Institutul de Stiinţe ale EducaţieiCatedra Educaţie Lingvistică şi Literară

LUCRARE DE CURS

Tema: “Lectura, audierea şI interpretarea textului literar”

Alexei Mateevici ”Limba noastră”- imn naţional

Chişinău 2011

Cuprins:I. Introducere 1.1. Actualitatea temei 1.2. Ipoteza 1.3. Cuvintele – cheieII. Textul literar – suport pentru formarea de valori “Limba noastră” de Alexei Mateevici2.1. Din istoricul imnului2.2. Imnul - specie a genului liric2.3. Imnul în timp2. 4 . Alexei Mateevici – viaţa şi activitatea 2. 5 . Textul literar: receptare şi interpretareIII. Încheiere 3.1. Concluzii 3.2. Recomandări I V. R.eferinţe bibliografice

1.2. Ipoteza Dezvoltarea valorilor sacre prin opera lui Alexei Mateevici

va fi eficientă dacă:

- se vor identifica valorile eterne/sacre, în contextul poeziei;

- vor fi relevate stările sufleteşti ale eului liric, atmosfera poezie,

atitudinea poietului faţă de cele descrise;

- se vor vor aplica tehnici de lucru pentru a dezvolta

creativitataea, imagianţia, abilităţi de a-şi ordona gîndurile.

1.3.Cuvintele-cheie

Valoare sacră

Genul liric

ImnIstori

e

Meditaţie solemnă

Tezaur

Patrie

Cîntec

Odă

2.1.Din istoricul imnului

Imnul-din fr.”hymne”,gr.”hymnos”-

cîntec de biruinţă.În antichitate,era

un poem închinat eroilor legendari

sau un cîntec religios închinat zeilor.

În epoca modernă,imnul devine o

meditaţie solemnă pe anumite

teme,cea patriotică fiind

prioritatea.Pe baza marilor

evenimente din viaţa popoarelor s-au

creat imnuri naţionale.

În zilele noastre,imnul are

semnificaţia de cîntec solemn care

exprimă unitatea naţională a unui

popor sau unitatea de voinţă a unei

clase sociale.

2.2. Imnul - specie a genului liric

Imnul este o specie a genului liric în care

se exprimă sentimentele unei colectivităţi,în care se preamăresc evenimente de importanţă naţională: eroi, idei,evenimente.

Particularitaţi:

- începe cu o invocaţie retorică;

-- conţine îndemnuri, accente afective;

-- are caracter retoric, - tonul mobilizator;

-- meditaţie solemnă.

Clasificare: religios; naţional; ebraic; filosofic.

Imnul este special creat pentru a fi cîntat.

2.3. Imnul în timp Iniţial imnul era un cîntec de biruinţă. Se cunosc:

“Imnul Olimpic” - în cadrul olimpiadelor;

“Gaudeamus igitur” - imnul studenţilor;

În literatura universală au scris imnuri:

Pindar - preamărind personalitaţi şi evenimente nobile;

Sappho - a compus imnuri corale;

Novalis - “Imnuri către noapte”;

Fr.Schiller - “Oda bucuriei” - imnul Uniunii Europene;

Charles Baudelaire - “Imnul frumuseţii” - imn bucuriei şi vieţii;

În literatura română:

Ioan Alexandru ”Imnele Bucuriei”, ”Imnele Transilvaniei”, ”Imnele Moldovei”, ”Imnele Iubirii”;

Vasile Voicilescu ”Imn Muncii”;

Vasile Alecsandri ”Imnul lui Ştefen cel Mare”;

Andrei Mureşanu ”Deşteaptă-te române”;

Alexei Mateevici ”Limba Noastră”.

Motto: ”Orice limbă e oglinda sufletului naţiei care o crează”

Ion Pillat

Prezentare generală despre scriitor şi operă.

Mateevici s-a născut la 16 martie, anul 1988, în satul Căinari, judeţul Tighina.

Îşi face studiile la şcoala duhovnicească din Chişinău (1898), ulterior - la seminarul teologic din Chişinău (1902). Activează în calitate de preot, profesor de limbă greacă în Chişinău, preot militar.

A publicat un şir de poezii cu tematică religioasă, patriotică, socială etc.

Cele mai cunoscute lucrări sunt ‚”Cîntecul zorilor”, „Ţăranii’’, „Mama”, ”Eu cînt”, Basarabenilor”, “Unora”, ”In zarea anilor”, „Cîntec de leagăn”, „Deasupra tîrgului Bîrlad”. A publicat şi câteva studii teologice istorice.

La 17 iulie, 1917 srie capodopera “Limba Noastră”.

La 13 august, 1917, se stinge din viaţă la spitalul nr. 1 din Chişinău şi este înmormântat la cimitirul central de pe strada Armenească.

Alexei Mateevici “Limba noastră “Limba noastră-i o comoarăÎn adâncuri înfundatăUn şirag de piatră rarăPe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc ce ardeÎntr-un neam, ce fără vesteS-a trezit din somn de moarteCa viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintecNouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii, Când de vânt se mişca vara;În rostirea ei batrâniiCu sudori sfinţit-au ţară.

Limba noastră-i frunză verde, Zbuciumul din codrii veşnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierdeAi luceferilor sfeşnici.

Nu veţi plânge-atunci amarnic, Că vi-i limba prea săracă, Şi-ţi vedea, cât îi de darnicGraiul ţarii noastre dragă.

Limba noastră-i vechi izvoade.Povestiri din alte vremuri;Şi citindu-le 'nşirate, -Te-nfiori adânc şi tremuri.

Limba noastră îi aleasăSă ridice slava-n ceruri, Să ne spiue-n hram şi-acasăVeşnicele adevăruri.

Limba noastră-i limba sfântă’, Limba vechilor cazanii, Care o plâng şi care o cântăPe la vatra lor taranii.

Înviaţi-va dar graiul, Ruginit de multă vreme, Stergeţi slinul, mucegaiulAl uitării 'n care geme.

Strângeti piatra lucitoareCe din soare se aprinde –Şi-ţi avea în revărsareUn potop nou de cuvinte.

Răsări-va o comoarăÎn adâncuri înfundată, Un şirag de piatră rarăPe moşie revărsată.

Termeni - cheie în avansAveţi la dispoziţie cuvintele:Limbă, pîine, doină, codru, a plînge, acasă, comoară, cîntecTimp de 5 min realizaţi un text în care să folosiţi cuvintele date.

După expirarea timpului se citeşte poezia „Limba noastră” de Alexei Mateevici şi se notează dacă sînt întîlnite elemente comune.

ClusteringSelectaţi din text cuvintele din cîmpul lexical al cuvîntului „Limbă”

LIMBĂ Ţară CîntecVatră

Dor

Cuvinte

Sudori

Neam

Grai

Ţărani Comoară

Zbucium

Ciorchine Selectaţi pasajele în care autorul identifică limba cu următoarele realităţi:

LIMBA NOASTĂ

1.Spaţiul,universul geografic

2. Valoarea sacră

3. Istoria neamului

4. Dăinuirea în timp, veşnicia

5.Bogăţia spirituală

1 .”Limba noastră-i frunză verde,Zbuciumul din codri veşnici,Nistrul lin,ce-n valuri pierdeAi lucefirilor sfeşnici...”

2. ”Limba noasră-i limbă sfîntă,Limba vechilor cazanii...”

3. ”S-a trezit din somn din moarteCa viteazul din poveste...”„În rostirea ei bătrînii Cu sudori sfinţit-au ţara...”„Limba noastră-s vechi izvoade,Povestiri din alte vremuri..”„În adîncuri înfundată...”

4. ”Limba noastră-i foc ce arde...”

5. ”Limba noastră-i o comoară...”„Un şirag de piatră rară...”„Limba noastră-i numai cîntec...

Se împarte clasa în 4 grupe:Pictorii: Realizează un desen din care să reiasă conţinutul poeziei ”Limba noastră”.

Recitatorii: Recită versuri despre limbă.

Poeţii Şi Textierii: Compun versuri şi texte despre limbă.

Cîntareţii: Interpretează cîntece adecvate.

AcronimulDe la cuvîntul „limbă” scris pe verticală, elevii vor alcătui cu fiecare literă, pe orizontală, cuvinte învăţate anterior la lecţie.

Latinitate

Imn

Măreţie

Basarabia

Adevăr

Copacul ideilorSe completează cu tot ce este important despre limbă, pornind de la poezia „Limba noastră”.

LIMBĂ

”Limba noastră-

i o comoar

ă..”

”Limba noasră

-i limbă sfîntă

“Un şirag

de piatră rară...”

Limba este icoana naţiunii

Bogăţie spirituală

Imn naţional

Izvorul veşniciei

Graiul ţării noastre dragă

Tehnica “Ştiu – vreau să ştiu – am aflat”

Ştiu1. A. Mateevici este

autorul poeziei “Limba noastră”;

2. “Limba noastră” este imnul Republicii Modova

Vreau să ştiu

1. Autori şi texte ce au ca tematică elogierea graiului matern;

2. Din istoria imnului ţării;

3. Interpretarea textului liric.

Am aflat1. Cele 12 clopote ale

sufletului: Limba noastră-i o

comoară; Limba noastră-i foc ce

arde Limba noastră-i numai

cîntec Limba noastră-i graiul

pîinii Limba noastră-i frunză

verde... Limba noastră-s vechi

izvoade... Limba noastră îi aleasă... Limba noastră-i limbă

sfîntă... Înviaţi-vă dar graiul... Stîngeţi piatra

lucitoare... Nu veţi plînge atunci

amarnic... Răsări-va o comară...

ÎN CER AJUNGE A LOR SUNARE

3.1. ConcluziiÎn urma tratării acestui subiect putem confirma inca odată că limba, pămîntul şi istoria sînt pilonii pe care se ţine întregul neam, fiind clădite în cursul a zeci de veacuri, întrupate din durerile, din bucuriile şi suferinţele unui popor, moştenite din strămoşi.

Astfel, urmaşilor le revine să preia eştafeta şi să păstreze cu sfinţenie patrimoniul naţional cu dragoste aprinsă de Patrie, Limbă, Ţară, Neam, avînd ca sprijin Adevărul, Binele, Frumosul, Datoria, Credinţa.

3.2. Recomandări - Lucrarea poate fi un punct de plecare pentru interpretarea altor texte lirice;- Poate fi folosit în cadrul orelor de diriginţie, activităţilor extracuriculare;- Tehnicile şi metodele pot fi aplicate în cadrul altor teme.

Referinţe:- Curriculum la Limba şi Literatura Română pentru învăţămîntul gimnazial, cl.a V-IX-a, Chişinău, 2010- Gîgă A. Poenaru M., Dicţionar de termeni literari, Chişinău, 2003;- Emilia Ciobanu, “Compoziţia şcolară” Prometeu, Chişinău, 2007.- T. Cartaleanu, O.Cosovan, M.Ciobanu, Limba şi literatura română. Manual pentru cl.a VII, Chişinău, 2003- Postolachi V., Noţiuni de teorie literară, Chişinău, 2008- Dicţionar. Antologie de istorie şi teorie literară, Chişinău, 2001. - Şchiopu C., Metodica predării literaturii române, Chişinău, 2009

MOTTO:

„Este a noastră limba noastră şi noi sîntem cu ea popor.”

Dumitru Matcovschi