materie de examen.Art. 22Numirea membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor pentru probele scrise si orale se face cu cel puţin 5 zile înaintea datei de desfăşurare a acestor probe.Art. 23Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atribuţii:1.elaborarea subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli:a)să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b)să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire - flexibilitate, dimensiunea critică etc.;c)să fie astfel formulate încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;d)să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă un grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;e)să se evite repetarea subiectelor de la examenele anterioare;f)timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de examen;g)să anunţe/să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;h)să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, să se puncteze toate soluţiile a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic şi coerent;i)în notarea lucrărilor să se pună accentul pe motivarea soluţiei alese de candidat; în barem pot să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;j)să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional;2.predarea către comisia de organizare a examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi de notare, pe discipline de examen, în plicuri distincte, închise şi sigilate;3.elaborarea, pentru probele scrise, a câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, din care se alege prin tragere la sorţi numărul subiectului probei scrise;4.predarea către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor, a ghidurilor de corectare pentru probele scrise;5.elaborarea, pentru probele orale, a unui punctaj de evaluare.Art. 24(1)Comisia de corectare se constituie odată cu numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor.(2)Instruirea corectorilor se efectuează de către preşedintele comun prevăzut la art. 20 alin. (4).(3)Comisia de corectare examinează, sub coordonarea preşedintelui comisiei, contestaţiile la barem şi adoptă baremul definitiv, care va fi publicat pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Art. 25(1)Numirea membrilor comisiei de contestaţii pentru probele scrise are loc odată cu numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor.(2)Comisiile de contestaţii reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note, conform baremelor de evaluare şi notare definitive şi ghidurilor de corectare.Art. 26(1)Comisia de elaborare a subiectelor stabileşte câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie.(2)Subiectele şi baremele de evaluare şi de notare, pe discipline de examen, vor fi puse în plicuri separate, sigilate, şi vor fi predate comisiei de organizare a examenului cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei scrise.(3)Prin tragere la sorţi de către un reprezentant desemnat de candidaţi vor fi stabilite subiectele pentru lucrările scrise, care vor fi multiplicate în număr egal cu al candidaţilor la examen, introduse în plicuri sigilate

132

şi predate responsabililor din sălile de examen. Preşedintele comisiei de organizare a examenului şi persoana care a efectuat tragerea la sorţi semnează pe versoul plicului ce conţine varianta extrasă.(4)După verificarea integrităţii plicurilor cu subiecte, supraveghetorii le vor distribui candidaţilor, comunicând ora începerii şi ora încheierii probei de examen.Art. 27(1)Accesul candidaţilor în sălile de examen este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei.(2)Pe durata desfăşurării probelor scrise şi orale este permisă consultarea legislaţiei indicate explicit în tematică şi bibliografie. Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probelor scrise şi orale orice alte lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii atrage eliminarea din examen.(3)În vederea elaborării lucrărilor scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.(4)Candidaţii se aşează în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de concurs tipizată, cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul ce urmează a fi lipit, precum şi coli obişnuite, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, pentru ciorne. Colţul tezei de concurs va fi lipit şi ştampilat la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.(5)Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă preda lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.(6)Pe toată durata desfăşurării probelor scrise este interzisă părăsirea sălii de examen de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de un supraveghetor, până la înapoierea în sala de examen.(7)Niciun membru al comisiei de organizare a examenului nu poate părăsi centrul de examen şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de examen până la încheierea probei scrise.Art. 28(1)Timpul destinat elaborării lucrărilor scrise este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat. Punctajul acordat şi timpul recomandat pentru rezolvare, pentru fiecare subiect, se transmit candidaţilor odată cu subiectele.(2)Pe parcursul desfăşurării probei scrise membrii comisiei de organizare a examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.(3)Candidaţii care doresc că corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive - corectări numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere -, doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "anulat", se semnează de aceştia şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(4)Fiecare candidat primeşte teze de concurs tipizate şi coli de ciornă câte îi sunt necesare.(5)La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(6)La predarea lucrărilor supraveghetorii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.(7)Preşedintele şi un membru al comisiei de organizare a examenului, după ce preiau lucrările sub semnătură de la supraveghetori, le amestecă şi le numerotează, după care le predau pe bază de proces-verbal preşedintelui şi unui membru al comisiei de corectare.(8)Frauda dovedită atrage eliminarea din examen. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de concurs în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării, precum şi nerespectarea dispoziţiilor art. 27 alin. (2). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea "fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a examenului şi candidatului respectiv.(9)Pentru fiecare sală de examen se întocmeşte un proces-verbal.Art. 29(1)Corectarea lucrărilor se face conform baremelor şi ghidurilor de corectare stabilite de comisia de elaborare a subiectelor, pentru fiecare subiect de examen, bareme care se afişează cu 15 minute înainte de încheierea probelor scrise, la centrele de examen. În termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează de comisia de corectare în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluţionării

133

contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2)Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 12 alin. (2), respectându-se baremele de evaluare şi de notare şi ghidurile de corectare stabilite de comisia de elaborare a subiectelor sau modificate în conformitate cu dispoziţiile alin. (1). Lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 12 alin. (2), cu note de la 10 la 0, cu două zecimale. Corectarea şi notarea pe baza baremului se înregistrează în borderouri de notare separate, de către fiecare corector, semnate de aceştia pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare materie o reprezintă media celor două note acordate. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori de către preşedintele comisiilor, prin tragere la sorţi. Nota dată la reevaluare se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei de reevaluare, şi se trece pe lucrare, în rubrica specială a foii de concurs! cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.(3)Pe timpul corectării, colţul lucrării nu se desigilează. Notele acordate se înscriu în borderou sub semnătura celor care le-au acordat şi apoi pe lucrare, în rubrica specială a foii de concurs, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului. După ce toate lucrările scrise au fost corectate şi notate, iar notele, înscrise pe lucrări, acestea se deschid în prezenţa preşedintelui comisiei de organizare a examenului, iar notele finale se înregistrează imediat în borderourile de examen.(4)Mediile aritmetice vor fi calculate cu două zecimale.Art. 30Rezultatele probelor scrise ale examenului de capacitate se înscriu într-un tabel care se comunică curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea, se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică simultan la pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.Art. 31(1)Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se depun de către candidaţi, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii sau la sediile curţilor de apel ori parchetelor de pe lângă acestea, caz în care se înaintează de îndată, prin fax, Institutului Naţional al Magistraturii.(2)În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise vor fi resigilate şi renumerotate, fiind înscrise într-un borderou separat.(3)Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai comisiei de contestaţii. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este minimum 5 sau dacă diferenţa dintre media stabilită de comisia de corectare şi de comisia de contestaţii este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori membri ai comisiei de contestaţii şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori prin tragere la sorţi de către preşedintele comisiilor.(4)Contestaţiile se soluţionează de către comisia de contestaţii în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), iar decizia comisiei de contestaţii este irevocabilă.(5)Nota acordată la contestaţii nu poate fi mai mică decât nota contestată;(6)Lista cuprinzând rezultatele finale ale probei scrise, după soluţionarea contestaţiilor, se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se afişează la sediile curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea, precum şi la sediul Institutului Naţional al Magistraturii.Art. 32(1)Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea probelor orale, comisia de organizare a examenului întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidaţi, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2)Accesul candidaţilor în sala de examen este permis pe baza unui act de identitate, în ordinea afişată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă.(3)Pentru pregătirea răspunsurilor, fiecare candidat va beneficia de un timp de gândire de cel puţin 30 de minute de la extragerea subiectelor, înaintea susţinerii probei orale.(4)Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor, pe timpul desfăşurării probelor orale, orice alte lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, cu excepţia legislaţiei relevante, precum orice mijloc electronic de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii atrage eliminarea din examen.(5)Înregistrarea probelor orale este obligatorie, cel puţin prin mijloace tehnice audio. Înregistrările se păstrează o perioadă de un an de la data desfăşurării probei, după care se distrug.Art. 33

134

(1)Notarea se face, în baza punctajului de evaluare elaborat de comisia de interviu, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Nota acordată la proba orală reprezintă media notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.(2)Notarea la probele orale este definitivă.Art. 34(1)Notele la materiile prevăzute la art. 12 alin. (2) se calculează ca medie aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă şi proba orală.(2)Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor la materiile prevăzute la art. 12 alin. (2), calculate conform dispoziţiilor alin. (1), şi a notelor obţinute la probele orale la materiile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. e) şi f). Media generală de promovare a examenului de capacitate este de cel puţin 7,00, iar notele la materiile de examen, calculate conform dispoziţiilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 5.(3)La terminarea examenului comisia de organizare a examenului va întocmi un proces-verbal, în care vor fi menţionate condiţiile de desfăşurare a examenului, notele obţinute de candidaţi la probele scrise şi orale şi media generală pe baza căreia au fost declaraţi admişi sau respinşi.(4)Procesul-verbal va fi semnat de preşedintele comisiilor prevăzute la art. 20 alin. (1).Art. 35Rezultatele finale ale examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se comunică curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea, se afişează la sediul institutului Naţional al Magistraturii şi se publică simultan pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

CAPITOLUL III: Validarea examenului de capacitate şi repartizarea candidaţilor pe posturiArt. 36(1)Rezultatele examenului de capacitate, procesul-verbal prevăzut la art. 34 alin. (3) şi raportul întocmit de compartimentul de specialitate vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii vor analiza îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, în termen de 10 zile de la comunicarea procesului-verbal prevăzut la alin. (1).(3)În raport cu concluziile secţiilor, compartimentul de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii centralizează rezultatele, întocmeşte, în ordinea mediilor obţinute, tabelul de clasificare a candidaţilor şi efectuează celelalte lucrări necesare procedurii de validare a examenului de capacitate.(4)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă cu privire la validarea examenului în prima şedinţă care urmează şedinţelor în care secţiile au analizat îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate.(5)Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(6)În cazul invalidării rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii va stabili o nouă dată pentru susţinerea examenului de capacitate.Art. 37După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a lll-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.Art. 38(1)Candidaţii declaraţi admişi la examen au dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. În acest sens, candidaţii vor fi convocaţi la Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea repartizării pe post.(2)Judecătorii stagiari pot opta numai pentru posturi de judecător, iar procurorii stagiari, numai pentru posturi de procuror.Art. 39(1)Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevăzut la art. 38 alin. (1) i se va propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii.(2)Refuzul de a accepta propunerea, precum şi necomunicarea acceptării postului în termen de 10 zile de la primirea propunerii se consideră demisie.Art. 40Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, la sediile instanţelor şi ale parchetelor şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.Art. 41

135

(1)La medii egale are prioritate, la alegerea postului, în ordinea următoare, candidatul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.(2)În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.Art. 42(1)În termen de cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate, Consiliul Superior al Magistraturii va propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor care au promovat examenul de capacitate.(2)Judecătorul stagiar sau procurorul stagiar care a fost respins la două sesiuni ori care, în mod nejustificat, nu s-a prezentat la examenul de capacitate pierde calitatea de judecător sau de procuror din ziua validării rezultatelor examenului de către Consiliul Superior al Magistraturii.Art. 43Cererile de înscriere la examen, însoţite de actele prevăzute la art. 9 alin. (3), sau, după caz, cererile de amânare, lucrările scrise, rezultatele finale obţinute la examenul de capacitate şi referatele de evaluare vor fi păstrate în mapa profesională a judecătorului sau procurorului.Art. 44Documentaţia privind examenul de capacitate se păstrează la Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit legii.Art. 45(1)Dispoziţiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Institutului Naţional de Criminologie.(2)Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, prevăzut la alin. (1), optează, prin cererea de înscriere la examenul de capacitate, pentru susţinerea probelor scrise şi orale, fie împreună cu judecătorii, fie împreună cu procurorii, lucrările cu caracter practic pe care le vor susţine urmând să fie particularizate în funcţie de instituţiile de la care provin.(3)Prin excepţie de la prevederile art. 9 alin. (3), la cererea-tip de înscriere, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor va anexa referatul de evaluare întocmit de către conducătorul compartimentului în care stagiarul îşi desfăşoară activitatea, avizat de conducerea instituţiei în cauză.

CAPITOLUL IV: Dispoziţii finaleArt. 46Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 101 din Codul de procedură civilă.Art. 47(1)Pentru cazurile în care prezentul regulament stipulează că un document urmează să fie afişat la sediile instanţelor ori ale parchetelor, anunţul se va afişa de îndată, pe sau lângă uşa de intrare a instanţei ori parchetului.(2)Conducătorii instanţelor sau parchetelor de pe lângă acestea transmit documentele primului grefier ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul afişării, precum şi al retragerii documentului, grefierul va nota ora şi data afişării sau a retragerii pe document, însoţite de semnătura sa. Grefierul transmite de îndată documentul retras conducerii instanţei sau conducătorului parchetului.Art. 48(1)Lucrările de concurs ale candidaţilor declaraţi admişi se înaintează în original la mapele profesionale întocmite acestora, după numirea în funcţie, în condiţiile legii.(2)Celelalte lucrări scrise, precum şi toate celelalte documente privind desfăşurarea concursului se arhivează şi se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.(3)Originalele documentelor, în privinţa cărora prezentul regulament dispune că se înaintează către Direcţia resurse umane şi organizare, prin fax, se transmit de către instanţe sau parchetele de pe lângă acestea, prin grija conducerii instanţei ori parchetului, după caz, în cel mai scurt timp şi se arhivează la mapele de concurs.Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 789 din data de 19 septembrie 2006

136

137