LEGALE ŞI ILEGALE - horatiusasu.ro · Nu are nimeni cum să conteste un evaluator (încearcă totuşi să fie independent, nu fratele tău). cărţi pentru desfăşurarea activităţii

7 METODELEGALE ŞI ILEGALE CA SĂ SCOŢI BANII DIN FIRMĂ

http://www.afacericuprofit.net/

Horaţiu Sasu are dublă specializare – jurist şi economist, iar în prezent activează ca trainer și

consultant în afaceri.

Are experienţă de 15 ani în consilierea societăţilor române şi mixte (româno-germane, româno-

belgiene, româno-austriece etc.), precum şi al societăţilor publice, în domeniile:

Creşterea performanţei companiei și salariaţilor

Externalizarea activităţilor şi/sau utilizarea colaboratorilor (PFA, convenţii civile, asocieri)

Măsuri de creştere a numărului de clienţi şi a profitului companiei

Instruirea personalizată a salariaţilor (obiectiv: creşterea performanţei şi profitului)

Administrarea documentelor de HR și evitarea litigiilor de muncă

Consultanţă înainte şi în timpul controlului ANAF şi ITM

Există metode legale şi metode ilegale de a beneficia de banii din firma TA. Unii se blochează la metode absolut legale, alţii practică senini metode ilegale, despre care sunt convinşi că sunt în regulă pentru ei. Să le inventariem pe toate.

Principiul este simplu: poţi să iei ce vrei atât cât te lasă legea – adică normele contabile, cele din domeniul societăţilor, Codul fiscal etc. Şi nu iei fără documente justificative! Aici te sfătuieşte contabilul ce trebuie să completezi de la caz la caz.

Spre exemplu – cazul pe care îl cunosc toţi - pot să beneficiez de dividende. Faci rost de bani din firmă sub formă de dividende, aşadar după ce distribui dividendele. Este o metodă ce presupune aşteptare. Dar şi aici există o cale mai simplă. Anul trecut am îmbrăcat, la un curs online, o idee genială a unuia din cei mai buni fiscalişti din ţară, Adrian Benţa, despre „Firma cu impozite zero în România”. În acest curs am arătat - Adrian Benţa, eu, Luca Dezmir şi Lucian Ţâţu – că se pot scădea foarte mult impozitele sau că pot deveni chiar zero, perfect legal şi fără „dosare Panama”.

Metoda rămâne valabilă şi în continuare.

Dar obişnuit sunt dividendele – iar dacă vrei să le distribui plăteşti întâi 16% impozit profit şi 5% impozit pe dividende. Plăteşti şi contribuţia la sănătate de 5,5%, obligatorie din 2017. În 2016 o mai ocoleam dacă aveam venituri din salarii, pensii și altele.

Așadar:

#1. Metoda „iau toţi banii, că tot e firma mea” E firma ta, dar iei banii, aşa cum am arătat, cât te lasă cele trei legi menţionate mai sus.

Dacă nu scoţi banii legal, Direcţia Antifraudă Fiscală (succesoarea Gărzii Financiare), care poate să vină inopinat la societatea ta, te poate întreba de ce în casă figurează scriptic 50.000 lei, iar în realitate sunt doar 25.000 de lei. Nu poţi să îi răspunzi ca în titlul de mai sus, că nu se pune. Şi iei amendă. Asta dacă nu cumva îţi vor vorbi despre spălare de bani şi alte aspecte nu prea plăcute.

În schimb, cea mai simplă metodă LEGALĂ este vânzarea de bunuri proprii către societate. O practică destul de mulţi. Spre exemplu:

maşina de pe persoană fizică se vinde la firmă și se scot bani din firmă în bazacontractului de vânzare-cumpărare. Legal!

Ca mecanism, cu maşina e cea mai bună afacere. Evaluezi, o vinzi un pic mai ieftin decâtevaluarea şi ai făcut rost LEGAL de bani din firmă în baza contractului de vânzare-cumpărare. Tot legal decontezi 100% ca şi cash flow şi 50% la impozitul pe profit. Dacă eşti microîntreprindere, deducerea de 50% te interesează doar când calculezi dividendele (pentru că nu mai plăteşti impozit la profit, ci plăteşti impozit de 1-2-3% la venit, indiferent ce cheltuieli ai).

laptop, imprimantă, mobilier de câteva mii de lei (birou, bibliotecă) – le vinzi societăţiitot pe bază de evaluare. Nu are nimeni cum să conteste un evaluator (încearcă totuşi săfie independent, nu fratele tău).

cărţi pentru desfăşurarea activităţii. Aici e mai simplu: ai preţul de achiziţie pe copertăsau pe bon, factură etc., mai scazi ceva şi e gata contractul.

eBook 7 metode legale și ilegale de a scoate bani din firmă www.afacericuprofit.net


tot ce ţine de cheltuielile pentru sediu: parchet, termopane, confort termic – se deduc100%.

chiria plătită de firmă persoanei fizice – se impozitează cu 16%, aplicat la 60% dinchirie. Aici, la 16%, au unii un blocaj mental. Dar dacă societatea îţi plăteşte chirie de1000 lei lunar, impozitul este de 16% x 600 lei = 96 lei. Plus 33 de lei lunar contribuţiala sănătate. Deci rămâi, legal, cu peste 870 lei în buzunar.

Mai fac unii o confuzie. Simplul fapt că iei chirie de la firma din casa ta nu duce la impozit suplimentar pe sediile de apartament. Impozitul suplimentar se plăteşte numai dacă firma suportă o parte din utilităţi, NU dacă plăteşte doar chirie!

diurne plătite administratorului, decontare hotel, benzină pentru deplasări etc. –inclusiv în timpul formării profesionale. Aici avem o noutate în 2016: atâtcheltuielile profesionale cât şi cele de deplasare sunt deductibile integral pentruadministratori şi manageri, spre deosebire de 2015 când regimul nu era clar şi agenerat foarte multe abuzuri din partea ANAF. Adică juristul care merge la procespoate să deconteze delegaţia, poate să deconteze formarea profesionalşă aprobată depatron, iar administratorul, care are răspunderi mult mai mari, NU o putea deconta!

Acum o poate deconta! Și în 2017!!

Şi sunt NEIMPOZABILE la nivelul a de 2,5 ori plafonul pentru funcţionarii publici. Spre exemplu, în Franţa sau Spania diurna NEimpozabilă este de 140 de euro pe zi.

Vei vedea spre sfârşitul discuției cum folosesc unii în mod ILEGAL diurnele ca să scoată bani din firmă.

#2. Cum primeşti de la firmă până la 5.000 de euro, fără probleme

Ca regulă, pe care o găsim în Legea societăţilor, este interzisă creditarea de către societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operaţiuni precum:

acordarea de împrumuturi administratorilor; acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii

de către societate cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sauexecutare de lucrări (aceasta înseamnă un fel de stimulente pentru administratorii careau încheiat afaceri avantajoase);

garantarea directă ori indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordateadministratorilor sau grantarea executării de către administratori a oricăror alteobligaţii personale ale acestora faţă de terţe persoane.



Interdicţia apare şi pentru operaţiunile în care sunt interesaţi soţul sau soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului; de asemenea, dacă operaţiunea priveşte o societate la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator ori deţine, singură sau împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.

Aşa cum a spus cineva pe forum, interdicţia apare la societăţile pe acţiuni, dar – raspund eu - sancţiunea şi pragul de 5.000 de euro sunt valabile pentru toate societăţile. Vom vedea imediat.

Până aici ştiu destul de mulţi. Dar apare şi excepţia, care permite să scoţi LEGAL bani din societate (din orice societate. Discuţia este destul de „tehnică” şi o redau puțin mai jos.

Atenție! Interdicţiile de mai sus NU se aplică dacă îndeplinim

două cerinţe. Prima este ca valoarea cumulată a împrumuturilor, avantajelor, garanţiilor să fie inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro. Până la 5.000 de euro e permis să împrumutăm. A doua condiţie: operaţiunea să fie încheiată de societate în condiţiile exercitării curente a activităţii sale, iar clauzele operaţiunii să nu fie mai favorabile administratorilor decât cele pe care, în mod obişnuit, societatea le practică faţă de terţe persoane.

Să „traducem” aici, că legea nu e clară.

Prima variantă: societatea poate să acorde împrumuturi administratorilor până în 5.000 de euro. Împrumuturile trebuie rambursate. Normal. Dar cine spune că trebuie rambursate în 1-2-3 ani? Se poate face contract de împrumut pentru 10 ani, pe 15 ani, pe cât vrem noi. Doar contractul e legea părţilor! Dacă sunt 2 administratori (soţ-soţie), împrumuturile sunt 2*5.000 euro. Ca să nu fie discuţii cu a doua condiţie - clauzele operaţiunii să nu fie mai favorabile administratorilor decât cele pe care, în mod obişnuit, societatea le practică faţă de terţe persoane - după părerea mea ar trebui să se stabilească în contract o dobândă puţin mai mare decât ar fi luat societatea dacă şi-ar fi făcut depozite la bancă. La această dobândă (când o va încasa) societatea plăteşte impozit – fie impozit de 3% pe veniturile microîntreprinderii fie impozit pe profit, de 16%.

M-a întrebat cineva dacă poate să scrie în contract că se compensează împrumutul cu diurna pe care o va primi. Poate, dar e complicat. Cel mai simplu e ca administratorul să primească, contravaloarea cazării etc. și apoi banii de diurnă îi varsă în casierie prin dispoziție de încasare. E o hârtie în plus.

Clauze de acest gen sunt foarte în regulă, dar trebuie foarte bine formulate și este posibil să nu fie pe placul ANAF. Și, oricum, chiar compensarea aceasta presupune cam aceleași documente contabile ca și în situația în care compensarea nu este prevăzută contractual.

Precizare Am discutat acest aspect cu mai mulți contabili care se feresc de metoda menționată,

pe de o parte pentru că e mai comod așa (o spun cu tot respectul, dar și în cunoștință de cauză), făcând o confuzie la care îi îndeamnă reprezentanții Ministerului Finanțelor în



întâlnirile CECCAR (și se pare că ține metoda): cum că această metodă este permisă doar la societățile pe acțiuni. Arăt mai jos de ce această concluzie este greșită.

În mesajul de mai sus mă refer la faptul că am accentuat foarte mult în cursul lansat în decembrie 2015 despre „Cum să ieşi cu bine din controlul ANAF”, două întrebări care încurcă organul de control în peste 80% din cazuri: „unde scrie?” şi „care e sancţiunea?”.

Desigur, nimeni nu este obligat să accepte sau să aplice vreo metodă. Eu am scris din practică, studiind și ce spune și ce NU spune legea, îmi asum aceasta pentru firmele cărora le dau consultanță, iar în rest... e decizia fiecăruia dacă aplică sau nu.

La fel de clare că ANAF găsește adesea probleme acolo unde nu sunt. Știm cu toții astfel de cazuri. Dar aceasta nu înseamnă că trebuie să ne fie frică să aplicăm legea în favoarea noastră...!

Din răspunsul dat la un comment pe un site, comment ın care s-a sustinut că limita de 5.000 de euro ar fi numai pentru societătile pe actiuni: „Discutia care urmeaza e mai tehnica, dar e bine de pus deoparte… pentru cand va fi cazul...

In art. 144 indice 4 alin. (3) lit. a) din Legea societatilor nr. 31/1990 se face referire la limita de 5.000 euro pentru societatile pe actiuni. Dar NU NUMAI pentru ele opereaza acest prag! Daca citim atent, art. 272 alin. (1) lit. a) din aceeasi lege spune ca se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda fondatorul, administratorul (de la orice tip de societate, deoarece legea NU distinge), directorul general etc. al societatii care se imprumuta, sub orice forma, de la societatea pe care o administreaza. Dar… acelasi articol prevede exceptia: se pedepsesc NUMAI daca suma imprumutata este superioara limitei de 5.000 de euro. Sub 5.000 de euro nu exista pedeapsa. Pentru cine? Tot pentru administratorii DE LA ORICE SOCIETATE, deoarece art. 272 nu distinge si nu vorbeste doar de administratorii de SA…

Sa nu facem o confuzie intre doua lucruri, intre prag si intre aplicabilitate: legea trimite la PRAGUL de 5.000 de euro, mentionat la SA (se numeste „norma de trimitere”), DAR art. 272 se refera la TOTI administratorii, din toate societatile. Adica TOTI administratorii nu trebuie sa incalce pragul mentionat la SA. Sa ne amintim: un principiu de fier al interpretarii juridice este ca acolo unde legea nu distinge nu facem nici noi distinctie (si nici ANAF): art. 272 despre care mentionam NU FACE DISTINCTIE intre administratorii de SA si cei de SRL, SNC, SCS, SCA, chiar daca face trimitere la pragul pentru SA! Atentie la nuanta textului legal, atentie la diferenta dintre prag si aplicabilitate!

Mai mult, daca ar fi sa mergem pe ideea ca numai la SA este limita de 5.000 de euro, inseamna ca… la SRL nu exista nicio limita, deci… ne putem imprumuta fara limita!

Eu nu sunt adeptul acestei a doua interpretari, cu care intr-adevar „ne-am juca” periculos, asa cum spuneti. Sunt in schimb adeptul primei interpretari (si alaturi de mine consultanti fiscali de top), ceea ce nu insamna decat ca PENTRU FIECARE SITUATIE solutia de mai sus trebuie adaptata in functie de circumstante. Sunt adeptul intepretarii pentru inca un argument simplu: puneti cele doua intrebari care incurca organul fiscal.

Succes!”



#3. Metoda „bani pentru patron” Atingem o problemă sensibilă: „bani plătiţi de societate pentru a acoperi cheltuielile

patronului”. Aici e o breşă legislativă şi îţi arăt imediat cum „au ajutat” instanţele la lărgirea ei: sunt avantaje acordate administratorilor şi atât! Neimpozitate!!!

În ciuda a ceea ce susţin unii inspectori ANAF, sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale NU pot fi reconsiderate ca venituri salariale şi nici aplicate contribuţii sociale la aceste sume. Nu pot fi considerate nici dividende. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-o decizie de referinţă, a arătat limpede:

„lipsa unor documente justificative pentru cheltuielile respective atrage sancţiunea nedeductibilităţii fiscale pentru impozitul pe profit al societăţii în calitate de angajator, dar nu poate determina şi justifica încadrarea lor greşită, de către organul fiscal ca şi venituri de natură salarială, respectiv venit impozabil la angajat”

(pentru cine vrea să pună deoparte această decizie, este vorba de Î.C.C.J., Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, Decizia nr. 911/2014, pe care o poţi găsi şi pe Google).

Am primit o întrebare referitoare la această tehnică:

"am inteles ca decizia ICCJ la care faceti referire la punctul 3 ar avea la baza niste prevederi legale care nu mai sunt aplicabile dupa Noul Cod Fiscal (a se vedea art 7 pct 11). Puteti confirma daca este asa sau nu? Ar fi totusi o modificare majora".

... și am răspuns: ”așa e, art. 7 pct. 12 (nu 11) a dispărut, de aceea în articol nici nu am citat pasajul, ci am reținut ceea ce mai este valabil. Cu atât mai mult este valabilă soluția, cu cât acum sumele respective nu mai pot fi încadrate nici măcar ca dividende, fără să mai vorbim de venituri salariale”.

Deci metoda „bani pentru patron” este soluţie de scos bani din firmă datorată unei breşe legislative. Repet: „unde scrie?” şi „care e sancţiunea?”. Ei, aici Înalta Curte... scrie în favoarea noastră, iar sancţiunea e doar că aceste cheltuieli sunt nedeductibile şi atât! Iar pentru microîntreprinderi efectul e aproape zero (pe la dividende te ajută contabilul să calculezi).

Un lucru indubitabil este că această metodă justifică ieşirile de bani din firmă şi

finanţează familia administratorului.



#4. Metoda protocoluluiProtocolul e diferit faţă de metoda de mai sus. Nu este definit nicăieri. El înseamnă, în

mare, cheltuieli de reprezentare a firmei (cadouri, mese etc.).

Vorbeşte tot cu contabilul, pentru că sunt deductibile limitat, după un calcul complicat (zice Codul: „în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată (...) pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei”).

În tăcerea legii, şi aceasta este soluţie bună de scos bani din firmă. Dar aici tot contabilul e vioara întâi: în primul rând trebuie să îşi asume ideea, pentru că nu toţi şi-o asumă şi nu toţi o apără la control, în al doilea rând te va atenţiona că TVA pentru produsele alcoolice nu e deductibil, iar să spui că ai dat un pantalon ca protocol e mai ciudat...

Apoi, ANAF poate să reconsidere anumite sume (fie cele din „bani pentru patron” fie cele de protocol) ca venituri salariale sau ca dividende, iar tu trebuie să te judeci cu ANAF. Vei câştiga dacă te ajută şi avocatul şi cunoaşte deciziile despre care vorbim, dar e consum de nervi şi de bani.

Aşa fiind, dacă ai contabilul şi avocatul/juristul lângă tine şi e cazul să conteşti, contestă! De altfel şi în cursul despre „Cum să ieşi cu bine din controlul ANAF” am arătat hotărâri favorabile ale instanţelor când ANAF nu îţi respectă drepturile şi îşi depăşeşte obligaţiile – hotărâri gata de folosit de către tine! Soluţii folosite doar de “aşii” care lasă ANAF-ul cu buza umflată, atunci când controlul se prelungeşte abuziv sau se suspendă sau când apar controale abuzive.

#5. Combină prevederile Codului muncii cu cele fiscale pentru a scoate LEGAL bani din firmă!

Nu te speria, nu trebuie să citeşti tot Codul muncii. Situaţia cea mai simplă este când administratorii îşi fac contracte de muncă, ca directori, cu o oră pe zi sau 20 de ore pe lună etc., şi primesc tichete cadou. Acestea se acordă salariaţilor indiferent dacă lucrează 8 ore pe zi sau o oră pe zi. Şi tichetele cadou sunt bani...

Pentru detalii ca să fie impozitate la minim, scrie-mi.

Aceiaşi administratori, salariaţi, îşi pot acorda vouchere de vacanţă, adică decontarea concediilor cu până la 6 salarii minime pe economie. I se reţine salariatului 16% impozit şi atât – se acordă tot indiferent de durata timpului de lucru.



Precizări necesare

1. Condiţia este ca societatea să aibă profit în anul anterior – chiar şi un leu – şi să fieinclus în BVC – se rezolvă BVC pe o foaie aprobată de AGA. Bugetul se poate rectifica încursul anului, prin hotărârea asociatului unic sau asociaţilor sau, după caz, aadministratorului – există flexibilitate.

2. O precizare importantă se păstrează și în 2017: tichetele cadou şi tichetele de creşătrebuie să se încadreze în 5% din cheltuielile salariale. Despre voucherele de vacanţănu se spune nimic, dar avem o formulare discutabilă (în sensul că sunt deductibilelimitat, tot în 5%, „contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusivtransportul, acordate de angajator pentru salariații proprii şi membrii lor de familie” –dar părerea mea e că se referă la altceva, la tratamente decontate separat, nu lavouchere de vacanţă).

#6. Bani albi pentru zile negre. Sursa: firma, normal Nimic nu împiedică administratorii salariaţi să îşi acorde pilonul III de pensii: societate

plăteşte o pensie suplimentară de până la 400 de euro anual, neimpozabili pentru salariat şi deductibil pentru societate – 1800 lei pe an e ceva!

Vrei să îţi asiguri cheltuielile de spitalizare fără să plăteşti contribuţii peste contribuţii la un contract de muncă? Codul fiscal îţi permite să deduci de pe firma ta, pentru orice salariat, chiar dacă are o oră pe zi, o asigurare privată de sănătate în valoare de până la 400 de euro pe an. Până la acest plafon este neimpozitată la salariat, este deductibilă pentru societate şi îţi asigură tratamentul în caz de spitalizare. Cu alte cuvinte, în loc să scoţi tu bani din buzunar când ai o problemă de sănătate, scoţi bani din firmă ca să fii asigurat!

Atenție! Pilonul III de pensii şi asigurările private de sănătate nu sunt condiţionate decât de

limita de 400 de euro pe an.

Ok, unele metode merg continuu, dar altele – spre exemplu maşina vândută firmei – nu pot să meargă la nesfârşit.

Corect, dar maşina vândută firmei este doar una din metode. Prin combinarea cu toate, ies bani frumoşi din societate.

Recapitulare

Să recapitulăm metodele, prin exemple concrete.

În 2017: • vinzi maşina la firmă – primeşti preţul de

30.000 de lei (să spunem) şi decontezi



cheltuielile cu combustibil, RCA etc. (50% decontare la impozitul ep profit, 100% decontare ca bani ieşiţi din firmă – cash flow)

• vinzi mobilier şi electronice – laptop/PC, imprimantă, scanner etc – 3.000-5.000de lei.

• Cărţi, telefon mobil…• Împrumuţi de la firmă 5.000 euro, 22.000 lei• Protocol – 25.000 de lei• Bani pentru patron – 20.000 lei• Pensie privată: 400 euro, 1800 lei anual• Chiria de la firmă: 10.000 lei net• Asigurare privată de sănătate – 400 euro (nu îţi vin banii, dar nu mai scoţi bani

din buzunar în caz de spitalizare)• Dividende – 9.000 de lei

TOTAL: circa 120.000 de lei, LEGAL, fără asigurarea privată, pilonul III, cărţi etc.

În 2018 şi următoarele: • decontezi cheltuielile cu maşina –

3.000 lei • Protocol – 30.000 de lei• Bani pentru patron – 30.000 lei• Pensie privată: 400 euro, 1800 lei

anual• Asigurare privată de sănătate – 400

euro (nu îţi vin banii, dar nu mai scoţibani din buzunar în caz de spitalizare)

• Chiria de la firmă: 10.000 lei net• Asigurare privată de sănătate – 400 euro (nu îţi vin banii, dar nu mai scoţi bani

din buzunar în caz de spitalizare)• Dividende – 9.000 de lei• Ai spitalizare, operaţie etc. – nu mai scoţi din buzunar 5.000 de lei (poţi ajunge

la mult mai mult)

TOTAL: 85-90.000 de lei, în funcţie de variabilele de mai sus.

Evident, cele de mai sus sunt estimări, dar important e să înţelegi ordinul de mărime. Şi acestea sunt cele mai importante metode!

Unii fac îmbunătăţiri şi apoi îşi mută sediul în altă cameră – ceea ce e legal, dar trezeşte nişte suspiciuni pe la ANAF. Plus că, teoretic, trebuie plătit de către proprietar impozit de 16% pe valoarea îmbunătăţirilor. Nu o fac prea mulţi, mizând pe ideea că la un control ANAF nu face corelaţia – e discutabil…

Acelaşi lucru cu telefoanele mobile (să dovedească ANAF că nu am vorbit în interes de serviciu!) etc.

Iar după vreo trei ani aplici metodele de la „Firma cu impozite zero în România” şi rămâi cu mult mai mulţi bani în buzunar!

Legal, evident :)




În al treilea an, dacă în al treilea aveţi o operaţie la un spital privat, economisiţi încă câteva mii de lei. Iar în al treilea an aplici soluţia din „Firma cu impozite zero în România”, care îţi scoate zeci de mii de lei LEGAL din buzunar şi te fereşti de controlul ANAF, aşa cum au învăţat deja aproape 80 de oameni în câteva luni.

Curaj, oameni buni! Vrei să trăiești mai bine de pe munca TA? Curaj!!! Nu zice nimeni că e uşor. Eu spun doar că merită să ai curaj pentru metode LEGALE.

Că veni vorba…

#7. Metode ilegale...? Metode ilegale am atins şi înainte, sunt cu duiumul şi nu aş insista prea mult pe ele.

Sunt preferate de unii diurne inventate în străinătate, unde se plătesc zeci de euro pe zi diurnă, impozabili 16% peste nivelul de 2,5 ori stabilit pentru funcţionarii publici. Spre exemplu, în Germania sau Grecia diurna pentru funcţionari publici este de 56 de euro pe zi, deci pentru administratori este 56 x 2,5 = 140 euro pe zi NEimpozabili. Ce este peste 140 de euro pe zi se impozitează cu 16%. Avem o hotărâre de Guvern, nr. 518/1995, plină de reguli şi excepţii, modificată de mai multe ori, de care unii se folosesc inventând delegaţii fictive.

Alţii merg pe contracte de consultanţă inventate – sunt folosite adesea, cu atât mai mult cu cât în septembrie 2015 CJUE a dispus că Fiscul trebuie să arate că aceste contracte sunt inventate, ceea ce devine mult mai greu! Dar asta nu înseamnă să inventăm contracte! Am discutat cu mulţi decizia excelentă care pentru contribuabil aduce liniştea în ce priveşte contractele de consultanţă. Este decizia în cauza Asparuhovo şi se găseşte tot pe Google. Coroborat cu buna-credinţă – că trebuie să fiu considerat de bună-credinţă, nu să îmi dovedesc eu nevinovăţia – decizia aceasta aduce linişte.

Cum se comportă ANAF faţă de aceste metode?

Câtă vreme sunt legale e ok. Trebuie respectate condiţiile legii – adică maşină vândută numai pe bază de evaluare, vouchere de vacanţă numai dacă a fost profit ŞI sunt în BVC, contractele de împrumut e bine să fie cu dobândă (condiţie legală: „avantajoase”) – deci nu ne jucăm cu legea.

ANAF e suspicioasă faţă de astfel de practici. De aceea s-a inventat controlul averilor, despre care am discutat pe larg în cursul despre ANAF.

Împotriva metodelor legale ANAF are două mijloace de presiune. Ambele pot să conducă foarte uşor la abuz.

Prima metodă este controlul averilor. L-au controlat pe Adrian Copilu` Minune ca să sară presa (cum a şi făcut, ca la comanda unei baghete unice) şi să aducă valuri de frică în ţară. Se numeşte „efect de undă”: dai în cineva cunoscut ca să semeni frica în tot grupul, colectivul.


În cazul nostru a dat în câţiva ca să sperie pe toată lumea. Partea ascunsă este că metodele ANAF se bazează pe NIMIC, pe aer, pe presupuneri simplu de contracarat.

A doua metodă constă ın reconsiderarea plăţilor pentru patron sau a protocolului ca fiind venituri salariale sau dividende. Am arătat că nu este cazul. Dar ANAF poate să facă în primă fază ce vrea – şi cu mulţi a făcut. Cu mulţi care NU îşi cunosc drepturile!

Dar dacă iei decizia corectă, cu juristul/avocatul şi contabilul lângă tine, combaterea abuzurilor e uşoară. Îndrăzneşte să arăţi organelor fiscale că îţi cunoşti drepturile, deoarece ai bază solidă oferită de argumentele celor ce au succes!!!

Scrie-mi dacă ştii și alte metode, ca să le oferim împreună tuturor celor care vor să îşi dezvolte afacerea!

Cu drag, Horaţiu Sasu Consultant în afaceri

Creștem profitul și îl apărăm. Împreună!



Acest ebook este un material gratuit. El poate fi transmis liber, parţial sau total, spre a fi de ajutor oricui vrea să afle informații esențiale pentru afacerea lor despre sursele de finanțare fără dobândă și consultanță gratuită. În caz de reproducere parţială, aceasta se va face cu indicarea autorului Horaţiu Sasu și a website-ului www.horatiusasu.ro.

Documents

LEGALE ŞI ILEGALE - horatiusasu.ro · Nu are nimeni cum să conteste un evaluator (încearcă totuşi să fie independent, nu fratele tău). cărţi pentru desfăşurarea activităţii