lectura feminina II

8/8/2019 lectura feminina II

1/10

Alexandru Ofrim

Lectura feminin` \n imagini


2/10

15

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009

O istorie a lecturii\n imagini

Lectorul real se las` greu descoperit, citi-

torii, fie ei b`rba]i sau femei, \[i consemneaz`rareori \n scris condi]iile concrete ale lecturii.Istoricul este astfel nevoit s` recurg` la surse in-directe: texte literare, scrieri religioase, tratatefilozofice, morale, medicale, pentru a recon-stitui tipologia practicilor de lectur` [i a citito-rilor. Toate aceste texte s\nt mai mult sau maipu]in normative [i, \n general, scrise de b`rba]i.De exemplu, este frecvent \nt\lnit` evocarea

[i, cel mai des, condamnarea comportamen-telor feminine de lectur`.

n ultimii ani, istoricii lecturii [i-au \ndreptataten]ia c`tre o surs` neglijat` p\n` nu demult:

artele plastice. nc` din Antichitate, dar mai alesdin Evul Mediu [i p\n` \n zilele noastre, scenelede lectur` s\nt un subiect deseori frecventat dearti[ti. Primele \ncerc`ri de studiere metodic` aacestor imagini apar]in istoricului literar ger-man Fritz Nies,Bahn und Bett und Bltenduft(Trenul, patul [i parfumul florilor, 1991, tra-dus` \n francez` cu titlul Limagerie de la lec-ture), [i istoricului de art` italian Anna Fin-

D O S A R

Istoria lecturii \[i propune s` surprind` transform`rile succe-sive ale actului de a citi [i profilul cititorilor din diverse epoci isto-rice. n introducerea la o prim` sintez` care \ncearc` s` recon-stituie practicile de lectur` din alte timpuri, Guglielmo Cavallo [iRoger Chartier afirm` c` lectura este un proces antropologic: lec-

tura este o practic` \ntotdeauna \ntrupat` \n anumite gesturi, spa- ]ii, obi[nuin]e (Histoire de la lecture dans le monde occidental, 2001). Aceast` abordare a lecturii din perspectiv` antropologic`trebuie s` ]in` seama de postrile corpului, de locurile unde se des- f`[oar` lectura, de materialitatea obiectelor scrise (manuscrisul,cartea tip`rit`), de practicile [i comportamentele asociate actuluilecturii. n func]ie de conven]iile culturale, de capacit`]ile de lec-tur`, de obi[nuin]ele cititorilor [i, nu \n ultimul r\nd, de aparte-nen]` la sexul masculin sau feminin, pot fi puse \n eviden]` diferitepractici de a intra \n contact cu textele aflate \n circula]ie la un

moment dat. Lectura implic` postri, gesturi, tehnici corporale,mobilier specific, toate acestea transform\ndu-se de la o epoc` laalta, uneori \n mod spectaculos. R`m\n deschise \ntreb`rile: cine,ce, cum, unde, c\nd [i de ce cite[te?


3/10

16

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009D O S A R

nocchi, Lettrici. Immagini della donna chelegge nella pittura dellOttocento (Cititoarele.

Imagini ale femeii care cite[te \n picturasecolului al XIX-lea, 1992). Fritz Nies a analizatpeste 4000 de imagini: pictur`, gravur`, fotogra-

fie, c`r]i po[tale, ex-libris-uri, afi[e publicitare,timbre etc., provenind din Fran]a [i Germania.Nies afirm` c` documentele iconografice, ca [itextele literare, nu reflect` nici ele \n mod o-biectiv realit`]ile lecturii. Imaginile s\nt supuseunor norme, constr\ngeri, cli[ee, toposuri [imotive prezente \n diversele curente artistice [iliterare. n cazul imaginilor picturale, de celemai multe ori este vorba de o punere \n scen`,teatral`, imaginat` de artist. Actul lecturii pre-supune o postur` de repaus, care constr\ngepictorul s` redea o imagine static`. i r`m\ne \n-s` libertatea de a exprima o \ntreag` palet` denuan]e emo]ionale, precum [i varia]iuni ale ati-titudinii corporale: relaxare, concentrare, re-

verie etc. Poate fi surprinz`tor faptul c` imagi-nile av\nd ca subiect scene de lectur` nu s\nt c\-tu[i de pu]in monotone, dimpotriv`.

Istoricii preocupa]i de studierea practicilorde lectur`, dar [i istoricii de art` au constatatfaptul c` femeile reprezint` aproape 75% dinimaginile \nf`]i[\nd personaje care citesc. Mo-tivul femeie citind a atras \n mod special inte-

resul pictorilor sau al fotografilor, reprezen-t`rile lecturii feminine fiind extrem de variate.B`rba]ii citesc c`r]i voluminoase, serioase [i sa-

vante sau doar ziare, poz\nd deseori cu o carte\n m\n` (cartea ca atribut, indice al condi]iei so-ciale) sau pe un fundal cu rafturi de bibliotec`.Domnii citesc la cafenea, la club, \n cabinetelede lectur`, a[adar \n cadrul sociabilit`]ilor mas-culine. n schimb, iconografia lecturii femininepune accentul pe raportul solitar al cititoarei cu

cartea, spa]iul privat fiind locul predilect allecturii romanului, gen literar considerat, mult`

vreme, frivol, corup`tor, imoral.

Motivul femeii citind.

Primele reprezent`rin iconografia religioas` medieval`, Cartea

sf\nt` este un atribut al personajelor biblice(Hristos, Fecioara Maria, Evangheli[tii, Sfin]ii),al P`rin]ilor Bisericii sau al clericilor. Miniaturamedieval`, pictura bisericeasc` \i \nf`]i[eaz` ]i-n\nd o carte \n m\n` sau \n timp ce citesc. n An-tichitate [i la \nceputurile Evului Mediu, ma-niera cea mai obi[nuit` de lectur` era cu vocetare, f`cut` at\t pentru sine, c\t [i pentru ceilal]i.B`rba]ii citesc voluminoase c`r]i in-folio, efor-tul lecturii cu voce tare fiind vizibil \n mimica fe-]ei.

Primele imagini artistice ale lecturii silen-]ioase, interiorizate s\nt datorate motivului ico-nografic al Bunei-Vestiri. Reprezent`rile cano-nice, conforme cu textul evanghelic, o prezen-tau pe Fecioara Maria primind vestea z`misliriide la Arhanghelul Gavril, [ez\nd pe un jil], \ntr-ostare contemplativ`. n secolele XIV-XV, minia-turile [i picturile italiene, flamande [i francezedifuzeaz` o nou` ipostaz`: \n momentul apari-

]iei \ngerului, Fecioara Maria ]ine o carte \n m\-n`, citind \n singur`tate, \n t`cere. Prima repre-zentare de acest fel apar]ine pictorului italianSimone Martini, care, \n anul 1333, realizeaz` ta-bloul cu tema Buna-Vestire pentru altarul bi-sericii din Siena. Martini este cel care introduceacest element de noutate: cartea din m\na Fe-cioarei. Ea pare \ntrerupt` din lectur` de apa-ri]ia \ngerului, p`streaz` cartea \ntredeschis` \nm\na st\ng`, degetul mare marc\nd pagina deunde trebuia reluat` lectura (gest curent al ori-

c`rui cititor). n alte imagini, Fecioara este at\tde absorbit` de lectur` \nc\t nu \[i d` seama deprezen]a \ngerului, acesta fiind nevoit s`-[i sem-naleze prezen]a, ating\nd-o.

Motivul Fecioarei citind este la originea tu-turor scenelor ulterioare \n care lectura apareca ocupa]ie feminin`. n acela[i timp, faptul c`Fecioara Maria cite[te \n t`cere este o m`rturiea evolu]iei practicilor de lectur`, a trecerii de la

Pe c\nd citeam \n gr`din`, c`ci m`tu[a mea n-ar fi \n]elesc` ar putea citi \n alt` zi dec\t duminic`, zi \n care e interzis s`te ocupi de ceva serios [i \n care nu cosea (\ntr-o zi de lucrumi-ar fi spus cum, iar te amuzi s` cite[ti, de[i nu e duminic`,d\nd cuv\ntului amuzament \n]elesul jocului [i al pierderii detimp).

Marcel Proust, n c`utarea timpului pierdut. Swann


4/10

17

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009 D O S A R

lectura oralizat`, cu voce tare, la lectura si-len]ioas`. Aceast` muta]ie fundamental` a pre-supus transformarea modalit`]ilor corporale alelecturii: vocalizarea \ncet\nd s` mai sus]in` efor-tul de \n]elegere al textului de c`tre cititor. As-

t`zi ne este greu s` concepem faptul c`, \n An-tichitate [i la \nceputurile Evului Mediu, un textnu putea fi \n]eles dec\t dac` era citit cu vocetare. Un factor care impunea aceast` manier`de lectur` era lipsa spa]iilor dintre cuvinte [i asemnelor de punctua]ie. Abia prin intona]ie sef`cea decupajul, textul devenind astfel inteligi-bil.

Ap`rut` \n mediile monahale, practica lec-turii silen]ioase se va difuza [i \n r\ndul laicilor,a elitelor cultivate, aristocratice, care \ncep s`citeasc` \n t`cere \ncep\nd cu secolele XV-XVII.Tot acum se multiplic` miniaturile [i picturile\nf`]i[\nd cititoare \n diverse postri de lectur`.ntr-o miniatur` din 1420, Marie de Bourgognecite[te o carte de rug`ciuni, \n timp ce un c`]eldoarme cuib`rit \n poala ei. Maria von Geldernapare \ntr-o miniatur` din 1451, citind \n pi-cioare, \nconjurat` de trandafiri.

ntins` lene[`pe canapea...

Lectura feminin` \n interiorActul de lectur` este \ntotdeauna contextua-

lizat, nu orice carte poate fi citit` \n orice loc.De exemplu, a citi \n biseric`, \n dormitor saupe plaj` nu comport` acelea[i func]ii, nici ace-lea[i rela]ii cu cartea sau cu mediul ambiant.

Alegerea con]inutului lecturii, atitudinile [icomportamentele cititorilor depind de locuri,spa]ii, vecin`t`]i, comodit`]i, mobilier, lumin`,temperatur`. Imaginile artistice s\nt, din acest

punct de vedere, documente excep]ionale pen-tru reconstituirea situa]iilor concrete de lec-tur`, a contextelor \n care citeau b`rba]ii [i fe-meile de alt`dat`.

P\n` \n secolul al XVIII-lea predomin` sce-nele de lectur` care se desf`[oar` \n spa]iul \n-chis, fie c` este vorba de lectura colectiv`, cu vo-ce tare sau de lectura silen]ioas`, ocular`. nEvul Mediu, lectura pare s` fi fost o ocupa]ie

prea pu]in confortabil`. Miniaturile surprind maiales clerici care citesc a[eza]i la pupitre \nalte,austere, av\nd \n fa]` volume masive, ferecate \nmetal. Mai rar, \n miniaturi apar [i aristocrate,citind scrieri religioase. De exemplu, \ntr-o

miniatur` francez` din secolul al XIV-lea, doam-na st` a[ezat` \ntr-un jil] masiv, av\nd lateral, \npartea st\ng`, un pupitru prev`zut cu un suport\nclinat pentru carte. Ea cite[te cu voce tareunui public masculin (un preot, un c`lug`r [idoi curteni), cu care pare s` intre \n dialog.

Cartea nu devenise \nc` un obiect u[or de]inut \n m\n`, formatul masiv impun\nd utiliza-rea unui suport fix care limita postrile de lec-tur` [i contactul corporal cu cartea. Pe m`sur`ce cultura scris` se laicizeaz`, publicul cititordevine mai numeros. Odat` cu difuzarea larg` atextelor laice, [i formatul c`r]ii devine mai mic.Treptat, lectura se desprinde de contextele reli-gioase [i apare ideea de confort corporal al citi-torului, o condi]ie preliminar` pentru ca lecturas` devin` o pl`cere. Noul format al c`r]ii, mania-


5/10

18


bilitatea acesteia au scos din uz greoaiele [i in-comodele pupitre, conduc\nd la apari]ia unornoi atitudini de lectur`.

Din secolul al XVI-lea dateaz` fotoliile capi-tonate, care iau forma corpului [i care aveau caaccesoriu unrepos-jambes, o pies` destinat`mai ales femeilor. Este vorba de un taburetscund, capitonat, pe care se sprijineau pi-cioarele, \n`l]\nd genunchii pentru a ]ine c\tmai comod cartea (sau ghergheful). Tot acum

apar [i alte piese de mobilier, asociate \n primulr\nd cu lectura feminin` de interior: canapele,sofale, divane. Acestea permit lectura \n postur`alungit`, cu sprijinirea corpului de perne saualterna]a [ez\nd-culcat. n secolele XVII-XVIII se

generalizeaz` imaginile \n care femeile citescst\nd \n aceste locuri de confort corporal [i deabandon pentru pl`cerile lecturii. (Aceea[ial`turare \ntre lectur` [i ideea de comoditate og`sim [i \n imaginea publicitar` a zilelor noas-tre. Cititoare tinere [i frumoase apar \n reclame-le la canapele de piele, c`zi de baie, l`mpi denoptier`, haine de cas` sau chiar la ma[ini desp`lat).

O alt` postur` frecvent` de lectur` at\t fe-minin`, c\t [i masculin` este cea \n carecititorii stau a[eza]i \n fa]a unei mese sau a unuipupitru, pe care se afl` a[ezat` cartea. Deseori,cititorii \[i sprijin` capul cu m\na st\ng`, \n timpce m\na dreapt` este \n contact cu cartea, \ntor-c\nd filele. Istoricul german al lecturii, HansErich Bdeker, afirm` c` este vorba despre onou` atitudine corporal` de lectur`, inexistent`\nainte, ea f`c\ndu-[i apari]ia \n iconografia se-colului al XVII-lea. Lectura meditativ`, \ntre-rupt` de scurte reverii, \ncepe s` fie asociat`frecvent lecturii feminine. n multe picturi,chiar [i cu cartea \nchis` pe mas`, ele continu`

s` mediteze la cele citite.Lectura a devenit treptat o activitate pro-

fund ata[at` spa]iului intim, privat, cel alconfortului corporal. Iat` de ce, at\t \n imaginileliterare, c\t [i \n cele artistice, patul este un locprivilegiat al lecturii feminine. Imaginile cu b`r-ba]i citind \n pat s\nt foarte rare, de regul` \ncheie caricatural`. Lectura \n pat a devenit posi-bil` gra]ie progreselor vie]ii private (apari]ia ca-merei [i a patului individual), fiind favorizat` [ide formatul mic al c`r]ii. Expresia carte de c`-

p`t\i nu este o simpl` figur` de stil, pentru c`sub pern` erau ]inute c`r]ile de rug`ciuni sauerau ascunse volumele ilicite, precum romane-le galante. La \nceputul secolului al XIX-lea apa-re noptiera, loc unde putea fi a[ezat` sursa delumin` (lum\nare, lamp`) f`r` riscul de a pro-

voca un incendiu, dar [i loc unde putea fi p`s-trat` cartea (cartea de pe noptier`).

Un alt motiv artistic este acela al femeii

At\ta satisfac]ie ca la citirea unei c`r]i simt foarte rar. Posedo carte cum a[ poseda o femeie. Cite[ti cu fiori sau cu c`lduri,cu nelini[ti [i transfigur`ri. Respira]ia se accelereaz` sau se

opre[te [i, adeseori, p`r`sesc c`r]ile bolnav. Pieptul \mi tremu-r` [i m` zv\rcolesc \n loc. Nu contemplu, ci creez. E via]`, a-ceea[i pe care o am c\nd scriu ceva care m` pasioneaz . Ar-tele plastice sau cinematograful le pot contempla cu senin`-tate, cu satisfac]ie, dar far` durerea freneziei. O carte e o fre-nezie nou`.

Octav {ulu]iu,Jurnal, 1927-1929


6/10

19


adormite, \n pat, cu cartea pe piept sau c`zut`pe jos. Lectura \nainte de culcare este o practic`obi[nuit` [i ast`zi, av\nd presupuse propriet`]ihipnogene, o cale de a intra \n lumea viselor. npictur`, lectura somnifer este o practic` aso-

ciat` mai ales cu sexul feminin. Frecvent, citi-toarele adormite s\nt dezbr`cate sau, cel mai a-desea, \n pielea goal`, \n postri lascive, d\ndimpresia ca s\nt transportate de vise deosebitde pl`cute...

Lectura este o activitate care nu poate ficonceput` \n absen]a unei surse de lumin`.ntre secolele XV-XVIII, imaginile con]in\nd sce-ne de lectur` indic` faptul c` se citea l\ng` fe-reastr`, la lumina natural`. Lectura cu fa]a la fe-reastr` este o atitudine tipic feminin`, permi-]\nd acestora s` men]in` contactul cu lumeaexterioar`, dar p`str\nd secretul lumii lor in-terioare [i imaginare (Fritz Nies). n acela[itimp, lectura feminin` la fereastr`, alternareacititului cu privitul pe geam poate fi o sugestiea singur`t`]ii [i a a[tept`rii. Lectura este un pa-

liativ, umple un gol, preg`tind \ntr-un fel sosi-rea so]ului sau apari]ia iubitului. Numeroases\nt [i lecturile feminine f`cute la lumina lum\-n`rii sau a unei candele. n principiu, aceast`lectur` nocturn` nu putea fi dec\t de scurt` du-rat`, dac` ne g\ndim la costurile ridicate ale lu-m\n`rilor sau la oboseala ochilor. La mijlocul se-colului al XIX-lea, apari]ia unor noi modalit`]ide ecleraj, cum ar fi l`mpile cu petrol [i cu gaz,iar mai apoi a luminii electrice, care asigur` olumin` uniform`, odihnitoare au sporit consi-

n camera bunicii c`r]ile st`teau culcate; le lua de la bi-blioteca de \mprumut [i n-am v`zut niciodat` la ea mai mult dedou` c`r]i \n acela[i timp.(...) Ea le \nvelea cu grij`, apoi, du-p` ce-[i alegea una din ele, se instala l\ng` fereastr`, \n jil]ul

ei cu urechi, \[i a[eza ochelarii pe v\rful nasului, ofta de fericire[i de oboseal`, \[i freca pleoapele cu un z\mbet plin de volup-tate pe care l-am reg`sit mai t\rziu pe buzele Giocondei.

Jean-Paul Sarte, Cuvintele


7/10

20


derabil confortul de lectur` [i, implicit, timpuldedicat acesteia. Temperatura agreabil` este,de asemenea, o condi]ie pentru confortul cor-poral al lecturii. Cititul la c`ldura [emineuluieste o alt` tem` recurent` \n pictura secolelor

XVIII-XIX. Tot acum, cataloagele de mod` pro-pun femeilor o rochie de interior, u[oar`, darc`lduroas`, numit`, nu \nt\mpl`tor:liseuse.

Reorganizarea spa]iului intim al locuin]eiburgheze [i progresele igienei personale au dusla instaurarea unui nou loc al lecturii: cada debaie. Pl`cerii bìi i se adaug` pl`cerea lecturii. nunele reprezent`ri artistice, actul lecturii este

asociat cu alte activit`]i: femei care citesc \ntimp ce \[i \mpletesc p`rul (cu cartea deschis`pe masa de toalet`), \n timp ce leag`n` copilul,al`pteaz` sau chiar atunci c\nd tricoteaz`.

Foarte rare s\nt imaginile \n care lectura fe-

minin` se desf`[oar` \n spa]iul bibliotecii. Multtimp, biblioteca, privat` sau public`, a fost unloc interzis femeilor. P\n` t\rziu, spre sf\r[itul se-colului al XIX-lea, bibliotecile publice din Pariserau deschise pentru fete doar dou` s`pt`m\nipe an [i numai sub supravegherea \nv`]`toare-lor. Cu timpul, femeile au cucerit [i acest spa]iuexclusiv masculin. La mijlocul secolului al XX-lea, profesia de bibliotecar se feminizeaz`, de-

venind o ocupa]ie preponderent feminin`.Lectura implic` un \ntreg ceremonial, obi[-

nuin]e [i tabieturi. Deseori, lectura femininèste asociat` cu o cea[c` de cafea sau de ceai.

Avem imagini cu b`rba]i care fumeaz` pip` sautrabuc \n timp ce citesc ziarul. La \nceputul se-colului al XX-lea, fumatul \nceteaz` s` mai fie unprivilegiu masculin. Demi-mondenele fumeaz`]igarete, instalate comod pe o canapea. n uneleimagini, ele ]in o carte \n cealalt` m\n`, nu odat` contextul fiind provocator, erotic.

La umbra cititoarelor

\n floareC`r]ile tip`rite au condus treptat la sporireaconfortului de lectur` [i la cre[terea auto-nomiei cititorilor. Cartea \nceteaz` s` mai fie unobiect pre]ios care poate fi citit numai la pu-pitru, protejat [i ]inut la ad`post, devenind unbun de consum, un obiect u[or de purtat [i dem\nuit. n anul 1501, tipograful vene]ian AldoManuzio editeaz` opere ale autorilor latiniclasici, acestea fiind primele c`r]i tip`rite cu li-tere italice (sau aldine), cu un format mic (in-

octavo, 24x16 cm). El a \nlocuit leg`turile co-per]ilor cu unele mai practice [i adaptate nouluiformat: acestea nu mai s\nt confec]ionate dinlemn sau metal, ci din carton. Procesul de de-mocratizare a formatului de buzunar a fost \nsùnul foarte lung, \ncheiat abia la mijlocul se-colului al XX-lea. Noul format al c`r]ii a permisaceast` deteritorializare a lecturii, dup` ex-presia lui Michel de Certeau.

Dan Stanciu


8/10

21


Primele imagini cu cititori \n aer liber aparspre sf\r[itul secolului al XVIII-lea. n perioadaromantic`, natura devine o tem` central`, unloc de refugiu [i de medita]ie, spa]iul privilegiatal descoperirii de sine. n pictur`, peisajul nu

mai este un simplu element de fundal, el poates` ocupe primul plan. Fritz Nies observ` c` \npictura secolului al XIX-lea, o treime din sce-nele de lectur` se petrec \n exterior, protago-nistele cele mai numeroase fiind femeile. Avemreprezent`ri ale unor femei care citesc la lizieraunei p`duri, la umbra unui copac sau pe malulunui r\u. Cititoarele solitare stau \ntinse directpe iarb` sau pe o p`tur`. Lectura are loc [i \nspa]iul naturii amenajate, artificiale: parcuri [igr`dini, [ez\nd pe o balustrad` de piatr`, sub oarcad`, pe marginea unui bazin sau \n gr`dinaprivat`, sub un umbrar cu verdea]`. Uneori, ci-titoarele s\nt \ntr-o stare de reverie, cu carteac`zut` pe jos [i cu filele \ndoite. n mediul ur-ban, asist`m la o multiplicare a locurilor de lec-tur`: pe o banc` din parcul public sau \n gar`,a[tept\nd trenul.

Romantismul a contribuit \n mod decisiv [ila apari]ia unei noi sensibilit`]i \n ceea ce pri-

ve[te marea, la conturarea unui nou mod de a-preciere a peisajului litoral. P\n` la sf\r[itul se-colului al XVIII-lea, marea era considerat` res-

ping`toare, ur\t`, nes`n`toas` pentru corpul u-man. Treptat, aceste reprezent`ri se schimb` [i,a[a cum a demonstrat istoricul francez AlainCorbin, \ntre 1790-1840 a fost inventat` plaja.La \nceput au existat alte practici corporale, altefolosin]e ale plajei: medicii nu recomandauexpunerea la soare, cura marin` reduc\ndu-se laplimb`ri pe falez` sau statul sub umbrel`, pe[ezlong. Inevitabil, se na[te un nou loc de lectu-r`: femeile citeau pe plaj`, \mbr`cate din capp\n` \n picioare, la acea vreme.

Nud de femeie citindTot o imagine religioas` st` [i la originea te-

mei iconografice Nud de femeie citind. FritzNies a identificat primele reprezent`ri ale nu-dit`]ii lectorale feminine \n tema iconografic` apeniten]ei Mariei Magdalena. ntr-o pictur` din1565, Ti]ian o \nf`]i[eaz` \ntr-o stare de extaz

n realitate tr`ia \n a[teptarea serii, c\nd noi eram \n pat [i

ea apuca, \n sf\r[it, s` citeasc`. Era perioada marilor lecturiStrindberg. Eu st`team treaz \n pat [i vedeam pe sub u[` li-c`rirea de lumin` de dincolo, din camera de zi. St`tea \n ge-nunchi pe scaunul ei, cu coatele pe mas`, capul sprijinit pepumnul drept, av\nd \n fa]` mald`rul \nalt de volume din Strind-berg.(...) Dup` ce cinam [i masa fusese str\ns`, dup` ce-i cul-ca pe cei mici, \i duceam teancul de volume galbene pe mas`,aranj\ndu-le la locul lor. Mai discutam pu]in, \i sim]eam ner`b-darea, pentru c` aveam mald`rul de c`r]i \n fa]a ochilor, o \n-]elegeam [i mergeam lini[tit la culcare, f`r` s` o mai chinui. n-chideam \n urma mea u[a de la dormitor p\n` m` dezbr`cam,o mai auzeam plimb\ndu-se \ncoace [i-ncolo. M` culcam [i \mi

ciuleam urechile la sc\r]\itul scaunului pe care se urca, apoi sim-]eam cum ia volumul \n m\n` [i, c\nd eram sigur c` l-a deschis, \mi aruncam privirea spre lic`rirea de lumin` de dedesubtulu[ii. Atunci [tiam c` nu se va mai ridica, orice s-ar \nt\mpla, \miaprindeam mica mea lantern` [i-mi citeam cartea sub p`tur`.

Elias Canetti, Limba salvat`


9/10

22


mistic, \ntrerupt` din lectur`, av\nd \n fa]` o car-te deschis`, sprijinit` de un craniu. Ea nu poart`dec\t un voal transparent, care \i acoper` par]ialbustul, [i o e[arf` \n jurul coapselor. Avem de-aface aici cu un context religios, nuditatea este

aici un semn de ascez`. Arti[tii din secoleleurm`toare \ncep s` trateze aceast` tem` a nu-dit`]ii feminine \n cu totul alte contexte. n anul1752, Boucher picteaz` pentru prima dat` o t\-n`r` fat`, goal`, seduc`toare, \ntins` pe un di-

van, cu o carte deschis` al`turi.Asocierea nudit`]ii feminine cu actul lecturii

devine o constant` a imaginarului artistic. A-ceast` tem` iconografic` a fost consacrat` \npictura francez` de Boucher, Chardin, Fra-gonard, Greuze, Georges de la Tour, Corot,Courbet, Daumier, Delacroix, Czanne, Manet,Renoir. Pictura secolelor XVII-XVIII ofer` nu-meroase exemple de reprezent`ri erotizate alepostrilor lectorale feminine. St\nd pe fotoliu,pe sofa sau pe pat, tinerele femei ad\ncite \nlectur` s\nt sumar \mbr`cate. Decolteul este ge-neros, ve[mintele \n dezordine, breteaua ro-chiei este c`zut` de pe un um`r, uneori l`s\ndun s\n la vedere, o m\n` se strecoar` discret subjupoane, postura fiind una de abandon [i de vo-luptate. Fa]a cititoarelor este aprins`, febril`,afi[\nd un z\mbet ca pentru sine. Expresia fa-

cial` tr`deaz` pl`cerea [i reveria, ele viseaz` cuochii deschi[i \n timp ce citesc. La mijlocul se-colului al XIX-lea, senzualitatea cititoarelor estedin ce \n ce mai provocatoare [i explicit`, nudi-tatea devine complet`.

Aceste imagini coincid cu difuzarea pe scar`larg` a literaturii de fic]iune [i cu feminizareapublicului cititor. Practic` solitar` prepon-derent feminin`, lectura romanului a fost pus`sub acuzare \n discursul masculin al secolelor

XVIII-XIX, condamnat` ca fiind corup`toare a

sufletului [i a corpului, ocupa]ie care st\rne[tepoftele trupe[ti [i \nfl`c`reaz` imagina]ia. Istori-cul francez Roger Chartier consider` c` acesttopos iconografic al cititoarei seminude saunude precizeaz` felul \n care \[i reprezentauoamenii secolului al XVIII-lea lectura feminin`,ce devenise pe atunci un act intim prinexcelen]`, un act prin care numai efrac]iuneapictorului \l poate sustrage din solitudinea

Analogia cu tenisul nu e valabil` \n cazul lecturii aceastanu e un proces du-te-vino, ci o nesf\r[it`, chinuitoare p`c`leal ,

un flirt care r`m\ne neconsumat sau, dac` ajunge s` fie con-sumat, r`m\ne un act solitar, de masturbare. (n acest momental prelegerii, auditoriul \ncepu s` dea semne de nervozitate.)Cititorul o ia \n m\n` \n timp ce textul \l st\rne[te, \i st\rne[te cu-riozitatea, pofta, tot a[a cum o dansatoare de striptease st\r-ne[te curiozitatea [i poftele publicului s`u.

David Lodge, Ce mic`-i lumea!


10/10

23


\nv`luit` de t`cere. Fritz Nies este de p`rere c`pictorii induc o semnifica]ie erotic` acestorimagini, suger\nd astfel c` lectura feminin` esteun stimulent amoros sau un surogat pentruactivitatea sexual`. Istoricul francez Daniel

Fabre vede aici o ambivalen]` a imaginilor deacest tip, care comport` fie o judecat` moral`,fie o inten]ie erotic` sau subversiv`. Nu este\ns` niciodat` clar dac` imaginile s\nt menite s`condamne sau s` incite.

Inventarea tehnicii fotografice, perfec]iona-rea procedeelor de multiplicare a imaginilor auf`cut ca tema cititoarei nude s` fie preluat` dearta fotografic` [i de cartea po[tal`. n jur de1860 apar primele c`r]i po[tale ilustrate. S\ntfrecvente imaginile erotice \nf`]i[\nd tinere fe-mei care citesc \ntinse goale pe pat, pe canapeasau pe covor, legendele ilustra]iilor fiind de ti-pul: Dorin]a aprins`, Cartea interzis`.

Dincolo de exploatarea ei erotic`, imagineanud de femeie citind este, de fapt, portretulultim al lecturii, avatarul ei voluptuos. Analogiatulbur`toare \ntre trupul femeiesc [i carte con-

stituie o redutabil` fantasm` masculin`, cea afemeii-carte. n general, reprezent`rile pictu-rale doar sugereaz` aceast` identificare, \ns` ar-tistul belgian mile Berchmans realiza \n anul1898 o gravur` reprodus` pe coperta revistei de

art` La Plume, \n care aceast` apropiere esteexplicit`. Este vorba despre imaginea unei fe-mei-carte sau, dac` vrem, a unei c`r]i-femeie.Silueta unui nud feminin se pierde printre fileleunei c`r]i deschise, a[ezate vertical, la fel de\nalt` ca femeia. Corpului femeii are aceea[i cu-loare [i aceea[i textur` ca paginile r`sfirate alec`r]ii, ce se deschide ademenitor. De[i bra]ele[i picioarele dau sugestia c` s-ar confunda cufilele c`r]ii, femeia p`streaz` un aer atr`g`tor,provocator. Este \ntoars` cu spatele [i pare, \nacela[i timp, c` intr` \n carte, gata s` dispar` dinclip` \n clip`, printre filele unduitoare cafaldurile unei cortine. Ea arunc` peste um`r oultim` privire ce pare s` spun`: Urmeaz`-m`!.

Cine ar putea rezista unei asemeneainvita]ii?

Documents

lectura feminina II