Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a RominieiHARRISON, JIM

Legendele toamnei; Omul care a renuntat lanunnele lui/ Jim Harrison; trad. de Edith Negulici gi LiviuMateescu. - Bucuregti : Orizonturi, 2019

r s B N 978-97 3-7 36-392-3

l. Negulici, Edith (trad.)2. Mateescu, Liviu (trad:) '

821.111

Copyright O 1978, 1979, by Jim HarrisonPublished by arrangement with GROVE PRESS, andimprint of GROVE Atlantic lNC.

Editura ORIZONTURI - BucuregtiBdul Libertdfii nr. 4, bl. 117, el.7, ap.2O

telefon : 021 .3177 67 9, 07 44531333e-mail : orizonturi@editura-orizonturi. ro

JIM HARRISON

LEGENDETE TOAMNEITraducere de Edith Negulici

*

OMUL.CAREA RENUNTATLA NUMETE LUlTraducere de Liviu Mateescu

Editur"a ORIZONTURI

Capitolul 1

a sfdrsitul lunii octombrie a anului 1914, trei', _

frali plecau din Choteau, Mo1ta1a, in CglOaU,Alberta, pentru a se inrola in Primul Rdzboi

Mondial. (S.U.A. nu a intrat decdt in 1917). Mdnd lute,un bdtrdn indian ii Tnsofea, pentru a aduce inapoi la

ferma caii pur-s6nge, deoarece tatdl lor considera cdera nepotrivit ca fiii sdi sd se ducd la rdzboi cdlarepe md(oage. Mdnd lute cunogtea toate scurtdturiledin nordul Munfilor Stdncogi, a9a cd Tn cdldtoria lor eitraversari linuturile sdlbatice, departe de dru'mufir gi

agezdri omenegti. Plecaserd inainte de ivirea zorilorludndu-si rdmas bun de la tatdl lor care tinea in mdnd'-'---i-'-' r: -- - , -. :', '

lampa cu uleigi purta mantia lui de bizon; cu to{ii erautdculi gi ultima suflare de rdmas bun a colonelului ca-re-gi imbrelige fiii se inalfd intr-un nor alb, spre cdpri;orii din grajd.

Pdnd cdnd se lumind de ziud, vdntul turbat sufldputernic peste plopii ingdlbeni!i, frunzele se desprin-deau de pe trunchii dezgolili, se imprigtidu pe deasu-pra pdgunilor inalte 9i se agterneau unele peste altele.

JIM HARRISON

Cdnd traversard primele rduri, frunzele plopilor prinsein vdrtejuri se zdrobeau de stdnci. Ceitreifrali se opri-rd pentru a privi un vultur plesuv, forfat sd iasd din as-cunzdtoare la prima zdpadd cdzutd in munfi, urmdrindfdrd succes un cdrd de rafe sdlbatice, ascunse printretufiguri. Chiar si in aceastd vale se auzea guierul fu-rios al vdntului izbindu-se de stdncile reci, deasupraconstrucfiei de cherestea.

Pdnd la prdnz fratii trecurd de cumpdna apelor,de Munfii Cordilieri ,si se intoarserd din drum doar pen-tru a mai contempla ferma pentru ultima oard. Astfel,frafii savurard priveligtea splendida, in ciuda vdntuluiaspru care aducea aer proaspdt, incdt ferma pdreaincredibil de aproape 9i de frumoasd, degi se afla dejala aproximativ treizeci de kilometri distanfd. Toli se bu-curard de peisaj, mai pu[in Mdnd lute, care se temeade sentimentele puternice gi-gi alinti neclintit privireadrept inainte, disprefuitor, atunci c6nd traversard ca-lea feratd a Pacificului de Nord. $i cdnd merserd 9imai departe pe drumul lor gi auzird urlete de lup, seprefdcurd cd nu le-au auzit, din cauzd cd urletele delup la amiazd sunt cel mai rdu semn. Luard prdnzulin timp ce cdldreau cdt mai departe, ca gi cum gi-arfi dorit sd scape de tdnguielile sumbre gi nedorind sdse opreascd la marginea unei poienife, de unde le-ar fi putut auzi iar. Alfred, cel mai mare dintre frafi,spuse o rugdciune in timp ce Tristan, fratele mijlociu,blestemd gi dadu pinteni calului sdu, trecdnd pe l6ngaAlfred 9i Mdnd lute. Samuel, cel mai mic dintre frali,se plimba delectdndu-se cu flora 9i fauna bogatd, pecare le privea atent. El era lumina ochilor familiei sale,

LEGENDELE TOAMNEI

iar la optsprezece ani deja studiase un an la Harvardin tradilia Agassizilorl la Muzeul Peabody. Atunci cdndMdnd lute se opri la marginea indepdrtatd a unei pa-jigti mari, agteptand ca Samuel sii-i prindd din urmd,inima iiinghela in piept cdnd ii vdzu murgul iegind dinpddure, iar cdldrelul {indnd lipit de obrazjumdtate decraniu alb de bizon si ii auzi rdsul revdrsdndu-i-se pepajigte, pdnd ajunse la urechile bdtrdnului indian.

in cea de-a treia zi a cdldloriei lor, vdntul se potoli

9i aerul se Tncdlzi, iar soarele prili din cauza ce{ei detoamnd. Tristan impugcd o cdprioard, spre dezgus-tul lui Samuel, care mdncd din ea doar din politefe.Alfred, ca de obicei, era addncit in gandurile lui si se

linea deoparte, intrebdndu-se cum de Mdnd lute gi

Tristan puteau mdnca atdt de multd carne. El, unul,prefera carnea de vitd. Atunci cdnd Tristan si Mdndlute mdnc ard maiintdi ficatul cdprioarei, Samuel rdse

9i le spuse cd el insugi care era omnivor avea sdajungd ierbivor, dar Tristan era un adevdrat carnivorcare obisnuia s5-9i facd provizii, fiind capabil sd cdld-reascd, sd doarmd, sd bea gi sd facd sex zile intregi.Tristan dddu restul cdprioarei unui fermier Tn al cdruihambar dormiserd peste noapte, preferdnd hambarulmirosului greu de amoniac ce plutea in camera copi-ilor. De obicei, fermierul nu gtia cd exista un rdzboi inEuropa, gi cu atdt mai pufin stia unde se afla Europa.in mod neobignuit pentru el, Samuel se indrdgosti defiica cea mai mare a fermierului, cdreia ii recitd un vers

1 Jean Louis Rodolphe Agassiz (n. 28 mai 1807, Motier - d.14 decembrie 1 873, Cambridge, Massachusetts) a fost naturalist,geolog 9i profesor american de origine elveliand. (N.tr.)

JIM HARRISON

din Heinrich Heine in limba germand, limba ei mater-nd. Tatdl ei rdse, in timp ce fata, inso[itd de mama ei,

se ridicard de la masd gi se retraserd jenate. ln zori,

cdnd frafii pdrdsird ferma, fata ii ddrui lui Samuel un

fular pe care-ltricotase toatd noaptea. Samuelii sdru-td mdna, ii promise cd ii va scrie 9i ii oferi un ceas de

buzunar de aur, pentru a-l pdstra in siguranfa. Manalute urmdri aceastd scend din !arc, Tn timp ce ingeuacaii. Ridicd gaua lui Samuel ca gi cum i-ar fi {inut inmdini destinul, destin aflat in posesia celei mai inde-pdrtate 9i mai intunecate sfere de influenld feminine.Pandora, Medusa, Bacantele, Furiile sunt toate femei,degi zeife minore, dincolo de concepte sexuale. De

ce ar fi moartea mai importantd decdt pdmdntul sau

esenfa frumusefii?Fralii cdldrird tot restul drumului pdna la Calgary

in toiul scurtei veri indiene. intr-o tavernd de pe

marginea drumului, unde-gi legaserd caii 9i intrase-rd insetali sd bea o bere rece, avu loc un incidentnepldcut. Proprietarul refuzd sd-l lase induntru pe

Mdnd lute. Sarnuel giAlfred Tncercard s5-l Tnduplece,apoi Tristan intrd gi el in tavernd dupd ce addpasecaii, judecd situa[ia gi-l impugc6. ii aruncd o moneddde aur portarului inarmat, care line pistolul cu mdini-le tremurdnd, lud o sticl5 de whisky 9i o gdleatd debere 9i fdcurd un picnic in aer liber, sub un copac.Alfred gi Samuel ridicard din umeri, fiind deja obig-nuili cu comportamentul fratelui lor. Lui Mdna lute iipldcu gustul berii gi al whisky-ului, dar doar igi cliitigura inainte de a le scuipa. El era un indian, care-gipetrecuse ultimii treizeci de ani pe teritoriile triburilor

10

LEGENDELE TOAMNEI

indiene Cree 9i Blackfoot gi hotdrdse cd se va imbdtadoar dacd se va intoarce vreodatd la Lame Deer ina-inte de a muri. Atitudinea lui provocd rdsul lui SamuelsiAlfred, dar nu gi al lui Tristan, care infelese si carefusese apropiat de Mdnd lute incd de la v6rsta de treiani, Tn timp ce Samuel 9i Alfred avuseserd tendinlade a-l ignora pe indian.

in Calgary li se fdcu o primire neobisnuitd in ar-matd. Majoritatea celor care formau cavaleria localdproveneau din aceeaEi zond din Cornwall, la fel catatal lor, de fapt, chiar in acelagi an el scdpase dinFalmouth, navigdnd mai degrabd inspre Halifax decdtspre Baltimore. Maiorul era uimit de refuzul StatelorUnite de a intra in rdzboi, rdzboi despre care inlele-sese cd era mai monstruos gi mai de duratd decdtimaginea optimistii a acelor canadieni care gi-i ima-ginau pe Kaiser gi pe nemlii lui in zbor, in momentulin care localnicii debarcaserd pe continent. Dar apoiasemenea laude naive erau apreciate de soldafii careerau, in mare parte, carne de tun pentru intrigile po-litice gi economice internalionale. intr-o lund de an-trenament inainte de transportul cu trenul la Quebec,Alfred deveni rapid ofiler, Samuel aghiotant, datoritdcunogtinlelor sale de limbd germand gi abilitafilor de adescifra harli topografice. insd Tristan se bdtu cu ceidin armatd pdnd cdnd fu retrogradat gi obligat sd seocupe de cai, unde se simfi, de fapt, destul de confor-tabil. Uniformele il stdnjeneau, iar exerci{iile militare ilplictiseau de moarte. Dacd n-ar fi fost loialitatea fa{dde tatdl sdu 9i ideea cd trebuia sd-i poarte de grijd luiSamuel, Tristan ar fi evadat din cazdrmi, ar fi incdlecat

11

JIM HARRISON

pe un cal furat gi s-ar fi indreptat spre sud, pe urmele

lui MAnd lute.

Acasd Tn apropiere de Choteau, William Ludlow

(colonel in rezervd al armatei americane, inginer) pe-

trecea nop[i albe. El rdcise in dimineala in care baielii

lui plecaserd sd se Tnroleze in rdzboi si zdcuse la pat

o sdptdmdnd, uitdndu-se fix la fereastra dinspre nord,

agteptdnd sd se intoarcd Mdnd lute cu vegti, oricdt de

vagi si de insuficiente ar fi fost ele. Colonelul ii scri-

sese lungi scrisori soliei sale, care-gi petrecea iarna

in Prides Crossing, in nordul Bostonului, dar avea 9i

o casd la Louisburg, unde organiza serate muzicale'

Ea adora peisajul sdlbatic cu lan{uri muntoase din

Montana, din mai pdnd in septembrie, dar la fel de

mult ii pldcea sd se suie in tren 9i sd revind la lumea

civilizatd din Boston, un lucru destul de obignuit pen-

tru proprietarii bogali ai acelei vremi' Contrar preju-

decdlilor, cowboy-ii nu-gi intemeiau niciodatd propriile

ferme. Existau doar cdliva experli - hipioli rdtdcitori,

proscrigi ai epocii gi cdliva cazaci din regiune care se

pricepeau mai bine la medicina veterinard dec6t la

arta socializdrii. Unele dintre cele mai mari ferme din

nordul gicentrulstatului Montana erau de fapt delinute

de nobili scotieni 9i englezi, absenli in cea mai mare

parte a timpului. (Sir George Gore, un bandit irlandez

de sorginte nobild discutabilS, reugise sd-i infurie pe

indieni ucigdnd mii de elani 9i tot atdlia bivoli intr-o

expedi!ie,,sportivd". )Dar Ludlow ii scrise sofiei sale afldndu-se intr-o

stare de durere profundd'. Ea insista ca Samuel sd fie

12

LEGENDELE TOAMNEI

linut departe de rdzboi. Cu un an inainte, in timp celuau prdnzul in fiecare sdmbdtd la Boston, povesteaudespre sdptdmdnile lui extraordinare la Harvard. Eai9i tratase cu bldndele ultimul ndscut, in timp ce Alfredfusese incd din tinerefe plicticos si metodic, iar Tristanimposibil de stdpdnit. in septembrie, la o lund dupdatentatul de la Sarajevo, lsabel se certase cu solul eitrei zile, timp in care igiimpachetase toate lucrurile, iarapoi plecase de acasd. Acum Ludlow i9i dadea seamac-ar fi trebuit sd-l relind pe Samuel 9i sa-l trimitd ina-poi la Harvard, chiar gi numai pentru a-i face pe placmamei sale. Susana, tdndra lor verigoard de graduldoi, pe care o adusese din est in speran{a cd Alfredar face o cdsnicie bund cu ea, se logodise in schimbcu Tristan. Acest lucru ?l amuzd pe Ludlow, care in se-cret favoriza comportamentul neadecvat al luiTristan,chiar dacd imediat dupd cina datd in cinstea logodneilor, Tristan dispdruse in mod absolut inexplicabil cuMana lute gi lipsise timp de o sdptdmdnd, urmdrind unurs grizzly care le rdpise doud vite.

Colonelul Ludlow i9i alina zilele uitdndu-se la al-bumele de fotografii din viafa lui, iar mintea lui se Tnvi-

ora brusc, aprinsd de febrd ugoard. Ajunsese la vdrstain care era in mod obignuit imaginile romantice dinamintirea lui se transformaserd in ironii; trecutul de-venise o bdltoacd densd din care nu putea trage con-cluzii. Degi avea deja 64 de ani, sdndtatea gi vigoareasa nu pdliserd gi pdrinlii lui, in vdrstd de peste 80 deani, trdiau in Cornwall, ceea ce insemna cd dacd nu i

se intdmpla un accident, William Ludlow era probabilsd trdiascd mai mult decdt si-ar fi dorit. in insemndrile

13

JIM HARRISON

sale citio poezie sentimentald pe care-o scrisese cdnd

era in Vera Cruz 9i remarcd amuzat cd o pdstrase l6n-

gd un decupaj din ziar despre ,,Fecunditatea pegtelui

cod". Tn calitate de inginer minier, el colindase din laMaine pdnd la Vera Cruz 9i de la Tombstone, Arizona

si Mariposa, Californialalara de cupru din Peninsula

Superioara a Michiganului. Nu se cdsdtorise pdnd la

35 de ani gi apoi alegerea fusese reciproc nepldcutd -fiica unui colosal de bogat bancher de investifii din

Massachusetts. $i nu e ca 9i cum averea ar fi contat

in viala lui - el insugi cdgtiga lunar cdteva sute de lire

sterline dintr-o mind de argint din Vera Cruz, aproapepatru mii de dolari la cursul actual. Dar ii depozitaseintr-o bancd din Helena, unde cdldtorea de mai mul-

te ori pe an pentru a-gi asigura investifiile 9i pentru a

continua sd frecventeze Cattleman's Cltlb. Cdsdtoria

lui se consumase treptat, transformdndu-se din foculpasiunii romantice a lui Keats intr-o convenlie civild

rece, de o eleganfd supdrdtoare. Luna de miere pre-

lungitd petrecutd in Europa ii emancipase atdt de mult

incdt colonelului nu-i mai pdsa dacd solia lui avea un

amant la Boston, de cele mai multe ori mai t6nir de-

cdt ea insdgi. Cea mai recentd aventurd scandaloasd

a ei, ascunsd cu discrelie, era John Reed, student la

Harvard, care vea sd devind un bolgevic renumit 9isd moard in marea epidemie de tifos exantematic, la

Moscova. La fel ca multe alte feministe bogate ale

timpului sdu, solia lui avea nenumdrate pasiuni infl6-

cdrate. Dupd ce primul ei ndscut fusese numit, aga

cum se cuvenea, dupd bunicul sdu, al doilea care ii

mogtenise impulsurile pasionale fu botezat Tristan,

14 15

LEGENDELE TOAMNEI

nume inspirat de legendele medievale pe care ea lestudiase la Wellesley. Cumva tipic pentru ea, lsabelfusese prima femeie care jucase polo cu oricine aveacalitd[ile unor armdsari infoca[i care considerd lumeapropriul lor grajd. Dar avea un aspect impundtor, chiarsi la cincizeci de ani, o frumusele revoltdtoare, desicorpul ei odinioard sub[ire era acum din ce in ce maiopulent. incercase sd facd din bietul Samuel un artist,dar el mostenea pasiunea pentru gtiinla a tatdlui sdugi se plimba pe la fermd cu cataloagele sale de bio-logie, corectdndu-le studios inadvertenfele victoriene.

Pentru prima data de cAnd baiefii ii plecaserdla rdzboi, William Ludlow cobori la cind gi remarcddisperat rdcoarea singurului loc gol din capul mesei,unde cdldura focului aprins in semineu nu ajungea.Roscoe Decker, administratorul fermei sale, obisnuiasd-si bea cafea impreund cu solia lui, poreclit6 Pet, oindiancd din tribul Cree recunoscutd pentru frumuse-

lea ei, pe care sofia lui Ludlow o invi[ase sd gdteascdbine in ultimii ani dintr-o carte de bucate frantuzeascd,cunoscutd sub numele de Ali Bab. Decker (pentru cdnimeni nu-i spunea Roscoe, un nume care-i displd-cea) in vdrstd de aproximativ 40 de ani, avea picioa-rele zvelte ale unui cdldref, dar brafe gi piept puternicede taur, formate in tinerele, cdnd trebuia sd sape gropipentru stdlpii de telegraf.

Ludlow le spuse cd se simfea singur 9i ?i intrebddacd ar putea cina impreund in sala de mese. Pet iiturnd o ceagcd de cafea gi cldtina din cap. Decker seuitd Tn altd parte. Ludlow simfi cd ii iau obrajiifoc, gdn-dindu-se cd va trebui sd le porunceascd sd mdndnce

JIM HARRISON

cu el, indiferent de cei zece ani pe care ii petrecuserd

separat, intr-o convieluire pagnicd' Agadar Ludlow 9i

Decker igi bdurd cafeaua sub presiunea dezamorsa-

td de aroma tulburdtare a unei tocane de vdnat din

Normandia, stropitd cu cidru, pe care Pet o gdtea Tn

bucdtdria de lemn. Deckerincercd sd-ivorbeascd des-

pre turma de vite, dar Ludlow privea ostilin depdrtare,

neauzindu-l in pricina mdniei lui. Se uita cum lsabel

Doi, fiica de 9 ani a lui Decker, numitd astfel dupd so-

fia lui Ludlow, venea dinspre hambar, aducdnd ceva'

ire.u prin gopronul care addpostea pompe 9i intrd pe

uga bucdtdriei lindnd in palme ceva ce se dovedi a fi

un pui de bursuc de doar cdteva sdptdmdni pe care

i-l ddruise Tristan. Pet ii ceru sd scoatd animalul afa-

rd din casd, dar Lodlow o intrerupse curios' Puiul de

bursuc pdrea bolnav gi Ludlow spuse cd laptele trebu-

ia incdlzit gi cd inauntru trebuia sd adauge bucalele

de carne tocate fin. Pet ridicd din umeri 9i incepu sd

frdmdnte aluatul de biscuifi, in timp ce Ludlow incilzipulin lapte gi Decker examind mica vietate' in cdma-

rd gdsird cAteva"biberoane si suzete vechi, iar lsabel

hrdni 9i legana puiul de bursuc in timp ce acesta su-

gea lapte infometat. Acum Ludlow era fericit, scoase

o sticld de coniac Armagnac 9i turnd in pahare, pentru

el 9i pentru Decker, pentru a-l savura impreund la ca-

fea. lsabel Doi refuzd sd meargd la gcoald din cauza

cd era pe jumdtate metisS, a9a cd Ludlow le promise

cd se va ocupa de educalia ei, Tncepdnd din diminea-

!a urmdtoare, de la ora oPt fix.

Starea de spirit se imbundtdfi in mod atdt de re-

marcabil, incdt Ludlow cobori in pivnila sd ia o sticld

16 17

LEGENDELE TOAMNEI

de vin rogu pentru cind. Ani de zile ignorase bunulgust al soliei sale in materie de vinuri de calitate, apoitreptat, devenise adeptul lor, citise chiar un tratat devinologie 9i de atunci o finuse numai in befii, pdnd lapunctul in care pivnifa ii fusese ticsitd, parlial din cau-za transportului de vinuri cumpdrate pe ascuns de laun oficial al Cdilor Ferate 9i silit sd-l trimitd in Pacificulde Nord, dar care deraiase la San Francisco. $i Tn

pivnild rezolvase problema; to[i vor mdnca in bucdtd-rie, inclusiv M6nd lute, atunci cdnd se va intoarce lafermd. in acest fel, spera ca absenta fiilor lui sd nu fieatdt de crudd si evidentd. Odata intors in bucdtdrie,considerase cd pivnifa era un addpost potrivit in tim-pul iernii. Sala de mese urma sd fie inchisd. Familialui Decker urma sd se mute in camera de oaspeli 9icei trei muncitori de la fermd puteau avea camera luiDecker. Toli gtiau cd Mdnd lute nu se va clinti din co-liba lui, acolo unde el intrase pufin doar cdnd lsabelDoi avea 3 ani 9i era bolnavd, iar Mdnd lute ii cerusesa-iingaduie sd facd o anumitd ceremonie personald.Degi Ludlow gtia cd Mdna lute avea un sac plin descalpuri, multe dintre ele caucaziene, totugi aprobaseceremonia.

Dupa cind, i9i petrecurd toatd seara jucdnd pina-cle, iar Pet gi lsabel Doi cdgtigard doar datoritd vinuluigi coniacului pe care Decker si colonelul Ludlow leconsumaserS. Ludlow il anuntd pe Decker cd a douazi vor pleca la vdndtoare de cocogi de munte si i9i vorlua seterii cu ei. Decker ii rdspunse cd se agtepta caMdnd lute sd se intoarcd in cdteva zile. Pet le servi obudincd de prune coapte, culese din livadd gi lsabel